MANAGEMENTUL FERMEI ÎN CONTEXTUL ACTUAL AL TENDINȚEI DE ASOCIERE A PRODUCĂTORILOR AGRICOLI HABILITATION THESIS FARM MANAGEMENT IN THE ACTUAL CONTEXT… [601555]

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA DE ȘTIINTE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ V ETERINARĂ DIN
BUCUREȘTI

TEZĂ DE ABILITARE

MANAGEMENTUL FERMEI ÎN CONTEXTUL ACTUAL AL TENDINȚEI
DE ASOCIERE A PRODUCĂTORILOR AGRICOLI

HABILITATION THESIS

FARM MANAGEMENT IN THE ACTUAL CONTEXT OF TENDENCY
RELATED TO ASSOCIATION OF AGRICULTURAL PRODUCERS

PROF. UNIV. DR. TUDOR VALENTINA CONSTANȚA

București
2016

2 CUPRINS

REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 3

CUVINTE CHEIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 5

ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 6

1. REALIZĂRI ȘTIINȚIFICE, PROFESIONALE ȘI ACADEMICE ………………………….. . 9

1.1. Realizările științifice, profe sionale ………………………….. ………………………….. ………………….. 9
1.1.1. Managementul fermei în contextul realității și perspectivelor agriculturii românești …. 9
1.1.2. Asocierea fermier ilor în contextul unei agriculturii durabile ………………………….. ……. 32

1.2. Activitatea de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 59
1.2.1. Proiecte de cercetare dezvoltare inovar e pe bază de contract ………………………….. ……. 59
1.2.2. Rezultatele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 61

1.3. Recunoașterea și impactul activității ………………………….. ………………………….. ……………… 61

2. PLANUL DE EVOLUȚIE ȘI DEZVOLTARE A CARIEREI PROFESIONALE,
ȘTIINȚIFICE ȘI ACADEMICE ………………………….. ………………………….. ………………………. 63

2.1. Evoluția în cariera profesională ………………………….. ………………………….. …………………….. 63

2.2. Planul de dezvoltare a activității didactice ………………………….. ………………………….. ………. 64

2.3. Planul de evoluție și dezvoltare a activității de cercetare științifică ………………………….. … 65

3. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ………………………….. ………………………….. ………………….. 68

3 REZUMAT
În prezenta lucrare am prezentat cele mai importante realizări științifice, profesionale , pe
direcții tematice disciplinare și/sa u interdisciplinare. Acestea au fost documentate prin trimiteri
la publicații, sau alte realizări făcute publice, fiecare trimitere oferind posibilitatea verificării.
Realizările personale le -am prezentat în contextul stadiului actual al cercetării științ ifice din
domeniul tematic al specialității, scoțând în evidență, în mod argumentat și documentat,
relevanța și originalitatea contribuțiilor personale.
În România termenul de management al fermei a intrat relativ recent în vocabularul
fermierilor, care i ntrând în contact cu alți fermieri din țările dezvoltate din Uniunea Europeană,
au realizat că agricultura nu mai poate fi practicată așa cum se făcea acum 25 -30 de ani.
Imediat după aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007, conducătorii de
exploatații agricole și ferme din țară s -au văzut puși în fața unei piețe deschise și și -au dat seama
că trebuie să găsească soluții eficiente pentru a face față acestei concurențe, printr -o utilizare
rațională a resurselor de care dispun. Astfel a apărut în conștiința fermierului necesitatea de a
acumula cât mai multe cunoștințe în ceea ce privește noțiunea de management.
Agricultura românească se confruntă cu destul de multe probleme, cele mai multe
generate de vârsta înaintată a managerilor de fermă și de f ărâmițarea excesivă a proprietății
private.
În contextul în care cele mai multe ferme din România exploatează mai puțin de 2
hectare, peste 2.589.920 de ferme, soluția pentru o agricultură performantă care poate face față
concurenței de pe piața europeană este ca toate aceste mici ferme de familie să conștientizeze
necesitatea de a se asocia, pentru că numai uniți micii fermieri pot aplica o tehnologie de cultură
performantă și pot obține producții constant în timp. Doar așa agricultura românească poate să
progereseze și să ocupe locul pe care îl merită în statisticile europene.
Lipsa asocierii în agricultura românească dar și lipsa resurselor financiare pentru a investi
în tehnologie este evidențiată în datele statistice care vorbesc despre veniturile pe c are le
înregistrează fermele agricole din România. Veniturile pe care fermierii români le înregistrează
din activitatea pe care o desfășoară în cadrul fermelor lor sunt destul de mici și cu greu le asigură
supraviețuirea. O cauză principală a nivelului scă zut al veniturilor, se datorează în principal și
unui management defectuos al fermei.
Potrivit datelor Eurostat, în anul 2013 un număr de 2.437.160 ferme din România obțin
din activitatea agricolă mai puțin de 2.000 euro, în timp ce doar 1.470 de ferme reu șesc să
încaseze venituri mai mari de 50.000 de euro de pe urma activității desfășurate.

4 Mutațiile care s -au produs în structura de proprietate a fondului funciar și a celorlalte
mijloace de producție, precum și în sistemul de relații dintre sectorul agri col și celelalte ramuri
ale economiei naționale, au influențat puternic evoluția structurii producției agricole după 1989,
ponderea producției animale în totalul producției agricole reducându -se de la 45,6% în 1989 la
31,7% în anul 2010, marcând astfel o t endință de dezootehnicizare a agriculturii.
O deficiență a agriculturii românești este aceea că să exportă o cantitate destul de mare de
materii prime la prețuri de valorificare foarte mici, care mai apoi se întorc în țară sub formă de
produse finite. Chia r și în aceste condiții un management eficient ar putea conduce la creșterea
veniturilor fermierilor, astfel că, dacă aceștia ar lua în calcul valorificarea producție primare în
creșterea animalelor, valoare adăugată creată prin diversificare activității a r conduce la creștere
veniturilor obținute în sectorul agricol.
În acest context, o parte din activitatea mea de cercetare științifică s -a axat pe analiza
asocierii producătorilor agricoli, a factorilor care o determină și a impactului asupra
producătorilo r agricoli având în vedere creșterea producției și a rentabilității exploatației.
Este important să evidențiez factorii care determină gradul scăzut de asociere în
agricultura românească, pentru că așa cum datele statistice furnizate de Eurostat certifică , nivelul
de asociere din România este situat la cel mai scăzut nivel, iar motivele pentru care fermierii
refuză să se unească în asociații sunt dintre cele mai diverse. De asemenea , părerea
conducătorilor organizațiilor profesionale din sectorul agricol c u privire la importanța asociației
și impactul pe care aceasta îl are asupra producție agricole este relevant pentru a determina
motivele pentru care cei mai mulți agricultori mici și mijloci refuză asocierea:
17% dintre producătorii agricoli (respectiv 8 % dintre președinții formelor de asociere)
au considerat relevantă creșterea numărului de membrii iar restul de 83% (respectiv 92%) au
considerat nerelevantă această creștere.
62% dintre producătorii agricoli (respectiv 80% dintre președinții intervievaț i) au
considerat importantă creșterea producției vegetale, iar 38% (respectiv 20%) au considerat că nu
este importantă.
37% dintre producătorii agricoli (respectiv 8% dintre președinții intervievați) au
considerat importantă creșterea efectivului de anima le, iar 63% (respectiv 92%) au considerat că
nu este importantă.
57% dintre producătorii agricoli (respectiv 52% dintre președinții intervievați) au
considerat importantă creșterea suprafeței agricole.
29% dintre producătorii agricoli (respectiv 4% dintr e președinții intervievați) au
considerat importantă creșterea producției animale, iar 71% (respectiv 96%) au considerat că nu
este importantă.

5 În anul 2010 doar 68 de exploatații agricole, dintr -un total de 3.859.040 ferme fac parte
din unitățile cooperat iste și toate aceste exploatații, parte componentă a unei exploatații lucrează
doar 8176 mii de hectare.
Un motiv pentru care fermierii români refuză să se asocieze este legat de faptul că nu
cunosc principalele avantaje pe care le pot avea în atunci când aleg să lucreze și să
comercializeze în comun producția pe care o obțin. Principalele avantaje ale asocierii fiind:
comercializarea în comun a producție, achiziționarea în comun a utilajelor, impact mai mic
asupra bugetului fermei, terenul se lucrează în comun, un preț mai bun pentru inputuri datorită
cantității mari achiziționate, comercializarea în comun a producției, obținerea unui preț bun
pentru produsele agricole obținute , etc.
O educare a fermierilor în ceea ce privește managementul propriilor ferm e poate
contribui la o eficientizare a activității desfășurate în exploatație. În urma însușirii cunoștințelor
de management fermierii români vor învăța să -și gestioneze eficient resursele de care dispun.
Resursele financiare pot fi atrase în fermă prin i ntermediul fondurilor europene asigurate
de Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 -2020, fonduri care sunt destinate pe de o parte
reînnoirii forței de muncă în fermă (Instalarea tinerilor fermieri), modernizarea fermelor și
investiții în echipament e și utilaje. De asemenea, fermieri care deja fac parte din asociații sau
cooperative sunt avantajați atunci când aleg să depună un proiect de investiții cu finanțare
europeană.
Un obiectiv major în dezvoltarea carierei profesionale îl constituie îmbunătă țirea
performanțelor în activitatea didactică, prin aplicarea și perfecționarea abilităților și
competențelor de comunicare, de transfer al cunoștințelor către studenți.
Consider că cercetarea științifică constituie o componentă importantă a activității un ui
cadru didactic universitar, fiind esențială pentru dezvoltarea profesională. Domeniile de cercetare
în care m -am implicat constituie o continuare coerentă a pregătirii mele educaționale. În ceea ce
privește planul de dezvoltare a carierei mele științifi ce, obiectivul meu este de a continua să îmi
dezvolt cunoștințele în domeniul managementului agricol, . De asemenea, voi urmări ca direcțiile
științifice pe care voi continua să mă dezvolt, să fie în consens cu disciplinele predate, cu
programele educaționa le, pentru sporirea laturii practic -aplicative și interdisciplinare a
cercetărilor.

CUVINTE CHEIE:
management, ferma, agricultura, asociere

6 ABSTRACT
In this present paper I presented the most important scientific achievements, professional,
thematic di rections disciplinary and / or interdisciplinary. These were documented by references
to publications or other embodiments disclosed, each reference offering the possibility of
verification. Personal achievements I have presented in the context of the curr ent state of
scientific research in the subject area of specialty, highlighting, in a reasoned and documented,
relevance and originality of personal contributions.
In Romania the term ”farm management” recently entered in the vocabulary of farmers
who ente red into contact with other farmers in the developed countries of the European Union,
they realized that agriculture cannot be practiced as it was practiced 25 -30 years ago.
Immediately after Romania joined the European Union in 2007, the heads of farms an d
farms in the country found themselves faced with an open market and have realized that they
must find efficient solutions to meet this competition by her rational use of available resources.
This created consciousness farmer need to get as much knowledge as regards the concept of
management.
Romanian agriculture is facing quite a few problems, most caused by old age of farm
managers and excessive fragmentation of private property.
Given that most farms in Romania operates less than 2 hectares, over 2,589, 920 farms
solution for modern agriculture that can compete on the European market is that all these small
family farms appreciate the need to associate, because only together small farmers can apply
technology performance culture and achieve steady product ion over time. Only then can
progereseze Romanian agriculture and occupy the place it deserves in European statistics.
Lack joint Romanian agriculture but lack the financial resources to invest in technology
is evidenced in the statistics that talk about t he revenues it recorded farms in Romania. The
income of Romanian farmers record their work they carry out within their farms are quite small
and hardly ensure their survival. A major cause of the low level of income is mainly due to the
poor management app lied on the farms.
According to Eurostat, in 2013 a number of 2,437,160 farms in Romania obtained from
farming less than 2.000 euros, while only 1,470 farms manage to collect higher income of 50.000
euros from the activity of agriculture.
The mutations th at occurred in the ownership of land and other means of production and
the system of relations between agriculture and other sectors of national economy, strongly
influenced the evolution of the structure of agricultural production since 1989, the share of
animal production in agricultural output being reduced from 45.6% in 1989 to 31.7% in 2010,
marking a trend of removing livestock from farm production.

7 One definciency is that the Romanian agriculture exports a fairly large amount of raw
materials at very low prices, which then it are returning to the country in the form of finished
products. Even in these circumstances efficient management could increase the farmers' income,
so that if they should consider capitalizing primary livestock production, the va lue added created
by business diversification would lead to revenue growth achieved in the agricultural sector.
In this context, part of my research work was focused on the analysis of the association of
farmers, the factors determining the impact on farme rs and given the increasing production and
farm profitability.
It is important to highlight the factors that determine the low degree of association in
Romanian agriculture, because as statistical data provided by Eurostat certifies the Association
of Roma nia is located at the lowest level, and the reasons that farmers refuse to unite in
associations are the most divers. Also the opinion leaders of professional organizations in the
agricultural sector on the importance of the association and the impact this has on agricultural
production is relevant to determine the reasons why most small and middle farmers refuses to
associate:
17% of farmers (8% of the presidents of association) considered relevant increase
membership and the remaining 83% (or 92%) consid ered irrelevant increase.
62% of agricultural producers ( respectively 80% of the interviewed presidents) felt
important to increase vegetable production and 38% (or 20%) thought it is not important.
37% of farmers (8% of the interviewed presidents) felt important to increase livestock
and 63% (or 92%) thought it is not important.
57% of agricultural producers ( respectively 52% of the interviewed presidents) felt
importan t to increase agricultural area.
29% of agricultural producers ( respectively 4% of i nterviewed presidents) felt
important to increase animal production and 71% (96%) thought it is not important.
In 2010 only 68 farms out of a total of 3,859,040 cooperative farms and drives are part of
these holdings, part of a working farm only 8.176 mill ion hectares.
One reason for Romanian farmers refuse to associate relates to the fact they do not know
the main advantages that they may have when they are choosing to work and sell products
together. The main advantages of the association are: marketing j oint production, joint purchase
of machinery, less impact on the budget of the farm as the land is worked together, a better price
for inputs due to the large amount purchased, joint marketing production, obtaining a good price
for agricultural products th at are produced etc.

8 A educate farmers in terms of managing their farms can help to streamline the work
carried out on the farm. Following knowledge management properties Romanian farmers will
learn to manage their resources efficiently.
Financial resource s may be attracted to the farm through European funds provided by the
National Programme for Rural Development 2014 -2020, funds are designed on the one hand of
renewing the farm labor force (young farmers) farm modernization and investment in equipment
and machinery. Also, farmers who already belong to associations or cooperatives have an
advantage when choosing to make an investment project with European funding.
A major objective of my career development is to improve my performance in teaching,
applying and perfecting my communication skills, transfer knowledge to students.
I believe that scientific research is an important component of the work of a university
professor, is essential for professional development. Research areas in which I got involved is a
consistent continuation of my educational training. Regarding development plan of my scientific
career, my goal is to continue to develop my knowledge in agricultural management also will I
will pursue the scientific directions which I will continue to develop myself, to be in line with
the subjects taught with educational programs, practical strategies for increasing edge and
interdisciplinary research.

KEYWORDS:
management , farm, agriculture, association

9 1. REALIZ ĂRI ȘTIIN ȚIFICE, PROFESI ONALE ȘI ACADEMICE
1.1. Realiz ările științifice, profesionale
1.1.1. Managementul fermei în contextul realită ții și perspectivelor agriculturii române ști
Agricultura României este unul dintre sectoarele cele mai importante, atât prin
suprafe țele destinate cultivării, cât și prin diversitatea culturilor și direc țiilor de produc ție. Cu
toate acestea, agricultura a trebuit să facă fa ță multor provocări, în special în ultimii 20 -25 de ani,
iar afirmarea acesteia ca și sector de bază în economie a fost influen țată de măsurile legate de
armonizarea cu legisla ția europeană (Vlad I.M., Tudor V., Stoian E., M.M. , 2015 ).
România, cu cele opt regiuni ale sale, este eminamente o țară agricolă. Structura fermei a
suferit schimbări importante în ultimii ani. În special, o dată c u decizia de a adera la spa țiul
Uniunii Europene, țara noastră a trebuit să armonizeze politicile interne în conformitate cu
statele membre. Acestea, precum și o serie de particularită ți interne, au lăsat amprenta asupra
produc ției agricole și struct urii regionale. (Vlad I.M., Tudor V., Stoian E., M.M., 2015 ).
Actuala criză economică cumulată cu o cre ștere de cca. 70% a cererii de alimente la nivel
mondial până în anul 2050, ne îndrumă spre dezvoltarea fermelor agricole, fiind necesară
susținerea ferm ierilor pentru a încasa mai mult, având în vedere că ei ob țin doar o parte din
prețul achitat de consumatori pentru produsele agroalimentare ( Bercu F ., Botănoiu D ., Tudor V .,
Alecu E ., 2013) .
În România termenul de conducere managerială a fermei a intrat r elativ recent în
vocabularul fermierilor, care intrând în contact cu al ți fermieri din țările dezvoltate din Uniunea
Europeană, au realizat că agricultura nu mai poate fi practicată a șa cum se făcea acum 25-30 de
ani.
Imediat după aderarea României la Uniu nea Europeană, în anul 2007, conducătorii de
exploata ții agricole și ferme din țară s -au văzut pu și în fa ța unei pie țe deschise realizând că
trebuie să găsească solu ții eficiente pentru a face fa ță acestei concuren țe, printr -o utilizare
rațională a resurselor de care dispun. A șa s-a născut în con știința fermierului necesitatea de a
acumula cât mai multe cuno ștințe în ceea ce prive ște no țiunea de conducere managerială.
Managementul fermei cuprinde: cunoa șterea, organizarea, eviden ța, urmărirea și
controlul ansamblului de activită ți ce se desfă șoară în cadrul fermei. No țiunea de management al
fermei înglobează toate activită țile de management al produc ției, management al resurselor
umane, gestiunea contabilă și financiară, managementul administrativ, gestiunea pământului,
managementul riscului, managementul aprovizionării și desfacerii. Toate aceste elemente
împreună fac parte din activitatea managerială pe care orice conducător de fermă trebuie să o
desfă șoare (Tudor V., 2008 ).

10 Literatura de specialitate folose ște o d iversitate de termeni în ce prive ște fermele: ferme
de familie, ferm e forestier e, ferme rurale sau ferme agroturistice. În func ție de tipul produc ției
sau serviciului există , de asemenea , denumiri specifice precum : fermă de cre ștere a animalelor,
fermă de lapte, fermă de suine, fermă de bovine de carne, fermă de ovine etc.
Noțiunea de fermă se referă la o proprietate dintr -o țară care include terenul și toate
clădirile, care sunt construite în scopul produc ției. În sens economic, ferma de familie este
reprezentată de toate persoanele care locuiesc și muncesc împreună. De obicei , acestea sunt toate
membri ai unei familii. Fermele de familie au diferite func ții precum produc ția și locurile de
muncă și scopul lor principal este să sprijine profitul.
În esen ță, ferma reprezintă un sistem complex, economic, programat, în care dacă se
elaborează un plan tehnico -economic, iar managerul fermei este responsabil de luarea tuturor
deciziilor .
Fermele agricole constituie sisteme microeconomice complexe în care coexistă ma i multe
domenii ale produc ției vegetale și animale, utilizează pământul ca principal mijloc de produc ție,
plantele și animalele ca mijloace biologice, alte mijloace materiale și tehnice în care î și
desfă șoară activită țile salaria ți agricoli cu diverse cali ficări ( Drăghici M., Alecu I.N., Stoian E.
Dinu T., Tudor V., Dinu S., Bădic ă M., Marinescu R., Popescu D. , 2005 ). În acest sistem
microeconomic există trei componente structurale cu caracteristici specifice:
 produc ția agricol ă propriu -zisă în componen ța căruia intră sistemul de cultură a
plantelor, sistemul de cre ștere a animalelor, latura economică, iar în cadrul ei
acționează ca elemente de bază: mijloacele de muncă, obiectele muncii și forța de
munca;
 latura informa țional -decizională în componen ța cărei a intră procesele de informare
(culegere, prelucrare, sintetizare a informa țiilor) și procesele de luare a deciziilor la
toate nivelurile ierarhice;
 latura socială care cuprinde rela țiile care se creează în procesul muncii, precum și
condi țiile fiziologice și psihologice asigurate salaria ților.
Ferma agricolă reprezintă o unitate de bază în agricultură și este dotată cu toate cele
necesare produc ției: teren, clădiri și utilaje. Ferma agricolă este definită de literatura de
specialitate ca fi ind ,,unitatea e conomică primară în care se desfă șoară procesul agricol, sau mai
precis, entitatea economică care mobilizează, alocă și utilizează factori de produc ție primari
(pământ, muncă și capital) pentru a produce o categorie specifică de bunuri (produse
agroaliment are) și/sau servicii agricole de stinate consumului propriu și/sau vânzării pe diferite
piețe în scopul ob ținerii unui venit”. (Davidovici I., coord. , 2004 ).

11 Ferma agricolă este caracterizată ca fiind o unitate de produc ție prin elementele sale
caracteristi ce: forma de autonomie, prin care se dispune de un patrimoniu propriu și un
management de sine stătător (fundamentează și adoptă decizii, intră în rela ții economice cu alte
unită ți economice și/sau institu ții din mediul exterior etc.), organizarea/structur a are scopul
producerii unei categorii specifice de bunuri și/sau servicii destinate consumului propriu al
producătorului sau/ și destinate valorificării pe pia ță, orientarea în procesul func ționării are o
motiva ție axată pe asigurarea unei utilită ți econom ico-sociale (reprezentată prin profit, venit brut,
securitate socială a producătorului etc.). În cadrul fermelor agricole se regăsesc în strânsă
interdependen ță forța de muncă și mijloacele de produc ție (Tudor V., Alecu I. N., 2013 ).
În func ție de modul î n care este de ținută , ferma poate să fie: proprietatea fermierului,
închiriată, parte a unei societă ți, parte a unei cooperative sau parte a unei asocia ții.
Ferma este reprezentată de două părți distinctive: una tehnică și productivă , care include
procesar ea unui tip de produse p e cale naturală pentru ob ținerea altora și una economică care
stabile ște o rela ție între produse și prețuri precum și o participare financiară și valorică în cadrul
produc ției.
Începând cu anul 1990 a fost declan șat un amplu proces de reformă funciară ce a inclus
următoarele aspecte: reconstituirea și constituirea dreptului de proprietate privată a popula ției
asupra pământului; permiterea circula ției juridice a terenurilor prin vânzare -cumpărare, arendare,
moșteniri sau dona ții; exi stența dreptului de preem țiune; concesionarea terenurilor aflate în
domeniul privat al statului. În acest sens au fost reglementate două modalită ți de privatizare a
agriculturii: pe de o parte, decolectivizarea agriculturii române ști prin desfiin țarea
coop erativelor agricole de produc ție și reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate al
popula ției pe baza redistribuirii fondului funciar al fostelor CAP conform Legii nr. 18/1991 , pe
de altă parte, reajustarea sectorului de stat din agricultură prin reorganizarea întreprinderilor
agricole de stat (IAS -urilor și a SMA -urilor) ca societă ți comerciale și regii autonome, în
conformitate cu Legea nr. 15/1990 (Tudor V., M.M. Micu , Temocico G, 2013 ).
Prin art. 8 din Legea nr. 18/1991, numită și Legea fo ndului funciar , a fost prevăzută
reconstituirea dreptului de proprietate asupra pământului în limita unei suprafe țe minime de 0,5
ha pentru fiecare persoană îndreptă țită, care a adus pământ în cooperativă, dar nu mai mult de 10
ha în echivalent arabil de f amilie, din care 1 ha teren forestier, totodată fiind stipulată
constituirea dreptului de proprietate și pentru membrii cooperatori care au lucrat în ultimii trei
ani în cooperativă, dar care nu au contribuit cu teren la înfiin țarea acesteia. În acela și timp în
această lege au fost cuprinse și unele precizări referitoare la posibilitatea constituiri unor forme
de asociere de tip privat, cu sau fără personalitate juridică.

