MANAGEMENTUL DIAGNOSTIC ȘI TERAPEUTIC Î N NEOPLASMELE COLORECTALE COORDONATOR ȘTIINȚIFIC CONF. DR. POP MIRCEA ABSOLVENT POPA ROXANA -LORIANA ORADEA… [628271]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
MEDICINĂ GENERALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
CONF. DR. POP MIRCEA

ABSOLVENT: [anonimizat] 2020

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
MEDICINĂ GENERALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

MANAGEMENTUL DIAGNOSTIC ȘI TERAPEUTIC Î N
NEOPLASMELE COLORECTALE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
CONF. DR. POP MIRCEA
ABSOLVENT: [anonimizat] 2020

Studiul a fost realizat cu ajutorul domnului Conf. Dr. Pop Mircea,
coordonator științific al lucr ării de fa ță și al Dr. Coțe Adrian, c ărora
doresc s ă le mul țumesc pentru îndrum ările și sprijinul acordat.

CUPRINS
PARTEA GENERALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 1
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 1
CAPITOLUL I – ANATOMIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 2
Cecul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3
Colonul ascendent ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 4
Colonul transvers ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 4
Colonul descendent ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
Colonul sigmoidian ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
Rectul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
CAPITOLUL II – EPIDEMIOLOGIA Ș I PATOGENIA NEOPLASMELOR COLO –
RECTALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 10
CAPITOLUL III – CLASIFICARE MORFOPATOLOGICĂ, STADIALIZARE ……………… 16
CAPITOLUL IV – DIAGNOSTICUL ÎN CANCERUL COLORECTAL ………………………….. 20
Tabloul Clinic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 20
Paraclinic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 21
CAPITOLUL V – TRATAMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 23
Tratamentu l chirurgical ………………………….. ………………………….. ………………………….. 23
Terapia adjuvantă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
PARTEA SPECIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 28
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 28
MATERIAL ȘI METODĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 29
REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 32
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 73
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 75
ANEXA I – Lista figuri, tabele și imagini ………………………….. ………………………….. …………………… 77

1
PARTEA GENERALĂ
INTRODUCERE

Lucrarea de față abordeaz ă subiectul neoplasmelor colorectale, patologie care prezintă
un mare interes la ora actuală datorită frecvenței ridicate în rândul populației generale și care
nediagnosticată sau netratată crește atât rata morbidității cât și a mortalității.
În primu l capitol al acestei lucrări este prezentată succint anatomia sistemului digestiv
de la cec până la rect. Este necesar a fi cunoscută anatomia colonului și a re ctului pentru a putea
înțelege care poate fi evolu ția unui neop lasm în funcție de lo calizare și care ar fi atitudin ea
terapeutică adecvată pentru fiecare caz în parte.
În al doilea capitol sun t câteva date epidemiologice relevante în literatura actuală de
specialitate și a fost sintetizat ă etiopatogenia neoplasmelor colorectale.
În capitolul trei sunt discutat e tipurile morfopatologice de neoplasme și stadializarea lor
după diverși autori.
Capitolul patru cuprind e investigațiile paracl inice necesa re pentru diagnosticul acestei
patologii si tabloul clinic pe care pacientii il prezinta .
Capitolul cinci abordează principiile terapeutice , tratamentul chirurgical în funcție de
localizarea tumorii, terapia neo -adjuvantă în cazul neoplasmelor rectale cât ș i complicațiile
postope ratorii imediate și tardive posibile.
În partea spec ială este prezentat un studiu retrospectiv pe un lot de 10 6 pacienți internați
în clinica Chirurgie Generală I din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea în
perioada ia nuarie – decembrie 2019.
Cauzistica din cadru l studiului statistic aparține î ntregu lui personal medical din cadrul
SCJUO – clinic a Chirurgie Generală I.

2
CAPITOLUL I – ANATOMIE

Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv c are se înt inde de la valvula
ileocecal ă până la nivelul orificiului a nal și prezintă o mare importanț ă în digestia chimului
intestinal și formarea materiilor fecale. Acesta are o lungime medie de 1.60 m și este d ispus în
cavitatea abdominală ca o ramă care înconjoară intes tinul subțire; el începe în fosa iliacă dreaptă
prin cec, se continuă cu cadrul colic cu traiect inițial ascendent care formează flexura hepatică
după care urmează un traiect transversal până la nivelul flexurii splenice, de unde urmează un
traiect descende nt, coborând în fosa iliacă stâng ă și se continuă cu rectul care se deschide la
exterior prin orificiul anal. [1,3,11]
Anatomic, el se împarte în 6 segmente: cec cu apendice, colon ascendent, tranvers,
descendent , sigmoid și rect.
Conformația sa exterio ară prezintă det alii caracteristice; culoarea sa este mai pală,
sidefie, prezintă câteva particularități morfologice caracteristice: teniile, haustrele și apendicele
epiploice.[1, 12]
Teniile colonului sunt formate din trei benzi musculare de aproximativ 0 .5 cm lățime
care pleacă de la inserția apendicelui vermiform, se continuă de -a lungul colonului până la
nivelul rectului unde își pierd individualitatea. Tenia liberă este vizibilă la nivelul întregului
colon , la niv elul teniei mezocolice se inseră mezocolonul dorsal primar, iar la n ivelul teniei
omentale se inseră marele epiploon la nivelul colonului transvers.
Haustrele sunt saculaț iuni la nivelul colonului separate prin șanțuri transversale adânci.
Apen dicele omentale sunt ciucuri grăsoș i, cu for me variate care sunt formate dintr -un
înveliș peritoneal care conține o ma să de grăsime. Aceștia se inseră la nivelul teniilor intestinale.
Conformația interioară a intestinului gros “prezint ă o dispoziție inversă conformaț iei
exterioare. Teniile proemină sub forma unor fâșii longitudinale: haustrelor le corespund
niște pungi sau celule, iar incizurilor interhaustrale le corespund plicele semilunare ale
colonului” [1 ,12].

3
Cecul

Cecul este localizat în fosa iliacă dreaptă, are o formă saculară și reprezintă locul de
vărsare al ileonului în intestinul gros la nivelul ostiului ileoce cal. Acesta are o lungime medie
de 6 cm, lărgime de 7 cm și volum de 200 -400 ml.
“ Cecul este mobil când porțiunea terminală a me zenterului ajunge până în unghiul ileo –
cecal, fiind mai scurt sau poate fi fx când mezenterul e scurt și peritoneul se reflectă mai jos, de
pe cec pe peretele posterior” [3].
Raporturi [1,2]:
Anterior – peretele anterior al abdomenului
Posterior – mușchiul iliac și mușchiul psoas prin intermediul peritoneului posterior, țesut
subperitoneal ( prin care trece nervul femural) și fascia acestor mușchi
Lateral – mușchiul iliac și jumătatea laterală a ligamentului inghinal
Medial – mușchiul psoas lung , vasele iliace externe, ansele intestinale
La nivelul peretelui medial își au originea cele 3 tenii și apendicele vermiform.
Inferior – răspunde unghiului format prin întâlnirea peretelui abdominal anterior cu
fascia iliacă sau cu viscerele pelvine când s e află în poziție joasă.
Superior se continuă cu colonul ascendent.
Valvula ileocecală Bauhin este alcătuită din două plice (fiecare formată din două lame,
una care provin e din intestinul subțire și una din cec) care se unesc, formând o comisură de la
care pleacă frâ ul an terior și cel posterior; aceasta împiedică refluxul chilului.
Apendicele vermiform este un segment rudimentar anexat cecului, care se deschide pe
fața postero -medială a cecului la locul de unire a celor 3 te nii, la o distanță de 2 cm de valva
ileocecală . Dimensiunile sale sunt variabile, având o lungime între 2 și 20 cm și un diametru de
aproximativ 5 -8 mm. Situatia sa topografică are un grad crescut de variabilitate; poate avea
poziție subcecal ă, pelvină, retrocecal ă, latero -cecal ă, retroileal ă sau mezoceliac ă.

4
Vascularizaț ia cecului
Artere le care irigă cecul sunt reprezentate de artera cecală anterioară și arteră cecală
posterioară, ramuri din arteră ileocolic ă, care este la rândul ei ramură din artra mezenterică
superioară. [1,3].
Siste mul venos cecal se varsă în vena ileocecală, venă tribut ară venei mezentricei
superioare [3].
Inervaț ia simpatică provine din plexul celiac prin plexul mezenteric superior, iar cea
parasimpatică din nervii vagi [3].
Colonul ascendent

Colonul acendent ocupă partea superioară a fosei iliace drepte și regiunea lombară
dreapt ă, are o lungime de 12 -15 cm, cu direcție verti cală, pornește de la nivelul cecului spre
fața viscerală a ficatului, unde ia o direcție spr e stânga, formând flexura colică dreaptă (flexura
hepatică). Are raport anterio r cu ansele entrale, omentul mare și peretele abdominal anterior,
posterior are raport cu fața anterioară a rinichiului drept, mușchiul pătrat al lombelor, mușchiul
iliac și fascia iliacă prin i ntermediul fasciei de coalescenț ă retrocolice Tol dt. Această fascie de
coalescenț ă permite decolarea și moblizarea colonului [1,3].
Flexura hepatică este localizată la nivelul hipocondrului drept, la nivelu l extremităț ii
anterioare a c oastelor X, XI. Aceasta formează pe faț a visceral ă a ficatului impresiunea colică.
Are raport anterior cu faț a vicerală a ficatului, iar posterior vine în raport cu duodeul și rinichiul
drept [1].
Colonul transvers

Colonul transvers are o lungime medie de aproximativ 50 -60 cm, direcție oblică ușor
ascendentă de la dreapta la stânga și răspunde hipocondrului drept, epigastrului și hipocondrului
stâng. Poziția lui nu este fixă , ci este în raport cu starea sa de umplere și cu poziția și starea de
umplere a organelor din jur. Acesta este împărțit în două segmente, drept și stâng. Segmentul
drept este relativ fix datorită mezoului să u scurt, iar cel stâng prezintă o mobilitate mai mare
datorită porțiunii mai î nalte a mezocolonului transvers.

5
Acesta are rap ort anterior cu peretele abd ominal anterior. Pe această fața se inseră
omentul mare la nivelul teniei. În sus se află în raport cu faț a visceral ă a ficatului, iar partea
stângă urmează marea curbură gastrică prin care se leagă prin intermediul ligamentului gastro –
colic. Inferior, este în rapo rt cu ansele enterale și flexura duodeno -jejunală. Posterior, segm entul
fix este în raport cu fața anterioară renală dreaptă și încrucișează porțiunea descendentă a
duoden ului; segmentul mobil este legat de peretele a bdominal posterior prn mezoul să u și
răspunde capului și corpului pancreatic. Colonul transvers împreună cu mezoul să u separă
cavitatea peritoneală în două etaje : submezocolic și supramezocolic.
Flexura splenică este situată cranial ( la nivelul extremit ății anterioare a coastei VIII sau
IX) și mai profund comparativ cu flexură hepatică. Vine în raport posterior cu rinichiul și
glanda suprarenală stângă; supero -lateral vine în contact cu faț a viscerală a spl inei la nivelul
căreia formează impresiunea c olică .
Colonul descendent

Lungimea colonului descendent este mai mare decât a celui ascendent, fiind de
aproximativ 14 -21 cm, are un diametru mai redus, este situat mai în profunzime și are o situație
fixă comparativ cu cel ascendent.
Are raport anterior, medial și lateral cu ansele jejunale superioare prin intermediul
peritoneului de care este acoperit, iar posterior vine în raport cu peretele posterior al
abdomenului – mușchi ul pătrat al lombelor și cu fața laterală a rinichiului stâng cu care are
raport mai întins față de colonul ascendent datorită poziției mai ridicate a f lexurii splenice. La
nivelul feț ei posterioare se evidențiază numeroase elemente anatomice: nervii iliohipogastric și
ilioinghina l, precum și nervul și vasele subcostale [1,3].
Colonul sigmoidian

Acesta se mai numește și c olon iliopelvian sau colon terminal. Acesta are forma literei
“S”, începe la nivelul creste i iliace stângi, trece prin fosa iliacă stângă și coboară în pelvis până
la nivelu l vertebrei S3 de unde se continuă cu rectul. Lungimea sig moidului este variabilă,
măsurând în medie 35 -45 cm.

6
Morfologic, acesta diferă față de celalalte segmente ale colonului prin faptul că are un
calibru mai uniform, particularitățile morfologice ale conformației exterioare – haustrele și
șanțurile dintre ele, plicile semilunare sunt mai șterse, teniile musculare sunt în număr de două,
apendicele epiploice sunt numeroase și dispuse pe două rânduri, prezintă numeroși d ivertic uli
cu rol important în producerea sigmoiditelor.
Prezintă un mezou care îi acordă o mare mobilitate, astfel, în funcție de dimensiunile și
form a mezoului, prezintă multip le variați i privind dispoziția generală și raporturile.
Colonul sigmoid prezin tă două porțiuni: ansa iliacă și ansa pelviană.
Ansa iliacă este un segment fix d atorită coalescenței mezoului să u primar la peritoneul
parietal al fosei iliace stângi, descrie o concavitate orientată în sus și medial, este scurt de
aproximativ 7 -15 cm car e continuă colonul desc endent; se întinde de la creasta iliacă până la
marginea m edială a muschiului psoas stâng. Are raport anterior cu peretele abdominal anterior
când este plină, iar când este goală se află în rapor t cu ansele enterale; posterior vine î n raport
cu mușchiul iliopsoas prin intermediul fasciei iliace și a fasciei de coalescență retr ocolice Toldt,
cu vasele iliace ext erne, vasele testiculare/ovariene și cu nervul genitofemural.
Ansa pelvină prezintă o curbură cu concavitatea în jos și înapoi, prezintă un mezou lung
care îi conferă o mo bilitate destul de mare. Aceasta s e întinde de la marginea medială a
muschiului psoas stâng până la nivelul vertebrei S3, măsurând între 24-40 cm lungime. Are
raport înapoi cu ampula rectală, superior cu a nsele enterale, anterior și în jos cu vezica urinară
la bărbat și cu uterul și anexele sale la femei.
Ultima parte a ansei pelviene este mai îngustă, prezintă un mezou scurt și o mobilitate
relativă, fiind porțiunea sau joncțiunea rectosigmoidiană .
Vascul ariza ția și inervația colonului
Vasculariza ția art erială a colonului provine din artera mezent erică superioară și
inferioară. Din arteră mezenteric ă superioară pornesc artera ileocolică, artera colica dreaptă și
mijlocie, iar din artera mezenterică inferio ară pleacă artera colică stângă și arterele sigmoidiene.
Arterele colice se anastomozează între el e și formează o arcadă paracolică din care se nasc
arterele drepte lungi și scurte de tip terminal care abordează fețele anterioare și posterioare ale

7
colonul ui. Anastomoza formată de artera colic ă stang ă cu ramurile artere i colice medii se
numește arcada Riolan -Haller [6].
“ Venele se formează din rețele disp use la nivelul tunicii mucoase și a celei musculare.
De aici, venele însoțesc arterele omonime și se varsă în cele două vene mezenterice superioară
și inferioară – ambele tributare venei porte” [1].
Limfat icele por nesc din tunica mucoasă , formează o rețea musculară și alta subseroasă
și se adună în nodurile paracolice de unde pornesc vase le limfatice care se varsă în nodurile
mezenterice superioare și inferioare. Limfa de la nivelul cecului, apendicelui, colonului
ascendent și transvers se varsă la nivelul nodurilor mezenterice superioare, iar cea de la nivelul
colonului descendent și sigmoid se varsă la nivelul nodurilor mezenterice inferioare.
Inervația este de natură veget ativă, simpatică și parasimpati că. Porțiunea dreap tă a
colonului ( ceco-apendice, col on ascendent, 2/3 dreapta colon transvers) primește fibre
simpatice din ganglionii mezenterici superiori și celiaci și cele parasimpatice din nervii vagi.
Porțiunea colonică stângă ( 1/3 stângă colon transvers, colon descendent și sigmoidian) primesc
inerv ația simpatică din plexul mezenteric inferior, iar cea parasimpatic ă din nervii erectori,
adică prin nervii spla nhnici pelvieni. În peretele colonului se evidențiază plexurile mienteric
Auerbach și submucos Meissner.
Rectu l

“Rectul este segmentul terminal al intestinului gros și al tubului digestiv”[11] , “continuă
colonul iliopelvian , coboară prin pelvis, străbate perineul și se deschide la exterior prin anus”
[1].
Este localizat în loja rectală care este delimitată anterior de septul retrovezico -prostatic
la bărbat și de parametrul la femeie, posterior de osul sacru și coccigian, iar lateral de
mușchi i ridică tori anali; în sus loja este închisă incomplet de peritoneu, iar în jos este în chisă
prin ade rențele mușchilor ridică tori anali și a fasciilor lor la pereții rectului. [1,11]
“Este fixat în această lojă de peritoneul ca re îl acoperă, de mușchii ridică tori anali, de
pediculii vasculari care îl acoperă și de sfincterul anal extern “[11 ].

