Managementul Deseurilor In Politica Romaniei

=== 1 ===

MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ÎN POLITICA ROMÂNIEI

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Gestionarea deșeurilor – principii și obiective

Principiile dedicate protecției mediului

1.1.2. Obiective prioritare ale gestionării deșeurilor

Legislația în domeniule gestionării deșeurilor

CAPITOLUL 2. REGIMUL DEȘEURILOR – CONDIȚII GENERALE, AUTORIZĂRI

CAPITOLUL 3. ACTIVITĂȚILE DEDICATE CONTROLULUI DEȘEURILOR

CAPITOLUL 4. GESTIONAREA DEȘEURILOR

4.1 Deșeuri municipale

4.2 Deșeurile periculoase

4.3 Nămolurile municipale

4.4. Evidența gestiunii deșeurilor

4.5. Colectarea deșeurilor

4.6. Gestionarea ambalajelor, gestionarea deșeurilor de ambalaje

4.6.1 Colectarea selectivă a deșeurilor în cadrul instituțiilor publice

4.7 Deșeurile de echipamente electrice și electronice – D.E.E.E.

4.8 Transportul deșeurilor

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

În acest moment, în domeniul protecției mediului, țara noastră se confruntă, ca și alte state ale Uniunii Europene, cu problema gestionării deșeurilor, incluzând nu doar diversele activități de colectare, de transport ori de tratarea deșeurilor, ci și valorificarea și implicit eliminarea acestora.

În ceea ce privesc responsabilitățile aferente activităților de gestionarea deșeurilor, acestea revin (urmând principiul poluatorului care plătește) generatorilor de deșeuri sau producătorilor de deșeuri (avându-se în vedere principiul responsabilității producătorului).

În domeniul gestionării deșeurilor, țara noastră și-a asumat o serie întreagă de obligații prin intermediul Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană (ce a fost ratificat prin intermediul Legii nr. 157/2005. Asigurarea modului de implementare la nivel local a diverselor obligații, anterior menționate, revine, prin lege, și în sarcina autorităților administrației publice locale.

Diversele activități ce sunt încadrate în domeniul dedicat gestionării deșeurilor se derulează cu respectarea tuturor normelor de protecția mediului, acestea reflectând diversele cerințe ce au fost impuse în domeniu de către legislația Uniunii Europene. Mai precis, diversele directive ale Uniunii Europene, ce au fost transpuse la nivelul legislației din țara noastră au reușit să determine noi abordări privind gestionarea deșeurilor, o atenție specială fiind acordată:

Necesității protejării diverselor resurse naturale

Necesității economisirii diverselor naturale

Identificării unor soluții dedicate reducerii constante a poluării

Diminuării costurilor dedicate gestiunii deșeurilor

În ciuda faptului că domeniul legislativ dedicat deșeurilor la nivelul Uniunii Europene este unul destul de complex și vast, transpunerea acestuia în cadrul legislației din țara noastră s-a făcut în mod etapizat, respectiv cu implementarea în anumite intervale de tranziție, astfel încât să se reușească atingerea diverselor obiective prevăzute în domeniul managementului deșeurilor. Și chiar dacă legislația românească, armonizată cu cea europeană, a determinat rezultate deosebite în domeniul dedicat gestionării deșeurilor, se remarcă încă necesitatea depunerii unor eforturi susținute pentru continuarea asigurării conformării, în acord cu diversele standarde ale Uniunii Europene.

La nivelul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, în domeniul dedicat prevenirii deșeurilor, ca și al gestionării acestora, se remarcă existența mai multor obiective, respectiv:

O prioritizare a diverselor eforturi dedicate gestionării deșeurilor, incluzând nu doar prevenirea, ci și pregătirea pentru reutilizarea deșeurilor, reciclarea deșeurilor, respectiv diverse alte operații de valorificare, cum ar fi eliminarea deșeurilor sau valorificarea energetică a acestora

Elaborarea și implementarea măsurilor dedicate încurajării prevenirii generării deșeurilor, ca și al reutilizării acestora, avându-se în vedere o promovare constantă a utilizării durabile a resurselor existente

O creștere a ratei reciclării, ca și o îmbunătățire a calității materialelor reciclate, avându-se în vedere colaborarea nu doar cu domeniul afacerilor, ci și cu diversele instituții și întreprinderi ce se ocupă de valorificarea deșeurilor

O promovare constantă a valorificării deșeurilor provenite din ambalaje, ca și a restului categoriilor de deșeuri existente

Diminuarea considerabilă a impactului pe care îl determină C ce se generează din deșeuri

O încurajare constantă a producerii energiei din deșeuri, pentru cazurile în care nu se poate realiza o reciclare a acestora

O organizare cât mai eficientă a bazei de date naționale privind deșeurile, ca și realizarea unei eficientizări în cadrul procesului de monitorizare, etc

Aceeași instituție de stat, cu responsabilități în domeniul deșeurilor, a reușit să elaboreze și propuneri dedicate îmbunătățirii diverselor servicii oferite populației, ca și sectorului de afaceri, în domeniul gestionării deșeurilor, remarcându-se:

O încurajare constantă a investițiilor verzi

Colaborarea constantă cu diversele autorități ale administrației publice locale în vederea dezvoltării gradului de eficiență, ca și al calității diverselor deșeuri colectate, cu ulterioara mult-mai facila reciclare și valorificare a acestora

Susținerea diverselor inițiative dedicate responsabilizării populației în vederea reutilizării, a reciclării, ca și a valorificării deșeurilor din cadrul gospodăriilor proprii

Colaborarea constantă cu diversele autorități ale administrației publice locale, ca și cu sectorul afacerilor, în vederea îmbunătățirii sistemelor dedicate colectării separate a deșeurilor, ca și tratării acestora

Se remarcă faptul că tot mai numeroasele provocări ecologice ce au fost semnalate încă din ultimele decenii au determinat o repoziționare a percepțiilor și abordărilor dedicate mediului înconjurător, în acest moment marea majoritate a statelor lumii făcând constant eforturi congruente în vederea identificării unor soluții ideale pentru rezolvarea diverselor probleme și disfuncționalități.

Punerea în aplicare a principiilor dedicate dezvoltării durabile au determinat reorientarea abordării dedicate deșeurilor, prin utilizarea conceptelor de bază ale ecologiei în vederea analizării tuturor proiectelor existente în domeniul resurselor mediului. Și asta mai ales în contextul în care se cunoaște că un important suport în cadrul producției de bunuri/servicii furnizate marii mase a populației este reprezentat de totalitatea resurselor regenerabile, ca și a celor neregenerabile.

CAPITOLUL 1. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Gestionarea deșeurilor – principii și obiective

La o simplă analiză a numeroaselor politici ale Uniunii Europene în domeniul dedicat managementului deșeurilor se reușește vizualizarea importanței ce este acordată, la nivelul întregului spațiu comun european, abordării integrate a gestionării deșeurilor, în cadrul căreia se remarcă includerea construcțiilor instalațiilor de eliminarea deșeurilor, ca și a diverselor măsuri dedicate prevenirii

producerii deșeurilor, respectiv a măsurilor privind reciclarea acestora, mai precis:

Prevenirea producției deșeurilor

Prevenirea impactului negativ determinat de producția deșeurilor

Recuperarea, prin intermediul reciclării, a deșeurilor diverse

Refolosirea deșeurilor

Realizarea unei depozitări finale sigure pentru deșeurile în cazul cărora nu se întrevede opțiunea recuperării acestora

Este cunoscut faptul că protecția mediului se constituie, conform legislației, într-o obligație și o responsabilitate a diverselor autorități ale administrației publice centrale și ale administrației publice locale, obligație și responsabilitate ce le revine și tuturor persoanelor fizice/persoane juridice.

În acest sens, în cadrul bugetelor proprii ale autorităților administrației publice centrale, ca și ale administrației publice locale sunt prevăzute diverse fonduri dedicate îndeplinirii tuturor obligațiilor ce rezultă ca urmare a implementării la nivelul legislației din țara noastră a legislației comunitare dedicate domeniului mediului, ca și implementării diverselor programe dedicate protecției mediului. În plus, între toate autoritățile publice centrale din domeniul protecției mediului și cele similare de la nivel teritorial se remarcă o colaborare constantă în vederea implementării tuturor proiectelor de mediu existente ori în curs de demarare.

Principiile dedicate protecției mediului

Se remarcă existența mai multor principii în domeniul protecției mediului din România, mai precis principiul:

Integrării cerințelor de mediu în celelalte politici sectoriale

Acțiunii preventive

Precauției în luarea deciziei

„Poluatorul plătește”

Reținerii poluanților la sursă

Conservării biodiversității, ca și a ecosistemelor ce sunt specifice cadrului biogeografic natural

Utilizării durabile a resurselor naturale

Informării și participării publicului la luarea diverselor decizii, ca și accesul la domeniul justiției, în diverse probleme dedicate mediului

Dezvoltării unei colaborări internaționale în vederea protecției mediului

În cadrul acestui subcapitol al prezentei lucrări de diplomă se impune a se preciza faptul că la baza tuturor activităților dedicate gestionării deșeurilor în țara noastră se poziționează o parte dintre principiile regăsite în conținutul Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor, ca și a legislației comunitare, respectiv:

Principiul protecției resurselor primare – are în vedere necesitatea minimizării și a eficientizării utilizării diverselor resurse primare, o atenție specială fiind acordată utilizării materiilor prime secundare existente

Principiul prevenirii – vizează o ierarhizare a deșeurilor în funcție de prioritățile legislative, ca și de cele remarcate în politicile regăsite în domeniul prevenirii și gestionării deșeurilor, respectiv prevenire, pregătire pentru reutilizare a deșeurilor, reciclare, diverse alte operațiuni de valorificarea deșeurilor, ca și eliminarea deșeurilor în condiții de siguranța mediului

Principiul substituției – vizează necesitatea dedicată înlocuirii diverselor materii prime periculoase cu diverse alte materii prime considerate a fi nepericuloase, în acest fel reușindu-se o minimizare a volumului deșeurilor periculoase pentru mediu

Principiul subsidiarității – are în vedere acordarea diverselor competențe în așa fel încât toate deciziile ce sunt luate în domeniul dedicat gestionării deșeurilor să fie abordate la minimul nivel administrativ, în raport cu sursa generatoare

Principiul proximității – prevede că toate deșeurile trebuie să fie atât tratate, cât și eliminate la o apropiere cât mai mare în raport cu sursa generatoare

Principiul măsurilor preliminare – are în vedere diversele aspecte ce sunt luate în calcul în cadrul oricărei activități, mai precis:

Actualul stadiu de dezvoltare al tehnologiilor

Cerințele dedicate protecției mediului

Definirii, alegerii, ca și implementărilor măsurilor ce își dovedesc fezabilitatea prin prisma economică

1.1.2. Obiective prioritare ale gestionării deșeurilor

În domeniul dedicat gestionării deșeurilor, se remarcă existența mai multor obiective prioritare, ce sunt în relație directă cu principiile generale, anterior enunțate, mai precis:

Prevenirea producerii de deșeuri, respectiv diminuarea volumului acestora, cu reducerea gradului de periculozitate, prin intermediul:

Dezvoltării unor tehnologii curate, care să implice un consum al resurselor naturale cât mai redus

Dezvoltării tehnologiei, ca și a comercializării produselor ce datorită modului de fabricare, al modului de folosire ori al modului de eliminare nu influențează deloc (sau foarte puțin) creșterea volumului deșeurilor ori periculozitatea acestora, ca și a riscului de poluare

Dezvoltării tehnologiilor adecvate eliminării finale a diverselor substanțe periculoase din totalitatea deșeurilor ce sunt destinate valorificării

O reutilizare a deșeurilor, o valorificare a acestora prin reciclare, ca și recuperarea deșeurilor (ori diversele alte procese dedicate obținerii materiilor prime secundare), sau utilizarea acestora ca și surse de energie

