Managementul Deseurilor

Managementul Deseurilor

Byadmin ianuarie 1, 2024

BIBLIOGRAFIE :

Bucșa C., 2006, Ecologie si protecția mediului, ediția V, Univ. „[NUME_REDACTAT]” [NUME_REDACTAT], V., Socolescu, AM., Priorități ale managementului de mediu, Ed. [NUME_REDACTAT], București, 2006.

[NUME_REDACTAT]., Tratat de dreptul și protecției mediului, Ed. C.H. Beck, București, 2009

Ghiga, C., Bulearca, M., Dezvoltarea durabilă și protecția mediului – noi abordări practice și conceptuale, Ed. Printech, București, 2009.

Moldoveanu G., Dornic C., Managementul calității în sectororul public, Editura ASE București 2003

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], Dreptul mediului inconjurator, [NUME_REDACTAT], Galați, 2007.

Părăușanu, V., Ponoran, I., Dezvoltarea durabilă și protecția mediului, Ed. Sylvi, București, 2003.

[NUME_REDACTAT]., „Dreptul mediului înconjurător” [NUME_REDACTAT] Universitare „Dunărea de Jos” Galați – 2006.

[NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], Legislație de protecția mediului, [NUME_REDACTAT], Galați, 2007.

Rojanschi, V., s.a., Elemente de economia și managementul mediului, Ed. Economică, București, 2004.

Ruxandra-Mălina-Petrescu-Mag, [NUME_REDACTAT] în contextul dezvoltării durabile. Legislație și instituții., [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2011

Stanciu I., Managementul calității totale, [NUME_REDACTAT], București 2007

Teodoriu S.M., Răspunderea civilă pentru dauna ecologică, [NUME_REDACTAT] Lex,Bucuresti 2003

Țuțuianu, O., Indicatori de mediu, Ed. AGIR, București, 2006.

Ungureanu, C., s.a., Gestionarea integrată a deșeurilor municipale, Ed. Politehnica, Timisoara, 2006.

http://www.anpm.ro

http://www.ecologic.rec.ro

http://www.europeana.ro

http://www.euractiv.ro

http://www.ghid-mediu.ro

http://www.green-report.ro

http://www.infoeuropa.ro

Acasă

http://www.salvaeco.org

http://www.gestiuneadeseurilor.ro

CAPITOLUL 4 MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

4.1.Consumul și mediul înconjurător

Mediul înconjurător, unelementesențialalexistențeiumane, reprezintă rezultatulinterferențeiunor elementenaturale-sol,aer,apă, climă, biosferă-cuelemente create prinactivitatea umană. Toate acestea interacționează șiinfluențeazăcondițiileexistențialeșiposibilitățilede dezvoltareviitoarealesocietății. Dezvoltareaeconomicănu poate fiseparatăde consecințeleactivitățiiumaneasupramediului înconjurător. Efecteleconsumuluiși utilizării resurselor,asupramediului suntîn creștere.Oproblemă deînsemnătate decisivăesteaceeaaniveluluiși aritmului dezvoltării economico-sociale.

Pânănudemult,resurselenaturaleregenerabileale Terreierau suficientepentrunevoileomenirii.În prezent,caurmareaexplozieidemograficeșiadezvoltăriifărăprecedent atuturorramurilordeactivitate, necesarulde materieprimășienergiepentruproducția debunuriacrescutmult,iarexploatareaintensăa resurselor Terreirelevă,totmaievident,undezechilibru ecologic.

Economiaeuropeanăarelabază unnivel ridicatdeconsumde resurse.Aici seincludmateriiprime (cumarfi metalele,mineralelesaulemnul pentruconstrucții),energieșisol.Principalele forțeconducătoare aleconsumuluide resursedinEuropa sunt creștereaeconomică,dezvoltăriletehnologice șimodelele schimbătoaredeproducțieși consum. Aproximativotreimedinresurseleutilizatesunttransformateîn deșeuriși emisii.Aproximativpatrutone dedeșeuri pe cap de locuitorsuntgenerateînfiecareanînțările membrealeUniuniiEuropene(UE).Fiecarecetățeaneuropeanaruncăînmedie520dekgdedeșeuri menajerepeanși aceastăcifră esteestimatăacrește.

Pemăsură ce veniturile cresc, creșteși consumul și cerereademaimultăhrană,delocuințemaimari, maicălduroaseșimai confortabile,deaparateelectrocasnice,mobilășidetergenți,de îmbrăcăminte, transporturi șienergie. ÎnEuropa,bunăstarea de care se bucurămajoritateapopulației îidetermină pe locuitorisăoptezepentrutiparedeconsumdincolodestrictanecesitate,bachiarpentruuneleproduse și serviciidincolodesimplulconfortși, adeseori,dincolodedurabilitateaecologică.

Ruperea legăturii dintre creșterea consumului și impactul său asupra mediului va constitui o deosebităproblemă pentrueconomiileîncreștererapidă.Soluțias-arputeagăsi,în parte,identificând infrastructurișicomportamentemaidurabile,ameliorându-leșireinvestindînele.

Analizând relația dedezvoltareeconomică-mediuînconjurător, seremarcăcincifactoriesențialicu contribuțiidiferitelascădereasaucreștereaniveluluidedegradareamediului ambiant,inclusivaresurselor naturale:

– nivelul activitățiieconomicesaumărimeaeconomiei,

– structurasectorialăaeconomiei,

– nivelul tehnologicexistent,

– cerereadereglementăriînprivințamediului,

– politica șicheltuieliledeconservareșideprotejareamediuluiambiant.

Deoarece dezvoltareaeconomicăreprezintăocauzăprincipalăadegradăriimediului,învirtuteaprincipiului dezvoltăriidurabileestenecesardea reconciliaobiectivul creșterii competitivității cu celalprotejării mediului.

Ca urmareacreșteriieconomicegenerale,aprogreselor obținute în toate domeniileviețiieconomice șisociale,omenireadispuneastăzidemijloacetehnice atâtdeperfecționate,încâtconsumăcantități imensederesursenaturaleregenerabileșineregenerabile,exploatândtotmaiintensfactoriidemediuși modificândnaturaînritmrapid.Fărăaimpuneuncontroladecvatșiconștientasupraacțiunilorsale,omul lasăcaleliberădezlănțuiriiunordezechilibreeconomice,cuefectenegativeatâtasupracalitățiiviețiisale câtșiasupraevoluțieibiosferei.Devinetotmaievidentfaptulcă,încondițiileunuimediuputernicdegradat șipoluat,unstandarddeviațămaterialăfieelșifoarteridicatîșipierdeorice sens,nemaiținândseamade influențanegativăaacestui mediuasupraevoluțieiîn perspectivăafenomenelornaturale șibiologice, asupra creșteriieconomiceînseși.

Obiectivulgeneralaldezvoltării durabileestedeagăsi unoptimal interacțiuniidintrepatru sisteme: economic,uman, ambiental și tehnologic.Nivelul optimcorespundeaceleidezvoltări de lungădurată, care poate fisusținută decătre celepatrusisteme.

Strategia dezvoltării durabile din UE, adoptată în 2006 de către ConsiliulUE, își propune să găseascăcriteriilecele maiadecvatede optimizarearaportuluinevoi-resurse,obiectivelede atinsși mijloacele necesare,pebazacompatibilității lor reciproce,în timpșispațiu.Documentulesteconceputîntr-o viziunestrategicăunitarășicoerentă,avândcaobiectivgeneralîmbunătățireacontinuăacalitățiivieții pentrugenerațiileprezente șiviitoare,princrearea unor comunitățisustenabile,capabile săgestionezeșisă foloseascăresurseleîn mod eficientși să valorificepotențialul deinovareecologică și socialăaleconomiei, învederea asigurării prosperității,protecțieimediuluișicoeziuniisociale.

PentruRomânia,castat membrual UniuniiEuropene,dezvoltareadurabilănuesteunadintre opțiunile posibile, ci singuraperspectivă raționalăadevenirii naționale,având ca rezultat statornicireaunei noiparadigme dedezvoltareprinconfluențafactoriloreconomici,socialiși demediu.

UnuldintreobiectivelegeneralealeStrategiei DezvoltăriiDurabiledinRomâniaeste promovareaunor practicideconsumșiproducție sustenabile.Oabordarerealistăaacesteiariiproblematicepresupune evaluareamodeluluideproducțieșiconsumpecares-abazatevoluțiaeconomieiromâneștiînultima perioadădetimp,înscopulidentificăriisoluțiilorpentrureducereaconsumuluideresursematerialepe unitatedevaloareadăugatăbrută(VAB)șidecuplăriidinamiciiprodusuluiinternbrut(PIB)decea a consumuluiintegratde resurse materiale șienergetice,precumșide impactulnegativasupramediului. EvoluțiaeconomicăaRomâniei înultimii ani(cașiînperioadeleprecedente,dealtfel)s-abazatpeun modelcontrarprincipiilordezvoltăriidurabilepromovatedeUniuneaEuropeanădincareRomâniaface acumparte.Continuarea acestuitrendprezintăun riscrealpentrusustenabilitateacreșteriieconomicepe termenlungdatorită consumului excesiv și neraționalderesurse, cuconsecințenegativeasupra stării capitaluluinatural șiasupradezvoltării socialeși umaneîntr-un context concurențial. Estedeci necesară modificarea,prin politicișiinstrumenteadecvate,înconcordanțăcuprincipiileeconomieidepiațășicu reglementărileUEîn domeniu,amentalității consumeriste șiaapetituluidea maximalizacâștigurilepe termenscurt.

Obiectivelenaționale,pe termenscurt,mediu și lung, propuseînSDDsunt:

– Orizont 2013: Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse și valorificarea maximală a acestoraprinpromovareaunui modeldeconsumși producțiecare săpermită o creștereeconomică sustenabilă petermenlungșiapropiereatreptatădenivelul mediudeperformanțăalțărilorUE.

– Orizont2020:Decuplareacreșteriieconomicededegradareamediuluiprininversarearaportului dintreconsumulde resurseși creareadevaloareadăugatășiapropiereade indiciimedii de performanțăaiUEprivindsustenabilitatea consumului șiproducției.

– Orizont2030:ApropiereadenivelulmediurealizatlaaceadatădețărilemembreUEdinpunctul de vedere alproducțieișiconsumuluidurabile.

4.1.1. Resursele materiale și deșeurile

Resurselenaturale reprezintăo componentăesențiala apatrimoniuluiRomâniei.Valorificarea acestor resurseprin exploatareaatâtamateriilorprimeneregenerabile(mineraleșicombustibilifosili)câtșiacelor regenerabile(apa,aer,sol)șiprelucrarea lorînproduse necesarevieții,determinăînmaremăsurăstadiul dedezvoltareeconomicășisocialăațării,stareamediuluișicondițiile detraialepopulației.

