Managementul Dezvoltarii Durabile la Starbucks

Economie

Managementul Dezvoltarii Durabile la Starbucks

Byadmin ianuarie 1, 2024

DISERTAȚIE

MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII DURABILE LA STARBUKS

Lista figurilor

Figura I.1. Cadrul modelului de management SIGMA

Lista graficelor

Grafic II.1. Împrumuturi pentru fermieri (în mil. )

Grafic II.2. Restaurante Starbucks ce dețin certificate LEED

Grafic II.3. Totalul orelor de muncă în folosul comunității (în mii de ore)

Lista tabelelor

Tabel I.1. Cele cinci capitaluri ale managementului

Tabel II.1. Informații financiare (în mil)

Tabel II.2. Cantitatea de cafea achiziționată de Starbucks (în mil. Kg)

Tabel II.3. Surse etice de aprovizionare a cafelei Starbucks

Tabel II.4. Reducerea consumului de apă din restaurantele Starbucks

Tabel II.5. Reducerea consumului de energie din restaurantele Starbucks

Tabel II.6. Reciclarea la Starbucks

INTRODUCERE

Responsabilitatea socială este importantă nu numai pentru o organizație ci și pentru fiecare om în parte deoarece fiecare trebuie să conștientizeze că mediul în care trăiește este unul înzestrat cu resurse epuizabile. În ultimii ani tehnologia și infrastructura au cunoscut inovații semnificative și au făcut de cunoscut noi moduri de a proteja mediul înconjurător prin utilizarea unor resurse regenerabile.

Această lucrare arată modul în care o organizație poate fi responsabilă din punct de vedere social. Responsabilitatea se poate materializa prin interesul pentru mediul înconjurător (utilizarea unor resurse regenerabile, conservarea apei și a energiei, conservarea pădurilor), pentru comunitățile în care o corporație își desfășoară activitatea (investirea în tineri, în educație), pentru partenerii lor (angajați, clienți, furnizori, etc.), precum și interesul de a dezvolta surse etice de aprovizionare.

Lucrarea intitulată Managementul dezvoltării durabile la Starbucks este structurată în două părți – prima parte abordează aspecte teoretice ce țin de sustenabilitate, iar a doua parte reprezintă studiul de caz. Aceste părți sunt structurate la rândul lor pe capitole, partea teoretică fiind compusă din trei capitole prin care sunt prezentate definiții cu privire la responsabilitatea socială a corporațiilor, argumente în favoarea și în defavoarea acestui concept, principiile activității sustenabile, modele de dezvoltare durabilă. Studiul de caz este construit pe patru axe prin care compania Starbucks își manifestă responsabilitatea sa socială: angajamentul asumat către țările de proveniență ale cafelei, angajamentul de a proteja mediului înconjurător, angajamentul față de comunitățile în care compania activează și angajament față de partenerii săi. Am ales să analizez compania Starbucks datorită faptului că aceasta are o prezență semnificativă în dezvoltarea durabilă la nivel global.

Lucrarea a fost construită cu ajutorul unor publicații din domeniul Managementului dezvoltării durabile scrise de autori precum: David Crowther, Güler Aras, C.V. Baxi, Ajit Prasad, Milton Friedman, Archie B. Carroll, Peter Drucker, Jan Jonker, Marco de Witte; și cu ajutorul informațiilor puse la dispoziție de Starbucks pe site-ul http://www.starbucks.com/.

PARTEA I – ABORDĂRI TEORETICE

I.1. Concepte de bază ale responsabilității sociale a corporațiilor

În anul 1938, Barnard considera că responsabilitate socială a corporației „analizeză aspecte economice, legale, morale, sociale și fizice ale mediului.“

Fiind managerii banilor altor oameni, mai degrabă decât ai lor, nu este un lucru așteptat ca ei să aibă grijă de acești bani cu aceeași vigilență pe care o au partenerii într-o corporație privată. Dar, ca și administratori ai unor oameni bogați, ei consideră că atenția îndreptată înspre problemele mărunte nu este importantă și chiar se lipsesc de această atenție.

Responsabilitatea socială a corporației este un concept care a devenit dominant în raportarea la afaceri. Fiecare corporație are o politica referitoare la responsabilitatea lor socială și produc un raport anual cu activitatea detaliată acesteia. Desigur pot fi recunoscute activitățile corporațiilor responsabile social și a celor care nu sunt responsabile social. Nu toți oferă aceeași definiție la ce înseamnă să fii responsabil social.

Corporațiile moderne exercită influențe considerabile asupra societății civile, asupra politicii și asupra economiei unui stat. Începând cu anul 1980 și, mai specific în anii 1990 au avut loc schimbări semnificative din punct de vedere geo-politic și al piețelor de desfacere în toată lumea. Aceste companii, care erau prezente în diferite țări din lume, și-au creat anumite previziuni de câștiguri și de pierderi pe baza mărimii investițiilor lor, a puterii pieței, a volumului rețelei de informații și a puterii superioare de negiciere asupra industriilor indigene. În țările în care piața forței de muncă nu este liberalizată datorită ritmului lent al reformelor economice, industria indigenă reprezintă un dezavantaj pentru organizație.

În multe țări aflate în curs de dezvoltare din Asia, Africa, America Latină și în economiile tradiționale, pacea, capacitatea și consecințele reformelor economice precum și globalizarea se modifică foarte mult.

Indiferent de gradul de dezvoltare al capitalului uman și al înzestrării cu resurse interne al unei economii, corporațiile moderne au prosperat și au impus o responsabilitate considerabilă atât la nivel economic cât și la nivel social pentru națiunile situate în vecinătatea lor.

Anii 1990 s-au remarcat printr-o creștere a numărului progreselor legate de probleme precum evoluția guvernelor democratice, apariția de noi instituții sociale și economice, creșterea organizațiilor voluntare non-profit (ONG-uri), creșterea consumatorilor sensibili, axarea pe nevoia de a reduce sărăcia, de a împărți problemele de drept uman. Prin aceste se dorea consolidarea nevoii de a pronunța politici și acțiuni în vederea implementării unei acțiuni sociale a corporației și de a sublinia conceptul și reacția venită din partea întreprinderii.

De vreme ce corporațiile au anumite obligații sociale, conceptul de performanță socială corporativă a fost susținut pentru a permite acestor companii să se concentreze pe conținutul acțiunii sociale necesar penru ei (Mc Williams și Siegel, 2001).

I.1.1. Definiții ale Responsabilității sociale a corporațiilor

Cea mai cuprinzătoare definiție a conceptului de responsabilitate socială a corporațiilor este preocupată de care sunt – sau ar trebui să fie – relațiile dintre corporațiile globale, guvernele țărilor și cetățenii individuali. Mai exact definiția se referă la relația dintre o corporație și societatea locală în care aceasta operează. O altă definiție se referă la relația dintre corporație și părțile interesate.

Fiecare dintre aceste definiții sunt relevante și reprezintă o dimensiune a responsabilității sociale a corporațiilor. Dar tot aici se poate vorbi despre o dimensiune etică. Ar trebui ca aceste corporații să fie controlate prin oferirea mai multor reguli ori acestea și-au pierdut baza etică care determină un comportament social? Această dezbatere este preocupată de un fel de contract social între corporații și societate.

Contractul social implică forme ale comportamentului altruist – opusul egoismului – în timp ce auto-interesul implică o formă de egoism.

Principiul de bază a responsabilității sociale este contractul social între părțile interesate din societate. Trebuie luat în considerare că responsabilitatea socială trebuie să-și extindă activitățile dincolo de membrii prezenți în societate. Responsabilitatea socială de asemenea implică o responsabilitate îndreptată înspre generațiile viitoare, și evident și înspre mediul înconjurător.

Consiliul lumii de afaceri pentru dezvoltarea durabilă a definit acest concept de responsabilitate socială a corporațiilor ca “angajamentul afacerilor la contribuția dezvoltării economice durabile”. Prima intenție a conceptului este de a atrege părțile interesate atât cele interne cât și cele externe. Responsabilitatea socială a corporațiilor este preocupată de tratarea părților interesate ale firmei într-o manieră etică sau cu asumarea unei responsabilități sociale.

Argumente în favoarea conceptului de responsabilitate socială a corporațiilor:

Cei care susțin că întreprinderile ar trebui să își assume o responsabilitatea socială, oferă mai multe răspunsuri, printre care putem aminti următoarele:

Echilibrarea puterii corporaței cu responsabilitățile sale;

Descurajarea creării și impunerii prescripțiilor guvernamentale;

Axarea pe probleme sociale.

Argumente împotriva conceptului de responsabilitate socială a corporațiilor:

Organizațiile satisfac câteva nevoi ale societății și astfel societatea civilă poate să beneficieze de pe urma activității unei organizații, astfel au fost conturate câteva argumente împotriva responsabilității sociale a corporațiilor:

Părțile interesate (acționarii, angajații, consumatorii) suportă costurile activităților sociale ceea ce afectează eficiența de operație a companiei, slăbindu-i poziția competitivă și reducându-i profitul;

Apare o asimetrie între rolul și așteptările organizației și cele ale societății; Perspectivele corporațiilor devin din ce în ce mai puternice, în ciuda faptului că ele exercită deja o putere considerabilă asupra societății;

Arta de a conduce se formează în ariile funcționale ale managementului și nu generează experiență în soluționarea problemelor sociale.

I.1.2. Corporațiile ca parte a societății

Activitățile unei organizații au impact asupra mediului extern.

“Orice corporație ar trebui considerată o întreprindere socială, care este o entitate a cărei existență și decizii pot fi justificate în măsura în care servesc scopuri publice sau sociale” , a enunțat Dahl, în anul 1972.