12 Aplicarea Legii fondului funciar s -a dovedit a fi deosebit de complexă iar materializ area
ei în teren s -a desfă șurat destul de anevoios. În plus, pe lângă întârzierea adoptării legisla ției
necesare reglementării circula ției juridice a pământului, a fost îngrădit și procesul de arendare ca
urmare a desfă șurării lente a activită ții de punere în posesie și de acordare a titlurilor de
proprietate. Nici după 2 5 ani de la apari ția Legii 18/1991 această ac țiune nu a fost complet
finalizată, la începutul anului 2006 rămânând încă nedistribuită o suprafa ță ce reprezenta 4% din
totalul terenului agri col revendicat de fo știi proprietari și membrii cooperatori (care se ridica la
10,2 milioane ha, respectiv 85% din terenul agricol utilizat de fermele de stat și CAP -uri în anul
1989). Totu și, având în vedere că 98,8% dintre proprietarii cărora li s -a reco nstituit dreptul de
proprietate au primit titlurile de proprietate, această situa ție nu este deloc rea comparativ cu cea
din alte țări din centrul și estul Europei (Tudor V., M.M. Micu , Temocico G, 2013 ).
În anul 2005 a fost adoptată și Legea nr. 247 care prev edea retrocedarea integrală a
terenurilor agricole și forestiere, finalizarea reformei proprietă ții funciare fiind astfel prelungită
și mai mult. Una din cele mai grave consecin țe ale decolectivizării a fost faptul că lichidarea
fostelor CAP -uri s -a transf ormat în distrugerea fizică a acestora, având loc demolarea
construc țiilor agro zootehnice, distrugerea planta țiilor și a instala țiilor pentru iriga ții, mari
pierderi la efectivele de animale și dezorganizarea produc ției agricole. Consecin țele negative au
fost amplificate și de abuzurile făcute prin subevaluarea patrimoniului cooperativelor agricole de
produc ție și vânzarea din patrimoniul CAP fără respectarea normelor legale de licita ție (Năstase
M., 1999 ).
Concomitent cu decolectivizarea a fost demarat și procesul de trecere a proprietă ții de stat
la agen ții economici particulari. Privatizarea fostelor ferme de stat s -a derulat lent, fiind
prelungită exagerat de mult timp datorită unei serii de obstacole și dificultă ți cum ar fi: lipsa de
voință politică și a consensului factorilor de decizie; de ținerea de informa ții incomplete privind
situa ția juridică a terenurilor agricole ce au apar ținut fostelor IAS -uri; unele neajunsuri
legislative; existen ța unor nereguli în organizarea licita țiilor; neatractivitatea pentru privatizare a
unui mare număr de societă ți comerciale agricole din portofoliul ADS, din cauza marilor datorii
acumulate etc. (Vasilescu N., 2003 ).
După 1991 procesul de privatizare a pământului a continuat destul de lent, astfel că în
2010 proprieta tea privată a ajuns să cuprindă 95.7% din terenul arabil și 92% din celelalte
categorii de folosin ță ale terenului agricol ( Tabelul nr. 1. 1.). Muta țiile care s -au produs în
structura de proprietate a fondului funciar și a celorlalte mijloace de produc ție, precum și în
sistemul de rela ții dintre sectorul agricol și celelalte ramuri ale economiei na ționale, au influen țat
puternic evolu ția structurii produc ției agricole după 1989, ponderea produc ției zootehnice în
totalul produc ției agricole reducându -se de la 45 ,6% în 1989 la 31,7% în anul 2010, marcând

13 astfel o tendin ță de dezootehnicizare a agriculturii, care a atins un maxim în anul 2004, când
ponderea produc ției de origine animală reprezenta numai 30,4% din total (Tabelul nr. 1. 2.). Cum
animalele reprezintă s ursa principală pentru industria prelucrătoare a materiilor prime agricole, o
asemenea tendin ță exprimă o involu ție generală a eficien ței în agricultură (Tudor V., M.M. Micu ,
Temocico G, 2013 ).
Tabelul nr. 1. 1.
Dinamica modului de folosin ță a fondului funciar pe forme de proprietate în perioad a 1990 -2014
Modul de folosință a fondului funciar Forme de
proprietate Ani
1990 1993 2002 2005 2006 2007 2008 2010 2012 2013 2014
%
Agricolă Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Proprietate privată – – 96.3 95.6 95.3 95.2 95.1 94.3 93,8 93,6 93,6
Arabilă Total 64.0 63.1 63.3 63.9 64 64.1 64 64.3 64,3 64,3 64,2
Proprietate privată – – 96.3 96.1 96 96.1 95.8 95.7 95,4 95,2 95,2
Alte categorii de folosință ale terenului agricol Total 36.0 36.9 36.7 36.1 36 35.9 36 35.7 – – –
Proprie tate privată – – 96.4 94.6 94 93.6 93.8 92 – – –
Sursa: Prelucrare date după Institutul Na țional de Statis tică, Tempo -Online – serii de timp .

Așa cum se poate observa din tabelul nr.1.1 procesul de resti tuire a propriet ății private
către moștenitorii celor care și -au pierdut proprietatea asupra terenului agricol în perioada
comunist ă a cunoscut o perioad ă de stagnare în perioada 2012 -2014, astfel c ă 93,6% din
suprafața terenului agricol este deținut în pr oprietate privat ă, în timp ce doar 6,4% din terenul
agricol se afl ă în proprietatea statului. Terenul agricol aflat în proprietatea statului nu este
administrat direct de c ătre stat, mare parte fiind arendat c ătre cei care doresc s ă facă agricultur ă
perfor mant ă în România. Printre cele mai fertile terenuri agricole aflate în proprietatea statului se
află în Insula Mare a Br ăilei.
În perioada 2012 -2014 și terenul arabil aflat în proprietate privat ă a cunoscut o stagnare,
semn c ă moștenitorii de drept și -au recăpătat dreptul la proprietate. În aceast ă perioad ă de
observ ă faptul c ă 95,2% din terenul arabil al României este deținut în proprietate privat ă. În ceea
ce privește categoria ”alte categorii de folosinț ă a ale terenului agricol” Institutul Național de
Statistic ă nu poate oferi în acest moment date pentru perioada 2012 -2014.
Tabelul nr. 1. 2.
Dinamica structurii valorii produc ției agricole în perioada 1989 -2014
Specificare 1989 1993 2002 2004 2006 2007 2008 2010 2011 2012 2013 2014
% % % % % % % % % % % %
Producția agricolă totală, din care: 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
-producția vegetală 54,4 62,9 57,3 68,9 61,9 60.2 68.3 67.5 70,8 62,5 68,6 65,8
-producția animală 45,6 37,1 41,6 30,4 37,2 38.3 30.7 31.7 28,5 36,7 30,4 32,9
-servicii agricole – – 1,1 0,7 0,9 1.4 1.1 0.9 0,7 0,8 0,9 1,3
Sursa: Prelucrare date după Institutul Na țional de Statis tică, Tempo -Online – serii de timp .

14 Zootehnia poate deveni o ramură economică importantă, dar este necesară perfec ționarea
acesteia, astf el încât să conducă la cre șterea efectivelor, a produc țiilor, dar și la abordarea unor
tehnologii moderne de exploatare și nutri ție a animalelor care să crească randamentul, veniturile
fermierilor, dar și asigurarea siguran ței alimentare. Este important ca diversele solu ții să
răspundă tuturor cerin țelor privind protec ția mediului înconjurător, în vederea conservării
arealului natural adeseori unic în ansamblul european, dar și protec ția animalelor (Tudor V.,
M.M. Micu , Temocico G, 2013 ).
Este semnificativ faptul că, la nivelul anului 2006, ponderea sectorului privat în
realizarea producției agricole totale se ridica la 95,8% iar în anul 2010 ajungând la aproximativ
97,7%. În anul 2006 , 94,5 % din producția vegetală, peste 99% din cea de origine animală și 25,9
% din producția de servicii agricole s -a realizat în sectorul privat al agriculturii, dar există aici o
disproporție serioasă, în sensul că 84% din producția agricolă obținută de acest sector a fost
realizată de mica gospodărie de subzistență ( Gavril escu D., 1996 ), și în anul 2010 continuă
creșterea sectorului privat în realizarea producției vegetale ajungând la 96,8 %, în cea de origine
animală la 99,9% și în producția de servicii agricole la 44.5 % ( Tabelul nr. 1. 3.).
În perioada 2011 -2014 se remarc ă faptul c ă valoarea producție i vegetale în total
producție agricol ă rămâne una destul de însem nată astfel c ă, la nivel anului 2011 aceasta a
reprezentat 70,8% din valoarea total ă a producție agricole, în timp ce pentru anii 2012 -2014
valoare a producție i vegetale se menține pe un trend oscilant, cu maxime în anul 2013 când a
reprezentat 68,6% din valoarea total ă a producție i agricole, procentul cel mai sc ăzut se
înregistreaz ă în 2012, când valoarea ajunge la 62,5%. În anii 2013 și 2014 valoarea producției
vegetal ă ocup ă un procent destul de însemnat în totalul producție agricole.
În ceea ce privește valoarea producție zootehnice în total producție agricol ă se poate
remarca faptul c ă, pe parcursul perioadei analizate aceasta a înregistrat oscilații semnificativ e,
astfel c ă dacă în 2011 valoarea producție i zootehnice ajungea la un procent de 28,5%, în 2012
aceasta ajunge la 36,7% din valoarea total ă a producție agricole. La capitolul zootehnie România
este în continuare printre ultimele și asta este reflectat ă și de valoarea pe care o aduce producția
animal ă în totalul valorii producție agricole.
Valoarea serviciilor agricole se înscrie în perioada 2011 -2014 pe un trend ascendent,
astfel c ă dacă în 2011 serviciile agricole valorau doar 0,7% din valoarea total ă a pro ducție i
agricole, în 2014 valoarea serviciilor agricole ajunge la un procent de 1,3% din valoarea total ă a
producției agricole. În continuare agricultura româneasc ă este deficitar ă pentru ceea ce înseamn ă
oferirea de servicii agricole.

15 Așa cum se prezint ă datele statistice se remarc ă faptul c ă cea mai însemnat ă contribuție la
valoarea producție agricole o aduce partea vegetal ă, urmat ă la mare distanț ă de sectorul
zootehnic și partea de servicii agricole.
Tabelul nr. 1. 3.
Dinamica structurii valorii produc ției agricole a ramurilor agricole pe forme de proprietate
în perioada 1989 -2014
Ramuri
agricole Forme de
proprietate Ani
Anul
2001 Anul
2002 Anul
2005 Anul
2006 Anul
2007 Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014
%
Total Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Proprietate
privată 95.8 97.3 94.8 95.8 96.0 96.9 97.2 97.3 97,8 97,5 97,7 97,7
Vegetală Total 62.8 57.3 60.1 61.9 60.2 68.3 59.6 67.5 70,8 62,5 68,6 65,8
Proprietate
privată 95.1 97.5 92.7 94.5 95.0 96.4 96.4 96.8 97,4 96,5 97,2 97,6
Animală Total 36.1 41.6 39.1 37.2 38.3 30.7 39.1 31.7 28,5 36,7 30,4 32,9
Proprietate
privată 98.6 98.9 99.5 99.6 99.7 99.8 99.8 99.9 99,9 99,9 99,8 99,8
Servicii
agricole Total 1.1 1.1 0.8 0.9 1.4 1.1 1.3 0.9 0,7 0,8 0,9 1,3
Proprietate
privată 40.4 32.5 28.0 25.9 37.1 44.9 52.2 44.5 58,2 69,7 66,6 53,2
Sursa: Prelucrare date după Institutul Na țional de Statistică, Tempo -Online – serii de timp .

Analizând dinamica valorii producție i agricole totale pe ramuri agricole în funcție de
forma de proprietate se remarc ă faptul că în ceea ce privește valoarea producție vegetale aceasta
se obține în ceea mai mare parte în proprietate privat ă. Astfel c ă în 2001 valoarea producție i
agricole obținut ă în sectorul privat reprezentă 95,1% din totalul producție vegetale iar în 2014
aceasta ajunge la 97,6%. În sectorul de stat din totalul valorii producție vegetale doar 2,4% se
mai obține în sectorul public.
În ceea ce privește valoarea producției zootehnice aceasta se obține aproape în
exclusivitate în sectorul privat. Practic , întreg efectivul de animale din România se afl ă în
proprietate privat ă. Dac ă în anul 2001 valoarea producție i zootehnice obținut ă în proprietate
privat ă ajungea la 98,6%, în anul 2014 aceasta a ajuns la 99,8%.
Se observă că în ceea ce privește serviciile agricole acestea sunt prestate atât de sectorul
privat, cât și de stat, manifestând tendința de externalizare a acestor servicii c ătre zona privat ă.
Astfel c ă, dac ă în 2001 ponderea valorii serviciilor prestate în privat ajungea la 40,4%, în 2014
acestea ajung la o pondere de 53,2% din valoarea total ă a serviciilor agricole prestate.
În ce ea ce prive ște baza tehnică de produc ție din perioada 1989 – 2014, parcul de tractoare
și mașini agricole din dotarea agricultorilor s -a extins, cre șterea la nivelul întregii țări fiind de
42% la tractoare, 95% la pluguri și 94 % la semănători mecanice Dacă în anul 1989 întregul
parc de tractoare și mașini agricole se afla în proprietatea statului, iar în 1991 numai o mică parte
din acesta a revenit proprietă ții particulare, la sfâr șitul anului 2010 sectorul privat de ținea peste
98% din numărul total al principalelor mijloace mecanice de exploatare a pământului .

16 Tabelul nr. 1. 4.
Evolu ția parcului de tractoare și mașini agricole, pe forme de proprietate în perioada 1990 -2014
Forme de
proprietate Categorii de tractoare și mașini agricole Ani
Anul
1993/
1990 Anul
1997/
1993 Anul
2007/
2006 Anul
2008/
2007 Anul
2009/
2008 Anul
2010/
2009 Anul
2012/
2011 Anul
2013/
2012 Anul
2014/
2013
%
Total Tractoare agricole 24% 3% 0% 0% 1% 2% 1% 4% 1%
Pluguri 31% 20% 1% 1% 1% 0% 1% 3% 3%
Semănători mecanice 23% 23% 0% 1% 1% 1% 2% 2% 2%
Combine autopropulsate pentru recoltat -10% -6% -1% 2% 1% 2% 1% 3% -3%
Proprietate
privată Tractoare agricole 813% 102% 0% 1% 1% 2% 1% 4% 1%
Pluguri – 142% 1% 2% 1% 0% 1% 3% 3%
Semănători mecanice – 208% 0% 1% 1% 1% 3% 2% 2%
Combine autopropulsate pentru recoltat – 841% -1% 2% 1% 2% 1% 4% -3%
Sursa: Prelucrare date după Institutul Na țional de Statistică, Tempo -Online .

Faptul că sectorul pr ivat de ține aproape întregul parc de tractoare agricole este pozitiv,
dar un tractor trebuie să servească la efectuarea lucrărilor agricole în peste 30 de gospodării
particulare, ceea ce ridică numeroase probleme de ordin tehnic, economic, organizatoric et c.
Conform datelor statistice, suprafa ța arabilă ce revine pe un tractor se află în continuă scădere
atât pe total agricultură (de la 74 ha/tractor în 1990 la 52 ha /tractor în 2010), cât mai ales în
sectorul privat (de la 443 ha/tractor în 1990 la 50 ha/ tractor în 2010).
Deși numărul de tractoare și ma șini agricole este în cre ștere, gradul de dotare a
agriculturii cu mijloace tehnice rămâne extrem de redus, la sfâr șitul anului 2010 încărcătura
medie pe un tractor fizic fiind de 3 ori mai mare decât în țările cu agricultură dezvoltată,
diferen țe asemănătoare înregistrându -se și în privin ța combinelor și a celorlalte utilaje agricole
(Tudor V., M.M. Micu , Temocico G, 2013 ).
În perioada 2011 -2014 se observ ă faptul c ă în ceea ce privește dotarea tehnic ă a fermelor
din România, aceasta nu a înregistrat creșteri semnificative. În ceea ce privește dotarea cu
tractoare în perioada analizat ă se remarc ă faptul c ă în anul 2013 numărul de tractoare agricole a
înregistrat o creștere de 4% faț ă de numărul de tractoare achiziționate în 2012.
Achiziția de pluguri a înreg istrat creșteri modeste, astfel c ă în anii 2013 și 2014 num ărul
acestora a crescut cu 3% faț ă de anul 2012, respectiv anul 2013. Ace eași creștere se înregistreaz ă
și în cazul sem ănătorilor, unde evoluția este de doar dou ă puncte procentuale faț ă de anul de
referinț ă.
De remarcat că numărul combinel or de recoltat a înregistrat o sc ădere de 3% în 2014, faț ă
de 2013. Procentele se mențin și pentru echipamentele deținute în proprietate privat ă, fără
modific ări sem nificative în evoluția/involuția dot ării tehnice din cadrul fermelor din România.
Analizând evoluția efectivelor pe categorii de a nimale î n perioada ce a urmat anului 1989
a avut loc și o reducere considerabil ă a efectivelor la toate speciile de animale, cu excepția
cabalinelor, care, în perioada 1991 -2007 și -au sporit num ărul cu 862 mii capete (+28,7%),
aceast ă creștere fiind realizat ă în principal pe baza creșterii num ărului de animale de tracțiune și

17 de munc ă, de care sectorul privat avea imperioas ă nevoie dar din 2007 -2010 și aceast ă categorie
a înregistrat o sc ădere pân ă la 611 mii capete ( -8,8%) faț ă de 1991 an de referinț ă. De asemenea,
se constat ă și o creștere a caprinelor, care, în perioada 2006 -2010 și -au sporit num ărul cu 1241
mii capete (+23,5%) (Tabelul nr. 1.5.).
Tabelul nr. 1. 5.
Evolu ția efectivelor pe categorii de animale în perioada 1 991-2014
Specificare 1991 1993 2000 2006 2007 2010 2011 2012 2013 2014
% % % % % % % % % %
Bovine -19.1 -33.2 -46.7 -45.5 -47.6 -62.8 -0,6 1,0 0,7 2,3
Vaci, bivolițe și juninci 14.5 – -10.3 -8.5 -12.5 -34.4 -2,6 0,0 1,1 2,2
Juninci – – -33 -24.6 -27.4 -46.1 -5,4 7,0 7,8 8,1
Vaci și bivolițe – – -7.9 -6.9 -10.9 -33.1 -2,3 -0,6 0,5 1,7
Porcine -8.7 -22.8 -60 -43.2 -45.3 -54.8 -1,2 -2,4 -1,0 -2,7
Scroafe de prăsilă -18.9 -28.7 -66 -45.3 -53.5 -62.6 7,0 4,8 -3,8 -1,4
Scrofițe pentru reproducție – – -15.8 -47.6 -46.7 -70.4 2,2 6,4 10,6 -3,0
Ovine -1.3 -18.2 -45.5 -45.4 -39.8 -40.1 1,4 3,5 3,4 4,2
Oi și mioare 27.0 -7.5 -35.1 -27.9 -20.4 -18.9 1,4 3,4 2,3 3,6
Caprine -5 -22.7 -46.5 -27.6 -13.9 23.5 -0,4 2,4 3,7 7,9
Capre – – – 51.8 75.9 154.5 -1,9 1,8 2,8 6,6
Cabaline 11.8 12.1 29 20.1 28.7 -8.8 -2,4 -3,6 -4,6 -4,3
Păsări -12.6 -36.9 -42.3 -30 -32.4 -33.4 -2,9 -9,9 -3,9 -1,8
Păsări ouătoare adulte – -24.4 -18.8 0.1 -10 -11.4 -1,2 0,4 -0,9 -5,0
Familii de albine 10.6 -30.4 -40.5 -18.4 -10 16.8 2,2 -0,1 -6,3 0,5
Iepuri – – – -11.3 -8.4 -50.4 -2,0 0,4 8,0 -0,2
Sursa: Prelucrare date după Institutul Na țional de Statistică, Tempo -Online – serii de timp .

Reducerea drastic ă a efectivelor de animale dup ă declanșarea proceselor de
decolectivizare și privatizare în agricultur ă se datoreaz ă mai multor factori: asanarea economic ă
a efectivelor de animale prin scoaterea din exploatare a animalelor tarate sau cu potențial
productiv sc ăzut; sacrific ări nejustificate; mortalit ăți ridicate; exporturi abuzive; lipsa
posibilit ăților din sectorul particular de a produce furaje în cantit ăți suficiente; sla ba valorificare
a resurselor vegetale; reducerea producției de cereale și marile fluctuații ale recoltelor;
încurajarea importului de produse de origine animal ă; distrugerea cu bun ă științ ă a capacit ăților
de producție zootehnic ă prin desființarea CAP -urilor etc.
Odată cu destrămarea CAP -urilor ponderea sectorului privat în totalul efectivelor de
animale pe țară a sporit semnificativ. Dinamica efectivelor din sectorul privat a înregistrat, în
general, o evolu ție fluctuantă diferen țiată pe specii și în timp, însă la finele anului 2010 sectorul
agricol privat de ținea peste 99% din șeptelul țării. Ponderea efecti velor de animale din sectorul
privat care se aflau în exploata ții agricole individuale la sfâr șitul anului 2010 era reprezentată
astfel, 93,3% pentru bovine, 68% pentru porcine și 66,6% pentru păsări. Între anii 1990 și 2010
efectivele de animale din propr ietatea privată au sporit cu circa 88% la păsări, 60% în cazul
caprinelor, 56% în cazul porcinelor, 32% în cazul familiilor de albine (Tudor V., M.M. Micu ,
Temocico G, 2013 ).
Trecerea efectivelor de animale în proprietatea privată a determinat sporirea pr oduc țiilor
medii ob ținute de la acestea, ca urmare a men ținerii în exploatare numai a celor mai bune

18 animale și a îmbunătă țirii condi țiilor de îngrijire de care beneficiau în sectorul particular. Cu
toate acestea în ceea ce prive ște produc ția de lapte, Rom ânia se situează la jumătatea
clasamentului celor mai mari țări producătoare de lapte din U.E., cu un volum de 232 de litri pe
cap de locuitor pe an, prezentând o cotă alocată de doar 2,2% din nivelul produc ției totale din
U.E., industria locală a laptelui fiind nesemnificativă la nivelul pie ței europene .
Privatizarea fondului funciar și a mijloacelor de produc ție agricolă și trecerea în
proprietatea particulară a efectivelor de animale nu au fost suficiente pentru a imprima o evolu ție
ascendentă satisfăcă toare pentru sectorul agricol, după o lungă perioadă de tranzi ție mărimea
efectivelor de animale situându -se mult sub nivelul celor din 1989 iar mărimea produc țiilor totale
și medii fiind, în majoritatea cazurilor, inferioare sau doar cu pu țin mai mari dec ât cele
corespunzătoare anului 1989. La această situa ție a contribuit fragmentarea exagerată a
pământului, înzestrarea modestă cu factori de produc ție, regresul tehnologic dar și o politică
agricolă neinspirată, lipsită de obiective clare și coerente ( Tudo r V., M.M. Micu , Temocico G,
2013 ). Prin aplicarea Legii fondului funciar și a legisla ției consecutive acesteia, s -au produs
modificări substan țiale în privin ța structurilor agrare, care au generat fărâmi țarea excesivă a
terenului agricol, dimensiunea med ie a unei exploata ții agricole reducându -se cu 83%, de la 20,6
ha în 1989 la 3,6 ha în anul 2010 . Distribu ția exploata țiilor agricole pe clase de mărime arată
formarea unui mare număr de gospodării de subzisten ță, ce cultivă suprafe țe agricole în medie de
1,1 ha, acestea devenind predominante în agricultura României (Micu M.M., Tudor V., 2012 ).
Gospodăriile agricole de subzistență reprezentau 29,7% din suprafața agricolă utilizată,
având o mărime medie de 1,1 ha, micșorându -se cu 5,8% față de anul 2003, cân d acestea
reprezentau 35,5% din suprafața agricolă utilizată, în timp ce exploatațiile mai mari din clasa de
mărime de peste 50 ha dețineau o pondere de 52.8% din suprafața agricolă utilizată, cu o
dimensiune medie de 331 ha, și reprezentau 0,6% din număru l total al exploatațiilor din
agricultură la nivelul anului 2010, dar se constată faptul că numărul acestora s -a dublat față de
anul 2003 ( Figura nr. 1.1. ).
În ceea ce privește evoluția efectivului de animale în perioada 2011 -2012 se remarc ă
faptul c ă, în cazul anumitor categorii de animale au loc ușoare sc ăderi ale șeptelului, iar în cazul
altor categorii au loc ușoare creșteri.
Astfel, efectivul de bovine a sc ăzut cu 0,6% în anul 2010 și a crescut cu 2,3% în 2014. În
ceea ce privește vacile și bivolițele s-a înregistrat o sc ădere a efectivului cu 5,4% în 2010, în
timp ce în 2014 efectivul de vaci și bivolițe a crescut cu 8,1% faț ă de anul 2013.
Porcinele au înregistrat sc ăderi de efectiv în u ltimii 4 ani, iar cea mai însem nată scădere a
fost înregistrat ă în 2014, când efectivul de porcine a sc ăzut cu 2,7% faț ă de anul 2013. În ceea ce
privește categoria de ovine se observ ă o creștere de 4,2% în 2014, faț ă de anul 2013. Categoria

19 caprinelor a înregistrat o creștere semnificativ ă a efectivului cu 7,9% în 2014 , față de anul 2013.
Efectivului de p ăsări a înregistrat în ultimii 4 ani sc ăderi sem nificative, iar cea mai important ă
scădere a fost înregistrat ă 2012, când efectivul de p ăsări a sc ăzut cu 9,9% faț ă de 2011.
Figura nr. 1. 1.
93.8%
4.9%
0.8% 0.3%92.9%
4.9%
0.5% 0.6%0.2%1.2%52.8%
48.8%
2%3.4%10.3%35.5%
4.1%4.3%9.1%29.7%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
0-5 ha 5-10 ha 10-20 ha 20-50 ha > 50 ha0%10%20%30%40%50%60%
Exploatații 2003 (mii) Exploatații 2010 (mii) Suprafața agricolă utilizată 2003 (mii ha) Suprafața agricolă utilizată 2010 (mii ha)

Distribu ția procentuală a exploata țiilor și a suprafe ței agricole utilizate,
pe clase de mărime 2003, 2010 (Popescu M., 2010 ) și (Agricultura în economie, 2011 )

