Managementul Dezvoltarii Destinatiilor Turistice In Moldova

CUPRINS

ABSTRACT

ANNOTATION

LISTA ABREVIERILOR

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. FUNDAMENTE TEORETICE CU PRIVIRE DESTINAȚIILE TURISTICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1.1 Esența și evoluția destinațiilor turistice

1.2 Bazale managementului destinațiilor turistice

CAPITOLUL 2. DIRECȚII DE EFICIENTIZARE A MANAGEMENTULUI DESTINAȚIILOR TURISTICE

2.1 Strategii de dezvoltare a destinațiilor turistice în Republica Moldova

2.2 Elaborarea și utilizarea planului de management a destinațiilor turistice

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

FIȘA DE EVALUARE A PROIECTULUI DE LICENȚĂ

ABSTRACT

Moraru Ecaterina , Managementul dezvoltarii destinațiilor turistice în Moldova, proiect de licență, Chișinău 2015.

Structura proiectului de licență: Proiectul este expus în 45 de pagini și conține 2 capitole, fiecare în parte având câte 2 paragrafe, la începutul tezei este plasată introducerea, iar la sfârșit concluzii și recomandări, bibliografie formată din 16 surse, 8 figuri, 3 tabele și anexe.

Cuvintele cheie: Destinație, management, promovare, turim rural, strategie, zonă turistică, parcuri naționale.

Domeniul de cercetare: În primul capitol se regăsesc aspectele teoretice privind conceptul de destinație turistică, care in urma cercetarilor putem spune ca, este o țară, stat, regiune oraș sau un cartier care este promovat sau se promovează drept un loc de vizitat pentru turiști. O destinație turistica are și ea un ciclu de viața, care in majoritatea cazurilor este sferic, de la nivelul în care a pornit tot acolo și ajunge peste o perioadă de timp, daca nu sunt luate anumite masuri.

Caracteristca managementul destinațiilor din Republica Moldova este expusă în capitolul 2, unde mai sunt analizate cele 2 strategii de dezvoltare turistică și planul lor de acțiuni, la fel fiind abordate și problemele unor forme turistice din Republica Moldova, precum turismul rural, vitivinicol etc.

Pe tot întregul proiectului de licență a fost studiat complex potențialului turistic național, al principiilor de management al acestora, elementelor de infrastructură turistică, practicilor de valorificare a resurselor disponibile a unităților de deservire a turiștilor precum și nivelurile de gestionare a activităților turistice în teritoriul.

Fiecare zonă de interes turistic, indiferent de specializarea acestea, necesită elaborarea unui plan de management strategic și utilizarea în cadrul negocierilor de atragere și valorificare a investițiilor locale și străine.

ANNOTATION

Moraru Ecaterina, Management and developin of tourism destination in Republic of Moldova, Bachelor degree project, Chișinău 2015

Structure: the project is presentent in 45 pages and containes 2 chapters, each of them with 2 paragraphs. Of the begining of the Thesisis the introduction and at the end is the conclusion, anexx, bibliography has 16 sources, also in the text are 8 figures and 3 tabels.

Key-Words: Destination, management, promoting, rural tourism, strategy, national parks, tourism zone.

Reserch Area: In the first chapter are presented the theoretical aspects abot the concept of turistic destination, which represent a country, a state, a city, a region or a district that is promoted or promotes itself as a place to visit for tourists.

A touristic destination has a life cycle, that in many cases is spheric, which means that the end means a begining a viceversa.

The character of the destination managment of republic of Moldova is presented in the secon chapter, where are also analyzed two Moldova’s turism development strategies and their acction plan, but also are touched the problems of some turism forms from moldova, as for examplethe rural and wine-growing tourism.

During the whole bachelor degree project were studied the entire potential complex of national tourism, its managment criterion, turism infrastructure elements, exploitation practices and also the leve of activity administrtion in other areas.

LISTA ABREVIERILOR

ANT- Autoritatea Națională de Turism

APL- Autorități Publice Locale

AT- Agenția Turismului

OMT- Organizații de Management Turistic

PN- Parcul Național

UNWTO- The United Nations World Tourism Organization

LISTA FIGURILOR

Fig.1.1. Creșterea turistică catre anii 2030……………………………………………………………………….10

Fig.1.2. Evoluția hipotetica a destinațiilor……………………………………………………………………………..14

Fig.2.1. Managementul destinației turistice……………………………………………………………………….20

Fig.2.2. Marketingul destinației………………………………………………………………………………………..20

Fig.2.3. Managementul livrării pe tereren………………………………………………………………………….21

Fig.2.4. Responsabilitățile Strategiei în perioada 2003-2005………………………………………………..28

Fig.2.5. Responsabilitățile Strategiei în perioada 2006-2010………………………………………………..29

LISTA TABELELOR

Tabelul 2.1. Vizite în Republica Moldova – Prognoza pînă în anul 2015……………………………….26

Tabelul 2.2. Cheltuielile vizitatorilor străini – Prognoza pînă în anul 2015…………………………….27

INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei. În peste 80% din țări turismul reprezinta primele 5 surse de venit din export, iar la nivel mai larg, turismul, ca activitate economica, reprezintă actualmente unul din cele mai dinamice domenii de dezvoltare. Un alt domeniu de interes este și turismul rural, datorită interesului crescând din partea turiștilor devine o afacere profitabilă (circa 190 mii de cazare în mediul rural din Europa), aceasta afirmație este valabilă și pentru Republica Moldova.

Domeniu turismului în general și în special turismul rural este unul prioritar pentru dezvoltarea social-economică, fapt confirmat în SCERS și programul național Satul Moldovenesc. Turismul și industria serviciilor conexe constituie circa 1% din PIB-ul național, însă această ramură poarte diversifica substanțial economia localităților rurale, inclusiv prin crearea noi locuri de muncă. În prezent în Republica Moldova, fluxul turiștilor străini a scăzut substanțial, până la nivelul de 100-150 mii de persoane anual.

Ramura turismului in Republica Moldova nu este valorificată îndeajuns, ceea ce ne permite să credem că abordarea acestei teme are o importanță majoră în continuare. Cu toate că în ultimii ani a început dezvoltarea vertiginoasă a acestui sector, ramura turismului autohton mai are totuși nevoie de o implicare activă atât din partea statului cât și din partea cetățeanului de rând. De aceea un este de ajuns doar implimentarea unei strategii, dar și punerea ei în practică.

Scopul proiectului de licență constă în fundamentarea și elaborarea bazelor teoretice și metodice pentru evidențierea și valorificarea destinațiilor turistice, determinare potențialului de creștere a ramurii precum și propunerea unor idei care vor promover, atât pe plan național, cât și internațional, patrimoniului atractiv al țării, care în continuare va putea fi pusă la bază unor măsuri strategice orientate spre diversificarea economiei a țării și a unor localități aparte.

Obiectivele propuse în lucrare sunt găsirea și cercetarea solutiilor optime de dezvoltare a destinațiilor turistice din Republica Moldova, elaborarea și utilizarea planului de managment al destinatiilor turistice, dar si analiza celor doua strategii (Strategia de Dezvoltare a Turismului în Republica Moldova 2003-2015, Strategia de Dezvoltare a Turismului în Republica Moldova “Turism 2020”).

Drept Metodologie de cercetare au fost utilizate o serie de metode și procede cum ar fi: metodele calitative, care prevăd analiza documentelor și culegerea informațiilor si metode comparative, care urmăresc examinarea similitudinilor și discrepanțelor între diferite planuri de managment. Proiectul este compus din Introducere, doua capitole, concluzie, recomandari si bibliografie.