Pentru outilizare durabilăa resurselor,trebuie avuteîn vederedisponibilitateaacestora, securitatea furnizăriilorși conservareacapacitățiiproductive aecosistemelor.Înacelașitimp,esteimportantsăse întreținăcapacitateamediuluideaacționa caun„burete”caresăabsoarbăemisiilenociveși poluanții.În producție, pentrua creștedurabilitatea vafinevoiedeomărireaeficienței,de abordări novatoaredinpunct devederetehnic șimanagerialșide îmbunătățirea controluluișimonitorizăriimediului.

În 2005,UEalansatoseriede strategiitematiceprivindutilizarea durabilăaresurselornaturaleși privindprevenirea și reciclareadeșeurilor.În plus,strategiarevizuită dedezvoltaredurabilăa UE,adoptată îniunie2006,plasaconservarea și gestionarea resurselornaturale, precumși consumul și producția durabile,printre celeșapteprovocăriprincipalepe careleabordă.Documentul identificătotodatăținteleși obiectivele operaționale corespunzătoare.

Cel de-al șaselea Program de acțiune al UE în domeniul mediului, revizuit în 2007, pune un accent deosebit pe necesitatea UE de a-și realiza dezvoltarea economicăși socialăînlimitelecapacitățiidetoleranță aecosistemelor. Ruperea legăturiidintre creșterea economicășiimpactulpe careutilizarea resurselor,consumul șideșeurileîlauasupramediului rămâneo preocupareesențială.Estenecesarsă seacordeoatențiedeosebită sectoarelorcareutilizează celemai mari cantități de resurseșidomeniilorîn care s-au detectatlipsuriînaplicarealegislației.UE și-apropus obiectivuldeadevenieconomiaceamaieficientădinlumeînceeacepriveșteutilizarearesurselorÎn cadruleforturilorpentruatingereaacestuiobiectiv, ComisiaEuropeană șiUNEPauînființat împreunăun comitetinternaționalpentruresursele naturale. Înacelași timp,UE areîn cursdeelaborareunPlande acțiune privind consumulși producțiadurabile.

Unul dincelemairecenteobiectivealepoliticiidemediuînEuropaeste„decuplarea”,adicăruperea legăturiidintrecreșterea economicăși creștereautilizării resurselorșienergieicuimpacturilerespective asupra mediului.

În ciudaacestorangajamentealepoliticiiUE, doarcâteva statemembreau adoptatplanuri sau obiective naționaleînceea ce priveșteutilizareadurabilăa resurselor, producțiaecoeficientă șidecuplarea.

Deșeurilesunttot mai multconsideratenudoarcaoproblemăecologică,cișicaoposibilăresursă economică, a cărei recuperare poate aduce importante avantaje economice. Această schimbare de concepție,caresedatorează,înparte,legislațieiși,înparte,forțelorpieței,estebineilustratădesituația deșeurilor de ambalaje.

DirectivaUEdin1994privindambalajeleșideșeurilede ambalajeaintrodusținteconcretepentru reciclareași recuperarea acestordeșeuri.Cantitateade deșeurideambalaje dinUE-15acrescut cu10 milioanetone înperioada1997–2004.În aceeașiperioadă, cantitateadedeșeurideambalajetrimise la reciclareacrescutcu12 milioanetone,majorându-și cotade la 45%la 56%dintotalul deșeurilorde ambalaje, iardepozitareaacestuitipdedeșeuri ascăzutcu6milioanetone,de la55%la 32%dintotal.

Reglementărilenusuntînsăsingurulfactorcarestimuleazămaibunautilizaresaurecuperarea resurselorconținuteîndeșeuri.Pepiațamondială,prețurileladeșeuriledehârtie,carton,plasticșimetale aucrescutca urmareacereriicrescândedepepiațaasiatică.

Reciclarea deșeurilorurbane șiincinerareacurecuperaredeenergiese folosesccainstrumente complementare pentruareduceeliminarea deșeurilorprindepozitare și arecuperaovaloare economică din deșeuri.Incinerareaînsătrebuiesărespectenormetehnicestricte,spreaseevitaefectelenociveasupra sănătății populației șiasupramediului.

4.1.2. Gestionarea deșeurilor

Gestionareadeșeurilorridicăprobleme foartecomplexe,carenecesităîntreprindereaacțiunilor coordonatedelanivellocallacel regional, colaborarea societățiicivile cuautoritățilelocale, cureprezentanțiiguvernuluișideasemenea colaborareaîntre state.De-alungul timpului,aceastăproblemă s-a acutizat,mai alesînultimele2secole,s-audezvoltatdiferitemetodologii,accentuându-seoabordare integrată,considerândminimizareacantitățiidedeșeuri,graduldepoluareprovocat șimai nou,importanța deșeurilor camateriisecundare.Însășiîn zilelenoastre,pânășicelemaidezvoltatețăriîntâmpină dificultăți înceeacepriveșteaplicabilitatealor.Pentruagăsiceamai bunămetodădemanagemental deșeurilor, respectiv pentruaminimizaimpactulacestoraasupramediuluiesteimportantăraportarealaoscară adecvatadetimpșispațiușibineînțeles trebuiescluate încalcul efectelecumulative.

De-a lungul timpului, pentru a proteja sănătatea populației, s-au introdus diferite sisteme de gestionareadeșeurilor.Înanii ’70–’80ai secoluluitrecut,principalul obiectivalacestorsistemea fost controlareaemisiiloratmosferice și adeversărilorînapeledesuprafață și freatice. Înultimii ani,accentul s-a pusdinceîncemaimultpevalorificareadeșeurilorcaresurse.

Principiilegeneralealegestionării deșeurilorsunt concentrate înașa-numita „ierarhieagestionării deșeurilor”.Principalelepriorități suntprevenirea producțieidedeșeurișireducereanocivitățiilor.Cândnu sepoaterealizaniciunanicialta,deșeuriletrebuiereutilizate,reciclatesaufolositecasursădeenergie (prinincinerare). În ultimăinstanță, deșeurile trebuieeliminateîncondițiidesiguranță.

Prevenirea aparițieideșeurilor

Prevenireaproducției dedeșeuriesteoprioritatedevârfînierarhiagestionăriilor,darrezultateleîn acestsensnu au fosttocmaisatisfăcătoarepânăacum. Existăomarediscrepanțăîntre obiectivulpolitical prevenirii,exprimatîn diferitedirectivealeUE și realitatea creșteriipermanenteagenerăriidedeșeuri. Cantitățilede deșeuri crescși,potrivitprognozelor, vorcontinuasăcreascăiarodată cuelevacrește și impactulasupramediului.De regulă, creștereaactivității economiceînseamnăo sporireagenerăriide deșeuri,șicumcreștereaeconomicăesteprincipalulscopal politicilorpestetotînEuropa,adeseori sunt greude găsitinstrumenteleacceptabiledin punct devederepolitic care sălimitezeefectivproducția de deșeuri. Cutoateacestea,experiențademonstreazăcăsuccesulactivitățiideprevenirepresupuneo diversitate deinstrumente.

Obiectivele preveniriideșeurilorsunt:

reducereaemisiilor;

reducereaconținutului desubstanțepericuloaseînfluxuriledemateriale

creșterea eficienței utilizării resurselor.

Prinurmare,prevenireatrebuieaplicatăprioritarfluxurilordedeșeuricuvolummare,deșeurilor periculoaseșideșeurilorcareconținsubstanțepericuloase.

Laniveleuropean,DirectivapentruControlulIntegratalPoluării(IPPC)șiPoliticaIntegratăprivind Produsele(IPP) auocontribuțiesemnificativăla prevenireasaureducerea generăriideșeurilor.

Documenteledereferințăprivindcelemaibunetehnicidisponibile (BREFs)dezvoltateîncadrulIPPC furnizează informațiiutiledespreprevenireagenerării deșeurilor.

Toateprodusele auunimpactasupramediuluide-alungulviețiilor,lafabricare,utilizaresaueliminarecadeșeuri.[NUME_REDACTAT] IntegrateprivindProdusele (IPP)esteminimizareaimpactului, analizând întregcicluldeviațăalproduselorși acționândacolo undeestecel maieficient.

Ciclul de viațăal produseloresteadesealungși complicat,de la obținerearesurselornaturale, la design,fabricare,asamblare,distribuție,vânzare,utilizare și eliminarecadeșeuri.Deasemenea, suntimplicați diferițiactoridinproiectare, industrie,marketing,retail, consumatori.IPP încearcă stimulareafiecărei etape dincadrul viețiiprodusului pentruîmbunătățireaperformanțeidemediu.

Deoareceexistăatâtdemulteproduseșiactoriimplicați,nuexistăosingură măsurăcaresăacopere totul.Astfel,este folositunnumăr marede instrumente(voluntaresauobligatorii)pentru atingereaobiec- tivelor.Acesteaincludinstrumenteeconomice, interzicereaanumitor substanțe,angajamente voluntare, etichetare ecologicășiprincipiideproiectare a produselor.

Lanivel deîntreprindere,sepotluamăsuri însferaextracțieișiprelucrăriidematerii prime,precumșiîn ceaaproiectăriișifabricăriiadecvatealeproduselor.Programele deintroducereaunortehnologiimai curate s-audoveditutilepentru reducerea producției dedeșeuriînindustrie.Deexemplu,EMAS (schemadeauditși managementdemediu),uninstrumentUEpebazădevoluntariat, recompenseazăunitățileindustriale careîși îmbunătățesccontinuuperformanța,stimulândameliorareaperformanțeipetermenlung.Unaltexemplude

prevenirereușităîlconstituieeliminareatreptatăsaureducereaconținutuluianumitormetalegrele,cumarfi mercurul șicadmiul,dinbaterii.Se îmbunătățescastfelperspectiveledereciclare șiselimiteazădisipareade substanțepericuloaseîn mediu. Instrumenteleeconomicenaționale,cumarfitaxareagenerăriidedeșeuri, potstimulașimaimultsocietățileindustriale îndirecția limităriiproprieiproducțiidedeșeuri.

Reducereacantității dedeșeuri casniceesteînsă o sarcină mult maicomplicată,deoarecepresupune diminuareaconsumului,îngeneral,precumși schimbarea tiparelorde consum,care,larândulsău,impune efectuareaunor schimbări aleobiceiurilorșistilului de viață aloamenilor.

Înprezent,lanivelnaționalaufostinițiateprograme ceseînscriuîndirecțiapreveniriisaureducerii generăriideșeurilor(ex.Planulde acțiunepentrutehnologii demediu–ETAP, cetranspune Planul de acțiunelansatde ComisiaEuropeanăînanul 2004).Inițiativelelegislativeșiprogramelepilot suntînsă insuficientepentru caimpactul să fievizibil, fiindnecesare conștientizareaimportanței și generalizarea practicilor de prevenirea generării deșeurilor.