„Afacerile cuprind așteptările economice, legale, etice și discreționare pe care societatea le are de la organizație într-un anumit timp”(Carroll, 1979).

Philips și Lyall (1998) susțineau că într-o zonă comercială modernă, companiile și managerii lor sunt supuși la presiuni mediatizate de a juca un rol tot mai activ în bunăstarea societății.

I.1.3. Importanța profitul

Unii scriitori sunt de părere că o corporație nu ar trebui să fie preocupată de responsabilitatea socială.

Milton Friedman, în 1970, afirma că afacerile au o singură responsabilitate, și anume să își folosească resursele și să se implice în activități destinate creșterii profitului lor, în măsura regulilor, adică să se angajeze în competiții deschise și libere, fără fraudă sau înșelăciune.

Pe de altă parte, Peter Drucker (1984) considera că afacerile transformă o problemă socială într-o oportunitate și un beneficiu economic, în capacitate productivă, compentență umană, locuri de muncă bine plătite și în bunăstare.

Michael Hopkins consideră că obiectivul responsabilității sociale este acela de a crea standarde de viață înalte concomitent cu conservarea profitabilității corporației.

I.2. Efectele și principiile acivității organizaționale

Este desigur aparent că orice acțiune a organizației va avea un efect nu doar asupra mediului intern al organizației, ci și asupra mediului extern. Când vorbim despre mediul extern trebuie recunoscut faptul că acest mediu cuprinde: mediul de afaceri în care organizația operează, mediul social local în care oranizația este situată și mediul global.

Efectele organizației pot avea mai multe forme:

Utilizarea resurselor naturale ca parte a procesului de producție;

Efectele competiției cu alte organizații în aceeași piață;

Îmbogățirea comunității locale prin crearea oportunităților de muncă;

Transformarea peisajului ca urmare a extracției de materii prime sau de depozitare a deșeurilor produse;

Distribuția bogăției create în cadrul firmei între proprietarii firmei și lucrătorii din firmă și efectul acesteia asupra bunăstării indivizilor;

În ultimul timp cea mai mare preocupare a fost schimbarea climatului și modul în care emisiile de gaze cu efect de seră agravează aceste schimbări climatice.

Potrivit cu exemplele de mai sus se poate observa că o organizație are un efect sulte forme:

Utilizarea resurselor naturale ca parte a procesului de producție;

Efectele competiției cu alte organizații în aceeași piață;

Îmbogățirea comunității locale prin crearea oportunităților de muncă;

Transformarea peisajului ca urmare a extracției de materii prime sau de depozitare a deșeurilor produse;

Distribuția bogăției create în cadrul firmei între proprietarii firmei și lucrătorii din firmă și efectul acesteia asupra bunăstării indivizilor;

În ultimul timp cea mai mare preocupare a fost schimbarea climatului și modul în care emisiile de gaze cu efect de seră agravează aceste schimbări climatice.

Potrivit cu exemplele de mai sus se poate observa că o organizație are un efect semnificativ asupra mediului extern și poate chiar să schimbe mediul prin activitățile sale. De asemenea unele efecte pot fi benefice pentru mediu, iar altele pot să dăuneze mediului. Și totuși aceleași acțiuni pot fi considerate benefice de unii oameni și dăunătoare de alții.

Există trei principii ale activității responsabilitate socială a corporațiilor:

Sustenabilitatea

Responsabilitatea

Transparența

I.2.1. Sustenabilitatea

Acest principiu este preocupat de efectele pe care acțiunile din prezent le au asupra opțiunilor existente în viitor. Daca resursele sunt utilizate în prezent, ele nu mai sunt disponibile spre a fi utilizate în viitor și aceasta reprezintă un interes particular dacă resursele au o cantitate finită.

Așadar materiile prime extractive precum cărbunele, fierul sau petrolul, sunt finite în cantitate și odată folosite nu mai sunt disponibile pentru o folosire în viitor.

La un moment dat în viitor va fi nevoie de resurse alternative care să îndeplinească funcțiile pe care aceste materii prime la oferă.

Sustenabilitatea presupune că societatea trebuie să folosească nu mai mult de o resursă care poate fi regenerată. Aceasta poate fi definită în termenii de protejare a ecosistemului si descrisă ca modele de input și output de consumare a resurselor. Deși, de ex., industria hârtiei are o politică de replantare a copacilor pentru a-i înlocui pe cei recoltați și acest lucru are ca și efect reținerea costurilor în prezent, mai degrabă decât materializarea lor temporală.

Considerând organizația ca parte a unui sistem social și economic cuprinzător putem spune că aceste efecte trebuie luate în considerare, nu doar pentru măsurarea costurilor și a valorii create în prezent ci, și pentru viitorul afacerii. Indicatorii sustenabilității vor lua în considerare măsura în care resursele sunt consumate de organizație în raport cu măsura în care resursele pot fi regenerate. Acțiunile care nu susțin dezvoltarea durabilă pot fi ajustate fie prin dezvoltarea de operații sustenabile, fie prin planificarea unui viitor lipsit de resurse necesare în prezent. În practică organizațiile tind să urmărească dezvoltarea durabilă prin creșterea eficienței modului în care resursele sunt utilizate. Un exemplu ar fi un program de eficiență al energiei.

Raportul Brundtland

Primele definiții ale sustenabilității au apărut odată cu raportul Brundtland, care a fost publicat în 1987. Acest raport a fost preocupat de dezvoltarea durabilă pe care ei au considerat-o posibilă și necesară. Definiția sustenabilității pornește de la premiza că, dacă resursele sunt utilizate în prezent, atunci ele nu mai sunt disponibile spre a fi utilizate în viitor. Astfel, aceasta este definiția standard a dezvoltării durabile.

Dezvoltarea durabilă este definită ca satisfacerea nevoilor de azi fără a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.

Raportul Brundtland descrie șapte strategii imperative privind dezvoltarea durabilă:

Revitalizarea creșterii;

Modificarea calității de dezvoltare;

Satisfacerea nevoilor esențiale, cum ar fi: locuri de muncă, hrană, energie, apă și salubrizare;

Asigurarea unui nivel al populației sustenabil;

Conservarea și consolidarea bazei de resurse;

Reorientarea tehnologiei și gestionarea riscurilor;

Fuzionarea dintre mediu și economie în procesul de luare a deciziilor.

I.2.2. Responsabilitatea

Acest principiu este preocupat de măsura în care o organizație recunoaște că acțiunile lor afectează mediul extern, și pe deasupra își asumă responsabilitatea pentru aceste acțiuni. Altfel spus, acest concept implică stabilirea efectelor pe care le au acțiunile organizației, atât în mediul intern, cât și extern. Mai concret, acest concept constă în raportarea acestor rezultate tuturor părților afectate de aceste acțiuni. Aceasta implică informarea părților interesate de efectele pe care acțiunile organizației le au asupra lor.

Astfel că, acest concept implică recunoașterea că organizația este parte a unei rețele sociale și că are responsabilități față de întreaga societate, și nu doar față de membrii săi. Pe lângă acceptarea acestei responsabilități trebuie să existe o recunoaștere a faptului că aceste părți interesate din mediul extern au puterea să influențeze acțiunile organizației și au un rol decisiv dacă aceste acțiuni pot sau nu să fie justificate.

Așadar responsabilitatea necesită dezvoltarea unor măsuri potrivite mediului și raportarea acțiunilor companiei.

Aceste raporturi trebuie să aibă următoarele caracteristici:

Să fie înțelese de fiecare parte implicată;

Să ofere informații relevante;

Să existe o exactitate a calculelor, pentru a preveni confuziile;

Să existe comparabilitate a organizației cu alte organizații.

Există o înțelegere generală a faptului că responsabilitatea socială se referă la lucruri ca și: implicare în comunității, produse și procese responsabile social, preocupări pentru mediul înconjurător și relații responsabile social față de angajați (Ortiz – Martinez & Crowther, 2006).

Conform Comisiei Europene responsabilitatea socială se referă la activitățile de voluntariat care demonstrează o preocupare față de părțile interesate.

I.2.3. Transparența

Transparența, ca și principiu, se referă la faptul că impactul extern al acțiunilor organizației poate fi stabilit în rapoartele organizației, iar faptele pertinente nu vor fi mascate în aceste rapoarte. Transparența are o importanță particulară pentru părțile interesate din mediul extern, care nu cunosc detalii despre acțiunile organizației. Tranparența poate fi o consecință a celorlalte două principii amintite mai sus. Acest principiu este o parte a procesului de recunoaștere a responsabilității organizației privind efectele externe ale acțiunilor sale, și a procesului de transferare a puterii către părțile interesate din mediu extern.

I.3. Teorii și modele ale responsabilității sociale a corporațiilor

I.3.1. Etic sau responsabil social

Etica afacerilor este un domeniu academic în sine. Potrivit lui Fieser (2001) “etica afacerilor analizează controversele morale care, de obicei, apar în lumea afacerilor”.

Rezolvarea conflictelor etice necesită luarea în considerare a aspectelor legale și morale. Operaționalizarea eticii afacerii este corelată cu formele responsabilității sociale la fel ca și articularea și integrarea valorilor de bază, interacțiunea părților interesate, auditul social și alte forme de măsurare a feed-back-ului cu privire la performanțele sociale.

I.3.2. Teoria politică a responsabilității sociale

Teoria politică a responsabilității sociale se bazează pe prezumțiile referitoare la motivarea oficialilor publici și a corporațiilor. Piața de decizie politică orientează comportamentul lor spre alegătorii care pot oferi resurse valoroase în momentul alegerilor electorale. Oficialitățile alese caută resursele care îi pot ajuta în momentul realegerilor electorale. Reprezentanții stabiliți urmăresc suportul politic care să le aducă performanță și eficientă în slujba lor.

