Managementul In Marea Britanie

Omul, ca ființă inteligentă, a urmarit întotdeauna satisfacerea nevoilor proprii cu cheltuieli de muncă cât mai mici. El a sesizat, inca din cele mai vechi timpuri, că acest fapt ar putea deveni posibil dacă s-ar asocia cu alți semeni, dacă si-ar desfasura activitatea în comun, organizându-se corespunzător. Ambele laturi ale dimensiunii collectivism/ individualism sunt prezentate in Regatul Unit al Marii Britanii. Contrastul dintre distanta mare fata de o putere mica este reprezentat de puternica nevoie de a se simti independent fata de superiori, persoane influente sau chiar de parini. Gradul de masculinitate/ feminitate prezinta o usoara egalitate intre indivizi, ambii fiind interesati de admiratia fata de o cariera, fara de success in tot ceea ce realizeaza, independent si prestarea de diverse munci.

In ultimii 50 de ani, s-a impus în sfera economică notiunea de management, fiind adusa la cunostinta în mod categoric si irevocabil termenul de manager ca vector al progresului si inovatiei, precum și cea de management. Noua idee și de mare valoare și actualitate pusă în circulație este aceea că orice societate, indiferent de regimul politic, ideologic si juridic are nevoie de manageri dacă vrea ca ecomonia ei să prospere în ritm inovator și creator.

Marea Britanie este situată în vecinătatea Coastei de nord-vest a Continentului European. Teritoriul său este compus din Insula Marea Britanie, partea de nord a Insulei Irlanda și un număr de mici insule aflate în mările înconjurătoare (circa 1000 de insule).

Denumirea de Marea Britanie se mai foloseste pentru desemnarea celor trei țări componente ale Regatului Unit care se află pe această insulă: Anglia, Țara Galilor și Scoția. În limba română Regatul Unit mai este uneori numit, incorect, "Marea Britanie", denumirea corectă și completă pentru statul modern fiind, "Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord".

Regatul Unit are o economie de esență capitalistă (a patra ca mărime din lume) și este un centru comercial și financiar de frunte al lumii. Guvernul s-a angajat în privatizări mari și a majorat cheltuielile cu protecția socială, in ultimele decenii.

Unul dintre punctele de interes il reprezinta istoria/ cultura, cunostintele pe care le poti dobindi in acest loc. În Regatul Unit se află două dintre cele mai vechi și mai celebre universități ale lumii, Cambridge si Oxford. Aici s-au format unii dintre cei mai cunoscuti savanți și ingineri străluciți ai lumii, precum: Sir Isaac Newton, Charles Darwin, Michael Faraday, Paul Dirac sau Isambard Kingdom Brunel; aici au aparut invenții precum: motorul cu aburi, motorul cu combustie internă, locomotiva, costumul, vaccinul, vasele din cristal, televiziunea, radioul, telefonul, hovercraft-ul.

Un alt motiv pentru care este recunoscuta Marea Britanie ar fi un mare număr de sporturi, ca de exemplu: fotbal, golf, cricket, tenis, squash, box, rugbi și biliard. Unul din cele patru turnee de mare șlem în tenis este reprezentat de turneul de la Wimbledon. Fotbalul este "Sportul național" al Regatului, însă Regatul nu participă în competițiile inter-țări cu o echipă națională unică; fiecare din țările componente are propria federație de fotbal și propria echipă națională.