În cadrul elaborării proiectului de licență au fost analizate și utilizate mai multe articole din diferite reviste de literatură ce țin de domeniul turismului și economiei, autorii fiind atât naționali cât și internaționali precu, Barcari I., King B., Richard V., Săruleanu E., la fel o altă contribuție majoră a avut-o publicațiile din revista “UNWTO Publication” care a îmbogățit lucrarea cu date concrete privind creșterea numărului de sosiri pe plan internațional și prognoza veniturile care vor fi primite pină in anul 2030.

CAPITOLUL 1. FUNDAMENTE TEORETICE PRIVIND DESTINAȚIILE TURISTICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Eența și evoluția destinațiilor turistice

Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri. Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește turiștii ca fiind persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a devenit o activitate de recreere globală popular [15, p.2]

Turismul este una din cele mai puternice ramuri economice cea pe plan mondial. Datorită turismului în 2004 s-au obținut, conform Organizației Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde de U.S. $. În 2008, s-au consemnat peste 922 milioane de sosiri la nivel internațional, cu o creștere de 1,9% față de anul 2007, iar în 2013 numarul vizitatorilor a crescut pina la 1087 milioane. Încasările internaționale din turism au crescut în 2008 la 944 miliarde US$ (642 miliarde euro), ceea ce corespunde la o creștere în termeni reali de 1,8%, iar în 2013 ajungând până la 1159 miliarde US$ Cu aproximativ 100 milioane de angajați la nivel mondial, turismul se evidențiază și ca cel mai important angajator [16].

Fig. 1.1. Creșterea turistică catre anii 2030 [15, p.3]

Cuvintul destinație provine din latină și semnifică un loc către care se intreaptă cineva sau se trimite ceva.

David Bierman definește o destinație drept ”o țară, stat, regiune oraș sau un cartier care este promovat sau se promovează drept un loc de vizitat pentru turiști ” [4, p. 56].

O destinație poate fi considerată orice loc în lume care trezește interesul oamenilor de a călotori intr-acolo cu orice scop precum: vacanța, afaceri, conferințe, hobby-uri cât și vizite de familie, migrație, etc., și pot fi văzute în diferite nivele geografice – de la țări întregi, anumite zone, regiuni rurale, un oraș sau până la o anumită stațiune de pe litoral , și poate fi divizată după cum urmează :

a) Litoral (ex. Costa Brava din spania, Tenerife din Insulele Canare, etc.)

b) Orașe și regiuni turistice (ex. Paris, Londra, Barcelona, etc.)

c) Destinații de afaceri și conferințe (ex. Berlin, Dubai, Bruxelles)

d) Regiuni rurale (ex. Toscana din Italia, Alpii, etc.)

e) Destinații culturale și de patrimoniu (ex. regiunile din patrimoniu UNESCO)

f) Construcții tematice (ex. parcuri tematice, cum ar fi Disneyland, etc.)

O destinație este un mix de valori tangibile si intangibile care creează produsul destinației.Valorile tangibile sunt considerate drept infrastructura locală, precum hotelurile, plajele, orașele, atracțiile turistice – patrimoniul cultural și intangibile sunt considerate serviciile și situațiile precum securitatea, stabilitatea și siguranța, atmosfera destinației, autenticitatea și situația politica. S-a demonstrat că valorile intangibile sunt mult mai dependente de comportamentul clientului și este un factor cheie care face destinația profitabilă.

Turismul este o industrie cu o creștere rapidă care are un impact cuprinzător asupra economiei și mediului înconjurător în întreaga lume. Turismul are multe avantaje, încadrează în câmpul muncii milioane de oameni, ajută economia și infrastructura unei țări, iar pentru unele țări este principala sursa de venit, cum ar fi pentru unele țări europene, asiatice sau din Caraibe. În 2012, în turismul internațional, sosirile turiștilor ajunge la recordul de 1 miliard și a garantat 1079 miliarde de Euro în câștigurile de export.

Investițiile de TV și dezvoltarea emisiunilor radio și TV, fluxul de informație și cunoștințele, împreună cu promovarea destinațiilor și marketingul, interesul sporit în călătorii au avut efect asupra creșterii turismului. Unele destinații au devenit foarte populare și supraîncărcate de aspect turistic. Unele destinații deja au o bună bază a infrastructurii și sunt în stare numărul de turiști în continuă creștere, alte destinații sunt abia la începutul dezvoltării sale, de cele mai multe ori acestea sunt mici sătucuri de pescari cu o infrastructură minimă. Mulți investitori, printre ei și operatorii turistici, au văzut că aceasta este o bună oportunitate de afaceri și au început să investească bani în hoteluri, stațiuni, transport, shopping sau sport centre și alte servicii suplimentare, cu scopul de a crea o destinație turistică perfectă și prosperă, cu toate acestea, în acea perioadă, nu mulți oameni se gândeau la impactul care urma să-l aibă turismul, ci numai la vânzări și profit [13, p.36].

Atracțiile turistice sunt acele elemente care determină apariția destinațiilor si servicii turistice. Majoritatea destinatiilor de succes ale lumii s-au dezvoltat pornind de la o atracție majoră. Spre exemplul, datorită exitenței piramidelor și a Sfinx-ului, localitatea Luxor din Egipt se bucură de o popularitate atât de mare, orașul Cantebuing datorită catedralei sale faimoase, iar în orașul Orlando din Statele Unite ale Americii majoritatea turiștilor vin pentru a vizita unul dintre cele mai mari parcuri de distracții . Marketingul acestor destinații se axează anume prin promovarea atracțiilor respective, astfel încât acestea devin simbolul destinatiei în mintea turistilor.

Însă exista și destinații care au la baza nu doar o singură atracție turistică, ele dezvoltă și creează noi oferte turistice pentru a satisface cererea vizitatorilor, dar și pentru a prelungi durata sederii acestora.

Fiecrae destinatie are ciclu sau de viata si aceasta a fost pentru prima data descrisa in 1980 de catre Richard V. Butler in cartea sa “Tusrismul- modelul de ciclul al vietii” [12, p.23].

Potrivit lui Richard Butler, un ciclu de viață a unei destinații are următoarele etape:

a) Explorarea

În această prima etapă destinația este relativă necunoscută si cu un număr mic de vizitatori, o infrastructură si facilitate proaste, o accesibilitate scăzuta si puțini oameni care cunosc ceva despre ea. Asemenea destinații sunt cel mai des vizitate de turisti individuali pentru unicitatea caracteristicilor lor natural, cultural sau istorice. In aceasta etapă este un contact stabil între turiști și localnici iar vizitatorii au un inpact foarte mica supra econommiei sau vieții sociale ale comunitații.

b) Implicarea

Odata cu creșterea cunoștințelor despre despre destinația in cauza printer turiști, iar numărul vizitatorilor devine din ce in ce mai mare, localnicii încep a vedea oportunitate și încep să asigure facilitate si servicii exclusive pentru vizitatori. Aceasta duce la începerea promovării destinației cu scopul de a atrage mai mulți vizitatori si contactul dintre localnici și vizitatori crește și mai mult.

Facilitatile și serviciile asigurate își imbunatățesc calitatea și sezonul este setat când se așteaptă venirea turistilor.

c) Dezvoltarea

La aceasta etapa investitorii și operatorii turistici sunt atrași de un posibil profit si împreuna cu afacerele locale, create datorita numarului mare de vizitatori, ei ajustează o egiune a pieții turistice, care mai apoi este promovată local si global. Din păcate, la această etapă multe dintre afacerile locale încep să dispară locul lor fiind luate de servicii mult mai moderne organizate de operatorii turistici mari. Infrastructura locală nu poate adaposti numarul prea mare a vizitatorilor, dar și tipul vizitatorilor se schimbă – de la turiști individuali, care caută o cazare simplă asigurată de comunitațile locale, la turistii in masă care caută hotele cu un standart internațional care sa ofere o clasă înaltă a deservirii, care de obicei nu părăsesc pereții hotelului sau stațiunii pentru că toate serviciile sunt oferite înăuntru.