8
Este împărțit în două s egmente: rectul pelvian (ampula rectală) mai lung (9 -11cm) și
mai larg (5 -6cm calibru), care pornește de la nivelul vertebrei S4 până la nivelul inserției
mușchilor ridicatori anali, de unde se continuă cu rectul perineal (canalul anal) , mai îngust (
3cm calibru) și mai scurt (3 – 3.5cm), care se termină la nivelul liniei anocutanate; “aceste
segmente au o structură , vascularizație și inervaț ie difer ită, o patologie distinctă și principii de
tehnică operatorie proprii” [1].
Conformația exterioară a rectului se deosebește de cea a colonului prin lipsa teniilor, a
haustrelor și a apendicelor epiploice.
Pe traiectul să u, rectul prezintă două curburi î n plan sagital ( flexura sacrată și flexura
perineală) și două curburi în plan frontal care dau rectului formă literei S [1, 4].
Raporturile ampulei rectale se realizează prin intermediul fasciei rectale și vine în raport
posteri or cu sacrul și cu coccisul, feț ele laterale sunt acoperite de peritoneu care se reflectă pe
pereții later ali formând recesurile pararectale; astfel, prin reflexia peritoneului, este împărțit în
două segmente care au raporturi diferite: cel superior are rapo rt cu colonul sigmoidian și ansele
enterale, iar cel inferior este acoperit de fascia rectală și vine î n raport cu plexul hipogastric
inferior și lama sacrorectogenitopubiană în afara căreia se află uterul și ramurile vaselor iliace
interne. Anterior, ampula rectală prezintă raport diferit pentru cele două sexe. Astfel, la bărbat,
vine în raport cu vezica u rinară prin intermediul excavaț iei rectovezicale, iar sub excavaț ia
rectovez icală vine în raport cu prostata , vezic ulele seminale, ductele deferent e și fundul vezicii
urinare prin intermediul septului recto -vezico -prost atic (fascia prostatoperitoneală ). La femeie,
vine în raport anterior cu corpul uterin prin fundul de sac Douglas (mai ada ncă decât cea
rectovezicală de la bărbat), dedesubtul excavaț iei rectouterine, vine în raport cu vaginul.
Canalul anal străbate perineul și are următoarele raporturi: posterior cu chinga
mușchilor ridică tori anali, ligamentul ano coccgian și cu prelungirile posterioa re ale foselor
ischio -anale; feț ele sale laterale formează parte din peretele me dial al foselor ischio -anale. Ca
și la segmentul ampular, putem observ a raporturi diferite în funcție de sex și la nivelul canalului
anal, astfel: la bărbați, canalul anal stabilește raporturi cu prostata, uretra membranoasă ,
mușchiul transvers profund al perineului, glandele bulbo -uretrale Cowper și cu bulbul
penisului. La femeie stabilește raport cu peretele posterior al vaginului. [1,3,11,12]
Vascularizația și inervaț ia rectului

9
Vascularizația arterială a rectului provine atât din artera mezenterică inferioară cât și
din artera iliacă internă. Din artera mezenerică inferioară se desprinde artera rectală superioară,
artera principală a rectului, se divide în două ramuri care coboară pe feț ele laterale ale ampulei
și emit la rândul lor numeroase ramuri subfasciale care formea ză un plex submucos care asigură
vascularizația într egii mucoase rectale. Din artera iliacă internă pornesc arterele rectale mijlocii
care dau ramuri care irig ă pereții antero -laterali ai porțiunii inferioare ampulare și ai canalului
anal. Din artera rușinoasă, ramură a arterei iliace comune, ia naștere artera r ectală inferioară
care irig ă canalul anal, inclusiv sfincterele și tegumentele perianale, dar nu și mucoasa.
Venele rectului au or iginea în plexul venos rectal ( plexul hemoroi dal), din acest plex
pleacă venele care străbat tunica musculară și dau naștere v enelor rectale superioare, mijlocii și
inferioare. Vena rectală superioară se varsă în vena mezenterică inferioară (tributară sistemului
port), iar venele rectale mijlocii și superioare se varsă în venele iliace interne (tributare
sistemului cav), astfel se realizează anastomoze porto -cave de o importantă clinică și
funcțională deosebită.
Vasele limfatice p ornesc de la nivelul nodurilor pararectale sau anorectale și formează
3 pediculi care iau traiectul venelor. Pediculul superior co nduce limfa de la ampula rectală la
nodurile sacrate și mezenterice interioare. Pediculul mijlociu preia l imfa, porțiunea infe rioară a
ampulei și din cea mai mare parte a canalului anal și se termină în nodurile iliace interne.
Pediculul inferior adună limfa porțiunii inferioare , a canalului anal și a zonei perineale, pe care
o duce la nodurile inghinale superficiale. Cunoașterea acestui sistem limfatic este importantă
pentru a putea intele ge posibilitățile de propagare ale cancerul ui rectal și pentru fundamentarea
abordării chirurgicale a acestei patologii.
Inerva ția rectului este predominant organo -vegetativă, asigurată de plexu l rect al care
provine din plexul meze nteric și cel hipogastr ic. Porțiunea inferioară rectală subvalvulară este
inervat ă de nervii rectali inferiori ( nervi somatici); aceștia inervează și sfincterul anal extern.
[1,3,4,11].

10
CAPITOLUL II – EPIDEMIOLOGIA Ș I PATOGENIA
NEOPLASMELOR COLO -RECTALE

Cancerul colorectal este o pato logie din ce în ce mai frecventă în ultima vre me. Acesta
reprezintă o problemă de sănătate publică în majoritatea țărilor europene, America și Japonia.
Conform statisticilor prezetate de W orld Health Organization ( sursă Globocan 2018),
dintre toate tipurile de cancer, cel colorectal ocupă locul 3, urmând după cancerul pulmonar și
cel de s ân, ca și incidența și locul 2, după cancerul p ulmonar, ca și rată de mortalitate [15].
Statisticil e WHO au evidențiat faptul că în 2018 au fost aproximatv 1.8 milioane de
pacienți diangnostica ți cu neoplasm colorectal. În anul 2018, cance rul colorectal este a 2 -a
cauză de deces (880.000 de decese) în lume datorită cancerului, pe primul loc fiind cel pu lmonar
(1.76 milioane de decese), fiind urmat de cancerul gastric și cel hepatic pe locurile 3 și respectiv
4 [14].

Figura II .1 – Număr de cazuri noi estimate în 2018 [30]

11

Figura II.2 – Număr de decese estimat în 2018 [30]

“Incidența cancerului de co lon variază de la o țară la alta , de la o regiune la a lta,[…] ceea
ce sugerează influența unor factori de mediu” [6].
În România, în anul 2018, același studiu pub licat de de Global Cancer Observatory,
WHO, neoplasm ele colorectale ocupă locul 2 ca și incidența, pe primul loc fiind cancerul de
sân, însă ne arată o situ ație similară privind decesele, cancerul colorectal ocupând locul 2 după
cel pulmonar.

Figura II. 3 – Număr de cazuri noi estimate în 2018 în Romania [30]

12

Figura II. 4 – Numărul estimate de decese în 2018 în Romania [30]

Conform datelor publicate de WHO (Wo rld Health Organization), un studiu statistic
realizat în anul 2016 pentru a evalua cauzele de deces în funcție de statusul socio -economic, a
evidențiat faptul că, cancerul colo -rectal este a 7-a cauza de deces în țările industrializate
occidentale cu venituri mari [13].

Figura II. 5 – Top 10 cauze ale morții in țările dezvoltate în 2016 [13]

13
Distribuția pe sexe arată o incidența și motalitate ușor crescute la bărbați a cancerului
colorectal comparativ cu femeile la nivel mondial .

Figura II. 6 – Num ăr cazuri noi estimate de cancer colorectal în 2018 [30]

Datele prezentate trebuie evaluate și prin prisma structurii de vârstă a
populației. Pentru pacienții cu vârstă sub 45 de ani, neoplas mul colorectal ocupă locul 5 ca
incidența, și se află pe locul 7 privind rat a mortalității , spre deosebire de pa cientii cu vârstă
cuprinsă între 45 și 85 de ani, categorie de vârstă în care ocupă al 2 -lea loc atât ca incidența cât
și ca mortalitate.

14

Figura II. 7 – Număr cazuri de deces în funcție de patologie pe plan mondial , vârsta 45+ [13]

Figura II. 8 – Număr cazuri de deces în funcție de patologie pe plan mondial, vârsta 0 -45 [13]
Studii epidemiologice și generice sugerează faptul că apariția cancerului colonic este
rezultatul interacțiunii dintre factorii genetici și factorii de mediu. Aceste neoplasme se pot
dezvolta pe o mucoasă normală sau pot apărea prin transformarea malignă a unor leziuni
preexistente la nivelul colonului, predic ție pentru această transformare. Astfel, cancerul de
colon poate fi clasificat în cancer colorectal cu o cauza genetică dobândită, ereditar, care poate
fi cancer de colon polipos, dezvoltat pe un polip preexistent sau non -polipozic; poate fi

15
nonereditar polipozic sau non -polipozic sau poate apărea asociat bolilor inflama torii intestinale
( B. Crohn sau RUH) [6,7,9].
Pe lângă factorii genetici, sunt implicați și factori de mediu în etiologia cancerului
colorectal.
Dieta are și ea un rol important în etiopatogenia neoplasmelor colorectale, unele
alimente fiind nocive și predispun la apariția cancerului de colon, altele au un rol protector
asupra mucoasei colonice. Lipidele săturate, compușii nitrozati, nit rozaminele, grăs imile se
corelează cu o indizență crescută a adenoamelor și carcinoamelor colonice. Colesterolul este un
substrat major pentru degradarea bacteriană, existând corelații între incidența neoplasmelor
colorectale și concentrația de colesterol din mat eriile fecale. În schimb, dieta bogată în fibre
alimentare, fructe și legume p roaspete, aportul crecut de seleniu, folați, compuși org anosulfu rici
și vitamine antioxidante ca și viamina C, A, E , acidul folic și alte nutriente ( fenoli, carotenoiz i,
seleniu, tanin, benzilizotiocianatul, tioteri, terpene) și suplimentele de calciu și vitamina D, scad
riscul de cancer colonic și au un efect protector asupra mucoasei [6,9,16] . Rolul potențial al
dietei în modularea riscului unei varietati de boli, inclusiv cancerul colorectal a fost recunoscut
pe scară largă . Potrivit Fondului Mondial de Cercetare a Cancerului și Institutului American
pentru Cercetarea Cancerului, alimentele cu continut ridicat de fibre, inclusiv cereale integrale
sunt unul dintre cei mai puternici factori legați de scăderea riscului de cancer
colorectal.[25,26,27,28,29].
Unele intervenții chirurgicale sunt implicate și ele în dezvoltatea cancerului colorectal.
După inte rvenția de colecistectomie, bila este descărcată în mod conti nuu în tubul digestiv,
crescând concentrația acizilor biliari în materiile fecale și sporește riscul de apariție al
cancerului colonic, în special la nivelul colonului drept. Același risc este semnalat și după
rezec țiile gastrice. Altă intervenție chirurgi cală asociată cu apariția cancerului colonic este
ureterosigmoido anastomoza, care după o perioadă de timp mai îndelungată duce la apariția
polipilor adenomatoș i [6,7,9].

16

CAPITOLUL III – CLASIFICARE MORFOPATOLOGIC Ă,
STADIALIZARE

Majoritatea carcinoamelor colorectale iau naștere din adenoame preexistente. Este
un concept de carcinogeneză cu secvență adenom -carcinom. Dezvoltarea de la
adenom la carcinom are loc prin anomalii genetice cumulative și succesive și
interesează oncogene și gene de supresie tumorală. Succesiunea evenimentelor genet ice
implicate în carcinogeneza colorectală a fost descrisă pentru prima dată în 1990
de Vogelstein, fiind o exemplificare pentru majoritatea neoplaziilor sporadice um ane [18].
Din punct de vedere macroscopic, se descriu 5 forme: ulcerativă, vegetant ă, inelară
(în virolă), infiltrativă și coloidă [9]. Pe lângă aceste 5 forme, sunt descrise și forme mixte (ex.
Ulcero -vegetante, infiltrativ -ulcerat ive, etc. ).
Carcinomul ulcerativ este forma cea mai frecvent întâlnită, care se dezv oltă pe mucoasa
intactă. Prezintă o formă neregulată, cu margini proeminente, dure și o baz ă ulcerată. Prezintă
risc de sângerare și perforație.
Carcinomul vegeta nt este al doilea ca frecvență. Se dezvoltă sub forma unei tumori
conopidiforme, exofitice, de aspect lobulat care proemină în lumenul colonic. Cel mai frecvent
această formă se dezvoltă pe un adenom preexistent.
Forma inelar ă este mai puțin frecventă, se dezvoltă cirumferenț ial în axul longitudinal
al unui s egment intestinal scurt, ce duc e rapid la stenoza lumenului.
Carcinomul infiltrativ difuz invadează transmural peretele colic, transformându -l într –
un tub rigid. Este o formă cu malignitate agre sivă, proliferarea tumorală ex tinzându -se
submucos, mucoasa fiind uneori ulcerată.
Carcinomul coloid include leziuni carac terizate prin produc ția abundentă de mucus,
secundar ă proliferării exagerate a celulelor calcifor me sau în inel cu pacete. Tumora este moale,
gelatinoasă, friabilă și sângerâ ndă, care se infectează frecvent.

