Managementul Federatiei Sportive

Economie

Managementul Federatiei Sportive

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

1. Introducere

1.1 Motivatia alegerii temei

1.2 Ilustrarea temei în literatura de specialitate

2. Fundamentare teoretica

2.1 PNL – definitie si concepte

2.1.1 Metode NLP

2.1.2 Tehnici NLP

2.1.3 Instrumente NLP

2.1.4 Modele NLP

2.2 Managementul federatiei sportive

2.2.1 Federatia sportiva- definitie si particularitatăți

2.2.3 F.R. Patinaj – prezentare si analiza S.W.O.T

3. Metodologia cercetarii

3.1 Obiectivele cercetarii

3.2 Esantion ( FRH, FRM, FRP, FRB )

3.3 Metode de cercetare

3.4 Rezultate si interpretare

4. Concluzii

Bibliografie

1. Introducere

Termenul de programare neurolingvistica provine din limba engleza- neuro-linguistic programming si se prescurteaza NLP.

Sunt foarte multe definitii pentru acest termen , una dintre cele mai folosite este cea a lui Sue Knight prin care programarea neuro lingvistica este studierea modului de functionare a gandirii , limbajului si a comportamentului.

Prin programare sunt create si folosite anumite strategii pentru atingerea unui anumit obiectiv. NLP este o modalitate de a codifica si de a reproduce excelenta.NLP este un proces de formare a tiparelor constiente si inconstiente, tipare care sunt unice la nivel de individ, astfel incat permit atingerea potentialului maxim al unei persoane

Conceptul de programare neuro-lingvistica apare in California in anii ’90, prin fondatorii lui Richard Bandler si John Grinder ce au imbinat ideile provenite din psihologie, lingvistica, filozofie, neurologie, matematica si diverse tehnici . Cativa dintre cei care au contribuit la crearea NLP prin lucrarile lor de specialitate ar fi : Gregory Bateson, dr. Milton H. Erickson, dr. Virginia Satir, Fritz Perls, s.a.

S. Freud are marele merit de a fi observat- si in primul rand de a fi indraznit sa afirme – ca, in cea mai mare parte , cea ce il determina pe om sa actioneze nu este constientizat. Peopunand termenul de inconstient si diverse metode de inestigatie pentru a-l cunoaste , el a deschis o cale extraordinara spre deslusirea modului in care functioneaza psihicul uman.

NLP a imprumutat de la Georges Miller, Eugene Galanter si Karl Pribram conceptul publicat in ,, Plans and the Structure of Behavior” ce vizeaza descifrarea aspectelor concrete ale comportamentului uman. Concept mostenitor al buclei « reflexe » ( T.O.T.E = Test +Operare + Test+ Iesire ) .

Din lucrarile lui Miller ( 1957), NLP a retinut extrem de interesanta observatie conform careia creierul uman nu poate percepe concomitent decât 7+- 2 elemente. Aceasta înseamnă ca putem percepe în același timp elemente vizuale- externe sau interne ( un element vizual intern este o imagine memorată, o amintire vizuală) , elemente auditive –interne sau externe ( un element auditiv intern este un dialog cu tine însuți sau cuvinte pe care ni le pregătim, dar înca nu le-am rostit, ori sunete încă neauzite, fictive ) , elemente gustative, olfactive sau kinestezice –externe sau intterne ( interne fiind cele memorate ) .

Maslow identifica o serie de nevoi cu aplicabilitate in domeniul muncii. Principiul ierarhiei ce a dus la conceperea piramidei nevoilor : la baza piramiei aflandu-se nevoia de supravietuire, urmata de nevoia de siguranta si securitate, la al treilea nivel aflându-se nevoia de recunoaștere , la al patrulea nevoia de stima iar la ultimul etaj nevoia de autorealizare. Nevoia superioara nu se manifstă decât dupa ce nevoile inferioare au fost satisfacute.

V. Satir a contribuit la formarea noțiunii de NLP a lui Richard Bandler si Jhon Grinder prin noțiunea de ARMONIZARE , pe care aceștia au dezvoltat-o ca modalitate de a stabili o legatură puternică între pacient și practician . Din practicile lui M Erickson au folosit modalitatea acestuia de a crea o legatura puternica si modul de folosire al ancorei si metaforei.

Asertivitatea- aceeasta școală a autoafirmării propune tehnici prin care individul poate face față celorlalți fără agresiune, manipulare sau autoeclipsare. Fără a avea un autor declarat, asertivitatea s-a născut ca urmare a intenției guvernului american de a oferi minorităților ( inițial celor rasiale, dar in scurt timp numeroase alte minorități au preluat tehnicile de asertivitate: grupările feministe, sindicatele etc. ) anumite mijloace de a-și afirma caracterul specific . NLP a preluat mai cu seama tehnicile de anchetă pozitiva și Edredon. Tehnica anchetei pozitive este o metodă care ajută individul să facă față criticilor si obiecțiilor cu o rigoare pozitivă .Tehnica Edredon este o metoda simplă care constă in ,,sublinierea” deosebirii dintre faptele obiective și opinii atunci când individul are de-a face cu un interlocutor ce emite anumite judecați.

Eric Berne este cel care a conceput analiza tranzactională. Amintesc aici că Berne a dorit să ofere publicului larg noțiuni de psihologie într-un limbaj voit simplu , dar pertinent. Aceste noțiuni au fost asamblate in zece grile de analiza a personalității și a relațiilor ( tranzacțiilor) dintre ființele umane . NLP a integrat în practica sa existența celor trei ,, părți” distincte si ușor recognoscibile pentru oricine : stările Eu-lui.

Motivația alegerii temei

Rezultatele pe plan internațional într-un sport sunt date și în funcțtie de managementul unei federații, cu cât conducerea federației știe să managerieze mai bine situațiile și oportunitățile cu atât rezultatele vor fi mai bune și mai repede obțtinute. Cele mai bune exemple sunt federațiile de baschet si rugby unde o dată cu scimbarea conducerii, cele două sporturi au devenit mult mai vizibile in mass media , atragând mult mai ușor sponsori si astfel cu sprijin financiar putem vorbi de îmbunatațirea performanțelor pe plan internațional.

Așadar utilizarea programării neuro lingvistice nu aduce doar o îmbunatațire asupra managementului federației ci și asupra performanței. Având in vedere că în România PNL nu este un subiect foarte des întâlnit și studiat vom face o cercetare asupra câtorva federații pentru a descoperi care este nivelul de utilizare al programării neuro lingvistice fie conștient sau inconștient și cum va putea fi îmbunatațita activitatea într-o federație prin utilizarea PNL.

Așa cum afirmă Cornel Marian Iosif în lucrarea sa : PNL oferă atât instrumentele cât și aptitudinile pentru ca starea de excelență să poată fi atinsă.

Cu ajutorul instrumentelor PNL putem vorbi și despre îmbunatațirea

comunicării verbale, paraverbale și nonverbale atât în planul orizontal cât și în planul vertical al unei federații . Deasemeni cu ajutorul tehnicilor PNL putem vorbi despre îmbunătățirea performanțelor induviduale, creșterea motivației angajaților și depașirea diferitelor obstacole pentru atingerea obiectivelor mai ușor și rezolvarea situațiilor de criza

Realitatea obiectivă pe care o percepe fiecare persoană se realiyeayă prin credințe, valori , metaprograme, iar pe de altă parte sistemul senzorial culege informațiile din mediu cu ajutorul organelor de simț. Prin elementele lingvistice pe care le folosim putem să stăpânim structura propriului limbaj astfel încât să ne îmbunatățim capacitatea de comunicare. Componenta lingvistica descrie modul în care ne repreyentăm lumea exterioară în interiorul nostru prin diferite cuvinte , metafore , gesturi. Modelele lingvistice , prin markerii lingvistici pe care îi folosesc pot conduce la modificarea hărților personale ale unui individ . Partea neuro se ocupa de procesarea, codificarea și transformarea informațiilor primite din mediu în funcție de sistemele senzoriale folosite de către persoana respectiva.Cu cât suntem mai conștienți de tiparele gândrii noastre , cu atât suntem mai flexibili și deci putem să ne influențam mai ușor propriile acțiuni. Prin utilizarea tiparelor, rezultatele proprii pot fi îmbunatățite. Folosirea PNL conduce la o înțelegere mai complexă a propriilor experiențe , precum și la transformarea diferitelor convingeri, cunoștințe decizii în diferite abstractizari la nivel mental. În acest fel, cu ajutorul paradigmelor , sunt construite hărțile unei persoane. PNL ajută la optimizarea următoarelor acțiuni: accelerarea procesului de schimbare, particularizarea anumitor activități, deyvoltarea unor noi modele de gândire, eliminarea tiparelor și a obiceiurilor vechi care blochează dezvoltarea personală , folosirea feedback-ului pentru a dezvolta idei noi , cât și în procesul de comunicare , construirea de relații cât mai bune cu ceilalți.

În această lucrare voi dezvolta aceste tehnici și programe prin care activitatea managerială dintr-o federație poate fi îmbunătațită dar nu numai , pentru că tehnicle PNL pot fi folosite în orice domeniu ; așa cum afirmă Mark Palmer și Scott Solder , aceste tehnici te ajută să obții ceea ce-ți dorești.