La această etapă nu există legi setate pentru dezvoltarea turismului și contactul dintre vizitatori și comunitatea locala ajunge la minim. Numărul de vizitatori de obicei ajunge să fie mai mare decat numărul de localnici, creand destinații pustii in afara sezonului. Localnicii sunt de cele mai multe ori angajați pentru o munca cu profit jos precum, grădinari, chelneri, etc. si pentru salarii joase si sunt tinuti numai pe durata sezonului, in timp ce muncitorii de oficiu sunt de cele mai multe ori aduși din vest pentru a crea impresia standardului international.

d) Consolidarea

În timpul perioadei de consolidare destinația ajunge la limită și numărul acestora începe să scadă. La această etapa destinația turistică este stâns legată de industria turismului, cu un marketing intens și prelungirea sezonului turistic.

e) Stagnarea

La această etapa destinația ajunge la limitele sale iar vizitatorul și profitul începe să se micșoreze considerabil. Cu toate acestea destinația va rămâne sa aibă imagine asa bine creată, un va mai fin numarul 1 printre alte destinații, dar va ramâne mai relevantș pentru vizitele repetate.

f) Reîntinerirea sau respingerea

La etapa de respingere destinația un mai poate face față concurenței altor destinații mai profitabile, devenind ulterior o destinație de weekend sau pentru o zi. Asta ar însemna că foarte multe destinații turistice sau afacerile legate de turism vor dispărea sau vor fi preluate înapoi de către localnici odată ce vor scădea prețurile, ceea ce pune piatra de temelie pentru reântinerirea destinației. În dependență de tipul destinației, ea poate deveni un loc unde oamenii încep să-și cumpere o proprietate pentru perioada pensionării sau o casă de vacanță. Multe din facilități pot fi transformate in pensiuni turistice, destinația ar poatea să-și schimbe tipul, din stațiune de vacanță în una de tip spa. Astfel destinația poate să-ți schimbe direcția, din una sezonieră să devine una atractivă pe toată durata anului.

Fig 1.2. Evoluția hipotetica a destinațiilor turistice [12, p. 14]

1.2 Bazele managementului destinațiilor turistice

Necesitatea abordării aspectelor teoretice ale managementului detnațiilor turistice este dedicată de realitatea existentă în relațiile la nivele diferite de gestionare a afacerilor în turism. Trebuie de remarcat, că managementul ca știință constituie un fundament pentru suportul decisional în combinare și transformare diferitor factori de producție în rezultatele concrete. Astfel managementul destinațiilor turistice este văzut ca influență direcționată asupra unor elemente neorganizate cum sunt obiectele turistice cu scopul transformării lor într-o forță de producție eficientă și deseori determinată pe piața turistică [14, p.178].

Totodată, asupra termenologiei aferente temei managementul turstic, la nivel global există în linii mari un consens relative în lucrarile de specialitate. Acest fapt este dedicate de necesitatea înțelegerii clare a diferitor termini de turism în operațiunile dintre țările de vizită a turiștilor, precum și din raționamente de statistic internațională. Totodată pentru definirea potențialului touristic sunt admise diferite tratări și intrepretări specific caracteristicilor resurselor turistice ale diferitor țări [11, p.54].

Managementul turistic este difinit ca un proces structurat, care implică planificarea, organizarea, coordonarea, antrenarea și controlul asupra resurselor materiale, financiare și umane de care dispune managerul, în scopul atingerii obiectivelor stabilite.

Resursele turistice sunt definite ca totalitatea resurselor naturale și antropice, umane și financiare existente într-o destinație sau deținute de o firmă turistică, ce pot fi în scopul desfășurării activității turistice. Resursele naturale, în acest caz, sunt totalitatea zăcămintelor minerale și de minereuri, a terenurilor, a apelor, florei și faunei de care dispune o zonă sau o țară.

Resursele obținute ca urmare a acțiunii omului asupra reliefului, vegetației și climei sunt definite ca resurse antropice. Totalitatea resurselor natural, antropice, cultural-istorice împreună cu infrastructura constituie potențialul touristic sau oferta unei destinații turistice.

Pentru satisfacerea necesităților turiștilor și persoanelor ce călătoresc în anumite destinații, sunt necesare combinarea diferitor elemente ale ofertei turistice. Unii autori definesc oferta turistică a unei destinații drept o combinație dintre oferta primară și oferta derivată.

Oferta primară, deși inițial nu e predestinată nemijlocit turismului, este atractivă turiștilor prin utilitatea naturală și e alcătuită din:

Resursele naturale ale țării, poziția geografică, clima, lumea vegetală și animală.

Factorii sociali culturali, inclusiv tradițiile și ospitalitatea

Infrastructura generală alcătuită din rețelele de telecomunicații, edificii sociale, etc.

Oferta derivată este alcătuită din elemente ce se creează în exclusivitate în scopuri turistice:

Infrastructura turistică specifică – rețele de trasee, sisteme de plaje, regii de transport turistic, etc.

Suprastructura turistică – hoteluri, complexe turistice, unități de alimentare a turiștilor.

Dacă lipsește una din elementele de bază atunci este dificil sau imposibil de atins scopul strategic al destinației – atragerea și deservirea turiștilor. Acest loc sau punct terminus poate fi țară, regiune turistică, zonă turistică, localitate turistică, care reprezintă o atracție pentru turiști, unde aceștia își consumă cea mai mare parte a timpului. Destinația, prin imaginea ei și modul în care este promovată, stimulează oamenii să o viziteze, ea fiind cea care poate energiza întreaga industrie turistică locală.

Nu există o părere unică asupra conceptului de zonă turistică. Astfel unii autori consideră zonarea turistică drept o împărțire a unui teritoriu vast în zone relativ omogene din punct de vedere al activității de turism sau al potențialului turistic. Deci, zona turistică este un teritoriu de mare întindere, de o complexitate geomorfologică care include mai multe obiective, localități sau complexe turistice și care poate prezenta o caracteristică aparte, fiind astfel posibilă delimitarea de alte zone sau subzone.

În scopul dezvoltării turismului intern și receptor, în Republica Moldova, prin atragerea investițiilor autohtone și străine, se creează, pe o durată de 50 de ani, zone turistice naționale. Zonele sînt create, la propunerea Guvernului, prin lege organică care le delimitează convențional hotarele și le stabilește direcțiile prioritare de activitate, condițiile și particularitățile de funcționare. Termenul de funcționare a zonei poate fi prelungit. Statul stimulează, prin acordarea de înlesniri în conformitate cu legea, tinerii specialiști pentru activitatea ulterioară în zone [9].

Organizarea zonelor turistice se face într-o viziune sistematică, în care elementele componente ale sistemului turistic se integreaza ansamblului rețele de localități. Cooperarea dintre componentele sistemului turistic și celelalte localități, se permanentizează prin construirea in comun a unor obiective economice, social-culturale, lucrări tehnico-edilitare etc., în scopul asigurării unei eficiente economice și sociale. Amenajarea turistică, trebuie fi implimentată în așa fel încât să nu producă o degradare [5, p.12].

În practica internațională de amenajare turistică a zonelor turistice s-au evidențiat urmatoarele principii:

Integrarea armonioasă a condițiilor naturale cu eleméntele arhitecturii local ecu suprafețele construite în zona turistică;

Zona turistică reprezintă un sistem multifuncțional și transformabi, cares ă permită dezvoltării continui și adaptării la cerințele pieții turistice;

Realizarea serviciilor turistice de bază (cazare, alimentare, transport) și a celor suplimentare care pun accentul pe elementul recreativ;

Asigurarea rentabilității economice și sociale directe și substanțiale a spațiilor amenajate pentru turism ca soluție de dezvoltare în profil teritorial.

