Managementul Fondurilor Structurale Si de Coeziune
Managementul fondurilor structurale și de coeziune
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
Cadrul general al fondurilor structurale și de coeziune
1.1 Fondurile de preaderare
1.2 Fondurile din perioada 2007 – 2013
1.2.1 Instrumente structurale ale Uniunii Europene în perioada 2007 – 2013
1.2.2 Instrumente structurale utilizate în România 2007 – 2013
1.3 Acordul de parteneriat 2014 – 2020
CAPITOLUL 2
Programe operaționale
2.1 Programe operaționale 2014 – 2020
2.2 Structura de management a unui Program Operațional
CAPITOLUL 3
Managementul fondurilor structurale și de coeziune
4.2 Metode utilizate în cadrul proiectelor pentru atingerea obiectivelor strategiei
4.3 Durata de implementare a unui proiect
4.5 Etapele specifice implementării unui proiect cu finanțare nerambursabilă
4.6 Managementul riscului
4.6.1 Factori de risc
4.6.2 Etape realizate cu scopul diminuării efectelor riscului
CAPITOLUL 4
Legislație specifică
3.1 Legislația aplicabilă în domeniul fondurilor structurale și de coeziune
3.2 Fondurile europene. Litigii generate de accesarea și utilizarea defectuoasă în România
CAPITOLUL 5
Studiu de caz
4.1 Societatea Națională de Transport Gaze Naturale “TRANSGAZ” S.A. în cadrul programului Connecting Europe Facility: "Întocmirea proiectului tehnic pentru stațiile de comprimare Corbu, Horia și Hațeg
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Lucrarea de față are ca scop abordarea și prezentarea unui cadru general în ceea ce priveste managementul fondurilor structurale si de coeziune în vederea unei înțelegeri ample a fenomenului și a utilizării instrumentelor de finanțare puse la dispoziție de Uniunea Europeană Romaniei, în calitate de stat membru.
Subiectele abordare în cadrul prezentei lucrări de licența sunt de o reală importanță întrucât evidențiază obiectivele și strategiile fondurilor structurale și de coeziune aferente celor trei perioade (perioada de preaderare, perioada 2007 – 2013, perioada 2014 – 2020) în care statul român a primit și continuă să primească finanțare nerambursabilă cu scopul de a dezvolta sectoarele de interes ale industriei sale și de a diminia decalajele dintre gradul de dezvoltare propriu și cel al țărilor dezvoltate.
Pentru a înțelege efectul, necesitatea și rolul actual pe care îl au fondurile structurale și de coeziune pentru România, prezenta lucrare își propune să abordeze, să studieze, să analizeze și să exemplifice în mod practic acest fenomen.
Lucrarea este structurata în cinci capitole care oferă o imagine de ansamblu a managementulului fondurilor structurale si de coeziune și care reflectă modul în care poate fi obținută finanțarea nerambursabilă.
Primul capitol este dedicat conturării cadrului general al fondurilor structurale și de coeziune. În acesta sunt prezentate fondurile de preaderare (PHARE, SAPARD, ISPA), fondurile existente în perioada 2007 – 2013, precum și fondurile disponibile din perioada 2014 – 2020.
În cel de-al doilea capitol am realizat o analiză detaliată a programelor operaționale actuale disponibile României în perioada 2014 – 2020 și structura de management a acestora.
Capitolul 3 este destinat managementului fondurilor structurale și de coeziune prin prisma elementelor precum modălitați de atingere a obiectivelor strategice în cadrul proiectelor, durata de implemantare a proiectelor, etape specifice de implementare a proiectelor și managementul riscului.
Capitolul 4 oferă o perspectivă per ansamblu, din punct de vedere legislativ, aplicabilă proiectelor cu finanțare nerambursabilă și detaliază regulile care trebuie respéctate.
În cadrul capitolului 5 , secțiunea practică a acestei lucrări, am prezentat un studiu de caz de actualitate în care este descris efectiv modul de întocmire al unei aplicații în vederea obținerii de fonduri nerambursabile prin intermediul unui program pus la dispoziție de Comisia Europeană –“Întocmirea proiectului tehnic pentru stațiile de comprimare Corbu, Horia și Hațeg”, având ca și beneficiar SNTGN TRANSGAZ S.A., societatea de transport gaze naturale a României. De asemenea, în secțiunea „ANEXE” am atașat formularul D. Pentru a oferi maturitate studiului de caz, acesta a fost realizat…
Motivarea alegerii prezentului subiect pentru lucrarea de licență poate fi justificată din trei motive și anume: dețin în prezent calitatea de administrator al unei societăti care a beneficiat de finantare nerambursabila în anul 2014, proiect întocmit și implementat în totalitate din forte proprii, doresc să îmi clădesc o carieră în domeniul întocmirii și implementării planurilor de afaceri cu finanțare europeană și sunt atrasă de acest domeniu în mod deosebit, interesul pe care îl manifestez pentru acest subiect consinderându-l de reală importanță, întrucât oferă posibilitatea operatorilor economici să acceseze bani europeni cu scopul de a se dezvolta.
Având în vedere faptul că România în perioada 2014 – 2020 primește și urmează să primească sprijin financiar din partea Uniunii Europene, “Managementul fondurilor structurale și de coeziune” este o temă de importanță majoră și de actualitate. În acest sens, prezenta lucrare își propune să identifice problemele în ceea ce privește absorbția fondurilor europene, dificultățile întâmpinate până în prezent și posibile soluții pentru remedierea acestora. România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, trebuie să cunoască și să nu mai repete greșelile din perioada 2007 – 2013 pentru a înregistra un grad mult mai ridicat de absorbție al fondurilor europene pentru perioada 2014 – 2020.
Fondurile de preaderare
Pentru a înțelege pe deplin efectul și necesitatea fondurilor structurale și de coeziune, dar și pentru a putea oferi o imagine unitară, voi începe cu prezentarea fondurilor de preaderare.
Din anul 2000 statele candidate din Europa Centrală și Europa de Est sunt sprijinite de către Uniunea Europeană în ceea ce privește eforturile acestora pentru procesul de aderare, susținere acordată prin intermediul fondurile de preaderare. Acestea se referă la cele trei instrumente de finanțare nerambursabilă, și anume: PHARE, ISPA și SAPARD.
Cele trei obiective cu caracter prioritar ale fondurilor structurale din perioada 2000 – 2006 au fost:
Susținerea dezvoltării și a adaptării structurale în special a zonelor a căror creștere a rămas în urmă (Obiectivul 1);
Susținerea conversiei economice și a celei sociale a zonelor care întâmpină obstacole structurale (Obiectivul 2);
Susținerea ajustării și a modernizării politicilor și sistemelor de educație, respectiv pregătirea și ocuparea forței de muncă (Obiectivul 3).
Pragramul PHARE (Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucția Economiei) a reprezentat programul cel mai important dintre instrumentele de asistență. Programul PHARE a fost creat în anul 1989 pentru Polonia și Ungaria, acestea reprezentând primele două state din regiune ce renunță la comunism, respectiv la economia centralizată. Scopul principal al acestui program era de a facilita procesul de tranziție al acestor două state de la regimul comunist la regimul democratic. Ulterior au fost incluse și alte state în program, pe măsură ce acestea adoptau un regim democratic (inclusiv România – stat candidat).
Astfel, anual, prin intermediul programului PHARE, au fost finanțate proiecte menite să susțină pregătirea României în cadrul aderării la UE.
Așa cum este menționat anterior, scopul programului PHARE se referă la acordarea de sprijin în vederea integrării în Uniunea Europeană. Programul a însemnat un real ajutor pentru România.
Programul PHARE a oferit României în perioada 2000-2003 mai mult de 1 miliard euro, fonduri PHARE alocate prin intermediul programelor naționale, programelor de cooperare transfrontalieră și proiectelor de securitate nucleară.
Programul PHARE se împarte în trei mari categorii:
PHARE Național
PHARE Cooperare Transfrontalieră
PHARE Coeziune Economică și Socială
Totodată, PHARE și-a îndreptat atenția spre trei domenii principale:
1. „ Dezvoltare instituțională”: se referă la consolidarea administrației, respectiv la consolidarea instituțiilor publice din țările candidate în vederea unei funcționări eficiente în Uniunea Europeană;
2. „Investiții pentru sprijinirea aplicării legislației comunitare”: se referă la acordarea de sprijin țărilor candidate în ceea ce privește efortul investițional, respectiv alinierea activităților industriale și a infrastructurii la nivelul standardelelor Uniunii Europene
3. „Investiții în coeziune economică și socială”: se referă la promovarea coeziunii economice și a coeziunii sociale.
Ariile de suport ale fondurilor PHARE în România au fost reprezentate de următoarele:
minorități;
reforma administrației publice;
justiție;
finanțe publice;
agricultură;
dezvoltare;
protecția mediului;
managementul frontierelor;
coeziune economică și socială;
cooperare transfrontalieră;
programe de vecinătate.
Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Preaderare, reprezintă de asemenea un instrument financiar nerambursabil creat în vederea sprijinirii statelor aflate în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Acest program a finanțat în intervalul 2000-2006 proiecte ce țin de infrastructura de transport și cea de mediu.
Referitor la infrastructura de transport, programul ISPA finanțează reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea de căi ferate, drumuri, porturi, aeroporturi, etc.
Referitor la insfrastuctura de mediu, domeniile ce prezintă interes sunt reprezentate de:
rezervele de apă potabilă;
tratarea apelor reziduale;
organizarea deșeurilor solide și a deșeurilor periculoase;
poluarea aerului.
Astfel, finanțarea se axează pe următoarele aspecte principale:
Reabilitarea infrastructurii de mediu;
Îmbunătățirea, respectiv modernizarea infrastructurii de transport.