Legislația în domeniule gestionării deșeurilor

Așa cum deja s-a menționat în cuprinsul acestui capitol, numeroasele directive ale Uniunii Europene, ce au fost transpuse gradual la nivelul legislației din România, au modificat abordările din domeniul dedicat managementului deșeurilor. Astfel, se evidențiază:

Directiva Cadru a Parlamentului European vizând deșeurile nr. 2006/12/EC,

Directiva Cadru a P.E. nr. 91/689/E.E.C. vizând deșeurile periculoase, ce a reușit să înlocuiască Directiva 78/319/C.E.E. privind deșeurile toxice și deșeurile periculoase,

Transpuse în conținutul:

O.G. nr. 78/2000 vizând regimul deșeurilor, (Monitorul Oficial nr. 283 din 22 iunie 2000). Această Ordonanță a Guvernului a fost ulterior modificată și completată de Legea nr. 426/2001, cu ulterioarele modificări incluse în O.G. nr. 61/2006, și aceasta completată și modificată prin intermediul Legii nr. 27/2007

H.G. nr. 1470/2004 vizând aprobarea Strategiei naționale de gestionarea deșeurilor, ca și a Planului național de gestionarea deșeurilor, , cu ulterioarele modificări și completări incluse în H.G. nr. 358/11.04.2007,

O.M. nr. 1364/1499/2006 vizând aprobarea planurilor regionale de gestionare a deșeurilor

O.M. nr. 1385/29.12.2006 vizând aprobarea Procedurii de participarea publicului la elaborarea, la modificarea ori la revizuirea planurilor dedicate gestionării deșeurilor, ce au fost adoptate ori aprobate la nivel național, la nivel regional, ca și la nivel județean

O.M. nr. 951/06.06.2007 vizând aprobarea Metodologiei de elaborarea planurilor regionale și județene privind gestionarea deșeurilor

Decizia Comisiei 2000/532/C.E. privind înlocuirea Deciziei 94/3/C.E. de stabilirea listei deșeurilor, avându-se în vedere prevederile lit.a), art. 1 din cadrul Directivei 75/442/C.E.E., ca și a Deciziei 94/904/C.E. privind stabilirea unei liste a deșeurilor periculoase, având î vedere prevederile alin. (4), art. 1 din Directiva Consiliului 91/689/C.E.E. vizând deșeurile periculoase

Transpusă în conținutul:

H.G. nr. 856/16.08.2002 privind evidența gestiunii deșeurilor, ca și pentru aprobarea listei incluzând deșeurile, inclusiv cele periculoase, aceasta fiind ulterior completată prin Hotărârea nr.210/28.03.2007 dedicată modificării și completării actelor normative ce transpun acquis–ul comunitar din domeniul protecției mediului

Directiva nr. 75/439/E.E.C. vizând uleiurile uzate, ce a fost ulterior amendată prin conținutul Directivei nr. 87/101/E.E.C., al Directivei nr. 91/692/E.E.C., ca și al Directivi 2000/76

Transpusă în conținutul:

H.G. nr. 235/2007 vizând gestionarea uleiurilor uzate

Directiva Consiliului nr. 94/62/E.C. vizând ambalajele și deșeurile de ambalaje, ce a fost ulterior modificată prin conținutul Directivei 2004/12/C.E., ca și al Regulamentului (C.E.) nr. 1882/2003,

Transpusă în conținutul:

H.G. nr. 621/2005 vizând gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu completări și modificări prin H.G. nr. 1872/2006

O.M. nr. 927/2005 vizând procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje

O.M. nr. 1281/1121/2005 vizând stabilirea modalităților de identificarea containerelor pentru diferitele tipuri de materiale, în vederea aplicării colectării selective

O.M. nr. 1229/731/1095/2005 vizând aprobarea Procedurii, ca și a criteriilor de autorizarea operatorilor economici pentru preluarea responsabilității vizând realizarea obiectivelor anuale de valorificarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje

O.M. nr. 493/2006 vizând constituirea Comisiei de evaluarea și autorizarea operatorilor economici pentru preluarea responsabilităților vizând realizarea obiectivelor anuale de valorificarea și reciclarea deșeurilor provenite din ambalaje

Directiva Consiliului nr. 1999/31/E.C. vizând depozitarea deșeurilor

Decizia Consiliului 2003/33/C.E. vizând stabilirea criteriilor, ca și a procedurilor dedicate acceptării deșeurilor la depozite (conform cu prevederile art. 16 și al anexei II din Directiva 1999/31/C.E.).

Transpuse în legislația națională în:

H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, completată prin H.G. nr. 210/28.02.2007 în vederea modificării și completării unor acte normative ce transpun acquis-ul comunitar în domeniul dedicat protecției mediului, ulterior completată și modificată prin H.G. nr. 1292/2010

O.M. nr. 757/2004 dedicat aprobării Normativului tehnic vizând depozitarea deșeurilor, modificat de Ordinul nr. 1230/30.11.2005 vizând modificarea anexei la O.M. nr. 757/2004 vizând aprobarea Normativului tehnic dedicat depozitării deșeurilor

O.M. nr. 95/2005 vizând stabilirea criteriilor de acceptare și a procedurilor preliminare de acceptarea deșeurilor la depozitare, ca și lista națională a deșeurilor acceptate în fiecare clasă a depozitelor de deșeuri

O.M. nr. 775/2006 vizând aprobarea Listei localităților izolate ce pot depozita deșeurile municipale, în depozitele existente care sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale H.G. nr. 349/2005 vizând depozitarea deșeurilor, completat de Ordinul 27/2007 vizând modificarea și completarea unor ordine care transpun acquis-ul comunitar de mediu

Directiva nr. 2000/76/E.C. vizând incinerarea deșeurilor,

Transpusă în legislația națională prin :

H.G nr. 128/2002 vizând incinerarea deșeurilor, modificată și completată prin H.G. nr. 268/2005, modificată și completată prin H.G. 427/2010

O.M. nr. 756/2004 vizând aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deșeurilor

O.M. 1274/2005 vizând emiterea avizului de mediu în cazul încetării activităților de eliminarea deșeurilor, respectiv a activităților de depozitare și incinerarea acestora, completat prin Ordinul M.M.D.D. nr. 636/2008

Directiva nr. 86/278/E.E.C. vizând protecția mediului (și în particular protecția solului, când nămolul de la stațiile de epurare se folosește în agricultură), ce a fost modificată prin conținutul Directivei 91/692/C.E.E., ca și al Regulamentului (C.E.) nr. 807/2003, transpusă în legislația națională prin:

Ordinul comun nr. 344/708/2004 vizând aprobarea Normelor tehnice dedicate protecției mediului și a solurilor, în cazul utilizării nămolurile de epurare în agricultură

Directiva nr. 2002/96/C.E. vizând deșeurile de echipamente electrice și electronice, ce a fost modificată prin intermediul Directivei 2003/108/E.C.,

Transpusă în legislația națională prin:

H.G. nr. 1037/2010 vizând deșeurile de echipamente electrice și echipamente electronice

O.M. nr. 901/2005 vizând aprobarea măsurilor specifice colectării deșeurilor de echipamente electrice și echipamente electronice ce prezintă riscuri prin intermediul contaminării pentru securitatea și sănătatea personalului din respectivele puncte de colectare

O.M. nr. 1225 /721/2005 vizând aprobarea Procedurii și a criteriilor de evaluarea și autorizarea organizațiilor colective privind preluarea responsabilității dedicate realizării obiectivelor anuale de colectare, de reutilizare, de reciclare și de valorificarea deșeurilor de echipamente electrice și echipamente electronice, modificat și completat prin O.M. nr. 910/2007

O.M. nr. 66/20.01.2006 vizând constituirea Comisiei de evaluarea și autorizarea organizațiilor colective pentru preluarea responsabilității dedicate realizării obiectivelor anuale de colectare, de reutilizare, de reciclare și de valorificarea deșeurilor de echipamente electrice și de electronice, cu ulterioarele modificări și completări realizate prin O.M. nr. 1099/2007, ca și al O.M. nr. 262/2009

O.M. nr. 1223/715/2005 vizând procedura de înregistrarea producătorilor, modul de evidență și implicit de raportarea datelor vizând echipamentele electrice și electronice, ca și deșeurile de echipamente electrice și de echipamente electronice, cu ulterioarele completări și modificări ale Ordinului nr.706/2007

O.M. 556/435/191 din 5 iunie 2006 vizând marcajul specific aplicat echipamentelor electrice și echipamentelor electronice ce au fost introduse pe piață ulterior datei de 31 decembrie 2006

Regulamentul (C.E.) nr. 1013/2006 al P.E. vizând transferurile de deșeuri, cu ulterioarele sale completări și modificări,

Transpus în legislația națională în:

H.G. nr. 788/2007 vizând stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului P. E. și al (C.E.) nr. 1.013/2006 privind transferul de deșeuri, ce a abrogat H.G. nr. 895/2006 pentru aplicarea Regulamentului CEE 259/93, ulterior completată și modificată prin H.G. nr. 1453/2008

H.G. nr. 1061/10.09.2008 vizând transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României

O.M. nr. 1119/2005 privind delegarea spre Agenția Națională pentru Protecția Mediului a atribuțiilor ce revin Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor vizând domeniul exportului deșeurilor periculoase, ca și al transportului deșeurilor nepericuloase pentru import, perfecționare și tranzit

În plus față de legislația Uniunii Europene, la nivel național se mai regăsesc numeroase reglementări dedicate gestiunii deșeurilor, dintre care amintim:

Legea nr. 101/2006 vizând serviciul de salubrizarea localităților, cu ulterioarele completări și modificări în conținutul O.U.G. nr. 92/2007, ca și al Legii nr. 224/2008

O.G. nr. 21/2002 vizând gospodărirea localităților urbane și a localităților rurale, ce a fost aprobată cu ulterioare modificări și completări prin conținutul Legii nr.515/2002

Ordinul nr. 536/1997 Ministrului Sănătății vizând aprobarea Normelor de igienă, ca și a recomandărilor dedicate mediului de viață al populației

Ordinul nr. 219/2002 Ministrului Sănătății și Familiei vizând aprobarea Normelor tehnice dedicate gestionării deșeurilor rezultate din activitățile medicale, ca și a Metodologiei de culegerea datelor pentru baza națională de date vizând deșeurile ce rezultă din diversele activități medicale

CAPITOLUL 2. REGIMUL DEȘEURILOR – CONDIȚII GENERALE, AUTORIZĂRI

Este deja bine cunoscut faptul că în topul obiectivelor diverselor dispoziții ce privesc gestionarea deșeurilor în România se poziționează protecția sănătății cetățenilor, ca și a mediului înconjurător în raport cu potențialele efecte nocive ce ar putea fi determinate de o incorectă colectare, transportare, tratare, stocare ori depozitare a diverselor deșeuri existente.

În acest sens se impune necesitatea, ca și obligativitatea îndeplinirii de către deșeuri a mai multor condiții, respectiv:

Inexistența riscurilor de orice fel pentru vegetație, pentru apă, pentru aer, pentru faună, dar și pentru sol

Să nu aibă mirosuri neplăcute

Să nu polueze fonic

Să nu afecteze diversele zone protejate ori peisajele din ariile protejate ori de interes deosebit

În conformitate cu legislația actuală, în țara noastră există obligativitatea dezvoltării unei rețele integrate de instalații dedicate eliminării deșeurilor, având la bază tehnologiile de ultimă generație (la costuri rezonabile), și care respectă strict totalitatea cerințelor ce se regăsesc în conținutul Tratatului privind Aderarea României la Uniunea Europeană, prin intermediul acesteia reușindu-se asigurarea eliminării diverselor deșeuri în cadrul instalațiilor conforme, aflate în proximitate.

Eliminarea acestor deșeuri se impune a se realiza prin intermediul tehnologiilor și metodelor adecvate situațiilor de fapt, avându-se în permanență în atenție asigurarea unui grad maxim al protecției sănătății persoanelor, dar și a mediului.