La fel, încă în anul 1998, a fost adoptată legea cu privire la parcurile naționale, care are ca obiectiv păstrarea complexelor naturale de o deosebită importanță ecologică, estetică și cultural-istorică în vederea armonizării peisajelor geografice și folosirii lor durabile în scopuri științifice, culturale, turistice, instructive și educaționale. Iar în anul 2013 se fondeaza Parcul Național Orhei, în regiunea centrală a Republicii Moldova, pe o suprafață de 33792,09 ha și este fințat în mod stabilit de legislație [7].

Parcul național din Republica Moldova are patru zone, două dintre acestea vor fi de agrement: una de agrement temporar, unde vor putea fi vizitate locuri pitorești, iar cealaltă de agrement de lungă durată, în car vor fi construite pe viitor hoteluri și baze turistice. În zona de agrement temporar un agent economic a ridicat deja câteva căsuțe pe marginea unui lac, unde oamenii se pot odihni pentru o taxă convenită cu patronul.

Celelalte două zone ale parcului vor fi pentru cercetare și protecție integrală. În una dintre acestea vor fi cultivate plante agricole, dar și copaci – stejari, frasini, tei etc.

Managementul destinației reprezintă gestionarea coordonată a tuturor elementelor carealcătuiesc o destinație (atracții, servicii suport, accessibilitate, marketing și stabilire aprețurilor). Managementul destinației adoptă o abordare strategică cu scopul de a lega acesteentități, uneori foarte separate, în vederea asigurării unei mai bune gestionări a destinației.

Managementul integrat poate ajuta la evitarea suprapunerii eforturilor în ceea ce priveștepromovarea, serviciile pentru vizitatori, formarea inițială și continuă a resurselor umane, sprijinpentru afaceri și la identificarea oricăror deficiențe de gestionare care nu au fost abordate încă.Există diferite variante de organizare în vederea realizării managementului destinației:

• Departamentul unei singure autorități publice;

• Parteneriat între autorități publice, deservit de parteneri;

• Parteneriat între autorități publice, deservit de o unitate de management comună;

• Autoritate(ăți) publică(e) care externalizează aceste servicii către companii private;

• Parteneriat public-privat constituit cu scopul de a duce la îndeplinire anumite activități -adesea sub forma unei societăți non-profit;

•Asociere sau societate constituită cu scopul de a duce la îndeplinire anumite activități, finanțată printr-un parteneriat al sectorului privat și / sau prin plata serviciilor efectuate.

CAPITOLUL 2. DIRECȚII DE EFICIENTIZARE A MANAGEMENTULUI DESTINATIILOR TURISTICE

2.1. Strategii de dezvoltare a destinațiilor turistice în Republica Moldova

Managementul destinațiilor turistice joacă un rol important în controlarea impactului mediului turistic, el poate include planificarea utilizării unui teritoriu, controlul zonal, permis de activare, reglamentări ecologice etc. Destinatiile necesita management efectiv, deoarece trebuie să rezulte o întâlnire armonioasă între dorințele turistului și posibilitățile unei destinații.

Fig. 2.1. Managementul destinației turistice [elaborat de autor]

Pentru ca turismul să se poată dezvolta este nevoie de a avea la bază un cadru corespunzător (fizic, social, economic). Crearea cadrului adecvat include: planificarea și infrastructura, dezvoltarea tehnologiilor și a sistemelor, industrii conexe și achiziții publice, etc. Toltalitatea elemntelor destinației sunt influențate de marketing, el trebuie sa promoveze ceea ce este mai atractiv pentru potențialii vizitatori: promovarea destinației, imaginii și brand-ului; managementul realțiilor cu clientul, etc. Si el numaidecit trebuie sa fie îndreptat spre exterior, precum vedem în figura 2.2.

Destinație Destinație

Regiune

Destinație Destinație

Destinație Destinați

Fig. 2.2. Marketingul destinației (este orientat spre exteriorul destinației, căutând să atragă turiștii în zonă) [4, p. 56]

Livrarea pe teren asigură calitatea fiecărui aspect al experienței vizitatorilor, odată sosiți la destinație. Acesta include: lansarea de noi produse, dezvoltarea evenimentelor și atracțiilor, coordonarea destinațiilor, etc.

Destinație

Destinație

Regiune

Destinație

Destinație

Destinație

Fig. 2.3. Managementul livrării pe teren (este orientat spre interior, către destinație, pentru a asigura calitatea șederii vizitatorilor în zonă) [4, p. 57].

Nu orice teritoriu poate fi numit destinație. Pentru ca un loc/teritoriu să fie recunoscut drept destinație, ea trebuie să răspundă următoarelor cerințe:

Prezența unui anumit ansamblu de servicii, care sunt necesare pentru primirea turiștilor. Mai mult decât atât, acesta trebuie să fie anume acel ansamblul de servicii, cu acea calitatea, pe care o așteaptă clientul, procurând produsul turistic propus. Acestui ansamblu îi sunt caracteristice în primul rând următoarele:

Transportul tur-retur. La momentul actual cresc cerințele clientului față de calitatea deservirii și confortul transportului iar îndeplinirea lor este obligatorie.

Posibilitățile de cazare (prezența hotelurilor, campingurilor, caselor de vacanță, etc.) și alimentare (restaurante, cafenele, baruri, etc.) cu un nivel de deservire adecvat.

Prezența atracțiilor turistice care ar putea interesa turiștii. Anume din această cauză apare concurența între destinații. Cu cât mai interesant este locul din punct de vedere al posibilităților de odihnă și distracție și de a vedea și de a afla mai multe lucruri noi, cu atât mai înaltă e clasa lui printre concurenți, și respectiv, cu atât mai des este vizitat de turiști.

Prezența sistemelor de informare care reprezintă un instrument necesar în promovarea produsului pe piața turistică. Mai întâi de toate, aceasta este posibilitatea de a avea accest la sistemele de informare a rezervării și bronării prin coputer.

Pentru promovarea Republicii Moldova ca destinție turistică este responsabil Guvernul RM, Agenția Turismului și alte instituții legate de industria turismului.

Din momentul instituirii sale, Agenția Turismului, în limita resurselor sale disponibile, și-a concentrat atenția asupra realizării unor activități de marketing, la fel a fost creat Registrul turismului și a instituit un Fond special care are drept scop promovarea și dezvoltarea turismului, la fel a început să fie monotorizată informația referitor la acest subiect. Putem menționa că odată cu instituirea Agenției Turismului au fost întocmită o listă cu deficiente și direții strategice, care sunt expuse mai jos:

Deficiențe

Promovarea insuficientă a Republicii Moldova ca destinație turistică și a logo-ului turistic al țării.

Lipsa resurselor bugetare, care fac dificilă punerea în funcțiune cît mai eficientă a Programului de marketing la nivel de țară.

Rețeaua de distribuție a materialelor promoționale este slab dezvoltată.

Nu exista alocații anuale de la buget pentru activitățile de marketing.

Direcții strategice:

A stimula folosirea pe o scară mai largă a logo-ului și a sloganului turistic ale Republicii Moldova de către agenții economici care oferă servicii turistice.

A îmbunătăți nivelul de specializare a angajaților Agenției Turismului prin training-uri profesionale.

Dezvoltarea în continuare și promovarea website-ului www.turism.md;

Introducerea sistemului de rezervare a serviciilor turistice prin website;

Aprobarea și finanțarea de la bugetul de stat a activităților de marketing ale Agenției Turismului, conform devizelor de cheltuieli anuale.

Republica Moldova are un scop de primă importanță în promovarea turistică a țării. Începînd cu anul 1991, în Republica Moldova a fost observat un declin însemnat al vizetelor din țările C.S.I. și cele învecinate. Pe noile piețe posibile din vest, rebublica noastra este practic necunoscută ca destinație turistică. De aceea este necesar de a promova și crea o imagine turistică favorabilă pe plan internațional.