În vederea unei implementări optime a programului ISPA în România a fost creat Comitetul de Monitorizare ISPA, acesta având datoria de a analiza și evalua stadiul proiectelor ce se află în derulare, dar și aptitudinea instituțională de crea și implementa noi proiecte.
Programul SAPARD (Programul Special de Preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) reprezintă cel de-al treilea instrument financiar pus la dispoziție de către Uniunea Europeană țărilor aflate în faza de preaderare în sectoare precum agricultură și dezvoltare rurală. SAPARD vine în ajutorul României în ceea ce privește participarea acesteia la Politica Agricolă Comună (PAC) precum și la Piața internă a Uniunii Europene, prin intermediul următoarelor obiective: creșterea nivelului de trai în mediul rural, creșterea competitivității în sectorul producției și prelucrării produselor agricole, creșterea numărului locurilor de muncă în zona rurală, creșterea veniturilor pentru persoanele din mediul rural și facilitarea unei dezvoltări durabile în aceste zone.
Baza pentru programului SAPARD este constituită de Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în România 2000-2006 (PNADR).
Așadar, Phare, Ispa și Sapard au constituit în perioada 2000 – 2006 piatra de temelie în ceea ce privește sprijinul acordat de Uniunea Europeană statelor participante în procesul de aderare. Astfel, pașii impuși de către Uniunea Europeană statelor candidate la procesul de aderare s-au dovedit a fi un obiectiv mai ușor de atins, prezentele programe facilitând semnificativ această acțiune. Experiența utilizării acestor programe a scos în relief caracterul riguros în ceea ce privește beneficierea și utilizarea ajutorului financiar din partea UE.
Fondurile din perioada 2007 – 2013
Instrumente structurale ale Uniunii Europene în perioada 2007 – 2013
La nivel mondial Uniunea Europeană reprezintă una din cele mai înfloritoare regiuni în ceea ce privește contextul economic. În ciuda integrării europeane, ce a implicat o reducere treptată a barierelor comerciale și nu numai, existența unor neconcordanțe cu privire la prosperitatea și productivitatea dintre diul rural, creșterea competitivității în sectorul producției și prelucrării produselor agricole, creșterea numărului locurilor de muncă în zona rurală, creșterea veniturilor pentru persoanele din mediul rural și facilitarea unei dezvoltări durabile în aceste zone.
Baza pentru programului SAPARD este constituită de Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în România 2000-2006 (PNADR).
Așadar, Phare, Ispa și Sapard au constituit în perioada 2000 – 2006 piatra de temelie în ceea ce privește sprijinul acordat de Uniunea Europeană statelor participante în procesul de aderare. Astfel, pașii impuși de către Uniunea Europeană statelor candidate la procesul de aderare s-au dovedit a fi un obiectiv mai ușor de atins, prezentele programe facilitând semnificativ această acțiune. Experiența utilizării acestor programe a scos în relief caracterul riguros în ceea ce privește beneficierea și utilizarea ajutorului financiar din partea UE.
Fondurile din perioada 2007 – 2013
Instrumente structurale ale Uniunii Europene în perioada 2007 – 2013
La nivel mondial Uniunea Europeană reprezintă una din cele mai înfloritoare regiuni în ceea ce privește contextul economic. În ciuda integrării europeane, ce a implicat o reducere treptată a barierelor comerciale și nu numai, existența unor neconcordanțe cu privire la prosperitatea și productivitatea dintre țările membre cauzează apariția unor vulnerabilități structurale majore. Astfel, pentru o funcționare optimă a Pieței Unice Europene și pentru o creștere a competitivității, Uniunea Europeană încurajează o politică de coeziune. Uniunea Europeană promovează totodată și politicile privind protecția mediului și politica privind egalitatea șanselor.
Politica de coeziune este finanțată cu ajutorul a trei instrumente structurale de o importanță majoră:
Fondul European de Dezvoltare Regională (FERD): acest fond a fost înființat în anul 1975 și reprezintă instrumentul fundamental al politicii regionale a comunității. Fondul sprijină pe plan local și regional o dezvoltare economică durabilă prin antrenarea capacitaților locale și împărțirea structurilor economice pe domenii, respectiv diversificarea acestora în sectoare precum cercetare/dezvoltare tehnologică, inovare, IMM-uri, protecția mediului, energie, turism, antreprenoriat, sociatatea informațională.
Fondul Social European (FSE): acest fond a fost creat în anul 1958 și susține creșterea gradului de adaptare a forței de muncă și a societăților, sporirea accesului la locurile de muncă, diminuarea ratei șomajului, promovarea vieții active, eliminarea discriminării.
Fondul de Coeziune (FC): acest fond a fost creat în anul 1992 în urma Tratatului de la Maastricht în vederea finanțării proiectelor în sectorul protecției mediului și al rețelelor de transport transeuropene, proiectelor din sectorul dezvoltării durabile, ș.a. Fondul de Coeziune oferă finanțare directă. Hotărârea de finanțare a unui proiect îi aparține Comisiei, cu consimțământul statului membru (stat beneficiar), iar proiectele sunt gestionate de autoritățile naționale și verificate de un Comitet de Monitorizare.
La acestea se adaugă și două Fonduri Complementare:
Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă (FEADR): acest fond a fost creat în anul 1958, scopul esențial al acestuia fiind reprezentat de sporirea competitivității în domeniul agricol, precum și dezvoltarea rurală.
Fondul European pentru Pescuit (FEP): acest fond a fost creat în anul 1993 și își propune, în principal, sporirea resurselor acvatice vii, modernizarea vaselor de pescuit, ș.a.
Aceste instrumente structurale din perioada 2007 – 2013 au fost elaborate cu scopul de a implementa trei obiective esențiale ale politicii de coeziune, acestea fiind:
Obiectivul convergență – acesta vizează, în principal, extinderea gradului de ocupare al forței de muncă în țările membre și regiunile cu o tendință de dezvoltare mai scăzută și are ca scop facilitarea condițiilor în vederea creșterii economice.
Obiectivul competitivitate regională și ocuparea forței de muncă – acesta se axează pe crearea unor regiuni atractive și competitive, pe creșterea gradului de ocupare al forței de muncă și pe sprijinirea acelor regiuni care nu sunt eligibile pentru obiectivul anterior
Obiectivul cooperare teritorială europeană – acesta urmărește susținerea cooperării transfrontaliere, transnaționale și interregionale și acționează în completarea obiectivelor prezentate mai sus.
Aceste noi obiective au substituit vechile obiective (respectiv obiectivele 1, 2 și 3 expuse mai sus) aferente perioadei de programare 2000-2006.
În contextul aderării României la Uniunea Europeană, pornind din luna ianuarie, anul 2007, politica națională este în strictă concordanță cu politicile și reglementările comunitare. În acest sens, Planul Național de Dezvoltare reprezintă instrumentul esențial cu ajutorul căruia România va încerca să diminueze decalajele dintre gradul de dezvoltare propriu și cel al Uniunii Europene. În consecință, România a îndeplinit condițiile celor trei obiective ale Uniunii Europene, având posibilitatea să primească finanțare până la maxim 3,8% din valoarea PIB-ului național în perioada de alocare 2007-2013.
Instrumente structurale utilizate în România în perioada 2007 – 2013
În data de 1 ianuarie 2007 România a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, deschizându-se în acest mod o nouă serie de oportunități în materia de accesare a fondurilor europene. Cu acest prilej, statul român a avut posibilitatea să beneficieze de diverse instrumente de finanțare aferente perioadei 2007-2013.
Astfel, în perioada 2007-2013, documentele de programare ce au reprezentat coloana de susținere a implementării fondurilor structurale și de coeziune au fost următoarele:
Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 (P.N.D) – este un document ce are în vedere planificarea strategică și programarea financiară pe termen lung, ce are ca obiectiv principal interdependența economică și socială; astfel, aceast program impulsionează dezvoltarea sferei economice și sociale a statului. Aprobarea Planulului Național de Dezvoltare 2007-2013 s-a realizat în data de 22 decembrie 2005 de către Guvernul României. Planul Național de Dezvoltare se axează pe următoarele șase aspecte cu caracter prioritar:
Sporirea competitivității economice și dezvoltarea economiei cunoașterii;
Adaptarea infrastucturii de transport la exigențele actuale;
Protejarea mediului;
Susținerea mediului social, precum și dezvoltarea resurselor umane;
Dezvoltarea mediului rural;
Diminuarea diferențelor între regiunile țării în ceea ce privește dezvoltarea.
Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 (C.S.N.R.) – este un document ce privește aspectele strategice iar prin intermediul acestuia se stabilesc domeniile urgente de intervenție ale fondurilor structurale și de coeziune. De asemenea, C.S.N.R. are la bază Planul Național de Dezvoltare, preluând astfel aspectele prioritare din cadrul acestuia. Totodată, el este puntea de legătură dintre prioritățile de dezvoltare națională și cele la nivelul Uniunii Europene. Printre cele mai importante acțiuni strategice ale C.S.N.R. se află, pe de o parte, diminuarea diferențelor sociale și economice dintre România și celelalte state membre ale UE și diminuarea diferențelor în raport cu UE prin impulsionarea majorării PIB-ului cu 10% până în 2015. Cadrul Național de Referință a vizat patru aspecte cu caracter prioritar, acestea fiind reprezentate de:
Alinierea infrastructurii la cerințele europene – a fost alocat un procent de 60% din totalul fondurilor comunitare;
Sporirea competitivității economiei din România pe o durată lungă de timp – a putut fi cheltuit un procent de 15% din suma alocată;
Dezvoltarea resurselor umane din România – a fost oferit un procent de 20% din totalul sumelor alocate;
Eficientizarea domeniului administrativ – a fost alocat un procent de 5% din totalul sumelor oferite.
