MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII COMUNITĂȚII OR ĂDEANE [613135]

Universitatea din Oradea
Facultatea de Științe Economice

MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII COMUNITĂȚII OR ĂDEANE
DIN PERSPECTIVA ECONOMICĂ

THE MANAGEMENT OF COMMUNITY DEVELOPMENT IN ORADEA
FORM AN ECONOMIC PERSPECTIVE

Dorin CR ĂCIUN
Masteran d Management Aprofundat , Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe Economice
e-mail: [anonimizat]
Emese B ÖKÖS
Masteran d Management Aprofundat , Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe Economice
e-mail: emese.bokos @gmail.com
Rica rdo VEREȘ
Masteran d Management Aprofundat , Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe Economice
e-mail: [anonimizat]

2019

2

„Dezvoltarea orașelo r noastre va determ ina
viitorul Europei ”1
Johannes Hah n, comisar U.E. pentru politica regională

Abstract : Known as the engines of European economy, cities assumed their role as creativity and
innovation catalysts. On the other hand, they face persistent problems related to the lack of human
resources, poverty and the poor management of urban transportation. The present paper attempts to
identify the role of public management in community development. In order to have a clear view on
the way local priorities are solved, sever al theoretical aspects are described referring to local
development, sustainable development, green economy and intelligent cities. The second part of the
paper contains an analysis of the situation in Oradea and the directions of development the City Hall
has set. The final part includes a set of recommen dations for an even more spectacular development
of the city, following the European trends.

Key words : Community Development, Urban Economics , Oradea, European Funding, Tourism,
Infrastructure

JEL Code: O180 Economic Development: Urban, Rural, Regional, and Transportation Analysis;
Housing; Infrastructur e

1. Intro ducere

În lucrarea de față am încercat să identific ăm implicarea managementului public în
dezvoltarea comunitară din p erspectiva a două aspecte: facilități urbane pentru locuitori și concepția
utilizării fondurilor externe . Pentru a avea o imagin e clară referito are la modul de rezolvare a
priorităților locale am studiat aspecte teoretice privind dezvoltarea locală, dezvoltarea durabilă,
economia verde și caracteristicile orașului inteligent .
În urmă cu patru ani, într-un studiu referito r la econo mia soci ală, prezentat la EMEB
„Economia socială și solidară – modele de dezvoltare pentru comunitatea locală ”, afirmam prin din
perspectiva a ceea ce vedeam în oraș că: „Oradea se află pe un trend fără precedent după anul 1989
din punct de vedere al dezvoltării. Lucrurile au început să se miște2 iar municip iul se află pe un
drum bun din punct de vedere economic, aspect care nu poate fi pus la îndoială. Parcurile
Industriale au din ce în ce mai mulți angajați iar banii europeni se scurg către proiecte, asemeni unui
lichid vital dătător de viață. Dez voltarea economică a orașului este generată de companii iar
Primăria poate ajuta această dezvoltare prin crearea unor condiții care să atragă companiile. In
viziunea autorităților locale, Oradea trebuie să își păstreze și să își mențină caracterul de oraș
competiti v, nu social, iar pentru a atinge acest deziderat este necesară continuarea dezvoltării
parcurilor industriale, susținerea companiile existente, dar și aducerea în Oradea a altor companii. ”
Ceea ce s -a construit de atunci a demonstrat că identific asem doar o parte din planul de
ridicare a standardelor de viață a acestei comunități , ultim a perioadă oferindu -ne un alt fel de oraș,
fluent, luminos, orientat spre cetațeni . În această muncă asemănătoate cu a unui sculptor , ies la
iveală roadele unei gîndiri sănătoase, corecte, din care are de caștigat întreaga comunitate.