I.3.3. Teoria contractului social

Cele mai vechi utilizării ale moțiunii de “contract social” se găsesc în lucrarea lui Platon intitulată “Republica”. Totuși, teoria contractului social a fost dezvoltată în secolul XVII de către Thomas Hobbes în lucrarea “Levithan”. Filozofii, precum John Locke (1632 – 1704) și Jean-Jaques Russeau (1712 – 1778) au extins mai târziu munca lui Hobbes și i-au dat două direcții difetite: un contract social cu termini impliciți și unul cu termini expliciți, conceput să existe între organizație și publicul larg, nu doar pur și simplu între acționari.

Friedman (1962) recomandă ca responsabilitatea exclusivă a unei organizații să maximizeze profiturile pentru acționari. În trecut, câștigurile unei firme erau privite ca o măsură de legitimitate.

În ultima perioadă, contractul social a dobândit o nouă proeminență care a fost folosită pentru a explica relația dintre o companie și o societate. Astfel că organizația are obligații față de alte părți ale societății, în schimbul locului ei în societate.

Părțile interesate ale contractului social

Ce sunt părțile interesate?

Acele grupuri fără de care organizația ar înceta să existe;

Orice grup sau individ care poate afecta sau este afectat de realizarea obiectivelor organizației.

Ca și indivizi, aceștia pot fi: manageri, angajați, clienți, investitori, acționari și furnizori. Există și grupuri care pot fi considerate părți interesate: guvernul, societatea și comunitatea locală. Există persoane care consideră că mediul înconjurător este o altă parte interesată.

Clasificarea părților interesate

Intern vs extern

Părțile interesate din mediul intern sunt cei incluși în organizație, adică managerii sau angajații, pe când părțile ineresate din mediul extern sunt acele grupuri de furnizori sau clienți care nu sunt în mod normal parte a organizației.

Voluntar vs involuntar

Părțile intersate voluntar pot alege dacă vor sau nu să fie implicți în organizație, pe când cei involuntari nu pot alege. De ex. dacă un individ poate alege să renunțe la o organizație este vorba de o acțiune voluntară. Dar societatea locală și mediul înconjurator nu pot face această alegere, și sunt considerate părți interesate involuntare.

I.3.4. Modelul SIGMA

Acronimul SIGMA provine de la prescurtarea expresiei din limba engleză “The Sustainability – Integrated Guidelines for Management”, tradus ca Sustenabilitatea – orientările integrate ale managementului.

Cadrul modelului de management SIGMA reprezintă miezul modelului așa cum se poate observa în figura I.1.Figura I.1. Cadrul modelului de management SIGMA

Sursa: Jonker Jan, Marco de Witte – Management Models for corporate social responsability – Editura Springer Berlin, Heidelberg, 2006, pag. 13

Pe scară largă este folosit modelul “Planificare, executare, verificare, acționare”. Acest model este caracterizat de patru laturi:

Direcție și viziune – activitățile primei etape susțin dezvoltarea identității unei organizații și nevoile conducerii și permit acesteia să înțeleagă și să dezvolte o viziune în vederea dezvoltării durabile;

Planificarea – stabilește cele necesare pentru a îmbunății performanța companiei;

Lansarea – are în vedere furnizarea propunerilor afacerilor, implementarea programelor de responsabilitate socială, concomitent cu menținerea și consolidarea capitalului natural, social, uman, de producție și financiar, precum și asumarea responsabilității;

Monitorizare, revizuire și raportare – constă în verificarea progreselor, preecum și în învățarea, adoptarea și comunicarea transparentă a acestora.

Modelul acesta permite alinierea, în vederea stabilirii proceselor de management, sistemelor și standardelor. Acesta nu specifică o metodă de aplicare ci, oferă o structură flexibilă și sistematică pentru activitatea de responsabilitate socială a managementului.

În practica reală, în cadrul responsabilității sociale a managementului dintr-o organizație, apar multe activități ce se derulează la viteze diferite și care implică diverși oameni. Actualele activități vor depinde de maturitatea programelor de sustenabilitate, a resurselor disponibile și de strategiile și abordările existente.

Cele patru etape cadru amintite mai sus furnizează o structură prin care să ia în considerare toate elementele care interacționează în cadrul acestor activități, le asigură sprijin reciproc pentru ca ansamblul dezvoltării durabile de management să poată avansa.

Cheia care face diferența dintre modelul SIGMA și alte abordări de management este dată de faptul că acest model este susținut de principiile călăuzitoare ale celor cinci capitaluri și de sustenabilitatea care pune baza pentru toate activitățile de responsabilitate socială. Multe sisteme de management cunoscute furnizează structuri eficiente pentru problemele managementului fără a întreba sau dirija utilizatorul cu privire la performanța reponsabilității sociale și de mediu. De exemplu, numeroase sisteme de management a mediului permit organizațiilor să conducă efectiv impactele asupra mediului lor, indiferent cât de grave pot fi acestea. Principiul de îmbunătățire continuă poate conduce utilizatorii sistemului în direcția corectă, dar nu poate furniza direcții cu privire la cât de departe sau cât de repede pot deveni sustenabile aceste probleme.

SIGMA oferă câteva căi de rezolvare a acestor decalaje. În intervalul de lucru din interiorul oricărei etape al cadrului de management, organizația are rolul de a menține și de a dezvolta capitalul natural, uman, social, de producție și cel financiar, precum și rolul de asumare a responsabilității. Termenul “capital” este folosit pentru a reprezenta utilizarea stocurilor acestor cinci active care, împreună asigură baza succesului oricărei întreprinderi și reflectă impactul său global și bogăția sa.

În tabelul I.1. sunt prezentate cele cinci capitaluri ale managementului împreună cu modalitățile de menținere și de consolidare a fiecăruia.

Tabel I.1. Cele cinci capitaluri ale managementului

Sursa: Jonker Jan, Marco de Witte – Management Models for corporate social responsability – Editura Springer Berlin, 2006, Heidelberg, pag. 14

PARTEA II – Studiu de caz – Starbucks

II.1. Istoricul companiei Starbucks

Starbucks este liderul mondial în comercializarea și prăjirea cafelei, dar și o marcă de cafea de renume, cu peste 14.000 de cafenele în America de Nord, Europa, Orientul Mijlociu, America Latină și Coasta Pacifică.

Primul magazin Starbucks a fost deschis în anul 1971 în Seattle, SUA, prin care se comercializa unele dintre cele mai bune boabe proaspete de cafea prăjită. Numele Starbucks, inspirat din romanul Moby Dick al lui Herman Melville, evocă romantismul din largul mării și tradiția maritimă timpurie a comercianților de cafea. Misiunea companiei este de a inspira și hrăni spiritul uman – o singură persoană, o ceașcă și un cartier în același timp.

În prezent, Starbucks se mândrește cu mai mult de 18.000 de magazine în 62 de țări, fiind primul distribuitor și prăjitor al specialităților de cafea din întreaga lume. Iar cu fiecare ceașcă, această corporație se străduiește să aducă consumatorilor și societății în care își desfășoară activitatea atât moștenirea pe care o au cât și o experiență excepțională de viață.

În restaurantele Starbucks se comercializează o gamă variată de băuturi pe bază de cafea, ceai, ciocolată, iaurt, lapte, etc.; gustări dulci (brioșe, croisante, prăjituri) și sărate (sandvișuri, salate, pâini).

II.2. Informații financiare

Tabel II.1. Informații financiare (în mil.)

Sursa: Starbucks Corporation Fiscal 2013 Annual Report, pag. 26

Din tabelul de mai sus se poate observa că majoritatea veniturilor provin de la restaurantele deținute pe bază de licență, compania câștigând 11.793,2 milioane $ în anul 2013, adică 79 % din totalul veniturilor. Aceste venituri au crescut cu 12 % față de anul 2012.

Pierderea înregistrată în anul 2013 din exploatare s-a datorat încheierii unui arbitraj cu corporația Kraft. Această taxă cuprinde daune în valoare de 2.227,5 milioane $ și 556,6 milioane $ pentru onorariile avocaților.

Taxa de litigii de 2,784.1 millioane $ reflectă creșterea înregistrată ca un rezultat al arbitrajului cu Kraft.

Rezultatul pe acțiune a scăzut în anul 2013 la 0,01 milioane $, comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2013 de 1,79 milioane $. Această scădere s-a datorat litigiului dintre Kraft și Starbucks.

Litigiul cu Kraft s-a încheiat în 12 Noiembrie 2013, care a dus la perceperea unei taxe de 2,8 mld. $. Această taxă a condus la scăderea venitului pe acțiune cu 2,25 $ în anul 2013.

Fluxul de numerar din operațiuni a fost de 2,9 miliarde $ în anul fiscal 2013, comparativ 1,8 miliarde $ în anul fiscal 2012. Cheltuielile de capital au fost de 1,2 miliarde $ în anul 2013, comparativ cu 856 milioane $ în anul 2012.

Disponibil fluxului de numerar operat după cheltuieli de capital din anul 2013 a fost regizat la revenirea 1,2 miliarde $ numerar pentru acționarii companiei, prin dividende și răscumpărări de acțiuni.

II.3. Responsabilitatea socială

„Contribuim pozitiv asupra comunităților noastre și asupra mediului înconjurător. Tratăm oamenii cu respect și demnitate. Vă servim cea mai bună cafea din lume. În fiecare zi, punem în practică principiile fundamentale din cadrul misiunii Starbucks.”