Programele Operaționale (PO) – sunt documente strategice constituite de țările membre cu acordul Comisiei Europeane. Acestea cuprind un ansamblu de acțiuni multianuale, cu caracter prioritar. PO au putut fi cofinanțate din Instrumentele Structurale, repectiv fondurile structurale și de coeziune.
Programe Operaționale ale statului român aferente:
Obiectivului Convergență – acest obiectiv a fost finanțat prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE) și prin Fondul de coeziune (FC).
Programul Operațional Regional (P.O.R.)
Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu)
Programul Operațional Sectorial de Transport (POS-T)
Programul Operațional Creșterea Competitivității Economice (POS-CCE)
Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU)
Programul Operațional Dezvoltarea Capacitații Administrative (PO-DCA)
Programul Operațional de Asistență Tehnică (PO-AT)
Obiectivului Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă – acest obiectiv a fost finanțat prin FEDER și FSE.
Referitor la programele finanțate prin FSE, Comisia Europeană a propus patru axe prioritare pentru investiții:
Creștere gradului de adaptabilitate a angajaților și a societăților comerciale
Facilitarea condiților de pătrundere pe piața muncii
Sprijinirea incluziunii sociale
Crearea de reforme pe piața muncii și crearea de reforme în ceea ce privește incluziunea socială.
Obiectivului Cooperare Teritorială Europeană – acest obiectiv este finanțat prin FEDER.
Cooperare Transfrontalieră – aici se încadrează următoarele PO: România – Bulgaria, România – Serbia, România – Ucraina – Moldova, Ungaria – Slovacia – România – Serbia, Bazinul Mării Negre.
Cooperare Transnațională – aici se încadrează PO Spațiul Sud-Est European
Cooperare interregională – aici se încadrează PO Interregionale: INTERREG IV C, URBACT II, EPSON 2013 și INTERACT II.
Lamureste-te aici
http://ccicj.ro/docs/ghid.pdf
Acordul de parteneriat 2014 – 2020 (respectiv Contractul de Parteneriat 2014 – 2020)
Acordul de parteneriat 2014-2020 substituie vechiul Cadru Național de Referință și urmărește să stabilească acțiunile strategice ale statelor ce pot primi finanțare europeană atât prin intermediul instrumentelor FEDR, FSE și FC (făcând excepție cele din cadrul obiectivului Cooperare Teritorială Europeană), cât și prin intermediul FEADR și FEPAM.
În cazul contractelor de parteneriat ce au fost încheiate între țările membre și Comisia Europeană sunt luate în calcul un număr restrâns de investiții cu caracter prioritar, în conformitate cu obiectivele existente. Astfel, prin intermediul contractelor de parteneriat sunt stabilite direcții precise de acțiune în vederea oferirea de avantaje acelor zone care se axează pe îndeplinirea obiectivelor.
Pentru a avea siguranța că efectul investițiilor Uniunii Europene asupra dezvoltării și a sporirii locurilor de muncă nu are de suferit din cauza diverselor politicilor nesustenabile la nivel macroeconomic sau de o incapacitate administrativă, Comisia Europeană poare cere evaluarea programelor, respectiv reverificarea lor, ori poate stopa finanțarea în cazul în care nu sunt luate din timp măsuri în acest sens.
Acordul de Parteneriat deține următoarele trăsături distincte:
este un act de importanță strategică și reprezintă instrumentul unic de programare pentru fiecare stat membru
corespunde instrumentelor FEDR, FSE, FC, FEADR, FEPAM
are în vedere aspecte cu privire la anumite teme esențiale
precizează o alocare estimativă a fondurilor europene în perioada 2014 – 2020
este format din programe operațioanale care redau părțile ce compun Acordul de Parteneriat și dețin răspunderile asumate de statele membre cu privire la realizarea obiectivelor UE.
Programe operaționale 2014 – 2020
Având în vedere sectoarele în care România a dorit să investească.
Pentru perioada actuală, respectiv 2014 – 2020, sunt disponibile 6 programe operaționale, comparativ cu 7 programe existente în perioada anterioară 2007 – 2013, acestea fiind:
– Programul Operațional Infrastructura Mare
– Programul Operațional Capital Uman
– Programul Operațional Capacitate Administrativă
– Programul Operațional Regional
– Programul Operațional Competitivitate
– Programul Operațional Asistență Tehnică
Prezentele programe operaționale, în vederea unei implementări eficace, sunt atent controlate și urmărite de către un Comitet de Monitorizare.
În graficul de mai jos se poate regăsi sumele aferente fiecărui program operațional, atât pentru perioada 2007 – 2013, cât și pentru 2014 – 2020.
Daniel grafice
Structura de management a unui Program Operațional
La nivel general, structura de management a unui Program Operațional este aproximativ similară, după cum urmează:
Comisia Europeană – Reprezintă autoritatea executivă ce se ocupă cu inițierea și implementarea programelor, politicilor și a altor acțiuni specifice ale autorităților bugetare și legislative din cadrul Uniunii Europene.
Autoritatea de Certificare și Plată – reprezintă structura organizatorică a Ministerului Finanțelor și este o organizație ce are responsabilitatea de a certifica sumele de bani ce se regăsesc în declarațiile privind cheltuielile transmise Comisiei Europene. De asemenea, este responsabilă cu primirea fondurilor direcționate către România și transmiterea lor către beneficiari, precum și alte acțiuni asemănătoare.
Autoritatea de Management – fiecare Program Operațional, de acord cu exigențele Uniunii Europene, se află sub directa coordonarea a unei Autorități de Management. Aceasta are sarcina de a controla întreaga acțiune de implementare a Programelor Operaționale, în vederea unei bune desfășurări a acestora.
Organismul Intermediar – se ocupă de monitorizarea și de evaluarea proiectelor (individuale), responsabilitate dată de către Autoritatea de Management.
Comitetul de Evaluare – reprezintă un organism care se ocupă cu evaluarea proiectelor ce au fost depuse de către solicitanți, fără însă a deține personalitate juridică.
Comitetul de Monitorizare – reprezintă un organism care se ocupă cu supervizarea și monitorizarea calității în ceea ce privește acțiune de implementare a programului aflat în răspundere, fără însă a avea personalitate juridică.
Beneficiarii – aceștia sunt reprezentați de diverse instituți ale adiministrației publice, ONG-uri ori alte tipuri de organizații ce aplică și implementează diverse proiecte sau scheme de grant, finanțate prin fondurile structurale și de coeziune, acestea din urmă aparținând unui Program Operațional.
DESEN PAGINA 69, CARTE DANIELA FLORESCU
Metode utilizate în cadrul proiectelor pentru atingerea obiectivelor
În vederea unei înțelegeri depline a managementului fondurilor structurale și de coeziune, am considerat oportun să fac o distincție între managementul proiectelor și managementul organizației. Astfel, este important să observăm diferența dintre managerul de proiecte și managerul organizației.
Managerul de proiecte deține un personal angajat pe o perioadă limitată (temporară), existând astfel o limitare clară a timpului, în timp ce managerul organizației deține un personal contractat pe o perioadă de timp nedeterminată, existând astfel o mai mare libertate în ceea ce privește termenele.
Figura pagina 63
Cap III. Legislație și proceduri specifice fondurilor europene
Pentru accesarea fondurilor strucurale și de coeziune este necesară cunoașterea în detaliu a cadrului legislativ național – acte normative, hotărâri de guvern, ordine de ministru, ordonanțe de urgență, achiziții publice etc., care se aplică din momentul semnării contractului de finanțare. În domeniul legislativ specific fondurilor europene cea mai mare atenție trebuie acordată modalității de întocmire a procedurilor de achiziție și decontare a cheltuielilor, respectării prevederilor contractuale care cad în sarcina beneficiarului și respectarii termenelor de transmitere a documentelor aferente, pentru a evita eventuale penalități din partea autorității contractante. Prin semnarea contractului de finanțare nerambursabilă beneficiarul își exprimă acordul asupra achiziționarii de bunuri, servicii sau lucrări de execuție constructii sau montaj necesare dezvoltării și realiză activității sale in condiții optime, respectând cadrului legislativ național în domeniul fondurilor europene.
Pentru o întelegere mai bună a cadrului legislativ național specific fondurilor europene, atât pentru beneficiarii privați cât și publici, voi analiza aspecte legate de evitarea penalităților menționate în contractul de finanțare, evitarea situațiilor de conflict de interes și fraudă, întocmirea dosarului de decontare a cheltuielilor și desfășurarea procedurilor de achiziții specificate în Ordonanța de Urgență 34 din 19 aprilie 2006 (beneficiari publici) și Ordinul 1050 din 29 octombrie 2012 (beneficiari privați).
Orice beneficiar public sau privat care în urma întocmirii și depunerii unui proiect în scopul obținetii de finanțare nerambursabilă pentru realizarea de investiții necesare dezvoltării activității a semnat un contract de finanțare nerambursabilă cu o autoritate compententă este obligat să respecte prevederile contractuale, legislația în vigoare și să organizeze procedurile de achiziții într-o manieră cât mai transparentă pentru a exclude orice suspiciune de fraudă sau conflicte de interes.
Legislația în ceea ce privește desfășurarea procedurilor de achiziție bunuri, servicii, lucrări de execuție constructii sau montaj, atât pentru beneficiarii privati cât și pentru beneficiarii publici, care au aplicat pentru obținerea de fonduri nerambursabile până în octombrie 2012 era definită prin Ordinul 1050 din 29 octombrie 2012 (beneficiari privați) și Ordonanța de Urgență 34 din 19 aprilie 2006 (beneficiari publici).