2. Conexiuni urbane: dezvoltare locală , dezvoltare durabilă , economi e verde și oraș inteligent

Johannes Hahn, comisarul U.E. pentru politica regională, în comunicarea Comisiei din
2014 referitoare la „Dimensiunea urbană a politicilor U.E.”3 declara: „de la poluare la sărăcie, de

3
la șomaj la alimentarea cu energie, provocările cu care se confruntă Eur opa și obiectivele ei nu pot
fi abordate decât prin rezolvarea acestor probl eme la nivelul orașelor Europei ”4
Așa cum arăta prof. Irina Popescu, „dezvoltarea economică locală (DEL ) este
procesul prin care diferiți actori din sectorul public, mediul de afaceri și sectorul non -guvernamen tal
colaborează pentru a crea condiții mai bune de creștere economică și pentru a genera noi locuri de
muncă. Prin acest proces ei stabilesc și mențin o cultură antreprenorială dinamică și creează resurse
materiale pentru comunitate și mediul de afaceri, c u scopul de a îmbunătăți calitatea vieții întregii
colectivități locale” . În opinia aceluiași autor, dezvoltarea locală5 poate fi definită ca un proces de
diversificare și de dezvoltare a activit ăților economice și sociale la nivelul unui teritoriu pornind de
la mobilizarea și coordonarea resu rselor și a energiilor existente .
DLRC6 sau „dezvoltarea loca lă plasa tă sub responsabilitatea comuni tățiiˮ este o n oțiune
utiliza tă de Comisia Europea nă7 pentru a descrie o abordare care inverse ază politica de dezvoltare
tradițională „de sus în jos”. În cadrul dezvol tării locale, „popul ația loca lă preia controlul și formea ză
un parteneriat local care elaborea zăși pune în aplicare o strategie de dezvoltare integra tă. Strategia
este concepu tă astfel încât să valorifice punctele forte sau „atuuril e” sociale, de mediu și economice
ale comuni tății, mai degra bădecât să compenseze problemele cu care se confrun tă aceasta. În acest
scop, parteneriatul beneficia ză de fina nțare pe termen lung și deține putere a de decizie cu privire la
modul în care sunt cheltuite fondurile ˮ.
În strânsă concordanță cu DEL și DLRC , conceptul de dezvoltare durabilă este explicat de
către Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED)8 în raportul „ Viitorul nostru comun ”,
cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland: „dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care
urmărește satisface rea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de
a-și satisface propriile nevoi ”.
Dezvoltarea durabilă trebuie realizată prin abordarea integrativă , conform principiul ui „Gândește
global – acționează local!” în contextul unei viziunea de lungă durată asupra dezvoltării9.
Deși inițial dezvoltarea durabilă s -a vrut a fi o soluție la criza ecologică determinată de
intensa exploatare industrială a resurselor și degradar ea continuă a mediului și căuta deci în primul
rând prezervarea calității mediului înconjurător, în prezent conceptul „s-a extins asupra calității
vieții în complexitatea sa, și sub aspect economic și social ˮ10. Obiect al dezvoltării durabile este
acum și preo cuparea pentru dreptate și echitate între state, nu numai între generații
Economia verde11, așa cum este definită de Raportul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu
din 201112, are ca rezultat îmbunătățirea bunăstării și echității sociale, concomitent cu r educerea
semnificativă a riscurilor de mediu și deficitului ecol ogic. In acest sens, Uniunea Europeană dorește
să ajute cetățenii să desfășoare „activități economice cât mai ecologice , printr -o mai bună
gestionare a resurselor, prin utilizarea unor instrumente economice favorabile mediului, prin
acordarea de sprijin pentru inovare , prin adoptarea unor politici mai adecvate în domeniul apei și
al deșeurilor și prin eforturi menite să consolideze un model durabil de producție și consum ˮ.
Karl Burkart13 manager pentru inovare, media și tehnologie la Fundația Leonardo DiCaprio definește
o economie verde ca fiind bazată pe șase secto are principale14:
1. Energie regenerabilă (solară, eoliană etc.);
2. Construcții "verzi" (ex. construcții LEED – Leadership in Energy and Environmental Design);
3. Combustibili alternativi (vehicule electrice, hibride sau combustbili alternativi);
4. Managem entul apei (epurarea apelor, sisteme de colectare a apei de ploaie etc.);
5. Managementul deșeurilor (reciclare, depozitare etc.);
6. Managementul teritorial (incluzând agricultura organică, conservarea habitatelor, împăduriri la
nivel urban -parcuri, reîmp ăduriri și stabilizarea terenurilor).
Pentru a observa corelarea dintre noțiunile de mai sus și impactul în dezvoltarea comunității ,
este necesar să analizăm etapele parcurse la nivel european , prin conexiuni urbane , așa cum vedem
noi legătura intre diferitele concepții de acțiu ne și stadiul temporal în care a fost implementat .
a) În ciclul de programare 2007 -2013, politica de susținere a orașelor promovata de Uniunea
Europeana s -a bazat p e prevederile Cartei de la Leipzig pentru orașe europene durabile (2007)15,
care a stabilit ca priorități:
 abordarea integrată a dezvoltării urbane;
 focalizarea intervențiilor pe cartierele defavorizate;
 considerarea transportului în comun ca element -cheie al mobilității urbane;
 crearea unorspatii publice de calitate, pentru rezolvarea problemelor sociale și economice.