17
Din punct de vedere microscopic întâlnim tumori epiteliale (adenocarcinom, carcinom
cu celule scuamoase, carcinom cloacogen, carcinoid mal ign) și de origine mezenchimală
(leiomiosarcom, liposarcom, hemangiosarcom, limfangiosarcom, limfoame mali gne). Marea
majoritate sunt adenocarcinoame [9].
În funcție de gradul de diferențiere ( Broders 1925), există 3 forme: G1 –bine diferențiat,
G2- moderat diferențiat și G3 –slab diferențiat. În clasificarea OMS sunt două tipuri low grade
și high grade.
Căile de diseminare atât în cancerul colonic cât și în cel r ectal sunt prin ivazie locală
(prin continuitate), invazie pe cale limfatică (principala modalitate de extin dere), hematogenă,
perineurală și intraperit oneală [ 6,7,9].
Cele mai importante metode de stadializare pentru cancerul colonic sunt clasificarea
TNM și clasificarea Dukes, iar pentru cancerul rec tal, clasificarea TN M care este acceptată de
UICC ( Internațional Union Against Cancer).

Clasificarea D ukes pentru cancerul colonic [7]:
A- Tumoră limitată la peretele intestinal
B- Tumoră ce afectează sau traversează seroasa
C- Afectare limfoganglionară prezentă
1. Noduli apicali liberi de boală
2. Noduli apicali afectați
D- Prezența metastazelor la distanță sau afectarea altor organe
Stadializarea TNM se bazează pe 3 parametrii și anume: T se referă la extensia locală a
tumorii, N se referă la statusul limfoganglionilor regionali, M se referă la prezența sau absența
metastazelor la d istanță, incluzând și metastazele în limfonodulii care nu sunt considerați
region ali pentru localizarea tumorii respective [9].

18
Clasificare TNM pentru cancerul colonic [19]:
Tumoră:
– Tx – tumor a primară nu poate fi apreciată
– T0 – nu există tumoră în specimenul rezecat (polipectomie anterioară sau fulgurație)
– Tis – carcinom în situ (deasupra muscularei mucoasei)
– T1 – invadează submucoasa
– T2 – invadează musculara proprie în grăsimea pericolonică și perirectală
– T3-4 – depinde de pre zența seroasei:
Dacă există seroasă:
– T3 – invadează prin muscula tura proprie (în subseroasă, seroasă (dar nu o depășește),
grăsimea pericolică)
– T4 – invadează prin seroasă în marea cavitate peritoneală sau organele vecine
Dacă nu există seroasă (2/3 distale ale rectului, colonul posterior stâng sau drept):
– T3 – invadează prin musculara proprie
– T4 – invadează alte organe (vagin, prostată, ureter, rinichi)
Afectare ganglionară:
– Nx – ganglionii nu pot fi apreciați
– N0 – fără adenopatie regională
– N1 – 1-3 ganglioni pozitivi
– N2 – >/= 4 ganglioni pozitivi
Este necesar ca minim 12 -15 ganglioni să fie rezecați și examinați pentru o stadializare
corectă .
Metastaze:

19
– M0 – fără me tastaze la distanță
– M1 – există metastaze la distanță
Stadiile sistemului TNM:
Stadiu 0 : Tis N0M0
Stadiu I: T1N0M0 sau T2N0M0
Stadiul II: T3N0M0 sau T4N0M0
Stadiul III: orice T N1 M0 sau orice T N2/N3 M0
Stadiul IV: orice T orice N M1
Clasificarea TNM pentru cancerul rectal [6]:
T0 – nu se poate evienția tumora primară
Tis – carcinom în situ – intraepitelial sau care invadează lamin a propria
T1 – tumora invadează submucoasa
T2 – tumora invadează musculara proprie
T3 – tumora depășește musculara, invadâ nd seroasa sau structurile perirectale
T4 – tumora invadează alte organe
N0 – fară metastaze în ganglionii regionali
N1 – metastaze în 1 -3 ganglioni regionali
N2 – metastaze în 4 sau mai mulți ganglioni regionali
M0 – fără metastaze la distanță
M1 – cu metastaze la distanță.

20
CAPITOLUL IV – DIAGNOSTICUL ÎN CANCERUL COLORECTAL

Tabloul Clinic

Semnele clinice variază în funcție de localiz area tumorii, de forma sa macroscopică și
de evoluția bolii. Unele cazuri sunt asimp tomatice pentru o lungă perioadă de timp și devin
simptomatice într -un stadiu avansat, prin apariția complicațiilor. În marea majoritate a cazurilor
debutul este insidios, tabloul clinic fiind dominat de tulburări de tranzit, dureri abdominale cu
caracter colicativ , au aspect de sindrom Konig pentru neoplasmele cu localizare la nivelul
colonului, sau prin rectragii și eliminări de mucus, tenesme rectale în cazul neoplasmelor
rectale.
În funcție de localizarea tumorii la nivelul colonului, există câteva deosebiri privind
tabloul cl inic. În cancerul de cec sau colon ascendent domină diareea refractară la tratament,
poate avea loc o p ierdere continuă de sânge în cantitate mică care duce la apariția anemiei.
Durerea are caracter de tensiun e cu localizare în flancul dre pt sau fosa iliacă dreaptă și devine
intens ă când are loc invazia parietală . Această localizare se asociază cu un sindrom dispeptic
care se manifestă prin flatulență, borborisme inte stinale și g rețuri. Semnele generale domină
simptomatologia clinică în majoritatea cazurilo r ( palo are, astenie, adinamie, amețeli, dispnee
de efort, palpitații).
Când formațiunea tumorală este localizată la nivelul colonului transvers,
simptmatologia este dominată de tulburările de tranzit intestinal.
În locali zările pe partea colonică stângă , datorită faptului că marea majoritate sunt
în virolă, devin rapid stenozante, astfel, tabloul clinic este dominat tot de tulburări de tranzit
intestinal cu apariția constipației care se instalează progresiv, ulterior apare ocluzia intestinală
mecano -inflamatorie.
În cancerul joncțiunii rectosigmoidiene predomină alternanț a între constipație și diaree,
tenesme, rectoragii cu sânge proaspăt, eliminări de m ucus și disconfort postdefecaț ie cu apariția
senzației de defecaț ie incompletă.
În cancerul rectal, tabloul clinic este dominat în primul rând de rectoragii cu sânge
proaspăt, eliminări de mucus sub f orma unor glere care apar la sfârșitul defecației sau între

21
scaune, tenesme rectale ap roape co ntinue, dureri și modificări ale frecvențe i și aspectului
scaunelor.
Obiectiv, în stadiu incipient nu există semne specifice privind localizarea tumorală,
decât în stadiul paucisimpt omatic sau în cel simptomatic când se poate evidenția sensibi litate
la palpare cu o ușoară împă stare la nivelul pro iecției abdominale a cadrului colonic. În schimb,
când tumor a este într -un stadiu avansat, tumora este voluminoasă, fixă, sensibilă și dur ă la
palpare.
La tușeul rectal se poate evd enția prezența sau absența materiilor fecale în ampula
rectal ă, prezența sâ ngelui sau a mucusului, sau, în cazul tumorilor rectale inferioare ( până la 7 –
8 cm de linia ano -cutanat ă) se poate palpa formațiunea tumorală. La femei, tușeul rectal se
poate com pleta cu tușeu vaginal pentru a primi elemente clinice suplimentare cu priv ire la
extensia pelvină a tumorii. În cazul neoplasmelor rectale inferioare, limfa poate fi drenată în
ganglionii regiunii inghino -femurale.
Aparitia metastazelor duc la aparitia unor simptome suplimentare care afectează
calitatea vieții, precum cașexia, pierderea poftei de mâncare, anemie, insuficiență hepatică,
obstrucție biliară și afectarea funcției pulmonare. O serie de intervenții, cu accent pe gestionarea
durerii, îmbunătățirea aportului alimentar și menținerea activității fizice beneficiază grupuri
individuale de pacienți. De exemplu, o revizuire sistematică a trei studii a raportat că activitatea
fizică crescută a îmbunătățit calitatea vieții la pacienții cu cancer colorectal [20,21,22,23,24]
Complicațiile evolutive ale neoplasmelor col orectale sun t ocluzia intestinlă , perforația
și hemoragia. Dintre acesea, ocluzia in testinală este cea mai frecventă și importantă
complicație, aproximativ 15% din pacienți se prezintă cu ocluzie intestinală acută c a prim
simptom.
Paraclinic

Markerii moleculari sunt utili pentru a aprecia riscul de apariție a recidivei locale sau la
distanță, cât și răspunsul la un anumit tip de terapie. Există markeri serologici, teste efectuate
pe probe de materii fecale și markeri tisulari.

22
Dintre markerii serologici, antigenul ca rcinoembrionar este c el mai des testat;
“urmărirea sa în dinamică în perioada de monitorizare postoperatorie permite semnalarea
precoce a recidivelor neoplazice” [9].
Testele efectuate pe probe de materii fecale se bazează pe determinări AD N și verifică da că
există mutații ale genelor K -ras ( 40 -60% prezente din totalul de CCR), APC ( arproximativ
70%), p53 ( 40 -60% ), L -ADN și BAT -26. ADN -ul tumoral poate fi detectat în orice moment
dintr -o prob ă de scaun și prezintă acuratețe crescută .
Dintre markerii tiulari, Timidilat S intetaza este o enzima esențială în si nteza ADN -ului.
Această enzima este țint a 5-fluorouracilului și a 5 -fluorof eoxiuridinei și a unor antifolaț i
[9]. Alți markeri tisulari sunt instabilitatea microsateliț ilor, mutația genei p53 și polimorfismul
genei K -ras.
Colonoscopia este gold standardul pentru investigația colonului și a rectului deoarece
permite vizualizarea directă a mucoasei și evidențierea leziunilor de mici dimensiuni, permite
biopsierea leziunilor vizualizate, precum și va lență terapeutică imediată. Colonoscopia se
efectuează în scop de screening, diagnostic, supraveghere a pacienților cu risc crescut,
biopsierea leziun ilor și pentru intervenții terapeutice paleative în cazuri selecționate de CCR
[9]. Cea mai per formant ă și relativ nouă metodă de explorare endoscopic ă este videocapsula
endoscopică deoarece permite vizualizarea lumenului intregului tub digestiv .
Explorările imagistice sunt esențiale în toate etapele de diagnostic, tratament și
monitori zare. Acestea sunt reprezentate de ecografia abd ominală , radiografie abdominală, CT,
RMN, PET -CT și de clismă baritată în absența endosco piei. În cancerele rectale se efectuează
și iri gografie, ecografie endolumenală (pentru aprecierea ext inderii tumorii în profunzimea
peret elui rectal și în structurile învecinate).

23
CAPITOLUL V – TRATAMENT

Intervenția chirurgicală de rezecț ie totală a formațiunii tumorale este tratametul optim
când este detectată o formațiune tumorală la nivelul colonului sau rectului. Chiar și în cazul
pacienților cu metastaze, dar care prezintă simptomatologie datorată formațiunii tumorale ( ex.
sângerare, obstrucție), se indică intervenți a chirugicală chiar dacă aceasta este mai p uțin
radicală , în scop paliativ. Postoperator, pacienții trebuie ținuți sub o bservație atentă timp de 5
ani prin consulturi fizice bianuale sau chiar o dată la 3 luni și analize de sânge uzuale, măsurarea
nivelului de CEA plasmatic la 3 luni, CT abdominal periodic anual in primii trei ani, radiografie
pulmonară anual, ecografie abdominală la 6 luni și supraveghere endoscopică de trei ori pe an,
datorită riscului de 3 -5% de a dezvolta un neoplasm intestinal adițional și datorită riscului de
peste 15% de a dezvoltă polipi adenomatoș i [10,19].
Tratamentul chirurgical

Există două mari tipuri de intervenții chirurgicale: radicale și pa liative.
Tehnicile chirurgicale sunt hemicolectomii, colectomii totale și subtotale, colectomii
segmentare cu exteriorizare la tegument prin stomă sau cu refacerea continuității prin
anastomoză [17,8,5]. Intervențiile chirurgicale sunt următoarele [7, 17]:
Colectomia segmentară este intervenția prin care se extirpă segmentele mobile ale
colonu lui, în special sigmoidul și transver sul, sau se pot realiza colectomii segmentare și pe
porțiuni fixe ale colonului, dar mobilizate.
Colectomia segmentară sigmoidiană este intervenția, prin care se extirpă o mare parte a
ansei sigmoidiene mobile, cu refacerea continuității digestive prin ana stomoză colo -rectală. Se
poate face prin abord direct, clasic sau laparoscopic.
Obiectivul principal este îndepărtarea colonului sigmoid, afectat de procesul tumoral.
Colectomia segmentară a colonului transvers este intervenția, prin care se rezecă cea
mai mare parte a colonului transvers și se reface continuitatea digestivă prin anastomoză colo –
colică

24
Transversectomia este operația prin care se extirpă întreg colonul transvers împreună cu
marele epiploon. Se ligaturează arteră colică medie la origine și se mobilizează unghiurile
colice; restabilirea tranzitului se poate face și prin anastomoză colo -colică transmezenterică.
Este indicată în cancerele din treimea medie a colonului transvers, la care o rezecție segmentară
este insuficientă, iar o colectomie ex tinsă la colonul descendent este inutilă, dată fiind raritatea
propagării tumorale către teritoriul mezenteric inferior.
Colectomia intermediară este indicată în tratamentul radical al neoplasmului localizat
în treimea stângă a transversului, care îndepărt eză colonul transvers în întregime, marele
epiploon, unghiul stâng și colonul descendent, cu restabilirea tranzitului printr -o anastomoză
transmezenterică între unghiul hepatic și sigmoid.
Operația Hartmann reprezintă intervenția prin care se rezecă partea inferioară a
colonului sigmoid și închiderea bontului inferior pelvin, cu aducerea porțiunii proximale în
colostomie iliacă stângă terminal ă.
Hemicolectomia dreaptă este intervenția chirurgicală prin care se extirpă ileonul
terminal, ceco -colonul ascendent, unghiul hepatic, jumătatea dreaptă a transversului,
(vascularizate din pediculul mezenteric superior).
Hemicolectomia stâng ă este intervenția prin care se extirpă jumătatea stângă a
transversului, unghiul splenic, colonul descendent și sigmoid (vascularizate din mezenterica
inferioară).
Derivatiile ileo -colice și colo -colice reprezintă intervențiile prin care se scurtcircuitează
o porțiune a colonului sau colonul î n întregime, prin anastomoză latero -laterală a două segmente
intestinale mobile. Se pot folosi trei tipuri de derivații interne, toate cu caracter pali ativ: ileo-
transversostomia, transverso -sigmoidostomia, ileo -sigmoidostomia.
Amputația de rect constă în îndepărtarea rectului în totalitate, incluzând întregul aparat
sfincterian ano -rectal, cu rezecția colonului sigmoid distal și confecționarea unei
sigmoidostomii abdominale terminale definitive .
Rezecția rectosigmoidiană constă în rezecția re ctului superior și a sigmoidului împreună
cu țesutul peritoneo -celulo -limfo -ganglionar -aorto -ileo-pelvin, cu păstrarea ampulei rectale și
a dispozitivului sfincterian, urmată de anastomoză colo -rectală Dixon .