În cadrul sectorului dedicat gestionării deșeurilor, țara noastră a traversat mai multe perioade de tranziție, regăsite în următoarele documente europene:

Directiva nr.94/62/EC, ulterior modificată de conținutul Directivei 2004/12/CE, ca și de Directiva nr.99/31/EC – privind ambalajele, deșeurile din ambalaje, ca și depozitarea deșeurilor

Directiva Consiliului nr.2000/76/EC – incinerarea deșeurilor

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2002/96/CE, ce ulterior a fost amendată prin conținutul Directivei 2003/108/CE, ca și a Regulamentului 259/93/CE – deșeurile de echipamente electrice, deșeurile de echipamente electronice, tranzitul deșeurilor

În vederea îndeplinirii diverselor obiective dedicate gestionării deșeurilor în țara noastră, de-a lungul anilor s-a reușit elaborarea, la nivel județean, regional, dar și național, a diverselor planuri dedicate gestionării deșeurilor. Avându-se în vedere Planul Național de Gestionarea Deșeurilor, ca și legislația națională în vigoare, s-a reușit elaborarea diverselor planuri regionale dedicate gestionării deșeurilor, fiecare dintre acestea incluzând și obiective clare ce au inclus nu doar termene de îndeplinire și ținte, ci și numeroase obiective subsidiare.

În ceea ce privesc planurile județene dedicate gestionării deșeurilor, acestea au fost elaborate de către consiliile județene, în strânsă colaborare cu respectivele agenții pentru protecția mediului din aria de competență, cu ulterioara aprobare prin intermediul hotărârilor de consilii județene.

Principalele scopuri ale planurilor județene de gestionarea deșeurilor includ:

O definire a diverselor obiective și ținte județene urmărite, avându-se în vedere obiectivele, ca și țintele incluse în cadrul Planului Regional și Național de Gestionarea Deșeurilor

Abordarea și analizarea diverselor aspecte dedicate gestionării la nivel județean a deșeurilor municipale

Definirea bazei dedicate stabilirii necesarului volumului de investiții, ca și a diverselor politici dedicate gestionării deșeurilor,în vederea realizării și susținerii diverselor sisteme de management integrat al deșeurilor, elaborate la nivel de județ

Definirea bazei dedicate elaborării proiectelor privind obținerea de finanțare

Din categoria deșeurilor ce se regăsesc în obiectul diverselor planuri județene dedicate gestionării deșeurilor fac parte:

Deșeurile municipale periculoase

Deșeurile municipale nepericuloase

Diverse alte fluxuri speciale de deșeuri, incluzând deșeuri de ambalaje, deșeuri provenite din construcții și din demolări, vehiculele scoase din uz, nămolurile provenite din epurarea apelor uzate, deșeurile de echipamente electronice și electrice

Obligativitatea organizării diverselor activități de colectarea deșeurilor municipale, de transport și implicit de eliminarea acestora le revine administrațiilor publice locale.

În cadrul documentelor de planificare aferente se realizează colaborarea dintre diversele autorități locale și autoritățile județene, în vederea elaborării și a dezvoltării sistemul managementului integrat al deșeurilor, în vederea înlocuirii sistemului considerat a fi necorespunzător nu doar prin prisma domeniului protecției mediului, ci și prin prisma economică. Sistemul managementului integrat al deșeurilor este dezvoltat prin intermediul unor numeroase programe de investiții în cadrul cărora se regăsesc incluse diversele etape dedicate implementării acestuia, incluzând prevenire, colectare, ca și colectare selectivă, alături de reutilizare, reciclare, tratare și depozitare, o atenție specială fiind acordată închiderii tuturor depozitelor existente și care nu mai sunt conforme.

În țara noastră, se remarcă următoarea clasificare a tipurilor de deșeuri generate:

Deșeurile municipale și asimilabile, incluzând totalitatea deșeurilor ce sunt generate atât în mediul urban, cât și în mediul rural, din cadrul gospodăriilor, al instituțiilor diverse, al unităților comerciale și unitățile prestatoare de servicii (respectiv deșeurile menajere), ca și deșeurile stradale, ce sunt colectate din cadrul spațiilor publice, al străzilor, al parcurilor, al spațiilor verzi, respectiv deșeurile provenit din construcții și din demolări, ca și nămolurile provenite din epurarea diverselor ape uzate orășenești

Deșeurile de producție, incluzând totalitatea deșeurilor ce sunt generate din diversele activitățile industriale, acestea putând să fie deșeuri de producție periculoase, ca și deșeuri de producție nepericuloase

Deșeurile ce sunt generate din cadrul diverselor activități medicale, incluzând deșeurile ce sunt generate în cadrul spitalelor, al policlinicilor, al cabinetelor medicale, la rândul lor delimitându-se în:

Deșeuri medicale periculoase – deșeuri infecțioase, deșeuri înțepător-tăietoare, deșeuri ce includ diverse organe anatomo-patologice, ca și deșeurile ce provin de la secții ale bolilor infecțioase

Diverse alte deșeuri ce pot fi încadrate în categoria dedicată deșeurilor asimilabile

O atenție deosebită este acordată gestionării durabile și corespunzătoare a tuturor acestor deșeuri, în paralel cu identificarea diverselor soluții dedicate obținerii unor rezultate scontate, sens în care s-a impus necesitatea impunerii unor cerințe specifice în cadrul activității de autorizarea diverselor activități ce privesc managementul deșeurilor.

În ceea ce privește autorizarea diverselor activități dedicate gestionării deșeurilor, aceasta se realizează avându-se la bază legislația în domeniul protecției mediului, din care merită amintite:

Legea nr. 265/2006 vizând aprobarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, ca și O.U.G. nr. 114/2007 vizând modificarea, ca și completarea O.U.G. nr. 195/2005 vizând protecția mediului

Legea nr. 22/2001 privind ratificarea Convenției de evaluare a impactului asupra mediului, în contextul transfrontalier, adoptată în anul 1991 la Espoo

Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 vizând stabilirea procedurii dedicate evaluării de mediu în cazul planurilor și programelor

Hotărârea de Guvern nr. 445/2009 vizând evaluarea impactului asupra mediului a unor diverse proiecte publice și/sau private

Ordinul nr. 1798/2007 privind aprobarea Procedurii de emiterea autorizației de mediu

O.U.G. nr. 152/2005 vizând prevenirea și controlul integrat al poluării, cu ulterioarele modificări aprobate prin intermediul Legii nr. 84/2006

În domeniul dedicat reglementării autorizării activităților anterior menționate, se remarcă existența mai multor acte, respectiv:

Avizul de mediu, reprezentând acel act administrativ ce este emis de către autoritatea competentă în domeniul protecției mediului, acesta confirmând integrarea tuturor aspectelor ce privesc protecția mediului în cadrul planului ori al programului ce este supus spre adoptare

Acordul de mediu, reprezentând actul administrativ ce este emis de către autoritatea cu competențe în domeniul protecției mediului, prin intermediul căruia se stabilesc diversele condiții ori măsuri (după caz) dedicate protecției mediului ce trebuie să fie respectate în situația realizării diverselor proiecte

Autorizația de mediu, reprezentând actul administrativ ce este emis de către autoritatea cu competențe în domeniul protecției mediului, prin intermediul căruia se stabilesc diversele condiții și/sau parametrii de funcționare specifici activității existente ori ai activității noi ce pot să determine impacte semnificative la nivelul mediului, aceasta fiind obligatorie în momentul punerii în funcționare

Autorizația integrată de mediu, reprezentând actul administrativ ce este emis de către autoritatea cu competențe în domeniul protecției mediului, prin intermediul căreia este acordat dreptul exploatării în totalitate ori în parte, în condiții anume, a unei instalații, prin aceasta garantându-se faptul că această instalație este corespunzătoare prevederilor vizând prevenirea, ca și controlul integrat al poluării. Demn de semnalat este faptul că această autorizație se poate emite doar pentru una ori mai multe instalații, respectiv părți din aceasta, ce sunt poziționate pe același amplasament și care sunt exploatate de către același operator

În cadrul legislației naționale se regăsește și obligativitatea solicitării, respectiv a obținerii autorizației, respectiv a autorizației integrate de mediu dedicate diverselor operații ce sunt specifice deșeurilor, în conținutul O.U.G. 78/2000 fiind prevăzute în mod clar și explicit diversele excepții (incluzând activitățile derulate de diversele persoane fizice autorizate, respectiv persoane juridice ce își elimină propriile deșeuri (acestea nefiind periculoase) la locul producerii acestora, ca și persoanele fizice autorizate, respectiv persoane juridice ce derulează diverse operațiuni de valorificarea deșeurilor), respectiv în situația în care:

Diversele autorități competente în domeniu au adoptat reglementări generale dedicate fiecărui tip de activitate, prin intermediul acestora stabilindu-se tipurile, ca și cantitățile deșeurilor, incluzând și condițiile ce sunt impuse în vederea exceptării de la autorizare a activității respective

Se constată că tipurile ori cantitățile de deșeuri, ca și diverse metode de eliminarea ori valorificarea acestora nu pun în pericol nici sănătatea populației și nici pe cea a mediului

De asemenea, conform legislației românești, procedurii de autorizare i se supun și toate persoanele fizice autorizate, ca și persoanele juridice ce asigură, prin prisma activităților profesionale, activitățile de, colectarea deșeurilor, respectiv de transport al acestora, ca și persoanele ce intermediază eliminarea deșeurilor ori valorificarea acestora pentru terți.

Se impune a se preciza și faptul că toate deșeurile sunt valorificate fără a se pune în pericol sănătatea cetățenilor, ca și în absența utilizării diverselor metode ori procedee ce sunt susceptibile de prejudicierea mediului înconjurător.

În ceea ce privesc operațiile dedicate valorificării deșeurilor în practică, așa cum acestea se regăsesc și în practica națională, nu doar în cea comunitară, se remarcă următoarea delimitare:

R1 – folosirea cu preponderență a combustibilului, ca și a altor mijloace dedicate generării energiei

R2 – recuperarea solvenților ori sau regenerarea acestora

R3 – reciclarea substanțelor organice ori recuperarea acestora, în situația în care acestea nu sunt folosite drept solvenți – se incluse și compostarea, ca și diversele alte procese dedicate transformării biologice

R4 – reciclare metale și compuși metalici, respectiv recuperarea acestora

R5 – reciclare diverse materiale anorganice, recuperarea acestora

R6 – regenerare acizi ori baze

R7 – valorificare componente utilizate în vederea diminuării poluării

R8 – valorificare componente din catalizatori

R9 – rerafinare a uleiurilor ori diverse alte reutilizări ale uleiurilor

R10 – tratare solului, cu obținerea unor rezultate benefice deosebite pentru domeniul agriculturii ori pentru reabilitările ecologice

R11 – folosirea deșeurilor ce au rezultat din anterioarele operații R1-R10

R12 – schimbul deșeurilor pentru realizarea oricărei operații R1-R10

R13 – stocare deșeuri, anterior realizării oricăror operații R1-R12, cu excepția stocării temporare, la locul de producere, până la colectare

În ceea ce privește autorizarea diverselor activități de colectare, se remarcă faptul că agenții economici ce se ocupă cu aceste operații pot să-și deruleze activitățile doar având la bază o autorizație de colectare, emisă de prefectura județului de pe raza de activitate a agentului economic, cu un aviz al primăriei din sfera de competență comunei, având la bază o dovadă a deținerii spațiului, ca și a dotărilor ce sunt necesare și corespunzătoare depozitării respectivelor deșeuri colectate, incluzând și autorizația de mediu emisă de către autoritatea teritorială dedicată.