Ilustrarea temei în literatura de specialitate

Despre utilizarea NLP în management au scris foarte puțini, David Molden este unul dintre cei care au studiat acest fenomen in lucrarea sa “ Management cu NLP “ . David Molden face o incursiune în NLP explicând cum i-a îmbunatațit felul în care conduce o companie, explicând ca oricine ajunge în poziția de manager pentru prima oară se simte împovărat de multitudinea de responsabilitați cu care vine aceasta funcție . Acesta prezintă în cartea sa doar o parte dintre tehnicile utilizate facând apel la puterea minții precum si la puterea cuvântului.

Marielena Sabatier este cea care atrage atenția asupra ajutorului pe care îl oferă programarea neuro –lingvistică managerilor, aceasta prezintă în trainingurile ei cum tehnicile NLP ajută managerii în activitatea lor deoarece astfel poți îngelege mai bine mecanismele creierului uman, fiecare dintre noi fiind diferit, iar managerii trebuie să înțeleagă cum gândesc interlocutorii lor și care sunt interesele acestora pentru a-și putea atinge obiectivele mai ușor. În seminariile lui Marilena Sabatier vorbește și despre cum managerii își pot înfrânge fricile precum vorbitul în public. Aceasta accentuează modul în care fiecare își poate îmbunătați abilitățile de comunicare pentru a obține rezultatele pe care și le doresc.

Ca și Marilena Sabatier , și alți traineri au dezvoltat acest subiect. Despre NLP in management au mai scris Howie Dorough în “Nlp advanced psychological skills for the thinking manager ” , Iosf C. în “ NLP techniques applied in the management of the firm “ , Dillts R. în “ Skills for the future : Managing creativity and innovation “ .

În ceea ce privește literatura de specialitate din Romania, Cornel Marian Iosif aprofundează acestă temă în lucrarea sa “ Utilizarea performantă a programării neurolingvistice ( NLP ) în mnagementul firmei “ ; dezvoltă și explică tehnicile și modelele ce pot fi utilizate de către manageri pentru a-și îmbunatați modalitatea de conducere a firmei și face un studiu pe câteva firme din România prin aplicarea unor chestionare pentru a afla în ce măsură este utilizată programarea neuro-lingvistică și la ce nivel.

Cât despre utilizarea NLP în managementul unei federații nu pot spune decât că acest subiect nu a fost încă dezbatut în nici o lucrare. Ceea ce se știe este că tehnicile și metodele NLP pot fi utilizate în orice domeniu , atât pentru îmbunatațirea rezultatelor companiilor, firmelor și asociațiilor cât și pentru dezvoltarea personală. Astfel NLP-ul este utilizat mai frecvent în acest domeniu mai mult în mod inconștient decât conștient de către angajații și președinții federațiilor.

2. Fundamentare teoretică

2.1 NLP – Definiție și concepte

NLP, un model care explică comportamentul uman, o colecție de abilități și tehnici specifice, a fost creat în 1976 de către Richard Bandler și John Grinder.

NLP studiază patternurile (sau „programele”) create de interacțiunea dintre creier („neuro”),limbaj („lingvistic”) și trup. Astfel, din perspectiva NLP, tocmai această interacțiune este cea care conduce atât la comportamente pozitive, cât și la cele negative și totodată această cul este utilizat mai frecvent în acest domeniu mai mult în mod inconștient decât conștient de către angajații și președinții federațiilor.

2. Fundamentare teoretică

2.1 NLP – Definiție și concepte

NLP, un model care explică comportamentul uman, o colecție de abilități și tehnici specifice, a fost creat în 1976 de către Richard Bandler și John Grinder.

NLP studiază patternurile (sau „programele”) create de interacțiunea dintre creier („neuro”),limbaj („lingvistic”) și trup. Astfel, din perspectiva NLP, tocmai această interacțiune este cea care conduce atât la comportamente pozitive, cât și la cele negative și totodată această conexiune creier-limbaj-trup este responsabilă pentru procesele din spatele excelenței (+) și patologiei (–).Mai ales în primii ani de dezvoltare, cele mai multe tehnici și abilități specifice NLP au fost dezvoltate prin observarea atentă a patternurilor (strategiilor) de excelență ale unor experți din diverse domenii de activitate, precum psihoterapie, afaceri, hipnoză, drept și învățământ.

NLP înglobează sistematic:

1. epistemologie– un sistem de cunoaștere și valori.

2. metodologie– procese și proceduri pentru aplicarea cunoștințelor, valorilor și principiilor.

3. tehnologie – unelte care facilitează punerea în aplicare a cunoștințelor și principiilor.

NLP conține un set de principii și distincții care sunt special concepute pentru a identifica și analiza patternuri critice de comportament, valori, procese cognitive și relațiile dintre ele, astfel încât dinaceastă analiză să rezulte modele și tehnici specifice.Există totodată numeroase puncte comune între NLP și alte științe psihologice deoarece NLP este desprins din științele neurologice, lingvistice și cognitive.

Unul din scopurile NLP este de a aduce la un loc diferite abilități din aceste teorii, științe și modele într-o singură structură coerentă și foarte eficientă când este pusă în aplicare. Cele mai multe te hnici și modele înglobate în NLP au fost create prin procesul numit „modelare”, care, în principiu, presupune:

1. descifrarea modului în care creierul („neuro”) operează prin

2. analizarea patternurilor de limbaj („lingvistic”) și comunicare non-verbală;

3. rezultatele acestei analize sunt integrate apoi într-o strategie pas cu pas („program”), strategie care poate fi folosită pentru a transfera abilitatea altor persoane. Poate aspectul cel mai important al NLP este cel practic-pragmatic.

Programele de training și conceptele NLP pun accentul pe latura interactivă, învățare experiențială, tocmai pentru ca aceste concepte și principii să fie corect și complet percepute și înțelese. NLP este faimos în două arii principale:

strategii și tehnici avansate pentru comunicare și influență

modele eficiente pentru schimbarea de comportament

Programarea neuro-lingvistică este ghidată de anumite principii care sunt dezvoltate de către R. Dillts astfel :

Experiența se bazează pe informație

Scopul indivizilor nu este de a face rău, aceasta se realizează prin adaptabilitatea indivizilor la context și mediu

Oamenii se pot schimba datorită faptului că au toate resursele necesare, singurul impediment ar fi faptul că nu cunosc modalitatea de accesare a resurselor și nici modul de folosire.

Intenția pozitivă se află în spatele oricărui comportament, o persoană o poate concepe ca fiind negativă doar dacă beneficiile ei sunt inexistente sau minime.

În funcție de context orice comportament poate fi eficient, în cazul în care nu se potrivesc matricei, contextul va dezvolta un comportament ineficient sau comportamentul nu va putea răspunde cerințelor contextului.

Eșecul nu există, ci doar feed-backul, noțiunile de eșec și succes pot fi înlocuite cu feed-back negativ respectiv feed-back pozitiv. Dacă reușim să facem asta atunci experiențele negative vor putea fi transformate în experiențe suport ce pot îmbunatății comportamentele viitoare.

Răspunsul este scopul comunicării , dacă nu ar exista răspunsul nu ar exista comunicarea deoarece unii indivizi nu ar mai avea un mijloc de interacțiune . Comunicarea este în fapt un schimb de informații, prin răspuns putem afla dacă mesajul a fost receptat și înțeles bine. Eficiența propriului proces de comunicare este reflectată de răspunsul interlocutorului. În procesul de comunicare putem modifica modul de comunicare nelimitat până obținem rezultatele scontate.

Dacă nu poți obține răspunsul scontat făcând ceva , atunci încearcă cu altceva. Activitățile indivizilor sunt corelate cu rezultatele pe care le obțin. Răspunsul la activitate va fi redus dacă aceasta nu este suficient de bine făcută sau dacă rezultatul nu este cel așteptat. De aceea este indicată gasirea unor activități ce atrag un răspuns pe măsura așteptărilor.

În orice sistem influența cea mai mare o au elementele cu cea mai mare flexibilitate .Flexibilitatea se referă la adaptabilitatea la unul sau mai multe sisteme, generând înțelesuri diferite. În general în orice sistem, persoanele care sunt mai flexibile având mai muulte alternative pot influența sistemul.

Unul dintre principiile ce au ajuns în Romania din moși stramoși care apare și în NLP la Dillts este că nu există nu pot să fac ceva ci există nu vreau. Dacă indivizii pot face ceva, atunci oricine poate învața să facă același lucru.

Rezistența la schimbare este datorată lipsei flexibilității în comunicare. În procesul de schimbare este importantă flexibilitatea în comunicare deoarece conduce la acceptarea elementelor noi în cadrul comunicării în federație.

Mintea și corpul funcționează în același sistem, nu pot funcționa separat. Cele două generează atât limbajul verbal și non-verbal cât și reacțiile comportamentale transpuse de procesele cognitive.

Comunicarea indivizilor se produce simultan atât la nivel conștient cât și subconștient. Pe canalul conștient transmitem cea ce dorim să afle ceilalți iar la nivelul subconștientului comunicăm cea ce am dori sa știe ceilalți.

Orice individ comunică, fie verbal fie non-verbal.

Capacitatea fiecăruia de a-și schimba percepția asupra realității este mai de preț decât schimbarea contextului exterior.

NLP este un instrument prin care se decodifică și se retransmit indivizilor criterii obiective pentru creșterea performanței individuale în domenii specifice. R. Bandler susțtine că prin NLP orice individ își poate controla trairile, emoțiile și comportamentul.

2.1.1 Metode NLP

METAMODELUL reprezintă modalitatea prin care poți obține informații clare îndepărtând generalizările și distorsiunile; metamodelul abordează limitările lingvistice.