Howard Schultz, președintele și directorul executiv al companiei Starbucks susține că această companie încearcă în fiecare an să abordeze responsabilitatea prin căi noi și semnificative. În anul 2013 clienții și partenerii din întreaga lume ai companiei au contribuit cu peste 630.000 ore de muncă la serviciile comunitare din vecinătatea lor. De asemenea, organizația ocupă poziția de lider în ce privește subvențiile pentru tineri, lucrând cu peste 50.000 de tineri din 16 țări oferindu-le instrumentele necesare pentru a deveni lideri. Când SUA a fost amenințată de criza economică, organizația și-a încurajat clienții să semneze o petiție prin care a cerut liderilor aleși ai Americii să se unească pentru binele colectivității.

Unul dintre obiectivele companiei Starbucks este acela de a fi o corporație responsabilă social. Astfel au fost conturate patru axe prin care compania își manifestă această responsabilitate:

Angajamentul asumat către țările de proveniență ale cafelei;

Angajamentul de a proteja mediului înconjurător;

Angajament față de comunitățile în care compania activează;

Angajament față de partenerii săi.

Angajamentul asumat către țările de proveniență ale materiilor prime Starbucks

Angajamentul intransigent al companiei Starbucks de a servi produse de o calitate excepțională, este unul dintre motivele pentru care organizația se poate lăuda cu fidelizarea clienților. Clienții au, de asemenea, încredere că Starbucks utilizează practici etice de afaceri, sunt buni administratori ai mediului și oferă respect oamenilor care cultivă și furnizează produse pentru companie. Se poate spune că, responsabilitatea companiei Starbucks este de a câștiga încrederea oamenilor.

Se va prezenta o abordare holistică în ce privește aprovizionarea cu produse într-o maieră etică – de la cafeaua servită de Starbucks, până la șorțurile purtate de ospătarii resturantelor. Organizația promovează relații de durată cu cei care furnizeză produsele și cu cei care le cultivă/cresc pentru a produce bunuri de calitate superioară construind un lanț de aprovizionare stabil și rezistent.

Demersul corporației include practici responsabile de achiziție; suport agricol; standarde economice, sociale și de mediu pentru furnizori; industria de colaborare și programe de dezvoltare comunitară. Oamenii știu că ecosistemul integrat pe care îl ating este vast și au oportunitatea de a se folosi de el la scară globală pentru a face schimburi potrivite la nivel de industrie.

Cafeaua

Cafeaua reprezintă inima și sufletul companiei, iar aceasta s-a angajat să achiziționeze și să servească cafea de înaltă calitate care este crescută și comercializată într-o manieră etică și responsabilă.

Piatra de temelie a afacerii Starbucks este dată de practicile C.A.F.E. (Echitatea cafelei și a fermierilor) și reprezintă un program de cumpărare a cafelei și care asigură calitatea acesteia concomitent cu promovarea standardelor sociale, economice și de mediu.

Practica C.A.F.E., care a fost dezvoltată în colaborare cu Conservarea Internațională (CI) cu un deceniu în urmă, a avut un impact semnificativ din punct de vedere social și economic pentru mai mult de un milion de muncitori, și a contribuit la îmbunătățirea mediului pentru mii de ferme participante la acest program.

Fermele și fabricile sunt evaluate pe baza unui raport ce conține peste 200 de indicatori de către terțe organizații de verificare, care sunt supervizate de SCS Global Service. În 2013 94,9% din cafeaua companiei a fost verificată prin programul C.A.F.E.

Intenția lui Starbucks nu a fost de a crea și dezvolta un program propriu de aprovizionare, C.A.F.E., ci aceea de a face un program disponibil pentru întreaga industrie de creștere/cultivare a cafelei, disponibil chiar și concurenților. Pentru a materializa această intenție, compania a realizat un schim de instrumente, cele mai bune practici și resurse pentru a fi de folos tuturor producătorilor pentru a îmbunătății fermele și a fi sustenabil pe termen lung. Acest program de distribuție a cafelei este îmbunătățit permanent pe baza muncii în echipă cu Conservarea Internațională și măsoară adevăratul impact pe care îl are acest program asupra fermierilor și producătorilor participanți.

Conservarea Internațională a lucrat cu mândrie împreună cu Starbucks pentru mai mult de 15 ani pentru a avansa programul lor etic de aprovizionare. Împreună au reușit să protejeze biodiversitatea, să promoveze ecosisteme sănătoase și să îmbunătățească comunitățile care cresc cafea la nivel global.

În anul 2008 organizația Starbucks și-a stabilit un obiectiv ce viza faptul că până în anul 2015 toată cafeaua lor să respecte standardele legate de sursele etice de aprovizionare prin programele C.A.F.E., Fairtrade sau alte programe externe verificate și certificate. Astfel, cu fiecare an care a trecut compania a progresat, 95,3% din cafeaua comercializată la Starbucks a provenit din surse etice în anul 2013.

Cumpărând de la terțe părți certificate sau verificate nu doar îndeplinesc așteptările clienților firmei, dar ajută și la protejarea mediului înconjurător și oferă mijloacele de existență ale agricultorilor situați în regiunile de creștere a cafelei. Starbucks a oferit cafea Fairtrade din anul 2000, iar în anul 2013 organizația a achiziționat cafea în valoare de 33,4 milioane de £ (8,4%) certificată de Fairtrade. Tot în anul 2013 Starbucks a cumpărat si cafea organică certificată, în valoare de 4,4 milioane de £ (1,1%).

Starbucks s-a aprovizionat cu cafea verde-premium (neprăjită) în anul 2013, provenită din 27 de țări, în valoare de 369 milioane de £. Aceste cafele sunt comercializate sub mărcile Starbucks, Seattle’s Best Coffee și Torrefazione Italia.

Modelul de stabilire a prețului pentru cafeaua verde propune prețurile comenzilor de calitate premium, în timp ce încurajază o anumită stabilitate a prețurilor și relații reciproc avantajoase cu furnizorii. Piața cafelei a fost întotdeauna predispusă la suișuri și coborâșuri, în mare parte legate de echilibrul dintre cerere și ofertă. Starbucks a plătit un preț mediu de 1,92 $ kilogram în 2013. Marea majoritate a cafelei achiziționate în 2013 a fost prăjită în cursul aceluiași an fiscal.

Tabel II.2. Cantitatea de cafea achiziționată de Starbucks (în mil. kg.)

Sursa: realizat de autor pe baza documentului publicat de Starbucks – Starbucks Corporation Fiscal 2013 Annual Report, pag. 4

Tabel II.3. Surse etice de aprovizionare a cafelei Starbucks

Sursa: Starbucks Corporation Fiscal 2013 Annual Report, pag. 27

Tabelele de mai sus prezintă o statistică a cât la % din sursele de aprovizionare a cafelei sunt surse etice. Se poate observa că aceste procente sunt în creștere și se apropie de ținta propusă, cu 77% surse de aprovizionare etice în anul 2008 până la 95%, în anul 2013.

Ceaiul

În același mod etic de aprovizionare responsabilă a cafelei, Starbucks s-a angajat la o strategie etică pe termen lung privind sursele de achiziționare a ceaiului. Această strategie include sprijinirea agricultorilor și a comunității lor de-a lungul lanțului de aprovizionare a ceaiului.

Începând cu anul 2005 Starbucks a lucrat cu Ethical Tea Partnership (Parteneriatul Etic al Ceaiului) pentru a crea o legătură cu alte persoane implicate în industria ceaiului și pentru a se asigura că ceaiul este crescut în mod responsabil din punct de vedere social.

“Starbucks și barndurile lor de ceai Tazo au devenit membri ETP din 2005. Ei susțin această misiune în vederea îmbunătățirii calității vieții și mediul fermierilor de ceai.” – a declarat Sarah Roberts, director executiv al acestui parteneriat.

În 2013 absolut toate sursele de proveniență ale ceaiului Tazo făceau parte din ETP și erau supuse de verificării în conformitate cu regulile ETP. Starbucks a achiziționat brandul Teavana la începutul anului fiscal 2013, acest brand fiind supus acelorași reguli ca și ceaiul Tazo.

Din 2003 Starbucks se poate mândri că contribuie la sprijinirea comunităților de creștere a ceaiului prin proiectul CHAI (Community Health and Advancement Initiative) împreună cu organizația Mercy Crops. În ultimul deceniu, proiectul CHAI a avut un impact direct asupra 80.000 de oameni din peste 200 de comunități agricole din India și Guatemala.

Cacao

Programul Cocoa Practices al companiei analizate este conceput pentru a înțelege lanțul de aprovizionare al boabelor de cacao și pune la dispoziția producătorilor și a cumpărătorilor informații valoroase și sustenabile. La fel ca și programul C.A.F.E., examinările sunt efectuate de către verificatori independenți care sunt instruiți și audiați de SCS Global Services. Acest program ajută compania să identifice domeniile-cheie în vederea îmbunătățirii și creșterii dinamicii fermelor de cacao din Africa de Vest.

Stocarea mărfurilor

Pe lângă produsele enumerate mai sus, compania Starbucks și-a luat angajamentul de a avea responsabilitate socială și în ce privește marfa deținută, mobilierul și alte elemente găsite în restauantele Starbucks. Organizația a stabilit standarde puternice pentru furnizorii lor și le oferă asistență atunci când trebuie să facă anumite corecții în practicile lor de afaceri. Aderarea la aceste standarde influențează deciziile de aprovizionare și asigură compania că lucrează cu vânzători care împărtășesc acest mod etic de aprovizionare.

Cumpărătorii organizației Strabucks lucrează direct cu un set de furnizori care împărtășesc același mediu social și valorile de negociere a contractelor pentru produsele de care compania are nevoie pentru a le pune la dispoziția clienților săi. Evaluările frecvente a producției sunt o parte importantă pentru strategia Starbucks de când a început acest program, în anul 2006. În aceste programe, compania Starbucks a continuat să lucreze cu peste 70 de fabrici pentru a îmbunătății standardele.