Documentației obligatorii, ce se întocmește cu respectarea procedurilor dedicate obținerii autorizației de mediu, i se adaugă și autorizația de colectare, ce include o serie întreagă de elemente, respectiv:

Denumire agentului economic colector

Date de identificarea agentului economic colector, incluzând sediul acesteia, numărul de înregistrare la O.R.G, ca și codul fiscal

Grupa deșeurilor industriale de tip reciclabil pentru care este acordată autorizația de colectare

Adresa respectivului punct de colectare

Termenul de valabilitate

Demn de menționat este faptul că toți titularii de autorizații au obligația de a reintroduce în cadrul circuitului productiv toate deșeurile industriale reciclabile ce sunt colectate urmare a predării acestora către agenții economici ce sunt specializați și autorizați pentru respectiva activitate de valorificarea deșeurilor, cu obligația eliberării către deținători a unei adeverințe de primire/plată, în care se regăsesc, în mod obligatoriu:

Denumire agent economic colector

Date de identificare deținător, respectiv nume și prenume, act de identitate, serie și număr, cod numeric personal, domiciliu

Deșeu reciclabil predat, cu definirea naturii acestui deșeu

Cantitate, preț, valoare

Proveniență deșeu, ce este declarată de către deținătorul acestuia, pe proprie răspundere

Semnătură agent colector, semnătură persoană fizică deținătoare.

În ceea ce privește reglementarea diversele activități de incinerarea deșeurilor, ca și activitățile de co-incinerarea acestora, incluzând și măsurile dedicate controlului și urmăririi instalațiilor aferente, cu scopul declarat al prevenirii ori al reducerii diverselor efecte negative la nivelul mediului (o atenție specială fiind acordată poluării aerului, poluării solului, poluării apelor de suprafață ca și a poluării apelor subterane), ca și a diverselor riscuri ce privesc sănătatea populației, aceasta este realizată în conformitate cu prevederile H.G. nr. 128/2002 vizând incinerarea deșeurilor.

Actul normativ este aplicabil tuturor categoriilor de deșeuri existente, exceptând instalațiile în care sunt tratate:

Deșeurile vegetale din agricultură, ca și din zona forestieră

Deșeurile vegetale provenite din industria alimentară, în situația recuperării căldurii generate

Deșeurile fibroase rezultate din producția celulozei virgină, ca și din producția de hârtie provenită din celuloză, în situația coincinerării acestora la locul de producție, cu recuperarea căldurii generate, exceptând cazurile utilizării tehnologiei dedicate albirii derivaților clorului

Deșeurile de lemn, exceptând deșeurilor de lemn ce pot să conțină diverși compuși organici de tip halogenat ori metale grele, ca urmare a tratării cu diverși conservanți pentru lemn ori urmare a vopsirii, acestea incluzând cu precădere deșeurile de lemn ce provin de la deșeurile din construcții ori din demolări

Deșeurile de plută

Deșeurile radioactive

Cadavrele de animale, în cazul cărora eliminarea lor este menționată în conținutul punctului 187 al Anexei 1 din cadrul Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 10.167/2004 vizând legislația sanitar-veterinară vizând regulile de sănătate dedicate subproduselor animaliere, ce nu sunt destinate unui consum uman

Deșeurilor ce rezultată din explorarea petrolului și a gazelor, ca și exploatarea acestora în cadrul instalațiilor marine, ce sunt incinerate la bordul respectivelor instalații

Deșeurilor sub 50 de tone/an, în cazul instalațiilor de tip experimental ce sunt utilizate pentru cercetarea, proiectarea și implicit testarea necesară îmbunătățirii considerabile a procesului de incinerare.

Această procedură dedicată autorizării diverselor activități economice, dar și sociale ce au un anumit impact asupra mediului înconjurător, procedură aplicabilă și diverselor activități de incinerarea deșeurilor și de co-incinerarea deșeurilor, se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1798/2007, ca și cele ale O.U.G. 152/2005, cu ulterioarele modificări dedicate prevenirii și controlului integrat al poluării mediului.

Autorităților competente în domeniul protecției mediului i se înaintează documentația aferentă solicitării acordului ori a autorizației de mediu pentru instalații de incinerarea deșeurilor ori co-incinerării acestora, cu garantarea faptului că respectiva instalație este proiectată, concepută, echipată conform normelor în domeniu, aceasta funcționând în parametrii impuși de prevederile legale în domeniu.

Orice acord ori autorizație, respectiv autorizație integrată de mediu conțin, pe lângă elementele ce sunt menționate în cadrul legislației naționale, și elemente ce sunt specifice diverselor instalații de incinerare deșeuri, respectiv de co-incinerare deșeuri, precum:

Lista categoriilor de deșeuri, incluzând coduri, în conformitate cu H.G. nr. 856/2002 vizând evidența gestiunii deșeurilor, incluzând deșeurile periculoase, ca și informațiile vizând cantitățile acestora

Capacitatea nominală a incinerării deșeurilor, respectiv a co-incinerării deșeurilor pentru respectiva instalație (exprimată în t/h, respectiv în MWth)

Diversele proceduri dedicate prelevării probelor, ca și măsurării acestora, utilizate în vederea satisfacerii diverselor obligații ce sunt impuse măsurătorilor periodice privind fiecare poluant al aerului, respectiv poluant al apei

Valori limită admise în cazul concentrațiilor de poluanți ce sunt emiși în aer ori în apă, ca urmare a proceselor de incinerarea deșeurilor ori de co-incinerarea acestora

Referat tehnic de evaluare, ce trebuie să fie întocmit de către un institut ce este nominalizat de autoritățile administrației publice centrale în domeniul sănătății vizând:

Domeniul utilizării instalației

Potențialele efecte pe care instalația le poate avea asupra stării de sănătate a populației

În situația deșeurilor periculoase, se remarcă faptul că actul de reglementare de mediu, ce este emis de către autoritatea cu competență în domeniul protecției mediului, include mai multe cerințe, respectiv:

Cantitățile de deșeuri periculoase, pe diferite categorii, ce pot să fie tratate

Debitele masice ale acestor deșeuri periculoase, maxime și minime

Puterile calorice maxime și minime ale deșeurilor

Conținutul maxim în poluanți ai acestor deșeuri, incluzând metalele grele, P.C.B., fluor, P.C.P., clor, sulf, etc.

Se impune obligativitatea includerii tuturor acestor documente în cadrul documentației înaintate autorității competente în domeniul protecției mediului, ca și descrierea diverselor măsuri ce vizează garantarea faptului că:

Respectiva instalație respectă totalitatea cerințelor menționate în prevederile legislative, în funcție de respectiva categorie de deșeuri ce se incinerează, respectiv co-incinerează

Respectiva căldură ce este generată urmare a procesului de incinerare deșeuri/co-incinerare deșeuri este recuperată la maxim prin intermediul generării combinate a căldurii și energiei electrice, a aburului tehnologic ori pentru încălzirea locuințelor

Reziduurile provenite vor fi minime atât ca volum, cât și ca nocivitate, ele urmând să fie reciclate în scurt timp

Procesul de eliminare a reziduurilor ce nu pot să fie prevenite, să fie reduse ori să fie reciclate se va realiza avându-se în vedere prevederile legislative

CAPITOLUL 3. ACTIVITĂȚILE DEDICATE CONTROLULUI DEȘEURILOR

Activitatea de control a gestionării deșeurilor este în sarcina autorităților publice ce au competențe în domeniul protecției mediului, ca și a autorităților cu competențe ce sunt stabilite prin intermediul legislației protecției mediului. Garda Națională de Mediu, din subordinea Ministerului Mediului și Pădurilor, este autoritatea competentă în inspecție și control, ce are atribuții în domeniul dedicat protecției mediului.

La nivelul administrației publice locale, conform legii, sunt desemnate anumite persoane ce au atribuții specifice (așa cum acestea sunt stabilite prin legislație) în vederea controlului diverselor activități ce privesc deșeurile.

Toate persoanele fizice autorizate, ca și persoanele juridice ori instalațiile

ce realizează operații ce sunt legate de gestionarea deșeurilor în țara noastră trebuie să se supună inspecțiilor periodice realizate de către autoritățile publice pentru protecția mediului din raza teritorială pe care se derulează respectivele activități.

În domeniul dedicat controlului activităților de deșeuri, ce este realizat de administrațiile publice locale, mai precis de primarii respectivelor unități administrativ-teritoriale ori de reprezentanții acestora, se remarcă obligativitatea controlării diverselor activități, mai precis:

Activitatea de generare, colectare, de stocare, de transport și de tratare a diverselor deșeuri menajere, ca și a deșeurilor de construcție, în paralel cu implementarea planului de gestiune aferent acestora

Activitatea de eliminare a deșeurilor de producție, ca și a deșeurilor periculoase

Diversele facilități și instalații dedicate stocării și neutralizării deșeurilor menajere, ca și deșeurilor de construcție, precum și activitățile dedicate eliminării deșeurilor periculoase și a deșeurilor industriale

Toate autoritățile teritoriale din domeniul protecției mediului, prin intermediul Comisariatelor Județene ce funcționează în subordinea Gărzilor Naționale de Mediu au sarcina de a inspecta și de a lua diversele măsuri vizând respectarea de către persoanele implicate (juridice ori fizice autorizate) a modului de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu legislația de mediu, ca și a condițiilor privind autorizarea, în paralel cu ținerea evidenței și comunicarea diverselor informații din domeniul deșeurilor.

În situația în care se remarcă faptul că diversele activități și investiții se derulează pe un teritoriu ce depășește teritoriul unui județ, inspecția și controlul sunt realizare de către autoritățile centrale pentru protecția mediului.

De asemenea, autoritățile vamale, autoritățile de controlul frontierei, ca și diverșii reprezentanți ai autorității de protecția mediului, împreună cu diverse alte autorități publice locale și centrale, controlează și iau diversele măsuri ce se impun în vederea asigurării conformității diverselor încărcături în raport cu documentele ce le însoțesc, ca și pentru a se asigura respectarea diverselor prevederi legislative dedicate îndeplinirii condițiilor de importul deșeurilor, a condițiilor de export, ca și a condițiilor de tranzitarea deșeurilor.

În domeniul regimului deșeurilor se remarcă următoarele obligații pentru autoritățile administrației publice locale:

În cadrul municipiilor, a orașelor, ca și a comunelor:

Asigurarea implementării la nivel local a diverselor obligații ce privesc gestionarea deșeurilor ce au fost asumate de către țara noastră

Urmărirea și asigurarea îndeplinirii diverselor prevederi regăsite în cadrul planurilor regionale și județene dedicate gestionării deșeurilor

Elaborarea strategiilor, ca și a programelor proprii dedicate gestionării deșeurilor

Determinarea asocierii cu diverse alte autorități din cadrul administrației publice locale în vederea realizării lucrărilor de interes public dedicate gestiunii deșeurilor, în condițiile legii

Asigurarea unei colectări selective, a transportului, a neutralizării, a valorificării, ca și a eliminării finale a deșeurilor, incluzând și deșeurilor menajere periculoase, conform legii

Asigurarea spațiilor ce sunt necesare colectării selective a deșeurilor, ca și a dotării acestora cu diverse containere ce sunt specifice fiecărui tip de deșeu, în paralel cu asigurarea funcționabilității lor

Asigurarea informării cetățenilor, prin diversele mijloace adecvate, cu privire la sistemul gestionării deșeurilor de la nivelul respectivelor localități

Asigurarea refacerii mediului, ca și a protecției acestuia

În cadrul municipiului București, ca și la nivel județean:

Elaborarea și adoptarea diverselor planuri județene dedicate gestionării deșeurilor

Participarea la elaborarea planurilor regionale dedicate gestionării deșeurilor

Coordonarea activității consiliilor locale, pentru realizarea serviciilor publice de interes județean vizând gestionarea deșeurilor

Acordarea sprijinului și asistenței tehnice necesare consiliilor locale, în vederea implementării planurilor județene de gestionarea deșeurilor, ca și a planurilor regionale

Deciderea asocierii cu diverse alte autorități ale administrației publice județene în vederea realizării lucrărilor de interes public în domeniul dedicat gestionării deșeurilor

Analizarea propunerilor ce sunt făcute de către consiliile locale privind elaborarea prognozelor dedicate refacerii mediului și protecției acestuia

Urmărirea și asigurarea respectării prevederilor legislative în domeniul deșeurilor de către consiliile locale

Pe lângă toate atribuțiile, ca și responsabilitățile ce le revin autorităților în domeniul deșeurilor, legea prevede în mod expres, în conținutul articolului 51, faptele ce se constituie în infracțiuni ori contravenții, sancționate ca atare, mai precis:

Abandonarea diverselor deșeuri ori a ambalajelor pe teritoriul spațiile verzi, pe căile de comunicație, în cadrul locurilor publice ori în oricare alte locuri nepermise

Nerespectarea diverselor prevederi vizând planuri de gestionarea deșeurilor

Necontractarea, în eventualitatea imposibilității realizării prin mijloace proprii, a colectării, a reutilizării, a reciclării, a transportului, ca și a eliminării deșeurilor, realizate de către autorități specializate

Transportarea și eliminarea deșeurilor în absența unor măsuri de protecția sănătății populației, ca și a mediului

Depozitarea deșeurilor nepericuloase, ca și a celor periculoase, în absența diverselor operații de tratare

Refuzul de a furniza datele ce sunt necesare pentru elaborarea planurilor vizând

gestionarea deșeurilor, în condițiile legii

Absența unei evidențe stricte privind producerea deșeurilor, transportul acestora, valorificarea și eliminarea deșeurilor

De asemenea, pot fi aplicate diverse amenzi contravenționale și în cazul constatării neîndeplinirii diverselor obligații și responsabilități ce le revin autorităților administrației publice locale, fie în mod direct fie prin delegare.