Prin Hotărîrea Guvernului nr. 1065 din 2 septembrie 2003, a fost elaborată Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003 – 2015, având scopul de a stabili o politica concretă în domeniul turismului. În document a fost descrisă situația potențialului turistic și evoluția lui în anii 1995-2002, la fel au fost expuse și direcțiile proritare de dezvoltare a turismului până în anul 2015 [6].

Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova (în continuare – Strategia) are drept scop crearea unei fundament trainic pentru dezvoltarea turismului intern și internațional în Republica Moldova într-un mod integrat, echilibrat și durabil, astfel încît să fie benefic din punct de vedere cultural, social și economic.

Realizarea prezentei Strategii este posibilă în condițiile respectării următoarelor principii:

Destinațiile turistice din Republica Moldova dispun de un bogat potențial turistic. Turismul reprezintă un domeniu foarte important în economia țării, prin majorarea exportului de servicii turistice, putem ameliora balanța de plăți a statului.

Scopuri:

A promova destinațiile turistice din Republica Moldova pe plan internațional

A dezvolta turismul în așa fel încât el să aducă beneficii culturale și socioeconomice considerabile statului și comunităților lui.

A se asigura ca schimbarile de dezvoltare a turismului vor fi într-o manieră durabilă, protejând și conservând patrimoniul național pentru generațiile viitoare.

A recunoaște importanța turismului pentru economia națională, fiind unul din principalii furnizori de noi locuri de muncă.

A mări calitatea produselor turistice oferite.

Sarcini:

A lansa modele eficiente de dezvoltare a produsului turistic național pe piețele internaționale.

A mări veniturile obținute prin turism.

A majora numărul locurilor de muncă în industria turismului.

A crea un mediu benefic pentru încurajarea investițiilor în întreprinderile turistice.

A ameliora infrastructura turistică atât pentru beneficiul vizitatorilor cât și în interesul populației locale.

A colecta și analiza datele statistice conform standardelor internaționale.

A mări calitatea de instruire a personalului ce activează în domeniul turismului.

De a asigura o cooperare eficientă între reprezentanții diferitelor sectoare din industria turismului, pentru a încuraja promovarea durabilă a destinațiilor turistice.

În Strategie au fost analizate mai multe segmente ale industriei turismului, fiind propuse și direcții strategige pentru dezvoltarea lor în parte. Caracteristica și analiza câtorva din tipuri va fi prezentată în continuare.

Turismul vitivinicol

Caracteristici: Vinuri produse pe teritoriul Republicii Moldova sunt recunoscută pe plan internațional, obținând distinții înalte la majoritatea concursurilor internaționale. Producerea vinului este practicată încă din timpurile străvechi. Pe teritoriul țării se regăsesc circa 142 mii de hectare cultivate cu viță de vie și 110 de întreprinderi de prelucrare a strugurilor. Anual se produc circa 12-14 milioane de decalitri de vinuri brute.

O adevărată carte de vizită sunt vinotecile, sălile de degustare, centrele expoziționale, orașele și cavernele subterane care reprezintă un potențial însemnat pentru promovarea turismului vitivinicol în Republica Moldova.

Deficiențe:

Infrastructura se află într-o stare nepotrivită pentru organizarea turismului și pentru primirea vizitatorilor.

Organizarea teritorială are nevoie de o îmbunătățire majoră.

Ghidajul acordat nu coincide cu normele internaționale.

Sălile de degustare nu sînt utilate corespunzător.

Personalul ce activează în primirea și deservirea turiștilor cu dispune de capacități lingvistice corespunzătoare.

Nu se observă o promovarea turistică și, nu sunt de observat la fel materiale promoționale în diferite limbi.

Patrimoniul construit

Caracteristici: Patrimoniul construit al Republicii Moldova este format dintr-un numar mare de obiective, din diferite perioade istorice. El include monumente cetăți medievale, preistorice, arhitectură publică, localuri rupestre, clădiri cu destinație industrială și religioasă. Unele din obiective în prezent sunt case de locuit, altele s-au păstrat sub formă de ruine, cu un divers grad de conservare, etc.

Pînă în prezent pe teritoriul Republicii Moldova au fost identificate peste 15.000 monumente de istorie și cultură din diverse epoci istorice. Dintre acestea în Registrul monumentelor oficial ocrotite de stat sînt înscrise doar 5698 de obiective, inclusiv 891 de edificii ecleziastice, 2 cetăți medievale (Tighina și Soroca), 17 conace-parcuri și circa 700 de monumente de arhitectură urbană și populară, celelalte fiind monumente arheologice de importanță europeană, regională și locală.

Prima evaluare a sus-numitelor obiective a identificat circa 115 obiective ale patrimoniului național, care au o valoare turistică majoră.

Deficiențe:

Numarul mic de indicatoare pe drumurile principale spre destințiile turistice.

Drumurile de intrare spre unele obiective sunt într-o stare proastă, nu există locuri destinate parcărilor pentru autoturisme.

Lipsesc condițiile primare pentru primirea turiștilor: chioșcuri cu materiale promoționale, suvenire și articole de artizanat. Nu există structuri de alimentație publică, grupuri sanitare.

Ghizii, care își au activitatea în cadrul comunităților religioase, nu au nivelul de instruire corespunzătoare și nu posedă limbi de circulație internațională.

Lipsesc, practic, panourile informaționale care ar conține schemele obiectivelor, cu delimitarea localurilor și a terenurilor ce pot fi vizitate de turiști.

Lipsa materiale promoționale și prospecte pentru autoghidaj.

Direcții strategice:

Identificarea obiectivelor majore ale patrimoniului pentru a fi dezvoltate în continuare.

A crea lucrări de restaurare pentru renovarea localurilor, infrastructurii pentru vizitatori, reparație drumurilor de acces. A acorda o atenție deosebită asigurării securității turiștilor.

A realiza și introduce un program de perfecționare pentru ghizi.

A edita materiale promoționale în diferite limbi.

A organiza, cu suportul Agenției Turismuliu, cursuri de perfectionare privind tehnicile de elaborare a materialelor promoționale turistice.

Marketing

Caracteristici: promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică constituie o responsabilitate comună a Guvernului, a Agenției Turismului și a diferitelor instituții din industria turismului [2, p. 13].

Din momentul inființării sale, Agenția Turismului, în mare parte, s-a axat pe realizării unor activități de marketing, a fost crearea Registrului turismului și instituit Fondului special pentru promovarea durabilă a turismului.

Deficiențe:

Insuficiența promovării destinațiilor turistice din Republicii Moldova și a logo-ului turistic.

Lipsa resurse bugetare afectează negativ implementarea Planului de marketing la nivel de țară.

Rețeaua de distribuție a materialelor promoționale este slab dezvoltată.

Nu exista alocații anuale de la buget pentru activitățile de marketing.

Direcții strategice:

Folosirea mai amplă a logo-ului și a sloganului turistic ale Republicii Moldova de către instituțiile economici din domeniul turistic.

A îmbunătăți nivelul angajaților Agenției Turismului prin training-uri specializate.

A elabora programe de briefing vizînd promovarea turismului pentru personalul misiunilor diplomatice, al reprezentanțelor comercial-economice ale Republicii Moldova și al oficiilor companiilor aeriene în afara hotarelor țării.

A îmbunătăți bazele de date ale: produselor, serviciilor turistice și prestatorilor din industria turismului.

Dezvoltarea și promovarea website-ului www.turism.md;

A fost creat un plan de acțiuni pentru implimentarea mai eficientă a Strategiei, unde au fost incluse undele recomandări de bază.

Neajunsurile constatate în industria turismului din Republica Moldova au facut necesară elaborarea unor acțiuni detaliate, care urmează a fi implimentate și îndeplinite într-o perioadă scurtă timp.