Starbucks este membru al programului Global Social Compliance, un conducător de afaceri care promovează îmbunătățirea continuă a condițiilor de mediu și de muncă ale lnțurilor de aprovizionare la nivel mondial.

Suportul fermierilor

Succesul companiei este legat de succesul miilor de fermieri care cresc cafea. Starbucks lucrează direct cu fiermierii din comunități din întreaga lume pentru a avea un impact pozitiv atât în viața lor cât și a traiului familiilor lor. Dorința companiei este de a contribui la creșterea calității și randamentului producției de cafea și să ajute agricultorii să devină mai stabili din punct de vedere economic și mai rezistenți pe termen lung în vederea sprijinirii pieței cafelei de specialitate.

Inginerii agronomi Starbucks colaborează direct cu fermierii și furnizorii de cafea în fiecare din regiunile companiei pentru a încuraja practici responsabile de creștere și pentru îmbunătățirea calității și mărimii recoltelor lor. Starbucks sprijină fermierii africani prin centre de asistență pentru agricultori, în Kigali, Rwanda; Mbeya, Tanzania; și Addis Ababa, Etiopia.

La începutul anului fiscal 2013, Starbucks a deschis primul centru-suport pentru fermierii din Asia în provincia Yunnan, China. În America Latină agricultorii sunt sprijiniți prin centrele situate în in San José, Costa Rica, și Manizales, Colombia, precum și prin intermediului unui birou prin satelit situat în orașul Guatemala.

În martie 2013 Starbucks a achiziționat de o fermă situată pe pantele vulcanului Poás din Costa Rica în scopuri de cercetare și dezvoltare. Starbucks a adaptat 240 de hectare pentru a desfășura activități de cercetare agricolă și pentru a ajuta comunitățile producătoare de cafea din întreaga lume să atenueze impactul schimbărilor climatice și să se sprijine reciproc pe termen lung.

„Această fermă semnifică două lucruri. Este o fermă de lucru și este, de asemenea, un centru global de cercetare agronomică. Vrem să înțelegem tot ceea ce face un fermier.” – Craig Russell, vice președinte senior, Starbucks Coffee Global.

Credite/ Împrumuturi pentru fermieri

Accesul la credite în condiții rezonabile reprezintă un aspect critic al modelului de suport pentru fermieri din partea companiei Starbucks. Prin investirea în împrumuturi pentru fermieri, corporația Starbucks îi ajută pe aceștia să își gestioneze riscul și să își consolideze afacerile lor. Obiectuvul organizației din acestă direcție este de a crește valoarea creditelor pentru fermieri la 20 milioane $ până în anul 2015.

Grafic II.1. Împrumuturi pentru fermieri (în mil. $)

Sursa: realizat de autor pe baza documentului publicat de Starbucks – Starbucks Corporation Fiscal 2013 Annual Report, pag. 27

Graficul de mai sus prezintă valoarea împrumuturilor acordate ferimerilor între anii 2008 – 2013.

În 2013, valoarea totală a creditelor a scăzut datorită restructurării fondului de împrumut al unuia dintre dintre partenerii de creditare. În acest an totalul împrumuturilor acordate fermierilor au fost de 11,9 milioane $, provenite de la partenerii Starbucks, Fairtrade Access Fund, Root Capital, Calvert Foundation și Verde Ventures dispersate în credite pentru cafea din cinci țări diferite. Din această sumă 1,3 mil. $ au fost plasați în Fondul Access Trade Fair instituit prin Incofin Investment Management, Fundația Grameen și Fairtrade International. Fondul oferă asistență tehnică și financiară pentru a răspunde nevoilor micilor agricultori pentru a investi în organizațiile de producție Fairtrade (comerț echitabil) și de cooperare din Paraguay, Peru, Chile, Honduras și Nicaragua. În 2013, Fondul de acces Fairtrade a plătit 9,44 mil. $ pentru împrumuturi cooperativelor din cinci țări.

Investiția totală în credite pentru fermieri în anul fiscal 2013 a scăzut față de anul precedent datorită restructurării fondului pentru împrumut al unuia dintre partenerii Starbucks. Verde Ventures a încetat temporar plata fondurilor pentru împumut și a acordat 4.050.000 $ pentru investiții Starbucks. Compania va continua să exploreze parteneriate inovatoare pentru a realiza o pârghie de împrumuturi mai bună în armonie cu sprijinul tehnic, investițiile de dezvoltare socială și achiziții de cafea.

Angajamentul de a proteja mediului înconjurător

Magazine ecologice

Starbucks rămâne concentrat pe inițiativele de construcții verzi pentru a oferi un impact pe termen lung asupra mediului și pentru a reduce costurile de operare. În 2013 a continuat să ducă mai departe la îndeplinire obiectivul de a construi toate magazinele noi operate de companie conform standarde de certificare U.S. Green Building Council’s LEED®. Construirea conform acestor standarde de mediu este critică, deoarece aproape 80% din emisiile directe de gaze de seră provin din energia utilizată pentru a alimenta magazinele și facilitățile companiei Starbucks.

LEED, sau Leadership în energie și design ambiental, este un program de certificare al clădirilor verzi, care cunoaște strategii și practici de construcție de cea mai bună clasă. Pentru a primi certificare LEED, proiecte de construcție trebuie să satisfacă condiții prealabile și câștigă puncte pentru a atinge diferite niveluri de certificare. Cerințele preliminatorii și a creditelor diferă pentru fiecare sistem de rating, iar echipele aleg care este cel mai potrivit pentru proiectul lor. Există patru niveluri de certificare – numărul punctelor câștigate de un proiect determină ce fel de nivelul de certificare LEED va primi proiectul. Pragurile de certificare sunt:

40-49 puncte – certificat;

50-59 puncte – argint;

60-79 punte – aur;

80 + – platină.

Primul magazin Starbucks certificat LEED a fost deschis în anul 2005 în Hillsboro, Oregon. În prezent Starbucks deține magazine certificate LEED în 18 țări.

În anul 2013, 65% din noile magazine ale companiei Starbucks au fost în conformitate cu prevederile certificatelor LEED. De asemenea, s-au făcut renovări și asupra restaurantelor existente în scopul de a putea fi certificate și acestea.

Grafic II.2. Restaurante Starbucks ce dețin certificate LEED

Sursa: realizat de autor pe baza documentului publicat de Starbucks – Starbucks Corporation Fiscal 2013 Annual Report, pag. 27

Graficul II.2. prezintă în ce măsură restaurantele Starbucks au o clădire certificată LEED. Obiectivul companiei este acela de a face ca toate restaurantele să fie situate în interiorul unei clădiri sutenabile. Compania dorește să exploreze strategii adiționale pentru ca toate restaurantele lor să fie clădiri standard sustenabile.

Conservarea energiei și a apei

Energia este utilizată pentru a alimenta magazinele și instalațiile de prăjire ale restaurantelor Starbucks, în timp ce apa este un ingredient cheie al băuturilor Starbucks și o necesitate pentru operarea magazinelor companiei.

O mare parte din apa din restaurantele Starbucks este folosită pentru a face cafea, ceai și băuturi, precum și pentru funcționarea unor echipamente, cum ar fi mașinile de spălat vase și mașinile de făcut gheață.

În anul 2008 unul din obiectivele stabilite de Starbucks a fost acela de reducere a consumului de apă cu 25% în restaurantele operate de companie până în anul 2015. Au fost identificate o serie de oportunități de a utiliza această resursă prețioasă mai înțelept. Până în prezent, consumul de apă a fost redus cu 21,1%, prin mai multe măsuri, inclusiv utilizarea unor dispozitive și echipamente eficiente și modernizarea sistemelor de filtrare a apei din interiorul magazinele companiei.

În scopul de a asigura calitatea, consistența și gustul băuturilor, Starbucks filtrează apa tuturor locațiilor pe care le deține. În 2013 au fost implementate noi filtre cu osmoză inversă în 503 de magazine, ce au condus la o scădere de aproximativ 20% a consumului de apă.

Osmoza inversa oferă un nivel ridicat de filtrare a apei contribuind la standardele de calitate pentru băuturi și ajutând la asigurarea unei performanțe optime pentru echipamentele care rulează apa. Privind în perspectivă Starbuckas s-a pregătit pentru a înfrunta problemele sezoanelor de secetă. Lucrul cu apa se extinde nu numai asupra consumul de apă, ci și de protecție și acces la apă potabilă în comunitățile cultivatoare de cafea. Prin practicile C.A.F.E. și resursele furnizate de agronomii companiei cultivatorilor de cafea la șase din centrele Starbucks de suport pentru fermierii din întreaga lume, se poate contribui la creșterea randamentului și a calității lor și, odată cu reducerea apei utilizată pentru procesarea cafelei, sunt protejate râurile și izvoarele și este asigurat accesul lucrătorilor la apă potabilă.

Tabel II.4. Reducerea consumului de apă din restaurantele Starbucks

Sursa: realizat de autor pe baza documentului publicat de Starbucks – Starbucks Corporation Fiscal 2013 Annual Report, pag. 27

Tabelul II.4. prezintă reducerea consumului de apă din cadrul restaurantelor Starbucks dintre anii 2008 și 2013. Din anul 2008 Starbucks a reușit să reducă acest consum cu 21,1%, având ca țel atingerea unui procent de 25% până în anul 2015. Cu alte cuvinte, în anul 2013 Starbucks a economisit 19,22 galoane de apă.