“Metamodelul limbajului ne ofera un set de intrebari care ne permite sa scoatem informatii din structura profunda a limbajului folosind structura de suprafata. Cu alte cuvinte, folosind cuvintele interlocutorului nostru, putem face o serie de intrebari care sa ne permita sa invatam mai detaliat despre deplina experienta a celuilalt prin intermediul filtrelor lor mentale (credinte, valori, etc). Scopul lui este de a clarifica semnificatiile, de a identifica limitari si de a gasi optiuni. Nu este o chestiune de dreptate, ci mai degraba de explorare a profundei experiente a unei persoane in timp ce cealalta obtine o intelegere mai mare a modelului sau despre lume. “

A folosi limbajul în mod contructiv înseamnă a schimba și a « lărgi » gândirea proprie și a celorlalți. Pentru a exersa și perfecționa acest limbaj constructiv, un prim pas constă în cunoașterea și recunoașterea proceselor prin care filtrăm, procesăm și furnizăm informații

SELECTIA – deoarece, dintre toate datele pe care le avem la dispozitie in mediul inconjurator, putem selectiona doar o mica parte
DISTORSIUNEA – deoarece datele pot fi gresite sau alterate de prejudecatile noastre
GENERALIZAREA – cand trasportam in situatii asemenatoare ceea ce am invatat intr-o situatie particulara.
Aceleasi mecanisme intra in joc cand comunicam verbal cu noi insine sau cu altii, sau cand incercam sa dam o descriere verbala a modelului nostru in lume.

Când vorbim despre generalizare, vorbim despre operatorii modali și cuantificatorii universali. Operatorii modali sunt expresii limitative ce generalizează informația pentru a fi utilă pentru persoana care o transmite, iar cuantificatorii universali sunt generalizări exagerate ale informației.

Când vorbim despre distorsiune, vorbim despre echivalență complexă, citirea gândurilor și afirmații cauză-efect. Citirea gândurilor din punctul unora de vedere este o consumare inutilă de energie deoarece este imposibil să avem mereu rezultatul scontat, în afară de asta poate crea o stare tensionată sau chiar conflictuală. Factorul numit echivalență complexă ne trimite la concluziile greșite care se pot face datorită lipsei de experiență. Iar tiparul cauză –efect presupune existența unei relații cauzale între fatorul A (cauza) și factorul B ( efectul ) , spre exemplu un individ poate considera că starea de spirit pe care o are el este datorată comportamentului altei persoane , cea de cele mai multe ori este eronat. În urma acestor factori persoana preia o informație și o interpretează în modul ei propriu. Presupoziția identifică informațiile ce lipsesc și o înlocuiește astfel încât să se poată obține un anumit rezultat.

Selecția sau suprimarea include suprimările simple, verbele nespecifice și substantivările. Când un verb este tranformat în substantiv, vorbim despre substantivare și implicit despre pierderea esenței informației. Suprimările simple sunt folosite de cele mai multe ori de către politicieni care folosesc propoziții sau afirmații evazive, care au diferite impacte în funcție de public; putem observa foarte ușor acest factor deoarece nu se transmite informația completă.

“Deși metamodelul utilizează ștergeri sau generalizări, el are un grad mare de precizie deoarece folosește anumite întrebări , precum : ,, cine “, ,, ce “, ,, cum “, ,,care “ , ,, în care mod “. Totuși aceste întrebări nu sunt folosite în cazul în care există foarte multe informații, acest lucru ducând în final la scăderea utilității per ansamblu a metamodelului. Atunci când o persoana preia o iformație din mediu , ea elimină anumite elemente care nu îi convin, care sunt în exces, care nu trec de un anumit prag de intensitate. Apoi informația este distorsionată , de către receptor, deoarece s-a constatat că subiectul atribuie propriile stări sufletești informațiilor primite din mediu , mai apoi generalizându-le și dându-le valoare de adevăr. Însă în acest punct, informația astfel obținută nu mai are prea mare legătră cu informația inițială. Din această cauză apar foarte multe și foarte dese deficiențe în ceea ce privește interpretarea informațiilor. Metamodelul este o sumă de tehnici ce permite recuperarea informațiilor din cadrul procesului de comunicare.”

METAFORA folosește doua componente: izomorfismul care reprezintă capacitatea creierului de a-și însuși informații referitoare la un anume fel de comportament și simbolismul prin care înțelegi anumite aspecte ale structurii metaforei.

De-a lungul timpului metaforele au fost folosite, constient sau inconstient, pentru a obtine schimbari in actiunile si modul de gandire al oamenilor. Puterea metaforei sta in usurința cu care se adresează minții mai profunde sau mai puțin conștiente. Accesul se face “ocolind” limitarile minții conștiente ori folosindu-se de ele. In funcție de gradul lor de abstractizare metaforele pot fi imparțite in doua categorii. Metaforele “de suprafata”, ușor de ințeles, fac o legatura perceptibila între cititor si personajele care apar în poveste. Cele “adânci” pot avea un înalt grad de abstractizare, invită la schimbări puternice, nivelul de profunzime poate fi gradualizat, iar rezultatele produse marchează uneori întreaga viată.

RECADRAREA este un proces prin care este extrasă o intenția pozitivă dintr-un comportament negativ. “ Recadrarea este acea modalitate care permite unei persoane să genereze oricâte sensuri dorește unui singur eveniment (Andreas, 1996,p.25). Recadrarea este una dintre cele mai profunde și puternice căi de a ajuta o persoană în a-și schimba perspectiva asupra lumii”

Prin această metodă îi putem influența pe cei din jurul nostru în sensul în care se dorește. Putem schimba perspectiva unui om asupra unui eveniment schimbându-i pentru percepția asupra lui și semnificația acelui lucru. Prin recadrare putem avea o gandire constructivă și nu una destructivă. Trebuie doar să căutăm partea bună a oricărei situații.

Un exemplu de recadrare folosit de David Molden este: “ Un vorbitor proeminent ce întârziase la o cenferință de afaceri a pășit pe scena cu 45 de minute de întârziere și a spus : “ Deși am întârziat , nu asta contează acum, ci faptul că mă aflu totuși aici, iar asta ca rezultat al unei presimțiri.Vedeți, cursa cu care urma să vin eu a fost amânată cu câteva ore bune , dar din fericire eu mă hotărâsem să vin cu mașina, astfel încât să-l ot duce la spital pe vecinul meu, care e foarte bolnav. Dacă aș fi luat cursa programată , nu m-aș mai fi aflat deloc aici și probabil că nici vecinul meu. Vă mulțumesc pentru răbdare..”

Multe probleme de afaceri sunt prin natura lor divergente , cea ce le poate provoca managerilor simptome de stres. Credința lui Albert Einstein că în miezul greutăților se gasesc oportunitățile le oferă acestor manageri o superbă recadrare pentru situațiile problematice divergente. Să lucrezi cu oportunități este mult mai rentabil decât să lucrezi cu probleme –iar atitudinea e și ea mai sănătoasă în acest caz. ”

METAPROGRAMELE “sunt filtre inconștiente ale percepției umane, după care sortăm informația și se află la un nivel profund în subconștient. Acestea ne arată cum preferăm să gândim, să simțim și să comunicăm, oferind un set de criterii după care sortăm și organizăm informațiile. Aflând modalitățile de a elicita aceste criterii, putem să comunicăm eficient cu ceilalți (clienți, colaboratori, parteneri, prieteni), astfel încât să le vorbim pe limba lor.

În esență, metaprogramele sunt tipare de reacție la lumea înconjurătoare, sunt funcții de relație, care îndeplinesc nevoile psihice și fiziologice. Reacționăm la stimuli care vin din exterior și sunt percepuți în interior, prin recepționare, oferind în exterior un anumit răspuns. Răspunsul se poate împărți, pentru fiecare stimul în parte, într-o serie de categorii, care pot fi numite clase, preferințe, înclinații, dominanțe. Distincțiile preferate în cadrul fiecărui metaprogram pot fi utile sau inutile prin raportarea la un anumit context de muncă (Work context). Reacția poate fi la stimulul în sine (o experiență autentică) sau la o experiență din trecut, care prin asociere cu stimulul exterior, declanșează o reacție care nu răspunde la stimulul din prezent, ci la experiența din trecut (o experiență inautentică) . Scopul psihologic al unui individ este să obțină și să susțină experiențe autentice (în care harta este în corespondență cu teritoriul), și nu inautentică (există riscul să se „rătăcească pe teritoriu cu harta în mână”).”

2.1.2 Tehnici NLP

Conform lui Zaiț și Spalanzani tehnicile sunt elementele folosite pentru a obține un rezultat anume. Cele mai importante tehnici NLP sunt: raportul, oglindirea, acuitatea senzorială și modelarea.

Raportul este felul în care se raportează doi interlocutori la aceiaș realitate , și felul în care reușesc să stabilească legături ; putem vorbi despre o relație armonioasă. Este necesar și util să folosești tonul , cuvintele și postura adecvate pentru a intra în armonie cu interlocutorul.

Oglindirea este felul în care îi putem imita pe interlocutori pentru stabilirea unei conexiuni ( oglindirea naturală ) , prin tonul vocii și accent; iar oglindirea fizică se referă la reacția față de cea ce i se întâmplă interlocutorului.