Apariția managerilor ca o categorie profesională distinctă este legată în contextul englez de creșterea mărimii și complexității ocupatiilor industriale și prin amplificarea activităților administrative ale statului. Prin prisma desprinderii calității de proprietar, de verificare a activităților derulate în unitate/ firma și ivirea astfel a postului de manager, care, însă, nu era proprietar se realizeaza analiza acestei dezvoltari.
In Marea Britanie s-au produs numeroase schimbări în sectorul complexitatii si marimii industriei, precum și al accesului la proprietate, in jurul anilor '80. Aceasta intamplare a condus la evidentierea sau relevarea nivelului de fragmentare sau de descompunere a calității de proprietar, de cea de manager.
Modificarile în politica economică, definite de impactului petrolier din anii '70 a provocat aparitia inflației, augumentarea si majorarea șomajului și în general o recesiune economică.
Ca un parametru insemnat si remarcabil al managementului britanic se distinge insuficienta calificare a acestora față de omologii lor din alte teritorii. Comparativ cu alte categorii de personal, pentru managerii englezi nu se cere in mod categoric/ obligatoriu o instruire sau o capacitate academică specifică pentru a ajunge manager, de aceea aceștia stapanesc sau detin formari si instruiri foarte diverse. Față de majoritatea populației, este pronuntat si reliefat faptul ca managerii sunt mai bine pregătiți, intruiti, formati, dar facand o distingere fata de alte profesii, din învățământ spre exemplu, managerii au o pregătire mai redusă. Managerii englezi, ca si in alte tari, ocupă posturi în domenii distincte sau in diferite funcțiuni ale întreprinderii, un accent aparte, remarcabil acordându-se în Anglia managementului financiar, comparative cu Germania unde accentul cade pe producție.
Planificarea se identifică cu bugetul, in interiorul/ mediul organizatiilor din aceasta tara, astfel încât prognozele financiare detin un rol insemnat, pretios. Bugetul este observant, constatat, remarcat ca o coloană vertebrală a intreprinderii, iar în afara planificării anuale a bugetului se vor infaptui prognoze pe următorii 3-5 ani pentru o orientare pe termen lung. Prognozele sunt monitorizate constant, permanent, iar abaterile sunt lamurite, justificate. Pe scara ierarhica, abordarea planificării este de jos în sus, respectiv șefii de departamente vin cu recomandari, preconizari, acestea sunt prezentate sub forma unui act/ document, care va reprezenta materialul de lucru al administrarii sau conducerii superioare. Mai apoi, documentul provenit în urma analizei este returnat pentru a putea fi implementat.
Pe termen lung se desfasora programele de investiții, în timp ce o sectiune a acționarilor supravegheza si analizeaza obiective pe termen scurt, ceea ce are ca rezultat un accent pe remedierea sau îmbunătățirea rezultatelor financiare cu o raportare a acestora trimestriala sau lunara.

Activitatea de planificare ține cont și de evolutia, prelucrarea, transformarea din mediul extern și se polarizeaza sau focalizeaza pe elementele pragmatice, în detrimentul teoriilor.
Într-o cercetare facuta pe tema implinirii si satisfactiei în munca a managerilor, rezultatele au arătat următoarea succesiune a componentelor sau elementor considerate de aceștia ca fiind relevante:
Independența în gândire și acțiune;
Posibilitățile de autorealizare;
Recompensele materiale, prin intermediul veniturilor;
Siguranța ce trebuie să le caracterizeze munca.

In Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, majoritatea intreprinderilor, firmelor, organizatiilor manifestă, din punctul de vedere al organizării, structura de holding, protimisându-se această structură flexibilă descentralizată pe planul hotaririlor, cu cai de coordonare la niveluri diferite. Holdingul, ca entitate juridică și instrument de management prezintă, în general, următoarele component/ elemente:
Are un sediu social, în care activează un număr mai mic de angajati ce coordonează mai multe filiale, dintre care multe sunt proprietatea firmei mamă.
Fiecare filială detine un Consiliu de Administrație propriu, alcatuit, constituit, format din angajați ai filialei și ai firmei mamă.
Fiecare filială produce și vinde sub propria sa marcă, fiind schimburi putine între filiale.

Astfel, dacă o inreprindere sau o organizatie își ramifică activitatea sau se dezvolta, structura organizatorică se pastreaza aceeași, cu excepția faptului că între firma respectiva si sediul central se realizeaza un început de structură divizională.
Luand in considerare insemnatatea bugetului, conducerea companiilor engleze tine cont atât definirea obiectivelor cât și definirea procedurilor, respectiv a instrucțiunilor care se vor examina la nivelul întregii organizatii sau intreprinderi. Conexiunea, legatura, corelatia între nivelurile ierarhice sunt formale, iar franchețea si onestitatea sunt respectate si recunoscute în relațiile interumane și urmărite la nivelul întregii firme. Procesul decizional se realizeaza la nivelul unei echipe cu un numar sporit de angajati și, drept urmare, hotaririle sunt implementate cat de cat ușor. Ca și organizare a muncii, angajații preferă să lucreze într-un cadru securizat, furnizat de o echipă care va presupune o ordine prestabilită cu care se poate identifica. La nivelul membrilor echipei se manifestă un sentiment puternic al responsabilității individuale, întrucât în caz de eșec responsabilitatea va fi individuală și nu a echipei. Se poate concluziona că relațiile dintre angajați sunt undeva la limita dintre relațiile formale și relațiile informale.

Bibliografie:

-O.Nicolescu: Management comparat (Bucuresti, Editura Economica, 1997)

-E.Burdus: Management comparat (Bucuresti, Editura Econominca, 1998)

-Nigel Nicholson: The “I” of leadership (Editura Jossey Bass Wiley, 2013)

-Eric Ries: The Lean Startup (Editura Publica, 2014)

-Anisoara Duica: Management (Editura Bibliotheca, 2008)