4
Declarația de la Toledo (2010)16 a accentuat importanța acordat ă regenerării urbane, abordării
integrate a dezvoltării urbane, care ar trebu i sa fie inteligentă, durabilă și incluzivă social, în linie cu
prioritățile U.E. Aceasta declarație a fost prima care a subliniat necesitatea de a promova o Agenda
urbana europeana. Principalele provocări și priorități ale Uniunii Europene și, implicit, a le Statelor
Membre legate de coeziunea teritorială și dezvoltarea urbană în perioada 2014 -2020 sunt cuprinse
în Agenda Teritorială 202017. Conform Agendei, pentru orizontul 2020, principalele provocări ale
coeziunii teritoriale ale U.E sunt:
 expunerea spori ta la globalizare – transformările structurale după criza economică globala;
 provocările integrării europene și interdependenta crescânda a regiunilor;
 provocările demografice și sociale diverse din punct de vedere teritorial,
 segregarea grupurilor vulne rabile;
 schimbările climatice și riscurile legate de mediu, cu efecte diverse din punct de vedere
geografic;
 provocările energetice, cu impact asupra competitivității regionale;
 pierderea biodiversității; patrimoniul natural, peisagistic și cultural vulne rabil
Strategia integrată de Dezvoltare Urban ă18 (SIDU) reprezintă documentul strategic prin
care se fundamentează direcțiile de dezvoltare durabilă multidimensională în perioada de
programare financiară a Uniunii Europene 2014 -2020. Scopul acestei Strategii este de a oferi soluții
coerente și în concordanta cu nevoile și provocările cu care se confrunta comunitatea și agenții
economici locali. Elaborarea strategiei de dezvoltare locala are scopul de a evalua și valoriza noi
oportunități econ omice și investiționale, care sa contribuie la realizarea obiectivelor locale ce sunt
în competenta administrației publice, în conformitate cu coordonatele strategice naționale și
regionale și posibilitățile reale de acțiune ale Consiliului Local. În ultim ii ani, la nivel european a
crescut semnificativ importanța acordată coeziunii teritoriale, îngeneral, și dezvoltării urbane, în
special, sporind substanțial alocările financiare destinate dezvoltării durabile a orașelor, considerate
„motoare” ale creșteri i economice și ale creării de noi locuri de munca, într -o abordare integrata,
care sa contribuie la coeziunea economică, sociala și teritorială.
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) Oradea19, este un document de
planificare strategică, cu caracter director, ce abordează provocările economice, de mediu,
climat ice, demografice și sociale de la nivelul Municipiului Oradea, trasează principal ele direcții
prioritare de dezvoltare urbană, reprezintă cadrul pentru selectarea operațiunilor (proiectelor)
individuale de dezvoltare urbană și asigură corelarea, respectiv integrarea diferitelor investiții
publice, în cadrul perioadei de programare 2014 – 2020, respectiv 2023. Strategia Integrată de
Dezvoltare Urbană (SIDU) Oradea „urmărește să contribuie la creșterea standardului de viață al
cetățenilor orașului nostru și pri oritizează principalele direcții de dezvoltare de la nivelul
Municipiului Ora dea.Ne dorim ca Oradea să fie în continuare un oraș care se dezvoltă, în care
primăria creează condiții pentru dezvoltare, prin realizarea investițiilor publice necesare. Ținta
noastră este să menținem un buget de investiții coerent, bazat pe finanțări de tip european,
guvernamental sau parteneriate public e-private .ˮ
Conform rapoartelor20 Comisiei Europene, în anul 2014 un procent de 72 % din populația
U.E locuia în orașe și suburbii iar în 2050 procentul probabil va crește la 80%. Cu toate că există
un trend de migrație a populației urbane în mediul rural, acesta nu va afecta procentul menționat.
Așa cum se arată intr -un articol recent21 „Aglomerările urbane și zonele lor limitrofe care
găzduiesc majoritatea populației umane reprezintă principalele zone de dezvoltare socială și
economică, dar și cele mai mari consumatoare de resurse și generatoare de polua re.ˮ
În ultimele decenii, în fața orașelor au apărut provocări majore privind adaptabilitatea și
sustenabilitatea dezvoltării pe termen lung, cum ar fi:
a) infrastructura urbană îmbătrânită;
b) restructurarea sectoarelor economice tradiționale și creșterea estimată a șomajului sub presiunea
automatizării, robotizării, imprimării 3D și inteligenței artificiale;
c) schimbările majore produse de internet și mediul on -line în comerț și servicii;
d) modificările climatice, de mediu și poluarea, suprapuse cu împuț inarea resurselor energetice și
creșterea prețurilor energiei;
e) asigurarea siguranței, disponibilității și calității resurselor și utilităților;
f) îmbătrânirea populației și presiunea pe bugetele sociale;
g) creșterea accentului pe siguranța cetățenilor , reciclarea deșeurilor, economia circulară;