Investiția în energie regenerabilă

În plus față de reducerea consumului companiei de energie, Starbucks se axază pe surese de energie regenerabilă prin practicile sale de achiziții. În 2008 Starbucks a stabilit ca un obiectiv achiziționarea de certificate verzi-E autentificate de Renewable Energy Certificates (RECs), echivalentul a 50% din electricitatea utilizată în restaurantele operate de companie din SUA și Canada. Dorința corporației Starbucks este ca până în anul 2015 să achiziționeze echibvalentul de 100% din electricitatea utilizată în magazinele operate de companie la nivel global. Certificatele de energie regenerabilă cumpărare încurajază dezvoltarea de noi surse de energie curată prin furnizarea unor ferme de vânt proprii, cu venituri suplimentare. De asemenea, îi ajută să vândă energie electrică la prețuri competitive față de centralele electrice care utilizează combustibili fosili.

În anul 2013 achizițiile corpotației Starbucks de certificate de energie regenerabilă au crescut cu 7,6% peste nivelul anului 2012, echivalentul a 54,9% din electricitatea utilizată în restaurantele Starbucks la nivel global. Agenția de Protecție a Mediului din SUA a desemnat compania Starbucks printre primii 10 cumpărătorii de energie provenită din surse regenerabile din țară.

În tabelul de mai jos se poate observa atât procentul cât și numărul de kilowați cu care Starbucks a reușit să își reducă consumul de energie electrică începând cu anul 2008, în medie pe cap de consumator. Scopul este ca până în anul 2015 Starbucks să folosească doar energie regenerabilă în toate restaurantele sale.

Tabel II.5. Reducerea consumului de energie din restaurantele Starbucks

Sursa: Starbucks Corporation Fiscal 2013 Annual Report, pag. 27

Inovație în Reciclarea și Ambalarea alimentelor

Ca una dintre multele companii din afacerile agro-alimentare, oragnizația va continua angajamentul luat de a conduce întreaga industrie către un acces mai mare la reciclare al paharelor și altor ambalaje. În cele din urmă, compania dorește ca paharele utilizate să fie reciclabile atât în sens material cât și în practică, astfel încât clienții Starbucks să aibă acces la serviciile de reciclare oriunde ar alege să dispună de ceștile lor.

Starbucks a oferit o cană cu 10% fibră din hârtie reciclată începând cu anul 2006, după ce a dezvoltat și îndrumat utilizarea fibrelor reciclabile în industria de ambalare a produselor alimentare. Compania lucrează în vederea reducerii materialelor utilizate pentru ambalarea mâncăruruilor, găsirea de noi modalități de a încuraja și implementa soluții de reciclare pentru produsele de unică folosință necesare.

În anul 2012 a fost introdus ambalajul EarthSleeve pentru locațiile Starbucks din SUA și Canada. Acest nou ambalaj pentru băuturi fierbinți necesită mai puține materii prime. Aceste ajustări conduc la salvarea de aproape 100.000 de copaci pe an, iar compania lucrează la extinderea EarthSleeve la nivel global. Prin această abordarea Starbucks dorește să ofere clienților posibilitatea de a-și alege recipientele pentru băuturile lor, dar, de asemenea, își dorește să colaboreze cu alți furnizori similari de băuturi și mâncare pentru a crea îmbunătățiri relevante la nivel local, în infrastructura de reciclare a comunităților în care acestea își desfășură activitatea.

Tabel II.6. Reciclarea la Starbucks

Sursa: Starbucks Corporation Fiscal 2013 Annual Report, pag. 27

În Tabelul II.6. sunt prezentate date cu privire la modalitățile în care Starbucks contribuie la reciclarea deșeurilor. Se poate observa că până în anul 2013, 39% din restaurantele operate de Starbucks din SUA și Canada pun la dispoziția clienților recipiente de colectare a deșeurilor ce pot fi reciclate. De asemenea, 1,8% din recipientele pentru băuturi ale companiei, au fost recipiente provenite în urma reciclării în anul 2013.

Recilarea paharelor

Abilitatea clienților de a recicla ceștile Starbucks (sau cești din orice magazin de cafea), la locul de muncă, în spații publice sau în restaurantele Starbucks, depinde de mai mulți factori, inclusiv politici guvernamentale locale și accesul la piețele de reciclare, cum ar fi fabricile de prelucrare a hârtiei și a plasticului.

Deoarece infrastructura de reciclare variază foarte mult în întreaga lume – chiar și de la un oraș la altul – o abordare de mărime universală nu funcționează pentru o afacere la nivel global cu magazine în 62 de țări. Anumite comunități reciclează imediat ceștile Starbucks de hârtie și plastic. Cu toate acestea, din cauza lipsei de experiență pentru utilizarea materialelor pentru cești de către industria de reciclare, mulți nu au infrastructura de colectare, de tracțiune și de prelucrare necesară.

În plus, magazinele Starbucks funcționează în spații închiriate, iar capacitatea companiei de a oferi posibilitate de reciclare pentru clienți depinde, de multe ori, de proprietarii care controlează colectarea deșeurilor și decizia de a oferi sau nu reciclare. Cu aproximativ 18.000 de locații de retail la nivel global, condițiile variază de la oraș la oraș și de la magazin la magazin – ceea ce face o provocare pentru organizație, pentru a pune în aplicare în mod eficient strategii uniforme de reciclare.

Infrastructura de reciclare Starbucks

S-a dovedit că paharele Starbucks ce au fost utilizate pot fi considerate o materie primă valoroasă într-o varietate de sisteme de reciclare. Starbucks este membru al Institutului Alliance de recuperare a hârtie de ambalaj din industria agro-alimentară și al Grupului de redobândire a plasticului împreună cu care lucrează pentru a găsii soluții la scară și pentru a aborda provocări comune.

Datorită colaborării cu organizații non-guvernamentale, factorii de decizie politică, concurenții, asociații companiei din această industrie și altii, această organizație face față provocărilor comune mult mai ușor.

Reciclarea din cadrul magazinele Starbucks

Chiar dacă majoritatea clienților companiei preferă să ia băuturi lor și să își continue drumul, oferind recipiente pentru adunarea ambalajelor reciclabile în fața restaurantului este o parte importantă a eforturilor acestei organizații de a dezvolta soluții complete de reciclare.

Unul din obiectivele stabilite de Starbucks în anul 2008 a fost acela de a pune la dispoziția clienților recipiente de colectare a deșeurilor reciclabile în fața fiecărei locații operate de Starbucks. Din acel moment Starbucks a pus în aplicare astfel de modalități pentru reciclare în mai mult de o duzină de piețe și a creat relații cu mai multe municipalități pentru a extinde acceptarea materialelor reciclabile a produselor Starbucks de către sistemele locale de reciclare din industria agro-alimentară.

În anul 2013, 39% din magazinele operate de companie în Statele Unite și Canada au fost în măsură să ofere recipeinte de colectare a materialelor reciclabile în fața magazinului. Dintre aceste locații, 71% au fost capabile de a recicla sau de a trata recipiente pentru băuturi fierbinți.

În timp ce a fost adăugate aceste recipiente în mai mult de 1200 de locații și continuând cu o rată puternică de acceptare de 90% pentru recipientele pentru băuturile reci, a fost înregistrat un declin în acceptarea generală a recipientelor pentru băuturile fierbinți din cauza limitărilor tehnologiei de reciclare de pe mai multe piețe.

Starbucks este în continuă căutare după căi inovatoare prin care clienții să se angajeze să lucreze împreună cu compania în vederea reducerii deșeurilor. În ianuarie 2013 a fost lansat recipientul reciclat pentru băuturi, cu un 1$ în SUA și Canada, și o 1 £ în Regatul Unit.

Schimbările climatice

Starbucks este îngrijorat de schimbările climatice și de impactul pe care îl au acestea pe termen lung în ce privește cultivarea cafelei și starea de sănătate a comunităților în care compania își desfășoară activitatea. Reducerea impactului pe care îl exercită afacerile operate de companie asupra mediului vor contribuii la protejarea disponibilului boabelor de cafea de înaltă calitate care îndeplinesc standardele exigente ale companiei, ajutând la păstrarea plantațiilor pentru generațiile viitoare.

Starbucks a dirijat strategii privind schimbările climatice încă din 2004, concentrându-se pe utilizarea energiei din surse regenerabile, conservarea energiei, eforturi de adaptare și atenuarea schimbărilor climatice pentru agricultorii companiei.

Starbucks este, de asemenea, decis să apere politică progresivă privind schimbările climatice, și să ajute liderii politici să înțeleagă că această politică puternică din domeniul climei contribuie, de fapt, la succesul pe termen lung al comunității de afaceri.

Conservarea pădurilor

Climatele sunt în continuă schimbare, mai ales în regiunile bio-sensibile în care este cultivată cafeaua. Pentru a înțelege mai bine impactul asupra comunităților agricole și asupra lanțului de aprovizionare, Starbucks lucrează împreună cu organizația Conservarea Internațională (organizație care protejază natura pentru ca toată lumea de pe Pământ să beneficieze de ea) și cu fermierii din trei comunități unice producătoare de cafea. Împreună cu aceștia lucrează pentru a identifica și testa strategii eficiente în vederea îmbunătățirii sustenabilității proceselor de producție a cafelei, conservarea și restaurarea habitatelor naturale și oportunități de a facilita accesul agricultorilor la piețele pădurilor de carbon sau la alte plăți pentru servicii de mediu.

În Chiapas, Mexic, Starbucks a angajat mai mult de 260 de fermieri în 23 de comunități în anul 2013 și a ajutat la protejarea a peste 620 de hectare acolo. De asemenea, a colaborat cu guvernul de stat din Chiapas pentru a stabili un set de politici, care va face ca adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice să fie mai accesibilă pentru agricultori.