CAPITOLUL 4. GESTIONAREA DEȘEURILOR

În țara noastră, în cadrul activității de gestionarea deșeurilor se include:

Colectare deșeuri

Transport deșeuri

Valorificare deșeuri

Eliminare deșeuri

Acestor operațiuni li se adaugă și activitatea de supraveghere, ca și cea a îngrijirii diverselor zone de depozitare, ulterior închiderii acestora.

În cadrul ierarhiei diverselor opțiuni privind gestionarea deșeurilor, ce se regăsește nu doar la nivelul diverselor reglementări ale Uniunii Europene, cât și în cadrul reglementărilor de pe plan național, o atenție deosebită este acordată recuperării deșeurilor, acesteia urmându-i eliminarea prin depozitare. În acest sens, se impune necesitatea planificării din timp a diverselor măsuri ce sunt necesare în vederea implementării celei mai eficiente metode dedicate recuperării și reciclării, avându-se în vedere:

Diversele tipuri de deșeuri

Sursele deșeurilor

Compozițiile diverselor deșeuri

În ceea ce privește legislația dedicată deșeurilor, ce reușește să transpună la nivel național prevederile regăsite în cadrul Directivei 2006/12/CE, aceasta include O.U.G.78/2000 vizând regimul deșeurilor, mai precis anexa I.B., în conținutul căreia fiind delimitate următoarele categorii de deșeuri:

Q1 – Reziduurile de producție sau de consum ce nu sunt specificate în lege

Q2 – Produsele ce exced standardelor

Q3 – Produsele a căror valabilitate a expirat

Q4 – Materialele ce sunt deversate în mod accidental, ce sunt pierdute ori ce au suferit diverse alte incidente, incluzând materiale, echipamente, contaminate în urma diverselor incidente

Q5 – Materialele contaminate ori impurificate urmarea unor acțiuni de tip voluntar, precum reziduurile din cadrul operațiilor de curățare, materialele de ambalare, etc

Q6 – Elementele neutilizabile, în categoria cărora intră bateriile consumate, catalizatorii epuizați, etc

Q7 – Substanțele ce devin improprii pentru utilizare – cum ar fi sărurile de amestec epuizate, solvenții contaminați, acizii contaminați, etc

Q8 – Reziduurile rezultate din diversele procese industriale, precum baluzurile de distilare, zgurile, etc

Q9 – Reziduurile rezultate în urma proceselor dedicate combaterii poluării – filtrele uzate, pulberile din filtre de aer, nămolul din instalațiile de purificarea gazelor

Q10 – Reziduurile de prelucrare, respectiv de finisare

Q11 – Reziduurile ce provin din extracția și implicit din procesarea diverselor materii prime – cum ar fi reziduurile din exploatările miniere, ca și din exploatările petroliere

P.C.B. – Q13 – totalitatea materialelor, a substanțelor, ca și a produselor ce sunt interzise prin lege de la utilizare

Q14 – diversele produse de care nu mai are nevoie deținătorul acestora

Q15 – Materialele, substanțele ori produsele contaminate care au rezultat din diversele acțiuni dedicate refacerii solurilor

Q16 – Totalitatea materialelor, a substanțelor, ca și a produselor ce nu au fost anterior menționate

4.1 Deșeuri municipale

În cadrul deșeurilor municipale sunt incluse deșeurile menajere, deșeurile ce provin din comerț și sunt similare deșeurilor menajere, deșeurile din piețe, deșeurile din parcuri și din grădini, deșeurile stradale, deșeurile provenite din demolări, nămolurile municipale, materiile fecale, nămolurile fecale, etc.

În ceea ce privește caracterizarea deșeurilor municipale, aceasta se poate realiza prin intermediul:

Greutății specifice – exprimată în [kg/m3]

Umidității [%]

Puterii calorice, exprimate în [kJ/kg sau kcal/kg]

Raportului C/N

Greutatea specifică a deșeurilor, ce reprezintă greutatea unității de volum a deșeurilor, în starea depunerii acestora, se poate determina avându-se în vedere diverselor forme multiple în care acestea se găsesc, respectiv greutatea specifică a deșeurilor aflate în recipient, greutatea specifică a deșeurilor aflate în depozit cu ori fără tasare, etc.

În ceea ce privește greutatea specifică de referință, în situația deșeurilor menajere, aceasta prezintă tendința scăderii, la modul general, ca urmare a creșterii permanente a procentului aferent deșeurilor ce au o greutate specifică redusă (cum ar fi hârtia, cartoanele, ambalajele diverse, plasticele, etc.), ca și reducerii procentajului materialelor biodegradabile și a materialelor inerte (cum ar fi zgura, cenușa, pământul, molozul, etc.), datorită dezvoltării deosebite a nivelului aferent calității vieții.

Se remarcă faptul că deșeurile menajere au o greutate specifică mare, datorată procentului ridicat al deșeurilor fermentabile (fie acestea deșeuri vegetale ori deșeuri animale), cărora li se adaugă nivelul ridicat al umidității.

În cadrul deșeurilor menajere se remarcă existența mai multor surse de metale grele, cum ar fi:

Bateriile și acumulatorii, ce au un anumit procentaj de Ni, Hg și Zn

Metalele ce reușesc să includă în conținutul deșeurilor menajere Cr, Cu, dar și Pb

Diversele deșeuri mărunte (respectiv mai mici de 20 mm), ce pot include Pb, Cu, Zn, Ni

Cartonul și hârtia, ce determină o creștere a procentajului de Cr și Pb

4.2 Deșeurile periculoase

Prin deșeuri periculoase se înțelege acele deșeuri ce, datorită potențialului ridicat de periculozitate (implicând oxidare, nivel de inflamare, nivel de iritare, nivel de toxicitate, nivel de coroziune, nivel de nocivitate, nivel de infectare, nivel mutagen, nivel ecotoxic, etc) impun necesitatea unor supravegheri speciale.

Aceste deșeuri pot avea stări fizice diferite, respectiv stare solidă, stare lichidă ori stare păstoasă, ele fiind, la modul uzual, diverse amestecuri ale unor substanțe în conținutul cărora se remarcă o multitudine de proprietăți chimice și fizice ce pot să varieze în mod deosebit.

Demn de menționat este faptul că aceste deșeuri periculoase pot să includă diverse tipuri de containere, de ambalaje ori de alte materiale ce pot să fie contaminate cu diverse substanțe. În plus, în afara acestor deșeuri ce au un ridicat conținut organic, diversele materiale ce sunt contaminate ușor, ele neputând fi însă tratate prin intermediul metodelor convenționale cunoscute, urmează să fie incinerate precum deșeurile periculoase.

Se impune a se menționa în cuprinsul acestui subcapitol al prezentei lucrări de diplomă și faptul că diversele deșeuri periculoase, ce sunt specifice activității de producție, se remarcă în cadrul anumitor sectoare industriale, cu preponderență în cadrul industriei chimice. În cadrul compozițiilor acestora se remarcă existența diverselor componente utilizate în cadrul procesului de producție, parte dintre acestea putând include concentrații deosebite, în stare moleculară de S, N, Cl, Fl, Br, P, etc.

Datorită existenței acestor elemente specifice, în practică se poate sesiza necesitatea impunerii unor tehnologii speciale de incinerare speciale, ca și a unor utilități tehnice deosebite, special adaptate condițiilor particulare ale respectivei instalații de incinerare.

4.3 Nămolurile municipale

Prin nămoluri municipale se înțeleg acele nămoluri ce rezultă a urmare a tratării apelor uzate orășenești ori care sunt echivalente stațiilor de epurare industriale, indiferent de anterioara deshidratare a acestora, de uscare ori de tratare. În cadrul structurii nămolurilor se regăsește ape uzate, ca și diverse suspensii organice și suspensii anorganice.

În ceea ce privesc nămolurile municipale, acestea reprezintă nămolurile ce rezultă din cadrul diverselor stații dedicate tratării apelor uzate, ce se află în administrarea/gestionarea autorităților locale ori care sunt similare acestora, și în compoziția cărora se remarcă încărcături reduse de poluanți.

În acest sens se impune a se aminti faptul că diversele ape uzate de tip industrial sunt frecvent epurate în cadrul stațiilor de epurare ce sunt proiectate în mod special în acest sens, din operațiune rezultând nămolurile industriale, ulterior acestea fiind tratate termic în cadrul incineratoarelor.

Nămolurile municipale prezintă o serie întreagă de caracteristici ce sunt direct influențate nu doar de sursa de proveniență, ci și de procesele de epurare ce sunt utilizate în cadrul stației de epurare respective, principalii factori de influență constând în:

Sursele, ca și caracteristicile aferente apelor uzate, respectiv ape municipale și/sau ape industriale

Felul stabilizării, respectiv stabilizare aerobă sau stabilizare anaerobă

Felul îndepărtării nămolului – nămol primar, nămol secundar, nămol terțiar

Existența instalațiilor de deshidratare sau absența acestora

Adaosul de aditivi de deshidratare, respectiv absența acestora

4.4. Evidența gestiunii deșeurilor

În domeniul evidenței gestiunii deșeurilor, se remarcă prevederile regăsite în conținutul H.G. nr. 856/20023 vizând evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, ce reglementează obligațiile ce le revin diverșilor agenți economici în ținerea evidenței gestiunii diverselor deșeuri.

Astfel, evidența gestiunii deșeurilor este realizată se face de diverșii agenți economici ce sunt generatori de deșeuri, ca și de agenții economici autorizați să deruleze diversele activități de colectare a deșeurilor, de transport a deșeurilor, de depozitare temporară a deșeurilor, de valorificare a deșeurilor și de eliminarea a deșeurilor.

În ceea ce privesc raportările realizate de către agenții economici autorizați, acestea se fac la solicitarea diverselor autorități publice teritoriale cu competențe în domeniul protecției mediului ori a diverselor altor autorități din administrația publică locală și centrală, ce au atribuții în domeniul dedicat regimului deșeurilor (dar și responsabilități), în conformitate cu prevederile legislative.