5
h) acutizarea competiției globale la nivelul orașelor, pentru atragerea de resurse și personal calificat;
i) scăderea bugetelor administrațiilor locale și dependența de bugetele centrale, care limitează viteza
de dezvoltare a proiectelor de către administrațiile locale.
Conceptul de „ oraș inteligent ”22 propune utilizarea tehnologiilor deja disponibile în
abordarea acestor provocări cu care se confruntă comunitățile locale. Deși nu există o definiție
standardizată, putem considera un oraș inteligent ca o „comunitate în care rețelele și serviciile
tradiționale devin mai eficiente prin utilizarea tehnologiilor digitale și de telecomunicații, în
beneficiul cetățenilor și mediului de afaceri” (UE – Digital Single Market )23.
Din experiența europeană se poate desprinde ideea că un oraș se dezvoltă rapid dacă există o
infrastructură de calitate, un mediu care sprijină dezvoltarea afacerilor , o administrație eficientă și o
colaborare între mediul pr ivat și cel universitar , cu beneficii de a mbele părți.
Un raport24 al Băncii Mondiale intitulat ” Magnet cities : migra tion and commuting in Romania
Orașe-magnet : migrație și navetism în România ” arată cât de dinamice sunt anumite municipii din
România, atât din perspectivă uman ă cât și economică.
Facând o comparație atemporală cu Liga Hanseatică a orașelor din Nordul Germaniei în
Evul Mediu sau cu orașele -state din perioada Re nașterii, metropolele contemporane din Europa sunt
responsabile pentru cea mai mare parte a creșterii economice europene prin comerț și servicii. Cum
bine s -a afirmat recent: ”secolul XIX a fost un secol al Imperiilor; secolul XX a fost un secol al
statelo r-națiune; și secolul XXI va fi un secol al orașelor”25