25
Conform Ghidului de tratament al carcinoamelor colorectale realizat de Prof. Dr. Irinel
Popescu [19], există următoarele categorii și strategii terapeutice:
În cazul unui polip pedunculat rezecat endoscopic complet cu invazie superficială și în
cazul unui polip adenomatos sesil sau adenom vilos rezeca t endoscopic complet cu mar gini
negative și focar de carcinom în situ, se recomandă control colonoscopic. În schimb, în cazul
existenței unui polip pedunculat rezecat endoscopic cu invazie profundă în tijă sau margini de
rezecț ie incerte sau pozitive sau cu factori de prognostic negativ cât și în caz de polip
adenomatos sesil sau adenom vilos rezecat endoscopic cu specimen fragmentat sau margini de
rezecț ie incerte sau pozitive sau cu factori de prognost ic negativi histopatologi c, se recomandă
colectomie cu limfadenectomie regională.
În cazul cancerului de colon non -metastatic, rezecabil, chirurgia radicală este singura
metodă de tratament curativă. Scopul este excizia tumorii cu mar gini largi de siguranță, exereza
vaselor și a m ezocolonului cât și o limfadenectomie regională. Standard se practică
hemicolectomie dreaptă sau stângă , transversectomie, sigmoidectomie, rezec ție anterioară
rectoigmoidiană . În acest caz, chimioterapia adjuvantă se recomandă pacienților cu r isc înalt de
evoluție la distanță.
În cancerul de colon metastatic, chirurgia radicală este tratamentul de elecție pentru
metastazele hepatice sau pulm onare rezecabile. Criteriile de rezecabilitate ale metastazelor sunt
sub 4 metastaze, absența metastazelor extrahepati ce, margine de siguranță prezumată de minim
un cm. Postoperator, chimiotera pia adjuvantă atât sistemică cât și cea regională îmbunătățește
supraviețuirea după chrurgica radicală. Pentru pacienții cu neoplasme inoperabile, sau
metastaze nerezecabile, se rec omandă chimioterapia pali ativă. În cazul pacienților cu metastaze
hepatice sau pulmonare sincrone rezecabile se practică intervenție chirurgicală radicală și
ulterior terapie adjuvantă. În cazul unei tumori primare inoperabile fără metastaze la distanță,
se reco mandă chimioterapie neoadjuvantă și ulterior, în caz de reconversie la operabilitate,
chrurgie radicală și chimioterapie adjuvantă, iar în caz de eșec, se recomandă chimioterapie de
salvare. La pacienții care prezintă metastaze sincrone nerezecabile , standard, se efectuează
chimioterapie pali ativă, iar în caz de reconversie la operabilitate, se practică chirurgie radicală
cu sau fără chimioterapie adjuvantă, alegere în func ție de durata tratamentului chimioterapic
preoperator.

26
În cazul tumorilor rect ale localizate, operabile, chirurgia radicală este tratamentul de
elecție – rezectie transabdominală cu tehnică adaptată limitei inferioare a tumorii ( nivel A) sau
rezecț ie anterioară cu rezecț ie totală de me zorect și anastomoză colorectală joasă s au
anastomoză coloanală cu sau fără rezervor, sau rezec tie abdomino -perineală cu rezecț ie totală
de mezorect. Postoperator, conduita terapeutică diferă în funcție de rezultatul histopatologic și
de clasificarea TNM. Pentru formațiunile tumorale precoce, cu pr ognostic favorabil, este
indicată intervenția chirurgicală singură. În cazul tumorilor avansate local se recomandă
radioterapie preoperatorie urmată de excizia totală a mezorectului. În cazul tumorilor f oarte
avansate și în cazuri non -rezecabile, se recoma ndă radiochimioerapia preoperatorie, urmată la
6-8 săptămâni de inervenț ie chirurgicală radicală. În cazul tumorilor rectale avansate
locoregional se recomandă radioterapie preoperatorie fracționare accelerată, urmată imediat de
chirurgie radicală și chim ioterapie adjuvantă timp de 6 luni sau radio -chimioterapie
concomitentă preoperatorie, urmată la 6 -8 săptămâni de intervenție chirurgicală radicală și
postoperator chimioterapie adjuvantă. Dacă avem o tumoră rectală inoperabilă far ă metastaze
la distanță, se efectuează radiochimioterapie concomitentă, iar la 40 -50 Gy se face o reevaluare
a operabilităț ii. Dacă tumor a s-a mobilizat, s e intervine chirurgical practicâ ndu-se intervenție
radicală și ulterior chimioterapie adjuva ntă, iar dacă nu, se poate continua iradierea până la o
doză totală de 60 Gy și ulterior chimioterapie. Dacă avem o formațiune tumorală rectal ă
rezecabilă dar cu metastaze hepatice sau pulmonare sau chiar sincrone care sunt rezecabile, se
recomandă intervenție chir urgicală radicală a tumorii primare și rezecția metastazel or hepa tice
sau pulmonare (pentru cazurile nivel A) sau chimiot erapie sau radio -chimioterapie
neoadjuvantă urmată de intervenție chirurgicală radicală a tumorii și a metastazelor (nivel B).
În cazul în care există metastaze sincrone nerezecabile, se practică chimioterapi a paliativă , iar
în cazul reconversiei la operabilitate se practică cura radicală cu sau fără chimioterapie
adjuvantă sau în unele cazuri când nu este posibilă intervenția radicală, s e indică tratament
simptomatic prin intervenții chirurgicale paleative: rezecție limitată a tumorii rectale,
colostomie, recanalizare cu laser sau stent și radio/chimioterapie concomitentă [19].
Terapia adjuvant ă

Radioterapia pelviană este recomandată în cazul pacienților cu neoplasm rectal datorită
faptului că scade probabiliatea de recidivă regională postoperator cu 20 -25%. Radioterapia pr e
sau postoperatorie reduce rata de recidivă locală, însă nu are impact asupra supraviețuirii. Când

27
se efectuează atât radioterapie postoperatorie cât și chimioter apie postoperatorie, rata de
recidivă locală scade, iar supraviețuirea este îmbunătățită.
Radioterapia preoperatorie este indicată în cazul pacienților cu neoplasme rectale
nerezecabile, care în urm a radiote rapiei pot scădea suficient pentru a permite intervenția
chirurgicală. Studiile arată că radioterapia nu este eficientă în tratamentul primar al cancerului
de colon.
Tratamentul sistemic chimioterapic este mai eficient, 5 fluorouracil este tratamentul de
elecție în neoplasmele colorectale. Administrarea concomitentă a 5FU și a acidului folinic
îmbunătățește eficiența 5FU la pacienții cu neoplasme colorectale avansate, însă efectul asupra
supraviețuirii est e limitat. Irinotecanul prelungește s upraviețuirea l a pacienții a car or tumoră a
evoluat sub tratamentul cu 5FU. S -a demonstrat faptul că combinația dintre irinotecan, 5FU și
leucovorin îmbunătățește rata de răspuns și supraviețuirea pacienților care prezintă metastaze.
Anticorpii monoclonali sunt eficienți la pacienții cu neoplasm colorectal avansa t. Cetuximab și
panitumumab se îndreaptă împotriva receptorului factorului de creștere epidermică, care are rol
în căile de semnalizare care au influență asupra creșterii și proliferării celulelor tumorale.
Antico rpii monoclonali nu sunt eficienți asupra grupului de tumori colonice care prezintă
mutații K -ras. Inhibitorii ERGF al tirozin Kinazei (erotinib) nu sunt eficienți în cancerul
colorectal. Administrarea de 5FU și leucovorin postoperator timp de 6 luni la p acienții din
stadiul III de boală, duce la scaderea cu 40% a recidivelor și la o îmbunătățire a supraviețuirii
cu aproximativ 30%. În cazul pacienților cu neoplasm rectal în stadiul I I și III, administrarea
tratamentelor combinate de radio și chimioterapi e pre și postoperaor cresc șansa de
supraviețuire , cu efecte terapeutice mai bune care s-au evidențiat în cazul terapiei preoperatorii
[10].

28
PARTEA SPECIAL Ă

INTRODUCERE

Scopul a cestei lucrări este de a prezent a bazele pentru un diagnostic corect și gestionarea
cazurilor în vederea acordării un tratamet optim, complet în neoplasmele colorectale.
Cunoașterea anatomiei este esențială pentru a putea stabili un diagnostic corect pentru
a corela semnele și simptomele cu localizarea tumorii, pentru a ne or ienta asupra investigațiilor
necesar a fi effectuate și evident, cel mai important pentru intervenția chirurgicală propriu -zisă.
Studiul realizat în lucrarea de față a realizat caracterizarea pacienților diagnosticați cu
neoplasm colo -rectal din punct de v edere clinic, paraclinic, histopatologic și din prisma
tratamentului de care au beneficiat acești pacienți.
Argumentele principale care au stat la baza justificării abordării acestei patologii sunt
incidența crescută a acesteia în România și rat a crescută de morbiditate și mortalitate.

29
MATERIAL Ș I METODĂ

Pentru efectuarea acestui studiu, grupul țintă este repre zentat de pacienți diangosticaț i
cu neoplasm colorectal, pacienți c are au fost internați în Clinica Chirurgie I din cadrul Spitalului
Clinic Județean de Urgență Oradea în prioada ianuarie 2019 – decembrie 2019 inclusiv.
S-a realizat un studiu observațional de tip logitudinal retrospectiv pe baza fișelor de
observație și a examinărilor paraclinice efectua te.
Includerea pacienților în studiu a fost făcută în fu ncție de patologia pe care aceștia o
prezentau. Au fost incluși pacienții diagnosticați cu neoplasm colorectal, indiferent de sex,
vârstă sau distribuție geografică.
Au fost excluși din studiu pacienț ii care au fost diagnosticați cu neoplasm colorectal și
tratați chirurgical înafara perioadei de studiu, și care s -au prezentat la spital pentru diverse
complicații.
Din totalul de 1 48 pacienți diagnosticați cu neoplasm colo -rectal și internați în Clinica
Chirurgie I în perioada studiului, criteriile de includere în studiu au fost îndeplinite de un
număr de 96 de pacienți.
Datele statistice urmărite și analizate pe acest lot de pacienți sunt următoarele
Date generale :
 vârstă (ani)
 sex (M/F).
Date legate de patologie:
 dacă pacientul este diagnosticat cu neoplasm colorectal ante rior prezentării sale
la spital
 dacă în momentul prezentării reprezintă o urgență
 simptomatologia prezentată de pacient (durere, sindrom emetic, tulburări de
tranzit intestinal, rectoragie)

30
 date privind l ocalizarea formațiunii tumorale, dacă prezintă met astaze și
localizarea acest ora
 în cazul pacienților diagnosticați anterior dacă au urmat radio/chimioterapie
neoadjuntă pentru această patologie anterior intervenției c hirurgicale
Date cu privire la comorbiditatile pe care pacienții le -au prezentat:
 diabet zaharat, afecțiuni cardio -vasculare, afecțiuni neurologice, hematologice,
oncologice, hepatice, metabolice, afecțiuni ale aparatului resprator sau
genitourinar, afecț iuni psihiatrice, endocrine, gastro -enterologice,congenitale
tratate în antecedente sau sub tratament.
Date legate de investigațiile paraclinice:
 endoscopie digestive inferioară,
 Computer Tomografie (CT)
 Imagistica prin Rezonanță Magnetică ( RMN )
Nu au fost introduse în studiu ecografia abdomino -pelvină și radiografia abdominală pe
gol, deoarece acestea au fost efectuate întregului eșantion intrând în baremul standard de
examinare al pacientului internat cu patologie a tractului digestive pe secția chiru rgie.
Date cu privire la tratamentul de care au beneficiat pacienții:
 Chirurgical
 Conservator
În cazul intervenției chirurgicale dacă a fost efectuată clasic sau laparoscopic și ce tip
de intervenție chirurgicală s -a efectuat dacă a fost efectuată classic sau lapie temporară sau
definitive, daca au survenit complicații imediate postoperator și dacă au necesitat reintervenț ie
chirurgicală
Date cu privire la formațiunea tumorală:
 Rezultat histopatologic
 Stadializare TNM.

31
Date cu privire la supraviețuirea pac ientului, dacă a survenit decesul pe perioada
spitalizării sau dacă a decedat până la data de 22.04.2020 (dată când informațiile obținute au
fost prelucrate statistic ).
Tabelele și graficele prezentate în s tudiu au fost efectuate utilizând programele
Micro soft Excel și SPSS Stats Analys. Prelucrarea datelor a fost realizată în conformitate cu
tipul acestora și normalitatea distribuției în cazul variabilelor cantiative continue. Baza de date
a fost preluată de la SCJUO – Clinică Chirurgie I cu acordul îndrumătorului tezei de licență .

32
REZULTATE ȘI DISCUȚII

Ca prima etapă a acestui studiu am evaluat distribuția pacienților în funcție de vârstă.
Se evidențiază faptul că în decada 6 și 7 de viață, prevalența neoplasmelor colorectale este cea
mai ridicată.

Figura 1 – Distribuția pacienților în funcție de vârstă

Media de vârstă în eșantionul studiat este de 70.5 ani, cel mai tânăr pacient diagnosticat
a fost cu vârstă de 39 ani, iar cel mai vârstnic 94.
Statistics
Media de varsta
VARSTA
N Valid 96
Missing 0
Mean 70.24
Median 70.50
Std. Deviation 11.134
Range 55
Minimum 39
Maximum 94
Figura 2 – Media de vârstă
Am evidenți at dacă există o corelație între vârstă și localizarea neoplasmului la n ivelul
colonului. Pentru analiza asocierii am efectuat testul chi pătrat. Analizând rezultatele testului
chi pătrat, ipoteza nulă, conform căreia între cele două variabile nu e xistă asociere este
confirmată. Astfel, vârst a pacientului nu influențează localizarea tumorii la nivelul colonului,
neexistând o localizare preferențială pe categoriile de vârstă.
05101520253035
TOTAL17FRECVENTA
39-40 ANI 50-59 ANI 60-69 ANI 70-79 ANI 80-100 ANIDistributia pacientilor in funcie de varsta
Sum of 39-49
Sum of 50-59
Sum of 60-69
Sum of 70-79
Sum of 80-100

33
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 327.162a 342 .709
Likelihood Ratio 231.186 342 1.000
Linear -by-Linear Association .733 1 .392
N of Valid Cases 96
a. 390 cells (100.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .01.
Tabel 1 – Test corelatie localizare tumorala – varsta
Am căutat o asociere între vârsta pacientului și apariția complicațiilor postoperatorii.
Pentru realizarea acestui test de corelație, am eliminat cazurile care nu au fost supuse unei
intervenții chirurgicale. Din analiz a datelo r putem să observăm, în prima fază , din tabelul de
conti ngenț ă că dispersia complicațiilor postoperatorii nu este omogenă în cazul acestei corelații.
Un factor al acestor rezultate ar putea fi și eșantionul restrâns care face obiectul p rezent ei
cercetări. Cazurile de complicații postoperatorii le î ntâlnim la pacienții cu vârste cuprinse între
56 si 78 ani după cum urmează : 56 ani – un caz, 63 – 2 cazuri, 65 –un caz, 73 – un caz, 77 –
un caz și 78 – 2 cazuri. În cazul în care am recodifica vârsta paciențil or în intervale de decade
corelația ar fi semnificativă în cazul intervalelor 60 -70 și 70 -80 unde se regăsesc 7 din cele 8
cazuri de complicații postoperatorii. Atât din interpretarea rezultatelor testului chi pătrat cât și
a testului de corelație reiese c ă cele 2 variabile nu se influențează reciproc în cazul eșantionului
de față.
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 43.290a 32 .088
Likelihood Ratio 32.531 32 .441
Linear -by-Linear Association .337 1 .561
N of Valid Cases 79
a. 64 cells (97.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .10.
Tabel 2 – Test corelație vâ rsta – complicaț ii postoperatorii

34
Correlations
VARSTA cp_recod
VARSTA Pearson Correlation 1 .066
Sig. (2 -tailed) .565
N 79 79
cp_recod Pearson Correlation .066 1
Sig. (2 -tailed) .565
N 79 79
Tabel 3 – Test corelație Pearson vâ rsta – complicați i postoperatorii

Figura 3 – Distribuție vârsta – complicaț ii postoperatorii

Privind distribuția localizării neoplasmului în funcție de sex, se observă faptul că sexul
masculine predomină în toate localizările, cu excepția neoplasmului localizat la nivelul
colonului descendent, care a fost evidențiat mai frecvent la pacienții de sex feminin.