Cele două documente legislative conțineau proceduri de implementare foarte complexe în ceea ce privește aplicarea lor, întocmirea documentației aferente procedurilor de achiziții, analizarea ofertelor și transmiterea notificărilor către participanți cu rezultatul licitației și semnarea contractului de achiziție. O mare problemă identificată în cadrul legislației specifice fondurilor europene a reprezentat-o pentru o bună perioadă de timp durata lungă de desfăsurare a procedurii de achiziție si de decontare a cheltuielilor, termenele îndelungate de răspuns al autorităților contractante la solicitările adresate de către beneficiari – lucruri care au condus în mod automat la un grad de absorbție foarte slab al fondurilor nerambursabile.
Ministerul Fondurilor Europene a analizat și a identificat aceste probleme cu care beneficiarii se confruntau și a decis să vină în ajutorul acestora prin abrogarea, pentru beneficiarii privați, a Ordinului 1050 din 29 octombrie 2012 și îmbunătățirea cadrului legislativ al Ordonanței de Urgentă 34 din 19 aprilie 2006, pentru beneficiarii publici de fonduri nerambursabile. În acest fel a reușit să crească gradul de absorbție al fondurilor europene.
În sprijinul beneficiarilor privați, în ceea ce privește desfășurarea procedurilor de achiziție bunuri, servicii, lucrări de execuție constructii sau montaj, s-a adoptat Ordinul 1120 din 15 octombrie 2013 privind aprobarea "Procedurii simplificate aplicate de beneficiarii privați în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale, obiectivul "Convergentă", precum și în cadrul proiectelor finanțate prin mecanismele financiare SEE și norvegian pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări" în care au fost operate următoarele modificări:
– în cazul procedurilor de achiziție aflate în derulare, conform ordinului 1050/2012, la momentul aprobării ordinului 1120/ 2013, beneficiarilor li s-a oferit posibilitatea de a-și alege modul în care își vor continua desfășurarea procedurilor de achizitii (conform ordinului 1050/2012 sau conform ordinului 1120/ 2013);
– în cazul în care valoarea estimată a achizițiilor declarate prin proiect, cu excepția TVA (Taxa pe Valoare Adaugată), depașește pragurile valorice specificate la articolul 19 din O.U.G. număr 34/ 2006, aceștia pot să aplice procedura simplificată în vigoare, respectând legislația;
– în cazul achizițiilor directe s-a redus semnificativ numărul documentelor necesare decontării sumelor cheltuite de beneficiar, pentru dosarul de decont fiind necesare numai: oferta sau comanda către furnizor, bonul fiscal sau factura și contractul de vânzare cumpărare, nota privind determinarea valorii estimate, procesele-verbale de recepție/ predare-primire/ punere în funcțiune, după caz;
– posibilitatea de a încărca documentația de atribuire aferentă bunurilor ce urmează a fi achiziționate pe platforma online pusă la dispoziție de Ministel Fondurilor Europene – www.fonduri-ue.ro – pentru a crește gradul de transparență al achizițiilor;
– posibilitatea a încheia un contract de achiziție cu furnizorul în situația în care beneficiarul primește o singură ofertă iar aceasta este întocmită conform cerințelor din documentația de atribuire;
– în cazul în care beneficiarul primește mai multe oferte, indiferent de punctajul obținut de fiecare ofertant în parte, acesta are posibilitatea de a-și alege oferta pe care o consideră cea mai avantajoasă, însă pentru a realiza acest lucru trebuia să întocmească o "notă justificativă de atribuire" prin care trebuie să justifice cu lux de amănunte motivele pentru această alegere, prezentând avantajelor tehnice și financiare în raport cu restul ofertelor primite.
În sprijinul beneficiarilor publici în ceea ce priveste desfășurarea procedurilor de achiziție bunuri, servicii, lucrări de executie construcții sau montaj s-au adus actualizări ale O.U.G. numărul 34/ 2006, printre care putem aminti:
– pentru o mai bună desfășurare a licitațiilor, la data de 1 iulie 2013 în cadrul O.U.G. număr 34/ 2006 s-a modificat pragul valoric inițial al achizițiilor publice menționat la articolul 19 în limita căruia beneficiarii publici pot încheia un contract de achiziție directă, după cum urmează:
În cadrul majorării plafonului, TVA-ul nu este inclus. Prin modificarea pragului valoric inițial al achizițiilor publice în limita căruia beneficiarii publici pot încheia un contract de achizitie directă s-a dorit introducerea unei flexibilități mai mari în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene și simplificarea numărului documentelor necesare întocmirii dosarului de decontare a cheltuielilor, având în vedere că majoritatea sumelor cerute la decontare erau sub plafonul de 30.000,00 € pentru servicii si produse, respectiv sub 100.000,00 € pentru lucrări de execuție.
Pentru realizarea documentelor aferente procedurii de achiziție, pentru realizarea dosarului de decontare a cheltuielilor și pentru respectarea tuturor normelor legale trebuie avută în vedere cunoașterea detaliată a cadrului legislativ național in ceea ce priveste urmatoarele: Ordonanța de Urgență 34 din 19 aprilie 2006, Ordinul 1120 din 15 octombrie 2013, Legea număr 394 din 2006, Hotărarea de Guvern număr 925 din 2006, Ordonanța de Urgentă număr 77 din 2012 și Manualul elementelor de identitate vizuală al proiectelor.
Documentele aferente procedurii de achiziții sunt definite prin Documentația de atribuire, care este compusă din:
Fișă de date;
Caiet de sarcini;
Formulare de completat;
Proiect tehnic sau date tehnice (în funcție de specificul obiectului achiziție (achiziție bunuri, servicii, lucrări de execuție construcții sau montaj), atât pentru beneficiarii privați cât și pentru beneficiarii publici);
Fișa de date conține informații despre: autoritatea contractantă sau beneficiarul privat, obiectul acordului cadrul (achiziției) sau al contractului, coduri de clasificare ale achiziției (codul CPV), valoarea achiziției, condiții legate de garanția de participare și garantia de bună execuție, condiții de participare – situația personală a ofertantului (secțiune ce conține formularele care trebuie completate de ofertant), capacitatea de exercitare a activității profesionale a ofertanților, capacitatea economică și financiară, capacitatea tehnică și profesională, standarde de asigurare a calitătii și de protecție a mediului, procedura aplicată (licitație deschisă, licitație restrânsă, dialog competitiv, negociere cu/fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cerere de oferte – în funcție de valoarea achiziției), criterii de evaluare (criterii de atribuire si factori de evaluare pentru evaluarea ofertelor), modul de prezentare al ofertei, căi de atac (posibilitatea ofertanților de a depune contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și soluționarea acestora în cazul în care un ofertant nu este mulțumit de rezultatul final al evaluării ofertelor și desemnarea câstigatorului).
Pentru a-și asigura selectarea unui ofertant care poate duce la bun sfârșit și în condiții optime îndeplinirea obiectulului contractului de achiziție fără a întâmpina probleme, autoritatea contractantă sau beneficiarul privat trebuie să se asigure că în cadrul fișei de date a stabilit un set de condiții de participare care nu sunt restrictive, dar care în același timp pot demonstra capacitatea economică, financiară, tehnică și profesională a ofertantului de a duce la bun sfârșit obiectul contractului.
În momentul întocmirii cerințelor minime de calificare: capacitatea economică, financiară, tehnică și profesională a ofertantului, autoritatea contractantă sau beneficiarul privat trebuie să justifice în mod detaliat motivul pentru care le-a invocat. În cazul în care nu există o justificare sau o justificare relevantă pentru fiecare cerintă minimă de calificare, în eventualitatea unui control al autorităților, în urma căruia se stabilește că cerințele au un carater restrictiv, se poate ajunge inclusiv până la trimiterea în instanță judecătorească a persoanelor care au întocmit fișa de date.
În cadrul Hotărârii de Guvern 925 din 19 iulie 2006 actualizată, se specifică faptul că cerințele minime de calificare trebuie să aibe un grad de dificultate de indeplinire în raport cu natura, obiectul și complexitatea contractului de achiziție în cazul în care aceste sunt legate de:
a) suma valorilor/cantităților de produse furnizate, servicii prestate și lucrări executate, incluse în contractul/contractele prezentat/prezentate de către operatorul economic ca dovadă a experienței lui similare, să fie mai mare decât valoarea/cantitatea de produse/servicii/lucrări ce vor fi furnizate/presate/executate în baza contractului care urmează să fie atribuit;
b) valoarea cifrei de afaceri a operatorului economic să fie mai mare decât valoarea estimată a contractului, multiplicată cu 2;
c) demonstrarea unui nivel minim al indicatorului financiar «lichiditate generală» în cazul atribuirii unui contract cu durata de îndeplinire mai mică de 3 luni sau în cazul atribuirii unui contract cu executare succesivă, având o durată mai mare de 3 luni, dar pentru care plățile aferente prestațiilor urmează să se efectueze la intervale mai mici de 60 de zile de la data efectuării acestora;
d) nivelul indicatorului financiar "lichiditate generală" să depășească cota de 100%, în cazul atribuirii unui contract care nu se încadrează în categoria celor prevăzute la lit. c);
e) demonstrarea unui nivel minim al indicatorului financiar «solvabilitate» în cazul în care operatorul economic a prezentat documente din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 181 lit. a) sau b) din ordonanța de urgență.