În Sumatra, Indonezia, compania a explorat fezabilitatea unui program al pieței de carbon împreună cu organizațiile guvernamentale locale și regionale pregătind terenul împreună cu guvernul Aceh Tengah în vederea includerii acestor recomandări în clima și politica cafelei.

În 2013, Fundația Starbucks a contribuit, de asemenea, cu 10.000 $ pentru organizația Conservarea Internațională pentru a construi o pepinieră pentru comunitatea agricolă din Sidamanik. Partenerii Starbucks, membri CI și fermierii locali, lideri ai comunității precum și studenți și profesori au participat cu toții la construirea acestei pepiniere. Odată ce pepiniera este complet operațională, acesta va fi în măsură să ofere mai mult de 10.000 de puieți pentru 325 de fermieri de cafea, sprijinirea fermelor lor viitoare și creștere comunităților lor.

În anul 2012 acest program a fost extins și asupra regiunii Minas Gerais din Pădurea Atlantică din Brazilia prin care au fost distribuiți fermierilor peste 200.000 puieți de copaci indigeni în fiecare an, în colaborare cu alte organizații. Corporația ajută fermierii să obțilă acces la programele guvernamentale existente care oferă subvenții pentru conservarea și restaurarea pădurilor. În anul 2013 s-a făcut un studiu de teren al producătorilor de cafea pentru a înțelege mai bine impactul practicilor C.A.F.E. din regiune și pentru a stabilii oportunitățile pentru îmbunătățirea producției, creșterea veniturilor și adaptarea la schimbările climatice.

Angajament față de comunitățile în care compania activează

„Noi credem în puterea cafenelei de a aduce oamenii împreună. Magazinele noastre permit partenerilor Starbucks (angajații) și clienților să se conecteze și să împărtășească pasiuni comune pentru a accelera schimbările.”

Cartierele Starbucks nu sunt doar cele în care compania este prezentă prin magazine. Ele sunt în fiecare comunitate atinsă de afacerile operate de Starbucks, de la locurile în care trăiesc și lucrează clienții companiei, în orașele în care sunt produse produsele organizației, și la dealurile înverzite unde se cultivă cafeaua. Astfel, compania responsabilitatea de a face aceste comunitățile puternice.

Salvarea comunităților

Salvarea comunităților presupune o muncă în echipă, ca act fundamental de cetățenie pentru persoane fizice, întreprinderi și membrii comunității pentru a crea o societate mai puternică, mai solidară.

În 2013 Starbucks s-a reunit cu clienții și partenerii săi, lideri civici, întreprinderi și organizații non-profit pentru a contribui cu mai mult de 630.000 de ore de servicii la nivel global.

În cursul anului 2013, aproape 55.000 de voluntari au contribuit cu timpul și experiența lor în școli, parcuri și ferme urbane în mai mult de 30 de țări – cu 1723 de proiecte finalizate în doar 30 de zile. Aceste eforturi au ajutat mai mult de 2,4 milioane de beneficiari și a implicat peste 1.350 voluntari aflați pentru prima dată în exploatare.

Investirea în lideri tineri

Astăzi există peste 1,2 miliarde de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 – 24 de ani, cea mai mare mulțime globală de tineri din istorie. Din păcate, un număr tot mai mare dintre acești tineri nu sunt angajați în muncă, educație sau formare profesională. Starbucks pune în aplicare o serie de programe pentru a ajuta la rezolvarea acestor probleme și oferă tinerilor instruirea necesară pentru a-i ajuta să reușească să se descurce într-o comunitate globală în evoluție.

Subvenții pentru lideri tineri

Starbucks investește în oportunitățile de formare a competențelor educaționale a tinerolor prin oferirea de subvenții pentru formarea de lideri, echipând astfel, tinerii între 15 și 24 de ani, în următoarele trei domenii:

Pricepere în afaceri: având capacitatea de a impulsiona oportunități cu integritate și inovație; de a lua decizii bune și de a obține rezultate bune.

Conștiință socială: Valorificarea impactul pe care îl poate avea un individ și o întreprindere asupra comunității.

Colaborare prin comunicare: Angajarea ceilorlalți într-o manieră cuprinzătoare pe echipe, funcții și culturi; oferirea unor moduri noi și creative de comunicare.

În timp ce oportunitatea tinerilor de a se angaja și de a se dezvolta este o chestiune globală, Starbucks dorește să continue la adaptatarea tinerilor pentru fiecare țară și regiune. În anul 2013 Starbucks a acordat aproape 100 de Subvenții Starbucks pentru Lideri Tineri organizațiilor locale din 16 țări, impulsionând aproape 50.000 de tineri. Starbucks va continua să inoveze și să se implice în comunitățile în care își desfășoară activitatea identificând oportunități și soluții care să le investească în mobilizarea la scară globală, dar asigurându-se că aceste eforturi rezonează la un nivel local, pentru a asigura cel mai mare impact. Aceasta include programe, cum ar fi Ucenicie Starbucks –Barmanul Măiestru și programul Serviciu cu Clienți în Regatul Unit. Acest program din Regatul Unit face parte din platforma companiei de leadership pentru tineri.

Magazine comunitare

Acest program – Magazine comunitar – ajută la sprijinirea revitalizării eforturilor de a aborda problemele de sănătate, educație, locuință și ocuparea forței de muncă în cartierele pe care le deservesc. În octombrie 2011 au fost deschise primele două magazine comunitare în Harlem, New York, și comunitatea Crenshaw din Los Angeles. La acestea au fost adăugate anul trecut încă trei noi magazine în Houston și Seattle, precum și prima locație internațională Starbucks în Bangkok, Thailanda. În anul fiscal 2014 compania și-a propus să deschidă noi Magazine Comunitare pentru Veterani pentru a servi tranziția veteranilor de la forța de muncă civilă și a familiilor, la personalul militar activ.

Până la sfârșitul anului 2013, Magazine comunitare au generat un venit total de aproape 260.000 $ pentru organizațiile comunitare. Obiectivul este ca până în anul 2018 numărul Magazinelor Comunitare să crească la 50 în cartierele în care compania își desfășoară activitatea din întreaga lume.

Comunitățile agricole

Angajamentul corporației Starbucks față de comunități se extinde dincolo de magazinele deținute și include și regiunile care furnizează cafeaua, ceaiul și cacao. Starbucks investește în programe concepute pentru a consolida dezvoltarea economică și socială locală. Compania lucrează în colaborare cu organizațiile non-guvernamentale care au experiență și expertiză în lucrul cu comunitățile agricole din țările în care este cultivată cafeaua.

Angajament față de partenerii săi

Printre partenerii Starbucks se numără cei 63.000 oameni care lucrează la Starbucks și care contribuie la succesul companiei, prin pasiunea și dedicarea lor. Ca o recompensă pentru această implicare a angajaților, companiea și-a stabilit ca principii următoarele:

Asigurarea unui mediu de lucru extraordinar și a respectului și demnității reciproce.

Adoptarea diversității ca un element esențial al modului în care lucrăm.

De asemenea, compania dorește să motiveze acești oameni precum și clienții săi la dezvoltare durabilă mobilizându-i în vederea contribuirii în folosul comunității cu 1.000.000 ore de muncă până în 2015.

Grafic II.3. Totalul orelor de muncă în folosul comunității (în mii de ore)

Sursa: realizat de autor pe baza documentului publicat de Starbucks – Starbucks Corporation Fiscal 2013 Annual Report, pag. 27

Înformațiile din graficul de mai sus includ toate piețele globale, indiferent de proprietate. Numărul orelor de muncă pentru comunitate s-a triplat din anul 2008, ajungând în anul 2013 la 630.000 ore.

Parteneriat Public-Privat în Columbia

În august 2013 Starbucks a clădit o primă relație de acest gen cu Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), pentru a realiza un program pentru sprijinul și îmbunătățirea randamentului producției de cafea și mijloacele de trai a 25.000 de fermieri de-a lungul uneia dintre cele mai îndepărtate și de afectate regiuni agricole din Columbia. USAID și Starbucks va contribui fiecare cu 1,5 milioane $ pe trei ani pentru a oferi suport tehnologic, tehnologie și oportunități de piață pentru fermierii de cafea la scară mică în regiunile rurale din Columbia: Antioquia, Tolima, Huila, și Cauca.

Fondul de apă Ethos

Starbucks sprijină programele educaționale pentru apă, salubritate și igienă prin Fundația Starbucks Fondul de apă Ethos. Pentru fiecare sticlă Ethos de apă cumpărată, 0,05 $ US (0,10 $ CN în Canada) reprezintă o contribuție la acest fond. Începând cu anul 2005 7.380.000 $ au fost acordați prin Fondul de apă Ethos, de care au beneficiat aproximativ 430.000 de oameni din întreaga lume.

Proiectul BLEND din Indonezia

În provincia Aceh din Indonezia, Starbucks a făcut echipă cu Salvați Copiii pentru a îmbunătăți sănătatea și educația copiilor în comunitățile de cultivare a cafelei prin programul BLEND (un trai, o educație, o nutriție și o dezvoltare mai bună). Din 2009 Starbucks a contribuit cu 2,1 milioane $ pentru acest proiect îmbunătățind viețiile copiilor și a familiilor lor de la mai mult de 40 de comunități din cartierul Bener Meriah.

Educația în Guatemala

Începând cu anul 2005 Starbucks a contribuit cu mai mult de 2,6 milioane $ pentru Inițiativa Educației în Guatemala, un efort împreună cu Salvați Copiii, pentru a face accesibile programele de educație copiilor care trăiesc în satele retrase/ izolate producătoare de cafea din această țară.

Starbucks s-a concentrat asupra regiunii Huehuetenango, Guatemala începând cu anul 2011, și în trei ani, 1.000.000 $ din proiect au fost utilizați pentru îmbunătățirea calității generale a preșcolarilor și pentru copiii din învățământul primar în mai mult de 20 de comunități.