Acțiunile detaliate ale planului au fost grupate în următoarele categorii de activități:

Asigurarea științifică și metodologică

Dezvoltarea bazei tehnico-materiale a turismului și crearea infrastructurii turistice

Reglementarea și organizarea activității turistice

Cadrul normativ

Dezvoltarea resurselor umane

Promovarea produsului turistic național pe piața internă și cea externă.

Prognoze în cazul implementării/neimplementării Strategiei. Prognoza vizitelor turiștilor:

Datele statistice, disponibile la momentul întocmirii statisticii, privind numărul de sosiri în cadrul turismului receptor și cel intern al Republicii Moldova nu erau în întregime. Analiza datelor, făcută de expertii OMT, referitoare la sosirile vizitatorilor străini se bazau pe numărul vizelor eliberate, numărul de pasageri transportați prin Aeroportul Internațional Chișinău, pachetele turistice vîndute de turoperatori, etc. Potrivit acestor date se demonstrează că în anul 2000 Republica Moldova a fost vizitată de 105 mii – 115 mii de vizitatori străini.

Ratele de creștere optimă sînt cu mult mai înalte decît media așteptărilor. Actualmente turismul din Republica Moldova se află la un nivel foarte jos. În anii apropiați pot fi așteptate niveluri mai înalte de creștere, cu condiția că vor fi inițiate activități de îmbunătățire a infrastructurii.

Tabelul 2.1. Vizite în Republica Moldova – Prognoza pînă în anul 2015 [6]

Datele statistice ce privesc cheltuielile turiștilor străini sînt sumare. Principalul indicator ține de cheltuielile medii pe pachete turistice, în anul 2000 a constituit 200 dolari SUA, aici fiind incluse cheltuielile personale, cumpărăturile etc.). Pentru calcularea cheltuielilor așteptate a fost utilizată rata medie de creștere anuală prevăzută de WTTC.

Tababelul 2.2. Cheltuielile vizitatorilor străini – Prognoza pînă în anul 2015 (mii $ SUA) [6]

Așadar, conform prognozei, implementarea prezentei Strategii va influența majorarea veniturilor din industia turistică cu 200 milioane dolari SUA până în anul 2015.

Strategia de dezvoltare a turismului are un grad redus de realizare, precum și un impact nesemnificativ asupra domeniului, iar în lipsa actualizării acesteia la fiecare 3 ani a determinat autoritățile centrale să ignore frecvent documentul precum și elaborarea altor documente de politici publice: PN „Satul moldovenesc”, PN „Drumul vinului”,etc. Acțiunile nu au avut buget dedicat. Multe din scopuri și acțiuni sunt formulate neexplicit, uneori nefiind prezentate și organele responsabile responsabile. Majoritatea din acțiuni reprezintă doar etape de implementare. Responsabilitatea uneori este neadecvat transferată altor APC (ex: Ministerul Agriculturii pentru imlementarea programului turistic "Drumul vinului", Ministerul Culturii inițiator pentru reconstrucția drumurilor de acces spre atracțiile turistice, Guvernul pentru reconstructia Palatului Republicii, DDT pentru îmbunătățiri la construcțiile noi a facilităților pentru pers. cu handicap).

Grad de realizare a Strategiei:

• Grad redus de realizare a acțiunilor Strategiei(sub 5%, din care sub 1% cu efortul nemijlocit al ANT)

• Cca. 50% din acțiuni parțial realizate sunt rodul eforturilor altor APC, fără implicarea activă a ANT

• Strategia nu a fost actualizată dupa 2005, astfel acțiunile nu au fost concretizate și corelate la realitățile de pe piață [1, p.10].

Fig. 2.4. Responsabilitățile Strategiei 2003-2005 [1, p.10]

Putem menționa că totuși Strategia de dezvoltare a turismului a avut și un impact semnificativ ce ține de:

prezentarea problemelor, care urmează să fie rezolvate pentru promovarea țării ca destinație turistică pe plan internațional.

Nevoile concrete care pot fi asigurate doar prin cooperări strategice cu alte APC și APL.

Corelarea cu alte strategii sectoriale, produse în aceiași perioadă.

A servit drept bază, fie și declarativ, pentru alte acte de politici publice în turism și o direcție stategică pentru îmbunătățirea managementului sectorului.

Conform datelor statistice, schimbarile din domeniul turistic în Republica Moldova în anii 2003 – 2010 a cunoscut atât schimbări pozitive, cât și negative, totuși, direcția general este în creștere. După o creștere constantă a numărului de turiști în anii 2003 – 2007, a urmat o scădere bruscă în 2008 – 2009, cu o ușoară revenire în 2010.

Fig. 2.5. Responsabilitățile Strategiei 2006-2010 [1, p.10]

Cu referire la încasările din activitatea turistică, în perioada 2003 – 2010 se atestă o majorare constantă de la 145608,5 mii lei în 2003 pînă la 708079,4 mii lei în 2010, sau o creștere de cca 4,8 ori.

În anul 2011, în urma evaluării implementării Strategiei menționate, Agenția Turismului a inițiat procesul de revizuire a acesteia. Inițial, s-a propus actualizarea Strategiei existente și elaborarea, în baza Strategiei actualizate, a unui plan de acțiuni pentru anii 2012 – 2015. Dar din cauza că, prin Hotărîrea Guvernului nr. 796 din 25 octombrie 2012, Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003 – 2015 a fost abrogată, din motivul unor nereguli ce țin de elaborare a documentelor de politici publice, a fost luată decizia de a crea o nouă Strategie de dezvoltare a turismului, „Turism 2020” (în continuare – Strategie) [7].

Agenția Turismului a constituit un Grup de lucru format din reprezentanți ai autorităților publice, ai mediului de afaceri și ai societății civile, a fost colectată și examinată informația cu privire la situația din domeniu, a fost supusă analizei evoluția domeniului turismului în anii 2009 – 2012.

Examinarea situației în domeniu și consultările efectuate au facut posibil observarea realizărilor, tendințelor, problemelor și a propune prioritizarea unor direcții de dezvoltare a domeniului pentru anii 2014 – 2020. Toate rezultatele obținute în urma evaluării situației și consultărilor au stat la baza creării prezentei Strategii.

Implementarea prezentei Strategii cuprinde anii 2014 – 2020 și este împărțită în trei etape:

La I etapă, 2012 – 2013, activitățile de bază vor fi orientate preponderent spre pregătirea instrumentelor pentru efectuarea intervențiilor în domeniu: perfecționarea cadrului legislativ și de reglementare, elaborarea și actualizarea documentelor de politici. Concomitent, se va începe implementarea unor prevederi, care au deja instrumente elaborate sau necesită urgentare, cum ar fi: clasificarea structurilor de primire turistică, perfecționarea cadrelor, reluarea, în cadru legal nou, a activității ghizilor de turism, etc.

La etapa II, 2014 – 2016, acțiunile vor conține implementarea prevederilor cadrului legislativ și de reglementare actualizat.

La sfîrșitul etapei a II-a, în anul 2016 are loc evaluarea intermediară a Strategiei, vor fi corectate sau, după caz, revizuite, unele din obiectivele specifice.

Etapele III, 2017 – 2018 și IV, 2019 – 2020, vor conține acțiuni pentru implementarea prevederilor actualizate ale Strategiei.

La sfîrșitul etapei a IV, în anul 2020, se va efectua evaluarea finală a Strategiei.

Pentru fiecare etapă va fi elaborat cîte un plan de acțiuni separat, aprobat de Guvern.

Pînă în anul 2020 turismul urmează să devină un sector economic dinamic, orientat spre satisfacerea cererii din domeniu și promovarea ospitalității moldovenești

Misiunea Strategiei constă în realizarea Viziunii prin perfecționarea cadrului de politici, valorificarea eficienta și promovarea patrimoniului turistic al tarii, dezvoltarea turismului intern si receptor, diversificarea si ridicarea calitatii serviciilor turistice.