Înacest context,precum șica urmareaprevederilorDirectivei 2008/98privind deșeurile,seimpuneelaborarea șipunereaînaplicareauneistrategiișiaunuiplande preveniresau reducereagenerăriideșeurilor, cevoroferi cadrulunitarpentruconvergențaacțiunilorde preveniresaureducereși pentru urmărirea progresului înregistrat.

b)Pregătireapentrureutilizare:

Operațiunile deverificare,curățare,sauvalorificareprincareproduselesaucomponenteleproduselor care audevenitdeșeuri suntpregătitepentruafireutilizate,fărăalteoperațiunide pretratare;

c)Reciclareadeșeurilor:

Operațiidevalorificareprincarematerialelesunttransformateînproduse, materiiprimesau substanțe,fiindfolositeînacelași scoppentrucareau fostconceputesauînaltscop.Aceastainclude reprocesarematerialelor organice, darnu includevalorificarea energeticași conversia învederea folosirii materialelor drept combustibil saupentruoperațiuniledeumplere.

Delaînceputul anilor’90pânăînprezent,s-au elaboratnumeroasedirectivealeUE șipolitici naționaleprin care sefixauobiectiveledeatinspentrureciclareșirecuperareșiselimitacantitateade deșeuricareseputeatrimiteladepozitelededeșeuri.În prezent, acestemăsuriîncepsă dearezultate.

Reciclarea estemetoda cevizează douaaspecteimportante:eficiențafolosirii resurselorșiimpactul asupramediului.Deșeurilenu maireprezintă,însocietateadeastăzi,acelrăuinevitabil,ciosursaimpor- tantăde resursesecundare,tocmai de aceeasepromovează dinceîncemaimultreciclareașiavantajele înceeaceprivește utilizareadurabilăaresurselor,deasemenea,deșeurilereprezintăosursăregenerabilă de energie.Reciclarea materialăpresupuneînlocuirea resurselorprimare cu folosireamaterialelor din deșeuri,darreciclareapropriu-zisă presupuneoseriedeactivitățianterioare:colectarea,transportul deșeurilor,prelucrareaintermediara care implică sortare,mărunțiresaucompactareetc.

d)Alteoperațiunidevalorificare, cumarfivalorificareaenergetică

(recuperarea deenergiedinardereadeșeurilor)

Operațiiprin caredeșeurilesuntfolositepentruaînlocuiunaltmaterialcearfifost folositpentrua îndeplinioanumităfuncție sauprin caredeșeurilesunt pregătitesăîndeplinească aceastăfuncție.

Tehnologiilede ardereadeșeurilors-audezvoltat,de-alungultimpului,de lainstalațiilesimplede eliminareadeșeurilor,lainstalațiide obținereaenergieidindeșeuri și cuintroducereadenoitehnologiide controlalemisiilor,reprezentândometodăcecâștigădinceîncemaimultinteresînstrategiiledegestionarea deșeurilor.

Obținereaenergieidindeșeuri(WastetoEnergy-WtE)presupuneardereadeșeurilorși utilizează conținutul energetic al deșeurilorpentruproducerea energieielectrice sauaobțineriidecăldură și electricitate,căldurafiindutilizată (recuperată și exportată)pentrudiferite servicii(încălzire,alimentarea cu apăcaldă). Totuși,oevaluareaimpactuluiasupramediului, în ceea cepriveșteincinerarea și recuperarea energetică dindeșeuri(WtE)esteobligatorie, ca șieficiențaenergetică,pentrucaaceastămetodă săfie acceptatășiaplicatăcusucces,îndefavoarea depozitării. Deasemenea,datoritădezvoltării celormai bune tehnologiide controlalemisiilordinzilelenoastre,incinerareacurecuperareenergeticăadeșeuriloresteo metodăfoarteavantajoasă,inclusă înstrategiiledemanagementaldeșeurilor.

Oaltămetodădevalorificareenergeticăadeșeurilor,utilizată relativfrecventșiîn România,este coincinerarea definită cafiindoperațiedeardere adeșeurilorcu scopul principal degenerarea energiei sauaunorprodusemateriale,prin care deșeurilesuntfolosite dreptcombustibiluzualsausuplimentar sauprin caredeșeurilesunttratatetermic pentrueliminare.

Aceastămetodăprezintămaimulteavantajeși posibilitățide valorificareadeșeurilor,printrecare:

Existențadejaainstalațiilordeco-incinerare (înfabricilede ciment), ceea cear reduce costurile deinvestițiinecesareinstalațiilornoide incinerare;

Arderea deșeurilorsefacelatemperaturifoarte ridicate(mai exactlatemperaturi depeste 1100 gradeC), și fărăeliminareaîn atmosferăadioxinei sauaaltorsubstanțedăunătoare sănătății oamenilor;

Coincinerareaînfabriciledecimentnugenereazăcenușă,aceastafiindînglobatăînclincher7;

Valorificareadeșeurilorestemaximă,avândlocorecuperarede100%atâtenergetică,câtși materială,fărăaafectacalitateaprodusului final,atent monitorizatăpetotparcursulprocesului tehnologic;

Posibilitateaarderiideșeurilorceconținmetalegrele(laniveldeurme),careînaltecondiții necesitătratamentespeciale;

e)Eliminareadeșeurilor (înprincipalprindepozitare)

Dinpunctdevedereecologic,depozitareaesteceamai puținrecomandabilăopțiunedinierarhia gestionăriideșeurilor.Cutoateacestea,eacontinuăsăfiecea mai răspânditămetodădeeliminarea deșeurilorînunelețări,printrecareșiRomânia,înciudafaptuluicăprezintăcele mai multeefectenegative asupramediuluișiasănătățiipopulației.Acestlucrupoatefipuspeseamagradului dedezvoltarealțărilor, al comportamentului și atitudinilorsocietății civile și autorităților;precumși existențainstrumentelorlegale,a factorilorpolitici.De exemplu,țărileîn cursde dezvoltare,au castrategiepolitică,darșiscopgeneral, dezvoltareaeconomică,lăsândproblemelelegatedemediu(impactuldeșeurilorasupramediului,încazul defață),peopozițieinferioară.Într-adevăr, înțărilecuoindustrieputernică,țări carereprezintăforțe economice,consumulderesurseșiproducția suntmult maimari,șiimplicitcantitateadedeșeuriesteîn consecința,însăîșipot dezvoltașiaplicatehnologii modernedegestionareadeșeurilorșiînacelașitimple diferențiazănetnivelul deeducație,darși măsura încare suntdispuși săaccepteanumiteinstrumente(ca deexemplu:„pay-as-you-through”;„willingness topay”).

Gestionareadeșeurilorreprezintăunadin problemele cu care se confruntăRomânia,înprezent. Abordareaintegratăîn gestionareadeșeurilorsereferălaactivitățilede colectare,transport,tratare, valorificareși eliminare adeșeurilor șiincludeconstrucția instalațiilor de eliminare adeșeurilorîmpreună cu măsurideprevenireaproduceriilorșidereciclare,conformecuierarhiaprincipiilor:prevenireaproducerii dedeșeuri șiaimpactuluinegativ al acesteia, recuperareadeșeurilorprin reciclare,refolosireșidepozitare finală sigurăadeșeurilor,acoloundenumaiexistă posibilitatearecuperării.

Responsabilitatea pentruactivitățiledegestionareadeșeurilorrevinegeneratoriloracestora,conform principiului„poluatorul plătește”,sau,după caz,producătorilor,conformprincipiului „responsabilitatea producătorului”.

Autoritățileadministrațieipublicelocalejoacăunrolimportantînasigurareaimplementăriilanivel localaobligațiilorprivindgestionareadeșeurilorasumatedeRomâniaprintratatul de AderarelaUniunea Europeană. Suntnecesare eforturiconsiderabile în vederea conformăriicu standardeleeuropene, cu respectareastandardeloreuropeneprivind managementuldeșeurilor.Rețeaua integratăasigurăeliminarea deșeurilorîninstalațiileconformecelemai apropiate,prinintermediul celormai adecvatemetodeși tehnologii,caresăasigureun nivel ridicatdeprotecțieasănătățiipopulației șia mediului,ținândseamade cele maibunetehnologiidisponibile,carenu implicăcosturiexcesive.

Pentruîndeplinireaobiectivelorprivindgestionareadeșeuriloraufostelaborateplanuridegestionare adeșeurilorlanivelnațional,regionalșijudețean.Prinsistemelede managementintegrataldeșeurilor unitățileadministrativ-teritorialeau formatasociațiidedezvoltare intercomunitare(ADI)învedereaînființării, organizării șiexploatării îninterescomuna serviciilor de salubrizaresaupentru realizareaunorobiectivede investiții comune,specificeinfrastructuriiacestuiserviciu.

4.1.3.[NUME_REDACTAT] mediuluide la contaminarea aerului, solului șiapeipânăladistrugereapeisajuluiși constituieo amenințare la adresabiodiversității.

Înprezent, politiciledemediu sebazeazădin ceîncemaimult peabordarea lanivelul ciclului integral deviață,careurmăreșteși iaîncalculimpacturilenegativealeutilizăriimaterialelorșienergiei de-alungul întregiivieția produselor(de undeși denumireadeabordare„dela nașterela groapă”).

StrategiatematicăaUEprivindutilizareadurabilăaresurselornaturaleesteobunăilustrarea modului încare,luând înconsideraretotcicluldeviațăalunuiprodus, se evită mutareaimpacturilordelao etapălaaltaaviețiiprodusului șidintr-unlocînaltulsaudintr-unmediuînaltul.Impactulasupramediului esteluatînconsiderarede-alungul întreguluicicludeviatăal produselor șiserviciilor, pentruaevitasaua minimizadeplasarea sarcinii demediu întrediferitelefazealeciclului de viațăși dela ofazala alta.

Cicluldeviațăalproduselor,delaextracțiaresurselorlaproducție șiconsum, pânălaeliminarea deșeurilor estereprezentat înfigurademaijos(Fig.2.).

Fig.2. Ciclul deviațădelaextracțielaproducție,consumși deșeuri

(Sursa: AEM,CTEpentruconsumși producțiedurabile

Deșeurile genereazănumeroaseimpacturiasupra mediului,inclusivpoluareaaerului,aapelorde suprafațășia apeifreatice.

Depozitelededeșeurisenumărăprintre obiectivelerecunoscutecageneratoaredeimpactși risc pentrumediu și sănătateapublică.Principaleleforme deimpactși riscdeterminate dedepozitelededeșeuri orășeneștiși industriale, înordineaîncaresunt perceputede populație,sunt:

modificăridepeisaj șidisconfort vizual;

poluarea aerului;

poluarea apelordesuprafață;

modificărialefertilitățiisolurilor și alecompozițieibiocenozelorpeterenurileînvecinate.

Scoaterea din circuitul natural sau economicaterenurilor pentrudepozitelededeșeuri esteunproces cepoateficonsiderattemporar,darcareîntermeniiconceptuluide “dezvoltaredurabilă”,seîntindepe durataa celpuțindouă generații,dacăseînsumeazăperioadele de amenajare(1-3 ani),exploatare(15-30 ani), închidereși postmonitorizare(30 anidupăînchidere).