Ca urmare a procesului de reconstituire și constituire a proprietă ții private, numărul total
de exploata ții din agricultura românească a ajuns în 2010 la 3851 mii, din care numai 97%
utilizau efectiv circa 13007 mii ha din totalul suprafe ței agricole al țării (14636 mii ha) (Tabelul
nr. 1. 6.).
Sectorul agricol individual reprezintă componenta principală a agriculturii private
române ști, fiind format din gospodăriile agricole individuale și asocia ții familiale fără
personalitate juridică. În 2010 acest sector cuprindea 3820 mii de exploata ții agricole cu o
mărime medie de 1,9 ha. Circa 134 mii dintre ele erau exclusiv unită ți zootehnice și nu cultivau
teren agricol . (Tabelul nr. 1. 6.).
Gospo dăriile agricole individuale reprezintă partea cea mai importantă a agriculturii țării
noastre din punct de vedere geografic (spa țial), economic și social, fiind principalul rezultat al
reconstituirii și constituirii dreptului de proprietate asupra pământu lui pe baza Legii fondului
funciar nr. 18/1991. În cadrul gospodăriilor agricole individuale, relevante sunt gospodăriile
țărăne ști cu pu țin pământ. Având dimensiuni ce limitează drastic capacitatea de performan ță,
dispunând de un capital de exploatare ext rem de modest și de o slabă infrastructură de produc ție,
gospodăria țărănească individuală se prezintă ca un agent economic pasiv, orientat cu precădere
spre satisfacerea propriilor nevoi de consum (Micu M.M., Tudor V., 2012 ).
O subcomponentă a agriculturi i private constă din a șa numitele asocia ții simple sau
familiale , cu caracter informativ pentru care nu sunt specificate ca atare în statistica de după anul

20 2002, ele fiind incluse în categoria exploata ții agricole individuale . Conform datelor statistice
ale RGA din 2002/2003, în România existau aproximativ 6500 de astfel de asocia ții, având o
dimensiune medie de 121 ha, cultivând împreună aproximativ 5% din totalul de teren agricol.
Tabelul nr. 1.6.
Exploatațiile din agricultura României, după statutul juridic în perioada 2002 -2013
Statutul juridic al
expl. Agricole Anul Total expl.
agricole Total expl. care
utilizează supraf.
Agricolă Suprafața agricolă
utilizată Suprafața medie agricolă
utilizată (ha)
Pe o
expl. Pe o expl. ce
utiliz. Teren Ha %
Exploatații
individuale 2002 4462221 4277315 7708757 55,3 1,73 1,80
2005 4237889 4103404 9102018 65,5 2,2 2,2
2010 3820393 3686698 7154137 55 1,87 1,94
2013 3587724 3522544 6746625,44 51,68 1,88 1,92
Unități cu pers.
juridică: 2002 22672 22046 6221952 44,7 274,4 282,2
2005 18263 17843 4804683 34,5 263,1 269,3
2010 30669 30216 5852854 45 190,84 193,7
2013 27880 27450 5784842,42 44,31 207,49 210,74
– societăți/asoc.
Agricole 2002 2261 2224 975564 7,0 413,5 438,7
2005 1630 1614 742065 5,3 455,3 459,8
2010 1390 1379 556785.7 4,3 400,57 403,76
2013 1343 1322 479698,31 3,67 357,18 362,86
– societăți comerciale 2002 6138 5706 2168792 15,6 353,3 390,1
2005 4824 4563 1780788 12,8 369,2 390,3
2010 16482 16087 3172972.4 24,4 242,5 247,26
2013 14464 14110 3298325,23 25,26 228,04 233,76
– unități ale adm.
Publice 2002 5698 5618 2867368 20,6 503,2 510,4
2005 4818 4750 2124737 15,3 441,0 447,3
2010 3252 3245 1649787.1 12,7 954,42 958,97
2013 2833 2830 1559585,71 11,95 550,51 551,09
– unități cooperatiste 2002 87 77 2365 0,02 27,2 30,7
2005 108 89 3246 0,02 30,1 36,5
2010 68 67 8176.22 0,06 120,24 122,03
2013 66 66 9381,45 0,07 142,14 142,14
– alte tipuri 2002 8488 8421 207872 1,5 24,5 24,7
2005 6883 6827 153847 1,1 22,4 22,5
2010 9427 9388 448962.2 3,5 47,63 47,82
2013 8571 8527 323702,80 2,48 37,77 37,96
TOTAL 2002 4484893 4299361 13930710 100 3,1 3,2
2005 4256152 4121247 13906701 100 3,3 3,4
2010 3851062 3716914 13006991 100 3.4 3.5
2013 3629656 3563765 13055849,8 100 3,6 3,66
Sursă: Prelucrare date după Recensământul general agricol 2002 -2003 și Recensământul general agricol 2010

Aceste asocia ții familiale reprezintă forme simple de asociere între fermi erii individuali,
create pe bază de voluntariat, fără statut propriu și fără personalitate juridică. Ele sunt constituite
pe bază de în țelegere verbală sau scrisă între două sau mai multe familii, având ca scop
exploatarea în comun a terenurilor agricole, creșterea animalelor, aprovizionarea, depozitarea,
prelucrarea și vânzarea produselor agricole de origine animală și/sau vegetală, prestarea unor
servicii precum și alte activită ți cu caracter agricol, cei în cauză stabilindu -și singuri obiectul de
activit ate și condi țiile în care doresc să o desfă șoare (art. 2 din Legea 36/1991). Dacă asocia ții
doresc, pot încheia contracte de societate în condi țiile prevăzute de Codul Civil. Distribuirea
veniturilor realizate în cadrul asocia țiilor familiale este diferită în func ție de tipul de cultură și nu

21 este condi ționată de restric ții de ordin legislativ, iar ie șirea din asocia ție a unui membru este mult
mai u șoară decât în cazul celorlalte forme de exploatare agricolă (Micu M.M., Tudor V., 2012 ).
Asocia țiile familial e s-au înfiin țat în urma dispari ției fostelor CAP datorită faptului că
micii proprietari au sim țit nevoia de a se regrupa în asemenea exploata ții agricole din
următoarele motive: u șurarea efectuării lucrărilor mecanice, aprovizionarea mai facilă cu factori
de produc ție, posibilitatea de a apela mai u șor la serviciile de consultan ță agronomică în măsură
să modernizeze tehnologiile de cultură și să sporească productivitatea ( Secrieru C., 1999 .
Deoarece asocia ția familială este organizată fără formalită ți rigi de (nu posedă recunoa ștere
juridică și nici statut propriu, nu are o structură organizatorică bine definită și nici o structură de
conducere cu atribu ții bine delimitate), suferă de o serie de dezavantaje în raport cu alte
întreprinderi agricole, cum ar fi (Grădinariu M., 1997 ):
 dificultă țile întâmpinate în atragerea de credite pentru dezvoltare;
 nesiguran ța continuită ții activită ții datorită faptului că acordurile dintre membrii
nu sunt fundamentate printr -un statut al exploata ției;
 lipsa bunurilor patri moniale și a ma șinilor agricole proprii ale asocia ției, care este
nevoită să apeleze la serviciile unor agen ți externi;
 imposibilitate angajării de forță de muncă salariată;
 calitatea managementului și a resurselor umane este modestă;
 nu beneficiază de o gestionare științifică a resurselor și nici de eviden ță contabilă;
 fluxul continuu de membrii care intră și ies din asocia ție perturbă desfă șurarea
normală a activită ții de produc ție etc.
Ca urmare a acestor neajunsuri, o mare parte din asocia țiile simple (familiale) au fost
desfiin țate sau au fuzionat. Principala tendin ță a acestui tip de asocia ție este de a se transforma
într-o întreprindere cu personalitate juridică, care să rezolve majoritatea acestor probleme.
Asocia țiile agricole simple constituite de membrii între care există unele legături de rudenie pot
da rezultate mai bune, fiind asigurată o mai mare încredere reciprocă, dar chiar și în aceste
condi ții pot apare dificultă ți privind comasarea suprafe țelor în parcele și sole compacte, deoarece
lotur ile individuale au un grad diferit de fertilitate și sunt amplasate diferit fa ță de centrele
populate.
O altă componentă importantă a agriculturii române ști este reprezentată de exploata țiile
agricole cu personalitate juridică , al căror număr la nivelul an ului 2010 era de 30669 de unită ți
(0,8 % din totalul de exploata țiilor) care utilizau 45% din suprafa ța agricolă utilizată și exploatau
în medie 191 ha (Tabelul nr. 1. 6.). În această categorie sunt cuprinse mai multe tipuri de
exploata ții agricole:

22 Societă țile/asocia țiile agricole cu personalitate juridică au fost create în scopul de a
depă și dificultă țile apărute prin fărâmi țarea terenurilor agricole înso țită de lipsa mijloacelor de
muncă și a resurselor pentru finan țarea inputurilor necesare produc ției, investi țiilor și achitarea
altor obliga ții. Ele au luat na ștere pe ruinele fostelor CAP, principala lor activitate fiind produc ția
vegetală. Aceste exploata ții sunt forme de asociere de natură contractuală constituite pe bază de
statut în scop lucrativ, făr ă a avea ca obiectiv ob ținerea de profit și, în consecin ță, lipsită de
caracter comercial. Conform art. 5 din Legea nr. 36/1991, societatea agricolă investită cu
personalitate juridică este o întreprindere de tip privat având ca obiect de activitate exploa tarea
agricolă a pământului, uneltelor, animalelor și a altor mijloace aduse în societate, precum și
realizarea de investi ții de interes agricol. Specific pentru acest tip de exploata ție agricolă este
numărul variabil de asocia ți, variabilitatea capitalulu i social și faptul că pământul este adus în
societate numai în folosin ță. Unii membrii participă numai cu terenurile pe care le de țin în
proprietate, în timp ce al ții oferă deopotrivă terenuri și forță de muncă, situa ție în care sunt
recompensa ți financiar în plus (Leonte Jacqueline, 2000 ). În anul 2010 func ționau 1390 de
societă ți, respectiv asocia ții agricole cu personalitate juridică, cu o mărime medie de 401 ha, și
dețineau 4% din suprafa ța agricolă utilizată a țării ( Tabelul nr. 1. 6.). Circa 81% (1130 unită ți)
dintre aceste exploata ții au fost înfiin țate în sectorul vegetal, și numai 1% (11 unită ți) se ocupau
exclusiv cu cre șterea animalelor, restul de 18% (249 unită ți) având profil mixt agro -zootehnic
(Micu M.M., Tudor V., 2012 ).
Inițiativa proprietar ilor de terenuri agricole de a se asocia în aceste unită ți agricole a fost
stimulată de mai mul ți factori ( Secrieru C., 1999 ):
 unii proprietari, care aveau preocupări în alte sectoare de activitate, nu inten ționau
să desfă șoare activită ți agricole directe sau locuiau la mare distan ță de locul unde
se afla terenul retrocedat prin Legea fondului funciar;
 divizarea proprietă ților funciare în numeroase parcele de dimensiuni reduse și
forme neregulate făcea imposibilă mecanizarea lucrărilor agricole;
 necesitatea de a folosi în formă asociată mijloacele mecanice pe care le aveau în
dotare fostele cooperative agricole de produc ție;
 lipsa unei experien țe suficiente pentru a desfă șura o activitate eficientă în sectorul
agricol și nevoia unei conduceri tehnice califi cate etc.
Având personalitate juridică, aceste exploata ții au marele avantaj de a putea apela la
credite pentru investi ții și au posibilitatea de a încheia contracte cu alte persoane fizice sau
juridice. Societă țile agricole cu personalitate juridică prezi ntă și alte caracteristici favorabile
procesului de asociere: au o structură de conducere formată din Adunarea Generală a Asocia ților
care au adus în societate capital agricol, Adunarea Reprezentan ților Proprietarilor, Consiliul de

23 Administra ție; beneficia ză de experien ța și consultan ța unor speciali ști în domeniul agricol; au
eviden ță contabilă și pot fi gestionate în mod științific; membrii asocia ți se pot bucura de
asisten ță tehnică din partea societă ții pentru suprafe țele pe care le vor cultiva individu al etc.
(Micu M.M., Tudor V., 2012 ).
Societă țile comerciale , constituite în temeiul Legii nr. 15/1990 și al Legii nr. 268/2001,
sunt reprezentate majoritar de ferme vegetale private sau care exploatează terenuri concesionate
de la stat ori cumpărate sau luate în arendă de la persoanele împroprietărite după 1990. În anul
2010 societă țile comerciale din agricultura românească erau reprezentate de un număr de 16482
unită ți ce cuprindeau 24,4% din întinderea agricolă utilizată și aveau o dimensiune medie de
circa 243 ha ( Tabelul nr. 1. 6.);
Unită ți ale administra ției publice , în special pă șuni comunale aflate sub administra ția
locală sau centrală, totalizând 3252 unită ți cu o mărime medie de 954 ha (Tabelul nr. 1.6 .);
Unită țile cooperatiste în 2010 cuprindeau 6 8 exploata ții agricole ce exploatau o
întindere de teren agricol de 8176 mii ha (Tabelul nr. 1. 6.). Produc ția vegetală reprezenta
obiectul exclusiv de activitate pentru 67 de unită ți cooperatiste, 1 activa doar în sectorul
zootehnic și numai 3 aveau ca ocu pație atât cre șterea animalelor cât și cultivarea terenului
agricol (Micu M.M., Tudor Valentina, 2012 ). Aceste exploata ții cooperatiste aveau o mărime
medie de 120 ha, cele mai multe dintre ele fiind cooperative agricole formate după adoptarea
Legii cooper ației agricole nr. 566/2004;
Alte tipuri de exploata ții agricole , al căror număr se ridica la 9427 unită ți cu o suprafa ță
medie de 48 ha, reprezentate de funda ții, ONG -uri, institu ții religioase etc. (Micu M.M., Tudor
V., 2012 ).
În func ție de dimensiunea e conomică, fermele și exploata țiile agricole se clasifică și se
definesc după cum urmează:
 fermă de subzisten ță – exploata ție agricolă având dimensiunea economică sub 1.999
SO;
 fermă de semisubzisten ță – exploata ție agricolă având dimensiunea economică într e
2.000 -7.999 SO;
 fermă mică – exploata ție agricolă având dimensiunea economică între 8.000 – 11.999
SO;
 fermă de dimensiune medie – exploata ție agricolă având dimensiunea economică
între 12.000 – 250.000 SO;
 fermă mare –exploata ție agricolă având dimensiu nea economică peste 250.000 SO.
În România, conform legisla ție în vigoare există trei mari categorii de ferme:
 Exploata ții specializate – culturi

24  exploata ții specializate în culturi de câmp
 exploata ții specializate în horticultură
 exploata ții specializate în culturi permanente
 Exploata ții specializate – produc ție animală
 exploata ții specializate în animale erbivore
 exploata ții specializate în animale granivore
 Exploata ții mixte
 exploata ții de culturi mixte
 exploata ții mixte de cre ștere a animalelor
 exploata ții mixte de culturi și creșterea animalelor
 exploata ții neclasificate
La nivelul anului 2013 num ărul exploatațiilor agricole individuale care utilizeaz ă teren
agricol era de 3.522.544 într -o ușoar ă scădere faț ă de anul 2010 și exploatau în total o suprafa ță
de 6.746.625,44 hectare, reprezentând 51,67% din total. De remarcat este faptul c ă suprafața
medie utilizat ă de o exploatație individual este de 1,88 hectare.
În ceea ce privește societ ățile/asociațiile agricole la nivelul anului 2013 acestea erau în
număr de 1.343 din care doar 1.322 utilizeaz ă teren agricol, exploatând o suprafaț ă de
479.698,31 hectare, reprezentând 3,67% din total. Suprafața medie utilizat ă de o
societate/asociație de produc ători este de 357,18 hectare.
Societ ățile comerciale care au ca și profil de activitate agricultura ating un num ăr de
14.110, la nivelul anului 2013 și exploateaz ă împreun ă o suprafaț ă de 3.298.325,23 hectare,
reprezentând 25,26% din total. Suprafața medie pe ferm ă în cazul societ ăților com ercial e este de
228,04 hec tare.
La nivelul anului 2013 doar 2.830 de prim ării mai dețineau în proprietate teren agricol. În
total aceste unit ăți ale administrației publice exploateaz ă o suprafaț ă de 1.559.585,71,
reprezentând 11,95% din total. Suprafața medie exploatat ă de o prim ărie se ridic ă la 550,51 de
hectare.
În anul 2013 în România își desf ășurau activitatea 66 de unit ăți cooperatiste ce exploatau
împreun ă doar 9.381,45 hectare, aproximativ 0,07% din totalul terenului agricol din România.
Media suprafeței exploatate pe unitat e cooperatist ă este de 142,14 hectare.
Raportat la total se remarc ă faptul c ă în anul 2013 erau înregistrate 3.629.656 de
exploatații agricole care utilizeaz ă o suprafaț ă de 13.055.849,8 hectare, cu o medie pe ferm ă de
3,66 hectare.
Managementul agricol nu este identic cu cel practicat în alte domenii, deoarece se ține
seama de specificul produc ției agricole, al cererii fa ță de produsele agroalimentare, al modelelor

25 de consum alimentar etc. Mai mult, dacă avem în vedere resursele umane din agricultură, care au
rol esen țial în exercitarea managementului și asupra cărora se răsfrâng actele și procesele
decizionale, cel pu țin două caracteristici ale acestor resurse nu sunt favorizante pentru aplicarea
managementului de un anumit nivel, vârsta și nivelul de cuno ștințe generale și de specialitate, al
celor care lucrează în fermele agricole. Ponderea mare a popula ției în vârstă este un fenomen
cunoscut (în agricultura noastră managerii de exploata ții care au peste 65 de ani, de țin 40,2% din
numărul total al acestor a), fenomen întâlnit, de altfel, și în țările dezvoltate economic. Vârsta
înaintată a managerului fermei poate explica lipsa de interes pentru consolidarea și modernizarea
exploata țiilor pe care le gestionează, pentru diversificarea activită ților sau pentr u manifestarea
spiritului întreprinzător, care presupune și asumarea unor riscuri, de multe ori destul de mari, și
care, odată produse, pot afecta situa ția financiară a fermelor de familie.
Vârsta producătorilor, insuficien ța mijloacelor financiare și nive lurile pre țurilor unor
factori de produc ție și ale tarifelor lucrărilor efectuate mec anizat, s -ar putea să aib ă drept urmare
recurgerea la metodele tradi ționale de practicare a agriculturii, la empirism în luarea deciziilor și
la orientarea structurilor de produc ție, în principal, în func ție de satisfacerea nevoilor de consum
alimentar din gospodărie și a celor referitoare la desfășurarea altor activită ți. Un asemenea mod
de a gestiona exploata țiile nu este deloc încurajator pentru o altfel de agricultură, căreia trebuie
să i se imprime un caracter comercial, urmând să producă pentru pia ță. Desigur că, pe astfel de
exploata ții, specifice agriculturii de subzisten ță, nu se poate conta prea mult în realizarea
prosperită ții producătorilor agr icoli ( Voicu R ., Dobre I ., 2003 ).
Consolidarea economică, cel pu țin a unei păr ți din exploata ții, devine favorizantă pentru a
le gestiona pe principii manageriale, înlăturând ceea ce nu corespunde mersului spre integrarea
lor în sistemul economic, cu care s ă intre în rela ții de schimb. Pregătirea managerială este
necesară și complexă, lipsa ei putând avea consecin țele nedorite pentru gestionare a unei
exploata ții, cu referire la:
 metodele utilizate pentru cultivarea plantelor și creșterea animalelor;
 lipsa de orientare spre so iuri de plante și rase de animale de mare randament;
 măsura în care se asigură calitatea și igiena produselor;
 utilizarea necorespunzătoare a unor substan țe chimice (doze, moment de aplicare
etc.) și o pregătire asemănătoare a îngră șămintelor naturale, î n calitate de
componentă a unei agriculturi alternative la cea bazată pe un grad de chimizare
ridicat;
 măsura în care există receptivitate fa ță de informa țiile venind din mediul extern al
exploata ției;

26  perceperea și utilizarea instrumentelor economice co nținute de politica de sprijin a
agriculturii.
Imediat după aderarea României la Uniunea Europeană, prin Programul Na țional de
Dezvoltare Rurală 2007 -2013 s -a încercat o reîn noire a for ței de muncă din agricultură, prin
atragerea tinerilor în mediul rural. Așa se face că, de departe cea mai accesată măsură din vechiul
PNDR a fost cea a ,, Instalării tinerilor fermieri”. Măsura s -a bucurat de un real succes în rândul
tinerilor care au dorit să se instaleze pentru prima dată ca șefi ai unei exploata ții agricol e.
În ciuda faptului că, cei tineri au ales să meargă în mediu rural pentru a -și începe propria
afacere în agricultură sau cre șterea animalelor, se constată că o piedică majoră în aplicarea unui
management performant al ferm ei în mediul rural este legată de faptul că, agricultura
românească este caracterizată de un număr foarte mare de ferme de mici dimensiuni, cu suprafe țe
situate sub 2 hectare.
Acest lucru se datorează în principal faptului că agricultura românească este caracterizată
de o fărâmi țare exc esivă a proprietă ții, astfel că, d upă 1990 când terenurile confiscate abuziv de
comuni ști au ajuns la proprietari, proprietatea a trebuit împăr țită, în majoritatea cazurilor
moștenitorilor răma și în via ță. Asta a dus la fărâmițarea excesivă a proprietă ții și astfel cele mai
numeroase ferme din România rămân cele de mici dimensiuni, unde nici nu poate fi vorba de
aplicarea unei agriculturi performante, cu atât mai pu țin despre implementarea unui management
eficient.
Tabel ul nr. 1.7.
Numărul total al exploata țiilor din România în func ție de suprafa ța acestora
Suprafa ță 2005 2007 2010 2013
Sub 1 ha 134.910 79.560 134.710 65.890
Mai pu țin de 2 ha 2.721.710 2.485. 570 2.731.730 2.589.920
Între 2 și 4,9 ha 1.014. 110 965.590 727.390 691.260
Între 5 și 9,9 ha 289.580 300.000 182.440 193.870
Între 10 și 19,9 ha 65.910 70.130 43.610 49.650
Între 20 și 29,9 ha 10.130 9.550 9.730 10.260
Între 30 și 49,9 ha 5.990 6.560 8.210 8.470
Între 50 și 99,9 ha 4.900 4.740 7.480 7.260
Peste 100 ha 8.930 9.660 13.730 13.080
Total 4.256. 150 3.931. 350 3.859. 040 3.629.660
Sursă: Baza de date Eurostat

În ceea ce prive ște dimensiunea fermelor agricole din România, putem vedea că, la
nivelul anului 2005 aveam un total de 4.256.150 de ferme, numărul lor a început să se înscrie
într-un trend descendentă, astfel că în anul 2007 în România erau peste 3 milioane de exploata ții
agricole, iar în anul 2013 numărul exploata țiilor agricole a înregistrat o puternică scădere fa ță de
anul 2005, scăderea înregistrată fiind de 14,71%, astfel că numărul total de ferme din România a
scăzut în perioada 2005 -2013, cu peste 626.490 ferme.

27 Dacă analizăm numărul de ferme în func ție de suprafa ța pe care o de țin, se poate observa
că, cele mai numeroase ferme din România sunt cele care au mai pu țin de 2 he ctare, astfel că la
nivelul a nului 2005 aceste ferme numărau 2.721.710, iar în 2013 numărul fermelor care
exploatează o suprafa ță mai mică de 2 hectare a scăzut cu 4,84%, ajungând la 2.589.920 ferme.
Fermele care exploatează o suprafa ță mai mică de un hect ar atingea u un număr de
134.910 în 2005, iar în 2013 numărul acestor ferme a înregistrat cea mai puternică scădere, de
51,16%, ajung la doar pu țin peste 65.000 de ferme.
La fel de numeroase sunt și fermele care au între 2 și 4,9 hectare. În 2005 numărul ac estor
ferme ajungea la pu țin peste un milion, dar în 2013 a șa cum arată datele statistice preluate din
baza de date Eurostat, aceste ferme au înregistrat o scădere de 31,83%, ajungând la 691.260
ferme care au între 2 și 4,9 hectare.
Și fermele care au într e 5 și 9,9 hectare au înregistrat o scădere, astfel că dacă în anul
2005 erau aproape 300.000 de astfel de ferme, în 2013 numărul lor a înregistrat o scădere de
33,05%.
Fermele care exploatează o suprafa ță agricolă cuprinsă între 10 și 19,9 hectare au
înregistrat o scădere, astfel că, dacă în anul 2005 numărul acestor ferme era d e 65.910, în 2013
numărul acestor ferme a scăzut la 49.650, înregistrând o scădere de 24,67 puncte procentuale.
Fermele de dimensiuni mici ca re exploatează între 20 și 29,9 hectare au înregistrat o
ușoară evolu ție, astfel că dacă în anul 2005 numărul acestor ferme ajungea la 10.130, în anul
2013 numărul fermelor mai mari de 20 de hectare a înregistrat o cre ștere de 1,26, ajungând la
10.260 de astfel de ferme.
Fermele care lucrează u n teren agricol cuprins între 30 și 49,9 hectare au înregistrat o
creștere însemnată în perioada 2005 -2013, astfel că, dacă în 2005 numărul acestor ferme era de
doar 5.990, în 2013 fermele mai mari de 30 de hectare au înregistrat o evolu ție de 29,27%.
Inclusiv fermele care exploatează între 50 și 99,9 hectare au înregistrat o evolu ție
însemnată , astfel că, în anul 2005 numărul acesto r ferme depă șea cu pu țin 4.900 de ferme, în
timp ce în anul 2013, aceste ferme au înregistrat o cre ștere însemnată de 32,5%.
Fermele mari, care lucrează o suprafa ță mai mare de 100 de hectare au înregistrat și ele o
creștere însemnată în perioada 2005 -2013, astfel că, dacă în anul 2005 numărul acestor ferme era
de doar 8.930, în anul 2013 acestea au înregistrat o cre ștere de 31,7 2%.
Așa cum se poate vedea din analiza efectuată asupra numărului de ferme din România în
funcție de suprafa ța exploatată, constatăm că numărul fermelor care de țin o suprafa ță mai mică
de 20 de hectare se înscriu într -un trend descendent , în timp ce fermel e ce de țin mai mult de 20
de hectare se înscriu pe un trend ascendent.