“Sue Knight in cartea “Tehnicile programarii neuro-lingvistice” descrie modelarea ca fiind calea spre intelepciune si implinire personala reala, mai mult decat atat, este un mod de respectare si de punere in valoare a calitatilor unice pe care le avem. Modelarea este o stare de curiozitate si de altruism. Este dorinta de a-i asculta, privi, respecta pe ceilalti, de a invata de la altii dar, si de a gasi propriile resurse interioare de care nu suntem intotdeauna constienti, de a le scoate la suprafata si mai ales de a le pune in valoare pentru noi insine. Este un interes pentru proces, dincolo de continut. Nu este doar o tehnica, ci un stil de viata, astfel incat oriunde ne aflam si oricine s-ar afla alaturi de noi, putem invata si ne putem maturiza continuu. “

“Acuitatea senzorială este definită ca fiind capacitatea unei persoane de a obține informații complete cu privire la comportamentele celor din jur. Performanțele acuității senzoriale sunt direct proporționale cu spiritul de observare al celui în cauză. Sistemul reprezentațional dă sens comportamentelor unei persoane .Acesta permite realizarea de conexiuni între diferitele niveluri de abstractizare ale unei persoane și limbajul acesteia. Limbajule este influențat în principal de către sistemul senzorial principal.

Sistemul reprezentațional include trei surse principale de informații- vizual, auditiv, chinestezic și două secundare – gustativ și olfactiv. O persoană care folosește ca sistem reprezentațional principal pe cel vizual se caracterizează prin: poziție dreaptă a corpului, privire orientată în sus, respiră cu partea superioară a plămânilor , vorbește tare, este extrem de organizată. De asemenea, se mai caracterizează prin: vorbire rapdă și pe un ton ridicat, respiră superficial, gesticulează prin aer, în sus, are o anumită tensiune corporală.

O persoană care folosește ca sistem reprezentațional principal pe cel auditiv, se caracterizează prin : își mișcă ochii dintr-o parte în alta,respiră regulat și ritmic cu partea mediană a plămânilor, în anumite situații este posibil să folosescă în exces cuvinte, vorbire ritmică, tonalitate medie, gesticulează în aer de regulă spre gură, înclină capul spre lateral, în timp ce vorbește își atinge urechea și gura.

O persoană care folosește ca sistem reprezentațional pe cel chinestezic, se caracterizează prin : ochi poziționați în jos, folosește construcții sintactice ce indică mișcare , acțiune: a atinge, a simți, a apuca. Respiră cu partea inferioară a plămânilor , tonul vocii este scăzut , vorbește încet, cu pauze lungi, respirația este înceată, gesticulează încet. Sistemul chinestezic orientat spre interior dar și spre exterior.

Acuitatea senzorială presupune folosirea optimă a tuturor simțurilor. Îmbunătățirea acuității senzoriale permite o mai bună înțelegere a lumii ce ne înconjoară, pe de o parte, iar pe de altă parte , o creștere a calitate a percepțiilor inerioare. ”

2.1.3 Instrumente NLP

“A calibra înseamnă a recunoaște pe baza indicilor nonverbali și de accesare a ochilor starea în care se află pacientul. Această observare fină și atentă poartă denumirea de calibrare. În procesul comunicării terapeutice, este necesar să îndeplinim două condiții:

1. calibrarea cu pacientul;

2. armonizarea nonverbală, paraverbală și verbală cu acesta.

Procesul calibrării conține două aspecte calitativ diferite: Primul este „capacitatea de a sesiza că o persoană sau alta se află într-o stare diferită sau că starea sa s-a modificat“ și cel de-al doilea aspect, „capacitatea de a sesiza acele elemente care fac diferența dintre o stare și alta, care fac ca o stare să fie diferită de alta“ (Cătălin Nedelcea, 2002). Este important ca în procesul calibrării, să ne bazăm strict pe observație și nu pe interpretare. Calibrarea nu se referă la interpretarea stărilor interne, ci la simpla observare a comportamentului extern. Calibrarea constă în descoperirea comportamentelor externe asociate unei experiențe interne, deoarece comportamentele externe și interne ale unei persoane constituie un ansamblu integru și interdependent. În tehnica calibrării, ne bazăm pe ceea ce vedem, auzim și simțim. Interpretarea conține indici non-senzoriali (amuzat, fericit, furios, speriat, curios), în timp ce calibrarea se obține pe baza indicilor senzoriali (gradul de încordare a musculaturii, a buzelor, mișcările nărilor). În calibrare, putem observa mai multe elemente (Renne de Lassus, 2004)”

Conform lui R. Bandler, calibrarea este decodarea și interpretarea limbajului non-verbal al unui individ în raport cu un anumit context. Astfel cu ajutorul acestui instrument putem interpreta corect comportamentul unei persoane , ajungând astfel la un rezultat dorit .

Ancorarea este atașarea față de ceva, un sunet, o imagine sau o senzație , atingere. Conform lui R. De Lassus o”ancoră este o conexiune neurologica între un stimul și un tip de reprezentare VAKO care au fost asociate la un moment dat. Astfel, existența acestei conexiuni neurologice-deci a acestei ancore- este motivul pentru care :

-imnul național provoacă emoție

– vederea unei uniforme inspiră teamă

– numele unei persoane stârnește amintirea persoanei respective.

Fiecare om este caracterizat de numeroase ancore proprii lui ( care aparțin istoriei sale personale ) . Faptul că un obiect are puterea de a-mi mobiliza cele mai puternice energii se explică prin acea că, la un moment dat , s-a produs ( voluntar sau inconștient ) o ancorare pe care azi o pot considera pozitivă. “

Pentru a schimba starea unui individ este nevoie ca tu însuți să preiei starea necesara ca apoi să i-o insufli, după cum bine știm stările sunt molipsitoare . Potrivit lui J. O’ Conner aceasta se numește “ ancorare strategică”. Această ancorare strategica “ este utilă când : – ții o prezentare

ai o întâlnire dificilă

te confrunți cu o situație stresantă

trebuie să vorbești în public

ai o decizie dificilă de luat”

Stabilirea obiectivelor reprezintă “ modul de fixare a anumitor obiective în funcție de tipul de sistem reprezentațional folosit ( Laborde, 1984, p. 79 ). În acest fel persoanele se concentrează pe identificarea resurselor interne și externe necesare realizării obiectivului propus.

Alinierea a fost definită ca fiind instrumentul ce stă la baza atât unei planificări cât și a unei conduceri eficiente. În cadrul alinierii fiecare acțiune este însumată și raportată la propriile strategii și scopuri, urmărindu-se în principal atingerea obiectivelor fixate , în special la nivel individual. Prin aliniere se pot sincroniza aproape toate elementele ce țin de personalitatea unei persoane , de la voce până la poziția corpului. “

2.1.4 Modelele NLP

Modelul Milton folosește ca resursă subconștientul care este elementul principal al comportamentului nostru. Nu de puține ori se întâmpla ca cea ce facem să executăm automat datorită obișnuinței , fără a fi o acțiune conștienta. Jung vorbește deasemni despre inconștient și conștient, împarțind psihicul nostru în trei , partea cea mai mare in inconștient, care spune el este nemarginit, conștientul care este doar o foarte mică parte a psihicului și “ eul “ care reprezintă adaptarea la lumea exterioară. Inconștientul este împarțit deasemeni în două, inconștientul colectiv și cel personal. Inconștientul colectiv însumează “ tot cea ce a fost uitat sau refulat, precum și percepții, gânduri și sentimente subliminale “ . Conform teoriei lui C.G. Jung structura psihicului este o “ totalitate conștient-inconștient “ iar granițele componentelor sunt într-o continua mișcare.

Mai jos se află diagrama prezentată de Jolande Jacobi în lucrarea sa despre psihologia lui C.G. Jung :

Fig. 2.1.4.1

“Modelul Milton se bazeaza pe limbajul folosit cu scopul de a trece dincolo de cuvinte pentru a accesa stari resursa, slabind cenzura ratiunii critice si provocand modificarile pozitive dorite. Aceste interventii au loc in stare de relaxare, pornind de la premisa ca experimentam zilnic starea de transa in momentele de relaxare si disociere profunde, in momentele in care suntem confuzi sau surprinși. “ Starea de transă se definește ca fiind starea în care avem centrul atenției către interiorul nostru conform lui Joseph O’ Conner. “ O persoană în transă poate părea adormită pentru cei din jurul ei, dar experiența subiectivă a persoanei aflate în transă este o stare bogată și creativă de conștientizare internă”. La baza acestui model stă limbajul. Cu ajutorul unor structuri ale cuvintelor poți induce această stare de transă care te poate ajuta în activitatea de manager.

Modelul Bagel “ permite identificarea cheilor comportamentale ale unei persoane astfel încât să conducă la decodificarea proceselor interne ale acesteia. Elementele fizice ajută la dezvoltarea proceselor mentale cât și la observarea și confirmarea lor. “

Modelul TOTE , a pornit de la studiile lui George Miller, Karl Pribram și Eugene Galanter. Modelul TOTE folosește o serie de tehnici pentru schimbarea continuă a stării până la obținerea obiectivului propus.

Modelul SCORE conform lui C. M. Iosif “ modelul SCORE reprezintă un mod de rezolvare a diferitelor probleme, care însă trebuie să respecte anumiți pași: identificarea informațiilor din spațiul de probleme, definirea scopului și construirea procesului care să permită schimbarea “ Informațiile necesare aplicării modelului SCORE se găsesc în cauze, rezultate, simptome, efecte și resurse.

Modelul SOAR “ reprezintă modalitatea de bază prin care se poate realiza un proces de schimbare la nivelul unui sistem. Operatorii folosiți în cadrul modelului conduc la modificarea într-un anume sens a diferitelor stări , astfel încât la finalul parcurgerii mai multor stări intermediare, să fie atinsă starea dorită.