Unaspectnegativesteacela că multe materialereciclabileșiutilesuntdepozitateîmpreunăcucele nereciclabile;fiindamestecate și contaminatedinpunctdevedere chimicși biologic, recuperareafiind dificilă.

Pânăînanii’70,gestionareadeșeurilorerabazatăpedepozitare.Cutimpulauînceputsăfie propuse,analizateșiadoptatediferitestrategiicareaveauînvedereobținereabeneficiiloreconomice.Ceva mai târziu,problema impactuluideșeurilorasupra mediuluidevinepregnantă,atențiafactorilorpolitici șia multorstudiidespecialitateîndreptându-sespre evaluareaimpactuluide mediuadiferitelorstrategiide gestionareadeșeurilorși analizacosturiloreconomice aleacestoraînraportcubeneficiiledemediu.

Analizaciclului deviață(LCA),cametodădeevaluare,acâștigatimportanțăînceeaceprivește și opțiuniledegestionareadeșeurilor,maialesîncomparareamaimultorparametridindiferiteleopțiunide tratament și fluxuldeproduse,șiadevenitprincipalulinstrumentde suportdecizionalal factorilorpoliticila toatenivelurile, fiindașadarun instrumentde evaluarede mediuputernicșipermiteapreciereabeneficiilor demediuale fiecăreimetodede tratareadeșeurilorșiidentificareapunctelorslabealeacestora,care trebuiescîmbunătățite.LCA cuprindepatruetape majore:scopul șidefinireadomeniuluide aplicare, inventarierea ciclului de viațăși impactulpreconizat,analizași interpretarea rezultatelor.

Producția și utilizarea resurselorvariază semnificativ de lao țarălaalta. ConformstatisticilorAgenției EuropenedeMediu, seconsiderăurmătoarelesectoareeconomice,în ceea cepriveșteimpactul asupra mediului:furnizareaenergieielectrice,apa,gaze,serviciilede transport șiagricultură, însășimineritul, construcțiileprecum șidiferitele activități industrialeauunimpact semnificativasupramediului.

4.1.4. [NUME_REDACTAT] și desfășurarea diferitelor activități economice generează presiuni asupra mediului legatedeocupareaterenurilor,modificarea peisajelorșiaecosistemelor,distrugereaspațiuluinatural, utilizareaneraționalăasolului,supraconcentrareaactivitățilorpe ozonăfoarte sensibilășicumarevaloare ecologică,etc.Înultimeletrei deceniis-aconștientizatfaptulcădiversificarea,accelerarea,globalizareași cronicizareasunttrăsăturidominante aleprocesului de deteriorareacapitaluluinatural.Deteriorarea capitalului natural este un proces real, extrem de complex, de lungă durată și cu o evoluție strict dependentăderitmul,formeleșiforțeledezvoltăriisistemelorsocio-economice.

Gestionareași eliminareadeșeurilorpunepresiuni atâtasupramediului,deexempluprin emisiilede poluanțișiacereriideenergiesauterenuri,precumșiasuprasănătățiiumane,înspecialîncazulslabei gestionăriadeșeurilor.Deșeurile suntoresursăpotențialădeoarecemaimulte fluxuride deșeuri reprezintă materialecarepotfirefolosite,reciclatesaurecuperate.

Consumul ridicatderesursecreeazăîngeneralpresiuniasupramediului.Acestepresiuniinclud epuizarearesurselor neregenerabile,utilizarea intensivăa resurselorregenerabile,emisii în apă,aerși sol provenitedin toateactivitățile industrialeSe acceptăcă există limitefizicepentru creșterea continuă a utilizăriiresurselor.Locuințele,alimenteleși mobilitateajustificăcea mai marecotăde utilizarearesurselor șideexercitarea presiunii asupramediului.

4.2.Tipuri de deșeuri

4.2.1Deșeuri municipale

a)[NUME_REDACTAT] municipale reprezintătotalitateadeșeurilorgenerateînmediulurban șiruraldingospodării, instituții,unități comerciale,unitățieconomice (deșeurimenajere șiasimilabile),deșeuri stradale colectate dinspații publice, străzi,parcuri, spații verzi,precum și deșeuri din construcții și demolări colectatede operatoriidesalubrizare.

Colectarea deșeurilor municipaleeste responsabilitatea municipalităților, direct (prin serviciilede specialitatedin cadrulConsiliilorLocale) sauindirect (prin cedarea acestei responsabilitățipebază de contract, cătrefirmespecializateînserviciidesalubrizare).

În anul2010,cantitateadedeșeurimunicipalecolectatăprinintermediulserviciilorpropriispecializate aleprimăriilorsauale firmelorde salubritatea fostde 6,93milioane tone.Înjurde63%din populațieeste deservităde serviciilede salubritate,lanivelnațional,ponderea înmediulurban fiind de84%,iarînmedial ruraldoar de 38%.

Tabel.1.Deșeuri totale colectatedemunicipalități,în anul2010

Sursa:AgențiaNaționalăpentruProtecțiaMediuluișiInstitutul NaționaldeStatistică

Pentru populațiacare nu este deservită de serviciide salubrizare,cantitateadedeșeurigenerată (și necolectată)se calculeazăînfuncțiedeindiciidegenerare stabilițiprinPlanurileRegionale de [NUME_REDACTAT], și anume:0,9kg/loc/ziînmediulurban și0,4kg/loc/ziînmediul rural. Pentruanul2010afost estimatăocantitatededeșeuri generatașinecolectată deaprox.1,5miltone,rezultândo cantitatetotalăde deșeurimunicipalegenerate înanul2010de8.441.596tone.

CompozițiaprocentualăadeșeurilormunicipaleînRomânia,pentruanul2010,esteprezentatăîn figura 4.

Figura 4. Compozițiaprocentualămedieadeșeurilormunicipaleînanul2010

În ceea cepriveștesistemulde colectareadeșeurilormenajere,metodatradițională de colectareîn amestec esteceamaifrecventă, deținând o pondere deaproximativ 96% din deșeurilemenajere și asimilabile colectate.Colectareaselectivăareîncăo pondereredusă,fiind încursdeextindere.

b)[NUME_REDACTAT] colectarea,transportul,valorificareașieliminareaaces- tora,inclusivmonitorizareadepozitelorde deșeuridupă închidere.ÎnRomânia, responsabilitateapentru gestionareadeșeurilormunicipaleaparțineadministrațiilorpublicelocale,care,prinmijloaceproprii sauprin concesionareaserviciuluidesalubrizarecătreun operatorautorizat,trebuie săasigurecolectarea(inclusiv colectarea separată),transportul,tratarea, valorificareașieliminareafinalăa acestordeșeuri.

Lanivelulanului2010,maimultde95%dincantitateadedeșeurimunicipalecolectatădeoperatorii desalubrizarea fosteliminatăprin depozitare,ratelede reciclareși valorificareaacestortipuridedeșeuri fiindîncă foarte reduse.Înanul2010,din6264,78mii tonedeșeurimunicipalecolectatedeoperatoriide salubritate(exclusivdeșeuridinconstrucțiișidemolări),au fostvalorificate100,56miitonedeșeuri,dincare 93,62miitone prinreciclareși6,94toneprincoincinerare.

Graduldevalorificareredusare înprimul rândcauzede natură tehnică(inexistențainfrastructurii de colectareseparatășide sortareîn celemaimultezone ale țării,respectivlipsacapacităților dereciclare pentruanumitetipuridemateriale), darșieconomică (lipsaunorinstrumentefinanciarecaresăstimuleze/ obligeoperatoriidesalubrizaresălivrezedeșeurilecolectate cătreinstalațiidetratare /valorificareșinu cătreeliminare).Menționămșifaptulcă,înparalelcuactivitateaoperatorilordesalubrizare,existăcircuite paraleledecolectareșisortareadeșeurilorreciclabiledindeșeurilemunicipale(puncte decolectare autorizate,sortări ad-hoclaintrareaîn depozituldedeșeuri),darcarenusuntcuantificatecaatare,ceeace conducelaoscădereaparentă avaloriiratelordereciclare/valorificarea acestora,peransamblu.

Înacelași timp, pentruanumitetipuride deșeuri nuexistăpractic opțiuni viabilede reciclarepeplan național (deexemplu,pentru sticlă, seînregistreazăatât ocapacitatetehnică relativ redusăafabricilor de sticlă pentruaprelucra deșeuri, cât șio lipsăde interes,avândîn vederecalitatea slabăadeșeurilorde sticlăfurnizate,respectivcosturilesuplimentarecarearfinecesarepentruaobținedeșeuridecalitate corespunzătoare).Interesulpentru reciclareestemaimare încazul metalului,plasticului și hârtiei,darși aici se înregistrează cantități relativ importante care sunt colectate separat și apoi transportate în afara granițelor Românieipentrureciclareapropriu-zisă.Înanul 2010 aufost exportateînvedereavalorificării cca.380miitonedeșeuridehârtie, plastic șimetal.

Valorificareaenergeticăadeșeurilordeambalajecuputerecaloricăserealizează,înprimul rând,în fabricile de ciment caresuntautorizatepentru coincinerareadeșeurilor.Inanul 2010au fostvalorificateprin coincinerarecca10miitonedeșeuride ambalajecolectate selectivdindeșeurile municipale.Pânăîn momentulactual, cantitateadedeșeuri deambalaje coincineratănuafost foarte mare, avândînvederecă, pede-o parte,seacordăatenție înprimul rândreciclării,iarpedealtă parte,cantitateadedeșeuripretabilă coincinerăriiesterelativredusă.

Eliminareadeșeurilor municipaleserealizeazăexclusivprin depozitare.Pânăînprezent,înRomânia nuaufost puseînfuncțiuneinstalațiipentruincinerarea deșeurilormunicipale.

Depozitareadeșeurilormunicipaleserealizeazăatâtpedepoziteconforme(27,lanivelulanului 2010),câtșipedepoziteleneconformecarepotcontinuaoperarea,respectivsisteazăactivitatea,conform perioadelor de tranzițieaprobatedeUE(prevăzute înHG349/2005 privind depozitareadeșeurilor).

Încursulanului2010aufostînfuncțiune106depoziteneconformepentrudeșeurimunicipale,din care26au sistatactivitateala16iulie2010, în conformitate cu calendarulde sistareprezentatînPlanulde implementarealDirectivei1999/31/CE,precumși înHG nr. 349/2005privinddepozitareadeșeurilor.Pe restuldepozitelordedeșeurimunicipaleneconforme,cuperioadădetranzițieetapizatăpânăla16iulie 2017,înprezentseefectueazăîmbunătățirialeactivitățilordeoperareșimonitorizare.Deasemenea,au fost luate măsurile necesare pentru constituirea fondului de închidere și urmărire post-închidere (la momentulsolicităriiactelordereglementare,deținătoriidedepoziteaufostobligațisăprezintedovezi privind constituireafondurilordeînchidereși urmărirepost/închiderea depozitului).