28 Figura nr . 1.2.

Distribu ția fermelor în România în anul 2013

Această evolu ție a numărului de ferme din România se datorează în principal și
investi țiilor care au fost efectuate prin interm ediul Programului Na țional de Dezvoltare Rurală
2007 -2013.
Tabel ul nr. 1.8.
Evolu ția numărului de ferme din principalele țări agricole din Uniunea Europeană
Țară 2005 2007 2010 2013
U.M: număr
România 4256150 3931350 3859040 3629660
Polonia 2476470 2390960 1506620 1429010
Italia 1728530 1679440 1620880 1010330
Spania 1079420 1043910 989800 965000
Grecia 833590 860150 723060 709500
Ungaria 714790 626320 576810 491330
Bulgaria 534610 493130 370490 254410
Franța 567140 527350 516100 472210
Germania 389880 370480 299130 285030
Sursă: Bază de date Eurostat

De importanță majoră pentru dezvoltarea agriculturii din România și implementarea unui
management agricol performant în țara noastră este interesant de analizat ș i felul în care ne
raportăm noi, cu numărul total de ferme la cele mai importante țări agricole din Uniunea

29 Europeană. Această analiză ne permite să vedem felul în care trebuie să acționăm în așa fel încât
să devenim din ce în ce mai competitivi pe piața e uropeană.
La o privire mai atentă, în ceea ce prive ște numărul de ferme din Uniunea Europeană se
poate observa faptul că, România are cele mai multe ferme, urmată la mare distan ță de Polonia,
Italia și Spania.
Potrivit datelor statistice la nivelul anului 2013 România avea peste 3 milioane de ferme,
în timp ce Polonia avea jumătate din numărul de ferme din România, adică cu 60,62% mai
puține ferme decât cele din România, Italia înregistra doar pu țin peste 1 milion de ferme, în timp
ce Spania avea doar 965.0 00 de ferme.
România are mai multe ferme și decât vecinii ei Bulgaria și Ungaria. Astfel că, în
Bulgaria numărul de ferme aferente anului 2013 se situau pu țin peste 250.000 de ferme, în timp
ce Ungaria are pu țin peste 490.000 de ferme. Ceea ce înseamnă că Bulgaria are cu 92,99% mai
puțin ferme decât România, iar Ungaria are cu 86,46% mai pu ține ferme decât țara noastră.
De asemenea, dacă comparăm numărul de ferme din România cu cel din țările agricole
dezvoltate din Uniunea Europeană, cum este Germania sau Franța vedem că țara noastră de ține
un număr foarte mare de ferme. Astfel că, Germania are doar 285.030 ferme, în timp ce Fran ța
are pu țin peste 470.000 de ferme.
Figura nr. 1.3.

Numărul de ferme agricole din cele mai importan te state ale Uniunii Europene aferente
anului 2013

Este evident faptul că procesul de reducere a numărului de ferme din România trebuie
continuat. Agricultura românească, agricultura performantă se poate face doar pe terenuri
agricole comasate și pentru a face acest lucru numărul de ferme din România trebuie să se reducă

30 substanțial. Este momentul în care agricultura românească trebuie să treacă de la gradul de
subzistență la agricultură performantă capabilă să producă pentru piață și să facă competiție p rin
produsele sale celor aduse din interiorul spațiului comunitar.
Felul în care se face performan ță în agricultura românească este reflectat și de nivelul
veniturilor pe care cei care au investit în activitatea agricolă le încasează la sfârșitul campaniei de
recoltare.
Tabel ul nr. 1.9
Nivelul veniturilor înregistrate la fermele din România
Valoare S.O . 2005 2007 2010 2013
Zero euro 43.280 85.830 99.840 56.270
< 2000 de euro 2.769.710 2.556.660 2.716.620 2.437.160
2000 și 3999 euro 889.260 778.820 602.470 577.640
4000 și 7999 euro 435.640 374.670 313.000 375.280
8000 și 14999 euro 82.240 91.050 78.460 114.280
15000 și 24999 euro 17.560 23.380 22.240 33.830
25000 și 49999 euro 9.520 10.860 13.370 18.820
50000 și 99999 euro 4.200 5.130 6.450 7.830
100000 și 249999 euro 2.900 3.120 4.120 5.000
250000 și 499999 euro 1.110 1.140 1.450 2.100
>500000 euro 740 700 1.010 1.470
TOTAL 4.256.150 3.931.350 3.859.040 3.629.660
Sursă: Baza de date Eurostat

Conform datele sta tistice furnizate de către baza de date Eurostat, în România avem un
număr destul de mare de ferme care nu încasează nici un euro de pe urma activită ții pe care o
desfă șoară. Astfel că numărul acestor ferme se situa în anul 205 la 43.280 de astfel de ferme ,
înregistrând cre șteri semnificative în anii 2007 și 2010, urmate de o scădere u șoară în anul 2013,
când numărul de ferme care produc doar pentru autoconsum a ajuns la 56.270, cu 43,63% mai
puține decât numărul de ferme înregistrat în 2010.
Cele mai numer oase ferme sunt cele care încasează mai pu țin de 2.000 de euro din
activitatea desfă șurată, în jur de 2.400.000 de ferme. Fa ță de anul 2005 numărul fermelor care
încasează sub 2.000 de euro, în anul 2013 numărul acestor ferme a înregistrat o u șoară scădere ,
de 12 puncte procentuale.
Numărul fermelor care încasează între 2.000 și 3.999 euro a înregistrat o scădere în
perioada analizată, astfel că dacă în anul 2005 numărul acestor ferme ajungea la peste 800.000,
în anul 2013 aceste ferme au înregistrat o scă dere de 35,04%, ajungând la pu țin peste 500.000 de
ferme.

31 În perioada 2005 -2013 și fermele care încasează între 4.000 și 7.999 euro din activitatea
pe care o desfă șoară a înregistrat o scădere, astfel că, dacă în 2005 numărul fermelor care încasau
peste 4. 000 de euro ajunge a la peste 400.000, în 2013 numărul acestora a scăzut cu 14%.
Numărul fermelor care încasează peste 8.000 de euro au înregistrat o evolu ție ascendentă,
astfel că dacă în 2005 numărul acesto ra ating ând 82.240 de ferme, în 2013 numărul aces tor
ferme a crescut cu 28,03%.
Cea mai spectaculoasă creștere a fost înregistrată în cazul fermelor care câ știgă peste
25.000 de euro din activitatea desfă șurată. Astfel că, dacă în anul 2005 erau doar pu țin peste
9.000 de astfel de ferme, în 2013 numărul acestora a crescut cu 49,41%.
Figura nr . 1.4.

Veniturile înregistrate de fermele din România în anul 2013

Chiar dacă se pare că numărul fermelor care încep să câ știge din ce în ce mai bine din
agricultură a înregistrat o evolu ție ascendentă în perioada analizată, totu și rămâne problema
numărului mare de ferme care câ știgă mai pu țin de 2.000 d e euro, din activitatea desfă șurată. O
astfel de sumă presupune că, aceste ferme fac o agricultură tradi țională, neperformantă, o altă
caracteristică care trage în jos agricultura românească.
În continuare agricultura românească are nevoie de capital de investi ții și informa ții
necesare pentru administrarea eficientă a afacerilor pe care le desfă șoară în domeniul agricol.
Doar cu ajutorul un ui management aplicat corespunzător pe specificul fermei, agricultura
românească poate să -și ocupe locul între cele mai performante agriculturii din Uniunea
Europeană.

32 1.1.2 . Asocierea fermierilor în contextul unei agriculturii durabile
Agricultura este un domeniu în care asocierea a fost și este poate mai necesar ă decât în
orice alt domeniu al activit ății umane, agricultorul izolat sim țindu-se practic neputincios. Plecând
de la aceast ă premiz ă putem spune c ă la baza asocierii se situeaz ă ideea necesit ății întrajutor ării
Cum am arătat în capitolul anterior, defavoriza ți pe pia ța agricol ă sunt produc ătorii
individuali cu suprafe țe mici, produc ători ce nu dispun de posibilitatea de cunoa ștere a suficiente
informa ții pentru a se ridica la nivelul cerin țelor p ieței. Ace ști mici produc ători nu pot avea nici o
influen ță asupra pie ței din cauza existen ței produc ătorilor competitivi care o acapareaz ă.
Economia de pia ță duce la apari ția unei concuren țe dure, asocierea produc ătorilor agricoli
reprezint ă o form ă ce ar e ca scop s ă îmbun ătățească competitivitatea agricultorilor asocia ți având
în vedere cre șterea produc ției și a rentabilit ății exploata ției.
În general, asocierile dintre agricultori sunt realizate pentru vinderea roadelor ob ținute
din exploata țiile agrico le la pre țuri convenabile pentru un profit cât mai mare, sau pentru
achizi ționarea utilajelor agricole la pre țuri cât mai avantajoase.
Avantajul asocierii este acela c ă orienteaz ă piața agricol ă, ocrote ște concuren ța și
influen țează nivelul pre țurilor prod uselor agricole și al serviciilor, ceea ce nu pot face micii
produc ători agricoli izola ți, din care rezult ă creșterea produc ției și a rentabilit ății exploata ției.
Pe plan mondial se constat ă o tendin ță de concentrare a produc ției agricole care s ă
corespund ă noilor tehnologii performante de produc ție. Aceast ă concentrare a produc ției se
manifest ă pe dou ă căi: prin asocierea liber ă a produc ătorilor agricoli și prin dezvoltarea marilor
întreprinderi de tip cooperatist.
Asocierea în agricultura româneasc ă este veriga care ne lipse ște pentru a readuce la via ță
,,grânarul Europei”. Doar uni ți într -o form ă asociativ ă puternic ă care s ă le reprezinte interesele,
fermierii români vor putea avea acces la tehnologii performante, vor putea accesa banii europeni
pentru de zvoltarea fermelor și cel mai important vor avea un cuvânt de spus în ceea ce prive ște
negocierea pre țurilor produsele agricole.
Doar uni ți într -o form ă asociativ ă, fermierii români pot atinge performan țele fermierilor
din statele membre dezvoltate ale Un iunii Europene. Dac ă vor reu și să pună deoparte orgoliile și
să-și uneasc ă forțele materiale și financiare într -o form ă asociativ ă puternic ă, vor reu și să se fac ă
auziți și vor fi lua ți în serios de mai marii fermieri europeni.
După ce am intrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, au început s ă apară
timid și formele asociative în agricultur ă. Pân ă în acest moment, cele mai importante voci în
materie de asocia ție, apar țin fermierilor care activeaz ă în sectorul vegetal, de procesare a laptelui
și a cărnii.

33 După evenimentele din 1989, aten ția speciali știlor și a cercet ătorilor români din domeniul
economiei agrare, se axeaz ă pe coopera ție în sensul autentic al acestei no țiuni, mul ți dintre
aceștia apreciind ca fiind principala modalitate de revigor are a agriculturii române ști, având în
vedere problemele acute ale acestui domeniu deosebit de important al economiei noastre
naționale (Secrieru C., 1994 ) și (Timaru Gh., 1996 ).
Plecând de la tema relans ării sectorului agricol s -a generat o avalan șă de lucrări de
specialitate privind diferite aspecte:
 starea agriculturii dup ă anul 1989 și efectele reformei agrare (Bulgaru M., 1993 ) și
(Bulgaru M. , 1996 );
 aspecte privind situa ția coopera ției din unele țări europene dezvoltate (Anderca C.,
1994 ) și (Zahiu Letiția, 2006 );
 studii privind coopera ția în perioada interbelic ă, perioada dinainte de primul r ăzboi
mondial sau chiar începuturile coopera ției moderne la noi în țară (Anderca C., 1994 )
și (Vasilescu N., 2003 );
 se semnaleaz ă necesitatea dezvolt ării siste mului cooperatist în agricultur ă (Săvuță
Veronica, Magazin P., 2005 ) și (Stiglitz J., 2000 ).
 criticile dure la adresa Legii fondului funciar din 1991, care, prin caracterul ei limitat
și incomplet, prin modul neinspirat de aplicare, prin fragmentarea în m ilioane de
parcele a suprafe ței arabile etc. a condus la crearea uneia dintre cele mai dezastruoase
situa ții pentru agricultura româneasc ă, trăgând -o înapoi cu decenii (Făniță G., Duță
A., Constantinescu E. , 2004 ) și (Otiman I.P., 2000 );
 problematica expl oatației agricole (Răuță C. și colab., 1994 ) și (Sima Elena, 1995 );
 se subliniaz ă nevoia stringent ă de creare a unui cadru legislativ propice dezvolt ării
unor exploata ții agricole viabile și competitive (Otiman I.P.,2006 ) și ( Scrieciu F.,
1996 );
 se insis tă pe dezvoltarea rural ă în general (Bohatere ț V., 2003 ) și ( Crețu Gh., Pan ă
Roxana, Zuleanu Mariana, 2002 );
 se eviden țiază nevoia de sprijin din partea statului (Davidovici I., Gavrilescu D.,
2004 ) și (Schultz B., 2004 );
Aceast ă necesitate stringent ă rezidă tocmai din situa ția rezultat ă prin aplicarea Legii
18/1991, coopera ția fiind v ăzută ca o solu ție foarte indicat ă pentru consolidarea și dezvoltarea
micii gospod ării țărănești. Ca atare, dup ă ce cu pu țin înainte (în 1989 ) apăruse un studiu privind
obștile agricole în România antebelic ă (Șandru D., 1989 ), dezbaterea referitoare la coopera ția
agricol ă în noile condi ții socio -economice este prefa țată de o lucrare ap ărută chiar în 1990 în

34 revista “Europa” (Mewes E. , 1990 ), care se înscrie pe noua orientare a cercet ărilor din domeniu,
deschizând discu ția de mare actualitate referitoare la urm ătoarele aspecte:
1. Situa ția exploata ției agricole țărănești, socotit ă, “cheia de bolt ă a agriculturii
performante în UE și America de Nord” (Otiman I.P., 1994 ), esențială pentru crearea unui sistem
cooperatist viabil. Aceast ă temă va fi dezb ătută numero și speciali ști (Mewes E., 1990 ) și
(Vasilescu N., Ciurea I.V., 1999 ) fiind analizate mai ales:
a) Tipologia și perspectivele exploata ției agricole familiale (Popescu M.,1997 ) și
(Stanciu Gh. și colab., 2002 ), apreciindu -se că acest tip de exploata ție reprezint ă germenii
microfermelor pe nucleu familial, care, ulterior, în condi țiile țării noastre, se pot extinde în
funcție de capacitatea economic ă, de puterea familiei și de conju nctur ă, spre 15 -20 pân ă la
maxim 30 -35 ha.
b) Se are în vedere și caracterul puternic social al agriculturii române ști de
subzisten ță care rezult ă, din faptul c ă cea mai mare parte din terenul agricol al țării este exploatat
în gospod ării individuale. Pornind u-se de la aceast ă realitate incontestabil ă a economiei
române ști se eviden țiază că prioritatea absolut ă în dezvoltarea agriculturii române ști este
intensificarea și modernizarea și prin coopera ție a gospod ăriilor agricole individuale de
subzisten ță, ca ba ză a siguran ței economice și sociale a satului autohton (Belli N., 1996 ) și ( Bold
I., Cr ăciun A., 1995 ).
c) Abordat ă este și problema dimensiunii și mărimii economice a exploata ției
agricole (Bohatere ț V. M., E țcu V., 2004 ) și (Timaru Gh., 1995 ).
2. Problematica restructur ării agriculturii în perspectiva intr ării în UE începe s ă se
facă auzit ă încă din anul 1995 (Timaru Gh., 1995 ) și ( Vincze Maria , 1995 ) și se intensific ă după
2000 (Alexandri C., Davidovici I., Gavrilescu D., Luca L., Șerbănescu C., 2003 ) și ( Zahiu
Letiția, Dachin Anca, 2001 ). Se pleac ă de la ideea c ă în politica de dezvoltare a agriculturii
trebuie s ă pornim de la constatarea c ă exploata țiile cele mai performante din UE sunt cele privat
familiale, exploatate în regie proprie sau în arend ă, care a u dovedit în timp c ă sunt ferme viabile
și competitive. Pe aceast ă bază se apreciaz ă că problema de fond a procesului de ajustare
structural ă în agricultur ă o reprezint ă conversia exploata țiilor agricole familiale de subzisten ță în
exploata ții agricole com erciale mixte (Apetroaie Camelia , 1998 ) și ( Zahiu Leti ția și colab.,
2003 ) care, ulterior, prin asociere sau cooperare, să creeze cooperativele agricole cu
pluriactivitate, performante, orientate spre pia ță pentru a deveni compatibile în momentul
aderării la UE (Săvuță Veronica, Magazin P., 2005 ).
Astfel, în domeniul exploat ării terenului – având în vedere f ărâmițarea acestuia,
dispersarea teritorial ă a fiec ărei propriet ăți, imposibilitatea practic ării unei activit ăți agricole în
condi ții de rentabilitate – sunt premise pentru a recurge la o cooperare simpl ă între de ținătorii de

35 terenuri pornind de la vecin ătatea acestora, astfel ca pe suprafe țele al ăturate s ă se practice aceea și
cultur ă (Apetroaie Camelia , 1998 ) și ( Caia A., Avarvarei I., Brezuleanu S., Dra ghia Lucia,
1998 ). Și în domeniul mecaniz ării produc ătorii agricoli de ținători de utilaje agricole ar putea
coopera între ei în vederea prest ării de servicii sub forma lucr ărilor agricole mecanizate pentru
diferi ți proprietari de p ământ. În ce prive ște com ercializarea produselor agricole, ca și în
procesul de prelucrare a unor cantit ăți de produse vegetale sau animaliere, utilizarea unor forme
de cooperare și asociere ar putea fi o solu ție pentru dificult ățile întâmpinate de organizarea și
desfășurarea de f iecare produc ător a acestor activit ăți (Secrieru C., Deca C., Mihu Ș., 2002 ).
3. Din nevoia imperioas ă de a g ăsi modele pentru calea de urmat de c ătre agricultura
româneasc ă, speciali știi români și-au îndreptat aten ția spre formele de organizare ale agricult urii
din țările UE. Ni se fac cunoscute diferite structuri agrare de pe glob (Dona I. , 2000 ) și (Parpal ă
O., 1999 ), sunt prezentate și unele forme de asociere și cooperare din agricultura țărilor
dezvoltate cu economie de pia ță (Moraru R.A., Donos ă D., Ung ureanu G., Brezuleanu S., 2002 )
și (Moraru R.A.,Vasilescu N., Brezuleanu S., Donos ă D., 2004 ).
4. În general se apreciaz ă că asocia țiile și societ ățile agricole existente reprezint ă
nucleul pentru viitoarea coopera ție în agricultur ă. Acest lucru este confirma t de câteva studii
apărute mai recent, care tind s ă ne dezv ăluie primele forme concrete de organizare ale
coopera ției din România (Apetroaie Camelia , 2003 ) și ( Ciornei Maria, 2004 ), cu referire la
situa ția din diferite jude țe ale țării (Ghinescu L., 2006 ).
5. Se eviden țiază și experien ța înainta șilor școlii române ști de economie agrar ă din
perioada interbelic ă (Vasilescu N. și colab. , 1994 ) și (Vasilescu N., Draghia Lucia, P ăunescu C.,
2003 ).
6. Care sunt aceste ra țiuni economice afl ăm de la speciali știi care ins istă tot mai
mult pe avantajele economice ale diferitelor forme ale coopera ției agricole (Anderca C., 1994 ) și
(Draghia Lucia , 1994 ), văzând în coopera ție ”o nou ă șansă pentru relansarea agriculturii”. Sunt
puse în eviden ță avantajele coopera ției în activi tatea de vânzare a produselor agricole și în
creșterea animalelor, în progresul tehnic și tehnologic (Secrieru C., Deca C., Mihu Ș., 2002 ), în
sporirea veniturilor agriculturilor având în vedere raportul dintre pre țul produselor agricole și cel
al produse lor prelucrate, în evitarea dificult ăților de organizare în perioada de recoltare a
anumitor cantit ăți de produse și prin evitarea pierderilor cantitative, respectiv a deprecierilor
(Apetroaie Camelia, 2001 ). Problema rolului și avantajelor coopera ției pen tru ansamblul
economiei na ționale este și ea amplu dezb ătută (Burcea E., 1991 ) și (Otiman I.P., 2000 ).
7. Necesitatea dezvolt ării unui sistem cooperatist în agricultura româneasc ă este o
idee dezb ătută pe larg, sus ținută și acceptat ă de către mul ți cercet ătorii, chiar dac ă difer ă modul

36 în care aceasta este în țeleas ă. Exist ă însă și acum, la fel ca în perioada antebelic ă, dou ă puncte de
vedere diferite în privin ța sferei de ac țiune a cooperativelor agricole :
a) Plecând de la ideea c ă tipul occidental de cooperati vă agricol ă, specific ă
economiei de pia ță, se bazeaz ă pe proprietatea privat ă a familiei de agricultori asupra p ământului
și pe munca membrilor de familie, majoritatea autorilor (Mateoc -Sârb Nicoleta , 1999 ) susțin
găsirea unui model european de dezvoltare eficient ă a gospod ăriei individuale, fără asocierea
pentru lucrarea în comun a p ământului, (form ă aproape inexistent ă, de altfel, în țările UE ),
b) Pe de alt ă parte, unii cercet ători sus țin o cooperativizare total ă, care s ă cuprind ă și
sfera produc ției (Cobz aru I., 1998 ) și ( Dinulescu S., 2001 ). Totu și, prin pledoaria pentru formele
cooperatiste în produc ția primar ă nu se subapreciaz ă dezvoltarea coopera ției în sfera
aprovizion ării (cu material biologic, furaje, produse chimice ), sau în sfera proces ării mater iilor
prime agricole, în domeniul depozit ării și comercializ ării cerealelor, fructelor, legumelor,
produselor animaliere, în domeniul serviciilor pentru mecanizarea lucr ărilor agricole, construc ții
gospod ărești și locuin țe, în sfera financiar bancar ă, a asigurărilor de risc și protec ție social ă.
8. Speciali știi în domeniul economiei agrare sunt de acord cu faptul c ă un
impediment major în calea succesului ideii de coopera ție în România îl constituie atitudinea
refractar ă a marii mase țărănești privitor la idee a de coopera ție. În cercând s ă explice acest
fenomen, numero și autori semnaleaz ă „muta ția psihologic ă” suferit ă de către țăranul român în
anii de colectivizare for țată, când a fost transformat pur și simplu într -un robot, f ără drept la
opinie, f ără inițiativă, fără discern ământ economic și fără spirit gospod ăresc (Davidovici L,
Gavrilescu D., 2002 ) și (Petri șor C., 1995 ).
9. Un alt aspect scos în eviden ță de cercet ători este necesitatea adopt ării unui cadru
juridic corespunz ător pentru reglementarea modului de organizare a cooperativelor agricole
(Apetroaie Camelia , 2003 ) și (Păuna Beatrice -Carmen, 1995 ).
În momentul de fa ță, agricultura este supusă unor costuri bine cunoscute, datorită
schimbărilor climatice ce determină costuri energetice ridicate, motiv pentr u care fermierii vor
trebui să plătească mai mult, pentru motorină , energie electrică , îngră șăminte , pesticide, etc.,
efectele acestor creșteri de costuri pe niveluri de produc ție și a pre țurilor de pia ță, determinând
asocierea fermierilor pentru cre șterea veniturilor agricole (Bercu F ., Botănoiu D ., Tudor V.,
Alecu E. , 2013) .
În acest context o parte din activitatea mea de cercetare științifică s-a axat, în perioada
2008 -2014, pe analiza asocierii produc ătorilor agricoli, a factorilor care o determin ă și a
impactului asupra produc ătorilor agricoli având în vedere cre șterea produc ției și a rentabilit ății
exploata ției. Astfel, în cele ce urmeaz ă o să abordez o parte din cercet ările științifice elaborate,
alături de colegi, în aceast ă arie tematic ă.