Modelul ROLE “folosește cele patru elemente ale NLP utilizate în cadrul strategiei cognitive : sisteme de reprezentare, orientare, legaturi , efect. Conform lui M. C. Iosif acest model urmărește particularitățile comportamentului și a gândirii pentru a obține un anumit răspuns.

2.2 Managementul federatiei sportive

2.2.1 Federatia sportiva- definitie si particularitati

“FEDERÁȚIE, federații, s.f. 1. Uniune a mai multor state autonome (care își păstrează propria organizare) în cadrul unui stat unitar, cu un guvern central și cu organe de stat comune. 2. Uniune formată din mai multe organizații care urmăresc scopuri comune. 3. Organ care îndrumează și controlează activitatea dintr-o anumită ramură sportivă. – Din fr. fédération. “

Definiția exactă a federațiilor sportive naționale o întalnim în legea 69/ 2000 în felul urmator :

“Art. 35
(1) Federatiile sportive nationale sunt structuri sportive de interes national, constituite prin asocierea cluburilor sportive si asociatiilor judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport.
(2) Potrivit prezentei legi federatiile sportive nationale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, autonome, neguvernamentale, apolitice si fara scop lucrativ.
(3) Dobandirea personalitatii juridice se face in conditiile legii.

Art. 36
(1) Federatiile sportive nationale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului.
(2) Pentru o ramura de sport se poate constitui, in conditiile legii, o singura federatie sportiva nationala.
(3) Prin exceptie, se pot constitui Federatia sportiva nationala «Sportul pentru toti» si Comitetul National Paralimpic, pentru persoanele cu dizabilitati, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publica, avand ca membri persoane fizice si persoane juridice cu activitate specifica in domeniu.
(4) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federatiilor sportive nationale este supusa procedurilor prevazute de lege, dupa ce s-a obtinut avizul expres al Ministerului Tineretului si Sportului.
(5) Federatiile sportive nationale se organizeaza si functioneaza in baza statutului propriu elaborat in conformitate cu prevederile prezentei legi si cu statutele federatiilor internationale corespondente.
(6) Infiintarea federatiilor sportive nationale sau modificarea statutelor si a actelor constituive ale acestora, fara respectarea dispozitiilor alin. (1) si (4), este nula de drept.”

2.2.3 F.R. Patinaj – prezentare si analiza S.W.O.T

Conform statutului , Federația Română de Patinaj este o structură sportivă de interes național, constituită prin asocierea cluburilor sportive de drept public și de drept privat, cu secții de patinaj (aritistic, viteză și pe role) și a asociațiilor județene de patinaj și a municipiului București, afiliate și recunoscute de aceasta, denumite în continuare „MEMBRII”. Denumirea prescurtată este F.R.P. sau F.R. Patinaj.

Tot conform statutului :

« Recunoașterea legală

(5) F.R. Patinaj, ca structură sportivă națională, are personalitate juridică și își exercită atribuțiile în conformitate cu prevederile Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului de punere în aplicare a dispozițiilor acestei legi, aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 884/13.09.2001, ale Statutului și regulamentelor proprii, ale Uniunii Internaționale de Patinaj,ale Confederației Europene de Patinaj pe Role și ale Federației Internaționale de Sporturi pe Role, precum și ale actelor normative emise de Ministerul Tineretului și Sportului.

Articolul 2

Jurisdicție

Federația Română de Patinaj, fondată în anul 1922 este organul reprezentativ al tuturor structurilor sportive de patinaj din România.

Federația Română de Patinaj este afiliată la Uniunea Internațională de Patinaj – International Skating Union (I.S.U.) din anul 1933 sub următoarele denumiri:

Federațiunea Societăților de Patinaj din România, între anii 1933 – 1951;

Comitetul de Cultură Fizică și Sport între anii 1951 – 1957;

Federația Română de Patinaj, din 1957.

Federația Română de Patinaj este afiliată la Confederația Europeană de Patinaj pe Role – Confederazione Europeo Roller Skating (C.E.R.S.) din anul 1995, sub denumirea de Federația Română de Patinaj.

Federația Română de Patinaj este afiliată la Federation International Roller Sports(FIRS) din noiembrie 2005 sub denumirea de Federația Română de Patinaj.

(5) Federația Română de Patinaj este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ și se bucură de toate drepturile în condițiile legii, îndeplinind atribuțiile în conformitate cu Statutul și regulamentele proprii. Statutele și regulamentele elaborate de I.S.U., C.E.R.S. și F.I.R.S. sunt obligatorii și pentru MEMBRII săi afiliați.

(6) Durata de funcționare a F.R. Patinaj este pe termen nelimitat.

(7) Sediul Federației Române de Patinaj se află în București, B-dul Basarabia nr. 35, sector 2, – cod 022103 București, România, dacă nu se decide altfel.

(8)Federația Română de Patinaj, în conformitate cu prevederile Legii 69/2000 cu modificările și completările ulterioare, este obligată ca până la 31 ianuarie, să prezinte un raport anual Ministerul Tineretului și Sportului, asupra activității anului precedent, precum și alte date referitoare la activitatea sa internațională.

(9) Ministerul Tineretului și Sportului, conform art. 49 a Legii 69/2000 cu modificările și completările ulterioare, exercită supravegherea și controlul asupra F.R. Patinaj, precum și asupra tuturor structurilor sportive de patinaj afiliate.

(10)Federația Română de Patinaj asigură reprezentarea României în competițiile internaționale, la congresele și reuniunile internaționale. Participarea membrilor afiliați la competițiile internaționale se face cu înștiințarea prealabilă a F.R.Patinaj.

(11) La data adoptării prezentului Statut, patrimoniul Federației Române de Patinaj însumează conform raportului financiar 438.195.353 lei și este constituit din totalitatea mijloacelor fixe, obiectelor de inventar și mijloacelor materiale și bănești specificate în anexa 1, parte integrantă a Statutului.

(12) Federația Română de Patinaj are emblemă proprie aprobată de Adunarea Generală, înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Emblema este prezentată în anexa 2, care face parte integrantă din prezentul Statut.

Articolul 3

Scopul și obiectul de activitate

(1) Obiectul de activitate al Federației Române de Patinaj îl constituie promovarea, dezvoltarea, organizarea și coordonarea patinajului (pe cele 3 discipline) pe teritoriul României, la toate nivelurile și prin toate mijloacele pe care le apreciază ca necesare, în vederea obținerii celor mai bune rezultate tehnice de înaltă performanță pe plan național, european, mondial și olimpic.

În acest sens, principalele obiective ale Federației Române de Patinaj privind organizarea, conducerea și îndrumarea activității de patinaj din țară sunt:

gruparea prin afiliere, a cluburilor cu secții de patinaj, și a asociațiilor județene de patinaj

stimularea creerii de noi secții și asociații județene, precum și încurajarea și susținerea activității acestora;

organizarea sistemului competițional intern;

reprezentarea și promovarea patinajului românesc în competițiile internaționale oficiale și amicale desfășurate sub egida I.S.U., C.E.R.S. și F.I.R.S.;

promovarea bunelor relații cu federațiile naționale similare din diferite țări, cu consiliile și comisiile I.S.U., C.E.R.S. și F.I.R.S.;

promovarea de către sportivi, antrenori, arbitri și alți specialiști din domeniu, a spiritului de „fair play”, cinste, corectitudine, muncă, întrajutorare în pregătire și competiții;

acționarea împotriva practicii de folosire a substanțelor și metodelor interzise în sport, conform reglementărilor controlului antidoping din România, a regulamentelor Comitetului Internațional Olimpic, I.SU., C.E.RS. și F.I.R.S., precum și acționarea pentru prevenirea violeței în sport;

formarea, perfecționarea, ridicarea nivelului de calificare și clasificare a specialiștilor pentru patinaj artistic, patinaj viteză și patinaj pe role: antrenori, instructori, manageri, arbitri necesari în corelație cu nevoile activității de patinaj;

atragerea și implicarea cercetării științifice și a medicinei sportive în obiectivizarea și dirijarea procesului de selecție și pregătire a sportivilor;

dezvoltarea bazei materiale de interes național destinată patinajului artistic, viteză și patinajului pe role;

sprijinirea Membrilor federației aflați în situații deosebite.

(2)Organizarea sau tutelarea competițiilor oficiale și a reuniunilor cu caracter internațional, care au loc pe teritoriul României, se fac cu avizul Ministerul Tineretului și Sportului, în conformitate cu Regulamentul de

aplicare a Legii 69/2000 aprobat prin HG 884/13.09.2001 .