Caietul de sarcini reprezintă documentul în care autoritatea contractantă sau beneficiarul privat specifică un set de cerințe minime cu caracter tehnic pe care ofertanții trebuie să le respecte și în baza cărora trebuie să-și elaboreze oferta. Dacă în cadrul ofertelor participanții se abat de la prevederile caietului de sarcini, în momentul evaluării acestora vor fi luate în calcul numai acele oferte ale căror propuneri tehnice au un nivel calitativ superior cerințelor minime din caietul de sarcini.
Pentru a evita orice neînțelegere și nerespectare a condițiilor impuse ofertanților în Documentația de atribuire este recomandat ca în Caietul de sarcini să fie specificate și informațiile aferente Fișei de date.
Caietul de sarcini conține date despre: informații generale despre autoritatea contractantă, informații despre obiectul achiziției, descrierea serviciilor, lucrărilor sau bunurilor ce fac obiectul contractului, cerințele minime care trebuie îndeplinite de către ofertanți, cerințe și specificații tehnice, modul de prezentare al ofertei – modul de prezentare al propunerii tehnice, modul de prezentare a propunerii financiare și modul de prezentare a ofertei, modul de evaluare a ofertelor și orice alte detalii care sunt considerate relevante de către autoritatea contractantă sau beneficiarul privat. Conform articolului 35 din 34/ 2006 alin. (1) se mentionează ‘’Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice’’ de unde rezultă și faptul că în cadrul Caietului de sarcini pot fi inserate orice alte lucruri, de oricare natură ar fi ele, dar care au legatură cu obiectul contractului de achiziție.
Formularele de completat reprezintă parte integrantă a Documentației de atribuire pe care ofertanții trebuie sa le întocmească. Formularele conțin informații referitoare la:
a) Declarația pe proprie/a răspundere privind neîncadrarea în dispozițiile art. 180 din OUG 34/2006 – în cazul în care ofertantul a fost condamnat prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești în ultimii 5 ani pentru activități de corupție, crimă organizată, fraudă sau spălare de bani, autoritatea contractantă sau beneficiarul privat are dreptul de a-l exclude din procedura de achiziție;
b) Declarație pe proprie răspundere privind neîncadrarea în prevederile art. 181 din O.U.G. 34/2006 lit. a, c^1 și d – în cazul în care ofertantul a intrat în faliment, nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale sau a fost condamnat în ultimii 3 ani prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești, autoritatea contractantă sau beneficiarul privat are dreptul de a-l exclude din procedura de achiziție;
c) Declarația pe proprie răspundere privind neîncadrarea în prevederile art. 69^1 din O.U.G. 34/2006 – ofertantul nu trebuie să fie în caz de conflict de interes cu autoritatea contractantă sau beneficiarul privat, în caz contrar acesta va fi exclus din procedura de achiziție;
d) Formularul privind îndeplinirea cifrei medii de afaceri globală pe ultimii 3 ani;
e) Formular privind lista lucrărilor, serviciilor, bunurilor similar realizate pentru a dovedi experiența similară;
e) Formular privind asocierile între companii pentru îndeplinirea criteriilor în mod cumulat;
Formularele se pot realiza în funcție de criteriile de calificare menționate de autoritatea contractantă sau beneficiarul privat.
Proiectul tehnic reprezintă documentul prin care, în funcție de specificul obiectului achiziției (bunuri, servicii, lucrări de execuție construcții sau montaj) sunt inserate toate detaliile clare de natură tehnică, descrierea lucrărilor și a nivelului de performanță și descrierea soluțiilor tehnice care vor duce la realizarea efectivă a obiectului contractului. Toate detaliile Proiectului Tehnic trebuie respectate de către ofertantul câștigator în momentul demarării achiziției obiectului contractului.
Studiu de caz
Introducere
Prezentare companie: TRANSGAZ S.A.
Prezentarea programului Conecting Europe Facility: Proiectul ales în vederea depunerii
Descrierea PCI-uri și regulament 347
Proiectul ales (importanța strategică a proiectului, descrierea importanței proiectului pentru dezvoltarea SNT)
Beneficii ale proiectului
Concluzii
Introducere
În prezentul studiu de caz am ales să descriu un proiect pe fonduri europene de succes, depus de Societatea Națională de Transport Gaze Naturale “TRANSGAZ” S.A. în cadrul programului Connecting Europe Facility, întrucât este un proiect strategic și de interes național. Menționez că acest proiect a fost depus în luna august 2014 în cadrul programului Connecting Europe Facility și a fost evaluat, iar în ianuarie 2015 contractul de finanțare nerambursabilă a fost semnat. Proiectul se află în prezent în etapa de implementare.
Având în vedere Planul de Dezvoltare al Sistemului Național de Transport Gaze Naturale 2014-2023, TRANSGAZ S.A. a identificat posibilitatea de a depune un proiect și de a obține finanțare nerambursabilă prin intermediul Programului Connecting Europe Facility – Energy. Proiectul care face obiectul analizei prezentului studiu este "Întocmirea proiectului tehnic pentru stațiile de comprimare Corbu, Horia și Hațeg" – Proiectul tehnic al PCI nr. 7.1.5 "Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria".
Proiectul "Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale pe Coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria" (BRUA) poate fi privit ca o continuare a fostului proiect Nabucco, care, în ciuda beneficiilor și avantajelor oferite, nu a obținut finanțare.
Proiectul cu titlul "Întocmirea proiectului tehnic pentru stațiile de comprimare Corbu, Horia și Hațeg" a fost depus în anul 2014, luna august, în vederea obținerii finanțării nerambursabile. Proiectul are o valoare estimată la aproximativ 3.000.000 euro, din care finanțarea nerambursabilă reprezintă 50%.
Având în vedere faptul că proiectul BRUA cuprinde două etape, respectiv Întocmirea proiectului tehnic și Executarea lucrărilor conform proiectului tehnic, am ales să prezint prima fază a proiectului întrucât aceasta se află în prezent în implementare.
Atât proiectarea cât și construirea coridorului BRUA reprezintă o nouă abordare ce se află în concordanță cu strategia energetică actual a Uniunii Europene, aprobată de Parlamentul European.
Prezentare companie
SNTGN “TRANSGAZ” S.A. reprezintă Societatea Națională de Transport Gaze Naturale a României. Aceasta are ca obiectiv final asigurarea transportului gazelor prin intermediul infrastructurii de conducte disponibilă la nivel național către consumatorii finali, atât persoane fizice cât si juridice.
Având în vedere obiectivele promovate de Uniunea Europeană de a avea o politică de liberalizare a pieței în domeniul productiei și distribuției de gaze naturale la nivelul tuturor statelor membre, Societatea Națională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ S.A. a luat naștere prin descompunerea SNGN ROMGAZ SA în cinci societãți comerciale independente, cu capital de stat, în baza Hotărârii Guvernului nr. 334/28 aprilie 2000:
SC DISTRIGAZ SUD SA București;
DISTRIGAZ NORD SA Târgu-Mureș;
SC EXPROGAZ SA Mediaș;
SC DEPOGAZ SA Ploiești;
SNTGN TRANSGAZ SA Mediaș.
TRANSGAZ S.A. are ca scop îndeplinirea strategiei naționale stabilite pentru transportul, tranzitul internațional, dispecerizarea gazelor naturale și cercetarea-proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale prin efectuarea, cu respectarea legislației române, de acte de comerț corespunzătoare obiectului de activitate aprobat prin Actul Constitutiv.
Un alt rol pe care îl deține "TRANSGAZ" S.A. este să asigure buna funcționare și întreținere a infrastrurii de conducte disponibilă la nivel național pentru a garanta eficiența economică a companiei.
Viziunea și misiunea companiei
Elementele viziunii:
Transgaz o companie care permanent se aliniază sistemelor de management performant.
Transgaz un furnizor de servicii de transport gaze naturale în condiții de siguranță deplină și competitivitate.
Transgaz o companie angajată continuu pentru completarea și perfecționarea cadrului legislativ.
Transgaz, o companie responsabilă față de comunitatea în care îsi desfașoară activitatea.
Misiunea Transgaz:
Implementarea managementului participativ în toate domeniile de acțiune al Transgaz.
Armonizarea reglementărilor specifice cu legislația UE în domeniul gazelor naturale.
Elaborarea unor proiecte de acte normative și acțiuni de susținere a acestora tip lobby.
Reabilitarea, modernizarea și dezvoltarea SNT pe principalele direcții de consum.
Interconectarea SNT cu sistemele de transport ale țărilor învecinate.
Prezentarea programului Conecting Europe Facility
Programul Connecting Europe Facility (CEF) urmărește accelerarea investițiilor în domeniul rețelelor de transport, energie și telecomunicații transeuropene și mobilizarea finanțărilor publice sau private. De asemenea, CEF urmărește valorificarea sinergiilor dintre sectoarele de transport, telecomunicații și energie, sporind astfel eficacitatea intervențiilor UE și permițând optimizarea costurilor. De asemenea, CEF stabilește defalcarea resurselor care urmează a fi puse la dispoziție în cadrul financiar multianual, pentru anii 2014 – 2020.
Programul Connecting Europe Facility (CEF) finanțează proiecte care propun investitii în sectorul transportului, energiei și telecomunicațiilor transeuropene. Programul promovează utilizarea mijloacelor de transport mai puțin poluante, conexiuni de bandă largă de mare viteză și facilitarea utilizării energiei din surse regenerabile, în conformitate cu Strategia Europa 2020. Mecanismul Connecting Europe Facility se concentrează pe dezvoltarea unei infrastructuri digitale, energetice și de transport interconectate integral, sustenabile și inteligente și va contribui la realizarea unei piețe unice europene.