37 Aceast ă viziune a putut fi surprins ă prin intermediul aplic ării a dou ă tipuri de chestionare,
unul pentru responsabilii formelor de asociere existente la nivelul jude țului Arge ș, iar altul
pentru produc ătorii agricoli ca poten țiali membri cooperatori. Pentru stab ilirea semnifica ției
statistice a datelor culese prin chestionar s -a folosit testul Chi -pătrat.
Acest test presupune verificarea ipotezei de asociere între: r ăspunsurile ob ținute într -un
chestionar la alternativele unei întreb ări și verificarea unui set particular de date ce pot urma o
distribu ție statistic ă cunoscut ă. În problemele domeniilor socio -economice se aplic ă după
alcătuirea unor tabele de contingen ță în care datele sunt clasificate dup ă una, dou ă sau mai multe
variabile de segmentare (Mihăiță, N.V.).
Acest test permite punerea în eviden ță a existen ței/inexisten ței unei leg ături de asociere
între subcolectivită țile create de variabilele de segmentare studiate .
Deoarece expresia testului Chi-pătrat este ob ținută pe baza observa țiilor, rezult ă că este o
statistic ă și deci nu este un parametru, de aceea mai este numit și test statistic neparametric sau
test liber de reparti ție, adic ă un test care nu depinde de forma legii ini țiale de baz ă (Iosifescu, M.,
1985 ).
În urma datelor analizate observ ăm că predomin ă responden ții cu vârsta cuprins ă între
51-60 de ani (28%), urma ți îndeaproape de responden ții cu vârsta cuprins ă între 41 -50 de ani
(23%), și cei a c ăror vârst ă este cuprins ă între 31 -40 de ani (23%), iar la polul opus se afl ă
intervieva ții cu o vâ rstă de peste 60 de ani (18%) și cei cu vârsta cuprins ă între 31 -40 de ani (8%)
(Figura nr. 1.5 .).
Figura nr. 1. 5.
8%23%28%
18%23%
0%10%20%30%40%50%60%
21-30 de ani 31-40 de ani 41-50 de ani 51-60 de ani > 60 de ani
Școala generală Liceu Studii universitare Studii postuniversitare Total intervievați

Distribu ția structurii responden ților din jude țul Arge ș după vârst ă și nivelul de educa ție

Din punctul de vedere al nivelului de educa ție apreciem c ă aproximativ jum ătate (49%)
din num ărul total al intervieva ților au studii liceale, un procent destul de important este și cel al
cărora au absolvit studii universitare (35%), iar la polul opus se afl ă cei care au terminat doar
scoal ă general ă (7%) (Tabelul nr. 1. 10.) (Micu M.M. , Tudor V., Sterghiu N., Pandelea M ., 2012 ).

38 Tabelul nr. 1. 10.
Structura responden ților din jude țul Arge ș după vârst ă și nivelul de educa ție
Specificare U.M. Școala general ă Liceu Studii universitare Studii postuniversit are Total
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. %
21-30 de ani Nr. 0 14 9 0 23 23
31-40 de ani Nr. 0 4 2 2 8 8
41-50 de ani Nr. 0 13 8 2 23 23
51-60 de ani Nr. 3 11 9 5 28 28
> 60 de ani Nr. 4 7 7 0 18 18
Total Nr. 7 49 35 9 100
% 7 49 35 9 100

În ceea ce pr ivește structura responden ților dup ă personalitatea juridic ă a exploata ției pe
care o de țin și nivelul de educa ție al acestora se constat ă că 49% au absolvit liceul, 35% au studii
universitare, 9% au studii postuniversitare și 7% au absolvit numai nivelul gimnazial. Este
interesant de remarcat faptul c ă în cadrul exploata țiilor individuale predomin ă fermierii cu studii
liceale (34 dintre responden ți), iar la exploata țiile cu form ă juridic ă predomin ă fermierii cu studii
universitare (19 dintre responden ți) (Tabelul nr. 1.11. ) (Micu M.M., Tudor V., Sterghiu N.,
Pandelea M., 2012 ).
Tabelul nr. 1 .11.
Structura responden ților din jude țul Arge ș după personalitatea juridic ă a exploata ției pe care o
dețin și nivelul de educa ție al acestora
Specificare U.M. Exploat ație cu form ă juridic ă Exploata ție individual ă Total
Nr. Nr. Nr. %
Școala general ă Nr. 0 7 7 7
Liceu Nr. 15 34 49 49
Studii universitare Nr. 19 16 35 35
Studii postuniversitare Nr. 4 5 9 9
Total Nr. 38 62 100
% 38 62 100

Se observ ă după prelu crarea datelor rezultate din chestionarea produc ătorilor agricoli c ă
cei mai mul ți dintre ace știa de țin exploata ții individuale (62%), și numai 38% de țin exploata ții
agricole cu form ă juridic ă. Din punctul de vedere al formei de relief unde sunt amplasate
exploata țiile agricole apreciem c ă aproximativ jum ătate (51%) din num ărul total al
intervieva ților de țin exploata ții care se reg ăsesc în zona de câmpie a jude țului Arge ș, în zona de
deal sunt amplasate 38% dintre exploata ții, iar la polul opus se afl ă cei care de țin exploata ții în
zona de munte (11%) (Tabelul nr. 1.12. ) (Micu M.M., Tudor V., Sterghiu N., Pandelea M.,
2012 ).
Tabelul nr. 1 .12.
Structura responden ților dup ă personalitatea juridic ă a exploata țiilor pe tipuri de relief
Specificare U.M. Explo atație individual ă Exploata ție cu form ă juridic ă Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 19 32 51 51
Deal Nr. 33 5 38 38
Munte Nr. 10 1 11 11
Total Nr. 62 38 100
% 62 38 100

39 Analizând distribu ția structurii responden ților func ție de personalitatea juri dică a
exploata țiilor pe tipuri de relief, observ ăm că cele mai multe exploata ții individuale sunt
amplasate în zona de munte a jude țului Arge ș (91% din cele 100% amplasate la munte ), urmate
îndeaproape de cele care se afl ă în zona de deal (87% din cele 10 0% amplasate la deal ), iar cele
mai pu ține dintre acestea se afl ă în zona de câmpie (37% din cele 100% amplasate la câmpie )
(Micu M.M., Tudor V., Sterghiu N., Pandelea M., 2012 ).
Figura nr. 1 .6.
37%63%87%
13%91%
9%38%62%
0%20%40%60%80%100%
Exploatație individuală Exploatație cu formă juridică
Câmpie Deal Munte Total intervievați

Distribu ția structurii responden ților dup ă personalitatea j uridic ă a exploata țiilor pe tipuri de relief

În ceea ce prive ște exploata țiile cu form ă juridic ă, observ ăm că cele mai multe se
regăsesc în zona de câmpie (63% din cele 100% amplasate la câmpie ) (Figura nr. 1.6.)(Micu
M.M., Tudor V., Sterghiu N., Pandel ea M., 2012 ).
Analizând viziunea produc ătorilor agricoli asupra tipului de agricultur ă considerat
necesar a fi practicat la nivelul jude țului Arge ș pentru cre șterea produc ției si rentabilit ății
exploata ției, se constat ă că predomin ă produc ătorii agricoli c are consider ă că la nivelul jude țului
Arge ș este nevoie de o agricultur ă de tip intensiv (62%) având în vedere cre șterea produc ției și a
rentabilit ății exploata ției, iar într -un procent de 38%, responden ții consider ă necesar ă o
agricultur ă de tip extensiv (Tudor V., Micu M.M., Condei R., 2014 ).
La nivelul reprezentan ților formelor de asociere chestiona ți, opinia privind tipul de
agricultur ă considerat necesar este de 100% pentru o agricultur ă de tip intensiv, nici unul dintre
responden ți nu consider ă că la nivelul jude țului Arge ș este necesar ă o agricultur ă de tip extensiv .
Din distribu ția tipului de agricultur ă considerat necesar la nivelul jude țului Arge ș în
funcție de personalitatea juridic ă a exploata țiilor de ținute de c ătre produc ătorii agricoli
interv ievați, observ ăm că tipul de agricultur ă intensiv este distribuit într -un procent de 53%
pentru exploata țiile cu personalitate juridic ă, pe când tipul de agricultur ă extensiv este distribuit

40 în cea mai mare propor ție la nivelul exploata țiilor individuale (87%) (Figura nr. 1.7. ). Prin
testarea statistic ă a asocierii (Chi-Pătrat = 14,4; Valoarea Critic ă = 3,84 la o probabilitate < 0,05 )
privind opinia produc ătorilor agricoli intervieva ți asupra tipului necesar de agricultur ă ce trebuie
utilizat la nivelul jud ețului Arge ș în func ție personalitatea juridic ă a exploata țiilor pe care le
dețin, se observ ă că exist ă o asociere semnificativ ă între opinia responden ților în func ție de
personalitatea juridic ă a exploata țiilor pe problema analizat ă, și putem emite concl uzia c ă tipul
de agricultur ă considerat necesar având în vedere cre șterea produc ției și a rentabilit ății
exploata ției este influen țat de personalitatea juridic ă a exploata ției (Tabelul nr. 1. 13.).
Tabelul nr. 1 .13.
Structura opiniei responden ților asupra tipului de agricultur ă necesar privind cre șterea produc ției
și rentabilit ății exploata țiilor agricole la nivelul jude țului Arge ș
După forma juridic ă a exploata țiilor de ținute de responden ți
Specificare U.M. extensiv ă intensiv ă Total
Nr. Nr. Nr. %
Exploata ție cu form ă juridic ă Nr. 5 33 38 38
Exploata ție individual ă Nr. 33 29 62 62
Total Nr. 38 62 100
% 38% 62% 100
Chi-Pătrat Calculat = 14.4* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 3.84
Grade de libertate (df) = 1 Nivel de probabilitate = 0.05

După forma de relief, unde se reg ăsesc exploata țiile de ținute de responden ți
Specificare U.M. extensiv ă intensiv ă Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 11 40 51 51
Deal Nr. 17 21 38 38
Munte Nr. 10 1 11 11
Total Nr. 38 62 100
% 38% 62% 100
Chi-Pătrat Calculat = 19.65* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

După clasele de m ărime a exploata țiilor de ținute de responden ți
Specificare U.M. extensiv ă intensiv ă Total
Nr. Nr. Nr. %
0-1 ha Nr. 2 1 3 3
1-5 ha Nr. 3 8 11 11
5-10 ha Nr. 10 3 13 13
10-20 ha Nr. 6 11 17 17
20-50 ha Nr. 11 12 23 23
50-100 ha Nr. 1 9 10 10
100-150 ha Nr. 3 4 7 7
150-200 ha Nr. 1 2 3 3
>200 ha Nr. 1 12 13 13
Total Nr. 38 62 100
% 38 62 100
Chi-Pătrat Calculat = 19.43* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

Dacă analiz ăm distribu ția tipului de agricultur ă considerat necesar la nivelul jude țului
Arge ș în func ție de forma de relief unde sunt amplasate exploata țiile de ținute ce c ătre
produc ătorii agricoli intervieva ți, observ ăm că agricultura de tip intensiv este distribuit ă într-un

41 procent de 65% pentru exploata țiile ce se afl ă în zona de câmpie, pe când tipul de agricultur ă
extensiv est e distribuit în cea mai mare propor ție la nivelul exploata țiilor amplasate în zona de
deal (45%) și zona de munte (26%) (Figura nr. 1. 7.). Prin testarea statistic ă a asocierii (Chi-
Pătrat = 19,65; Valoarea Critic ă = 5,99 la o probabilitate < 0,05 ) privind opinia responden ților
asupra tipului necesar de agricultur ă ce trebuie utilizat la nivelul jude țului Arge ș în func ție de
forma de relief unde sunt amplasate exploata țiile pe care le de țin, reflect ă că exist ă o asociere
semnificativ ă între opinia responden ților în func ție de forma de relief unde se reg ăsesc
exploata țiile agricole luate în studiu pe problema analizat ă, și putem emite concluzia c ă tipul de
agricultur ă considerat necesar având în vedere cre șterea produc ției și a rentabilit ății exploata ției
este influen țat de forma de relief unde este amplasat ă exploata ția (Tabelul nr. 1. 13.) (Tudor V.,
Micu M.M., Condei R., 2014 ).
Figura nr. 1 .7.

Distribu țiile opiniei responden ților asupra tipului de agricultur ă considerat necesar pr ivind
creșterea produc ției și rentabilit ății exploata țiilor agricole la nivelul jude țului Arge ș după forma
de relief, personalitatea juridic ă și clase de m ărime a exploata țiilor agricole de ținute de
responden ți

Analizând distribu ția tipului de agricultur ă considerat necesar la nivelul jude țului Arge ș
în func ție de clasele de m ărime ale exploata țiilor de ținute de c ătre produc ătorii agricoli
intervieva ți, observ ăm că agricultura de tip intensiv este distribuit ă într-un procent de 29%
pentru exploata țiile ce se afl ă în clasa de m ărime 20 -50 ha, pe când tipul de agricultur ă extensiv
este distribuit în cea mai mare propor ție la nivelul exploata țiilor aflate în clasele de m ărime 10 –
13%87%
53%
47%
38%62%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Exploatație cu formă juridică Exploatație individuală
extensivă intensivă Total intervievați
29%45%
26%65%
34%
2%51%
38%
11%
0%10%20%30%40%50%60%70%
Campie Deal Munte
extensivă intensivă Total intervievați
5%8%26%
16%29%
3%8%
3% 3%13%
5%18%19%
15%
6%
3%19%
2%11%23%
7%13%10%
3% 3%13%17%
0%5%10%15%20%25%30%35%
0-1 ha 1-5 ha 5-10 ha 10-20 ha 20-50 ha 50-100 ha 100-150 ha 150-200 ha >200 ha
extensivă intensivă Total intervievați

42 20 ha (18%) și surprinz ător în cele care de țin peste 200 ha (19%), apreciem c ă responden ții ce
exploateaz ă suprafe țe mari încep s ă tindă către o agricultur ă ecologic ă (Figura nr. 1. 7.). Prin
testarea statistic ă a asocierii (Chi-Pătrat = 19,43; Valoarea Critic ă = 5,99 la o probabilitate <
0,05) privind opinia responden ților asupra tipulu i necesar de agricultur ă ce trebuie utilizat la
nivelul jude țului Arge ș în func ție de clasa de m ărime a exploata țiilor pe care le de țin, se observ ă
că exist ă o asociere semnificativ ă între opinia responden ților în func ție de clasa de m ărime a
exploata țiilor agricole luate în studiu pe problema analizat ă, și putem emite concluzia c ă tipul de
agricultur ă considerat necesar este influen țat de clasa de m ărime a exploata ției (Tabelul nr.
1.13.) (Tudor V., Micu M.M., Condei R., 2014 ).
Analizând datele ob ținute pr ivind opinia produc ătorilor agricoli (Tabelul nr. 1.15 .) și a
președinților formelor de asociere (Tabelul nr. 1.14 .) despre c ăile de modernizare privind
creșterea produc ției și implicit a rentabilit ății exploata ției agricole, constat ăm că aceștia au p ăreri
diferite fa ță de căile de modernizare supuse aten ției lor, astfel (Micu M.M., Tudor V., Sterghiu
N., Pandelea M., 2012 ):
față de modernizarea prin folosirea soiurilor competitive 76% dintre produc ătorii
agricoli au fost pentru folosirea acestora iar 24% au considerat c ă calitatea soiurilor nu este
relevant ă în cre șterea rentabilit ății exploata ției agricole. De remarcat c ă 72% dintre pre ședinții
formelor de asociere intervieva ți au fost de acord cu importan ța caracteristicilor soiurilor folosite
și 28% au considerat nerelevant acest aspect.
față de m ărimea gradului de mecanizare al exploata țiilor, observ ăm că 86% dintre
produc ătorii agricoli (respectiv 84% dintre pre ședinți) au considerat benefic ă creșterea gradului
de mecanizare al activit ăților din cadr ul exploata țiilor, iar 14% (respectiv 16% ) au considerat
nerelevant acest aspect pentru cre șterea rentabilit ății exploata țiilor agricole (Tabelul nr. 1.15 .).
interesant este r ăspunsul persoanelor intervievate referitor la implementarea sistemului
de iriga ții astfel: 43% (respectiv 44% ) au considerat c ă irigațiile sunt o cale de cre ștere a
rentabilit ății exploata țiilor agricole, iar 57% (respectiv 56% ) au considerat c ă acestea nu
influen țează în mod direct cre șterea rentabilit ății.
vis-a-vis de relevan ța calității tehnologiilor de cultur ă 72% (respectiv 60% ) au
considerat c ă acestea sunt esen țiale în cre șterea rentabilit ății exploata țiilor, iar 28% (respectiv
40%) au considerat c ă nu sunt factorul decisiv în cre șterea rentabilit ății.
Este de remarcat asem ănarea opiniei produc ătorilor agricoli cu cea a pre ședinților
formelor de asociere, ținând cont c ă au fost intervieva ți separat prin intermediul celor do uă
chestionare (Tabelul nr. 1. 14.).

43 Tabelul nr. 1 .14.
Structura opiniei pre ședinților formelor de a sociere despre c ăile de modernizare privind cre șterea
produc ției și rentabilit ății exploata ției agricole
U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Soiuri Nr. 18 7 25
% 72% 28% 100
Mecanizare Nr. 21 4 25
% 84% 16% 100
Iriga ții Nr. 11 14 25
% 44% 56% 100
Tehnologii de cultur ă Nr. 15 10 25
% 60% 40% 100
% 72% 28% 100

Tabelul nr. 1 .15.
Structura opiniei produc ătorilor agricoli despre c ăile de modernizare privind cre șterea produc ției
și rentabilit ății exploata ției agricole
Soiuri
După forma de relief U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 42 9 51 51
Deal Nr. 33 5 38 38
Munte Nr. 1 10 11 11
Total Nr. 76 24 100
% 76 24 100
Chi-Pătrat Calculat = 30.58* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

Mecanizare
După forma de relief U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 47 4 51 51
Deal Nr. 31 7 38 38
Munte Nr. 8 3 11 11
Total Nr. 86 14 100
% 86 14 100%
Chi-Pătrat Calculat = 3.92 Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

Iriga ții
După forma de relief U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 18 33 51 51
Deal Nr. 26 22 38 38
Munte Nr. 2 9 11 11
Total Nr. 43 57 100
% 43 57 100
Chi-Pătrat Calculat = 13.49* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

Tehnologii de cultur ă
După forma de relief U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 39 12 51 51
Deal Nr. 31 7 38 38
Munte Nr. 2 9 11 11
Total Nr. 72 28 100
% 72 28 100
Chi-Pătrat Calculat = 18.04* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

Prin testarea statistic ă a asocierii asupra c ăilor de moder nizare privind cre șterea
produc ției și rentabilit ății exploata ției agricole în func ție de forma de relief unde se reg ăsesc
amplasate exploata țiile de ținute de c ătre intervieva ți, constat ăm urm ătoarele:

44 privind modernizarea prin soiuri în func ție de forma de relief unde sunt amplasate
exploata țiile studiate, se constat ă că exist ă o asociere semnificativ ă între opinia produc ătorilor
agricoli în func ție de forma de relief pe problema analizat ă (Chi-Pătrat = 30,58; Valoarea Critic ă
= 5,99 la o probabilitate < 0,05), observ ăm că cea mai mare distribu ție a responden ților care
consider ă soiurile o metod ă de modernizare se afl ă în zona de câmpie (42 responden ți) (Tabelul
nr. 1.15 .)
privind modernizarea prin implementarea sistemelor de iriga ții în func ție de forma de
relief unde sunt amplasate exploata țiile studiate, se constat ă că exist ă o asociere semnificativ ă
între opinia produc ătorilor agricoli (Chi-Pătrat = 13,49; Valoarea Critic ă = 5,99 la o probabilitate
< 0,05 ), și că cea mai mare distribu ție a responden ților care nu consider ă implementarea
sistemelor de iriga ții o metod ă de modernizare se afl ă în zona de câmpie (33 responden ți)
(Tabelul nr. 1.15 .).
privind modernizarea prin tehnologii de cultur ă în func ție de forma de relief unde sunt
amplasate exploata țiile studiate, se constat ă că exist ă o asociere semnificativ ă între opinia
produc ătorilor agricoli în func ție de forma de relief pe problema analizat ă (Chi-Pătrat = 18,04;
Valoarea Critic ă = 5,99 la o probabilitate < 0,05 ), și că cea mai mare distribu ție a r esponden ților
care consider ă o metod ă de modernizare tehnologiile de cultur ă se afl ă în zona de câmpie (39
responden ți) (Tabelul nr. 1.15 .) (Micu M.M., Tudor V., Sterghiu N., Pandelea M., 2012 ).
Observând structura opiniei produc ătorilor agricoli (Tabelul nr. 1.16 .) și a pre ședinților
formelor de asociere (Tabelul nr. 1.17 .) despre c ăile de dezvoltare privind cre șterea produc ției și
rentabilit ății exploata ției agricole constat ăm urm ătoarele (Stoian E., Dinu T., Tudor V., Micu
M.M. , Vlad I.M., 2013 ):
17% dintre produc ătorii agricoli (respectiv 8% dintre pre ședinții formelor de asociere )
au considerat relevant ă creșterea num ărului de membrii iar restul de 83% (respectiv 92% ) au
considerat nerelevant ă aceast ă creștere.
62% dintre produc ătorii agricoli (respectiv 80% dintre pre ședinții intervieva ți) au
considerat important ă creșterea produc ției vegetale, iar 38% (respectiv 20% ) au considerat c ă nu
este important ă.
37% dintre produc ătorii agricoli (respectiv 8% dintre pre ședinții intervieva ți) au
considerat important ă creșterea efectivului de animale, iar 63% (respectiv 92% ) au considerat c ă
nu este important ă.
57% dintre produc ătorii agricoli (respectiv 52% dintre pre ședinții intervieva ți) au
considerat important ă creșterea suprafe ței agricole, iar 43% (respectiv 48% ) au considerat c ă nu
este important ă.