Toate deșeurile ce sunt depuse în cadrul depozitelor temporare, ca și a deșeurilor provenite din demolarea ori din reabilitarea diverselor construcțiilor pot să fie tratate, ca și transportate de către:

Diverșii deținători de deșeuri

Persoanele care execută diversele lucrări de construcție, respectiv a lucrărilor de demolare

Diverse alte persoane, pe baza de contract

Amplasamentul dedicat eliminării diverselor deșeuri, ca și modalitățile prin care acestea vor fi eliminate, incluzând și rutele de transport ale deșeurilor până la amplasamentele de eliminare sunt indicate de către administrațiile publice locale, în conformitate cu prevederile regăsite în O.U.G. nr. 78/2000. Astfel, consiliile locale trebuie să adopte:

Taxele dedicate diverselor servicii ce privesc gestionarea deșeurilor, avându-se în vedere prevederile legale

Reglementările dedicate procedurilor și condițiilor ce privesc colectarea, incluzând colectarea selectivă a deșeurilor, transportul deșeurilor, transferul deșeurilor, neutralizarea deșeurilor, ca și folosirea și implicit eliminarea diverselor deșeuri menajere, ca și a deșeurilor de construcție, respectiv a deșeurilor ce provin de la demolările nepericuloase din zona perimetrului administrat

4.5. Colectarea deșeurilor

Principalul scop al activității de colectare a deșeurilor vizează colectarea/adunarea organizată și avându-se în vedere obținerea unui indice ridicat al rentabilității deșeurilor din locul producerii acestora, în vederea prevenirii poluării mediului, în paralel cu facilitarea procesului de reciclarea unei cantități cât mai mari de deșeuri (ca și al reutilizării). Ca urmare a procesului de reciclare se remarcă și o reducere apreciabilă a cererii de materii prime primare, în paralel cu diminuarea nivelului cheltuielilor aferente utilizării materiilor prime secundare, preferate în locul materiilor prime primare.

Atât procesul de reciclare, cât și cel al reutilizării deșeurilor pot fi derulate în diverse moduri, remarcându-se:

Sortarea deșeurilor și separarea acestora, ulterior colectării integrale, proces ce poate fi mecanic ori manual, cu mențiunea că separarea ulterior colectării deșeurilor poate prezenta un nivel de eficacitate deosebit de mare, metoda fiind considerată deosebit de eficientă în cazul unor fracțiuni. Singura condiție impusă este cea a reciclării fracțiunii recuperate, respectiv calitatea acestea nu trebuie să prezinte afectări deosebite în raport cu procesul colectării integrale și cel al separării ulterioare.

Din acest motiv se impune necesitatea analizării nivelului de eficacitate aferent fracțiunii recuperate și reutilizate înaintea colectării, dar și ulterior acesteia. Demn de semnalat este faptul că prin intermediul separării la sursă se facilitează separarea fracțiunilor unor deșeuri de o calitate superioară, în vederea realizării unei colectări separate a deșeurilor, impunându-se și necesitatea existenței unor mijloace adecvate de separare, incluzând containere ori diverse alte mijloace în care se pot depozita delimitat fracțiuni de deșeuri, cu mențiunea că se impune și colectarea regulată a acestor containere. Urmare a acestui aspect se remarcă și impunerea unui anumit grad de complexitate activității dedicate organizării colectării deșeurilor, ceea ce va determina, pe cale de consecință, și creșterea proporțională a costurilor aferente colectării.

Cu toate acestea, se poate realiza o compensare parțială a costurilor prin intermediul utilizării drept materii prime secundare a fracțiunilor ce au fost astfel separate. Toate containerele ce conțin diverse materiale refolosibile se impun a fi, în mod obligatori, preluate și ulterior transportate, prin grija și interesul diverselor administrații locale, la punctele de selectare organizate, unde se va realiza o triere a acestora și ulterioara livrare la respectivele firme prelucrătoare.

Colectarea selectivă – ce include identificarea diverselor tipuri de containere ce pot fi utilizate în cadrul acestei acțiuni (direct la sursă), ca și a modului de marcare/etichetare a acestora. În paralel, se impune necesitatea asigurării unui volum, respectiv al unui număr de containere suficient tuturor tipurilor de clădiri existente, în funcție de numărul locuitorilor din proximitatea acestora. În ceea ce privește alegerea acestor containere dedicate colectării deșeurilor, aceasta se impune a se realiza astfel încât să se reușească evitarea depășirii capacității de colectare optime, în paralel cu respectarea tuturor normelor de igienă. Mai precis. Se impune ca aceste containere:

Să poată fi folosite cu facilitate de către oricine

Să poată fi accesate cu ușurință de către personalul echipelor de salubrizare, respectiv să poată fi golite și curățate destul de ușor

Să permită menținerea unor condiții de igienă la standardele prevăzute de legislație

În ceea ce privește acțiunea dedicată golirii acestor containere, aceasta se realizează avându-se în vedere:

Gradul umplerii cu deșeuri

Diversele variații de temperatură – cu mențiunea că în perioada anotimpului cald frecvența colectării va fi cu mult mai mare

Colectarea materialelor reciclabile poate fi realizată și în saci de plastic (în anumite condiții speciale) cea mai facilă metodă a colectării fiind cea a colectării în amestec, cu mențiunea că aceasta limitează în mod deosebit nu doar ulterioarele posibilități de reciclarea deșeurilor, ci și posibilitățile prin care acestea pot fi tratate.

În ceea ce privește sortarea diverselor materiale reciclabile din cadrul deșeurilor ce sunt colectate în amestec, aceasta se poate realiza doar prin intermediul unei instalații de sortare mecanică, în cadrul acestora reușindu-se o sortare destul de dificilă a sticlei, plasticului și hârtiei în situația unei preluări amestecate a acestor grupuri de materiale reciclabile (mai precis se reușește obținerea numai într-un anumit procent a materialelor dedicate procesului reciclării).

4.6. Gestionarea ambalajelor, gestionarea deșeurilor de ambalaje

În ceea ce privește activitate de colectare selectivă a diverselor deșeuri provenite din ambalajele de la populație, aceasta este asigurată de diversele autorități și instituții ale administrației publice locale, prin intermediul:

Serviciilor publice de salubrizare

Spațiilor amenajate, dar și dotate în mod corespunzător, prin intermediul amplasării containerelor adecvate

Diversele autorități ale administrației publice locale au obligația de a asigura procesul de organizare a valorificării diverselor cantități de deșeuri provenite de la ambalajele ce sunt colectate în mod selectiv. În vederea aplicării unitare a procesului colectării selective, ca și a modalităților dedicate identificării containerelor pentru diversele tipuri de materiale a fost emis Ordinul comun al M.A.I. și M.M. nr. 1.281/2005/1.12/2006, conform căruia, diverselor instituții publice, fundațiilor, asociațiilor, ca și persoanelor fizice le revin o serie întreagă de obligații, mai precis:

Depunerea selectivă a diverselor deșeuri de ambalaje în diverse containere, ce sunt în mod corespunzător inscripționate și amplasate în locuri speciale de către autorități ale administrației publice locale

Predarea către operatorii economici ce sunt specializați în colectarea deșeurilor și/sau valorificarea acestora a diverselor deșeuri de ambalaje

Toate containerele, ca și recipientele ce sunt utilizate în diversele servicii de salubrizare publice, dedicate colectării separate a diverselor tipuri de materiale sunt inscripționate cu respectiva denumite a materialelor destinate acestora, ele fiind:

Realizate în culorile specifice respectivelor materiale

Marcate în culorile aferente respectivelor materiale, prin intermediul vopsirii, prin intermediul aplicării foliei adezive ori orice alt procedeu similar, pe o suprafață vizibilă minimă de 20%.

Atât inscripționarea, cât și aplicarea respectivului marcaj colorat se impun a fi vizibile și durabile, în așa fel încât să fie asigurată o identificare a destinației respectivelor containere și recipiente dedicate colectării selective.

4.6.1 Colectarea selectivă a deșeurilor în cadrul instituțiilor publice

Colectarea selectivă a deșeurilor în cadrul instituțiilor publice este reglementată prin intermediul Legii nr. 132/2010 vizând colectarea selectivă a

deșeurilor în cadrul instituțiilor publice, principalele categorii de deșeuri vizate de acest text de lege fiind:

Deșeurile de hârtie, deșeurile de carton

Deșeurile de metal, deșeurile de plastic

Deșeurile de sticlă

Procesul de organizare, ca și cel al operaționalizării colectării selective în cadrul diverselor instituții publice se realizează în mod direct, de către diverșii reprezentanți ai instituțiilor publice, ori prin intermediul delegării responsabilităților către terți, mai precis către societățile comerciale și/ori organizațiile neguvernamentale non-profit, cu respectarea prevederilor ce se regăsesc în O.U.G. nr. 34/2006 vizând atribuirea diverselor contracte de achiziție publică, a contractelor de concesiunea lucrărilor publice, ca și a contractelor de concesiunea serviciilor, ce a fost aprobată prin intermediul Legii nr. 337/2006, cu ulterioarele modificări și completări.

În domeniul dedicat operaționalizării colectării selective în cadrul diverselor instituții publice, se remarcă:

Organizarea acțiunii de colectare selectivă a diverselor deșeuri în interiorul respectivelor instituții publice

Încheierea contractelor de predarea diverselor deșeuri, ce sunt colectate în mod selectiv, cu operatorii economici autorizați, în vederea preluării deșeurilor ce sunt colectate în mod selectiv pentru ulterioara reciclare/valorificare a acestora

În cadrul fiecărei instituții publice există obligativitatea stabilirii responsabilității implementării sistemului dedicat colectării selective a diverselor deșeuri la nivel de instituție, aceasta urmând să îi revină unui angajat al departamentului administrativ sau să fie delegată înspre terți.

În plus, instituțiilor publice le revine și obligativitatea elaborării planului de măsuri dedicat colectării selective a deșeurilor proprii, colectare ce se realizează, conform legislației în domeniu, pe categorii.

În situația în care respectiva instituție publică înțelege să delege către terți responsabilitatea privind colectarea selectivă, obligativitatea de a elabora respectivul plan de măsuri vizând această colectare selectivă îi revine acestei părți terțe, planul urmând să fie întocmit în maxim 60 de zile din momentul în care respectivul contract de predarea deșeurilor intră în vigoare.

4.7 Deșeurile de echipamente electrice și electronice – D.E.E.E.

În categoria D.E.E.E. – deșeuri de echipamente electrice și electronice intră totalitatea aparatelor electrocasnice mari (precum mașinile de spălat, frigiderele, televizoarele, computerele, etc.), ca și aparatele electrocasnice mici (cum ar fi aparatele de ras, periuțele de dinți electrice etc.).

În componența acestor aparate se remarcă existența unor diverse metale cum ar fi Al, Fe, Cu, Au, Ag, dar și materiale ce pot fi dăunătoare ori periculoase mediului (cazul C.F.C. la frigidere), motiv pentru care se impune necesitatea colectării separate a acestora, nu doar prin prisma reciclării, ci și prin cea dedicată protecției mediului înconjurător.

În cazul D.E.E.E. se remarcă existența diverselor directive ale Uniunii Europene ce le obligă pe toate statele membre ale spațiului comun european să pună în aplicare așa numitul principiu al responsabilizării producătorilor de deșeuri de echipamente electrice și electronice, conform căruia respectivii producători au obligația preluării diverselor aparate produse de aceștia, pe care ulterior trebuie să le recicleze.