În perioada 2004-2010, s-a sistat activitatea de depozitare pe 163 de depozite municipale neconformepentrucare suntîncurs derealizarestudiiledefezabilitateșiproiecteledeînchidere.

Totînaceastăperioadăs-asistatactivitatea dedepozitareșipedouă depozite conforme(Baicoi șiCâmpina-Bănești, județulPrahova),datorită epuizării capacitățiidedepozitareaacestora.

Concomitentcusistareadepozităriipedepoziteleneconformeaufostrealizatestațiidetransferși sortare,careaupreluatdeșeurilecolectatedinlocalitățileîncareafostsistatăactivitateapedepozitele neconforme.

4.2.2. Deșeuribiodegradabile

ÎndocumenteleprezentatepeparcursulnegocierilorCapitolului 22-Mediu,respectivînPlanulde implementareal Directivei1999/31/CEprivinddepozitareadeșeurilor,în ceeaceprivește reducerea cantitățiidedeșeuribiodegradabiledepozitate,precumșiîn răspunsulla scrisoareaComisieiEuropene nr. JDdC/amp Ares.env.C.2(2010) 711845din21octombrie2010,Româniaa precizaturmătoarele:

primeledouăobiectiveprevăzutela art.5alineatul(2)litereleașibdinDirectivă,referitoare lareducerea cantitățiidedeșeuribiodegradabilemunicipale depozitate,nupotfi realizateîntermeneleprevăzutede Directivă(16iulie2006, reducerea cu 25%din cantitatea totalădedeșeuribiodegradabilemunicipale, exprimatăgravimetric,produsăînanul1995 sau înultimulanînaintede1995,pentru care sunt disponibile dateEurostatstandardizate,respectiv16iulie2009,reducereacu50%);

avândînvederecă,înanul1995,întreagacantitatededeșeurimunicipaleafosteliminatăprin depozitare, în conformitate cu prevederile paragrafului 3 al art. 5 alineatul (2) din Directivă, Româniaaoptatpentruderogareadepatruani,referitoarelarealizareaobiectivelorstabilitelaart. 5alineatul(2)litereleașibdinDirectiva1999/31/CE,respectivpânăla16iulie2010șipânăla16 iulie2013.

Începândcuanul2006,aufostdemarateacțiuniînvedereaconstruiriideplatformepentrucompostareadeșeurilorvegetaledinparcurișispațiiverzi dinzoneleurbane șiconstruireaunorstațiide sortarea deșeurilorreciclabileși destațiide compostareadeșeurilor biodegradabileînapropiereadepozitelorpentru deșeuri.

ÎnTabelul2esteprezentatăevoluțiacantitățilordedeșeuribiodegradabilegenerateînanii 2009 și2010 (inclusiv celegenerateși necolectate),comparativcuanuldebază1995.

Tabel 2. Evoluția cantităților de deșeuri biodegrabile

(Sursa:AgențiaNaționalăpentruProtecțiaMediuluișiInstitutulNaționaldeStatistică)

Continuareareduceriicantitățiidedeșeuribiodegradabilegenerateînanul2010,comparativcuanul 2008,sedatoreazăextinderiicolectăriiselectiveadeșeurilordehârtie,cartonșiadeșeurilorbiodegradabile dinspațiileverzi,parcurișialtezone.Autoritățilelocale,responsabilecugestionareadeșeurilormunicipale,s-au concentratîn specialpe colectarea selectivăadeșeurilorbiodegradabile,carepotfi colectateușorși tratatefărăcosturiexcesive,înspecialînzonelerurale.Înacestsens,aufostderulateacțiunideinformare și conștientizareapopulației dinzona ruralăpentrucompostareaindividualăîngospodăriiadeșeurilor vegetale,construireaunorplatformeînzonarurală pentrucompostareagunoiuluidegrajd șiadeșeurilor vegetale.

S-aobservatîn acelașitimpși o schimbarea comportamentului lanivelul consumatorului,înspecial dinmarileaglomerăriurbane,careutilizeazădinceîncemai multproduse gatapreparatesausemi– preparate.

În vederea respectăriiangajamentelorasumateîn acestdomeniu,laînceputulanului2011,lanivel național,erauun numărde 60deinstalațiișiplatformedecompostarefinalizate(autorizatesauîncursde autorizare) pentrucompostareadeșeurilorbiodegradabilemunicipale.

4.2.3 Deșeuri industriale

a)Generareadeșeurilorindustriale

Încursulanului2010,cantitateadedeșeurigeneratedeindustriaextractivă,energeticășiprelucrătoarea fostdecca.255milioanetone,dincare,ceamaimareparte(peste90%)suntdeșeurirezultatedinactivitățile deextracție(minerit).

Deșeurilenepericuloasegeneratepeprincipaleleactivitățieconomice,cuexcepțiaindustrieiextractive,înperioada2004-2010,suntprezentateîntabelul3.

Tabel3.Deșeurilenepericuloasegeneratepeprincipaleleactivitățieconomice,înperioada2005–2010

(Sursa:AgențiaNaționalăpentruProtecțiaMediuluișiInstitutulNaționaldeStatistică)

Deșeurile periculoase,generateînanul2010,în cantitate de438.581tone,au reprezentatcirca0,2% dintotaluldeșeurilorgenerate(inclusivdeșeuridinindustriaextractivă).Majoritateadeșeurilorpericuloase aufosteliminateprin depozitare,restulfiindvalorificatesau eliminateprinco-incineraresauincinerareîn instalațiile propriialegeneratorilorsau în instalațiispecializate aparținând operatorilorprivați.

b)Depozitareadeșeurilorindustriale

Încursulanului2010,aufostînoperare40dedepozitepentrudeșeuriindustrialepericuloaseși nepericuloase,din care:

8 depozitepentrudeșeuriindustrialepericuloase,din care;

6 depoziteconformeale operatoriloreconomicicareîșidepozitează propriiledeșeuri;

2depozitezonaleconforme,unulînjudețulIalomița,operatdeSCVIVANISALUBRITATESA Slobozia și unulînjudețulPrahova, operatde SCEcomaster [NUME_REDACTAT] SRL

32depozite pentru deșeuriindustrialenepericuloase, dincare:

15depoziteconforme;

15depozitecareutilizeazăinstalațiide“hidro-transport”adeșeurilorsaucaredepozitează deșeuriînstare lichidă și deșeuricuproprietățicorozive,oxidante;

2iazuride decantaredincele5cuperioadădetranziție.

La datade 31.12.2010erauplanificate săîșisistezeactivitateadedepozitareadeșeurilorlichide2 depoziteneconforme,șianume:1depozit(aparținândSCALUMTulceaSA)s-aconformatîncepândcu lunadecembrie 2010, prin schimbarea tehnologieidedepozitareînfluiddens(înurma punerii înfuncțiunea instalațieideîngroșare,șlamul sedepuneîn fazădensă,cuun conținut însolidede minim52%),iarpeun depozit,aparținândSCELECTROCENTRALE DEVASA, jud.Hunedoara (depozitulBejan)s-acontinuat depozitareadeșeurilorprin utilizareainstalațieide “hidro-transport”deoarece nua fostfinalizată investiția "Extinderepeorizontalăadepozituluidezgurășicenușă maldrept râulMureș,extravilanulcom.Șoimuș". Nouldepoziteste realizatînprezent înproporțiede 95%.Penouldepozitsevadepozitaatât șlamdensde zgurășicenușă, câtșisubprodusede ladesulfurare.

c)Deșeurigeneratede activități medicale

MinisterulSănătății,prinInstitutulNaționaldeSănătatePublică,elaboreazăanualSintezanațională„Monitorizareasistemuluidegestionareadeșeurilorrezultatedinactivitateamedicală”șiactualizeazăbaza naționalădedateprivinddeșeurilerezultatedinactivitateamedicală.

Bazadedate privind deșeurilerezultate dinactivitatea medicalăesterealizatalanivelulINSP,printr- unsistemde raportaretrimestrialăadatelorcolectatedeunitățile sanitarecupaturi,subcoordonarea direcțiilorde sănătatepublicălocale,pebazametodologiei decolectarea datelor.Principaleleobiectiveale bazeinaționalededate sunt:evaluareaperiodicăasistemului degestionareadeșeurilor,derulat înunitățile sanitarecupaturi,determinareacalitativășicantitativăadeșeurilorproduse înunitățilesanitarecupaturi, identificareariscurilorcepot fi generate de această categoriededeșeuri, minimizareacantitățiide deșeuri medicale generate deunitățilesanitare, precum șipropunereaunor măsuricevizeazăîmbunătățirea sistemuluidegestionareadeșeurilorproduseînunitățile sanitare.

Culegerea șiraportareadatelor pentrubazanaționalade dateadeșeurilorrezultatedin activitatea medicalas-a realizatpebazaMetodologieide culegereadatelor, reprezentatădeAnexa2a Ordinului MinistruluiSănătățiinr. 219/2002 cumodificărileși completările ulterioare(reglementareîncursde revizuire),șiaMetodologieiprivindinspecțiamodului degestionareadeșeurilorrezultatedinactivitatea medicala. Metodologia deculegereadatelorseaplicalunar,iarmetodologiadeinspecție,trimestrial,la nivelulunitarilor sanitarecupaturi.

Pentruanul 2010 aufost raportatedatede câtre41de direcțiidesănătate publică județeneșia municipiuluiBucurești,pentrutrimestreleI,II,IIIșiIV.Dateletransmisereprezintătipurișicantitățide deșeurirezultatedinactivitateamedicală,precumșimoduldegestionareaacesteicategoriidedeșeuri,la nivelulunitarilor sanitarecupaturi.

Astfel,au raportat391deunitățisanitarecupaturi,dintr-un totalde476deunitățisanitare cupaturi existente la nivelnațional.DinmunicipiulBucureștiauraportat 31despitale, dintr-untotal de56deunități.

Toateunitățilesanitareinvestigaterealizeazăseparareapecategoriiadeșeurilorgenerate.Înceea ceprivește recipientelepentrucolectareadeșeurilorpericuloaserezultatedinactivitateamedicală,97%din unitățilesanitarefolosescrecipiente corespunzătoare,în conformitate cuprevederilelegaleîn vigoare,iar restulde3%nuutilizeazăambalajecorespunzătoareatâtpentrudeșeurileinfecțioase,câtșipentruceleînțepătoare/tăietoare. În lipsa recipientelor rezistente la acțiuni mecanice (înțepare-tăiere) se folosesc ambalajeimprovizatesausecolecteazăîmpreunăcudeșeurileinfecțioasesolide,încutiidecartoncusac dinplastic în interior saudirectînsaci deplastic.

Evoluția cantitățilorde deșeurimedicale periculoase esteprezentată întabelul4.