35

Figura 4 – Corelație sex – localizare a cancerului

Din totalul pacienți lor incluși în studiu, 18 pacienți au decedat până la data de
22.04.2020, dintr e care 13 pacienți au decedat pe perioada spitalizării.

SEX * DECES PANA IN 22.04.2020 Crosstabulation
Count
DECES PANA IN 22.04.2020
Total DA NU SPITAL
SEX F 6 24 6 36
M 18 29 13 60
Total 24 53 19 96

Tabel 4 – Deces raportat în funcț ie de sex 3561370065
4653214311012
CECCOLON ASCENDENTCOLON DESCENDENTCOLON TRANSVERSRECIDIVA TUMORALARECT INFERIORRECT MIJLOCIURECT SUPERIORRECTOSIGMASIGMACorelație sex -localizare a cancerului
masculin feminin

36

Figura 5 – Num ărul pacienților decedaț i distribuit pe sexe

În cadrul acestui eșantion, 75% din pacienți au fost diagnos ticați cu neoplasm colorectal
ca urmare a prezentării în urgență datorită apariției unei complicații. Cea mai frecventă
complic ație care a determinat pacientul la prezentarea în serviciul de urgență a fost ocluzia
intestinală.
Urgenta – Crosstabulation
Count
URGENTA?2
Total ALTE HDI NU OCLUZIE
INTESTINALA PERITONITA SUBOCLUZIE
Urgenta DA 2 15 0 40 5 9 71
NU 1 0 24 0 0 0 25
Total 3 15 24 40 5 9 96
Tabel 5 – Patologia prezentat ă de pacien ți în momentul prezentă rii la spital

Un pro cent semnificativ de pacienți , 33.3% a fost diagnosticat cu neoplasm colorectal
anterior actualei prezentări la spital. Dintre pacienții deja cunoscuți cu acest diagnostic, un
procent de 11.5% s -au prezentat la spital datorită unei complicații a acestei patologii.

6246
182913
DANUSPITALDECES PANA IN 22.04.2020
SEX M SEX F

37
Corelatie pacient cunoscut si prezentare in urgenta
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 39.136a 2 .000
Likelihood Ratio 39.535 2 .000
Linear -by-Linear Association 18.367 1 .000
N of Valid Cases 96
a. 2 cells (33.3%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is 1.04.
Tabel 6 – Test de asociere între prezentarea în serviciul de urgență și cunoaș terea
diagnostic ului de neoplasm anterior apariției complicaț iilor

Urgenta?
Total NU DA
CUNOSCUT? NU Count 4 56 60
% of Total 4.2% 58.3% 62.5%
DA Count 21 11 32
% of Total 21.9% 11.5% 33.3%
Antecedente Count 0 4 4
% of Total 0.0% 4.2% 4.2%
Total Count 25 71 96
% of Total 26.0% 74.0% 100.0%
Tabel 7 – Procentul pacienț ilor care s -au prezentat la spital în funcție de prezența/absența
complicațiilor și daca erau diagnosticați până î n acel moment cu neoplasm colorectal

38

Imagine 1 – Aspect intraoperator neoplasm colon ascendant cu invaginaț ie – Cazuistică
secției Chirurgie I din cadrul SCJUO

În cazul testului de asociere între prezența la urgență (cu simptomatologie specifică) și
cunoașterea faptului că pacientul prezintă această patologie putem să observăm o relație
puternică în sensul că majoritatea pacienților care s -au internat și au fost diagnosticați în urg ență
nu erau conștienți de boala de care suferă.
Un procent de 58% din pacienții care s-au prezentat la urgență nu relatau antecedente
patologice la nivelul tractului gastro -intestinal. Și în cazul testului de corelației rezultatele au
fost similare, putând fi observată o corelație foarte puternică între c ele 2 variabile (Sig. = 0.000) .
Correlations
CUNOSC UT? Urgenta?
CUNOSCUT? Pearson Correlation 1 -.440**
Sig. (2 -tailed) .000
N 96 96
Urgenta? Pearson Correlation -.440** 1
Sig. (2 -tailed) .000
N 96 96
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).
Tabel 8 – Test de corelație între prezența/absența complicațiilor ș i diagnosticul de neoplasm
colorectal cunoscut/necunoscut

39
În cazul analizei de corelație între localizarea neoplasmului și apariția unei complicații
care a dus la prezentarea pacie ntului în urgenț ă, putem observa faptul că există o corelație slabă
a relației. Valorile mari in tâlnite la pacienții care s -au prezentat în urgență se evidențiază în
special la cei cu localizare la nivelul cecului, a colonului descendent, transve rs și la pacienții
care au prezentat recidivă tumorală.

loc_recod * Urgenta? Crosstabulation
Urgenta?
Total NU DA
loc_recod CEC Count 1 6 7
Expected Count 1.8 5.2 7.0
% of Total 1.0% 6.3% 7.3%
COLON ASCENDENT Count 4 7 11
Expected Count 2.9 8.1 11.0
% of Total 4.2% 7.3% 11.5%
COLON DESCENDENT Count 0 11 11
Expected Count 2.9 8.1 11.0
% of Total 0.0% 11.5% 11.5%
COLON TRANSVERS Count 0 4 4
Expected Count 1.0 3.0 4.0
% of Total 0.0% 4.2% 4.2%
RECIDIVA TUMORALA Count 0 5 5
Expected Count 1.3 3.7 5.0
% of Total 0.0% 5.2% 5.2%
RECT INFERIOR Count 7 14 21
Expected Count 5.5 15.5 21.0
% of Total 7.3% 14.6% 21.9%
RECT MIJLOCIU Count 3 0 3
Expected Count .8 2.2 3.0
% of Total 3.1% 0.0% 3.1%
RECT SUPERIOR Count 0 1 1
Expected Count .3 .7 1.0
% of Total 0.0% 1.0% 1.0%
RECTOSIGMA Count 6 10 16
Expected Count 4.2 11.8 16.0
% of Total 6.3% 10.4% 16.7%
SIGMA Count 4 13 17
Expected Count 4.4 12.6 17.0
% of Total 4.2% 13.5% 17.7%
Total Count 25 71 96

40
Expected Count 25.0 71.0 96.0
% of Total 26.0% 74.0% 100.0%
Tabel 9 – Procentul pacienților care s -au prezentat cu/fără complicații în funcț ie de
localizarea tumorii

Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 18.751a 9 .027
Likelihood Ratio 23.494 9 .005
Linear -by-Linear Association 1.669 1 .196
N of Valid Cases 96
a. 13 cells (65.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .26.
Tabel 10 – Test de corelație între complicații ș i localizarea neoplasmului

Symmetric Measures
Value Asymp. Std.
Errora Approx. Tb Approx. Sig.
Nominal by Nominal Phi .442 .027
Cramer's V .442 .027
Contingency Coefficient .404 .027
Interval by Interval Pearson's R -.133 .097 -1.297 .198c
Ordinal by Ordinal Spearman Correlation -.130 .099 -1.276 .205c
N of Valid Cases 96
a. Not assuming the null hypothesis.
b. Using the asymptotic standard error assuming the null hypothesis.
c. Based on normal approximation.
Tabel 11 – Test de corelație Pearson R, Spearman între complicații ș i localizarea tumorii

41

Figura 6 – Distribuția pacienților în funcție de localizarea tumorii și apariția complicaț iilor

Din totalul pacienților luați în studio, 17.7% au decedat pe perioada spitalizării , ei
făcând parte din categoria celor s-au prezentat la spital în urgență, datorită apariției unei
complicații.
DECES PE PERIOADA INTERNARII * Urgenta? Crosstabulation
Urgenta?
Total NU DA
DECES PE PERIOADA
INTERNARII DA Count 2 17 19
Expected Count 4.9 14.1 19.0
% of Total 2.1% 17.7% 19.8%
NU Count 23 54 77
Expected Count 20.1 56.9 77.0
% of Total 24.0% 56.3% 80.2%

42
Total Count 25 71 96
Expected Count 25.0 71.0 96.0
% of Total 26.0% 74.0% 100.0%
Tabel 12 – Rata de deces pe perioada spitaliz ării și prezentarea î n urgen ță

Simptomele pe care pacienții din eșantionul studiat le -au prezentat sunt:
 tulburări de transit intestinal
 rectoragie
 durere abdominală
 sindrom emetic.
Dintre pacienții care au prezentat tulburări de trazit intestinal, 88.92% au acuzat absența
acestuia, dintre care la 52,1% a fost absent pentru o perioada de peste 48h.

Figura 7 – Simptomatologia prezentată la cei cu tulburări TI
88, 92%6, 6%2, 2%SIMPTOMATOLOGIA PREZENTATĂ LA CEI CU
TULBUR ĂRI TI
Absent
Diaree
Melena

43

Figura 8 – Simptomatologia prezentată la cei cu tulburări TI

În funcție de localizarea procesului tumoral, tulburările de transit intestinal prezentate
de pacienți sunt distribuite astfel:

Figura 9 – Simptomatologia prezentată în funcție de localizarea formațiunii tumorale 32.30%7.30%52.10%
6.30%0.00%0.00%
2.10%0.00%0.00%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%PREZENT24H48H
TI MELENA TI DIAREE TI ABSENT
6.30%10.40%11.50%4.20%5.20%18.80%2.10%1.00%14.60%17.70%
0.00%1.00%0.00%0.00%0.00%3.10%1.00%0.00%1.00%0.00%
1.00%0.00%0.00%0.00%0.00%0.00%0.00%0.00%1.00%0.00%
0.00% 2.00% 4.00% 6.00% 8.00% 10.00% 12.00% 14.00% 16.00% 18.00% 20.00%CECCOLON ASCENDENTCOLON DESCENDENTCOLON TRANSVERSRECIDIVA TUMORALARECT INFERIORRECT MIJLOCIURECT SUPERIORRECTOSIGMASIGMASimptomatologia prezentată în funcție de localizarea formațiunii
tumorale
TI MELENA TI DIAREE TI ABSENT

44
În cazul pacienților din prezentul eșantion ( din totalul de 96 de pacienți procentul cel
mai mare de alte afecțiuni sitemice sunt:
 CV – 41 de cazuri (42,7%)
 HTA 21 – cazuri (21%)
 DZ – 18 cazuri (18,8%)
 Afecțiuni tiroid iene ( hipertiroidism) (1%)
Un procent de 7.3% din pacienți au fost colecistectom izați în antecedente, aceasta
făcând parte din antecedentele chirurgicale ale pacienților cu semnificație importantă privind
patologia ca re face obiectul acestui studio. Este cunoscut în literature de specialitate faptul că
colecistectomia în antecedentele îndepărt ate este unul din factorii risc/favorizanți al
neoplasmelor tractului intestinal.

Figura 10 – Ponderea diverselor afecțiuni sistemice

Pentru a observa dacă există asociere între cazurile pacienților cu patologie asociată și
prezentarea acestora în stadiul de urgența chirurgicală, am realizat analize prin intermediul
testului chi -pătrat între variabilele ”urgențe” și variabilele care reprezintă prezența afecțiunilor
sistemice. Din analiza datelor am observat că între cele 2 variabile nu există relații statistice
semnificative dar am putut să realizăm o ierarhizare a patologiilor prezente la pacienții internați
prin serviciul de urgențe. Astfel din cei 71 de pacienți care s -au prezentat la urgențe cele mai
întâlnite cazuri de patologii sistemice au fost: CV – 32, HTA – 15, DZ – 12, Colecistectomie
– 6 și Tiroidă – 0.
20%
24% 47%8%1%PONDEREA DIVERSELOR AFECȚIUNI
SISTEMICE
DZ
HTA
CV
COLECISTECTOMIE
TIROIDA

45

Figura 11 – Număr cazuri – urgență

În explorarea relației dintre localizarea tumorii și factorii de risc precum
colecistectomie, diabet zaharat și afecțiuni tiroidiene am realizat teste de asociere. Cu toate că
aceste testele de nu au scos în evidență o relație puternică din punct de vedere statistic, putem
să spunem că, pentru eșantionul nostru prezența diabetului zaharat tip I I la pacienți este
întâlnită în cele mai multe cazuri (18 cazuri) din care localizarea tumorii o întâlnim la: sigma –
5, colon ascendent – 3, cec, rect inferior și rectosigma fiecare cu 2 cazuri și colon descendent,
colon transvers, recidivă tumorală și rect mijlociu – cu câte un caz. Dintre pacienții incluși în
studiu, 7 pacienți prezintă colecistectomie în antecedente dintre care 2 la cei cu tumoră
localizată la nivelul cecului și 2 la nivelul colonului ascendent și câte un caz la nivelul colonului
transvers, rect inferior, sigma.

Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 11.555a 9 .240
Likelihood Ratio 11.182 9 .263
Linear -by-Linear Association 4.041 1 .044
N of Valid Cases 96
a. 14 cells (70.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .07.
Tabel 13 – Test de corelaț ie între localizarea tumorii ș i factorii de risc 12153260
DZHTACVCOLECISTECTOMIETIROIDA
0 5 10 15 20 25 30 35Număr cazuri -urgență

46
În analiza corelației dintre pacienții care au prezentat comorbidități (recodificată
dihotomic 1 –DA, 0 -NU) și deces până la dată de 22.04.2020 nu există asociere semnificativă
din punct de vedere statistic (test Pearson Chi -Square: Asymp. Sig. (2 -sided)= 0.435). Put em
însă să observă m că din procentul celor care au prezentat comorbidități (79,2% din total) au
decedat până la dată de 22.04.2020 un procent de 37,5% comparativ cu doar 7,3% decese din
total în cazul celor care nu prezentat comorbidități.

comorb_recod_ bivar * DECES PANA IN 22.04.2020 Crosstabulation
DECES PANA IN 22.04.2020
Total DA NU SPITAL
comorb_recod_bivar nu Count 5 13 2 20
Expected Count 5.0 11.0 4.0 20.0
% of Total 5.2% 13.5% 2.1% 20.8%
da Count 19 40 17 76
Expected Count 19.0 42.0 15.0 76.0
% of Total 19.8% 41.7% 17.7% 79.2%
Total Count 24 53 19 96
Expected Count 24.0 53.0 19.0 96.0
% of Total 25.0% 55.2% 19.8% 100.0%
Tabel 14 – Evoluția postoperatorie a pacienț ilor – procentul de deces

Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 1.663a 2 .435
Likelihood Ratio 1.852 2 .396
N of Valid Cases 96
a. 1 cells (16.7%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is 3.96.
Tabel 15 – Test de correlație între prezența comorbidităț ilor și rata decesului

47

Figura 12 – Număr decese până la data 22.04.2020

În cea ce privește rata de mortalitate în funcție de localizarea formațiunii tumorale,
aceasta este crescută în cazul pacienților cu neoplasm la nivelul colonului sigmoid și la niv elul
rectului inferior, față de celalate localizări în care este mai scăzută.