45 29% dintre produc ătorii agricoli (respectiv 4% dintre pre ședinții intervieva ți) au
considerat important ă creșterea produc ției animale, iar 71% (respectiv 96% ) au considerat c ă nu
este important ă.
Trebuie f ăcută precizarea c ă cele 2 chestionare au fost aplicate identic atât la exploata țiile
agricole cu profil vegetal, cât și la exploata țiile agricole cu profil zootehnic sau profil mixt. Acest
aspect este relevant pentru unele r ăspunsuri, respectiv interpret ări.
Tabelul nr. 1 .16.
Structura opiniei produc ătorilor agricoli despre c ăile de dezvoltare privind cre șterea produc ției și
rentabilit ății exploata ției agricole, în func ție de personalitatea juridic ă
Creșterea num ărului de membri
După personalitatea jurid ică U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Exploata ție cu form ă juridic ă Nr. 6 32 38 38
Exploata ție individual ă Nr. 11 51 62 62
Total Nr. 17 83 100
% 17 83 100
Chi-Pătrat Calculat = 0 Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 3.84
Grade de libertate (df) = 1 Nivel de probabilitate = 0.05

Creșterea produc ției vegetale
După personalitatea juridic ă U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Exploata ție cu form ă juridic ă Nr. 32 6 38 38
Exploata ție individual ă Nr. 30 32 62 62
Total Nr. 62 38 100
% 62 38 100
Chi-Pătrat Calculat = 11.36* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 3.84
Grade de libertate (df) = 1 Nivel de probabilitate = 0.05

Creșterea efectivului de animale
După personalitatea juridic ă U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Exploata ție cu form ă juridică Nr. 3 35 38 38
Exploata ție individual ă Nr. 34 28 62 62
Total Nr. 37 63 100
% 37 63 100
Chi-Pătrat Calculat = 20.31* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 3.84
Grade de libertate (df) = 1 probabilitate = 0.05

Creșterea suprafe ței agricole
După personalitatea juridic ă U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Exploata ție cu form ă juridic ă Nr. 22 16 38 38
Exploata ție individual ă Nr. 36 25 62 62
Total Nr. 58 41 100
% 58 42 100
Chi-Pătrat Calculat = 0 Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 3.84
Grade de libertate (df) = 1 Nivel de probabilitate = 0.05

Creșterea produc ției animale
După personalitatea juridic ă U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Exploata ție cu form ă juridic ă Nr. 2 36 38 38
Exploata ție individual ă Nr. 27 35 62 62
Total Nr. 29 71 100
% 29 71 10
Chi-Pătrat Calculat = 14.96* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 3.84
Grade de libertate (df) = 1 Nivel de probabilitate = 0.05

Prin testarea statistic ă a asocierii asupra c ăilor de dezvoltare privind cre șterea produc ției
și rent abilit ății exploata ției agricole în func ție de personalitatea juridic ă (Tabelul nr. 1.16 .),
constat ăm urm ătoarele:
privind dezvoltarea prin cre șterea produc ției vegetale în func ție de personalitatea
juridic ă a exploata țiilor analizate, se constat ă că există o asociere semnificativ ă între opinia
produc ătorilor agricoli în func ție de personalitatea juridic ă a exploata țiilor luate în studiu pe

46 problema analizat ă (Chi-Pătrat = 11,36; Valoarea Critic ă = 3,84 la o probabilitate < 0,05 ),
observ ăm că cea mai mare distribu ție a responden ților care consider ă creșterea produc ției
vegetale o metod ă de dezvoltare se înregistreaz ă la nivelul exploata țiilor cu form ă juridic ă (32
responden ți);
privind dezvoltarea prin cre șterea efectivului de animale în func ție de persona litatea
juridic ă a exploata țiilor analizate, se constat ă că exist ă o asociere semnificativ ă între opinia
produc ătorilor agricoli în func ție de personalitatea juridic ă a exploata țiilor luate în studiu pe
problema analizat ă (Chi-Pătrat = 20,31; Valoarea Crit ică = 3,84 la o probabilitate < 0,05 ),
observ ăm că cea mai mare distribu ție a responden ților care nu consider ă creșterea efectivului de
animale o metod ă de dezvoltare se înregistreaz ă la nivelul exploata țiilor cu form ă juridic ă (35
responden ți);
privind dezvoltarea prin cre șterea produc ției animale în func ție de personalitatea
juridic ă a exploata țiilor analizate, se constat ă că exist ă o asociere semnificativ ă între opinia
produc ătorilor agricoli în func ție de personalitatea juridic ă a exploata țiilor luate în studiu pe
problema analizat ă (Chi-Pătrat = 14,96; Valoarea Critic ă = 3,84 la o probabilitate < 0,05 ),
observ ăm că cea mai mare distribu ție a responden ților care nu consider ă creșterea produc ției
animale o metod ă de dezvoltare se înregistreaz ă la nivelu l exploata țiilor cu form ă juridic ă (36
responden ți) (Stoian E., Dinu T., Tudor V., Micu M.M. , Vlad I.M., 2013 ).
Tabelul nr. 1.17 .
Structura opiniei pre ședinților formelor de asociere despre c ăile de dezvoltare privind cre șterea
produc ției și rentabilit ății exploata ției agricole
U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Creșterea num ărului de membri Nr. 2 23 25
% 8% 92% 100
Creșterea produc ției vegetale Nr. 20 5 25
% 80% 20% 100
Creșterea efectivului de animale Nr. 2 23 25
% 8% 92% 100
Creșterea suprafe ței agricole Nr. 13 12 25
% 52% 48% 100
Creșterea produc ției animale Nr. 1 24 25
% 4% 96% 100

În urma test ării statistice a asocierii asupra c ăilor de dezvoltare privind cre șterea
produc ției și rentabilit ății exploata ției agric ole în func ție de forma de relief unde se reg ăsesc
amplasate exploata țiilor de ținute de c ătre intervieva ți (Tabelul nr. 1. 18.), constat ăm urm ătoarele:
privind dezvoltarea prin cre șterea produc ției vegetale în func ție de forma de relief unde
se reg ăsesc am plasate exploata țiile analizate, se constat ă că exist ă o asociere semnificativ ă între
opinia produc ătorilor agricoli în func ție de forma de relief pe problema analizat ă (Chi-Pătrat =
17,87; Valoarea Critic ă = 5,99 la o probabilitate < 0,05 ), observ ăm că cea mai mare distribu ție a

47 responden ților care consider ă creșterea produc ției vegetale o metod ă de dezvoltare se afl ă în
zona de câmpie (39 responden ți) (Stoian E., Dinu T., Tudor V., Micu M.M. , Vlad I.M., 2013 ).
Tabelul nr. 1.18.
Structura opiniei produc ătorilor agricoli despre c ăile de dezvoltare privind cre șterea produc ției și
rentabilit ății exploata ției agricole, func ție de forma de relief
Creșterea num ărului de membri
După forma de relief U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 9 42 51 51
Deal Nr. 8 30 38 38
Munte Nr. 0 11 11 11
Total Nr. 17 83 100
% 17 83 100
Chi-Pătrat Calculat = 2.71 Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

Creșterea produc ției vegetale
După forma de r elief U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 39 12 51 51
Deal Nr. 22 16 38 38
Munte Nr. 1 10 11 11
Total Nr. 62 38 100
% 62 38 100
Chi-Pătrat Calculat = 17.87* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

Creșterea efectivului de animale
După forma de relief U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 9 42 51 51
Deal Nr. 18 20 38 38
Munte Nr. 10 1 11 11
Total Nr. 37 63 100
% 37 63 100
Chi-Pătrat Calculat = 23.66* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

Creșterea suprafe ței agricole
După forma de relief U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 33 18 51 51
Deal Nr. 22 16 38 38
Munte Nr. 2 9 11 11
Total Nr. 57 43 100
% 57 43 100
Chi-Pătrat Calculat = 8.01* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

Creșterea produc ției animale
După forma de relief U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 8 43 51 51
Deal Nr. 16 22 38 38
Munte Nr. 5 6 11 11
Total Nr. 29 71 100
% 29 71 100
Chi-Pătrat Calculat = 9.01* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

48 De asemenea în urma te stării statistice a asocierii asupra c ăilor de dezvoltare privind
creșterea produc ției și rentabilit ății exploata ției agricole în func ție de forma de relief unde se
regăsesc amplasate exploata țiilor de ținute de c ătre intervieva ți (Tabelul nr. 1. 18.), se co nstat ă și
următoarele aspecte:
privind dezvoltarea prin cre șterea efectivului de animale în func ție de forma de relief
unde se reg ăsesc amplasate exploata țiile analizate, se constat ă că exist ă o asociere semnificativ ă
între opinia produc ătorilor agricoli în func ție de forma de relief pe problema analizat ă (Chi-
Pătrat = 23,66; Valoarea Critic ă = 5,99 la o probabilitate < 0,05 ), observ ăm că cea mai mare
distribu ție a responden ților care nu consider ă creșterea efectivului de animale o metod ă de
dezvoltare se află în zona de câmpie (42 responden ți);
privind dezvoltarea prin cre șterea suprafe ței agricole în func ție de forma de relief unde
se reg ăsesc amplasate exploata țiile analizate, se constat ă că exist ă o asociere semnificativ ă între
opinia produc ătorilor ag ricoli în func ție de forma de relief pe problema analizat ă (Chi-Pătrat =
8,01; Valoarea Critic ă = 5,99 la o probabilitate < 0,05 ), observ ăm că cea mai mare distribu ție a
responden ților care consider ă creșterea suprafe ței agricole o metod ă de dezvoltare se află în zona
de câmpie (33 responden ți);
privind dezvoltarea prin cre șterea produc ției animale în func ție de forma de relief unde
se reg ăsesc amplasate exploata țiile analizate, se constat ă că exist ă o asociere semnificativ ă între
opinia produc ătorilor agr icoli în func ție de forma de relief pe problema analizat ă (Chi-Pătrat =
9,01; Valoarea Critic ă = 5,99 la o probabilitate < 0,05 ), observ ăm că cea mai mare distribu ție a
responden ților care nu consider ă creșterea produc ției animale o metod ă de dezvoltare se află în
zona de câmpie (43 responden ți) (Stoian E., Dinu T., Tudor V., Micu M.M. , Vlad I.M., 2013 ).
Tabelul nr. 1.19.
Structura exploata țiilor agricole care au beneficiat de m ăsuri de dezvoltare în u ltimii 5 ani
După personalitatea juridic ă a exploata țiilor luate în studiu
Specificare U.M Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Exploata ție cu form ă juridic ă Nr. 18 20 38 38
Exploata ție individual ă Nr. 28 34 62 62
Total Nr. 46 54 100
% 46 54 100

Din tabelul nr. 1.19 . se observ ă că în 46% din exploata țiile agricole analizate au fost
implementate diferite m ăsuri de dezvoltare, eviden țiindu -se exploata țiile agricole individuale cu
28%.
Tabelul nr. 1.20.
Structura formelor de asociere care au beneficiat de m ăsuri de dezvoltare în ultimii 5 ani
Întrebare U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Ați beneficiat de m ăsuri de dezvoltare, în ultimii 5 ani: Nr. 13 12 25
% 52% 48% 100

49 Referitor la formele de asociere, în urma aplic ării Chestionarului A, reiese c ă 52% au
beneficiat de diferite m ăsuri de dezvoltare, iar 48% nu (Tabelul nr. 1. 20.) (Micu M.M., Tudor V.,
Sterghiu N., Pandelea M., 2012 ).
Analizând viziunea produc ătorilor agricoli asupra existen ței avantajelor în cazul asocierii
este remarcabil de observat c ă 93% dintre produc ătorii intervieva ți consider ă că exist ă avantaje
dacă s-ar constitui într -o form ă de asociere, doar 7% considerând nerelevant ă aceast ă asociere.
Din cei 7% majoritatea sunt proprietari de exploata ții cu suprafe țe în exploatare de peste 150 ha
(Tabelul nr. 1. 21.) (Micu M.M. , Tudor V. , 2012 ).
Tabelul nr. 1.21.
Structura opiniei produc ătorilor agricoli asupra existen ței avantajelor într -o form ă de asociere
privind cre șterea produc ției și rentabilit ăți exploata ției agricole
După clasele de m ărime
Specificare U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
<1 ha Nr. 3 0 3 3
1-5 ha Nr. 11 0 11 11
5-10 ha Nr. 13 0 13 13
10-20 ha Nr. 17 0 17 17
20-50 ha Nr. 21 2 23 23
50-100 ha Nr. 10 0 10 10
100-150 ha Nr. 7 0 7 7
150-200 ha Nr. 3 0 3 3
>200 ha Nr. 8 5 13 13
Total Nr. 93 7 100
% 93 7 100
Chi-Pătrat Calculat = 24.68* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 15.51
Grade de libertate (df) = 8 Nivel de probabilitate = 0.05

Prin testarea statistic ă a asocierii (Chi-Pătrat = 24,68; Valoarea Critic ă = 15,51 la o
probabilitate < 0,05 ) privind exis tența avantajelor într -o form ă de asociere dup ă clasele de
mărime ale exploata țiilor de ținute de c ătre intervieva ți, se constat ă că exist ă o asociere
semnificativ ă între opinia responden ților în func ție clasele de m ărime pe problema analizat ă,
observ ăm că cea mai mare distribu ție a responden ților care consider ă că exist ă avantaje într -o
form ă de asociere se reg ăsește la nivelul exploata țiilor ce de țin între 20 -50 ha (21 responden ți)
(Tabelul nr. 1. 21.).
Analizând în paralel opiniile produc ătorilor agricoli (Tabelul nr. 1. 22.) privind
avantajelor cele pot ob ține în cazul asocierii în forme de asociere precum și a opiniei
președinților formelor de asociere (Tabelul nr. 1. 23.) privind avantajelor cele pot ob ține
produc ători agricoli în cazul asocierii se con stată că în ambele cazuri cel mai reprezentativ
avantaj îl reprezint ă creșterea capacit ății de promovare a produselor (Micu M.M., Tudor
Valentina, 2012 ).

50 Tabelul nr. 1 .22.
Structura opiniei produc ătorilor agricoli privind avantajele ce se pot ob ține î n cazul asocierii
produc ătorilor agricoli în forme de asociere
Notele acordate în func ție de importan ța considerat ă
1 2 3 4 5 6 7 8 Total
Diminuarea cheltuielilor aferente produc ției 31 17 7 14 10 3 6 12 100
Creșterea șanselor de a contracta un cre dit bancar 6 24 10 16 11 14 4 15 100
Creșterea șanselor de a ob ține o finan țare nerambursabil ă
din fonduri europene 11 13 30 8 12 9 11 6 100
Creșterea competitivit ății propriu -zise prin aplicarea
tehnologiilor avansate 15 2 15 32 10 9 10 7 100
Dozarea corespunz ătoare a produc ției în func ție de cerere 2 6 14 8 36 14 12 8 100
Creșterea gradului de comunicare atât între fermieri,
membri ai asocia ției, cât și între fermieri și terți 10 5 6 4 14 29 10 22 100
Creșterea capacit ății de negociere atât la ach iziții de
bunuri ori servicii, cât și la valorificarea produselor 8 20 9 8 5 15 29 6 100
Creșterea capacit ății de promovare a produselor 6 7 3 11 10 10 21 32 100
Notă: S-au numerotat avantajele de la 1 -8 în ordinea pe care le -au considerat, c ă le pot avea prin asociere;

Tabelul nr. 1 .23.
Structura opiniei pre ședinților formelor de asociere privind avantajele ce le pot ob ține
produc ătorii agricoli în cazul asocierii
Notele acordate în func ție de importan ța considerat ă
1 2 3 4 5 6 7 8 Total
Dimi nuarea cheltuielilor aferente produc ției 8 3 1 3 2 1 2 5 25
Creșterea șanselor de a contracta un credit bancar 5 3 4 2 4 2 1 4 25
Creșterea șanselor de a ob ține o finan țare nerambursabil ă
din fonduri europene 2 5 7 4 2 2 1 2 25
Creșterea competitivit ății propriu -zise prin aplicarea
tehnologiilor avansate 2 1 6 6 5 2 2 1 25
Dozarea corespunz ătoare a produc ției în func ție de cerere 1 4 2 4 2 5 6 1 25
Creșterea gradului de comunicare atât între fermieri,
membri ai asocia ției, cât și între fermieri și terți 1 3 1 3 7 7 1 2 25
Creșterea capacit ății de negociere atât la achizi ții de
bunuri ori servicii, cât și la valorificarea produselor 2 3 2 5 3 1 7 2 25
Creșterea capacit ății de promovare a produselor 1 1 1 1 3 5 4 9 25
Notă: S-au numerotat avantaje le de la 1 -8 în ordinea pe care le -au considerat, c ă le pot avea prin asociere;

În urma datelor analizate observ ăm că produc ătorii agricoli sunt de p ărere în ceea ce
prive ște reducerea intermediarilor în cazul asocierii produc ătorilor agricoli în forme de asociere,
aceștia sunt de p ărere într -un procent de 83 % c ă s-ar mai reduce, iar un procent de 17% su nt de
părere ca nu s -ar reduce.
Prin testarea statistic ă a asocierii (Chi-Pătrat = 7,1; Valoarea Critic ă = 5,99 la o
probabilitate < 0,05 ) privind red ucerea intermediarilor în cazul asocierii produc ătorilor agricoli
în func ție de formele de relief unde se reg ăsesc exploata țiile studiate, se constat ă că exist ă o
asociere semnificativ ă între opinia responden ților în func ție de formele de relief unde se re găsesc
exploata țiile studiate pe problema analizat ă. Observ ăm c ă cea mai mare distribu ție a
responden ților care consider ă că s-ar mai reduce num ărul intermediarilor în cazul asocierii
produc ătorilor agricoli, se afl ă în zona de câmpie (44 responden ți) (Tabelul nr. 1.24 .) (Micu
M.M., Tudor V., 2012 ).

51 Tabelul nr. 1.24 .
Structura opiniei produc ătorilor agricoli privind reducerea intermediarilor în cazul asocierii
produc ătorilor agricoli în forme de asociere
După forma de relief
Specificare U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 44 7 51 51
Deal Nr. 33 5 38 38
Munte Nr. 6 5 11 11
Total Nr. 83 17 100
% 83 17 100
Chi-Pătrat Calculat = 7.1* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

La nivelul reprezentan ților formelor de asociere chestiona ți ace știa sunt de p ărere într -un
procent similar cu al produc ătorilor agricoli (80%) că s-ar mai reduce din intermediari, iar 20%
sunt de p ărere c ă nu s-ar întâmpla acest lucru. La nivelul reprezenta nților formelor de asociere
chestiona ți ace știa sunt de p ărere într -un procent similar cu al produc ătorilor agricoli (80%) că s-
ar mai reduce din intermediari, iar 20% sunt de p ărere c ă nu s-ar întâmpla acest lucru.
Tabelul nr. 1 .25.
Structura opiniei pr eședinților formelor de asociere privind reducerea intermediarilor în cazul
asocierii produc ătorilor agricoli în forme de asociere
Întrebare U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Considera ți că prin asocierea produc ătorilor agricoli
s-ar mai reduce interme diarii? Nr. 20 5 25
% 80% 20% 100

Analizând viziunea produc ătorilor agricoli din jude țul Arge ș asupra inten ției de a se
asocia și în ce scop, în tabelul nr. 1.26 ., reiese clar dorin ța produc ătorilor agricoli de a intra într -o
form ă de asociere, 85% , existen ța asocia țiilor reprezentând un reper important în cre șterea
produc ției și implicit a rentabilit ății exploata țiilor agricole (Micu M.M., Tudor Valentina, 2012 ).
Tabelul nr. 1 .26.
Structura opiniei produc ătorilor agricoli asupra intr ării într -o formă de asociere privind cre șterea
produc ției și rentabilit ății exploata ției agricole
După personalitatea juridic ă U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Exploata ție cu form ă juridic ă Nr. 29 9 38 38%
Exploata ție individual ă Nr. 56 6 62 62%
Total Nr. 85 15 100 100%
% 85% 15% 100%
Chi-Pătrat Calculat = 3.63 Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 3.84
Grade de libertate (df) = 1 Nivel de probabilitate = 0.05

Tabelul nr. 1 .27.
Structura opiniei pre ședinților formelor de asociere asupra intr ării într -o form ă de asociere a
produc ătorilor agricoli privind cre șterea produc ției și rentabilit ății exploata ției agricole
U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Produc ători agricoli ezit ă atunci când vine vorba s ă
se uneasc ă într-o form ă de asociere ? Nr. 18 7 25
% 72% 28% 100

52 Interesant ă este îns ă, percep ția pre ședinților formelor de asociere vis -a-vis de
produc ătorii agricoli. La întrebarea ” Produc ători agricoli ezit ă atunci când vine vorba s ă se
uneasc ă într-o form ă de asociere ?” pre ședinții intervieva ți con sider ă că produc ătorii agricoli ezit ă
în propor ție de 72% (Tabelul nr. 1. 27.) (Micu M.M., Tudor Valentina, 2012 ).
Tabelul nr. 1 .28.
Structura opiniei produc ătorilor agricoli asupra scopului de a intra într -o form ă de asociere
privind cre șterea produc ției și rentabilit ății exploata ției agricole, func ție de forma juridic ă
Aprovizionare
După personalitatea juridic ă U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Exploata ție cu form ă juridic ă Nr. 30 8 38 38
Exploata ție individual ă Nr. 33 29 62 62
Total Nr. 63 37 100
% 63 37 100
Chi-Pătrat Calculat = 5.63* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 3.84
Grade de libertate (df) = 1 Nivel de probabilitate = 0.05

Produc ție
După personalitatea juridic ă U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Exploata ție cu form ă juridic ă Nr. 20 18 38 38
Exploata ție individual ă Nr. 46 16 62 62
Total Nr. 66 34 100
% 66 34 100
Chi-Pătrat Calculat = 3.97* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 3.84
Grade de libertate (df) = 1 Nivel de probabilitate = 0.05

Comercializare
După perso nalitatea juridic ă U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Exploata ție cu form ă juridic ă Nr. 29 9 38 38
Exploata ție individual ă Nr. 43 19 62 62
Total Nr. 72 28 100
% 72 28 100
Chi-Pătrat Calculat = 0.27 Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 3.84
Grade d e libertate (df) = 1 Nivel de probabilitate = 0.05

Analizând structura opiniei produc ătorilor agricoli asupra scopului de a intra într -o form ă
de asociere privind cre șterea produc ției și rentabilit ății exploata ției agricole, func ție de forma
juridic ă (Tabelul nr. 1. 28.) și forma de relief (Tabelul nr. 1. 29.) se observ ă următoarele:
 după scopul aprovizionare, 63% dintre responden ți au r ăspuns cu ”da”, în mod
aproape egal: 30% exploata țiile cu form ă juridic ă și 33% exploata țiile individuale, 38% dintre
acestea fi ind amplasate în zona de câmpie;
 după scopul produc ție, 66% dintre responden ți au r ăspuns cu ”da”, produc ătorii cu
exploata țiile individuale considerând acest scop mai evident 46% ;
 după scopul comercializare, 72% dintre responden ți au r ăspuns cu ”da”, tot
produc ătorii cu exploata țiile individuale considerând acest scop mai evident 43%.

53 În urma test ării statistice a asocierii asupra scopurilor produc ătorilor agricoli de a intra
într-o form ă de asociere privind cre șterea produc ției și rentabilit ății exploata ției agricole având
în vedere forma juridic ă (Tabelul nr. 1. 28.)., constat ăm urm ătoarele (Micu M.M., Tudor
Valentina, 2012 ):
 privind aprovizionarea ca scop de a intra într -o form ă de asociere în func ție de forma
juridic ă a exploata țiilor ana lizate, se constat ă că exist ă o asociere semnificativ ă între inten ția de a
intra într -o form ă de asociere în func ție de forma juridic ă pe problema analizat ă (Chi-Pătrat =
5,63; Valoarea Critic ă = 3,84 la o probabilitate < 0,05 ), observ ăm că cea mai mare di stribu ție a
responden ților care inten ționeaz ă să intre într -o form ă de asociere având ca scop aprovizionarea
se înregistreaz ă la nivelul exploata țiilor individuale (33 responden ți);
 privind produc ția ca scop de a intra într -o form ă de asociere în func ție de forma
juridic ă a exploata țiilor analizate, se constat ă că exist ă o asociere semnificativ ă între inten ția de a
intra într -o form ă de asociere în func ție de forma juridic ă pe problema analizat ă (Chi-Pătrat =
3,97; Valoarea Critic ă = 3,84 la o probabilit ate < 0,05 ), observ ăm că cea mai mare distribu ție a
responden ților care inten ționeaz ă să intre într -o form ă de asociere având ca scop produc ția se
înregistreaz ă la nivelul exploata țiilor individuale (66 responden ți);
În urma test ării statistice a asocieri i asupra scopurilor produc ătorilor agricoli de a intra
într-o form ă de asociere privind cre șterea produc ției și rentabilit ății exploata ției agricole având
în vedere forma de relief unde se reg ăsesc amplasate exploata țiile de ținute de c ătre intervieva ți
(Tabelul nr. 1.29 .), constat ăm urm ătoarele (Micu M.M., Tudor Valentina, 2012 ):
 privind aprovizionarea ca scop de a intra într -o form ă de asociere având în vedere
forma de relief unde se reg ăsesc amplasate exploata țiile analizate, se constat ă că exist ă o asociere
semnificativ ă între inten ția de a intra într -o form ă de asociere având în vedere forma de relief pe
problema analizat ă (Chi-Pătrat = 15,6; Valoarea Critic ă = 5,99 la o probabilitate < 0,05 ),
observ ăm că cea mai mare distribu ție a responden ților care inten ționeaz ă să intre într -o form ă de
asociere având ca scop aprovizionarea se afl ă în zona de câmpie (38 responden ți);
 privind produc ția ca scop de a intra într -o form ă de asociere având în vedere forma de
relief unde se reg ăsesc amplasate exploata țiile analizate, se constat ă că nu exist ă o asociere
semnificativ ă între inten ția de a intra într -o form ă de asociere având în vedere forma de relief pe
problema analizat ă (Chi-Pătrat = 5,86; Valoarea Critic ă = 5,99 la o probabilitate < 0,05 );
 privind com ercializarea ca scop de a intra într -o form ă de asociere având în vedere
forma de relief unde se reg ăsesc amplasate exploata țiile analizate, se constat ă că nu exist ă o
asociere semnificativ ă între inten ția de a intra într -o form ă de asociere având în vede re forma de
relief pe problema analizat ă (Chi-Pătrat = 0,78; Valoarea Critic ă = 5,99 la o probabilitate <
0,05).