3. Managementul dezvoltării orașului
Administrația publică locală cu primarul Ilie Bolojan la al treilea mandat urmează un
algoritm simplu în management ul orașului: analizează situația economică a municipiului, studi ază
portofoliul de proiecte câștigate sau depuse spre finanțare și identifică prioritățile propuse pentru
anul în curs . Exemple : accesarea fondurilor europene, susținerea proiectelor strategice ale
municipiului, ac hiziția de aparatură performantă și crearea de condiții mai bune în spitalele din
Oradea, revigorarea zonei centrale și creșterea economică a orașului.
Conform viceprimarului Mircea Mălan26 „principala sursă de finanțare a proiectelor orașului
a fost și va rămâne în continuare accesarea fondurilor nerambursabile. În acest exercițiu financiar,
Primăria Oradea a derulat proiecte de peste 300 de milioane de euro. Peste 174 milioane de euro
reprezintă valoarea totală a proiectelor depuse și care au contract de f inanțare semnat, restul de
peste 126 de milioane de euro rămânând acele proiecte depuse spre finanțar e. În anul care a trecut
am reușit să atragem efectiv, să avem o absorbție completă de peste 39 milioane euro ”, bani se
regăsesc în proiecte foarte importa nte, cum ar fi proiectul privind reabilitarea sistemului de
termoficare centralizat al orașului.
Prin comparatie Cluj Napoca sta mai rau, desi este un oras mai mare cu un buget de
cofinanțare mult mai mare, respective 109 milioane euro proiecte semnate, 110 milioane euro
proiecte depuse spre evaluare si inca 10 milioane euro proiecte in lucru spre depunere.
Alte proiecte cîștigate de municipalitatea orădeană pe fonduri europene sunt cele care
privesc transportul public: proiectul privin d continuarea lini ei de tramvai, achiziția a 20 de noi
tramvaie și proiectul RO – HU care cuprinde achiziția de autobuze Euro 6 si hibrid care vor fi
cumpărate în perioada 2019 -2020 .
În susținerea proiectelor strategice se urmărește a sigurarea unei bune conectivități a oraș ului
cu zonele care se dezvoltă, cu zona metropolitană, cu sistemul european de autostrăzi, pe lângă
conectarea rutieră se dorește și conectarea aeriană și feroviară. .
Un alt element important pentru dezvoltarea strategică este dezvoltarea învățământului
universitar. În acest sens, Primăria Oradea are un parteneriat cu Universitatea Oradea care
urmărește susținerea campusului integrat prin construirea de cămine studențești, de clădiri necesare
desfășurării cursurilor sau de laboratoare.
Tot un proiect strat egic îl reprezintă alianțele regionale. Marile orașe din această parte de
țară, dar nu numai, au un interes comun pentru punerea pe agenda publică a unor proiecte, care să
aducă beneficii.
Oradea are o caracteristică aparte, fiind singurul municipiu de jud eț din România în care
toate spitalele sunt în gestionarea primăriei, prin urmare responsabilitatea municipalității pentru
condițiile din spitale este una foarte mare. Primăria Oradea urmărește asigura rea în mod direct sau