Figura 13 – Cazuri de deces în funcție de localizarea formațiunii tu morale
4
38
249
2
16
4
38
3
2
112
1
01013
02468101214Cazuri de deces p ână la data 22.04.2020
DECES PANA IN 22.04.2020 NU AU DECEDEAT

48
Am analizat dacă există corelație între localizarea tumorii și decesul pacienților până la
data luată în calcul ca data limită de analiză . Testul statistic ne arată că nu există o astfel de
corelație.

Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2-
sided)
Pearson Chi -Square 13.116a 9 .157
Likelihood Ratio 13.927 9 .125
N of Valid Cases 96
a. 12 cells (60.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .45.
Tabel 16 – Test de corelație între localizarea formațiunii tumorale ș i deces

În ceea ce privește investigațiile efectuate, la 77.1% din pacienți a fost efectuat CT
abdomino -pelvin, endoscopia digestivă inferioară a putut fi realizată la 46.9%, iar IRM a fost
efect uat la 11.5% din pacienți, reprezentând o parte din cei cu neoplasm rectal.

Figura 14 – Investigații paraclinice

Se observă că CT -ul este cel mai utilizat în diagnosticarea cancerului colo -rectal la
pacienții prezentați în urgență.
1174
45
RMN CT EDIInvestigații

49
RMN
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid nu 83 86.5 88.3 88.3
da 11 11.5 11.7 100.0
Total 94 97.9 100.0
Missing System 2 2.1
Total 96 100.0
Tabel 17 – RMN

CT
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid nu 22 22.9 22.9 22.9
da 74 77.1 77.1 100.0
Total 96 100.0 100.0
Tabel 18 – CT

EDI
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid nu 51 53.1 53.1 53.1
da 45 46.9 46.9 100.0
Total 96 100.0 100.0
Tabel 19 – Endoscopie Digestiva Inferioara

50

Imagine 2 – Aspect endoscopic neoplasm colon descendent – Cazuistica secției Chirugie I din
cadrul SCJUO

Cea mai frecventă localizare a formațiunii tumorale în eșantionul studiat este la nivelul
rectului, dintre care majoritatea având localizare în 1/3 inferioară, următoarea localizare fiind
la nive lul sigmei, locul 3 în frecvență ocupând -ul joncțiunea rectosigm oidiană . Din graficul
următor putem observă faptul că localizarea predominantă a ne oplasmelor este la nivelul
colonului sigmoidian , al joncțiunii recto -sigmoidiene si la nivelul rectului, cumulând un procent
de 60.4%.

51

Figura 15 – Localizarea tumorii
În cazul testului de asociere între localizarea tumorii și rezultatele examenului
histopatologic putem să observăm o corelație puternică. Din punct de vedere histopatologic, în
cele mai multe cazuri putem să observăm prezența adenocarcinomul ui la 90,9% di n cazuri,
carcinoid 3,4%, limfom hodgkin 1,1%, lipom 2,3%, polip adenovilos displazic 1,1%, ulcerații
post radioterapie 1,1%. Aceste date sunt evidențiate și în literatur a de specialitate, fiind de s
amintit faptul că adenoc arcinomul este cea mai frecventă formă histopatologică evidențiată în
neoplasmele colorectale.

Figura 16 – Distribuția cazurilor în funcț ie de localizare ș i tipul histologic 7.3%11.5%11.5%4.2%5.2%21.9%3.1%1.0%16.7%17.7%
CECCOLON ASCENDENTCOLON DESCENDENTCOLON TRANSVERSRECIDIVA TUMORALARECT INFERIORRECT MIJLOCIURECT SUPERIORRECTOSIGMASIGMALocalizarea tumorii %
CECCOLON
ASCEN
DENTCOLON
DESCE
NDENTCOLON
TRANS
VERSRECIDI
VA
TUMO
RALARECT
INFERI
ORRECT
MIJLO
CIURECT
SUPERI
ORRECTO
SIGMASIGMA
ULCERATII POST RADIOTERAPIE 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 1.10% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
POLIP ADENOVILOS DISPLAZIC 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 1.10% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
LIPOM 0.00% 0.00% 1.10% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 1.10%
LIMFOM HODGKIN 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 1.10% 0.00% 0.00%
CARCINOM 0.00% 1.10% 1.10% 1.10% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
ADENOCARCINOM 8.00% 10.20% 10.20% 3.40% 4.50% 18.20% 3.40% 0.00% 17.00% 15.90%0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%Corelație între localizare și tipul histopatologic

52
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 111.047a 45 .000
Likelihood Ratio 30.640 45 .950
Linear -by-Linear Association .000 1 .991
N of Valid Cases 88
a. 54 cells (90.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .01.
Tabel 20 – Test de corelație între localizarea tumorii ș i tipul histopatologic

Din cei 96 de pacienți din prezentul eșantion 28 au pre zentat și metastaze. Dintre
pacienții care au prezentat metastaze cel mai des acestea au fost întâlnite la nivel hepatic (24 de
cazuri din care în 17 cazuri au fost afectați ambii lobi , iar în 5 cazuri a fost afe ctat doar lobul
drept și în 2 cazuri doar lobul stâng). În eșantionul studiat au mai fost evidențiate metastaze
osoase, pulmonare, la niv elul epiploonului precum și carcino matoză peritoneală.

Figura 17 – Localizare metastaze
În cazul metastazelor hepatice, acestea au fost localizate în lobul drept, stâng sau în
ambii lobi. Un procent de 70.8% dintre pacienți au prezentat metastaze hepatice în amb ii lobi,
iar un procent de 20.8% au prezentat doar la nivelul lobului drept și un procent de 8.33% doar 22
192462Localizare metastaze
HEPATICE – LD HEPATICE – LS OSOASE PULMONARE CARCINOMATOZA EPIPLOON

53
în lobul stâng. Dintre pacie nții care au prezentat metastaze hepatice doar la nivelul lobului
stâng, localizarea tumorii a fost la nivelul rectului inferior în toate cazurile.

Figura 18 – Metastaze hepatice
În analiza corelației dintre localizarea tumorii și prezența metastazelor aceste două
variabile nu prezintă, în cazul eșantionului nostru, o asociere semnificativă. Cele mai multe
cazuri de apariție a metastazelor le întâlnim în cazul tumorilor apărute la nivel ul joncțiunii
recto -sigmoidiene (6.3% din numărul total de cazuri), rect inferior și sigmă cu 5.2%.

Figura 19 – Prezenta metastazelor in functie de localizarea tumorii primare 1752METASTAZE HEPATICE
AMBII LOBI LD LS
5.20%8.30%10.40%3.10%1.00%16.70%3.10%0.00%10.40%12.50%
2.10%3.10%1.00%1.00%4.20%5.20%0.00%1.00%6.30%5.20%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%CECCOLON ASCENDENTCOLON DESCENDENTCOLON TRANSVERSRECIDIVA TUMORALARECT INFERIORRECT MIJLOCIURECT SUPERIORRECTOSIGMASIGMALocalizare si prezență metastaze (% din total)
METASTAZE NU METASTAZE DA

54

Figura 20 – Prezența metastazelor în relație cu localizarea tumorii

Pentru a observa dacă există asociere între prezența metastazelor și localizarea tumorii
am realizat teste chi -pătrat. De asemena a m realizat acest test în analiza asocierii dintre
localizare și apariția tumorilor hepatice – acestea fiind cele mai întâlnite în cazul eșant ionului
nostru. Rezultatele testelor au demostrat că între cele două variabile nu există relații statistice
puternice. (în cazul prezența metastazelor * localizare –pentru Pearson Chi -Square Asymp. Sig.
(2-sided) = 0.165, iar pentru localizare * prezența m etastazelor hepatice Pearson Chi -Square
Asymp. Sig. (2 -sided) = 0.686).

Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 12.947a 9 .165
Likelihood Ratio 13.607 9 .137
Linear -by-Linear Association .554 1 .457
N of Valid Cases 96
a. 14 cells (70.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .29.
Tabel 21 – Test de corelație între localizarea tumorală și prezenț a metastazelor hepatice

5810
3
116
3
01012
23
1 145
0165
024681012141618Prezența metastazelor în relație cu localizarea tumorii
FĂRĂ METASTAZE PREZENȚĂ METASTAZE

55
Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Phi .367 .165
Cramer's V .367 .165
Contingency Coefficient .345 .165
N of Valid Cases 96

Tabel 22 – Test de corelație î ntre localizarea tum orală și prezenț a metastazelor
Rezultate similare am obținut și pentru analizele de corelație între localizarea tumorii și
prezența metastazelor în cei doi lobi hepatici: Pearson Chi -Square Asymp. Sig. (2 -sided) =
0.530 pentru lobul drept și 0 .252 pentru lobul stâng.
Singurul test de c orelație la care am obținut un rezultat semnificativ statistic a fost în
cazul prezenței carcinomatozei peritoneale în relație cu localizarea tumorii.
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 8.045a 9 .530
Likelihood Ratio 8.500 9 .485
N of Valid Cases 96
a. 14 cells (70.0%) have expected count less than 5. The
minimum expected count is .23.
Tabel 23 – Test de corelație localizare tumorală – metastază Lob hepatic Drept
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 11.355a 9 .252
Likelihood Ratio 11.894 9 .219
N of Valid Cases 96
a. 14 cells (70.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .20.
Tabel 24 – Test de corelație localizare tumorală – metastază Lob hepatic stâng

56
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 29.591a 9 .001
Likelihood Ratio 18.495 9 .030
N of Valid Cases 96
a. 14 cells (70.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .06.
Tabel 25 – Test de corelație între localizarea tumorală și prezenț a Carcinomatoz ei
peritoneale
Privind asocierea între tipul histopatologic și prezența metastazelor, s -a evidențiat că un
procent de 27.5% di ntre pacienții cu adenocarcinom au prezentat metastaze, cel mai frecvent la
nivel hepatic. În eșantionul sudiat a fost un singur caz de neoplasm rectal inferior tip polip
adenovilos disp lazic care a prezentat metastază la nivelul lobului drept hepatic și t rei cazuri de
neoplasm colonic ( u nul la nivelul colonului ascende nt, transvers și descendent), dintre care cel
cu localizare la nivelul colonului transvers a prezentat metastaze hepatice la nivelul lobului
hepatic drept.
Lipsa metastază Prezență metastază
ADENOCARCINOM 58 22
CARCINOM 2 1
LIMFOM HODGKIN 0 1
LIPOM 2 0
POLIP ADENOVILOS DISPLAZIC 0 1
ULCERATII POST RADIOTERAPIE 1 0
Tabel 26 – Distribuția metastazelor în funcț ie de tipul histopatologic
Nici în cazul testelor de corelație între perezența metastazelor și tipul testului
histopatologi c nu am observat relații semnificative din punct de vedere statistic.
Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 6.299a 5 .278
Likelihood Ratio 7.106 5 .213
Linear -by-Linear Association .137 1 .711
N of Valid Cases 88
a. 10 cells (83.3%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .28.
Tabel 27 – Test de corelație între prezența metastazelor ș i tipul histopatologic

57
Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Phi .268 .278
Cramer's V .268 .278
Contingency Coefficient .258 .278
N of Valid Cases 88
Tabel 28 – Test de corelație între prezența metastazelor ș i tipul histopatologic

În analiza de corelație între variabila ”prezență a metastazelor” și decesul pacientului
până la data de 22.04.2020 rezultatele prezintă o asociere slabă. Astfel, nu putem să
concluzionăm că prezența metastazelor, cel puțin în cazul eșantionul ui de față, influențează
decesul pacientului într -o peri oadă scur tă de timp. Cu toate acestea, pacienții care au prezentat
metastaze au avut o rată de deces mai ridicată decât predicția statistică: 18 cazuri față de 12,5
cât reprezintă o distribuție normală (expected count).
Crosstab
METASTAZE
Total NU DA
DECES PANA IN
22.04.2020 DA Count 25 18 43
Expected Count 30.5 12.5 43.0
% of Total 26.0% 18.8% 44.8%
NU Count 43 10 53
Expected Count 37.5 15.5 53.0
% of Total 44.8% 10.4% 55.2%
Total Count 68 28 96
Expected Count 68.0 28.0 96.0
% of Total 70.8% 29.2% 100.0%
Tabel 29 – Rata de deces în funcție de prezența/absenț a metastazelor

Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 6.075a 1 .014
Continuity Correctionb 5.013 1 .025
Likelihood Ratio 6.096 1 .014
Fisher's Exact Test .023 .013
N of Valid Cases 96

58
a. 0 cells (0.0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 12.54.
b. Computed only for a 2×2 table
Tabel 30 – Test de corelație între deces și prezența/absenț a metastazelor

Symmetric Measures
Value Approx. Sig.
Nominal by Nominal Phi -.252 .014
Cramer's V .252 .014
Contingency Coefficient .244 .014
N of Valid Cases 96

Tabel 31 – Test corelație între deces și prezența/absenț a metastazelor

Figura 21 – Histopatologi e

Cel mai frecvent tip hi stopatologic identificat în eș antionul studiat a fost
adenocarcinomul de tip intestinal, cu un procent de 61.5% urmat de cel mucinos .
91%3%1% 2%1%1%Tip histopatologic
ADENOCARCINOM CARCINOM LIMFOM HODGKIN
LIPOM POLIP ADENOVILOS DISPLAZIC ULCERATII POST RADIOTERAPIE

59

Figura 22 – Distribu ția neoplamelor în funcț ie de tipul Histopatologic

Din punct de vedere al gradului de diferențiere un procent de53.43% a u fost încadrate
în categoria moderat diferențiat.

Figura 23 – Gradul de diferențiere histopatologică
11591622
0 10 20 30 40 50 60 70ANAPLAZICCELULE IN INEL CU PECETEINTESTINALMUCINOSMUCIPARSEROS
ANAPLAZICCELULE IN INEL
CU PECETEINTESTINAL MUCINOS MUCIPAR SEROS
Total 1 1 59 16 2 2Tip histopatologic
BINE
DIFERENTIAT
G1Diferentiere
HPMODERAT
DIFERENTIAT
G2NESPECIFICAT NU E MALIGNSLAB
DIFERENTIAT
G3
Series1 2.27% 1.14% 53.41% 23.86% 2.27% 17.05%2.27% 1.14%53.41%
23.86%
2.27%17.05%Gradul de diferențiere histopatologică

60

Figura 24 – Gradul de diferențiere histopatologică în funcț ie de tipul histopatologic

Invazia locală a formațiunilor tumorale colorectale a vizat în special peretele abdominal
(33.33%), ansele enterale (25%) și vezica urinară (16.67%).