54 Tabelul nr. 1.29.
Structura opiniei produc ătorilor agricoli asupra scopului de a intra într -o form ă de asociere
privind cre șterea produc ției și rentabilit ății exploata ției agricole, func ție de forma de relief
Aprovizionare
După forma de relief U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 38 13 51 51
Deal Nr. 15 23 38 38
Munte Nr. 10 1 11 11
Total Nr. 63 37 100
% 63 37 100%
Chi-Pătrat Calculat = 15.6* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

Produc ție
După forma de relief U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 28 23 51 51
Deal Nr. 30 8 38 38
Munte Nr. 8 3 11 11
Total Nr. 66 34 100
% 66 34 100
Chi-Pătrat Calculat = 5.86 Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

Comercializare
După forma de relief U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 37 14 51 51
Deal Nr. 26 12 38 38
Munte Nr. 9 2 11 11
Total Nr. 72 28 100
% 72 28 100
Chi-Pătrat Calculat = 0.78 Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

Analizând structura opiniei pro ducătorilor agricoli asupra existen ței unor probleme ce pot
apărea la înfiin țarea unei forme de asociere 57% dintre responden ți sunt con știenți de apari ția
acestor probleme, proprietarii exploata țiilor individuale g ăsindu -se în num ăr de 42 comparativ cu
proprietarii exploata țiilor cu form ă juridic ă 15 (Tabelul nr. 1.30 .).
În urma test ării statistice a asocierii:
privind opinia produc ătorilor agricoli asupra existen ței unor probleme ce pot ap ărea la
înfiin țarea unei forme de asociere în func ție de personali tatea juridic ă a exploata țiilor analizate,
se constat ă că exist ă o asociere semnificativ ă între opinia produc ătorilor agricoli în func ție de
forma juridic ă pe problema analizat ă (Chi-Pătrat = 6,57; Valoarea Critic ă = 3,84 la o
probabilitate < 0,05 ), observ ăm că cea mai mare distribu ție a responden ților care consider ă că
exist ă probleme la înfiin țarea unei forme de asociere se reg ăsesc la nivelul exploata țiilor
individuale (42 responden ți);
privind opinia produc ătorilor agricoli asupra existen ței unor probl eme ce pot ap ărea la
înfiin țarea unei forme de asociere având în vedere forma de relief unde se reg ăsesc amplasate

55 exploata țiile analizate, se constat ă că exist ă o asociere semnificativ ă între opinia produc ătorilor
agricoli având în vedere forma de relief pe problema analizat ă (Chi-Pătrat = 9,81; Valoarea
Critic ă = 5,99 la o probabilitate < 0,05 ), observ ăm că cea mai mare distribu ție a responden ților
care consider ă că exist ă probleme la înfiin țarea unei forme de asociere se afl ă în zona de deal (29
responde nți);
privind opinia produc ătorilor agricoli asupra existen ței unor probleme ce pot ap ărea la
înfiin țarea unei forme de asociere având în vedere clasele de m ărime ale exploata țiilor analizate,
se constat ă că exist ă o asociere semnificativ ă între opinia pr oduc ătorilor agricoli având în vedere
clasele de m ărime ale exploata țiilor pe problema analizat ă (Chi-Pătrat = 24,31; Valoarea Critic ă
= 15,51 la o probabilitate < 0,05 ), observ ăm că cea mai mare distribu ție a responden ților care
consider ă că exist ă proble me la înfiin țarea unei forme de asociere se reg ăsesc la nivelul
exploata țiilor cu suprafa ță între 20 -50 ha (16 responden ți);
Tabelul nr. 1 .30.
Structura opiniei produc ătorilor agricoli asupra existen ței unor probleme ce pot ap ărea la
înfiin țarea unei form e de asociere
După personalitatea juridic ă
Specificare U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Exploata ție cu form ă juridic ă Nr. 15 23 38 38
Exploata ție individual ă Nr. 42 20 62 62
Total Nr. 57 43 100
% 57 43 100%
Chi-Pătrat Calculat = 6.57* Valoar ea Critic ă (teoretic ă) = 3.84
Grade de libertate (df) = 1 Nivel de probabilitate = 0.05

După forma de relief
Specificare U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
Câmpie Nr. 22 29 51 51
Deal Nr. 29 9 38 38
Munte Nr. 6 5 11 11
Total Nr. 57 43 100
% 57 43 100
Chi-Pătrat Calculat = 9.81* Valoarea Critic ă (teoretic ă) = 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

După clasele de m ărime
Specificare U.M. Da Nu Total
Nr. Nr. Nr. %
<1 ha Nr. 3 0 3 3
1-5 ha Nr. 9 2 11 11
5-10 ha Nr. 8 5 13 13
10-20 ha Nr. 10 7 17 17
20-50 ha Nr. 16 7 23 23
50-100 ha Nr. 5 5 10 10
100-150 ha Nr. 5 2 7 7
150-200 ha Nr. 0 3 3 3
>200 ha Nr. 1 12 13 13
Total Nr. 57 43 100
% 57 43 100
Chi-Pătrat Calculat = 24.31* Valoarea Cr itică (teoretic ă) = 15.51
Grade de libertate (df) = 8 Nivel de probabilitate = 0.05

56 Analizând opinia produc ătorilor agricoli din datele ob ținute privind metodele prin care
membrii s -ar consulta în cadrul formei de asociere, ace știa consider ă necesar ă ca metod ă de
consultare Adunarea General ă într-un procent de 51%, un procent de 29% dintre produc ătorii
agricoli apreciaz ă ca metod ă de consultare discu țiile libere și 20% doresc s ă se consulte prin
discu ții de grup (Tabelul nr. 1. 31.) (Micu M.M., Tudor V., 2013 ).
La nivelul reprezentan ților formelor de asociere chestiona ți metoda de consultare a
membrilor este Adunarea General ă.
Tabelul nr. 1 .31.
Structura opiniei privind metodele prin care membri s -ar consulta în cadrul formei de asociere
După perso nalitatea juridic ă
Specificare U.M. Discu ții libere Discu ții de grup Adunare general ă Total
Nr. Nr. Nr. Nr. %
Exploata ție cu form ă juridic ă Nr. 4 8 26 38 38
Exploata ție individual ă Nr. 25 12 25 62 62
Total Nr. 29 20 51 100 100
% 29 20 51 100%
Chi-Pătrat Calculat = 10.89* Valoarea Critic ă (teoretic ă)= 5.99
Grade de libertate (df) = 2 Nivel de probabilitate = 0.05

După forma de relief
Specificare U.M. Discu ții libere Discu ții de grup Adunare general ă Total
Nr. Nr. Nr. Nr. %
Câmpi e Nr. 10 10 31 51 51
Deal Nr. 10 9 19 38 38
Munte Nr. 9 1 1 11 11
Total Nr. 29 20 51 100
% 29 20 51 100
Chi-Pătrat Calculat = 17.9* Valoarea Critic ă (teoretic ă)= 9.49
Grade de libertate (df) = 4 Nivel de probabilitate = 0.05

Prin testarea statistic ă a asocierii (Chi-Pătrat = 10,89; Valoarea Critic ă = 5,99 la o
probabilitate < 0,05 ) privind opinia produc ătorilor agricoli asupra metodelor de consultare a
membrilor din cadrul formei de asociere în func ție de forma juridic ă a exploata țiilor de ținute, se
observ ă că exist ă o asociere semnificativ ă între opinia produc ătorilor în func ție de forma juridic ă
a exploata țiilor agricole de ținute pe problema analizat ă, și putem emite concluzia referitoare c ă
opinia privind metodele de consultare este infl uențată de forma juridic ă a exploata țiilor analizate.
Observ ăm că cea mai mare distribu ție a responden ților ce consider ă ca metod ă de consultare
Adunarea General ă se afl ă în categoria responden ților ce de țin exploata țiile cu form ă juridic ă
(26 responden ți).
Prin testarea statistic ă a asocierii (Chi-Pătrat = 17,9; Valoarea Critic ă = 9,49 la o
probabilitate < 0,05 ) privind opinia produc ătorilor agricoli asupra metodelor de consultare a
membrilor din cadrul formei de asociere în func ție de forma de relief und e sunt amplasate
exploata țiile de ținute, se reflect ă că exist ă o asociere semnificativ ă între opinia produc ătorilor în
funcție de forma de relief unde sunt amplasate exploata țiile de ținute pe problema analizat ă, și

57 putem emite concluzia c ă opinia privind m etodele de consultare este influen țată de formele de
relief unde sunt amplasate exploata țiile de ținute, observ ăm că cea mai mare distribu ție a
responden ților ce consider ă ca metod ă de consultare Adunarea General ă se afl ă în categoria
responden ților ce de țin exploata țiile în zona de câmpie (31responden ți) (Tabelul nr. 1. 31.)
Tabelul nr. 1 .32.
Structura opiniei privind periodicitatea consult ării membrilor în cadrul formei de asociere
După personalitatea juridic ă
Specificare U.M. Săptămânal Lunar Trimes trial Semestrial Anual Total
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. %
Exploata ție cu form ă juridic ă Nr. 7 25 5 0 1 38 38
Exploata ție individual ă Nr. 11 21 6 4 20 62 62
Total Nr. 18 46 11 4 21 100
% 18 46 11 4 21 100
Chi-Pătrat Calculat = 17.78* Valoarea Crit ică (teoretic ă) = 9.49
Grade de libertate (df) = 4 Nivel de probabilitate = 0.05

După clasele de m ărime
Specificare U.M. Săptămânal Lunar Trimestrial Semestrial Anual Total
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. %
<1 ha Nr. 0 3 0 0 0 3 3
1-5 ha Nr. 2 7 2 0 0 11 11
5-10 ha Nr. 5 2 2 2 2 13 13
10-20 ha Nr. 4 7 0 1 5 17 17
20-50 ha Nr. 3 7 0 1 12 23 23
50-100 ha Nr. 0 6 4 0 0 10 10
100-150 ha Nr. 2 3 0 0 2 7 7
150-200 ha Nr. 0 2 1 0 0 3 3
>200 ha Nr. 2 9 2 0 0 13 13
Total Nr. 18 46 11 4 21 100
% 18 46 11 4 21 100
Chi-Pătrat Calculat = 57.56* Valoarea Critic ă (teoretic ă)= 46.19
Grade de libertate (df) = 32 Nivel de probabilitate = 0.05

Prelucrând datele referitoare la opinia produc ătorilor agricoli privind periodicitatea
consult ării membrilo r în cadrul formei de asociere, ace știa consider ă că este necesar s ă se
consulte lunar într -o propor ție de 46%. Un procent de 21% dintre produc ătorii agricoli apreciaz ă
ca necesar s ă se consulte anual, 18% doresc s ă se consulte s ăptămânal, 11% doresc s ă se
consulte trimestrial și 4% doresc s ă se consulte semestrial (Tabelul nr. 1. 32.).
La nivelul reprezentan ților formelor de asociere chestiona ți consultarea membrilor este
necesar ă la o perioad ă de un an (Micu M.M., Tudor V., 2013 ).
Prin testarea statis tică a asocierii (Chi-Pătrat = 17,78; Valoarea Critic ă = 9,49 la o
probabilitate < 0,05 ) privind opinia produc ătorilor agricoli asupra perioadei la care ar trebui s ă se
consulte membri din cadrul formei de asociere în func ție de forma juridic ă a exploata țiilor
deținute, se reflect ă că exist ă o asociere semnificativ ă între opinia produc ătorilor în func ție de
forma juridic ă a exploata țiilor agricole de ținute pe problema analizat ă, și putem emite concluzia
că opinia privind perioada la care ar trebui s ă se consulte membri din cadrul formei de asociere
este influen țată de forma juridic ă ale exploata țiilor analizate. Observ ăm că cea mai mare

58 distribu ție a responden ților ce consider ă că este necesar s ă se consulte lunar se afl ă în categoria
responden ților ce dețin exploata țiile individuale (20 responden ți).
Prin testarea statistic ă a asocierii (Chi-Pătrat = 57,56; Valoarea Critic ă = 46,19 la o
probabilitate < 0,05 ) privind opinia produc ătorilor agricoli asupra perioadei la care ar trebui s ă se
consulte memb ri din cadrul formei de asociere în func ție de clasele de m ărime ale exploata țiilor
deținute, reflect ă că exist ă o asociere semnificativ ă între opinia produc ătorilor în func ție de
clasele de m ărime ale exploata țiilor de ținute pe problema analizat ă, și pute m emite concluzia c ă
opinia privind perioada la care ar trebui s ă se consulte membri din cadrul formei de asociere este
influen țată de clasele de m ărime ale exploata țiilor de ținute, observ ăm că cea mai mare distribu ție
a responden ților ce consider ă că este necesar s ă se consulte lunar se afl ă în categoria 20 -50 ha
(12 responden ți) (Tabelul nr. 1. 32.).
Putem constata c ă cei mai mul ți dintre produc ătorii agricoli consider ă ca și metod ă de
consultare Adunarea General ă în special produc ătorii agricoli cu explo atații cu form ă juridic ă și
cei din zona de câmpie. Cei mai mul ți dintre produc ătorii agricoli consider ă că ar trebui s ă se
consulte la o perioad ă de o lun ă în cadrul formei de asociere, în special responden ții ce de țin
exploata ții individuale, și cei din clasa de m ărime 20 -50 ha.
La nivelul reprezentan ților formelor de asociere metoda de consultare o reprezint ă
Adunarea General ă, și perioada este de un a n când ar trebui s ă se consulte (Micu M.M., Tudor V.,
2013 ).
Având în vedere trecutul istoric al poporul ui roman, este lesne de înțeles faptul că
fermierii în general, refuză ideea de a se asocia, pentru că trăiesc cu teama că asocierea ar putea
însemna încă odată pierderea terenului agricol. Acest lucru se întâmplă și din cauza faptului că
fermierii nu sunt bine informați cu privire la beneficiile producătorilor agricoli sub o singură
conducere.
Avantajul principal pe care îl are asocierea este legat de faptul că, fermierii care fac parte
dintr -o formă asociativă au posibilitatea de a -și valorifica producți a în comun și pot negocia mult
mai bine prețul de vânzare al producției cu cumpărătorii. De asemenea, prin intermediul
asociației, fermierii români își pot cumpăra inputurile (sămânță, insecticide, pesticide etc.)
necesare la un preț mult mai bun, deoarece fiind mult mai mulți și cumpărând o cantitate mai
mare pot negocia prețul de cumpărare mult mai bine cu furnizorii de inputuri necesare în
agricultură.
În urma cercet ărilor efectuate asupra asocierii în agricultur ă și disemin ării acestora în
prezenta lucr are, concluzia general ă este una singur ă și anume c ă fermierii din agricultura
româneasc ă trebuie s ă înțeleag ă că asocierea reprezint ă viitorul c ătre o afacere prosper ă.

59 1.2. Activitatea de cercetare
1.2.1. Proiecte de cercetare dezvoltare inovare pe bază de contract
Proiectele , de cercetare și nu numai, naționale și internaționa le, în cadrul cărora mi -am
desfășurat o bun ă parte din activitate au avut următoarele teme:
 asigurarea calității în învățământul superior în vederea susținerii mecanismului de
îmbu nătățire continuă a performanțelor de predare -învățare și de cercetare :
Nr.
crt. Denumire temă Nr. contract Perioadă
de
derulare Mod de
obținere Calitate în
cadrul echipei
1 Un pas în cariera POSDRU/
189/2.1/G/156305 iul – dec
2015 Competiție Supervizor
practică și
documentare
2 Îmbunătățirea calității sistemului
național de învățământ superior in
conformitate cu schimbările societății
bazate pe cunoaștere ș i cu dinamica
pieței muncii POSDRU/
155/1.2/S/139950 iulie-dec
2014 Competiție Expert pe
termen sc urt
3 Managementul corelării sistemului de
învățământ cu piața muncii POSDRU/
86/1.2/S/52422, 2012 -2013 Competiție Responsabil
USAMV
București
4 Burse doctorale în sprijinul activității
de cercetare în domeniul agronomic și
al medicinii veterinare POSDRU
107/1.5/S/76888 2010 -2013 Competiție Asistent
manager
5 Rețea de colaborare universitară
online în scopul dezvoltării capacității
de a furniza competențe și
competitivitate pentru piața muncii POSDRU/
86/1.2/S/62723 2010 -2012 Competiție Responsabil
pentru
asigurarea
calității

 predare cursuri de ,, Managementul fermei”
Nr.
crt. Denumire temă Nr. contract Perioadă
de
derulare Mod de
obținere Calitate în
cadrul echipei
1 Pregătire profesională pentru
fermierii care dețin ferme de
semi – subzistență în Regiu nea
de Dezvoltare Sud și București –
Lot 1 Argeș Ilfov,
C/111/F/1/S/11/8/42/05/07 2012 -2013 Competiție Lector
2 Pregătire profesională pentru
fermierii care dețin ferme de
semi – subzistență în Regiunea
de Dezvoltare Sud și București –
Lot 5 Ialomița Ilfov ,
C/111/F/1/S/11/8/42/05/07 2012 -2013 Competiție Lector
3 Pregătire profesională pentru
fermierii care dețin ferme de
semi – subzistență în Regiunea
de Dezvoltare Sud și București –
Lot 7 Teleorman Ilfov,
C/111/F/1/S/11/8/42/05/07 2012 -2013 Competiție Lector
4 AgroManager POSDRU/
92/3.1/S/6429 2011 -2012 Competiție Responsabil
USAMV
București
5 Modernising Agicultural
Knowledge and Information
System, Makis 2461/14.11.2006 2006 -2010 Competiție Lector

60  management agricol, marketing și dezvoltare rurală
Nr.
crt. Denumire temă Nr. contract Perioadă
de
derulare Mod de
obținere Calitate în
cadrul echipei
1 Modele de dezvoltare a lanțurilor scurte de
valorificare pe filiera producție primară –
servicii -depozitare -procesare -piață de
desfacere ADER / 16.1.2, 2015-2018 Competiție Responsabil
USAMV
București
2 Intervenții tehnologice noi în producerea și
valorificarea produselor horticole proaspete
perisabile World Bank
141553/2008 2008 -2011 Competiție Membru în
echipa
proiectului
3 Creșterea eficienței economic e în
valorificarea fructelor proaspete perisabile,
prin managementul factorilor de risc post –
recoltă, optimizarea duratei de păstrare și
strategii de marketing PN II 51 -028/2007 2007 -2010 Competiție Membru în
echipa
proiectului
4 Strategii integrate pentr u reducerea efectelor
negative ale secetei, arșiței și infestării cu
lupoaie la floarea soarelui PN II 51044/2007 2007 -2010 Competiție Membru în
echipa
proiectului
5 Cercetări privind impactul schimbărilor
climatice globale asupra ecosistemului viticol
din zona colinara PN II 51075/2007 2007 -2010 Competiție Membru în
echipa
proiectului
6 Modernizare laborator de cercetare pentru
păstrare și marketingul produselor horticole
proaspete PN II 39/2007 2007 -2009 Competiție Membru în
echipa
proiectului
7 Dezvol tarea economico -socială și durabilă a
comunităților rurale și consolidarea
gospodăriilor familiale prin agricultură și
pluriactivitate PS 611/2006 2006 -2010 Competiție Membru în
echipa
proiectului
8 Soluții pentru creșterea competitivității pe
filieră PS 613/2006 2006 -2010 Competiție Membru în
echipa
proiectului
9 Realizarea unui sistem pentru elaborarea
planurilor de afaceri, de producție , a
strategiilor, a studiilor de fezabilitate și altor
analize utile în procesul decizional al
producției agricole veg etale PS 622/2006 2006 -2010 Competiție Membru în
echipa
proiectului
10 Dezvoltarea durabilă a comunităților rurale
prin promovarea activităților agroturistice Phare/2005/553.04.02 2007 -2008 Competiție Responsabil
financiar
11 Dezvoltarea spiritului antre prenorial și
managerial prin leadership RO 2005/017 -535.01.01 2007 -2008 Competiție Membru în
echipa
proiectului
12 Prelungirea duratei de păstrare pentru fructele
excesiv de perisabile și foarte peri sabile prin
managementul facto rilor de risc pre – și pos t –
recoltă 93/2006 2006 -2008 Competiție Membru în
echipa
proiectului
13 Managementul și gestionarea resurselor din
regiunea Olteniei în vederea dezvoltării
durabile a zonei 735 CEEX 41/3.10.2005 2005 -2008 Competiție Responsabil
USAMV
București
14 Ghidur i practice tehnico economice destinate
asigurării unui management de succes la
nivelul sistemelor de producție vegetale și
animale CEEX 428/2005 2005 -2008 Competiție Membru în
echipa
proiectului
15 Asistență și consultanță acordate micilor
producători de legume din zona
preorășenească a municipiului București Grant nr.
3744/12.05.2005 mai-dec
2005 Competiție Membru în
echipa
proiectului
16 Sisteme informatice pentru managementul
informațiilor tehnico economice și financiare.
Elaborarea studiilor de fezabi litate și a
planurilor de afaceri în agricultură Grand CNCSIS
1268/2004 2004 -2006 Competiție Membru în
echipa
proiectului
17 Sistem informatic integrat destinat planificării
afacerilor exploatațiilor agricole Banca Mondială –
MAPDR, 1801/2001 2001 -2005 Comp etiție Membru în
echipa
proiectului

61  alte teme
Nr.
crt. Denumire temă Nr. contract Perioadă
de
derulare Mod de
obținere Calitate în
cadrul
echipei
1 Nanocompozite din polisulfonă –
polianină PN II 71025/2007 2007 -2010 Competiție Membru în
echipa
proiectu lui
2 Conceperea, dezvoltarea și transferul
tehnologiei de obținere a unei formule
medicamentoase originale, practic
netoxică, cu eficiență deosebită în terapia
antiinflamatoare, bazată pe principii active
de natură vegetală PN II 61017/2007 2007 -2010 Com petiție Membru în
echipa
proiectulu i
3 Elaborarea biotehnologiilor avansate de
preparare a produselor farmaceutice
antioxidante cu torularhodină și studiul
potențialelor aplicații terapeutice PN II 61021/2007 2007 -2010 Competiție Membru în
echipa
proiectu lui
1.2.2. Rezultatele cercetării
Pe parcursul celor 15 ani de activitate didactică și de cercetare, am obținut următoarele
rezultate:
 teza de doctorat intitulată ,, Studii privind creșterea eficienței economice în serele din
România prin implementarea pr ogramelor privind standardizarea calității”, anul
2004 ;
 7 cărți /manuale de specialitate (2 prim autor, 5 coautor) ;
 13 articole/rezumate în reviste cotate ISI Thomson Reuters și în volume indexate ISI
proceedings ;
 27 articole în reviste și volumele unor ma nifestări științifice indexate în alte baze de
date internaționale ;
 14 articole în reviste și volumele unor manifestări științifice indexate în alte baze de
date.
Lista detaliat ă a tuturor rezultatelor cercetării este atașată ca anexă la prezentul dosar.

1.3. Recunoa șterea și impactul activit ății
Activitatea de cercetare mi -a fost recunoscută prin următoarele:
 vizibilitate

62  membru în colective de redacție: Lucrări științifice ale Simpozionului
,,Managementul și gestionarea resurselor din Regiunea Olt enia în scopul dezvoltării
durabile a zonei”, 2008 ;
 membru în consilii/comitete științifice al revistelor și manifestărilor științifice:
Revista Business Press Agricol (martie 2013 – prezent), Simpozionul Internațional
”Economie Agrară și Dezvoltare Rurală – Realități și perspective pentru România”
(2014 -prezent) ;
 recenzor pentru reviste și manifestări științifice : "Scientific Papers. Series
Management, Economic Engineering in Agriculture and rural development " (2009 –
prezent) ;
 membru în organisme de conduce re în învățământ și cercetare: membru Consiliu
profesoral M.I.E.A.D.R. (2004 -prezent), membru Senat U.S.A.M.V. din București
(2008 -2012);
 membru în organizații, fundații, asociații profesionale de prestigiu naționale:
Societatea Română a Horticultorilor – Filiala București (2013 -prezent), Societatea
Inginerilor Agronomi din Romania (2013 – prezent), Fundația Cera (2012 – prezent),
Asociația Județeană de Agroturism, Turism rural și Ecologic Călărași (2008 –
prezent), Fundația Costel Stănescu (2002 – prezent).

63 2. PLANUL DE EVOLUȚIE ȘI DEZVOLTARE A CARIEREI PROFESIONALE,
ȘTIINȚIFICE ȘI ACADEMICE
Planificarea evolu ției și dezvolt ării carierei mele se va subordona resurselor disponibile,
propriilor motiva ții și direc țiilor trasate de activitatea anterioa ră.
După cum am prezentat, activitatea proprie a fost focalizat ă pe anumite domenii de
interes, pe care doresc s ă le aprofundez sau s ă le îmbog ățesc prin noi perspective de abordare.
Astfel, pl ănuiesc s ă finalizez proiecte începute și, în paralel, s ă adaug proiecte noi.
Voi men ționa, succesiv, modalit ățile de punere în practic ă a viitoarelor proiecte
academice, științifice și profesionale.
2.1. Evolu ția în cariera profesională
Cariera mea didactică a început în oct 2000 , la Facultatea de Management, Inginer ie
Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul U.S.A.M.V. din București.
Disciplinele mai jos enumerate au fost predate atât în cadrul Facultății de Management cât și a
Facultății de Agricultură la programele de studii licență și master. Pe pa rcursul celor 15 ani am
predat atât la programele de studii cu frecvență cât și la programele de studii cu învățământ la
distanță sau cu frecvență redusă .
2000 -2002 – Preparator universitar : activități de s eminarizare a disciplinelor:
”Management în agric ultură”, „Gestiunea exploatației agricole”, „Proiecte comunitare”,
„Modelarea și simularea sistemelor agricole” ;
2002 -2005 – Asistent universitar: activități de predare și seminarizare a disciplinelor:
”Management în agricultură”, „Gestiunea exploatației agricole”, „Proiecte comunitare”,
„Modelarea și simularea sistemelor agricole”;
2005 -2008 – Șef lucrări: activități de predare și seminarizare a disciplinelor:
”Management în agricultură”, „Gestiunea exploatației agricole”, „Proiecte comunitare”,
„Modela rea și simularea sistemelor agricole” ;
2008 -2014 – Conferențiar universitar: activități de predare și seminarizare a
disciplinelor: „Managementul unităților de alimentație publică și agroturism”, ”Managementul
fermei”, „Managementul producției”, „Modela rea și simularea sistemelor agricole”, ”Proiecte
comunitare;
2014 -prezent – Profesor universitar: activități de predare și seminarizare a
disciplinelor: „Managementul unităților de alimentație publică și agroturism”, ”Managementul
fermei”, „Managementul producției”, „Modelarea și simularea sistemelor a gricole”, ”Proiecte
comunitare”.