6
prin diverse parteneriate cu Min isterul Sănătății sau prin credite, dotările necesare spitalelor
orădene.
Proiectul revigorării zonei centrale va cuprinde lucrări de reabilitare a fațadelor , extinderea
spațiilor pietonale, atragerea de investiții în zona centrală, finalizarea parcări lor subterane și
supraterane.
Alte clădiri din zona centrală urmează să fie puse în valoare prin reabilitare, respectiv Casa
Darvas, Muzeul Masoneriei, clădirea Primăriei Oradea și Palatul Greco -Catolic, care odată
reabilitate vor fi puse în valoare și vor de veni puncte noi de atracție.
Pentru a schimba aspectul zonei centrale, Primăria Oradea dorește și atragerea investițiilor
private în centru, prin deschiderea de noi locații, concesionarea unor amplasamente pe malul
Crișului, construcția de clădiri noi în z ona centrală, toate acestea reprezentând motoare de
schimbare a acestei zone.
Creșterea economică a orașului rămâne un obiectiv important și se află în strânsă legătură cu
creșterea calității învățământului preuniversitar și raportarea acestuia la realităț ile pieței economice.
Anul 2019 este primul an în care se va pune în practică programul IT „Realizează -te în Oradea ”, cei
care vor investi și vor pune bazele unei afaceri în domeniul IT urmând să primească diferite
facilități, scutiri de impozite, etc.
Deși conjuncturale, este necesară amintirea aspectelor negative. Deși inițiativele Primăriei
sunt pozitive și urmăresc creșterea fluenței rutiere prin aplicarea unor s oluții inovativ e cum sunt
Pasajul pe sub B -dul Magheru și extinderea Podului Dacia devansare a lucrăril or din motive
birocratice afectează în prezent un număr foarte mare de locuitori .
Scumpirea traiului orădenilor se datorează schimbării de optică a administrației locale, impozitele
pe spațiile de producție ale firmelor scăzând treptat de la 1,9% din valoarea din contabilitate în 2008
la 0,95% în 2017, cu o creștere la 1,15% în 2018 .
Strategia municipalității a fost de a stimula firmele, pe considerentul că acestea nu doar că
vor plăti impozite pe clădire, ci vor și crea locuri de muncă, vor plăti impozite pe salarii și vor
crește treptat salarizarea.
Impozitele orădenilor au fost majorate constant și au apărut taxe noi. Astfel, peste 400 de proprietari
care dețin spații în clădiri nereabilitate datorează Primăriei un supraimpozit de 500%, aproape 2.000
de orădeni care nu s -au racordat la rețelele de canalizare aduse pe strada lor plătesc impozite
majorate cu 50%, iar exemplele ar putea continua.
Oradea este un oraș scump nu doar din cauza impozitelor, ci și al costurilor de zi cu zi.
„Oradea se afl ă în top 10 al celor mai scumpe locuințe din țară”, conform managerului agenției
imobiliare Gamminvest, Mirko Giuffrida . Topul e deschis de Cluj, București și Timișoara „În
ultimii 5 ani prețurile au urcat și cu 30%, pentru că a crescut numărul studenților străini, al
angajaților companiilor multinaționale și al turiștilor”, conform explicațiilor lui Giuffrida.
Creșterea atractivității Oradiei se reflectă și în scumpirea serviciilor.

4. Oradea – aspecte privind construirea identității
Diversele dimensiuni ale vieții economic e, social e, cultural e și de mediu sunt strâns legate între ele
și succesul în materie de dezvoltare poate fi atins numai prin intermediul unei abordări integrate.
Oradea are un trecut care dă o identitate aparte orașului. Patrimoniul or așului trebuie protejat și
promovat , in paralel cu măsuri care promovează educația, dezvoltarea economică, incluziunea
socială și protecția mediului. În plus, dezvoltarea unor parteneriate puternice între cetățenii de la
nivel local, societatea civilă, eco nomia locală și diversele niveluri de guvernare reprezintă o cerință
obligatorie. O astfel de abordare este deosebit de importantă în această perioadă, dată fiind
seriozitatea provocărilor cu care se confruntă în prezent orașele europene. Aceste provocări variază
de la schimbări demografice specifice la consecințele stagnării economice în termeni de creare de
locuri de muncă și progrese sociale, precum și la impactul schimbărilor climatice.
Oradea și -a propus să devină un oraș al dezvoltării și prosperităț ii. Pentru aceasta este nevoie ca
proiectele de dezvoltare ale orașului să fie realizate și să avem o creștere economică durabilă. Unele
proiecte depind exclusiv de primărie, altele total sau parțial de guvern. Pentru realizarea acestora
într-un timp cât m ai scurt, este nevoie de o colaborare susținută între autoritățile locale și guvern.
Creșterea economică presupune ca Oradea să devină un oraș atractiv ca localizare pentru
întreprinderi, să genereze oportunități pentru investiții și să fie un punct de atr acție pentru turiști