Articolul 4

Atribuțiile FRP

stabilește direcțiile de dezvoltare ale patinajului, în concordanță cu prevederile strategiei Generale de organizare și dezvoltare a educției fizice și sportului din România, strategia participării la competițiile internaționale oficiale și obiectivele de realizat la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale și Europene, Cupe mondiale și europene (Grand Prix – patinaj artistic), Jocurile Balcanice, precum și măsurile ce se impun pentru realizarea lor ;

elaborează și urmărește aplicarea în practică a unor sisteme de cerințe și norme cu caracter tehnico-metodic, precum și baremuri pentru toate categoriile de vârstă privind selecția și promovarea în grupe valorice în cadrul secțiilor și în loturile naționale de seniori și juniori, precum și cele legate de pregătirea loturilor naționale și olimpice;

întreprinde, în mod sistematic pe scară națională, acțiuni pentru selecția și promovarea unor elemente de valoare, urmărește și sprijină buna organizare, consolidare și dezvoltare a centrelor naționale olimpice de pregătire a juniorilor;

întocmește calendarul și regulamentele campionatelor și concursurilor naționale la toate categoriile, calendarul competițiilor internaționale și se preocupă de buna organizare a acestora;

propune MTS și COR loturile olimpice, alcătuiește loturile naționale de seniori și juniori, precum și echipele naționale care vor reprezenta federația în competițiile internaționale, organizează pregătirea acestora în vederea realizării obiectivelor federației, aprobă programele și planurile de pregătire;

stabilește norme privind înființarea și afilierea secțiilor de patinaj, legitimarea, dubla legitimare și transferarea sportivilor, vize anuale, fuzionarea și desființarea secțiilor;

îndrumă, controlează și acordă sprijin tehnic și metodic, organizatoric și material secțiilor din cluburile sportive, precum și asociațiilor județene de patinaj și a municipiului București;

elaborează sistemul de informare și documentare, organizează consfătuiri, cursuri și stagii de perfecționare a antrenorilor, arbitrilor și instructorilor, precum și examene de perfecționare și ridicare a gradului de calificare;

realizează legătura cu compartimentele de specialitate din Ministerul Tineretului și Sportului, din alte ministere sau departamente, în vederea susținerii activității de patinaj în secțiile subordonate acestora și creerii unor condiții cât mai bune de pregătire sportivilor din unitățile lor;

j) stabilește și întreține relații cu federațiile de patinaj din alte țări, cu I.S.U., C.E.R.S. și F.I.R.S participă la congresele și conferințele organizate de acestea, urmărește promovarea unor reprezentanți români în aceste foruri internaționale;

k) Întreprinde măsuri pentru prevenirea, controlul și sancționarea folosirii substanțelor interzise și a metodelor neregulamentare destinate să mărească, în mod artificial, capacitățile fizice și psihice ale sportivilor sau să modifice rezultatele competițiilor organizate la nivel național, măsuri prevăzute în Regulamentul de funcționare a F.R.P., în conformitate cu prevederile I.S.U., C.E.R.S. și F.I.R.S, ale C.I.O.(Comitetul Olimpic International) și W.A.D.A.(Agentia Mondiala Anti-Doping);

l) întreprinde măsuri pentru prevenirea și combaterea indisciplinei și violenței, precum și pentru promovarea spriritului de „fair play”;

m) Administrează și gestionează mijloacele financiare și materiale aflate în patrimoniu, în conformitate cu prevederile legale, ale Statutului, regulamentelor și normelor proprii.

n)stabilește cuantumul cotizațiilor, taxelor, contribuțiilor și penalităților care se aplică în activitatea de patinaj;

o) asigură mijloace financiare și materiale prin efort propriu, din activități nepatrimoniale specifice activității de patinaj sau din activități economice directe, realizate în legătură cu obiectul de activitate al federației;

p) se poate asocia cu alte persoane juridice și fizice pentru construirea de societăți comerciale sau pentru participarea cu părți sociale la societăți comerciale, pentru realizarea obiectivelor federației;

q)colaborează cu autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și cu alți factori interesați, pentru dezvoltarea și modernizarea bazei materiale destinate practicării patinajului;

r)organizează banca de date a federației privind activitatea de patinaj din România;

s)exercită autoritatea disciplinară în domeniul său de activitate, în termenii prevăzuți de Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 cu modificările și completările ulterioare și potrivit regulamentelor proprii;

t)reprezintă, susține și apără interesele patinajului românesc pe plan intern, în relațiile cu Ministerul Tineretului și Sportului, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, autoritățile administrației publice centrale și locale, cu alte instituții și organizații, precum și pe plan internațional în relațiile cu I.S.U., C.E.R.S. și F.I.R.S., cu federațiile de patinaj din alte țări sau cu alte foruri sportive internaționale cu implicații în domeniul patinajului;

Federația Română de Patinaj elaborează și adoptă în cadrul comitetelor, colegiilor și comisiilor, potrivit competențelor care le sunt atribuite în prezentul Statut, următoarele:

Regulamentul de organizare a activității de patinaj din România;

Regulamentul disciplinar;

Regulamentul privind Statutul și transferul patinatorilor;

Regulamentul privind Statutul antrenorilor de de patinaj

Regulamentul privind organizarea si desfasurarea activitatii arbitrilor de patinaj pe plan intern ;

Regulamentul de clasificare sportivă;

Regulamentul intern al Federației Române de Patinaj, precum și regulamentele de organizare și funcționare ale comitetelor și comisiilor federației;

Regulamentul loturilor naționale și olimpice de patinaj din România;

Norme de organizare, tehnice, financiare și de asigurare materială, pentru propria activitate sau cu caracter general obligatoriu pentru activitatea de patinaj;

Alte regulamente sau norme specifice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la Articolul 9 din prezentul Statut.

Statutul, regulamentele, normele și hotărârile comitetelor și comisiilor Federației Române de Patinaj sunt obligatorii pentru structurile sportive afiliate și membrii acestora.”

ANALIZA MEDIULUI INTERN

ANALIZA MEDIULUI EXTERN

STRATEGIE DE DEZVOLTARE

S-O

Obtinerea de venituri proprii prin crearea unei scoli de patinaj solide sub sigla FRP avand in vedere preturile reduse ale bazelor sportive detinute de MTS

Obtinerea de venituri proprii prin organizarea de spectacole de patinaj cu sportivii romani

Avand in vedere relatia foarte buna a FRP cu Directorul programului de dezvoltare regionala al ISU putem atrage organizarea de seminarii pentru arbitrii si antrenori pe teritoriul Romaniei

Organizarea de selectii pe patinoarele de agrement

Atragerea de sponsori avand in vedere calificarea la J.O. 2014

W-O

Posibilitatea ca in 2022 sa obtinem desfasurarea J.O. de Iarna pe teritoriul Romaniei poate ajuta la dezvoltarea bazei materiale si atragerea de sponsori

Atragerea de fonduri europene prin programul de dezvoltare regionala pentru crearea de baze sportive proprii

Atragerea de fonduri europene pentru fromarea si perfectionare antrenori

Naturalizarea unor sportivi rusi pentru obtinerea de rezultate pe plan international

Atragerea de fonduri europene pentru schimbarea sediului FR Patinaj

S-T

Organizarea de selecții atât din mediul urban dar în special în mediul rural, insuficient exploatat

Sprijinirea MTS in vederea schimbarii legii 32/1994

Punerea in functiune a comisiei de disciplina in momentul abaterii angajatilor de la procedurile legale sau daca sunt semne de delicte economice

Propunerea comitetului de arbitrii de infiintare a unei scoli pentru formarea de noi arbitrii

Pregatirea de spectacole de patinaj precum si de maratoane pentru popularizarea sportului si stimularea concurentei

W-T

Mentinerea unui grup de sportivi din Romania cu sprijinul cluburilor, administratiilor publice, MTS-ului si COSR pana la imbunatatirea situatiei economice generale si a FRP

Schimbarea conducerii FRP daca nu se poate ajunge la un consens cu MTS

Angajarea de voluntari pentru ajutorul angajatilor FRP

Formarea unui program pentru strangerea celor 2% din impozitul catre stat care poate fi redirectiona catre ONG-uri

5. Organizarea de strangeri de fonduri pentru sportivii calificati la Campionatele Mondiale Europene si J.O.

3. Metodologia cercetarii

3.1 Obiectivele cercetarii

Programarea neuro-lingvistică, dezvotată de R. Bandler și J. Grinder, reprezintă , conform oamenilor de știință care au cercetat acest fenomen una dintre cele mai complexe științe ( deși nu este definită ca fiind o știința) ce se bazează pe comportamentele și simțurile indivizilor, atât la nivel conștient dar și mai mult la nivel inconștient. NLP poate fi folosită în toate domeniile atât pentru dezvoltarea personală , cât și pentru dezvoltarea afacerilor. În România cele mai multe studii și traininguri NLP se fac pe dezvoltare personală și mai puțin pe dezvoltarea companiilor/ federațiilor.

În lucrarea de față obiectivul urmărit prin această cercetare a fost observarea nivelului de utilizare al programării neuro-lingvistice la nivelul federațiilor sportive. Cu precădere dacă NLP este utilizat la nivel conștient sau inconștient. Bineînțeles care ar fi sectorul NLP unde se poate lucra pentru îmbunătațirea performanțelor unei federații. Având în vedere ca este prima lucrare de acest gen din România , nu am avut alți termeni de comparație sau raportare. Având în vedere că NLP este un termen relativ nou în România, în domeniul sportului încă nu a intrat acest principiu, deși poate îmbunătății atât performanțele sportivilor cât și performanțele cnducerii federațiilor și cluburilor.

NLP-ul se aplica foarte bine atât managementului echipelor cât și al relațiilor profesionale, și aici vorbim despre a motiva, a stimula, a convinge și a colabora. Cu ajutorul programării neuro-lingvistice poți înțelege indivizii ca individualități fără a-i judeca , astfel echipa poate fi mai puternică și fiecare poate fi recunoscut cu diferențele sale. Managerul ce folosește NLP va putea foarte ușor să identifice diferitele stiluri de comunicare , avantajele pe care le aduce grupului diversitatea și să-și adapteze comportamentul și limbajul în funcție de situație.

Trecând un pic și prin subiectul sportivi, pentru ca ei sunt temelia federațiilor , la nivel înalt, sportivii câștigatori sunt cei care au cea mai bună pregătire psihică. Antrenamentul specific binînțeles , joacă un rol important , însă majoritatea au un program mental asemanător. Sportivi ce obțin rezultate extraordinare folosesc tehnici NLP pentru prgătirea psihică. Spre exemplu în USA există instituții de formare cu ajutorul NLP, în cadrul cărora sunt programe speciale dedicate sportivilor și antrenorilor lor.