CHAI – Sănătatea Comunitară și Initiativa Progresului

În regiunile de creștere a ceaiului din India și a comunităților agricole de nucșoară din Guatemala, Starbucks a contribuit la sprijinirea programelor de sănătate și de dezvoltare economică pentru mai mult de un deceniu, prin Proiectul CHAI – Sănătatea Comunitară și Initiativa Progresului, în parteneriat cu Mercy Corps.

Începând cu anul 2011, Starbucks a contribuit cu 750.000 $ la un proiect pe trei ani cu furnizorii de ceai și nucșoară ai companiei pentru a îmbunătăți accesul la apă curată, pentru a sprijinii tinerii să reușască în școală și să devină lideri în comunitățile lor, și pentru a ajuta oamenii să învețe abilitățile de a obține un loc de muncă sau de a începe o afacere.

Accesul la apă, canalizare și nutriție

Starbucks și-a luat angajamentul de a sprijini nevoile locale în ce privește apa în comunitățile de cultivare a cafelei, precum și de a sprijini continuarea integrării programelor de apă și canalizare și combaterea foametei.

În regiunea Sidama din sudul Etiopiei, Starbucks a fost implicat într-un proiect cu Planul de Interes Internațional (PCI), care a început în februarie 2012, pentru a îmbunătății rezultatele de sănătate a fermierilor de cafea și a comunităților lor. La începutul anului fiscal 2013, Starbucks a acordat o subvenție de 500.000 $ în doi ani, pentru a face apa potabilă curată și pentru a oferii soluții sanitare în sud-vestul regiunii Mbeya District din Tanzania.

În ianuarie 2013 Starbucks s-a unit cu alți lideri din industria cafelei pentru a implementa un program de trei ani, numit Coaliția de Securitate Alimentară Coffeeland pentru a ajuta la combaterea foametei a familiilor de agricultori de cafea din Nicaragua, în parteneriat cu organizația umanitară globală Mercy Corps și organizația locală Asociación Aldea Global Jinotega.

Diversitate și incluziune

Cum compania Starbucks a crescut pentru a ajunge la mai multe comunități din întreaga lume, diversitatea și incluziunea au devenit din ce în ce mai importante pentru succesul acesteia. Satisfacerea nevoilor comunității globale necesită creativitate și inovare. Promovarea unui mediu de afaceri în care partenerii sunt evaluați, angajați și utilizați la potențialul lor maxim permite companiei Starbucks să ia decizii mai bune pentru a-și servi clienții și pentru a-și îmbunătăți rezultatele afacerii.

Pentru a se asigura că obiectivul Starbucks este o realitate, compania a integrat diversitatea și includerea în miezul competențelor lor de conducere.

CONCLUZII

În urma acestei cercetări am învățat importanța pe care o are implicarea marilor corporații la dezvoltarea durabilă, ele fiind un exemplu pentru micile companii care se luptă să devină la fel de puternice ca acestea.

Din teoria prezentată putem observa că, conceptul de responsabilitate socială a corporațiilor este un subiect vast, care poate să ducă la o varietate de opinii și poate fi luat în considerare în multe feluri. Deși responsabilitatea este o dovadă pentru societate de grija pe care corporațiile o arată pentru acestea, unii comentatori sunt de părere că acestă reponsabilitate reprezintă un cost, un sacrificiu pentru companie iar managerii ar trebui să fie preocupați doar de performanța lor financiară. Acești comentatori consideră că odată ce profitul se maximizează și societatea va avea de câștigat de pe urma companiei.

În urmă cu câțiva ani, corporația Starbucks și-a stabilit ca obiectiv să fie o companie sustenabilă și a încercat ca prin fiecare acțiune pe care o desfășoară să contribuie la dezvoltarea durabilă. Astfel, Starbucks și-a propus ca până în anul 2015 toate sursele de aprovizionare a cafelei și a ceaiului să fie etice. Pentru atingerea acesti țel ea ajută fermierii cu împrumuturi avantajoase, se implică în comunitățile din care aceștia fac parte prin educarea copiilor, facilitarea accesului acestora la apă curată. De asemenea, compania Starbucks își asumă o responsabilitate și asupra mediului înconjurător prin faptul că a început să conserve apa, pădurile și energia dar, și prin faptul că ea caută surse regenerabile de energie.

O altă dovadă de responsabilitate socială a corporației Starbucks este dată de angajamentul asumat față de partenerii săi (clienți, angajați, furnizori) – oferă subvenții pentru tineri, îi pregătește pentru o carieră de lider. Arată respect față de angajații pe care îi au deoarece sunt conștienți că succesul lor depeinde și de ei.

Responsabilitatea socială are o importanță majoră în viața fiecăruia, iar omul trebuie să se gândească la ce lasă în urma sa pentru cei ce vin după ei.

BIBLIOGRAFIE

A. Cărți de specialitate

Barnard, C. – The Functions of the Executive – Editura Harvard University Press, Cambridge M.A, 1938

Baxi C.V., Ajit Prasad – Corporate Social Responsability – Concepts & Cases – The Indian Experience – Editura Excel Books, 2005, New Delhi

Crowther David; Güler Aras – A Handbook of Corporate Governance and Social Responsibility – Editura MPG Books Group, ediția 2010

Crowther David ; Güler Aras – Corporate Social Responsibility – Editura London Business School, 2008, Londra

Jonker Jan, Marco de Witte – Management Models for corporate social responsibility – Editura Springer Berlin, 2006, Heidelberg

B. Lucrări și articole de specialitate

Carroll, Achie B. – A three-dimensional conceptual model of corporate performance – Revista Academy of Management vol. 4, nr. 4, 1979

Dahl Robert Alan – A prelude to corporate reform; Revista Business & Society – Primăvara 1972

Drucker, Peter, The New Meaning of Corporate Social Responsibility – Revista California Management nr. 26, 1982

Fieser, James – Applies Ethics, The Internet Encyclopedia of Philosophy – 2001, disponibil on-line la adresa http://www.iep.utm.edu/ethics/, accesat în data de 2 iunie 2014

Friedman M. – The social responsibility of business is to increase its profits – Revista New York Times 13, Septembrie 1970

Wheeler D., B. Colbert, R. E. Freeman, Focusing on Value: Reconciling Corporate Social Responsibility, Sustainability and a takeholder Approach in a Network World – Revista Journal of General Management vol. 28, nr. 3, Primăvara 2003

*** – Starbucks Corporation Fiscal 2013 Annual Report, disponibil la adresa http://globalassets.starbucks.com/assets/98e5a8e6c7b1435ab67f2368b1c7447a.pdf, accesat în data de 16 Mai 2014

C. Documente, Regulamente, Acorduri și rapoarte oficiale; legislație

*** – Report of the World Commission on Environment and Development: Our Common Future, United Nations – disponibil la adresa http://conspect.nl/pdf/Our_Common_Future-Brundtland_Report_1987.pdf, accesat în data de 2 iunie 2014

*** – Commission Of The European Communities – Corporate Social Responsibility: A business contribution to Sustainable Development – Bruxel, 2002, pag. 5, disponibil la adresa http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2002:0347:FIN:en:PDF, accesat în data de 2 iunie 2014

D. Sitografie

http://globalassets.starbucks.com/assets/98e5a8e6c7b1435ab67f2368b1c7447a.pdf, accesat în data de 16 Mai 2014

http://globalassets.starbucks.com/assets/98e5a8e6c7b1435ab67f2368b1c7447a.pdf, accesat în data de 29 mai 2014

http://starbucksromania.ro/ro/_About+Starbucks/, accesat în data de 13 Mai 2014

http://starbucksromania.ro/ro/_Social+Responsibility/, accesat în data de 14 mai 2014

http://starbucksromania.ro/ro/_Social+Responsibility/Commitment+to+Partners.htm, accesat în data de 29 mai 2014

http://www.conservation.org/about/Pages/default.aspx, accesat în data de 29 mai 2014

http://www.conservation.org/NewsRoom/pressreleases/Pages/starbucks_celb_responsibly_grown.aspx, accesat în data de 29 mai 2014

http://www.savethechildren.org/site/c.8rKLIXMGIpI4E/b.8948569/k.FFCF/Starbucks.htm?msource=cpolpstr0114, accesat în data de 29 mai 2014

http://www.starbucks.com/about-us/our-heritage, accesat în data de 13 Mai 2014

http://www.starbucks.com/menu, accesat în data de 13 Mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/community, accesat în data de 29 mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/community/community-service, accesat în data de 29 mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/community/community-stores, accesat în data de

http://www.starbucks.com/responsibility/community/diversity-and-inclusion, accesat în data de 29 mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/community/ethos-water-fund, accesat în data de 29 mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/community/farmer-support/farmer-loan-programs, accesat în data de 16 Mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/community/farmer-support/social-development-investments, accesat în data de 29 mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/community/youth-action

http://www.starbucks.com/responsibility/environment/climate-change, accesat în data de 18 mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/environment/cups-and-materials, accesat în data de 18 mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/environment/energy, accesat în data de 17 Mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/environment/recycling, accesat în data de 18 mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/environment/water, accesat în data de 17 Mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/global-report, accesat în data de 16 Mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/sourcing, accesat în data de 14 Mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/sourcing/cocoa, accesat în data de 14 Mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/sourcing/coffee, accesat în data de 14 Mai 2014

http://www.starbucks.com/responsibility/sourcing/tea, accesat în data de 14 Mai 2014

http://www.usgbc.org/leed, accesat în data de 17 mai 2014

http://www.wbcsd.org/work-program/business-role/previous-work/corporate-social-responsibility.aspx, accesat în data de 2 iunie 2014