În domeniul dedicat punctelor de colectare, se remarcă existența mai multor condiții, respectiv:

Interzicerea eliminării prin depozitarea finală a deșeurilor de echipamente electrice și electronice

Amplasarea acestora se realizează în locații și la distanțe ce pot permite un acces facil al populației, avându-se în permanență în vedere nivelul densității populației

Obligativitatea preluării gratuite, de la diverșii deținători, dar și distribuitori, a diverselor deșeuri de echipamente electrice și electronice

4.8 Transportul deșeurilor

În domeniul dedicat transporturilor diverselor deșeuri periculoase, ca și a deșeurilor nepericuloase pe teritoriul țării noastre, acestea au fost reglementate prin intermediul Hotărârii de Guvern nr.1061/2008. Conform acestora, diversele deșeuri rezultate/produse pe teritoriul României:

Trebuie să fie transportate de la surse la diversele stații dedicate pre-tratării

Trebuie să fie transportate de la diversele puncte în care se realizează colectarea separată la diversele stații de procesare și respectiv stații de sortare

Trebuie să fie transportate de la diversele stații de sortare și respectiv stațiile de reprocesarea deșeurilor la instalațiile dedicate reciclării finale

Trebuie să fie transportate de la diversele surse la stațiile de incinerare existente la nivel regional sau la depozite

În funcție de gradul de încărcare, se remarcă:

Transportul plin

Transportul gol

Transportul intermediar

Utilajele cu care se realizează activitatea de transport a deșeurilor periculoase și nepericuloase includ totalitatea autovehiculelor de colectare și transport ce sunt prevăzute cu recipiente speciale ce se pot încărca în mod direct sau pe care pot fi montate containere de capacități mari, acestea fiind montate pe autovehicule gata încărcate cu deșeuri.

În vederea minimizării diverselor costuri privind transportul deșeurilor (ce se resimt cu precădere asupra populației), ca și a impactului ecologic, se impune în permanență o optimizare a diverselor activități de transport, sens în care în practică se utilizează o serie de măsuri, dintre care enumerăm doar:

Activitatea de selectare a locațiilor pentru diversele stații de sortare, de procesare și de pre-tratare să se deruleze în proximitatea zonelor cunoscute ca fiind generatoare de deșeuri

Amplasarea diverselor stații dedicate procesării deșeurilor (respectiv a stațiilor de tratarea deșeurilor prin proceduri mecanice și biologice) trebuie realizată în imediata vecinătate a depozitelor finale

Folosirea în cadrul activității de colectare a deșeurilor a diverselor vehicule ce se caracterizează print-un nivel redus al emisiilor de noxe (incluzând nu doar gazele de eșapament, ci și partea fonică)

O permanentă adaptare a diverselor autovehicule cu care se realizează activități colectare și de transport deșeuri avându-se în vedere nu doar condițiile de drum, ci și structurile diverselor localități și inclusiv structura arhitecturală a clădirilor din acestea

O optimizare constantă a distanțelor pe care se transportă deșeurile, în vederea maximizării utilizării capacităților diverselor autovehicule de transport

O minimizare a distanțelor pe care sunt transportate deșeurile, prin intermediul utilizării diverselor stații de transfer, etc.

CONCLUZII

Ca toate statele din spațiul european comun, România și-a asumat, în domeniul gestionării deșeurilor, numeroase obligații prin intermediul Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, de implementarea ulterioară a acestora ocupându-se autoritățile administrației publice locale.

Numeroasele activități ce fac parte din sfera gestionării deșeurilor se derulează în țara noastră cu respectarea tuturor normelor de protecția mediului, acestea reflectând diversele cerințe ce au fost impuse în domeniu de către legislația comunitară. Managementul gestionării deșeurilor presupune nu doar protejarea tuturor resurselor naturale, ci și necesitatea economisirii acestora, în paralel cu identificarea soluțiilor prin care se poate reduce constant poluarea, ca și cu diminuarea nivelului tuturor costurilor ce sunt dedicate gestiunii deșeurilor.

În țara noastră se are în permanență în atenție realizarea diverselor obiective stabilite în domeniul gestionării deșeurilor, cum ar fi prioritizarea diverselor eforturi dedicate gestionării deșeurilor (incluzând nu doar prevenirea, ci și pregătirea pentru reutilizarea deșeurilor, reciclarea deșeurilor, respectiv diverse alte operații de valorificare, cum ar fi eliminarea deșeurilor sau valorificarea energetică a acestora), elaborarea și implementarea măsurilor dedicate încurajării prevenirii generării deșeurilor (ca și al reutilizării acestora, avându-se în vedere o promovare constantă a utilizării durabile a resurselor existente), creșterea ratei reciclării (incluzând îmbunătățirea calității materialelor reciclate, avându-se în vedere colaborarea nu doar cu domeniul afacerilor, ci și cu diversele instituții și întreprinderi ce se ocupă de valorificarea deșeurilor), ca și promovarea constantă a valorificării deșeurilor provenite din ambalaje, ca și a restului categoriilor de deșeuri existente

Urmare a tot mai numeroasele provocări ecologice ce au fost semnalate încă din ultimele decenii s-a remarcat repoziționarea percepțiilor și abordărilor dedicate mediului înconjurător, în acest moment marea majoritate a statelor lumii făcând constant eforturi congruente în vederea identificării unor soluții ideale pentru rezolvarea diverselor probleme și disfuncționalități.

În plus, prin aplicarea principiilor dedicate dezvoltării durabile s-a realizat o reorientare a abordării dedicate deșeurilor, prin utilizarea conceptelor de bază ale ecologiei în vederea analizării tuturor proiectelor existente în domeniul resurselor mediului, cu atât mai mult cu cât se cunoaște că un important suport în cadrul producției de bunuri/servicii furnizate marii mase a populației este reprezentat de totalitatea resurselor regenerabile, ca și a celor neregenerabile.

În acest moment, în domeniul dedicat gestionării deșeurilor, se remarcă existența mai multor obiective prioritare, respectiv prevenirea producerii de deșeuri, respectiv diminuarea volumului acestora, cu reducerea gradului de periculozitate, prin intermediul (incluzând dezvoltarea unor tehnologii curate, care să implice un consum al resurselor naturale cât mai redus, ca și a tehnologiilor vizând produsele ce datorită modului de fabricare, al modului de folosire ori al modului de eliminare nu influențează deloc sau foarte puțin creșterea volumului deșeurilor ori periculozitatea acestora, ca și a riscului de poluare, respectiv a tehnologiilor adecvate eliminării finale a diverselor substanțe periculoase din totalitatea deșeurilor ce sunt destinate valorificării), reutilizarea deșeurilor, o valorificare a acestora prin reciclare, ca și recuperarea deșeurilor (ori diversele alte procese dedicate obținerii materiilor prime secundare).

În țara noastră, în domeniul dedicat autorizării diverselor activități de colectare, se evidențiază faptul că agenții economici ce se ocupă cu aceste operații pot să-și deruleze activitățile doar având la bază o autorizație de colectare, emisă de prefectura județului de pe raza de activitate a agentului economic, cu un aviz al primăriei din sfera de competență comunei, având la bază o dovadă a deținerii spațiului, ca și a dotărilor ce sunt necesare și corespunzătoare depozitării respectivelor deșeuri colectate, incluzând și autorizația de mediu emisă de către autoritatea teritorială dedicată.

În ceea ce privește reglementarea diversele activități de incinerarea deșeurilor, ca și activitățile de co-incinerarea acestora, incluzând și măsurile dedicate controlului și urmăririi instalațiilor aferente, cu scopul declarat al prevenirii ori al reducerii diverselor efecte negative la nivelul mediului (o atenție specială fiind acordată poluării aerului, poluării solului, poluării apelor de suprafață ca și a poluării apelor subterane), ca și a diverselor riscuri ce privesc sănătatea populației, aceasta este realizată în conformitate cu prevederile legale în materie.

Activitatea de control a gestionării deșeurilor revine autorităților publice ce au competențe în domeniul protecției mediului, ca și a autorităților cu competențe ce sunt stabilite prin intermediul legislației protecției mediului. Garda Națională de Mediu, din subordinea Ministerului Mediului și Pădurilor, este autoritatea competentă în inspecție și control, ce are atribuții în domeniul dedicat protecției mediului. La nivelul administrației publice locale, conform legii, sunt desemnate anumite persoane ce au atribuții specifice (așa cum acestea sunt stabilite prin legislație) în vederea controlului diverselor activități ce privesc deșeurile.

Toate persoanele fizice autorizate, ca și persoanele juridice ori instalațiile

ce realizează operații ce sunt legate de gestionarea deșeurilor în țara noastră trebuie să se supună inspecțiilor periodice realizate de către autoritățile publice pentru protecția mediului din raza teritorială pe care se derulează respectivele activități.

În domeniul dedicat controlului activităților de deșeuri, ce este realizat de administrațiile publice locale, mai precis de primarii respectivelor unități administrativ-teritoriale ori de reprezentanții acestora, se remarcă obligativitatea controlării diverselor activități, așa cum acestea se regăsesc în legislație. Toate autoritățile teritoriale din domeniul protecției mediului, prin intermediul Comisariatelor Județene ce funcționează în subordinea Gărzilor Naționale de Mediu au sarcina de a inspecta și de a lua diversele măsuri vizând respectarea de către persoanele implicate (juridice ori fizice autorizate) a modului de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu legislația de mediu, ca și a condițiilor privind autorizarea, în paralel cu ținerea evidenței și comunicarea diverselor informații din domeniul deșeurilor.

În situația în care se remarcă faptul că diversele activități și investiții se derulează pe un teritoriu ce depășește teritoriul unui județ, inspecția și controlul sunt realizare de către autoritățile centrale pentru protecția mediului.

De asemenea, autoritățile vamale, autoritățile de controlul frontierei, ca și diverșii reprezentanți ai autorității de protecția mediului, împreună cu diverse alte autorități publice locale și centrale, controlează și iau diversele măsuri ce se impun în vederea asigurării conformității diverselor încărcături în raport cu documentele ce le însoțesc, ca și pentru a se asigura respectarea diverselor prevederi legislative dedicate îndeplinirii condițiilor de importul deșeurilor, a condițiilor de export, ca și a condițiilor de tranzitarea deșeurilor.

BIBLIOGRAFIE

Documente consultate:

H.G. nr. 1470/2004 vizând aprobarea Strategiei naționale de gestionarea deșeurilor și a Planului național privind gestionarea deșeurilor

Directiva Cadru a Parlamentului European vizând deșeurile nr. 2006/12/EC

Directiva Cadru a P.E. nr. 91/689/E.E.C. vizând deșeurile periculoase, ce a reușit să înlocuiască Directiva 78/319/C.E.E. privind deșeurile toxice și deșeurile periculoase

O.G. nr. 78/2000 vizând regimul deșeurilor

O.G. nr. 61/2006

H.G. nr. 1470/2004 vizând aprobarea Strategiei naționale de gestionarea deșeurilor, ca și a Planului național de gestionarea deșeurilor

H.G. nr. 358/11.04.2007

O.M. nr. 1364/1499/2006 vizând aprobarea planurilor regionale de gestionare a deșeurilor

O.M. nr. 1385/29.12.2006 vizând aprobarea Procedurii de participarea publicului la elaborarea, la modificarea ori la revizuirea planurilor dedicate gestionării deșeurilor, ce au fost adoptate ori aprobate la nivel național, la nivel regional, ca și la nivel județean

O.M. nr. 951/06.06.2007 vizând aprobarea Metodologiei de elaborarea planurilor regionale și județene privind gestionarea deșeurilor

Decizia Comisiei 2000/532/C.E. privind înlocuirea Deciziei 94/3/C.E. de stabilirea listei deșeurilor

Directiva Consiliului 91/689/C.E.E. vizând deșeurile periculoase

H.G. nr. 856/16.08.2002 privind evidența gestiunii deșeurilor, ca și pentru aprobarea listei incluzând deșeurile, inclusiv cele periculoase

Hotărârea nr.210/28.03.2007dedicată modificării și completării actelor normative ce transpun acquis–ul comunitar din domeniul protecției mediului

Directiva nr. 75/439/E.E.C. vizând uleiurile uzate

H.G. nr. 235/2007 vizând gestionarea uleiurilor uzate

Directiva Consiliului nr. 94/62/E.C. vizând ambalajele și deșeurile de ambalaje

Regulamentul (C.E.) nr. 1882/2003

H.G. nr. 621/2005 vizând gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje

H.G. nr. 1872/2006

O.M. nr. 927/2005 vizând procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje

O.M. nr. 1281/1121/2005 vizând stabilirea modalităților de identificarea containerelor pentru diferitele tipuri de materiale, în vederea aplicării colectării selective