64 2.2. Planul de dezvoltare a activită ții didactice
Consider că principala menire a unui cadru didactic este aceea de a cre ea cunoaștere și de
a o transmite studenților săi. Ace asta reprezintă o mare responsabilitate atât față de mine însămi,
cât mai ales față de studenții pe care îi îndrum în cariera lor profesională, și de ce nu, și în viață.
Activitatea didactică reprezintă preocuparea mea majoră.
Dezvoltarea carierei univers itare se va baza, pe ob ținerea atestatului de abilitare și pe
recunoa șterea capacit ății de îndrumare a lucr ărilor de doctorat, mobilul principal al demersului
de fa ță.
Un alt obiectiv major în dezvoltarea carierei profesionale îl constituie îmbun ătățirea
performan țelor în activitatea didactic ă, prin aplicarea și perfec ționarea abilit ăților și
competen țelor de comunicare, de transfer al cuno ștințelor c ătre studen ți, masteranzi, doctoranzi,
în acest sens, îmi propun:
 să introduc informa țiile noi ob ținute din activitatea de cercetare în suportul de curs,
aplica țiile de proiect sau laboratorul disciplinei c ăreia i se adreseaz ă;
 să pun accent pe aspectul practic și aplicativ al informa țiilor, pentru a crea pun țile de
legătură între cuno ștințele dobândite și mediu l economic;
 să utilizez metode moderne de formare și predare – îmi propun să continui și să îmi
îmbunătățesc utilizarea diversificată a metodelor de predare, bazate pe interactivitate,
creativitate ( aplicațiile inovative " high-tech" – CD rom interactiv – și a prezentărilor
multimedia), lucru în echipe și dezvoltarea unui parteneriat deschis cu studenții ;
 să coordonez studen ții și masteranzii în elaborarea proiectelor de diplom ă și
lucrărilor de dizerta ție, propunându -le teme interesante de cercetare care s ă-i
motiveze s ă participe la programele de preg ătire doctoral ă;
 să public c ărți de specialitate și îndrumare;
 să lansez proiecte de cercetare în care s ă pot implic a studen ți, masteranzi, doctoranzi,
 îmbunătățirea sălii de calculatoare a laboratorului de Mod elare și Simulare din cadrul
Facultății M.I.E.A.D.R. În acest scop, am în vedere atragerea surselor și întocmirea
unor aplicații care să permită dotarea cu echipamente de calcul si achiziționarea a noi
programe de simulare pentru aplicațiile practice pe ca re realizez atât la disciplina
Managementul producției cât și la Modelarea și simularea sistemelor agricole
O altă inten ție o reprezint ă participarea la competi țiile universitare de granturi, în calitate
de director/coordonator de proiect sau membru al ech ipei de cercetare, pentru a m ă ralia
curentului academic actual, acela al cercet ării de vârf.
În perioada 2000 -2015 am coordonat peste 100 de lucrări de licență și di zertații .

65 De a semenea, în perioada 2012 -1015 am participat ca și refere nt științific în 7 comis ii de
susținere de doctorat. Începând cu anul 2009 am fost în cca 20 de comisii de îndrumare a
doctoranzilor înscriși la Facultatea de Management , Inginerie Economică în Agricultură și
Dezvoltare Rurală și Facultatea de Agricultură . În ultimii 3 ani am participat ca și membru în
Comisii de Admitere la doctorat, pentru domeniul Agronomie.
De asemenea, voi urm ări ca direc țiile științifice pe care voi continua s ă mă dezvolt, s ă fie
în consens cu disciplinele predate, cu programele educa ționale, pent ru sporirea laturii practic –
aplicative și interdisciplinare a cercet ărilor.
2.3. Planul de evolu ție și dezvoltare a activită ții de cercetare științifică
În contextul actual, activitatea de cercetare constituie puntea de legătură între mediul
universitar și cel economic. Mediul universitar, prin posibilită țile de cercetare de care dispune
atât la nivel uman, cât și la nivel de infrastructură, este obligat să rezolve problemele din
produc ție, cele ale societă ții, astfel încât să -și aducă contribu ția necesară progresului economic și
social. Mai mult, mediul universitar are posibilitatea să intre în contact cu rezultatele cercetărilor
științifice întreprinse în domeniul de specializare la nivel interna țional, prin studiul și publicarea
unor articole științifice, prin participarea la conferin țe de specialitate, prin implicarea în contracte
de cercetare interna ționale cu parteneri din țări cu experien ță și rezultate deosebite. În acest
spirit, îmi propun :
 să continui să atrag fonduri prin programe na ționale și inte rnaționale, care să ajut
atât activitatea de cercetare științifică, cât și pe cea didactică;
 să continui colaborarea cu mediul economic, atrăgând fonduri comune de finan țare
pentru cercetare aplicată;
 să atrag fonduri de finan țare pentru temele de cercetar e prezentate în teza de
abilitare în vederea transferului rezultatelor cercetărilor către industrie;
 să continui publicarea rezultatelor științifice în articole ISI cu factor mare de
impact, în vederea măririi vizibilită ții interna ționale;
 să ini țiez și să dezvolt echipe de cercetare cu tineri cercetători, atrăgându -i în teme
interesante și de actualitate, în proiecte de cercetare științifică.
 evaluarea de lucrări în procesul de peer -review pentru reviste internaționale . Îmi
propun să dezvolt prezența mea î n calitate de recenzor al unor lucrări științifice la
nivel internațional , în cadrul colectivelor unor reviste cu indicatori scientometrici
ridicați .
 creșterea vizibilității și reputației științifice a facultății / universității noastre prin
participarea l a conferințe internaționale , simpozioane, coordonarea și participarea

66 studenților la manifestări științifice studențești cum ar fi Cercurile Științifice
Studențești organizate în cadrul Simpozioanelor științifice.
În ceea ce prive ște activitatea de cercet are îmi propun elaborarea și atragerea finan țării
aferente prin programe na ționale sau interna ționale a unui proiect care să constituie puntea de
legătură între mediul universitar și cel economic .
Acestă propunere de proiect presupune realizarea unei platf ormei online care să ofere
consultan ță în domeniul agricol, oferind servicii fermierilor sau micilor întreprinzători care î și
desfă șoară activitatea în România cât și posibililor fermieri (viitori fermieri) în mediul online.
Această platformă online ar tre bui să cuprindă trei segmente (module), după cum
urmează:
1. Consultan ță agricolă;
2. Consultan ță tehnico -economică pentru gestiunea exploata ției;
3. Consultan ță pentru fonduri europene.

1. Consultan ță agricolă, prin realizarea acestui segment (modul) în cadrul pla tformei
online, se dore ște a veni în ajutorul fermierilor români, spre a atinge performan țele țărilor vest –
europene, cu ajutorul acestui modul, un modul simplificat, accesibil și intuitiv, beneficiind de
numeroase avantaje spre deosebire de o consultan ță obișnuită.
2. Consultan ță tehnico -economică pentru gestiunea exploata ției, prin realizarea acestui
segment (modul) în cadrul platformei online Arenda șul.ro se dore ște utilizarea aplica țiilor
informatice pentru modelarea și simularea proceselor din cadrul ex ploata țiilor agricole pentru
optimizarea dimensiunii și a profilului exploata țiilor agricole, utilizând metode de programare,
vizând rezolvarea unor probleme tehnologice și economice, care se întâlnesc în exploata țiile
agricole. Astfel prin modelarea și simularea proceselor tehnice cât și economice ce se desfă șoară
în cadrul exploata țiilor agricole, pe baza unor date concrete din aceste exploata ții agricole se
poate furniza instrumente opera ționale de planificare a afacerilor și programare a produc ției în
cadrul exploata țiile agricole.
3. Consultan ță pentru fonduri europene, prin realizarea acestui segment (modul) în cadrul
platformei online se dore ște ca persoanele interesate (fermieri) să fie îndrumate și sfătuite de
către speciali știi cu privire la probl emele ce le întâmpină în acest domeniu, reu șind să rezolve
împreună problemele referitoare la:
 elaborarea cererii (proiectului) de finan țare;
 consultan ță pe perioada implementării și managementul proiectului;
 întocmirea rapoartelor de activitate;
 sugestii și strategii de marketing;

67  dezvoltarea afacerii (extindere portofoliu clien ți, analize SWOT);
 informa ții cu privire la locul în care se depun cererile;
 verificarea proiectului de finan țare deja întocmit;
 recomandări asupra eficientizării și îmbunătă țirii performan țelor activită ții
prestate;
 alte servicii;
Aceste segmente (module) trebuie să func ționeze pe de o parte individual iar pe de altă
parte combinat (corelate) în cadrul platformei online .
De asemenea, îmi propun să depun următoarele granturi națio nale:
,,Sistem integrat de management – marketing destinat exploatațiilor agricole pentru
creșterea competitivității economice în contextul dezvoltării durabile” – Val proiect 2.070.000 lei
(Cercetări privind stadiul cunoașterii in domeniul sistemelor in tegrate de management marketing
în contextul unei agriculturi durabile Elaborarea de modele matematice originale pentru
managementul culturilor agricole ce implică riscul, profitul și conservarea resurselor naturale.)
,,Bioprodus microbian pentru biorem edierea solurilor puternic poluate cu hidrocarburi
petroliere” – Valoare U.S.A.M.V. București – 150000 lei

68 3. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. Alecu I. și colab., 2001, Managementul exploata țiilor agricole, Editura Ceres, Bucure ști;
2. Anderca C ., 1994, Forme de asociere și cooperare în agricultura țărilor dezvoltate cu economie de
piață, Simpozionul de Istorie și Retrologie Agrară, Bacău;
3. Apetroaie Camelia, 1998, Dezvoltarea rurală și evolu ția exploata țiilor agricole, Teză de doctorat,
Universi tatea ,,Al. I. Cuza”, Ia și;
4. Apetroaie Camelia, 2001, Necesitatea și oportunitatea constituirii asocia țiilor de marketing în
agricultura României, Lucrări științifice – seria Agronomie, U.S.A.M.V . Ia și;
5. Apetroaie Camelia, 2003, Perspectivele cooperării și asocierii în agricultura jude țului Ia și, Revista
,,Consultan ța agricolă ie șeană” nr. 3 -4, Oficiul Jude țean de Consultan ță Agricolă, Ia și;
6. Belli N., 1996, Privatizarea în agricultura României. Evaluări prezente și perspective. Revista
,,Probleme economice” n r. 24/1996, Bucure ști;
7. Bercu Florentin, Botănoiu Daniel, Tudor V alentina, Alecu Eugenia, 2014, Analysis of the modern
agricultural cooperatives activity in Romania; Romanian Agricultural Research , V olume 31, ISSN
1222 -4227 ;
8. Bohatere ț V . M., E țcu V ., 2004, Studiul exploata țiilor agricole după rezultatele Recensământului
Agricol General din 2002. V ol. “Studii și cercetări de economie rurală”, Editura Terra Nostra, Ia și;
9. Bohatere ț V ., 2003, Tradi ție și modernism în dezvoltarea agrar -rurală a satului românesc, V ol.
,,Studii și cercetări de economie rurală”, Editura Terra Nostra, Ia și;
10. Bold I., Crăciun A., 1995, Exploatata agricolă. Organizare, dezvoltare, exploatare, Editura Mirton,
Timișoara;
11. Bulgaru M., 1993, Starea de criză a agriculturii române ști și posib ile căi de redresare, Rev.
,,Economistul”, nr.2/12 februarie 1993, Bucure ști;
12. Bulgaru M., 1996, Dreptul de a mânca, Editura Economică, Bucure ști;
13. Burcea E., 1991, Exploata ția agricolă familială și coopera ția – viabilitate și competitivitate, Analele
INCE nr.6/1991, vol. 4, Bucure ști;
14. Caia A., Avarvarei I., Brezuleanu S., Draghia Lucia, 1998, Perspectivele dezvoltării agriculturii
române ști în condi țiile economiei de pia ță, Lucrări științifice – seria Horticultură, vol. 40,
USAMV Ia și;
15. Ciornei Maria, 2004, Coopera ția agricolă din Europa și primele ei forme de organizare în
România. Revista ,,Agro Terra”, anul II/ nr. 9/septembrie 2004;
16. Cobzaru I., 1998, Agricultura – un mare pariu al tranzi ției economiei române ști, Editura Institutului
Național pentru Socie tatea și Cultura Română, Ia și;
17. Crețu Gh., Pană Roxana, Zuleanu Mariana, 2002, O abordare socio -economică a dezvoltării
rurale, Editura Babei, Bacău;
18. Croitoru M., 2011, Antena Satelor, Vineri, 11/03/2011, http://antenasatelor.ro/stiri -din-
emisiuni/6934 -asocierile -agricole.html, accesare 5.08.2012;
19. Davidovici I., Gavrilescu D., 2004, Op țiuni de politici agricole și de dezvoltare rurală în
perspectiva integrării României în U.E., IEA, Bucure ști
20. Davidovici I. (coord), 2004, Tratatul de economie a agriculturii ” Ed. Expert, Bucure ști
21. Davidovici L, Gavrilescu D. (coord.), 2002, Economia cre șterii agroalimentare, Editura Expert,
Bucure ști;
22. Dinulescu S., 2001, O nouă șansă pentru relansarea agriculturii. Revista ,,Agricultura
Românească” , nr. 42, Bucure ști;
23. Dona I ., 2000, Economie rurală, Editura Economică, Bucure ști;
24. Draghia Lucia, 1994, Ideea de cooperare în agricultură – trecut, prezent, viitor, Lucrări științifice
ale SIRAR, Bacău;

69 25. Drăghici M., Alecu I. N., Stoian E., Dinu T. A., Tudor V .., Dinu S., Bădică M. , Marinescu R.,
Popescu T., Turek Rahoveanu A., 2005, Manual de utilizare a Produsului -Program AGR 4, ISBN
973-40-0729 -7 Ed. Ceres, Bucure ști,
26. Făniță G ., Du ță A., Constantinescu E., 2004, Romanian agricultural exploatations – comparative
analysis from eu ropean perspective, Simpozionul științific anual de agricultură, USAMV , Ia și;
27. Gavrilescu D. (coord.), 1996, Restructurarea agriculturii și tranzi ția rurală în România, Agri ș –
Redac ția Revistelor Agricole, Bucure ști;
28. Ghinescu L., 2006, Organizarea structur ală a exploata țiilor agricole din România în scopul
creșterii eficien ței economice și a competitivită ții pe pia ța concuren țială, Teză de doctorat, ASE,
Bucure ști;
29. Grădinariu M. (coord.)., 1997, Managementul întreprinderii agricole române ști în tranzi ția către
economia de pia ță, Editura Universită ții ,,Al. I. Cuza”, Ia și;
30. Iosifescu, M., ș. a., 1985, Mică enciclopedie de statistică, Editura Științifică și Enciclopedică,
Bucure ști;
31. Leonte Jacqueline, 2000, Cooperarea agricolă în condi țiile economiei de pia ță, Teză de doctorat,
ASE, Bucure ști;
32. Mateoc -Sârb Nicoleta, 1999, Exploata ția agricolă, Editura Agroprint, Timi șoara;
33. Mewes E., 1990, Exploata ția agricolă țărănească și problema cooperativizării, Revista
,,Europa” din 8 iunie 1990;
34. Micu Marius Mihai, Tudor V alentina, 2012, Distribution of farms and utilized agricultural area of
Romania by the size classes according to legal personalities, Scientific Papers Series
"Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development", V olume 12 – Issue
1/201 2, ISSN 2284 –7995, Print ISSN -L 2247 –3572 CD, U.A.S.V .M. Bucharest;
35. Micu Marius Mihai, Tudor V alentina, 2012, Vision analysis of Arges county farmers intend to
associate and for what purpose, Symposium "Agrarian Economy and Rural Development –
realities an d perspectives for Romania", the 3rd Edition, Print ISSN 2285 -6803, p. 232 – 239, The
Research Institute Agriculture Economy and Rural Development of Bucharest;
36. Micu Marius Mihai, Tudor V alentina, 2013, Opinion analysis Arges county agricultural producers
on how consultation and consultation within periodicity a form of association, Scientific Papers
"Series Agronomy", V olume 56, number 1, Print ISSN: 1454 -7414, Publisher "Ion Ionescu de la
Brad", U.A.S.V .M Iasi;
37. Micu Marius Mihai, Tudor V alentina, Sterghi u N., Pandelea Monica, 2012, Study regarding the
perspectives of Arges county agriculture through the farmers’ vision, Scientific Papers "Series
Agronomy", V olume 55, number 1, Print ISSN: 1454 -7414, Electronic ISSN: 2069 -6727,
Publisher "Ion Ionescu de la Brad", U.A.S.V .M Iasi;
38. Mihăi ță, N. V ., Rela țiile statistice puternice, ascunse, false și iluzorii, http:// www.biblioteca –
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=388&idb=, accesare 04.07.2012;
39. Moraru R.A., Donosă D., Ungureanu G ., Brezuleanu S., 2002 – Die Landwirtschaftliche
Kooperation in Dänemark, Lucrări științifice, seria Agronomie, USAMV Ia și;
40. Moraru R.A.,V asilescu N., Brezuleanu S., Donosă D., 2004, Aspecte privind organizarea
coopera ției agricole în Germania până în anul 1992, Lucrări științifice, seria Horticultura,
USAMV Ia și;
41. Năstase M., 1999, Dimensiunea optimă a exploata țiilor agricole, Editura Charter, Bucure ști;
42. Otiman I.P . (coord.), 2006, Dezvoltarea rurală durabilă în România, Editura Academiei Române,
Bucure ști;
43. Otiman I.P ., 1994, Agri cultura României la cumpăna dintre mileniile II și III, Editura Helicon,
Timișoara;
44. Otiman I.P ., 2000, Economie rurală, edi ția a II -a, Editura Agroprint, Timi șoara;

70 45. Otiman I.P ., 2000, Restructurarea agriculturii și dezvoltarea rurală a României în vederea aderării
la Uniunea Europeană – un punct de vedere, Editura Agroprint, Timi șoara;
46. Parpală O., 1999, Politici agrare în lumea contemporană, ASE, Bucure ști;
47. Păuna Beatrice -Carmen, 1995, Mai este sistemul cooperatist în actualitate?, Revista ,,Tribuna
econo mică” nr. 38/1995;
48. Petrișor C., 1995, Impactul reformei agrare din 1945 și al colectivizării asupra situa ției economico –
sociale din România, Lucrări științifice, seria Agricultură, voi 38, USAMV , Ia și;
49. Popescu M., 2010, Dimensiunea fizică a exploata țiilor agricole din România. Decalaje fa ță de
Uniunea Europeană, Revistă semestrială publicată de Institutul de Economie Agrară al Academiei
Române, anul VII, nr.1, Bucure ști;
50. Popescu M., 1997, Exploata ția agricolă familială – Tipologie și perspective, Revista
,,Economistul” nr.907/1997; ,
51. Răuță C. și colab., 1994, Dimensiuni și mărimi economice ale exploata țiilor agricole, Editura
ASAS, Bucure ști;
52. Săvu ță V eronica, Magazin P ., 2005, Evolu ția formelor asociative din agricultura jude țului Ia și.
Lucrări științifice, seria Agronomie, voi 48, supliment, Editura ,,Ion Ionescu de la Brad”, USAMV
Iași;
53. Sâmbotin L., 1993, Aspecte privind evolu ția coopera ției agrare până în anul 1945, Lucrări
științifice-seria Agronomie, USAB, vol. XXVI, partea a III -a, Timi șoara;
54. Schult z B., 2004, Exploata ția agricolă în contextul aderării la U.E., Revista. „Agro -Terra” nr.
3/martie 2004;
55. Scrieciu F., 1996, Considera ții privind legisla ția arendării, Revista ,,Tribuna economică”, nr.
36/1996;
56. Secrieru C. (coord.), 1999, Management, eval uare și analiză economică în întreprinderile
agroalimentare, Editura Muntenia, Constan ța;
57. Secrieru C., 1994, Avantajele economice ale diferitelor forme ale coopera ției agricole,
Simpozionul de Istorie și Retrologie Agrară, Bacău;
58. Secrieru C., Deca C., Mih u Ș., 2002, Rela ții agrare într -o economie competitivă, Editura
Europolis, Ia și;
59. Sima Elena, 1995, Structura agriculturilor central și est-europene. Revista ,,Tribuna economică” nr.
49/1995;
60. Stanciu Gh. și colab., 2002, Exploata ția agricolă familială, E ditura ANCA, Bucure ști
61. Stiglitz J., 2000, Reforma încotro? Zece ani de tranzi ție, Revista „Economica”, nr. 1/2000;
62. Stoian Elena, Dinu Toma, Tudor V alentina , Micu Marius Mihai , Vlad Ionela Mituko , 2013,
Analysis of the Agricultural Producers’ Vision in R elation to Farm Development Ways in Arges
County, Advances in environment technologies, agriculture, food and animal science,
Proceedings of the 2nd International Conference on Agricultural Science, Biotechnology, Food and
Animal Science (ABIFA '13), IS SN: 2227 -4359, ISBN: 978 -1-61804 -188-3, p313 -318, 1 -3 June
Brașov, Romania;
63. Șandru D., 1989, Ob știle de arendare din România, Anuarul Institutului de Istorie și
Arheologie ,,A.D. Xenopol”, vol. XXVI, Ia și;
64. Timaru Gh., 1995, Îmbunătă țirea structurii agrare a României în vederea aderării la U.E. Revista
,,Tribuna economică”, nr. 47/1995;
65. Timaru Gh., 1995, Măsuri de folosire eficientă a pământului, Revista ,,Tribuna economică”, nr.
31-32/1995;
66. Timaru Gh., 1996, Consolidarea asocia țiilor în agricultură, Revi sta ,,Tribuna economică”, nr. 37 –
38/1996;
67. Tudor V alentina , Micu Marius Mihai, Condei Reta, 2014, Vision Analysis on the Type of

71 Agriculture Agricultural Producers Deemed Necessary to be Practiced in the Arges County
Production Growth and Yield Return, Pro cedia Economics and Finance, V olume 16, Pages 526 –
534, ISSN 2212 -5671, ISI Conference, indexed Thomson Reuters;
68. Tudor V alentina , Micu Marius Mihai , Temocico Georgeta, 2013, Mutation in Romanian
agriculture after de -collectivazition and privatization, publ ished in Procedia Economics and
Finance, V olume 6, Pages 424 -429, ISSN 2212 -5671, presented in The 20th International
Economic Conference – IECS 2013, Post Crisis Economy – Challenges and Opportunities", Sibiu,
Romania, 17 -18 May 2013;
69. Tudor V alentina, Ale cu Ioan Nicolae, 2013, Managementul produc ției, Ed. Ceres, Bucure ști
70. Tudor V alentina, Sipică Alexandru, 2012, Providing Online Information Services to Small Farm
Owners, Studies in informatics and control, With emphasis on useful applications of advanced
technology; National Institute for R&D in Informatics ICI Bucharest, V olume 21, Issue 4, ISSN
1220 -1766
71. Tudor V alentina, 2008, Gestiunea exploatațiilor agricole, Ed. Ceres, București ;
72. V asilescu N. și colab., 1994, Aspecte social -agrare ale agriculturii țărăne ști din jude țul Buzău,
Lucrări științifice, seria Horticultura, vol. 37, UAMV Iași;
73. V asilescu N., 2003, Contribu ția Facultă ții de Agronomie Ia și la teoria și practica asocierii și
cooperării în agricultură (perioada 1920 -1944), Lucrări științifice, seria Agronomie, U.S.A.M.V .
Iași;
74. V asilescu N., Ciurea I.V ., 1999, Proprietatea func iară și așezările rurale din zonele montană și
premontană ale Moldovei, Lucrări științifice-seria Agronomie, vol. 42, USAMV Ia și;
75. V asilescu N., Draghia Lucia, Păunescu C., 2003, Teorii privind asocierea și cooperarea din
agricultură apărute după Unirea Pri ncipatelor și până la primul război mondial, Danubius
Universitas, nr. 1/2003;
76. Vincze Maria, 1995, Agricultura românească în contextul integrării europene, Revista ,,Tribuna
economică” nr. 42 -44/1995;
77. Vlad Ionela Mituko, Stoian Elena, Tudor V alentina, Mic u Marius Mihai, 2015, Determinants of
Total Farm Output Based on FADN Database, 26th International -Business -Information –
Management -Association Conference, Madrid, Spain, ISBN 978 -0-9860419 -5-2
78. Vlad Ionela Mituko, Tudor V alentina, Stoian Elena, Micu Marius Mihai, Coordonate economice
regionale ale fermelor identificate în panelul RICA; The 6rd International Symposium ”Agrarian
Economy and Rural Development – realities and perspectives for Rural Development – Realities
and perspectives for Romania”, The Rese arch Institue Agriculture Economy and Rural
Development, Bucharest, 2015, Print ISSN 2285 -6803
79. V oicu Radu, Dobre Iuliana, 2003, Organizarea si strategia dezvoltării unităților agricole, Editura
ASE, Bucuresti,
80. Zahiu Leti ția (coord.), 2006, Agricultura Un iunii Europene sub impactul Politicii Agricole
Comune, Editura Ceres, Bucure ști;
81. Zahiu Leti ția și colab., 2003, Structurile agrare și viitorul politicilor agricole, Editura Economică,
Bucure ști;
82. Zahiu Leti ția, Dachin Anca, 2001, Politici agroalimentare comparate, Editura Economică,
Bucure ști;
83. ***Agricultura în economie, 2011, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării rurale, Direc ția generală
politici în sectorul vegetal, Bucure ști;
84. ***Recensământul general agricol 2002 -2003, Institutul na țional de statis tică, Bucure ști;
85. ***Recensământul general agricol 2010, 2011, Rezultate provizorii, Bucure ști, România;