Programul CEF și-a propus să finanțeze și să sprijine PCI-uri din domenii precum transport, telecomunicații și energie care contribuie la realizarea, dezvoltarea și construirea de noi infrastructuri și servicii sau PCI-uri cate își propun să modernizeze proiecte cu infrastructură existentă. Proiectele prioritare sunt cele care au ca scop dezvoltarea conexiunilor lipsă din domeniul transportului. Astfel, o importanță deosebită o au și proiectele cu valoare adaugată la nivel european care sunt în folosul comunității europene și un beneficiază de finanțare din alte surse.
Mecanismul Connecting Europe Facility va mobiliza mai bine finanțare privată și va permite instrumentelor financiare inovatoare, cum ar fi garanțiile și obligațiunile pentru proiecte de a obține efectul de levier maxim din acest injectare finanțarea UE.
Programul Connecting Europe Facility este împărțit în trei sectoare:
– CEF Transport
– CEF Energie
– CEF Telecom
Sectorul pe care îl vizează SNTGN TRANSGAZ S.A. în vederea depunerii de proiecte și obținerii de finanțare nerambursabilă este sectorul CEF Energie.
Având în vedere nivelul actual de dezvoltare al infrastructurii energetice a UE s-a constatat faptul că acesta nu va putea susține viitoare cerere de consum de energie a comunității, nu va avea posibilitatea să asigure siguranța în ceea ce privește diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și nici să susțină folosirea energiei regenerabile. Pentru a acoperi aceste trei mari neajunsuri sunt necesare investiții mari pe termen lung pentru la un nivel corespunzător al infrastructurii energetice UE, atât pentru sectorul gazelor, cât și sectorul energetic (electricitate). Astfel, chiar cu ajutorul anumitor facilități oferite prin măsuri și politici ce privesc reglementarea sectorului energetic, există riscul ca finanțarea să fie insuficientă pentru astfel de proiecte. Răspunsul programului CEF la această provocare îl reprezintă:
Instrumente financiare – cu rolul de a introduce categorii noi de investitori, de a diminua diverse riscuri și de a facilita accesul la finanțare europeană.
Granturi UE – cu rolul de a susține parțial costurile eligibile ale proiectelor în domeniu.
Prima sesiune de depuneri proiecte în cadrul Programului Connecting Europe Facility s-a deschis pe 19 iulie 2014, iar termenul limită pâna la care candidații puteau depune o aplicatie a fost 19 august 2014.
Sesiunea de evaluare a proiectelor depuse s-a realizat între lunile septembrie-octombrie 2014, moment în care au fost selectate proiectele cele mai mature, care contribuie la dezvoltarea infrastructurii europene de conducte de gaze, reduc gradul de dependență de importul de gaze din Rusia și care cresc numărul de surse alternative de aprovizionare cu gaze, altele decât Rusia.
Unul dintre cele mai importante criterii de eligibilitate pe care un candidat trebuie să le îndeplinească este ca proiectul propus spre a fi finanțat din bani europeni să fie PCI (Project of Common Interest/ Proiect de Interes Comun). Un proiect poate deveni PCI numai în cazul in care candidatul (promotorul proiectului) propune Uniunii Europene ca acesta să fie inscris și acceptat în cadrul Regulamentului EU Nr. 1391/ 2013. Principala condiție care trebuie îndeplinită de un proiect ca acesta să poata deveni PCI, conform Regulamentului UE Nr.347/ 2013, este să deserveasca interesele a cel putin două state membre.
Pe website-ul INEA (Innovation and Networks Executive Agency/ Agenția Executivă pentru Inovare și Infrastructura) pot fi gasite documentele necesare care descriu efectiv modul și felul în care trebuie intocmită o cerere de finanțare și condițiile care trebuie respectate:
– Formularul A – conține date legate de situația juridică și economică a aplicantului;
– Formularul B – conține date administrative despre aplicant;
– Formularul C – respectarea politicilor și legislației Uniunii Europene;
– Formular D – conține informații și date tehnice;
– Ghidul aplicantului – conține informații despre modul de întocmire al cererii de finantare.
Pentru a oferi maturitate studiului de caz, acesta a fost redactat in concordanță cu formularul D.
Întocmire proiect tehnic pentru stațiile de comprimare Corbu, Hateg și Horia
1. Informații de bază privind Proiectul de Interes Comun
Descrierea generală a PCI-ului (Projects of Common Interest/Proiect de Interes Comun)
Descriere generală
Proiectul are în vedere dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale care face parte din coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria. Aceasta constă în construirea unor tronsoane noi de conducte de transport gaze natural, ce vor face legătura între zona Podișor -Jud. Giurgiu și zona Horia – Jud. Arad, cât și construirea a trei stații de comprimare (SC), localizate la Corbu – Jud. Olt, Hațeg – Jud. Hunedoara și Horia – Jud. Arad. Această investiție face parte din Proiectele de Interes Comun (PCI) ale Uniunii Europene.
Conducta de transport gaze naturale va fi amplasată pe coridorul cuprins între punctele de intrare / ieșire în / din Sistemul Național de Transport, în zona localității Giurgiu – Jud. Giurgiu, respectiv în zona localității Nădlac – Jud. Arad.
Conducta urmează în general direcția S-V.
Conducta va traversa teritoriul județelor Giurgiu, Teleorman, Dâmbovița, Argeș, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș și Arad.
Acest culoar de transport, va putea să asigure o curgere a gazelor naturale în flux bidirectional.
Lungimea totală estimată a conductei pentru coridorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria este de aproximativ 500 km.
Stare actuală
În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 347/2013, Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. a depus la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) Cererea de Investiție si Propunerea de alocare Transfrontaliera a costurilor, pentru obtinerea unei decizii în acest sens, ca prim pas în procesul de solicitare a unei finanțări a proiectului “Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului Național de Transport Gaze pe coridorul Bugaria–România–Ungaria–Austria“.
Situația actuală și nevoile principale ale PCI-ului
Situație actuală
După eșecul proiectului Nabucco de la sfârșitul lunii iunie 2013 și alegerea de către consorțiul Shah Deniz a proiectului Trans Adriatic Pipeline (TAP) ca și proiect preferat pentru transportul gazelor din zăcământul Shah Deniz etapa II, state precum Bulgaria, România, Ungaria și Austria au pierdut șansa de a avea acces la rezervele de gaze din Marea Caspică.
În acest context, gradul de dependență de gazele cu proveniență din Federația Rusă se păstrează la un nivel ridicat în toată regiunea, iar în unele din statele balcanice gradul de dependență fiind chiar de 100%.
Acest fapt are un impact negativ semificativ asupra prețului gazelor naturale, iar în plan geo-politic condiționând securitatea aprovizionarii UE.
Având în vedere planurile ambițioase ale Azerbaidjanului de a crește exporturile de gaze naturale până la 50 Mld. mc/an la orizontul anilor 2025, România și Transgaz caută soluții pentru ca o parte din aceste volume de gaze să poată fi transportate pe culoarul BG-RO-HU-AT.
Nevoi principale
asigurarea transportului spre piețele Central Europene a rezervelor de gaze naturale din regiunea Caspică;
dezvoltarea siguranței furnizării gazelor pentru România;
creșterea siguranței furnizării pentru Ungaria și Austria prin mărirea disponibilității privind furnizarea gazelor;
diversificarea surselor de import/export gaze pentru Ungaria, Bulgaria și Austria;
impact pozitiv în ceea ce privește diversificarea surselor de gaze pentru aceste țări prin potențiala producție de gaze naturale din România;
dezvoltarea concurenței prin diversificarea surselor și traseelor de transport gaze, precum și apariția unor jucători noi pe piața de gaze din regiune, cu efecte pozitive asupra prețului gazelor;
beneficii de mediu prin reducerea emisiilor având în vedere că gazele naturale emit mai puțin bioxid de carbon pe unitate de energie livrată, comparativ cu arderea combustibililor fosili lichizi (păcură) sau solizi (cărbune);
incidența cu alte proiecte care vor fi implementate în aceeași arie de analiză și care vor accentua utilitatea proiectului (Interconectare Romania – Bulgaria, Interconectare Bulgaria – Grecia, Interconectare Bulgaria -Turcia, TANAP, TAP, AGRI, etc.)
integrarea pieței de gaze și interoperabilitatea sistemelor de transport gaze din regiune;
convergența prețului gazelor în regiune;
Obiective principale ale PCI-ului
Proiectul va deveni coloana vertebrală a transportului gazelor naturale din Marea Caspica și are ca principale obiective:
asigurarea pe direcția Bulgaria a unei capacități de transport în ambele sensuri de curgere de 1.5 miliarde m3/an gaze naturale, până la finele anului 2016;
asigurarea pe direcția Ungaria până în 2016 a unei capacități de transport în ambele sensuri de curgere de 4.4 miliarde m3/an gaze, până la finele anului 2016;
dezvoltarea unei capacități de transport pe direcția Ungaria începând cu 2019 de până la 4.4 miliarde m3/an. Această capacitate de transport va permite interconectarea în viitor cu conducte care vor avea alte surse potențiale (AGRI, gaze de sist, etc.) de alimentare cu gaze naturale.
eliminarea congestiei în transportul gazelor naturale pe direcția Bulgaria – România – Ungaria;
reducerea gradului de dependență de importul de gaze din Rusia;
2. Descrierea activității propuse
Rezumatul acțiunii propuse
Scopul principal
Scopul este reprezentat de întocmirea Proiectului tehnic pentru stațiile de comprimare gaze Corbu, Hațeg și Horia, în vederea construirii acestora, pentru dezvoltarea pe teritoriul Romaniei a sistemului de transport gaze naturale pe coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria.