3.2 Esantion ( FRH, FRM, FRP, FRB )

În cadrul acestei lucrări am ales să fac cercetarea propriu-zisă bazându-mă pe 4 federații .

Federația Română de Hochei din București, blvd Basarabiei nr 35, sector 2; cu 7 angajați dintre care 5 au fost supuși chestionarului.

Federația Română de Motociclism din București, blvd Basarabiei nr 35, sector 2, cu un număr de 5 angajați dintre care au raspuns chestionarului 3.

Federația Română de Patinaj din București, blvd Basarabiei nr 35, sector 2, cu un număr de 3 angajați dintre care au raspuns chestionarului 3.

Federația Română de Baschet din București, blvd Basarabiei nr 35, sector 2, cu un număr de 24 de angajați dintre care au raspuns chestionarului 7.

3.3 Metode de cercetare

Pentru a efectua cercetarea în cadrul acestor Federații, am folosit un chestionar cu 60 de itemi( grupați într-o scară Likert cu 5 trepte), și 20 de subscale , măsurând 20 de elemente din cadrul instrumentarului NLP.

Chestionar

Identificarea instrumentelor PNL utilizate de angajatii unei federatii

Raspunsuri posibile :

Am si eu o parte din vina daca nu reusesc sa comunic cu o persoană

1. 2. 3. 4. 5.

Cand comunic cu cineva imi modific starea de spirit după cea a interlocutorului

1. 2. 3. 4. 5.

Cand trebuie sa gasesc o solutie pentru a rezolva o problemă am cel putin trei posibilitați din care să aleg

1. 2. 3. 4. 5.

Imit gesturile și comportamentul interlocutorului pentru a obține rezultatul dorit

1. 2. 3. 4. 5.

Într-o negociere imitarea tonalitati, accentului si a posturii celeilalte persoane poate conduce negocierea spre un final previzibil

1. 2. 3. 4. 5.

Într-o negociere , încerc să îndrept interlocutorul în direcția anumitor acțiuni, în funcție de interesul propriu

1. 2. 3. 4. 5.

O stare de spirit trebuie modificată până în momentul în care se ajunge la starea de spirit dorită

1. 2. 3. 4. 5.

Pentru a ajunge la starea dorită este importantă modificarea propriului comportament

1. 2. 3. 4. 5.

Când vreau sa aflu dacă un comportament este bun îl supun testării , verificării operatorilor iar apoi aflu reyultatul și apoi îl compar cu cel preconizat

1. 2. 3. 4. 5.

Mediul îmi îmi influențează problemele

1. 2. 3. 4. 5.

Atingerea obiectivului propus poate fi realizată prin parcurgerea unor stări intermediare

1. 2. 3. 4. 5.

Pentru a-mi atinge obiectivul utilizez diverși oeratori specializați

1. 2. 3. 4. 5.

Cu cat ai mai multe informații cu atât atingi mai ușor un obiectiv

1. 2. 3. 4. 5.

Când îmi propun atingerea unui obiectiv , identific si factorii ce ma pot împiedica

1. 2. 3. 4. 5.

Când îmi propun atingerea unui obiectiv iau în considerare și factorii precedenți ce mi+au cauzat probleme

1. 2. 3. 4. 5.

Factorii cognitivi sunt extrem de importanți pentru a atinge obiectivul dorit

1. 2. 3. 4. 5.

Comportamentul influențează atingerea obiectivului propus

1. 2. 3. 4. 5.

De obicei identific elementele importante ale unui proces de comunicare, deoarece doresc să aflu legaturi directe din componența procesului de comunicare

1. 2. 3. 4. 5.

Când comunic un mesaj important, cobor tonul

1. 2. 3. 4. 5.

Într-un proces de comunicare , limbajul non-verbal are un rol esențial în transmiterea mesajului.

1. 2. 3. 4. 5.

Gesturile ne pot arăta informații despre o anumită persoană

1. 2. 3. 4. 5.

Uneori fac aceleași gesturi și am un comportament asemănător cu persoana cu care discut

1. 2. 3. 4. 5.

Într-o discuție cu un interlocutor încerc să îi imit comportamentul, mai ales tonul vocii

1. 2. 3. 4. 5.

Când comunic cu o persoană încerc să îi imit comportamentul, cu precădere tonul vocii

1. 2. 3. 4. 5.

Asociez cuvinte, sunete, imagini cu stimuli externi pentru a mă motiva

1. 2. 3. 4. 5.

Pentru a obține un anumit comportament folosesc relația stimul-răspuns

1. 2. 3. 4. 5.

Asociez cuvinte, sunete, imagini cu sistemele de reprezentare chinestezic, auditiv, vizual

1. 2. 3. 4. 5.

În cadrul comunicării cu ceilalți știu sa interpretez limbajul non-verbal

1. 2. 3. 4. 5.

Aproape întotdeauna reușesc să descifrez comportamentul interlocutorului

1. 2. 3. 4. 5.

În procesul de comunicare cu ceilalți folosesc tehnica accesării ochilor

1. 2. 3. 4. 5.

Când mi propun să ating un obiectiv mă întreb dacă o papusă ar putea să-l realizeze

1. 2. 3. 4. 5.

Folosesc modul afirmativ atunci când îmi stabilesc niște obiective

1. 2. 3. 4. 5.

33. Când îmi propun un obiectiv stabilesc metodele pentru a-l atinge

1. 2. 3. 4. 5.

De multe ori am impresia că între mine și persoanele din jurul meu există o puternica legatură atât la nivel psihic cât și mental

1. 2. 3. 4. 5.

Nivelul de încredere în mine crește când sunt înconjurat de persoane asemenea mie.

1. 2. 3. 4. 5.

Persoanele ce au un limbaj non-verbal bogat îmi plac

1. 2. 3. 4. 5.

Când comunic cu o persoană încerc să îi imit tiparele comportamentale după ce i le observ

1. 2. 3. 4. 5.

Într-o dicuție cu un interlocutor încerc să-i imit poziția capului

1. 2. 3. 4. 5.

Într-o discuție cu un interlocutor încerc să-i imit poziția corpului

1. 2. 3. 4. 5.

În general, pentru a obține informații cât mai bogate din mediu îmi folosesc toate simțurile

1. 2. 3. 4. 5.

41. Abilitățile legate de simțuri încerc să mi le dezvolt periodic

1. 2. 3. 4. 5.

Experiența poate fi mai eficientă dacă informațiile din mediu sunt mai bogate

1. 2. 3. 4. 5.

Încerc să-mi însușesc anumite elemente ale persoanelor de succes pentru a avea rezultate mai bune în munca mea

1. 2. 3. 4. 5.

44. În general pot descoperi cele mai importante comportamente ale oamenilor cu performanțele cele mai bune din cadrul federației

1. 2. 3. 4. 5.

45.Încerc să asimilez de la persoanele cu reyultate excelente comportamentele ce îi diferențiază de ceilalți

1. 2. 3. 4. 5.

46. Atunci când preiau o informație , elimin elementele ce le consider a fi în exces

1. 2. 3. 4. 5.

Atunci când preiau anumite informații din mediu le atribui propriile mele stări emotionale

1. 2. 3. 4. 5.

Întotdeauna transmit doar informațiile corecte către alte persoane

1. 2. 3. 4. 5.

Toate informațiile ce le primesc din mediu le filtrey cu propriul meu sistem de reprezentare

1. 2. 3. 4. 5.

Oamenii nu pot comunica nici verbal nici non-verbal

1. 2. 3. 4. 5.

În cea ce privețte procesul de învațare , stareaa de transă este superioară celei conștiente

1. 2. 3. 4. 5.

Îmi place uneori să vorbesc despre ceva ca și cum ar fi altcva

1. 2. 3. 4. 5.

Realitatea exterioară o percep prin intermediul simțurilor , foarte bine.

1. 2. 3. 4. 5.

Folosesc analogiile când vreau să transmit un mesaj important

1. 2. 3. 4. 5.

Orice comportament uman poate fi folosit în funcție de situație

1. 2. 3. 4. 5.

Consider ca există o intenție poyitiva în spatele oricărui comportament

1. 2. 3. 4. 5.

Încerc să am întotdeauna o a 2a perspectivă aupra oricărui subiect, astfel să am mai multe obțiuni dintre care să aleg

1. 2. 3. 4. 5.

Indiferent de situație urmaresc o singură informație cautând să obțin cât se poate de mult de la ea

1. 2. 3. 4. 5.

Informațiile ce le preiau din mediu, le organizez și le filtrez după propriile mele priorități

1. 2. 3. 4. 5.

Experiențele proprii le divizez, orientez și clasific în funcție de necesități

1. 2. 3. 4. 5.

Subscale și instrumentele NLP folosite

Metamodelul (ME) – 46,47,48

Metaforă (MF) – 52, 53,54

Recadrare ( RE)- 55, 56, 57

Metaprograme ( MA ) – 58,59,60

Aliniere ( AL)- 22,23,24

Ghidare ( GH ) – 4,5,6

Raport (RA )- 34,35,36

Oglindire ( OG ) – 37,38,39

Ancorare ( AN )- 25,26,27

Calibrare ( CA) -28,29,30

Acuitate senzorială ( AS)- 40,41,42

Modelare (MO)- 43,44,45

Stabilirea obiectivelor ( SO) – 31,32,33

Flexibilitatea comportamentală ( FC) – 1,2,3

Model Milton (MM)- 49,50,51

Model SCORE ( MS) – 13, 14,15

Model BAGEL ( MB ) – 19,20,21

Model TOTE ( MT) – 7,8,9

Model SOAR ( MR) – 10,11,12

Model ROLE ( ML)- 16,17,18

Interpretare chestionar

0 – 60 puncte

Acest punctaj indică o folosire la un nvel foarte ridicat a instrumentarului NLP in Federație . Managementul nu mai necesită ajustări.