Figura 25 – Localizarea invaziei

Repartiția stadială postoperatorie a cazurilor a evidențiat faptul că ma joritatea se aflau
într-un stadiu avansat T3 sau chiar T4 la momentul intervenției chirurgicale 0 20 40 60 80 100BINE DIFERENTIATMODERAT DIFERENTIATSLAB DIFERENTIATNESPECIFICATGRADUL DE DIFERENȚIERE HISTOPATOLOGICĂ
ALTELE CARCINOM ADENOCARCINOM
33.33%
16.67%25.00%
12.50%
8.33% 8.33% 8.33%
4.17% 4.17%8.33%Localizarea invaziei %

61

Figura 26 – TNM – Neoplasm rectal T1 T2 T3 T4 nespecificat
N0 1 2 3 0
N1 0 0 1 1
N2 0 0 2 1
M0 1 2 3 1
M1 0 0 3 1
CAZURI 1 2 6 2 14123
0 0 01 10 021 123
10 03
1 126
214
-4-2024681012141618TNM -TU rect
N0 N1 N2 M0 M1 CAZURI

62

Imagine 3 – Neoplasm rectal inferior – piesa de amputaț ie – Cazuistica secției Chirurgie I
din cadrul SCJUO

63

Figura 27 – TNM – Rectosigm ă

Figura 28 – TNM – Colon ascende nt/transvers/descendent T1 T2 T3 T4 NESPECIFICAT
N0 0 2 2 2
N1 0 0 2 1
N2 0 0 0
M0 0 2 3 2
M1 0 0 1 1
CAZURI 0 2 4 3 702 2 2
0 02
1
0 0 0 023
2
0 01 1
024
37
012345678TNM -Rectosigma
N0 N1 N2 M0 M1 CAZURI
T1 T2 T3 T4 Tis NESPECIFICAT
N0 0 4 11 3 1
N1 0 0 4 6 0
N2 0 0 7 3 0
M0 0 4 19 5 1
M1 0 0 3 7 0
CAZURI 0 4 22 12 1 20411
310 046
0 0 07
3
0 0419
5
10 037
0 0422
12
12
-5051015202530TNM -Colon ascendent/transvers/descendent
N0 N1 N2 M0 M1 CAZURI

64

Figura 29 – TNM – Cec
Am efectuat un test de corelație pentru a evidenția dacă există legătură între localizarea
tumorii și frecvența apariției metastazelor. Coeficientul Pearson este nesemnificativ, ceea ce
exprimă faptul că nu există o corelație între cele două.

Crosstab
METASTAZE
Total NU DA
Loc_recod CEC Count 5 2 7
Expected Count 5.0 2.0 7.0
% of Total 5.2% 2.1% 7.3%
COLON ASCENDENT Count 8 3 11
Expected Count 7.8 3.2 11.0
% of Total 8.3% 3.1% 11.5%
COLON DESCENDENT Count 10 1 11
Expected Count 7.8 3.2 11.0
% of Total 10.4% 1.0% 11.5%
COLON TRANSVERS Count 3 1 4
Expected Count 2.8 1.2 4.0
% of Total 3.1% 1.0% 4.2%
00.511.522.533.54
T1 T2 T3 T4
N0 0 0 2 1
N1 0 0 0
N2 0 0 2 2
M0 0 0 3 2
M1 0 0 1 1
CAZURI 0 0 4 30 04
3TNM -Cec
N0 N1 N2 M0 M1 CAZURI

65
RECIDIVA TUMORALA Count 1 4 5
Expected Count 3.5 1.5 5.0
% of Total 1.0% 4.2% 5.2%
RECT INFERIOR Count 16 5 21
Expected Count 14.9 6.1 21.0
% of Total 16.7% 5.2% 21.9%
RECT MIJLOCIU Count 3 0 3
Expected Count 2.1 .9 3.0
% of Total 3.1% 0.0% 3.1%
RECT SUPERIOR Count 0 1 1
Expected Count .7 .3 1.0
% of Total 0.0% 1.0% 1.0%
RECTOSIGMA Count 10 6 16
Expected Count 11.3 4.7 16.0
% of Total 10.4% 6.3% 16.7%
SIGMA Count 12 5 17
Expected Count 12.0 5.0 17.0
% of Total 12.5% 5.2% 17.7%
Total Count 68 28 96
Expected Count 68.0 28.0 96.0
% of Total 70.8% 29.2% 100.0%
Tabel 32 – Localizare tumoral ă – apariț ie metastaze

Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided)
Pearson Chi -Square 12.947a 9 .165
Likelihood Ratio 13.607 9 .137
Linear -by-Linear Association .554 1 .457
N of Valid Cases 96
a. 14 cells (70.0%) have expected count less than 5. The minimum
expected count is .29.
Tabel 33 – Test de corelație între localizarea tumorală și prezenț a metastazelor

Din totalul pacienți lor incluși , 17.7% au beneficiat de tratament conservator fiind
considerate cazuri inoperabile, altele fiind neoplasme rectale care urmau a fi supuse unui

66
program de rachiochimioterapie neoadjuvantă . Din cele 82.3% cazuri în care s -a intervenit
chirurgical, 78% au fo st abordate prin chirurgie deschisă, iar 3% au fost asistate laparoscopic.
TIP_INTERVENTIE
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid 1 1.0 1.0 1.0
ASISTATA LAPAROSCOPIC 3 3.1 3.1 4.2
CLASIC 75 78.1 78.1 82.3
CONSERVATOR 17 17.7 17.7 100.0
Total 96 100.0 100.0
Tabel 34 – Tip Intervenție

Dintre pacienții cu neoplasm la nivelul cecului, colonului ascendant, transvers,
descendent și sigmoid, 91% au beneficiat de intervenție chirurgicală. Cele mai frecvente au fost
colectomiile segmentare și hemicolectomia dreapt ă.

Figura 30 – Tratament Neoplasm Colon CONSERVATOR ,
5, 9%
OPERATI , 50,
91%TRATAMENT -NEOPLASM COLON
CONSERVATOR OPERATI

67

Figura 31 – Intervenție Chirurgicală – Neoplasm Colon

În cazul hemicolectomiilor drepte, refacerea tranzitului intestinal s -a realizat în 83% din
cazuri prin anastomoză termino -terminală, latero -laterală sau termino -laterală, un procent
ridicat față de hemicolectomia stângă care s -a soldat cu formare a de colostomie în 89% din
cazuri. La paci enții la care s -a efectuat colectomie subtotală , finalizarea intervenției chirurgicale
prin stomă sau anastomoză s -a efectuat în egală măsură. În cazurile la care s -a realizat
colectomie segmentară , 39% au bene ficiat de anastomoză colo -colică .

Figu ra 32 – Colectomie segmentară Figura 33 – Hemicolectomie dreaptă 1818932
0 5 10 15 20COLECTOMIE SEGMENTARAHEMICOLECTOMIE DREAPTAHEMICOLECTOMIE STANGACOLOSTOMACOLECTOMIE SUBTOTALA
COLECTOMIE
SEGMENTARAHEMICOLECTO
MIE DREAPTAHEMICOLECTO
MIE STANGACOLOSTOMACOLECTOMIE
SUBTOTALA
Series1 18 18 9 3 2INTERVENTIE CHIRURGICALA -NEOPLASM
COLON
anastomo
za
39%
stoma
61%Colectomie segmentar ă
anastomoza stomaanastomoza
83%stoma
17%Hemicolectomie dreapt ă
anastomoza stoma

68

Figura 34 – Hemicolectomie stângă Figura 35 – Colectomie subtotal ă

Pacienții cu neoplasm rectal și rectosigmoidian, au beneficiat de tratament chirurgical
într-un număr mai redus, cu un procent de 71%.

Figura 36 – Tratament – Rect, Rectosigmă

Colostomia a fost ef ectuat ă în majoritatea cazurilor, însă din diferite considerente. Unele
cazuri au fost considerate depășite din punct de vedere chirurgical, iar în al te cazuri a fost
efectuată col ostomie temporară anterior de tratamentul radiochimioterapeutic. Toate rezec țiile
anterioare de rect s -au definitivat prin anastomoză termino -terminală. anastomo
za, 1, 11%
stoma , 8,
89%Hemicolectomie stang ă
anastomoza stomaanastomo
za
50%stoma
50%Colectomie subtotal ă
anastomoza stoma
operati , 29,
71%neoperati , 12,
29%TRATAMENT -RECT, RECTOSIGMA
operati neoperati

69

Figura 37 – Intervenția chirugicală – Neoplasm rectal, rectosigmoidian
Decesele care au survenit pe perioada intern ării la pacien ții opera ți sunt afișate în tabelul
următor:

OPERATIE * DECES PE PERIOADA INTERNARII Crosstabulation
DECES PE PERIOADA
INTERNARII
Total DA NU
OPERATIE AMPUTATIE DE RECT PE
CALE ABDOMINO –
PERINEALA Count 1 6 7
Expected Count 1.4 5.6 7.0
% of Total 1.0% 6.3% 7.3%
COLECTOMIE
SEGMENTARA Count 4 21 25
Expected Count 4.9 20.1 25.0
% of Total 4.2% 21.9% 26.0%
COLECTOMIE SUBTOTALA Count 3 0 3
Expected Count .6 2.4 3.0
% of Total 3.1% 0.0% 3.1%
HEMICOLECTOMIE
DREAPTA Count 3 15 18
Expected Count 3.6 14.4 18.0
% of Total 3.1% 15.6% 18.8%
HEMICOLECTOMIE
STANGA Count 2 7 9
Expected Count 1.8 7.2 9.0
% of Total 2.1% 7.3% 9.4%
NU Count 3 14 17
Expected Count 3.4 13.6 17.0 7
7
1212INTERVEN ȚIA CHIRURGICAL Ă-NEOPLASM
RECTAL, RECTOSIGMOIDIAN
AMPUTATIE DE RECT COLECTOMIE SEGMENTARA
COLECTOMIE SUBTOTALA DIXON
COLOSTOMA

70
% of Total 3.1% 14.6% 17.7%
REZECTIE ANTERIOARA
DE RECT DIXON Count 0 2 2
Expected Count .4 1.6 2.0
% of Total 0.0% 2.1% 2.1%
STOMA Count 3 12 15
Expected Count 3.0 12.0 15.0
% of Total 3.1% 12.5% 15.6%
Total Count 19 77 96
Expected Count 19.0 77.0 96.0
% of Total 19.8% 80.2% 100.0%
Tabel 35 – Decese pe perioada internării in functie de interventia chirurgicala efectuata
Un procent de 8.3% dintre pacienți au prezentat complicații postoperatorii, iar la un
procent de 83.5% dintre aceșstia s-a reintervenit chirurgical.
COMPLICATII_POSTOP2
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 0 17 17.7 17.7 17.7
DA 8 8.3 8.3 26.0
NU 71 74.0 74.0 100.0
Total 96 100.0 100.0
Tabel 36 – Complicații Postoperatorii
Pentru a analiza dacă există o corelație între apariția complicațiilor postoperatorii în
cazul anastomozei față de cei la care s -a practicat colostom ie, am efectuat testul Chi pătrat.
Rezultatul testului a demonstrat că există o relație semnificativă statistic între fo rmarea de
anastomoză colo -colică respective colo -rectală și apariția complicațiilor postoperatorii.

AIS_ANASTOMOZA * COMPLICATII_POSTOP2 Crosstabulation
COMPLICATII_POSTOP2
Total 0 DA NU
AIS_ANASTOMOZA 0 Count 17 0 0 17
Expected Count 3.0 1.4 12.6 17.0
% of Total 17.7% 0.0% 0.0% 17.7%
ANASTOMOZA L -L Count 0 2 5 7
Expected Count 1.2 .6 5.2 7.0
% of Total 0.0% 2.1% 5.2% 7.3%
ANASTOMOZA T -L Count 0 0 3 3

71
Expected Count .5 .3 2.2 3.0
% of Total 0.0% 0.0% 3.1% 3.1%
ANASTOMOZA T -T Count 0 1 16 17
Expected Count 3.0 1.4 12.6 17.0
% of Total 0.0% 1.0% 16.7% 17.7%
STOMA Count 0 5 47 52
Expected Count 9.2 4.3 38.5 52.0
% of Total 0.0% 5.2% 49.0% 54.2%
Total Count 17 8 71 96
Expected Count 17.0 8.0 71.0 96.0
% of Total 17.7% 8.3% 74.0% 100.0%
Tabel 37 – Complicații postoperatorii – Anastomoză / Stom ă

Chi-Square Tests
Value df Asymp. Sig. (2 -sided)
Pearson Chi -Square 100.018a 8 .000
Likelihood Ratio 92.551 8 .000

N of Valid Cases 96
a. 10 cells (66.7%) have expected count less than 5. The minimum expected count is .25.

Tabel 38 – Test de corelaț ie între apariția complicațiilor postoperatorii ș i efectuarea
anastomozei/stomei

Rata de supravi ețuire a pacienților incluși în studiu până la dat a de 22.04.2020 este de
55%. Mortalitatea pe perioada internării este de 20%. Aceste procente sunt explicabile prin faptul
că studiul a fost efectuat într -un spital de urgență și ca atare prin faptul că majoritatea pacienților
incluși în studio s -au prezentat cu complicații în serviciul de urgență.

72

DECES PANA IN 22.04.2020
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid DA 24 25.0 25.0 25.0
NU 53 55.2 55.2 80.2
SPITAL 19 19.8 19.8 100.0
Total 96 100.0 100.0

Tabel 39 – Rata de supravieț uire/deces

73
CONCLUZII

Neoplasmele colorectale reprezintă în continuare o problemă de sană tate publică,
acestea având o incidenț ă, morbiditate și mortalitate crescute. Chirurgia este condiție sine qua
non pentru tratamentul acestei patologii.
Prin coroborarea datelor obținute î n acest studiu , am evidențiat anumite particularități
ale acestor pacienți, fapt din care au rezultat următoarele concluzii:
 prevenția primară este cea mai im portantă măsură, însă este insu ficient promovată în rândul
populației generale; screeningul pacien ților este dificil de realizat și de implementat la nivel
național din diverse motive tehnice, demografice, ale costului ridicat, etc.
 se evidențiază o incidență crescută la pacienții din cateogria de vârstă 60 -70 ani și la
pacienții de sex masculin, suger ând probabilitatea efectului cumulativ ai factor ilor
etiopatogenici
 majoritatea pacienților se prezintă la spital în momentul apariției complicațiilor, când
simptomatologia devine evident manifestă. Diagnosticul precoce în cancerele colorectale
se dovedeșt e limitat c a aplicabilitate, cel puți n la nivel național, în primul rând datorită
prezentării tardive a pacienților la medic deoarece în faze incipiente simptomatologia este
minimă și nespecifică sau chiar absentă. Cea mai frecventă complicație este ocluzi a
intes tinală prin obstrucție tumorală
 pentru stabilirea diagnosticului este necesară coroborarea investigațiilor clinic e și
paraclinice, endoscopia digestive inferioară reprezentând “gold standa rdul” necesar pentru
diagnostic
 stadializarea TNM și tipul histopatologic reprezintă factori de prognostic negativ în
evoluția carcinoamelor colorectale; cel mai frecvent tip histopatologic evidențiat în studiul
de față a fost adenocarcinomul de tip intestinal moderat diferențiat G2
 localizarea predominantă este la nivelul sigmei, rectului și joncțiunii rectosigmoidien e
(60.4%)
 localizarea metastatică cea mai frecvent întâlnită în cadrul neoplasmelor co lorectale este la
nivel hepatic
 simptomele cel mai frecvent prezentate de pacienți sunt tulburările de transit intestinal,
observate îndeosebi în momentul apariției comp licațiilor mecanice obstructive

74
 în eșantionul studiat, un procent de 11.5% dintre pacienți au fost diagnosticați cu această
patologie anterior prezentării în spital datorită unei complicații, fapt ce sugerează
necesitatea informă rii active a populației asupra riscurilor induse de această patologie și de
evoluția acesteia în lipsa unui tratament prompt și adecvat
 complicațiile postoperatorii locale și generale sunt apanajul in tervențiilor chirurgicale
practicate în urgență, al stadiului tumoral avansat dar și a vârstei înaintate a pacienților și
a comorbidit ăților care fac procesul de vindecare și re venire postoperator mai dificil
 această patologie prezintă o rată de mortalitat e ridicată în rândul populației ( 45% în studiul
de față), în primul rând datorită prezentării tardive, majoritatea pacienților fiind într-un
stadiu avansat T3 sau T4
 factorii de prognost ic favorabil sunt : sexul feminin, vârsta sub 60 ani, absența patologiilor
asociate, stadiul tumoral incipient (stadiile T1,T2 0), localizările colonice, tratamentul
chirurgical radical curativ, gradul de diferențiere G1 .