7
În viziunea managementului local este este nevoie de atragerea investițiilor și crearea de locuri de
muncă, o infrastructură de bună calitate, o educație de calitate pentru o forță de muncă bine
pregătită, punerea în valoare a patrimon iului și atracțiil or locale , creșterea calității vieții prin
îmbunătățirea în continuare a serviciilor publice . „În ceea ce privește dezvoltarea, există cinci
direcții cheie pe care administrația locală și -a propus să le urmărească ”, a declarat primarul I lie
Bolojan.
Prima este „ Orașul conectat ”, administrația locală colaborând cu Ministerul Transporturilor pentru
ca legătura rutieră dintre Oradea și Autostrada Transilvania să fie cuprinsă în masterplan, să aibă
finanțare europeană.
A doua direcție este „Orașul competitiv ”, primăria dorind să atragă în continuare companii și
firme. Pe locul fostului CET 2 se va înființa un nou parc industrial, Primăria Oradea având întenția
de a construi hale pentru firmele din parc și apartamente pentru muncitori. Un alt proiect important
este școala de meserii și școala internațională.
A treia direcție „ Orașul cu spații publice de calitate ” presupune controlul extinderii urbane.
Primăria va controla extinderea intravilanului eliminând astfel extinderea haotică a orașulu i.
Totodată se are în vedere și reutilizarea terenurilor reconvertite. Punerea în valoare a acestor
terenuri va conduce la renașterea urbană a zonelor limitrofe. Se lucrează și la centrul orașului pentru
a-l face distinctiv european.
În ceea ce privește a patra direcție, „ Orașul inteligent ”, orașul Oradea va finanța lucrările la prima
clădire pentru Campusul Universitar. De asemenea va fi pusă la punct infrastructura digitală a
asociațiilor de proprietari și ceea individuală în vederea reducerii costurilor administrării blocurilor.
A cincea direcție „ Orașul turistic ” presupune reamenajarea zonei Crișului Repede iar Primăria va
fi transformată în obiectiv turistic, pe modelul celei din Bruges. Turiștii vor veni să vadă centrul
orașului și Vulturul Negru și a r fi păcat să nu poată vizita și acest monument. Sala mare va fi
reamenajată cum era la construirea clădirii iar sala de lângă ea va fi un minimuzeu. Vom încerca să
extindem și zona verde a orașului cu câte două hectate pe an. Avem în plan ca în 2020 să av em opt
hectare de spații verzi noi în Oradea”.

5. Concluzii
Municipiul Oradea este într-o continuă evoluție . Acest lucru se datorează interesului
autorităților locale pentru dezvoltarea comunității prin atrager ea și utilizarea eficientă a fonduri lor
nerambursabile. Ne punem intrebarea: în ce măsură putem contribui la acest lucru ? Răspunsu rile
sunt numeroase și țin de autoeducație, de respectarea obliga țiilor ca cetățeni și de recunoașterea
valorilor. Chiar dacă există orădeni care nu cunosc obiectivel e Strategiei „Europa 2020” , cu
siguranță că vor ști să mențină curațenia orașului în toate acțiunile lor.
În 2017 era necesar ca orașul să cunoască o dezvoltare economică important motiv pentru care
municipalitatea și -a propus o creștere a PIB -ului local d e cel puțin 6% în euro în fiecare an.
Previziunea ca orașul să aibă acest ritm de dezvoltare în următorii 10 ani și să ajungă la un nivel de
câștiguri mediu față de Uniunea Europeană a fost afectată de schimbările legislative la nivel
guvernamental de la f inalul aceluiași an . Premiantă la realizări, Oradea e prima și la creșteri de taxe
și impozite. În anul 2018 taxele orădenilor au crescut cu un procent record de 20%. „Suntem forțați
să mărim impozitele ca urmare a confiscării veniturilor orașului de către Guvern” a argumentat
primarul Ilie Bolojan. Municipiul a fost privat de fondurile guvernamentale destinate investițiilor
insă a găsit soluțiile de ieșire din criză.