Tabel4.Evoluțiacantitățilordedeșeurimedicalepericuloase,înperioada2007–2010

(Sursa: Institutul deSănătatePublicăBucurești)

Comparativ cuanul2009,înanul2010 seconstatăoscăderecucca10%acantitățide deșeuri periculoaseprovenită dinactivitateaunitățilorsanitarecupaturi.Colectarea,transportulșidepozitarea temporarăadeșeurilormedicale în interiorul unitățilormedicale se realizeazăîn conformitate cu reglementările specifice învigoare, stabilite deautoritateapublicăcentralăpentru sănătate.

Tratareașieliminareafinalăadeșeurilormedicalepericuloaseserealizeazăprinsterilizaretermică (în instalații aparținândunităților medicalesauîn instalații care presteazăserviciipentru terți)șiprin incinerare (în instalațiipentruincinerarea deșeurilorindustrialepericuloase).

Tabel5.Categoriideechipamenteelectriceși electronice(EEE)

PotintroducepepiațăechipamenteelectriceșielectronicenumaiproducătoriiînregistrațiînRegistrul ProducătorilorșiImportatorilorde EEE,constituitlaA.N.P.M.

Laînceputulanului2006,s-ademaratproceduradeînregistrareaproducătorilor deechipamente electriceșielectroniceînRegistrul producătorilorșiimportatorilordeechipamenteelectriceșielectronice, conformcerințelorlegislațieiînvigoare.Pânălasfârșitulanului2010,s-auînregistrat1.351 producătoride echipamenteelectriceși electronice(EEE).

Înanul2009,afostpusăpepiațăo cantitatede123.766,98 toneEEE (datepreliminare).Distribuția acesteiapecategorii esteprezentatăîntabelul6.

Tabel 6.DistribuțiapecategoriiaEEE, pusepepiațăîn anul 2010 (datepreliminare)

(Sursa: AgențiaNaționalăpentruProtecțiaMediului)

Învederearealizăriobiectiveloranualedecolectare,reutilizare,reciclareșivalorificareaDEEproducătoriipotacționa:

individual, utilizând propriileresurse;

printransferareaacestorresponsabilități,pebazădecontract,cătreunoperatoreconomiclegal constituit și autorizatîn acestsens.

4.2.4. Deșeuride ambalaje

ÎnbazaOrdinuluiMinistruluiMediului șiGospodăririiApelornr.927/2005cuprivirelaprocedurade raportare a datelor referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje, au fost raportate datele privind ambalajele și deșeuriledeambalaje gestionateîn anul 2009.

Analiza și interpretarea datelorafostefectuatăîn cadrulA.N.P.M.Suntprezentate,în continuare, principalelerezultateobținuteșiinterpretareaacestora.Cantitatea totalădeambalajeintrodusăpepiață,în anul2009,afost de998.690 tone.

Tabel7.Structuraambalajelor introdusepepiață,pe tip dematerial,înanul 2010

(Sursa:AgențiaNaționalăpentruProtecțiaMediului)

Seconsideră că întreagacantitate deambalajeintrodusă pepiață devinedeșeu.

Înanul2009afostvalorificatăocantitatetotalăde466.780tonededeșeurideambalaje,dincare 404.200toneaufostreciclate.

Raportat la întreaga cantitate de ambalaje introdusă pe piață în anul 2009, procentul total de valorificareafost de46,74%, iarprocentuldereciclareafost de40,47%.

Fațădeîntreagacantitatededeșeurideambalajegenerată,aufostvalorificateurmătoarelecantități dedeșeuri:

înanul 2005 –27,9%valorificare,dincare24,3%prinreciclare;

înanul 2006 –26,6%valorificare,dincare23%prinreciclare;

înanul 2007 –35,7%valorificare,dincare28,6%prinreciclare;

înanul 2008 –36,62%valorificare,dincare30,56%prinreciclare;

înanul 2009 –40,74%valorificare,dincare33,51%prinreciclare;

înanul 2010 –46,74% valorificare,dincare40,47% prinreciclare.

4.3Planificare

Planificarea gestionăriideșeuriloresteun instrumentimportantpentrupunereaînaplicarea politicilor șireglementărilorlegatededeșeuri.Planificareapoatepuneîn evidență stimulentepentruredirecționarea deșeurilorde ladepozitarelareciclare șipentruvalorificarea conținutuluide resursedin deșeuri.Celemai importanteelementeîn planificareagestionării deșeurilorsunturmătoarele:

implicareapărțilorinteresateși,îngeneral,apubliculuilargînprocedura deplanificareagestionării deșeurilor;

stabilirea unor ținte specifice pe sectoare economice, fluxuri concrete de deșeuri și tratarea deșeurilor;

îmbunătățireastatisticilorprivitoarelagenerarea,transportulșitratareadeșeurilorînsectoarele economice șifluxurilededeșeurirelevante;

planificareașirepartizarearăspunderilorpentruasigurareauneicapacitățide trataresuficiente;

definirearăspunderilorșiincludereaeiînplan,împreunăcudescriereacăilorșimijloacelorde punere înaplicare.

PlanificareagestionăriideșeuriloresteobligatorieînUE(conformdirectivei-cadruprivind deșeurile)și seutilizeazădeja cu rezultatebune:înmulte dintrețărileUE-25, s-auintrodustaxenaționalepedeșeuri și peeliminareadeșeurilor,pentrua contribuila finanțareagestionăriideșeurilorșia sporiastfel interesul pentruvalorificarearesurselordindeșeuri,în loculsimpleieliminări a acestora.

ConformcerințelorlegislațieiUniunii Europene,documentele strategicenaționaledegestionarea deșeurilor, cuprind douăcomponenteprincipaleșianume:

StrategiaNaționalădeGestionareaDeșeurilor–estecadrul carestabileșteobiectiveleRomânieiîn domeniulgestionăriideșeurilor;

PlanulNaționaldeGestionareaDeșeurilor –reprezintăplanuldeimplementareastrategieiși conținedetaliireferitoarelaacțiunilecetrebuieîntreprinsepentruîndeplinireaobiectivelorstrategiei,la modul dedesfășurareaacestoracțiuni,inclusivtermeneșiresponsabilități.

StrategiaNaționalădeGestionareaDeșeurilor(SNGD)șiPlanulNaționaldeGestionareaDeșeurilor (PNGD)au fostelaboratedeMinisterulMediului șiDezvoltării Durabile,în conformitate cu responsabilitățile ceîi revin,caurmare atranspuneriilegislației europeneîn domeniulgestionăriideșeurilorșiconform prevederilorOrdonanțeideUrgențăaGuvernuluinr.78/2000privind regimuldeșeurilor,cucompletărileși modificărileulterioare.

ElaborareaStrategieiNaționaleșiaPlanuluiNaționalde GestionareaDeșeuriloraavutdrept scop creareacadruluinecesarpentrudezvoltareași implementareaunui sistemintegratde gestionarea deșeurilor,eficientdinpunct devedere ecologic și economic.

StrategiaNaționalășiPlanulNaționaldeGestionareaDeșeuriloraufostpublicateînanul 2004,cutreiani înaintedeaderareaRomânieilaUniunea Europeană.AcestedocumenteaufostconceputepebazaunorPlanuri JudețenedeGestionareaDeșeurilor,începuteîncădinanul2001,darși înconformitatecuobiectivelepoliticii naționaledeprotecțieamediuluișidedezvoltaredurabilă(StrategiaNaționalăpentruDezvoltareDurabilă– 1999șiStrategiaNaționalădeProtecțieaMediului–2002).Înaceaperioadă,s-apusaccentulpeadoptarea cadruluilegislativnecesar aderăriila UniuneaEuropeanășipetranspunerea în legislațiaromânească a directivelorcheieprivindgestionareadeșeurilor,precumșiaaltordirectivedindomeniulprotecțieimediului.

Orientareacomunitarădinultimiiani,prinrevizuireaDirectiveiCadruadeșeurilor,prinadoptarea [NUME_REDACTAT] prevenireaproducerii deșeurilorșideutilizare durabilăa resurselor naturale, demonstreazăhotărâreaînfavorizareaopțiuniloraflatepe treptele superioarealeierarhieideșeurilor.Acest lucruimpuneRomâniei adoptareade măsurienergiceînacestsens,încondițiileîn careopțiunea folosită aproapeexclusiv înțaranoastră estedepozitarea deșeurilor.Astfel, se impune revizuirea acestor documente,lucrucareafostînceput înanul2008.RevizuireaSNGDșiaPNGDtrebuiesăținăcontde stadiulactualalimplementării,deprogresele făcute,depuncteleslabeundenu s-areușitîndeplinirea obiectivelor șidenoiletendințe strategiceeuropene îndomeniul deșeurilor.

Lasfârșitulanului2006,aufostelaboratePlanurileRegionalede GestionareaDeșeurilor(PRGD),de AgențiileRegionalepentruProtecțiaMediului,în colaborarecureprezentanții autoritățilorde mediudela nivellocal și ai autoritățiloradministrației publicelocaleși județene,utilizânddate dela nivelulacestora. PlanurileRegionalede Gestionare aDeșeurilor,elaborate pebazalegislației românești șieuropene șiapro- bateprin OrdinministerialcomunalMinisteruluiMediului și [NUME_REDACTAT](actualmenteMinisterulMe- diuluișiPădurilor)șiMinisteruluiIntegrăriiEuropene (actualmente MinisterulDezvoltăriiRegionale șiLocu- ințelor),transpun,lanivelregional, obiectivele [NUME_REDACTAT] de GestiuneaDeșeurilor.Acestedocu- mentepromovează cooperarea între autoritățilejudețeneșicelelocale, învedereaînființării șidezvoltării unuisistemde managementintegrataldeșeurilor,caresăînlocuiascăsistemulexistent,ineficientatâtdin punctdevedereeconomic,câtșidinpunctdevederealprotecției mediului.Înacestcontext,au fost identificatesoluțiiposibile,specifice, înfuncțiedeparticularitățilefiecăreiregiuni,pentruaseasigura îndeplinireaobiectivelornaționale șia angajamentelorasumatedeRomâniapentruCapitolul22–Mediu.

Detalierea, laniveldejudeț,amăsurilorșiacțiunilorcuprinseînPRGDse faceprinplanurilejudețene de gestionareadeșeurilor,caresuntîncursde elaborarede consiliilejudețene,împreunăcutoțifactorii interesațidinfiecarejudeț.

4.3.1 Directiva cadruprivind deșeurile

PrincipalulobiectivalnoiiDirective cadru,Directiva 2008/98/CE privind deșeurile esteprevenirea generăriideșeurilorși reducereaimpactuluiasociatalacestora,asupramediului,darși reducereaefectelor generalealefolosiriiresurselorșicreșteriieficiențeifolosiriiacestora.Dintremodificărileimportanteaduse deaceastăDirectivă,menționăm:

adăugareaunui mecanism ce permiteclarificareamomentuluiîncareundeșeuîncetează sămaifie deșeu(„end ofwaste”);

clarificareadefinițiiloranumitoroperațiunidegestionareadeșeurilor;

introduceierarhiadeșeurilorcaoordineaprioritățilorpentruceeacereprezintăceamaibună opțiunedinpunctdevederealprotecțieimediului;

includerea prevederilorreferitoareladeșeurile periculoase;

clarificareaprevederilorreferitoarelaplanuriledegestionareadeșeurilorșispecificareanecesității luăriiînconsiderare a întreguluicicludeviață aldeșeurilor,înmomentulelaborării planurilor;

solicitareacaStateleMembresăelaboreze programe de prevenireaproducerii deșeurilor.