O.M. nr. 1229/731/1095/2005 vizând aprobarea Procedurii, ca și a criteriilor de autorizarea operatorilor economici pentru preluarea responsabilității vizând realizarea obiectivelor anuale de valorificarea și reciclarea deșeurilor de ambalaje

O.M. nr. 493/2006 vizând constituirea Comisiei de evaluarea și autorizarea operatorilor economici pentru preluarea responsabilităților vizând realizarea obiectivelor anuale de valorificarea și reciclarea deșeurilor provenite din ambalaje

Directiva Consiliului nr. 1999/31/E.C. vizând depozitarea deșeurilor

Decizia Consiliului 2003/33/C.E. vizând stabilirea criteriilor, ca și a procedurilor dedicate acceptării deșeurilor la depozite

H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor

H.G. nr. 210/28.02.2007 în vederea modificării și completării unor acte normative ce transpun acquis-ul comunitar în domeniul dedicat protecției mediului

H.G. nr. 1292/2010

O.M. nr. 757/2004 dedicat aprobării Normativului tehnic vizând depozitarea deșeurilor

Ordinul nr. 1230/30.11.2005 vizând modificarea anexei la O.M. nr. 757/2004

O.M. nr. 95/2005 vizând stabilirea criteriilor de acceptare și a procedurilor preliminare de acceptarea deșeurilor la depozitare, ca și lista națională a deșeurilor acceptate în fiecare clasă a depozitelor de deșeuri

O.M. nr. 775/2006 vizând aprobarea Listei localităților izolate ce pot depozita deșeurile municipale

Directiva nr. 2000/76/E.C. vizând incinerarea deșeurilor

H.G nr. 128/2002 vizând incinerarea deșeurilor

H.G. nr. 268/2005

H.G. 427/2010

O.M. nr. 756/2004 vizând aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deșeurilor

O.M. 1274/2005 vizând emiterea avizului de mediu în cazul încetării activităților de eliminarea deșeurilor, respectiv a activităților de depozitare și incinerarea acestora

Ordinul M.M.D.D. nr. 636/2008

Directiva nr. 86/278/E.E.C. vizând protecția mediului

Directivei 91/692/C.E.E.

Regulamentul (C.E.) nr. 807/2003

Ordinul comun nr. 344/708/2004 vizând aprobarea Normelor tehnice dedicate protecției mediului și a solurilor, în cazul utilizării nămolurile de epurare în agricultură

Directiva nr. 2002/96/C.E. vizând deșeurile de echipamente electrice și electronice

H.G. nr. 1037/2010 vizând deșeurile de echipamente electrice și echipamente electronice

O.M. nr. 901/2005 vizând aprobarea măsurilor specifice colectării deșeurilor de echipamente electrice și echipamente electronice ce prezintă riscuri prin intermediul contaminării pentru securitatea și sănătatea personalului din respectivele puncte de colectare

O.M. nr. 1225 /721/2005 vizând aprobarea Procedurii și a criteriilor de evaluarea și autorizarea organizațiilor colective privind preluarea responsabilității dedicate realizării obiectivelor anuale de colectare, de reutilizare, de reciclare și de valorificarea deșeurilor de echipamente electrice și echipamente electronice

O.M. nr. 910/2007

O.M. nr. 66/20.01.2006 vizând constituirea Comisiei de evaluarea și autorizarea organizațiilor colective pentru preluarea responsabilității dedicate realizării obiectivelor anuale de colectare, de reutilizare, de reciclare și de valorificarea deșeurilor de echipamente electrice și de electronice

O.M. nr. 1099/2007

O.M. nr. 262/2009

O.M. nr. 1223/715/2005 vizând procedura de înregistrarea producătorilor, modul de evidență și implicit de raportarea datelor vizând echipamentele electrice și electronice, ca și deșeurile de echipamente electrice și de echipamente electronice

Ordinul nr.706/2007

O.M. 556/435/191 vizând marcajul specific aplicat echipamentelor electrice și echipamentelor electronice ce au fost introduse pe piață ulterior datei de 31 decembrie 2006

Regulamentul (C.E.) nr. 1013/2006 al P.E. vizând transferurile de deșeuri, cu ulterioarele sale completări și modificări

H.G. nr. 788/2007 vizând stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului P. E. și al (C.E.) nr. 1.013/2006 privind transferul de deșeuri

H.G. nr. 895/2006 pentru aplicarea Regulamentului CEE 259/93

H.G. nr. 1453/2008

H.G. nr. 1061/10.09.2008 vizând transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României

O.M. nr. 1119/2005 privind delegarea spre Agenția Națională pentru Protecția Mediului a atribuțiilor ce revin Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor vizând domeniul exportului deșeurilor periculoase, ca și al transportului deșeurilor nepericuloase pentru import, perfecționare și tranzit

Legea nr. 101/2006 vizând serviciul de salubrizarea localităților

O.U.G. nr. 92/2007

Legea nr. 224/2008

O.G. nr. 21/2002 vizând gospodărirea localităților urbane și a localităților rurale

Legea nr.515/2002

Ordinul nr. 536/1997 Ministrului Sănătății vizând aprobarea Normelor de igienă

Ordinul nr. 219/2002 Ministrului Sănătății și Familiei vizând aprobarea Normelor tehnice dedicate gestionării deșeurilor rezultate din activitățile medicale, ca și a Metodologiei de culegerea datelor pentru baza națională de date vizând deșeurile ce rezultă din diversele activități medicale

Directiva nr.94/62/EC

Directiva 2004/12/CE

Directiva nr.99/31/EC – privind ambalajele, deșeurile din ambalaje, ca și depozitarea deșeurilor

Directiva Consiliului nr.2000/76/EC – incinerarea deșeurilor

Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2002/96/CE

Directiva 2003/108/CE

Regulamentul 259/93/CE – deșeurile de echipamente electrice, deșeurile de echipamente electronice, tranzitul deșeurilor

Legea nr. 265/2006 vizând aprobarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului O.U.G. nr. 114/2007 vizând modificarea, ca și completarea O.U.G. nr. 195/2005 vizând protecția mediului

Legea nr. 22/2001 privind ratificarea Convenției de evaluare a impactului asupra mediului, în contextul transfrontalier

Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 vizând stabilirea procedurii dedicate evaluării de mediu în cazul planurilor și programelor

Hotărârea de Guvern nr. 445/2009 vizând evaluarea impactului asupra mediului a unor diverse proiecte publice și/sau private

Ordinul nr. 1798/2007 privind aprobarea Procedurii de emiterea autorizației de mediu

O.U.G. nr. 152/2005 vizând prevenirea și controlul integrat al poluării, cu ulterioarele modificări aprobate prin intermediul Legii nr. 84/2006

O.U.G. 78/2000, cu ulterioarele modificări și completări

Legea nr. 157/2005

Strategia Națională și Planul Național de Gestionarea Deșeurilor

H.G. nr. 1470/2004 H.G. nr. 358/2007

Planul Regional de Gestionarea Deșeurilor pentru Regiunea 7 Centru,

Ordin al ministrului de resort, nr. 1364/1499/2006 vizând aprobarea planurilor regionale de gestionarea deșeurilor

Ordinul nr.1798/2007

H.G. 268/2005

H.G. 427/2010

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 78/2000

Legii nr. 426/2001

Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor

Legea 98/2016

Legea 99/2016

Legea 98/2016

Legea 100/2016

Legea 101/2016

Site-uri consultate:

http://www.mdlpl.ro/_documente/negocieri/prezentare_tratat_aderare.pdf

https://lege5.ro/Gratuit/gy4teojv/legea-nr-157-2005-pentru-ratificarea-tratatului-dintre-reg-belgiei-r-ceha-reg-danemarcei-r-federala-germania-r-estonia-r-elena-reg-spaniei-r-franceza-irlanda-r-italiana-r-cipru-r-letonia-r-lituania-ma

Acasă

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_hg_1470_2004.pdf

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32006L0012

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A32008L0098

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A31978L0319

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=uriserv%3AOJ.L_.1994.168.01.0028.01.ENG

https://lege5.ro/Gratuit/gi4dgnjt/ordonanta-de-urgenta-nr-78-2000-privind-regimul-deseurilor

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=28869

https://lege5.ro/Gratuit/geydcnzyga/ordonanta-de-urgenta-nr-61-2006-pentru-modificarea-si-completarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-78-2000-privind-regimul-deseurilor

https://lege5.ro/Gratuit/geydmojzhe/legea-nr-27-2007-privind-aprobarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-61-2006-pentru-modificarea-si-completarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-78-2000-privind-regimul-deseurilor

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_hg_1470_2004.pdf

http://www.mataliat.ro/legislatie/HG_358_2007.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_ORDIN_1364_2006.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_ordin_1385_2006.pdf

http://www.anpm.ro/documents/12220/2477709/Decizia+2014_955.pdf/19ea22d0-22fd-4898-803e-8534f1172a9f

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:31975L0439:EN:HTML

https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/2a5bfb2d-f7c4-4aac-9ec8-e5c7b601a61f/language-en

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-18_hg_235_2007.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-18_hg_621_2005.pdf

https://www.afm.ro/main/legislatie_sus/o927_2005.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-18_ordin_1281_2005.pdf

https://lege5.ro/Gratuit/gezdmnrygm/ordinul-nr-731-2009-privind-modificarea-ordinului-ministrului-mediului-si-gospodaririi-apelor-ministrului-economiei-si-comertului-si-al-ministrului-administratiei-si-internelor-nr-1229-731-1095-2005-p

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_ordin_757_2004.pdf

https://www.ecotic.ro/wp-content/uploads/2015/07/1e62400fcaa487767564187df6343e669b6f36ad.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_ordin_756_2004.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_ordin_1274_2005.pdf,

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/Directiva_1986_278_CEE.pdf

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/06/2012-06-01_OM_344_2004.pdf

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32002L0096

http://www-old.anpm.ro/ordinul_9012005_al_ministrului_mediului_si_gospodaririi_apelor_privind_aprobarea_masurilor_specifice_pentru_colectarea_deseurilor_de_echipamente_electrice_si_electronice_care_prezinta_riscuri_prin_con-479

http://www.deseurielectrice.ro/legislatie/Ordin_1225_2005.pdf

https://www.ecotic.ro/wp-content/uploads/2015/07/6b4e0f49b8a9d3d7d0c45c1784fc4948cf8d0cc0.pdf

http://www-old.anpm.ro/ordinul_comun_556435191_din_2006_al_ministerului_mediului_si_gospodaririi_apelor_ministerului_economiei_si_comertului_si_autoritatii_nationale_pentru_protectia_consumatorilor_privind_marcajul_specific-481

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/56135

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32006L0012

https://lege5.ro/Gratuit/gi4dgnjt/ordonanta-de-urgenta-nr-78-2000-privind-regimul-deseurilor

https://lege5.ro/Gratuit/gi3dgojygq/legea-nr-211-2011-privind-regimul-deseurilor

https://lege5.ro/Gratuit/gi4dgnjt/ordonanta-de-urgenta-nr-78-2000-privind-regimul-deseurilor/6

http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-17_hg_856_20021.pdf

https://lege5.ro/Gratuit/gi3dgojygq/legea-nr-211-2011-privind-regimul-deseurilor

https://lege5.ro/Gratuit/gi4dgnjt/ordonanta-de-urgenta-nr-78-2000-privind-regimul-deseurilor/6

http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_132_2010_colectarea_selectiva_deseurilor_institutiile_publice.php

https://lege5.ro/Gratuit/geydcnzxgi/ordonanta-de-urgenta-nr-34-2006-privind-atribuirea-contractelor-de-achizitie-publica-a-contractelor-de-concesiune-de-lucrari-publice-si-a-contractelor-de-concesiune-de-servicii

https://lege5.ro/Gratuit/geytenzvgi/hotararea-nr-1061-2008-privind-transportul-deseurilor-periculoase-si-nepericuloase-pe-teritoriul-romaniei