8
În loc de final trebuie să avem în vedere studiul aprofundat pentru dezvoltarea unei econ omii
bazate pe cunoastere si inovare (cercetarea si dezvoltarea tehnologica combinata cu utilizarea
eficienta a resurselor existente conduc la cresterea productivitatii), promovarea unei economii
eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor, ec ologice si competitive poate conduce la
furnizarea de „bunuri publice” societății (cum ar fi conservarea habitatelor, biodiversitatea și
menținerea patrimoniului rural), crearea de noi locuri de munca prin dezvoltarea extensiva a
agriculturii si aprovizion area piețelor locale precum și promovarea unei economii cu o rata ridicata
a ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala prin deblocarea
potentialului economic al zonelor rurale, dezvoltarea piețelor și a locurilor de munca l a nivel local.

Referinte bibliografice
1. https://ec.europa.eu › citiesoftomorrow › citiesoftomorrow_summary_ro
2. ziaristul Ichim Vasilică (2015)
http://oradeapress.ro/2015/08/17/cum -sta-oradea -in-comparatie -cu-cluj-napoca -strategia -economica -de-
dezvoltare/
3. http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A -8-2015 -0218_RO.html
4. https://e uropa.eu › rapid › press -release_IP -14-858_ro
5. Irina Popescu, (2003 ) Dezvoltarea economica locală. Conceptul de dezvoltare economică locală , Revista
Administrație și management Public , Nr. 1/2003, pag. 102
6. dezvoltarea loca lă plasa tă sub responsabilitatea comuni tății
7. https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/guidance_clld_local_actors_ro.pdf
8. https://eur -lex.europa.eu/summary/glossary/sustainable_development.html?locale=ro
9.http://www.bjs.ro/Document_Files/Documente/00000161/6k3d8_concepte%20ale%20 dezvoltarii%20dura
bile.pdf
10. http://apmbz.anpm.ro/ro/dezvoltare -durabila
11. https://ec.europa.eu/environment/basics/green -economy/index_ro.htm
12. http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/envi/dt/893/893910/893910ro.pdf
13. https://www.ioes.ucla.edu/perso n/karl -burkart/
14. https://portogente.com.br/portopedia/77038 -economia -verde
15. http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/dv/territorialag –
leipzigchart_ex_summary_/TerritorialAg -LeipzigChart_Ex_summary_ro.pdf
16. https://www.mdrap.ro/userfiles/declaratie_Toledo_ro.pdf
17. https://www.romania2019.eu/2019/ 01/31/agenda -teritoriala -2020 -si-agenda -urbana -a-uniunii -europene –
in-atentia -mdrap -in-contexul -presedintiei -romaniei -la-consiliul -uniunii -europene/
18. https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/conferences/udn_bucharest_2016/pres_radu.pdf
19. http://www.oradea.ro/fisiere/module_fisiere/26163/SIDU%20Oradea.pdf
20. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php?title=Population_structure_and_ageing/ro
21. https:// albaiuliasmartcity.ro/despre/ce -este-un-oras-inteligent/
22. https://www.orange.ro/business/industrii/smart -city/conceptul -de-oras-inteligent/
23. https://ec.europa.eu/commission/priorities/digital -single -market_ro
24. http://documents.worldbank.org/curated/en/4487714993 22731333/Ora%C8%98e -magnet –
migra%C8%9Bie -%C8%99i -navetism -%C3%AEn -Rom%C3%A2nia
25. https://financialintelligence.ro/dezvoltarea -economica -a-romaniei -din-perspectiva -principalelor -orase/
26. http://ww w.oradea.ro/stiri -oradea/priorita -539-ile-primariei -oradea -pentru -anul-
2019?fbclid=IwAR2JvT4P2bnsoTkofcDSEBBSFV0ETq -uksFORxSr88wn4qPsjPhUckbW51s