75
BIBLIOGRAFIE

1. Papilian , Victor . (2014 ). Anatomia Omului Vol. 2 – Splahnologia . Editura ALL .
România. Ediția XII . 95-119 pp.
2. Stoica, Victor. Scripcariu, Viorel. (2016). Compendiu de Specialități Medico –
Chirurgicale . Româ nia. Ediție revizuită .
3. Bolintineanu, Sorin. (2018). Anatomia O mului Vol III – Cavitatea abdomino –
pelvină. Editura Victor Babes . Timișoara. România.
4. Niculescu, Cezar Th. Carmaciu Radu. Anatomia si Fiziologia O mului C ompendiu .
Editura Corint. București. România
5. Pop, Mircea. (2013). Surgical Pathology C linics . Editura Universității din Oradea.
Oradea. România
6. Angelescu, Nicolae. (1997). Patologie Chiurgicală Pentru Admitere În Rezidențiat
Vol 1. Editura Celsius. București. Romania.
7. Angelescu, Nicolae. (2003). Tratat de Patologie Chirurgicală. Editura Medicală.
București. Romania. 161 7-1623 pp. 1708 -1729 pp.
8. Rădulescu, Dan. (1982). Caiete de Chirurgie Practica V ol. 1. Editura Medicală.
București. România.
9. Popescu, Irinel. (2015). Tratat de Chirurgie – Chirurgie Generala V ol. VIII. Editura
Academiei Române. București. Romania.
10. Fauci, Anthony S. Longo, Dan L. (2017). Harrison . Gastroenterolog ie și
Hepatologie. Editura All. București. România. Ediția II.
11. Mogoș, Gheorghe. Ianculescu, Alexandru. Compendiu de Anatomie și F iziologie .
Editura Științifică.
12. Theodorescu, Dem. (1982). Mic Atlas de Anatomia O mului . Editura Crișana.
Oradea. România
13. https://www.who.int/news -room/fact -sheets/detail/the -top-10-causes -of-death
14. https://www.who.int/news -room/fact -sheets/detail/cancer
15. https://gco.iarc.fr/today/data/ factsheets/cancers/10_8_9 -Colorectum -fact-sheet.pdf
16. https://www.wcrf.org/dietandcancer/colorectal -cancer
17. Târcoveanu, Eugen. Tehnici Chirurgicale – Caiete de Rezidenț iat. Editura 2003
18. Gheo rghe, Liana. Gheorghe Cristian. (2002). Vademecum în G astroenterologie.
Editura Nemira. Bucureș ti. România

76
19. Popescu, Irinel. (2009). Ghid De Tratament Al Carcinoamelor Colorectale
20. Ernst J. Kuipers , et al. (2015). Colorectal Cancer. Nat Rev Dis Primers. 2015; 1:
15065.
21. Diouf M, et al. (2014). Could baseline health -related quality of life (QoL) predict
overall survival in metastatic colorec tal cancer? The results of the GERCOR
OPTIMOX 1 study. Health Qual Life Outcomes. 2014;12:69
22. Otto SJ, et al. (2015). Association of change in physical activity and body weight
with quality of life and mortality in colorectal cancer: a systematic review and meta –
analysis. Support Care Cancer. 2015;23:1237 –50
23. Averyt JC, Nishimoto PW. (2014). Psychosocial issues in colorectal cancer
survivorship: the top ten questions patients may not be asking. J Gastrointest
Oncol. 2014;5:395 –400
24. Martínez ME, et al.(2012). O ne-year risk for advanced colorectal neoplasia: U.S.
versus U.K. risk -stratification guidelines. Ann Intern Med. 2012;157:856 –64
25. Mizoue T, Yamaji T, Tabata S, et al. (2005). Dietary patterns and colorectal
adenomas in Japanese men: the Self -Defense Forces Health Study. Am J
Epidemiol. 2005;161(4):338 –345
26. Song M, Garrett WS, Chan AT. (2015) Nutrients, Foods, and Colorectal Cancer
Prevention. Gastroenterology. 2015;148(6):1244 –1260.e16.
27. Tuddenham S, Sears CL. (2015). The intestinal microbiome and health. Curr Opin
Infect Dis. 2015;28(5):464 –470.P
28. World Cancer Research Fund/American Institute for Cancer Research. (2011).
Continuous Update Project: Keeping the science current. [Accessed April 21,
2016];Colorectal Cancer 2011 Report: Food, nutrition, physic al activity, and the
prevention of colorectal cancer. at: http://www.dietandcancerreport.org/cancer
_resource _center/downloads/c u/Colorectal -Cancer -2011 -Report.pdf .
29. Raaj S. Mehta, et al. (2016). Dietary Patterns and Risk of Colorectal Cancer
Subtypes Classified by Fusobacterium nucleatum in Tumor Tissue. JAMA Oncol.
2017 Jul 1; 3(7): 921 –927.
30. https://gco.iarc.fr Consultat la 20.06.2020 si la 17.07.2020

77
ANEXA I –
Lista f iguri, tabele și imagini

Partea General ă
Figura II.1 – Număr de cazuri noi estimate în 2018 [30] ………………………….. ………………………….. ……. 10
Figura II.2 – Număr de decese estimat în 2018 [30] ………………………….. ………………………….. ………….. 11
Figura II.3 – Număr de cazuri noi estimate în 2018 în Romania [30] ………………………….. ………………. 11
Figura II.4 – Numărul estimate de decese în 2018 în Romania [30] ………………………….. ………………… 12
Figura II.5 – Top 10 cauze ale morții in țările dezvoltate în 2016 [13] ………………………….. …………….. 12
Figura II.6 – Număr cazuri noi estimate de cancer colorectal în 2018 [30] ………………………….. ……….. 13
Figura II.7 – Număr cazuri de deces în funcție de patologie pe plan mondial, vârsta 45+ [13] ………… 14
Figura II.8 – Număr cazuri de deces în funcție de patologie pe plan mondial, vârsta 0 -45 [13] ……….. 14

Part ea Specială
Figura 1 – Distribuția pacienților în funcție de vârstă ………………………….. ………………………….. ………. 32
Figura 2 – Media de vârstă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 32
Figura 3 – Distribuție vârsta – complicații postoperatorii ………………………….. ………………………….. …… 34
Figura 4 – Corelație sex – localizare a cancerului ………………………….. ………………………….. ……………. 35
Figura 5 – Numărul pacienților decedați distribuit pe sexe ………………………….. ………………………….. .. 36
Figura 6 – Distribuția pacienților în funcție de localizarea tumorii și apariția complicațiilor ………….. 41
Figura 7 – Simptomatologia prezentată la cei cu tulburări TI ………………………….. ………………………… 42
Figura 8 – Simptomatologia prezentată la cei cu tulburări TI ………………………….. ………………………… 43
Figura 9 – Simptomatologia prezentată în funcție de localizarea formațiunii tumorale …………………. 43
Figura 10 – Ponderea diverselor afecțiuni sistemice ………………………….. ………………………….. ………… 44
Figura 11 – Număr cazuri – urgență ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 45
Figura 12 – Număr decese până la data 22.04.2020 ………………………….. ………………………….. …………. 47
Figura 13 – Cazuri de deces în funcție de localizarea formațiunii tumorale ………………………….. …….. 47
Figura 14 – Investigații paraclinice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 48
Figura 15 – Localizarea tumorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 51
Figura 16 – Distribuția cazurilor în funcție de localizare și tipul histologic ………………………….. …….. 51
Figura 17 – Localiz are metastaze ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 52
Figura 18 – Metastaze hepatice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 53
Figura 19 – Prezenta metastazelor in functie de localizarea tumorii primare ………………………….. …… 53
Figura 20 – Prezența metastazelor în relație cu localizarea tumorii ………………………….. ………………… 54
Figura 21 – Histopatologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 58
Figura 22 – Distribuția neoplamelor în funcție de tipul Histopatologic ………………………….. …………… 59
Figura 23 – Gradul de diferențiere histopatologică ………………………….. ………………………….. ………….. 59
Figura 24 – Gradul de diferențiere hist opatologică în funcție de tipul histopatologic ……………………. 60
Figura 25 – Localizarea invaziei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 60
Figura 26 – TNM – Neoplasm rectal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 61
Figura 27 – TNM – Rectosigmă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 63
Figura 28 – TNM – Colon ascendent/transvers/descendent ………………………….. ………………………….. . 63
Figura 29 – TNM – Cec ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 64
Figura 30 – Tratament Neoplasm Colon ………………………….. ………………………….. ………………………… 66

78
Figura 31 – Intervenție Chirurgicală – Neoplasm Colon ………………………….. ………………………….. ….. 67
Figura 32 – Colectomie segmentară Figura 33 – Hemicolectomie dreaptă ………………………. 67
Figura 34 – Hemicolectomie stângă Figura 35 – Colectomie subtotală ………………………….. …….. 68
Figura 36 – Tratament – Rect, Rectosigmă ………………………….. ………………………….. …………………….. 68
Figura 37 – Intervenția chirugicală – Neoplasm rectal, rectosigmoidian ………………………….. …………. 69

Tabel 1 – Test corelatie localizare tumorala – varsta ………………………….. ………………………….. ………….. 33
Tabel 2 – Test corelație vârsta – complicații postoperatorii ………………………….. ………………………….. .. 33
Tabel 3 – Test corelație Pearson vârsta – complicații postoperatorii ………………………….. ………………… 34
Tabel 4 – Deces raportat în funcție de sex ………………………….. ………………………….. ………………………. 35
Tabel 5 – Patologia prezentată de pacienți în momentul prezentării la spital ………………………….. ……. 36
Tabel 6 – Test de asociere între prezentarea în serviciul de urgență și cunoașterea diagnosticului de
neoplasm anterior apariției complica țiilor ………………………….. ………………………….. ……………………….. 37
Tabel 7 – Procentul pacienților care s -au prezentat la spital în funcție de prezența/absența
complicațiilor și daca erau d iagnosticați până în acel moment cu neoplasm colorectal ………………….. 37
Tabel 8 – Test de corelație între prezența/absența complicațiilor și diagn osticul de neoplasm colorectal
cunoscut/necunoscut ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 38
Tabel 9 – Procentul pacienților care s -au prezentat cu/fără complicații în funcție de localizarea tumorii
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 40
Tabel 10 – Test de corelație între complicații și localizarea neoplasmului ………………………….. ……….. 40
Tabel 11 – Test de corelație Pearson R, Spearman între complicații și localizarea tumorii …………….. 40
Tabel 12 – Rata de deces pe perioada spitalizării și prezentarea în urgență ………………………….. ………. 42
Tabel 13 – Test de corelație între localizarea tumorii și factorii de risc ………………………….. …………… 45
Tabel 14 – Evoluția postoperatorie a pacienților – procentul de deces ………………………….. …………….. 46
Tabel 15 – Test de correlație între prezența comorbidităților și rata decesului ………………………….. ….. 46
Tabel 16 – Test de corelație între localizarea formațiunii tumorale și deces ………………………….. …….. 48
Tabel 17 – RMN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 49
Tabel 18 – CT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 49
Tabel 19 – Endoscopie Digestiva Inferioara ………………………….. ………………………….. ……………………. 49
Tabel 20 – Test de corelație între localizarea tumorii și tipul histopatologic ………………………….. …….. 52
Tabel 21 – Test de corelație între localizarea tumorală și prezența metastazelor hepatice ………………. 54
Tabel 22 – Test de corelație între localizarea tumorală și prezența metastazelor ………………………….. . 55
Tabel 23 – Test de corelație localizare tu morală – metastază Lob hepatic Drept ………………………….. . 55
Tabel 24 – Test de corelație localizare tumorală – metastază Lob hepatic stâng ………………………….. .. 55
Tabel 25 – Test de corelație între localizarea tumorală și prezența Carcinomatozei peritoneale ………. 56
Tabel 26 – Distribuția metastazelor în funcție de tipul histopatologic ………………………….. ……………… 56
Tabel 27 – Test de corelație între prezența metastazelor și tipul histopatologic ………………………….. … 56
Tabel 28 – Test de corelație între prezența metastazelor și tipul histopatologic ………………………….. … 57
Tabel 29 – Rata de deces în funcție de prezența/absența metastazelor ………………………….. …………….. 57
Tabel 30 – Test de corelație între deces și prezența/absența metastazelor ………………………….. ………… 58
Tabel 31 – Test corelație între deces și prezența/absența metastazelor ………………………….. …………….. 58
Tabel 32 – Localiz are tumorală – apariție metastaze ………………………….. ………………………….. ………… 65
Tabel 33 – Test de corelație între localizarea tumorală și prezența metastazelor ………………………….. . 65
Tabel 34 – Tip Intervenție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 66
Tabel 35 – Decese pe perioada internării in functie de interventia chirurgicala efectuata ……………….. 70
Tabel 36 – Complicații Postoperatorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 70
Tabel 37 – Complicații postoperatori i – Anastomoză/ Stomă ………………………….. …………………………. 71

79
Tabel 38 – Test de corelație între apariția complicațiilor postoperatorii și efectuarea
anastomozei/stomei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 71
Tabel 39 – Rata de supraviețuire/deces ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 72

Imagine 1 – Aspect intraoperator neoplasm colon ascendant cu invaginație – Cazuistică secției
Chirurgie I din cadrul SCJUO ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 38
Imagine 2 – Aspect endoscopic neoplasm colon descendent – Cazuistica secției Chirugie I din cadrul
SCJUO ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 50
Imagine 3 – Neoplasm rectal inferior – piesa de amputație – Cazuistica secției Chirurgie I din cadrul
SCJUO ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 62