Obiectivele acțiunii
1. Intocmirea proiectelor tehnice pentru statiile de comprimare gaze Corbu, Hațeg și Horia la un nivel de detaliu in vederea obținerii acordurilor de mediu, autorizațiilor de construire si execuție, în conformitate cu legislația națională.
2. Întocmirea documentației necesare pentru achiziția echipamentelor și a lucrărilor de execuție, aferente caietelor de sarcini.
Nevoile principale ale acțiunii
1. Proiectele tehnice vor asigura toate detaliile de construcție a statiilor stabilite prin tema de proiectare, cât și necesarul de echipamente și materiale pentru construirea stațiilor de comprimare Gaze Corbu, Hațeg și Horia;
2. Obținerea tuturor avizelor, acordurilor și autorizațiilor necesare în vederea obținerii autorizației de construire pentru execuția lucrărilor;
Contribuția acțiunii propuse asupra PCI-ului
Contribuția în mod direct a prezentei acțiuni asupra PCI-ului derivă din conceptul solicitat prin tema de proiectare ca prin întregul ansamblu de funcționare a staților de comprimare să se asigure un flux bidirecțional al gazelor pe întregul culoar, către Bulgaria și respectiv către Ungaria.
Proiectul tehnic aferent celor trei stații de comprimare va detalia și parametri tehnici ai acestora astfel încât să se asigure nivelul de presiune aferent debitului de gaze estimate care vor tranzita coridorul de transport al gazelor Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Proiectul tehnic va conține detaliile tuturor echipamentelor care se vor achiziționa, cât si detaliile de execuție necesare realizării și punerii in funcțiune a stațiilor de comprimare.
Acțiunea pentru care se solicită finanțare nerambursabilă este o etapă impusă de legislația în vigoare în România, deoarece proiectul tehnic verificat, avizat și aprobat potrivit prevederilor legale reprezintă documentația scrisă și desenată pe baza căreia se vor construi stațiile de comprimare gaze Corbu, Hațeg și Horia, fază determinantă în dezvoltarea PCI-ului.
Fără construirea celor trei stații de comprimare gaze Corbu, Hațeg și Horia PCI-ul nu își poate îndeplini scopul principal și obiectivele propuse.
Elaborarea proiectului tehnic în mod clar, cu informații complete, va permite autorității contractante să obțină date tehnice și economice viabile, pe baza cărora se vor realiza lucrările de execuție a stațiilor de comprimare gaze Corbu, Hațeg și Horia.
Veniturile acțiunii propuse
Actiunea cu titlul “Intocmire proiect tehnic pentru statiile de comprimare Corbu, Hateg si Horia” pentru care se cere finantare nerambursabila, nu genereaza venituri pentru Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ S.A.
Amplasament
Conducta de transport gaze naturale va fi amplasată pe coridorul cuprins între zona localității Giurgiu – Jud. Giurgiu, respectiv zona localității Nădlac – Jud. Arad, conform imaginii alăturate:
3. Evaluare tehnică
Maturitate proiect
A fost elaborat Studiul de Prefezabilitate și s-a luat decizia preliminară de investiție aferente PCI-ului.
Consiliul de Administrație al Societatii Naționale de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. a aprobat demararea procedurilor de aplicare în vederea socilitarii de fonduri nerambursabile și costurile aferente contractării serviciilor de proiectare în vederea întocmirii proiectului tehnic pentru stațiile de comprimare Corbu, Hațeg și Horia.
În baza celor expuse mai sus se poate afirma că acțiunea propusă, “Intocmire proiect tehnic pentru stațiile de comprimare Corbu, Hațeg și Horia”, este suficient de matură pentru a fi finanțată prin instrumentul Connecting Europe Facility, din cadrul primului Apel de lansare de propuneri de proiecte – anul 2014, pentru studii.
Întocmirea Proiectului tehnic pentru stațile de comprimare gaze Corbu, Hațeg și Horia
Situația actuală
– tema de proiectare finalizată si avizată;
– documentația de atribuire a serviciilor de proiectare în curs de elaborare;
Acțiunea pentru care se solicită finanțare nerambursabilă este o etapă impusă de legislația în vigoare în România, deoarece proiectul tehnic verificat, avizat și aprobat potrivit prevederilor legale reprezintă documentația scrisă și desenată pe baza căreia se vor construi Stațiile de Comprimare Gaze Corbu, Hațeg și Horia, fază determinantă în dezvoltarea PCI-ului.
Proceduri de control și management al calității în timpul implementării acțiunii propuse
Aceasta procedură acoperă și “Elaborarea de studii și proiecte pentru echipamente și tehnologii noi aferente Sistemului de Transport Gaze Naturale”, respectiv “proiectarea instalațiilor tehnologice: de reglare, tratare a gazelor și a stațiilor de comprimare, destinate activităților din domeniul transportului gazelor naturale.
Proiectul Tehnic se elaborează conform legislației în vigoare, respectiv HG nr.28/2008 – “Hotărâre de Guvern privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții”.
Pe parcursul realizării proiectului tehnic:
– se efectuează analize planificate, în etapele corespunzătoare ale proiectării pentru a identifica cauzele susceptibile care pot crea probleme și se pot anticipa, precum și inițierea de acțiuni care să asigure că proiectul final și datele suport satisfac cerințele specificate.
– se efectuează verificări pentru a se asigura că datele de ieșire ale proiectării satisfac cerințele impuse în datele de intrare. Verificările se fac în funcție de cerințele beneficiarului din tema de proiectare și de conținutul cadru din reglementările în vigoare, verificarea părții scrise și desenate în conformitate cu normativele, normele și reglementările în vigoare și în funcție de tipul proiectului.
– validarea proiectului se realizează pentru a se asigura că este conform cu tema de proiectare și cu cerințele legale aplicabile. Proiectele sunt validate intern de către SNTGN TRANSGAZ SA și extern, în funcție de tipul lor, de către organismele de avizare.
– caietele de sarcini se elaborează de către proiectant pe specialități, prin dezvoltarea elementelor tehnice cuprinse în planșe. Caietele de sarcini cuprind aceleași date ca și proiectele tehnice, mai puțin devizul general și prețurile utilajelor și reprezintă datele de ieșire pentru etapa de licitație.
Monitorizare după implementarea proiectului și audit al proiectului propus
După finalizarea acțiunii se vor contracta servicii de auditare care vor releva corectitudinea și eligibilitatea costurilor și procedurilor utilizate în implementarea activităților. Serviciile de audit vor fi încredințate prin proceduri de achiziții publice în conformitate cu prevederile OUG 34/ 2006, a criteriilor stabilite prin Caietul de sarcini aferent.
În baza certificatului de audit extern prezentat de către auditor care atestă eligibilitatea acțiunii și a costurilor aferente se va întocmi documentația pentru cererea de plată finală.
Comunicare și vizibilitate (asigurarea publicității proiectului)
În conformitate cu articolul 28 din Regulamentul CEF se va asigura publicitatea necesară pentru informarea publicului referitoare la implementarea prezentei actiuni. În cadrul materialelor publicitare utilizate se vor menționa elemente precum: acțiunea a primit finanțare din partea Uniunii Europene, logourile institutiilor finantatoare si alte elemente necesare sporiri vizibilitatii acestora, conform specificatiilor Regulamentului 1828/ 2006, articolul 8 "Responsibilities of beneficiaries relating to information and publicity measures for the public".
Materialele publicitare se definesc ca oricare dintre următoarele: panouri, website-uri, broșuri, newslettere, articole de presă, prezentări, etc.)
În conformitate cu prevederile Regulamentului 1828/ 2006, articolul 8 "Responsabilitățile beneficiarilor cu privire la măsurile de informare și publicitate pentru public", beneficiarul va face public contractul finanțare a acțiunii "Întocmire proiect tehnic pentru stațiile de comprimare Corbu, Hațeg și Horia" pe website-ul companiei și va respecta condițiile prevăzute.
Zonă de impact
Conform Regulamentului 347/2013, aria de analiză a impactului acțiunii cuprinde:
– țările membre și terțe de pe culoarul de transport gaze naturale, pe care PCI-ul va fi construit;
– țările membre vecine;
– state membre care pot fi afectate de implementarea acestui PCI.
Statele Membre implicate in mod direct in implementarea PCI-ului 7.1.5 “Conducta de gaze dinspre Bulgaria către Austria via România și Ungaria” sunt: Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria.
Având in vedere faptul că obiectul prezentei acțiuni il reprezintă elaborarea unui proiect tehnic, interesul privind implementarea prezentei acțiuni este manifestat de către un singur stat membru, România.
Statele membre Bulgaria, Ungaria și Austria vor beneficia în mod indirect de avantajele prezentei acțiuni, întrucât aceasta asigură detaliile de proiectare în baza cărora se vor executa lucrările de construcție pe teritoriul României a PCI-ului "Conducta de gaze dinspre Bulgaria către Austria via România și Ungaria").
Aria de impact a acțiunii – care are ca rezultat documentarea condițiilor de proiectare a PCI-ului pe teritoriul României – se va extinde și asupra țărilor prin care se va asigura fluxul de gaze spre Austria, precum Turcia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, coridor sudic prin care se poate realiza transportul gazelor naturale dinspre zona Caspică cât și din alte surse.
În scopul realizării prezentei acțiuni nu va exista o cooperare între statele membre (Bulgaria – România – Ungaria – Austria) în care “cluster of integrated, dedicated and scalable transport infrastructure crossing South-East Europe and reaching Austria” va fi construit, întrucât scopul acțiunii este întocmirea unui proiect tehnic pentru trei stații de comprimare de pe teritoriul României, care va contribui semnificativ la executarea ulterioară a coridorului Bulgaria – România – Ungaria – Austria.