Scopul de bază este stabilirea priorităților, asupra cărora statul să-și concentreze eforturile în următorii ani pentru realizarea viziunii și misiunii Strategiei.

Principii generale: Prevederile Strategiei pot fi implementate cu succes, dacă vor fi respectate 3 principii generale:

– Colaborare intensă între toți actorii din domeniu

– Orientare spre o dezvoltare sustenabilă a sectorului

– Asigurarea calității serviciilor turistice

Amenajarea destinațiilor turistice. Situația actuală:

1) Majoritatea zonelor de protecție a monumentelor naturale și antropice nu sînt amenajate pentru vizitatori, iar deținătorii legali locali nu au un plan de amenajare turistică a acestora.

2) Marea majoritate a atracțiilor turistice nu dispun de locuri de cazare pentru turiști.

3) Marea majoritate a obiectivelor turistice vizitate nu oferă vizitatorilor adăposturi pentru vremea rea.

4) Terasele si structurile de alimentație publică sînt rare în imediata apropiere de atracții. De regulă, acestea sînt amplasate în localitățile din raza obiectului. Inexistența acestora creează disconfort vizitatorilor individuali.

5) Parcări amenajate pentru automobile și autocare există doar în preajma atracțiilor majore.

7) Adăposturi pentru agrement au doar unele rezervații și mănăstiri. Acestea sînt făcute fără a lua în calcul confortul mai multor grupuri concomitente de vizitatori.

8) Doar o parte din atracțiile care au o instituție gestionară (mănăstiri, rezervații științifice, muzee) sînt capabile să ofere vizitatorilor grupuri sanitare simple.

9) Apeduct/canalizare au doar atracțiile care au o instituție gestionară (mănăstiri, rezervații, muzee).

Evaluarea finală a Strategiei va include rezultatul consultărilor interne și externe în vederea obținerii opiniei celor din exterior, cît și în vederea asigurării unei evaluări mai obiective și imparțiale. La fel pot fi implicați și experți din exterior pentru a contribui la raportul de evaluare final.

Elaborarea și utilizarea planului de management a destinațiilor turistice

Majoritatea zonelor turistice sau stațiunilor din Republiva Moldova necesită un plan de management pentru lansarea pe piața turistică. Practica internațională demonstrază că în asemenea cazuri se poate folosi tehnica Mixului de Marketing pentru stațiune ca un tot unitar: resurse, infrastructură și bază materială concentrat într-un singur loc. Astfel, astțiunea turistică este analizată ca un produs turistic unic, care trebuie lansat pe piață. Pentru aceasta trebuie elaborate politicile clasice de marketing: de produs, de preț, de distribuție, de promovare [10, p.122].

Politica de produs. Stațiunea turistică ca un tot întreg se analizează reieșind din atracția acesteia, dotarea cu infrastructură și prezența intreprinderilor care efectiv deservesc turiștii, această analiza diagnostic trebuie să cuprindă: așezarea geografică, căi de acces, atracții turistice, climat, istorie, factorii balneari și terapeutici, sectorul de cazare-alimentare, structuri de agrement.

Politica de preț desemnează valoarea și difersele nivele ale tranzacțiilor cu diferiți consumartori reali. De regulă in descrierea stațiunilor turistice se prezintă prețurileminime, maxime pentru sectorul: de cazare, de alimentare și cel de agrement.

Politica de distribuție ca și în cazul unor altor bunuri, stabilește rețeaua prin care se lansează oferta spre consumatorul final. În cazul zonelor turistice moldovenești este importante utilizarea tuturor canalelor de distribuție a informației despre destinațiile naționale:

Agenții de turism și partenerii acestora;

Sisteme de oferire a exclusivității, comercializării destiinațiilor pe diverse piețe;

Stimulente financiar-bancare;

Companii de transport, etc.;

Politica de promovare. Sunt construite în funție de conjunctura de pe piață și de regulă conțin niște planuri de întreținere a relațiilor cu clientela reală și potențială pentru destinația turistică respectivă. În cazul zonelor turistice din Republica Moldova acestea pot fi:

Programe de mediatizare a turismului național;

Cataloage despre destinații turistice naționale și alte pliante similare;

Sisteme informaționale turistice;

Mărci naționale cu carácter turistic;

Folosirea tehnicii Mixului de Marketing pentru stațiunile ca produce turistice unice, ce trebuie lansate pe piețile turistice, necesită studii de fundamentare a investițiilor. Calculele cares tau la baza deciziilor de a investi în industria turismului sunt argumentate prin datele:

Mediul în care se realizarea investiția;

Proiectul investiției;

Analiza riscului investiției;

Estimarea impactului și rentabilității investiției

Curs de eurointegrare al Republicii Moldova si reformarea politicii economice pe principiul dzvoltarii durabile au contribuit pa formatea prioritatilor de baza in domeniul politicii ecologice de stat.

In scopul restaorarii si salvarii potentialului natural al Republicii Moldova, Conceptia, strategia nationala cat si planul d actiuni prevad formarea a trei Parcuri Nationale – "Nistrul de Jos", "Codrii Tigheciului" si "Orhei". Acest complex de activitati urmeaza sa fie incheiat in 2010.

PN "nistru de jos" intra in sistemul regional al teritoriilor naturale protejate de stat care include rezervatia biosferica "Delta Dunarii" (Romania), rezervatia biosferica dunareana (Ucraina) si parcul national proiectat "Hижнеднестровский" (Ucraina). Toate lucrarile de formare a PN "Nistrul de Jos" sunt strâns legate de lucrările duse in paralel in Romania si Ucraina in cadrul proiectului internațional de biodiversificare a teritoriului azov-marea neagră, având în vedere situația regională în delta Dunării, a Nistrului și a zonelor apropiate litoralului mării Negre. Pentru aprecierea posibilităților PN "Nistru de Jos" a fost analizată funcționalitatea a 10 parcuri naturale din diferite țări și au fost realizate grupurile corespunzatoare [3, p.74].

Grupul PN al statelor industrializate – PN-1 în care sunt incluse:

PN Shenandoah (USA), NP Oulanka (Finlanda), PN Vanoise (Franta), PN Cevennes (Franța), PN Eckartsau (Austria).

Grupul PN al țărilor decurând independente – PN-2 – în care sunt incluse:

PN Lahemaa (Estonia), PN Gauja (Letonia), PN Auktatija (Lituania), PN Carpathians (Ucraina), PN Losiniy (Rusia) [8, p.69].

Având la baza metodele de variație a analizei grupurilor, se optimizează indicatorii fundamentali ai PN și se formează modelele optime ale PN dupa grupa respectivă. (OMNP-1 si OMNP-2). Optimizarea indicilor corespunzători ai PN are loc cu luarea în calcul a conținutului economic după însemnătatea modală.

Pentru analiza comparativă, din totalul de 10 PN, după criterii economice și statistice sunt alese 5 PN caracteristicile lor de baza sunt prezentate mai jos.

PN Lahemaa, Estonia

Principalele sarcini ale parcului sunt:

protejarea comunitaților mari forestiere

– protejarea masivelor mlăștinoase

– protejarea landșafturilor si monumentelor culturale, arhitecturale si istorice care prezintă o valoarea etnografică și arhitectural-istorica.

– organizarea activității turistice și prezentarea atracțiilor turistice și a trasăturilor caracteristice ale parcului

– organizarea lectiilor publice îndreptate spre educarea unei atitudini grijulii față de valorile culturale ale regiunii.

– organizarea și desfășurarea lucrărilor de cercetare stiințifice îndreptate spre studierea obiectelor naturale și culturale ale regiunii.

– păstrarea unor teritorii separate în starea lor initială pentru studierea proceselor si fenomenelor naturale.

Finanțarea PN are loc din bugetul de stat, veniturile din activitatile PN formeaza Fondul Republican al Parcului Nationale.