Directiva cadru2008/98/CEprivind deșeurile conține,printre altele,prevederiîndomeniul prevenirii (adoptareadeindicatoripentrumonitorizareaprevenirii,adoptareaunei politicideecodesign,stabilireade obiectivedeprevenireprinaplicareacelormaibune practici,etc.) șiîndomeniulreciclării.StateleMembre vororganizasistemede colectareseparatăcelpuținpentruhârtie,metal, plastic,sticlăpânăîn2015.Se impunțintedepregătirepentrureutilizareși reciclareadeșeurilorde minimum50%dinmasatotalăpentru deșeurilemenajere șiasimilabilepânăîn 2020șipregătireapentru reutilizare, reciclareșialte operațiunide valorificarematerială,inclusivoperațiide umplerecareutilizeazădeșeuri, pentrumin70%dinmasa deșeurilor provenitedinactivitățiledeconstruireși desființare.

În același timp,Directiva2008/98/CE simplifică cadrul legislativexistentîn domeniul gestionării deșeurilor prin:

abrogareaDirectivei91/689/CEEprivinddeșeurilepericuloaseșiincluderea prevederireferitoare laacestetipuride deșeuricao consecințăanecesitățiiîndepărtăriiunordispozițiiînvechite,modi- ficării anumitordispoziții referitoare lamanipularea/deținerea deșeurilorpericuloase stabilite în Directiva91/689/CEEînvedereaunei maimari clarități atextului;_cât și pentruclarificareamodului deaplicarealinterdicțieide amestecareadeșeurilorstabiliteînDirectiva91/689/EECși a derogărilorde laaceastăinterdicțiecareînplusartrebuisăsatisfacăcondițiacucelemai bune tehnicidisponibile,în consecință

abrogarea Directivei 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate dispozițiile relevante fiind incluseînnouadirectivă. Gestionareauleiurilor uzatetrebuie să fieefectuatăîn conformitatecu ordineadepriorități aierarhieideșeurilorșitrebuieacordatăprioritateopțiunilorcareoferăcele mai bunerezultate globaledinpunctdevederealprotecțieimediului

Maimultdecâtatât,aceastăDirectivă promovează:

utilizareasustenabilă aresurselornaturale;șiaplicarea practicăaierarhieideșeurilor

minimizareaimpactuluinegativasuprasănătățiipopulațieișimediuluidatoratgenerăriideșeurilor;

considerarea întreguluiciclu de viață;

măsuri care să urmărească decuplarea (ruperea) legăturii dintre creșterea economică și generarea deșeurilor;

introducereademăsuripentruaeficientizasistemuldesancțiuni,proporționaleșicuefectde descurajare a acelora careîncalcădispozițiile prezenteidirective;

introducereademăsuricaresăasiguresortarealasursă,colectareșireciclareafluxurilorde deșeuriprioritare.

4.4. Perspective

4.4.1. [NUME_REDACTAT] pentruGestionareaDeșeurilor

Strategia NaționalăpentruGestionarea Deșeurilor elaboratăîn 2004avealabaza cadrul legislativ existentlaaceadată,necesarpentruo gestionarecorespunzătoareadeșeurilor,învedereatranspunerii și implementăriilegislațieieuropene îndomeniu.

RevizuireaSNGDtrebuiesăținăcontdestadiulactualalimplementării,deprogreselefăcute,de puncteleslabeundenus-areușitîndeplinireaobiectivelorșidenoiletendințestrategiceeuropeneîn domeniuldeșeurilor.

În îndeplinirea strategiei,roluladministrației centraleestedea crea cadrulnecesarpentrucafiecare parteasocietățiisăîși asumeresponsabilitateașisă-șimanagerieze propriiledeșeuri.Deoareceexistă încă problemeînîndeplinireaobiectivelorSNGD,toți factoriiimplicațitrebuiesăîșiasumeresponsabilitateaunei gestionăriraționale aresurselorșideșeurilorastfel:

producătoriitrebuiesăproducăbunurifolosindmaimultematerialereciclateșimaipuține materiiprime;produselelortrebuie săgenerezemaipuținedeșeuri și săaibă un impact câtmai scăzutasupramediului;

distribuitoriitrebuie săreducăambalajeleși săsprijineconsumatoriipentruageneramai puține deșeuri;

consumatorii,atâtoperatoriieconomici,câtșipopulația,trebuiesăîșireducădeșeurile,săle colectezeseparatînvedereareciclării,săachiziționezeprodusesauserviciicaregenerează maipuține deșeurișicareau unimpact câtmaiscăzutasupramediului;

autoritățilelocaletrebuiesăfurnizezedirectsauindirectserviciidecolectareșidereciclarepentru locuitorișisăofereinformațiiprivindreducereadeșeurilor;deasemenea,trebuiesă-șiplanifice măsuridegestionareadeșeurilorșisăinvesteascăînfacilitățidecolectareșitratareaacestora;

operatoriitrebuiesăinvesteascăînreciclareașirecuperareadeșeurilorșisăfurnizezeservicii decalitateîn acestsenspentruclienții lor.

ElementeledebazaaleSNGDrevizuite sunt:

Prevenireașivalorificareadeșeurilor(refolosire,reciclare,recuperareenergetică),înconformi- tatecuierarhiagestionăriideșeurilorșicerințeleStrategieiEuropeneaDeșeurilor;(acestlucru va conduceladecuplareacreșteriicantitățilordedeșeuridecreșterea economică)

Îndeplinireațintelorpropuse, cuaccentpețintelereferitoareladepozitareadeșeurilorbiodegradabile;oatențiedeosebitătrebuie să seacorde încontinuarețintelorreferitoareladeșeurilede ambalaje și ladeșeurileelectrice șielectronice;asigurareadeinvestițiipentruinfrastructura necesară redirecționării deșeurilorbiodegradabiledela depozitare;

Creștereareciclăriiși arecuperăriideenergiedindeșeuri;scădereaconsumului deresurse.

Acordareadestimulentepentrureducereadeșeurilorșicreștereareciclării;trebuie stimulateinvestițiile încolectarea,reciclarea,recuperareadeșeurilorșiîndezvoltareapiețeimaterialelorreciclate;

Dezvoltareadeindicatoripentrumonitorizarea implementăriistrategiei;

Modificărilegislative necesarepentruîmbunătățireagestiunii deșeurilorși pentru calegislația să fie maiclarășimaieficace(reducereacosturilorprinprevenirea activitățilorilegale);

Îmbunătățireacolaborăriilanivelnațional,regional,localpentruaseobțineperformanțemai buneîndomeniu, omaibunăcoordonare șiserviciimaibune;

Fiecareproducătordedeșeuri (operatori economici,populație,autoritățilocale)trebuiesă-și asume responsabilitateapropriilordeșeurișisă-șielaborezepropriastrategiedegestionareadeșeurilor;

Conștientizareași stimulareapopulațieipentrucolectareaselectivăa deșeurilorși reducere.

Implementareamăsurilorpropuseînplanurileregionaleșilocale degestionareadeșeurilor.

Respectareaprincipiilorproximitățiiși auto-suficienței;

Princomunicareșisuport,princreștereaangajamentuluioperatoriloreconomicișipopulațieiși prinpropriul exemplu, Guvernulpoateschimbacomportamentultradiționalînceeaceprivește concepția fațădedeșeuriși moduldegestionarea acestora;

Generareadeșeuriloresteindicatorul careilustreazăcelmai binemăsurainteracțiuniidintreactivită- țileumaneșimediu.Generareadeșeurilorurmează,deobicei,tendințeledeconsumșideproducție. De exemplu,generareadeșeurilormenajere (cantitate/locuitor)creșteodatăcu creșterea niveluluidetrai. Creștereaproducțieieconomice, darși gestionarea ineficientăa resurselor, conduclagenerareadecantități maride deșeuri.Prinimplementareaprevederilor legale înactivitatea curentăaagențiloreconomici și a administrațiilorpublicelocale,sepreconizeazăcă impactulgestionării deșeurilor asupramediuluișisănătății umane se vareducesemnificativ.

În vederea conformării cucerințele legislativeîn domeniul gestionării deșeurilor,proiecteintegrate de managemental deșeurilorsevorderulaîn conformitatecuPlanul Național de GestionareaDeșeurilorși cu PlanurileRegionalede GestionareaDeșeurilor. Programeledeinvestițiivorincludeactivitățilegatede ierarhiaînceeacepriveștemanagementuldeșeurilor(prevenire, colectareși colectare selectivă,reutilizare, valorificare șireciclare,tratareșieliminare),în paralel cu închiderea depozitelor de deșeurineconforme.

Proiectelerespectivevoracoperiaglomerărileurbaneșirurale,laniveljudețean/regional.Deasemenea seurmăreșteextinderea/finalizareasistemelordemanagementaldeșeurilor,astfelîncât acesteasă acopere totteritoriulțăriiși întreagapopulație.

Scopulîlconstituiecreareaunui sistem moderndemanagemental deșeurilorcaresăcontribuiela reducereacantitățiidedeșeuridepozitate,prin stabilireaunuisistemadecvatcaresătratezefiecaretipde deșeuriînparte,în vedereaprotejăriimediului.

În paralel,sevorderulaproiectede conștientizareapopulației,avândînvederefaptul că,pentru realizareasistemeloreficientedegestionareintegratăadeșeurilornuestesuficientădoardezvoltarea infrastructurii,ci și implicareapopulației.A contribui laconservarea și refolosirearesurselorexistente este mai multdecâtdovada unei bunepoliticicivice,esteexactceeacetrebuiesăfacăfiecarecetățeanîn vedereaprotejăriimediuluiîncaretrăim.

CONCLUZII

În primul capitol sunt prezentate noțiunile de dezvoltare durabilă, mediul si protecția sa.

"Dezvoltarea durabilă este definită ca fiind acel tip de dezvoltare care răspunde nevoilor prezentului, fără a periclita posibilitatea generațiilor viitoare de a-și alege propria cale de exploatare a teritoriului pe care locuiește."

O interpretare de dezvoltare mai modernă folosește în schimb termenul de dezvoltare pentru a include în procesul de creștere o serie de categorii nu neapărat economice, precum și aspectele sociale sau posibilitatea de a avea acces la instruire calificată.

Conceptul de durabilitate provine din literatura de specialitate, referindu-se la modul de utilizare a resurselor. Întradevar, gestiunea unei resurse se definește drept durabilă dacă, fiind cunoscută capacitatea sa de refacere, nu se exagerează în exploatarea sa peste un anumit prag.