Contribuția financiară a statelor membre
Acțiunea propusă spre finanțare constă în întocmirea unui proiect tehnic (studiu) fără impact asupra țărilor identificate în aria de analiză aferentă PCI-ului (Bulgaria, Ungaria și Austria) și în consecință acestea nu vor contribui financiar la realizarea acțiunii.
Contribuția financiară pentru prezenta acțiune, care are ca scop final întocmirea unui proiect tehnic pentru trei statii de comprimare, va fi suportată în proporție de 50% de către statul membru România, prin intermediul aplicantului: Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A.
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. va efectua plata cheltuielilor declarate eligibile în urma evaluării acestora și agreate în urma semnării contractului de finanțare, urmând a deconta 50% din acestea.
Obstacole financiare
Având în vedere faptul că Transgaz are în derulare proiecte cu finanțări integrale din bugetul propriu, orice sprijin care poate degreva efortul financiar al societății vine să înlăture eventualele obstacole financiare care ar putea să încetinească sau să anuleze procesul de realizare al acțiunii.
Obstacolele financiare sunt în mare parte definite de numărul mare de lucrări de modernizare și de retehnologizare care pun o presiune asupra bugetului alocat pentru exercițiul financiar 2014 – 2015.
În calitate de companie cu capital majoritar de stat, societatea are obligația legală de a vira sub formă de dividende un procent minim de 50% din profit.
Partea din proiectele de investiții finantată prin fonduri nerambursabile nu este recuperată prin intermediul venitului reglementat, având ca efect menținerea tarifului de transport la un nivel acceptabil pentru utilizatorul final.
Beneficiile generate prin scopul principal al prezentei acțiuni, respectiv elaborarea unui proiect tehnic pentru trei statii de comprimare, vor asigura documentația tehnică și posibilitatea de lansare a procedurilor de achiziție în vederea execuției stațiilor de comprimare din PCI "Conducta de gaze dinspre Bulgaria către Austria via România și Ungaria".
Beneficii ale proiectului
Făra realizarea anticipată a unui proiect tehnic “conform”, poate fi alterată implemantarea PCI-ului "Conducta de gaze dinspre Bulgaria către Austria via România și Ungaria", cu impact asupra executării lucrarilor.
Având în vedere faptul că rezultatul prezentei acțiuni îl reprezintă materializarea proiectului tehnic cu documentația aferetă pentru cele trei statii de comprimare, prin realizarea acestuia crește maturitatea si gradul de realizare al PCI-ului "Conducta de gaze dinspre Bulgaria către Austria via România și Ungaria" și pune bazele posibilităților începerii efective a lucrărilor.
Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. demarează prima activitate efectivă care are ca scop final materializarea PCI-ului "Conducta de gaze dinspre Bulgaria către Austria via România și Ungaria" si intarirea viziunii Statelor Membre participante asupra sanselor de reușită ale acestuia.
Beneficii directe ale prezentei acțiuni:
– asigură proiectarea tehnică a stațiilor de comprimare;
– asigură documentația tehnică necesară executării lucrărilor într-o fază ulterioară;
– asigură posibilitatea lansării procedurilor de achiziție;
– creză condițiile de asigurare a unui proces corect de selectare a unui proiectant capabil să execute un proiect tehnic de calitate.
Beneficii indirecte ale prezentei acțiuni:
– stabilește bazele inceperii efective a lucrărilor de execuție a PCI-ului;
– adaugă plus de valoare PCI-ului;
– crește maturitatea PCI-ului;
– întărește viziunea participanților la realizarea PCI-ului;
– întarește viziunea statelor membre asupra demersurilor Comisiei Europene de a asigura o infrastructură de transport gaze naturale care să diminueze dependența celor cu proveniență din Federația Rusă;
– crearea unei infrastructuri de transport gaze naturale separat de actualul sistem.
Implementarea PCI-ului
Asistența financiară solicitată determină accelerarea implementării acțiunii si PCI-ului din următoarele considerente:
– asigură finalizarea și posibilitățile de plată pentru execuția proiectului tehnic aferent celor trei stații de comprimare, care este imperios necesar realizării PCI-ului;
– bugetul Transgaz alocat pentru întocmirea proiectelor tehnice în anul 2014 nu acoperă în totalitate valoarea estimată a acțiunii;
– dezvoltarea Sistemului Național de Transport în virtutea obligațiilor ce îi revin S.N.T.G.N. Transgaz S.A. prin Acordul de Concesiune;
– ritmul de implementare este afectat semnificativ de disponibilitatea / indisponibilitatea resurselor financiare necesare implementării;
– în lipsa finanțării, în funcție de contextul economic, demararea / finalizarea acțiunii și PCI-ului pot fi decalate.
Concluzie: Asistența financiară nerambursabilă accelerează implementarea PCI-ului.
Buget proiect: 3.000.000,00 euro.
Pentru a oferi maturitate studiului de caz, acesta a fost redactat în concordanță cu formularul alăturat:
BACKGROUND INFORMATION ON THE PROJECT OF COMMON INTEREST (PCI)
General outline of the PCI(s) (maximum of 2 000 characters)
Current situation and main needs addressed by the PCI(s) (maximum of 2 000 characters)
Main objectives of the PCI(s) (maximum of 2 000 characters)
DESCRIPTION OF THE PROPOSED ACTION
Description of the proposed Action and of the related Activities (consistent with summary provided in the application form, Part A1)
2.2. Key physical characteristics of the infrastructure
Length (km) :
Route type: Onshore
Offshore
Both
Technical specifications:
2.3. Location of the proposed Action
Start point (geographical coordinates):
End point (geographical coordinates):
Please also upload a map (e.g. JPEG or PDF format) representing the detailed location of the proposed Action AND the PCI(s) the proposed Action is located on. To ensure sufficient level of detail, both types of actions, works and studies, should be digitised at a scale of at least 1:100.000. GIS data of adequate quality should also be uploaded to the eSubmission module as one or more vector datasets (see detailed requirements in the Guide for Applicants).
2.4. Describe and justify the level of resources needed for implementing the Action
2.5. Contribution of the proposed Action to the PCI(s)
2.6. Revenues of the proposed Action
2.7. Planning overview of the Action (graphic representations)
Please provide a planning detailing the critical path and including the milestones of the proposed Action and their interdependencies, by using graphic project management tools (e.g. Gantt, PERT, CPM) and attach them as a supporting document to the application form.
2.8. Control procedures and quality management during implementation of the proposed Action
2.9. Ex-post monitoring of the proposed Action
2.10. Risk Assessment Grid by activities
TECHNICAL EVALUATION
[MATURITY]
3.1. Please explain why the proposed Action and the included activities are mature enough to be financed from this year's call
3.2. Explain which preceding steps have been/are being completed for this Action and their main findings/conclusions
3.3. PCI implementation plan (within the meaning of Article 5(1) of the TEN-E Regulation)
Please attach the PCI implementation plan as updated by the information sent to ACER for the annual reporting on the PCI required by Article 5(4) as a supporting document to the application form.
3.4. Brief summary of the public consultation (only for works)
3.5. Building permits (only for works)
3.6. Procurements/Subcontracting
3.7. Pending legal/administrative/technical issues, if any:
[CROSS-BORDER DIMENSION OF THE ACTION, AREA OF IMPACT AND MEMBER STATES INVOLVED]
3.8. Which is the area of impact of your proposed Action and which Member States are impacted by the Action? How do Member States and relevant project promoters cooperate? If relevant, how is the cooperation with third countries ensured?
3.9. Which Member States/ companies from Member States do financially contribute to this Action and how?
3.10. If applicable, please summarise the cross-border cost allocation (CBCA) for the PCI and the main outcome of it (only for works)
(not applicable for smart grids and electricity storage)
[POSITIVE EXTERNALITIES, IMPACT ON SOLIDARITY]
3.11. Please identify the positive externalities which the PCI provides: (macro-regional) security of supply, solidarity or technological innovation, and which are translated in the Action. (Positive externalities are impacts of the Action which go beyond the Member States involved in the Action). (for works only)
Please provide monetary or at least quantified values, if possible:
[NEED TO OVERCOME FINANCIAL OBSTACLES]
3.12. Provide information on the financial viability of the action based on the main features of the Business Plan and explain why the PCI is not commercially viable (only for works)
3.13. Please describe the financial obstacles and how public funding would help to overcome them
3.14. Please describe the general method used in calculating the tariffs (only for works)
3.15. What would be the impact on the tariffs, if there were no Union grants obtained? (only for works)
[PRIORITY AND URGENCY OF THE ACTION]
3.16. The proposed Action will contribute to:
the implementation of the internal energy market
other benefits
Please describe how for each of your choices:
[STIMULATING EFFECT OF THE CEF FINANCIAL ASSISTANCE ON THE COMPLETION OF THE ACTION]
3.17. How will the grant accelerate the implementation of the proposed Action. Is the PCI expected to leverage public and/ or private financing?
3.18. Please indicate the financial net present value (FNPV) for the PCI and the financial internal rate of the return (FIRR) if no Union financial assistance is granted, in line with what is provided in the Business Plan. (only for works)
FNPV
FIRR
3.19 Estimated revenues to be generated by the PCI (only for works)
4. SUPPORTING DOCUMENTS
All relevant information for assessing the proposal must be provided in the application form. The purpose of supporting documents is to provide additional information. At minimum, the following supporting documents shall be included in the application form:
Planning overview of the Action (graphic representations)
Map of the location of the Action (JPEG or PDF; vector datasets)
Latest PCI implementation plan
If the application refers to any preparatory studies, you may provide their executive summaries as additional information.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Managementul Fondurilor Structurale Si de Coeziune (ID: 142196)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.