PN Gauja, Letonia

Scopurile de baza:

protecția complexă a naturii pe întreg teritoriu al parcului, protejarea teritoriilor neatinse, fondului genetic al plantelor și animalelor.

salvarea a landșafturilor tipice, protejarea monumentelor culturii materiale care reflectă istoria dezvoltării Letoniei.

petrecerea cercetărilor științifice în domeniul ecologiei, culturii, etnografiei, și istoriei.

crearea condițiilor pentru dezvoltarea turismului.

Anual parcul este vizitat de aproximativ 1 mln de oameni.

Finanțarea parcului se efectuează din urmatoarele fonduri: bugetul de stat, donatie, veniturile din deservirea turistilor, veniturile de la vanzarea suvenirilor si articolelor de artisanat

PN Aukstatija, Lituania

Scopure de bază ale parcului:

Protejarea celui mai valoros din punct de vedere stiintific, estetic, și turistic landșaft și a altor bogații naturale si culturale a Lituaniei de est.

Păstrarea și inmulțirea florii și faunei, caracteristice acestei zone.

Crearea unei baze pentru petrecerea cercetărilor științifice legate de protejarea valorilor culturale si naturale.

Crearea condițiilor pentru dezvoltarea turismului.

Finanțarea activității parcului se efectuiază din urmatoarele surse: bugetul de stat, o parte din resursele care se aplica pentru construcția și reconstructia obictelor care apartin PN, venitul din comercializarea suvenirilor, veniturile din permisele eliberate pentru pescuitul amator, reținerile din veniturile structurilor comerciale care activeaza pe teritoriul parcului

PN Carpathians, Ucraina

Scopurile principale ale parcului:

Păstrarea landșafului si apelor, lumii animale si vegetale

Păstrarea monumentelor arhitecturale și de istorie ale regiunii

Identificarea si evidența complexurilor naturale deosebit de valoroase caracteristice pentru acest teritoriu

Crearea condițiilor necesare pentru dezvoltarea turismului și activităților recreaționiste

Finantarea PN se realieaza prin intermendiul: Bugetul de stat, reținerile din venitul structurilor comerciale ce activează pe teritoriul parcului, reținerile din vânzările biletelor, etc.

În urma analizei datelor a diferitor parcuri naționale, ajungem la concluzia că pentru organizarea efectivă a activității parcului, este necesară elaborarea unui șir de acte coordonate:

Schema generală de planificare și organizare a teritoriului parcului

Proiectul de amplasare silvică

Proiectul lucrărilor de ameliorare

Programa de dezvoltare a parcului pentru 5-10 ani

Programele de investiții pentru 5-10 ani

Zona PN “Nistrul de Jos” prezintă un potențial enorm pentru dezvoltarea turismului, inclusiv celui ecologic, rural și sportiv. Însa pentru organizarea turismului este nevoie de un lucru asiduu pentru crearea și dezvoltarea infrastructurii, rutelor, parcărilor, reamenajarea fostelor lagare pionerești sli crearea la baza lor baze turistice.

În zona turistică a parcului este necesar să fie reprezentate moștenirea culturală, naturală și natională a țării și regiunii. O asemenea abordare va servi și la renașterea atât a tradițiilor, cât și la valorile locale uitate.

Pe baza datelor sistematizate este alcătuit un tabel care modelează structura obiectelor turistice principale a PN “Nistrul de Jos” [Anexa 1, tabel 1].

În cazul organizării opținale a infrastructurii PN si utiliării efective a fondului recreaționist, este posibilă atingerea profitabillității a capitalului total, care se află în administrarea conducerii parcului, deschiderea noilor locuri de muncă și mărirea nivelului de dezvoltare regională.

Administrația PN “Nistrul de jos” va trebui să elaboreze, împreună cu structurile integrate, planuri financiare operative și de lungă durată, ținând cont de realizarea proiectelor investiționale de nivel diferit, atât de tip ecologic, cât și de tip agricol, cu luarea în calcul a cerințelor ecologice prevăzute de cadrul legal al Republicii Moldova.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma studiului complex al potențialului turistic național, al pricpipiilor de management al acestora în Republica Moldova, elementelor de infrastructură turistică, practicilor de valorificare a resurselor disponibile a unităților de deservire a turiștilor precum și nivelurile de gestionare a activităților turistice în teritoriul pot fi formulate următoarele concluzii:

Republica Moldova are un variat potențial natural și cultural concentrat cu precădere în mediul rural, dar care se găsește într-o stare avansată de izlolare de circuitul economic.

Majoritatea resurselor cu funcționalitate turistcă, deși formal au unul sau mau multe gestionări, un sunt valorificate pentru scopuri turistice.

Patrimoniul natural, valoros în plan European, se găsește în faza de conservare și în mare parte nu este implicat în traseele turistice, care să poată suplimenta eficient resursele financiare insuficiente de la buget necesare procesului de protecție și cercetare a naturii;

Industria turistică din Republica Moldova se găsește în faza sa de relansare după o profundă criză și nu este pregătită pentru valorificarea tehnologizată nonpoluantă a resurselor turistice, iar antreprenorii nu au capacitate profesională să atragă prin valorile turistice fluxuri importante de turiști;

Recomandări:

Crearea și dezvoltarea pe teritoriul țării a unui număr de 22 de zone turistice în jurul principalelor atracții pentru vizitatori este necesară pentru instituirea unui sistem național turistic echilibrat;

Aplicarea tehnicilor de descriere și punere în valoare a patrimoniului național este eficientă și adaptată metodicilor de cercetare în domeniul resurselor turistice în țările din regiune;

Fiecare zonă de interes turistic, indiferent de specializarea acestea, necesită elaborarea unui plan de management strategic și utilizarea în cadrul negocierilor de atragere și valorificare a investițiilor locale și străine;

Caracterul participativ pentru elaborarea planului strategi de dezvoltare a zonelor turistice poate asigura buna funcționare a administrației gestionare, precum și implicarea nemijlocită a antreperenorilor și populației în dezvoltarea prioritară pentru turism a teritoriilor cu curse recreative.

BIBLIOGRAFIE

Analiza diagnostică a sectorului turistic din R.Moldova pentru anii 2003-2010. Chișinău: ADTM, 2011. p. 9-13.

Agenția Națională de Turism a RM. Moldova Turistică. Chișinău: PNUD-Moldova. 2002, p. 12-14.

Barcari I. Проектирование национального парка “Nistrul de Jos”. În: Analele ULIM, 2005, p. 74-79.

Bierman D. Restoring tourism destination in crisis. In: CAB International journal, London, vol. 13, issue 25, 2003, p. 50-58.

Erdeli G. Amenințări turistice. București: Ed. Universității, 1996, p. 469.

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015. Nr. 1065 din 02.09.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 196/199.

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020” și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia în anii 2014 – 2016. Nr. 338 din 19.05.2014. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 113/127.

King B. Analysis of a tour industry. In: BBC journal, London, vol. 48, issue 4, 2004, p. 89.

Legea Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova. Nr. 352 din 24.11.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 14-17.

Miron V. Managemetul resurselor turistice în Republica Moldova. Chișinău: UASM, 2007, 165 p.

Platon N. Particularitățile activității de aprovizionare în cadrul firmelor turistice. În: Analele ASEM, 2005, vol.3, p.53-55.

Richard V. Tusrismul- modelul de ciclul al vietii. Philadelphia: Goodfellow Publishers, 2010, p. 210.

Săruleanu E.Industria mondială a turismului. În: revista “Revista de Comerț”, România, an. 13, nr.4, 2005, p.65.

Stăncioiu A.F. Dicțonar de terminologie turistică. București: Ed. Economică, 1999, 225 p.

UNWTO, Tourim Highlights. În: revista “UNWTO Publications”, 2014, versiunea 3.0, p.2-5.

Turism. http://ro.wikipedia.org/wiki/Turism (vizualizat: 05.05.2010)