Dezvoltarea durabilă cunoaște multe definiții:

“Dezvoltarea durabilă corespunde cerințelor prezentului fără să compromită posibilitățiile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesitați.”

“Prin urmare, pot spune că pământul aparține fiecărei generații pe durata existenței sale, care i se cuvine pe deplin și în întregime, nici o generație nu poate face doctorii mai mari decât pot fi plătite pe durata propriei existente.”

Durabilitatea se referă la capacitatea unei societați, ecosistem sau orice asemenea sistem existent de a funcționa continuu într-un viitor nedefinit, fără a ajunge la epuizarea resurselor-cheie.

Punctul de concentrare și mărimea eforturilor durabilitații depind de condițiile locale inclusiv de resurse, acțiuni politice, individuale și de trăsăturile remarcabile ale comunitații. Demersurile pentru susținerea comunitații au fost aplicate chestiunilor privind expansiunea urbană și redezvoltarea terenurilor brune, dezvoltarea și progresul economiei, conducerea ecosistemului, agriculturii, biodiversității, clădiri ecologice, conservarea energiei, watershed management și prevenirea poluării. Multe dintre aceste chestiuni și alte asemenea probleme ale comunității nu pot fi abordate, cu ușurință prin moduri sau elemente tradiționale în societatea noastră.

Mediul este un ansamblu de condiții si elemente naturale precum: aerul, apa, solul, subsolul, peisajul, materiile organice și anorganice, ființele vii, sistemele naturale în interactiune, inclusiv valorile materiale și spirituale, calitatea vieții, condițiile care pot influența bunăstarea și sănătatea omului.

Protecția mediului este un obiectiv de interes public major ce conduce la dezvoltarea durabilă a societații și conservarea patrimoniului natural pentru generațiile viitoare.

Pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos, autoritățile de administrație publică locale precum și persoanelor fizice sau juridice au obligația:

Prin amplasarea obiectivelor industriale, căilor și mijloacelor de transport a rețelelor, stațiilor de epurare, depozitelor de deșeuri să nu se aducă pejudicii ambientului, spațiilor de odihnă, tratament, recreere, stării de sănătate și confortului populației;

Să respecte regimul de protecție al localităților balneo-climaterice, zonelor de interes turistic și de agrement, momumentelor istorice, monumentelor naturii;

Să optimizeze densitatea de locuitori concomitent cu menținerea/ dezvoltarea spațiilor verzi, parcurilor și alianementelor de arbori și perdelelor de protecție.

Al doilea capitol îl reprezintă cadrul legislativ si cel insitutțional.

Legislatia mediului este un domeniu foarte vast alcătuit din nenumărate acte normative (hotărâri și ordonanțe de Guvern, ordine emise de diferite autorităti, regulamente UE etc.)

Legea nr 137 din 29 decembrie 1995

Legea a fost republicată în [NUME_REDACTAT] nr. 70/17 februarie 2000.

Obiectul legii îl constituie reglementarea protecției mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor și elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societății.

Legea insitituie drepturi și obligații pentru toți utilizatorii acestuia dar și sancțiunile corespunzătoare în caz de neconformare.

Cadrul instituțional

Politica de mediu a [NUME_REDACTAT] este susținută de un număr de actori instituționali implicați în pregătirea, definirea și implementarea sa, și care se află în permanentă consultare cu guvernele [NUME_REDACTAT], cu diverse organizații industriale, organizații nonguvernamentale își grupuri de reflexie. Prin diversele atribuții pe care le au, acestea contribuie la caracterul sinergetic al politicii de mediu și asigură realizarea obiectivelor sale atât la nivel legislativ, cât și la nivel de implementare.

Organizații globale interguvernamentale

[NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] (ONU) cuprinde 15 agenții specializate cum ar fi: [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] (FAD); [NUME_REDACTAT] Internațional (FMI); [NUME_REDACTAT] Maritimă (IMO); Organizația pentru Agricultură și Alimentație (FAO); [NUME_REDACTAT] Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO); [NUME_REDACTAT] (BM); 10 programe, fonduri și alte organisme, amintim: [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] pentru Mediu (UNEP); [NUME_REDACTAT] Unite pentru Copii (UNICEF); [NUME_REDACTAT] pentru Alimentație (WFP), etc.

Organizații naționale neguvernamentale (ONG)

ONG-urile reprezintă cele mai active forme prin care societatea civilă își poate exprima interesul pentru protectia mediului. ONG-urile au rol important în ansamblul instituțional și în influențarea politicilor de mediu. Importanța ONG-urilor dedicate protectiei mediului a crescut după anul 1972. Termenul de ONG datează din anul înființarii [NUME_REDACTAT] (1949), iar primele astfel de organizații apar în lumea occidentală. Dintre organizațiile nonguvernamentale mai importante amintim: [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] (1948), [NUME_REDACTAT] (1972), Coaliția ONG-urilor Africane (1976), [NUME_REDACTAT] a Treia (1985), [NUME_REDACTAT], Friends of the [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Fund for Nature, etc. Numărul de ONG-uri existente dedicate protecției mediului este greu de stabilit. În 1982 era estimat la peste 15.000, 85% dintre acestea fiind localizate în America de Nord și în Europa, iar în 1996 acestea se pare că depașeau 100.000. ONG-urile sunt diversificate ca scop, mărime, activitate, filozofie, grad de instituționalizare și problematică de mediu abordată. Cele mai multe din ele sunt organizații locale și naționale. [NUME_REDACTAT] (1987) a subliniat rolul important al ONG-urilor pe scena internațională începand cu Conferința de la Stockolm.

În capitolul trei este prezentată instituția ce se ocupă cu protecția mediului, mai exact [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT], precum și rolul, funcțiile, atribuțiile si responsabilitățile sale.

[NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] este instituția de specialitate a administrației publice centrale, aflată în subordinea [NUME_REDACTAT] și Pădurilor cu competențe în implementarea politicilor și legislației din domeniul protecției mediului, conferite în baza Hotărârii de [NUME_REDACTAT]. 918 din 30 august 2010 privind reorganizarea și funcționarea [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] și a instituțiilor publice aflate în subordinea acesteia.

[NUME_REDACTAT] este să acționeze pentru a asigura populației un mediu sănătos în armonie cu dezvoltarea economică și cu progresul social al României. Misiunea agenției noastre, ca de altfel și a celor opt agenții regionale și 34 de agenții județene, aflate in subordine directa este de a asigura un mediu mai bun în România pentru generațiile prezente și viitoare și realizarea unor îmbunătățiri majore și continue ale calității aerului, solului și apelor.

În ultimul capitol, respectiv capitolul patru am realizat un studiu de caz privind managementul deșeurilor, ce vizează aspecte precum tipurile, impactul, gestionarea și planificarea lor.

Gestionareadeșeurilorridicăprobleme foartecomplexe,carenecesităîntreprindereaacțiunilor coordonatedelanivellocallacel regional, colaborarea societățiicivile cuautoritățilelocale, cureprezentanțiiguvernuluișideasemenea colaborarea între state.De-alungul timpului,aceastăproblemă s-a acutizat,mai alesînultimele2secole,s-audezvoltatdiferitemetodologii,accentuându-seoabordare integrată,considerândminimizareacantitățiidedeșeuri,graduldepoluareprovocat șimai nou,importanța deșeurilor camateriisecundare.Însășiîn zilelenoastre,pânășicelemaidezvoltatețăriîntâmpină dificultăți înceeacepriveșteaplicabilitatealor.Pentruagăsiceamai bunămetodădemanagemental deșeurilor, respectiv pentruaminimizaimpactulacestoraasupramediuluiesteimportantăraportarealaoscară adecvatadetimpșispațiușibineînțeles trebuiescluate încalcul efectelecumulative.

Extracțiademateriiprimeșinivelulredusdeprelucraresuntasociatecumaripresiuniasupra mediuluide la contaminarea aerului, solului șiapeipânăladistrugereapeisajuluiși constituieo amenințare la adresabiodiversității.

Înprezent, politiciledemediu sebazeazădin ceîncemaimult peabordarea lanivelul ciclului integral deviață,careurmăreșteși iaîncalculimpacturilenegativealeutilizăriimaterialelorșienergiei de-alungul întregiivieția produselor(de undeși denumireadeabordare„dela nașterela groapă”).

Planificarea gestionării deșeurilor este un instrument important pentru punerea în aplicare a politicilor și reglementărilor legate de deșeuri. Planificarea poate pune în evidență stimulente pentru redirecționarea deșeurilor de la depozitare la reciclare și pentru valorificarea conținutului de resurse din deșeuri.

PlanificareagestionăriideșeuriloresteobligatorieînUE(conformdirectivei-cadruprivind deșeurile)și seutilizeazădeja cu rezultatebune:înmulte dintrețărileUE-25, s-auintrodustaxenaționalepedeșeuri și peeliminareadeșeurilor,pentrua contribuila finanțareagestionăriideșeurilorșia sporiastfel interesul pentruvalorificarearesurselordindeșeuri,în loculsimpleieliminări a acestora.

Pânănudemult,resurselenaturaleregenerabileale Terreierau suficientepentrunevoileomenirii.În prezent,caurmareaexplozieidemograficeșiadezvoltăriifărăprecedent atuturorramurilordeactivitate, necesarulde materieprimășienergiepentruproducția debunuriacrescutmult,iarexploatareaintensăa resurselor Terreirelevă,totmaievident,undezechilibru ecologic.

Întreaga populație poate contribui la rezolvarea problemei importante a deșeurilor din România prin luarea de decizii în spirit ecologic cu privire la chestiuni zilnice, cum ar fi cumpărăturile și îngrijirea peluzei. Ca și în povestea care ne istorisește că pisicile au nouă vieți, așa se întâmplă și cu multe dintre articolele pe care le utilizăm zilnic.

Refolosirea produselor este doar una dintre modalitățile de a reduce catitățile de lucruri pe care le aruncăm.

Sfaturi pentru reducerea cantității de deșeuri solide :

1. Reduceți cantitățile de ambalaje inutile.

2. Adoptați practici care reduc toxicitatea deșeurilor.

3. Utilizați produse refolosibile.

4. Întrețineți și reparați produsele durabile.

5. Refolosiți plasele, vasele și alte articole.

6. Împrumutați, închiriați sau împărțiți cu alții articolele pe care nu le folosiți frecvent.

7. Vindeți sau donați bunurile, în loc să le aruncați.

8. Alegeți produse și recipiente reciclabile și reciclați‐le.

9. Alegeți produse fabricate din materiale reciclabile.

10. Compostați resturile vegetale din grădină și unele resturi alimentare.

11. Educații pe ceilalți cu privire la reducerea la sursă și practicile de reciclare.

12. Fiți creativi – Descoperiți noi moduri de a reduce cantitățile și toxicitatea deșeurilor.