61 – 120 puncte

Indică o folosire la un nivel ridicat a instrumentarului NLP în managementul federației. Astfel federația obține avantaje competitive la un nivvel ridicat și nu necesită decât foarte puține ajustări.

.

121-200 puncte

Acest scor arată o folosire a instrumentelor NLP la un nivel mediu , așadar compania obține avantaje competitive datorita folosirii intrumentelor NLP. Nivel satisfăcător

201 – 300 puncte

Elementele instrumentarului NLP sunt folosite la un nivel foarte scazut spre deloc. Deși firma ar putea avea un nivel competitiv mult mai mare, totuși , acest lucru nu se întâmplă. Este indicat ca o firmă să utilizeze cel puțin la nivel mediu instrumentarul NLP pentru creșterea competivității.

3.4 Rezultate si interpretare

Fig. 3.4.1

Utilizarea programării neuro-lingvistice este invers proporțională cu rezultatul obținut pe fiecare federație. Astfel că angajații FR Patinaj folosesc instrumentele NLP mai mult decât angajații FR Baschet. Din nefericire observăm că nici una dintre federați nu se încadrează la folosirea la un nivel superior al NLP ci conform datelor fiecare utilizează cu precădere la un nivel inconștient câteva dintre instrumentele NLP.

O comparație exactă nu se poate face între cele 4 federații , datorită faptului că diferențele sporturilor și a interesului publicului pentru aceste sporturi este diferit , deasemeni finanțarea de la bugetul de stat este diferită. Sunt sporturi de echipă contra sporturi individuale. Cea ce se poate înțelege , este că , este mai mult decât necesară o aprofundare a NLP în acest domeniu.

Fig. 3.4.2

Graficul de mai sus este rezultatul folosirii elementelor programării neuro-lingvistice de către subiecții cercetării. Putem observa că Modelul SCORE ( MS) este cel mai utilizat acesta fiind un instrument ce se bazează pe un cumul de informații obținute din mediu. Iar Oglindirea ( OG) este cel mai puțin folosită , datorită necunoașterii subiecților a cea ce înseamnă dezvoltarea unui raport profund cu interlocutorul, imitarea persoanei cu care comunici creează un mediu propice pentru conversații.

Fig. 3.4.3

Procentajul de mai sus este desigur invers proporțional cu folosirea elementelor NLP , cea ce putem observa este ca importantă diferența între cel mai utilizat element și cel mai puțin elemet , este un echilibru între toate acestea, cea ce denotă că instrumentele NLP sunt folosite la nivel inconștient cu precădere , nefiind o acțiune conștientă.

Fig. 3.4.4

În cadrul FR Hochei pe gheață modelarea este tehnica cel mai des folosită, aceasta presupune, așa cum am mai spus , adoptarea metodelor de lucru a persoanelor ce se diferențiază de ceilalți prin performanțe, prin atingerea obiectivelor propuse. Astfel cei ce folosesc această metodă își pot atinge potențialul maxim schimbându-și comportamentul în urma contactului cu persoanele eficiente din cadrul federației sau din afara ei. Următoarea tehnică folosită fiind Modelul SCORE , care presupune stabilirea unui obiectiv precis și stabilirea foarte concretă a pașilor de urmat pentru atingerea acestuia. Această tehnică SCORE fiind una foarte importantă în managementul unei federații. Folosirea acestei tehnici în mod conștient ar putea conduce la rezultate remarcabile în performanțele unei federații. Această tehnică este folosită deasemeni , de către cunoscători, în rezolvarea problemelor, fiind necesare informații minime.

Oglindirea fiind la polul opus modelării ca și mijloc NLP folosit in FRHG, deși este o tehnică oarecum ușor de folosit, este mai puțin folosită spre deloc deoarece aceasta cere o cunoaștere a cea ce înseamnă NLP .

Fig. 3.4.6.

La FR Baschet principala tehnică folosită este acuitatea senzorială , urmată de modelul SCORE ca și la FRHG. Acuitatea senzorială presupune folosirea simțurilor la un nivel optim, cea ce duce la înțelegerea mediului exterior. Folosirea simțurilor la un nivel avansat permite celor care o folosesc să înțeleagă interlocutorii și astfel să ajungă la rezultate favorabile. Observând situația FRB din acest moment , și comparând-o cu celelalte federații, am putea trage concluzia că înțelegerea mediului extern este extrem de importantă pentru performanțele unei federații.

Tehnica cea mai puțin folosită, ca și la FRHG, este oglindirea care , așa cum am mai spus, necesită cunoașterea tehnicilor și instrumentelor NLP .

Fig 3.4.7.

La FR Patinaj, cu un punctaj egal gasim ca fiind cele mai utilizate instrumente recadrarea și metaprogramele cea ce denotă o raportare și o adaptabilitate foarte bună la mediul extern. După cum se și observă conducerea FR Patinaj deși nu au avut finanțare de la MTS de doi ani de zile, s-au adaptat situației, încercând să înțeleagă motivul pentru care s-a ajuns în această situație și analizând fiecare situație în parte. Din nefericire nici aici nu se practică la un nivel conștient , având ca și element cel mai puțin utilizat, oglindirea .

După oglindire, observăm ca alinierea și modelul ROLE sunt neutilizate. Pentru îmbunătățirea situației FR Patinaj, este necesară utilizarea alinierii care presupune planificare și conducere eficientă prin raportarea la interlocutori, sincronizarea cu aceștia.

3.4.8

La FR Moto întâlnim cea mică medie ce arată cea mai mare utilizare a modelului SCORE precum și cea mai mare medie pentru tehnica oglindirii. Cea ce denotă același fenomen ca și la federațiile de mai sus, o folosire inconștientă a tehnicilor NLP dar și faptul ca aceștia cunosc metode de rezolvare a problemelor , acest lucru observându-se și prin faptul că nu există conflicte la nivelul federație nici interne precum nici externe în raport cu federațiil prezentate anterior.

4. Concluzii

Aceasta fiind primul contact de acest gen cu federațiile, sunt necesare studii mult mai aprofundate asupra acestui subiect . Aflându-ne în faza incipială ca și nivel de utilizare a programării neuro –lingvistice sunt necesare traininguri speciale pe domeniul sportului de folosire a NLP pentru a putea îmbunătații performanțele din acest domeniu pe orice nivel posibil.

Folosirea instrumentarului NLP creează beneficii atât în cadrul federațiilor, în relațiile intre angajați, gestionarea situațiilor de criza etc. cât și în relațiile externe cu cluburile afiliate federațiilor , cu Federațiile internaționale și cu forurile superioare.

În procesul de negociere este benefică utilizarea NLP pentru obținerea de contracte de sponsorizare, contracte cu media pentru promovarea sportului, contractele de cazare, masă și transport pentru sportivi ș.a.

Bibliografie

1. Psihologia lui C.G. Jung – Jolande Jacobi , trad. Daniela Ștefănescu, ed. Trei, București 2012

2. Utiizarea performanta a programarii neurolingvistice(NLP) in managementul firmei, Cornel Marian Iosif, ed. C.H Beck, Bucuresti 2013

3. Programarea neuro-lingvistica si arta comunicarii, Rene de Lassus, trad. Adriana Badescu, Bucuresti:Teora, 2004

4. David Molden – Management cu NLP, ed. Curtea Veche, București, 2013

5 .Manual de NLP – Joseph O’Connor, trad. Eduard Bucescu, ed. Curtea Veche , București, 2012

6. http://3ming.eu/nlp-metaforele-doar-un-gand/ , accesat la 09.06.2014

7.http://www.profitraining.ro/index.php?pag_index=2&title_archives=Articole%20de%20specialitate&title_pag=Modelare%20in%20NLP&id_news=184

http://mirelazivari.ro/nlp-forma-de-psihoterapie, accesat la 11.06.2014

8 . http://peligrad-sorin.blogspot.ro/2010/11/limbajul-hipnotic-modelul-milton.html, accesat pe 11.06.2014

9. http://www.webdex.ro/online/dictionar/federa%C8%9Bie , accesat la 11.06.2014

10. http://www.avocatnet.ro/content/forum|displayTopicPage/topicID_206093/Cum-infiintez-o-federatie-sportiva-nationala.html , accesat la 11.06.2014

11. Curs NLP – limba romana – http://www.scribd.com/doc/53286089/NLP-curs, accesat la 06-06-2014

12. http://ucoach.leonardo.xlab.si/ro/5-aplicarea-instrumentelor/stabilirea-relatiei/instrumente-esentiale/metamodelul-limbajului/ accesat pe 09.06.2014

13.http://media0.webgarden.com/files/media0:4fc011839b899.pdf.upl/NLP%20PRACTIC.pdf accesat la 09.06.2014

14.http://roagora.blogspot.ro/2013/02/metamodelul-lingvistic-cum-sa-i.html accesat la 09.06.2014

15. http://discerne.wordpress.com/2011/10/06/la-ce-ne-ajuta-sa-cunoatem-si-sa-intelegem-metaprogramele-de-stefan-alexandrescu/ accesta la 09.06.2014