Managementul De șeurilor în Construc ții Metode de Demolare [620483]

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

1
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII

Lucrare de Diplomă

Managementul Deșeurilor în Construcții
-Metode de Demolare –

Îndrumător științific: Absolvent: [anonimizat].l.dr.ing. Mihaela DUMITRAN Cristina -Florina LUNG

CLUJ -NAPOCA
2019

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

2
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

1. Introducere

“DEȘEU va însemna orice substanță sau obiect pe care posesorul îl aruncă, sau
intenționează sau este obligat să -l arunce”.Conform Actului German privind Deșeurile din
27 augu st 1993, acestea pot fi definite atât subiectiv cât și obiectiv. Subiectiv sunt definite
ca obiecte portabile abandonate de proprietar și obiectiv în legătură cu depozitarea
sistematică a gunoiului așa cum este cerută de protecția sănătății publice și în particular, a
mediului.
Clasificare :
 Deșeuri agricole;
 Deșeuri miniere și de la cariere;
 Deșeuri de fabricație (industriale);
 Deșeuri municipale;
 Deșeuri de la generarea energiei ;
 Deșeuri agricole;
 Deșeuri din construcții și demolări;
 Echipament electric și electronic;
 Vehicule la sfârșitul perioadei de utilizare;
 Sticlă;
 Deșeuri verzi;
 Hârtie;
 Materiale plastice;
 Deșeuri de la furnale și zgura de la oțelării;
 Textile și îmbrăcăminte;
 Deșeuri de lemn.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

3
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Colectarea deșeurilor :
Metodele de colectare sunt de cele mai multe ori împărțite în scheme cum ar fi:
"colectarea în puncte de colectare" (sau aport voluntar) și "colectarea din poartă în poartă".
Metoda de colectare în puncte de colectare este aceea în care "locatarilor li se cere să
ducă deșeurile la unul din punctele de colectare special amenajate" de către autoritățile locale
responsabile sau de către firma de salubritate.
• Colectarea în amestec este cea mai simplă metodă de colectare. A cest mod de colectare
limitează posibilitățile ulterioare de reciclare și tratare a deșeurilor.
Colectarea în amestec a deșeurilor nu implică nici un efort din partea generatorului de
deșeuri, în ceea ce privește selectarea pe tipuri de deșeuri.
 La colect area selectivă a materialelor reciclabile și a deșeurilor în amestec, intervalele
de colectare trebuie să corespundă sistemului de colectare utilizat.
Perioadele dintre colectările succesive ale deșeurilor în amestec p ot fi scurtate având în
vedere condițiile de igienă, prin preluarea în paralel a materialelor reciclabile.
În cazul materialelor reciclabile uscate (sticla, hârtia), frecvența colectării este
determinată doar de dimensiunile pubelelor.
Pubelele cu deșeurile biodegradabile colectate separat vor fi golite, pe considerente de
igienă, cel puțin o dată pe săptămână.
Proceduri de colectare :
Există trei feluri de proceduri de colectare:
 procedura de colectare prin golirea pubelei;
 procedura de colectare prin schimbarea pubelei;
 procedura de colectare în saci de unică folosință.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

4
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Transportul deșeurilor :
Transportul deșeurilor periculoase , indiferent de cantitatea anuală în care acestea se
generează, se desfășoară în concordanță cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.374/2000
pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizată în traficul intern a prevederilor Acordului
european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase , încheiat la
Geneva la 30.IX. 1957, la care România a aderat prin Legea nr. 31/1994, ale Regulamentului
privind Transportul Internațional Feroviar al Mărfurilor Periculoase RID – Apendice C la
Convenția privind transporturile internaționale feroviare (COTIF), semnată la Berna la 9.V.19 80,
astfel cum a fost modificată prin protocolul ratificat prin O.G. nr. 69/2001
Deșeurile nepericuloase destinate depozitării se transportă de la expeditor la destinatar și
se controlează, pe baza Formularului de expediție/de transport , în care se precize ază clar că
deșeurile sunt nepericuloase , sau pe baza Formularului de înregistrare a transportului de
deșeuri (Normativul tehnic privind depozitarea deșeurilor – construirea, exploatarea,
monitorizarea și închiderea depozitelor de deșeuri, aprobat prin Or dinul ministrului apelor și
protecției mediului nr. 1.147/2002 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 și
150 bis din 7 martie 2003).
Transportul deșeurilor provenite din construcții și demolări trebuie să se facă :
❖ Numai cu mijloace d e transport adecvate ;
❖ În condițiile asigurării instruirii personaluli pentru încărcare, transport și descărcare ;
❖ Având toate documentele necesare de însoțire a deșeurilor transportate ;
❖ Fără abandonarea deșeurilor pe traseu ;

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

5
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

❖ Cu respectarea reglementări lor specific transportului de mărfuri periculoase cu aceleași
caracteristici ;
❖ Folosind traseele cele mai scurte și/sau cu cel mai redus risc pentru sănătatea populației și
pentru mediu .
Depozitarea deșeurilor :
Un depozit este definit ca fiind orice amp lasament pentru eliminarea finală a deșeurilor
prin depozitare pe sol sau în subteran.
In funcție de tipurile de deșeuri care sunt acceptate, depozitele de deșeuri se clasifică
după cum urmează:
• depozite pentru deșeuri periculoase (clasa a);
• depozite pentru deșeuri nepericuloase (clasa b);
• depozite pentru deșeuri inerte (clasa c).
Reciclarea deșeurilor :
Reciclarea materialelor din deșeurile municipale implică:
• prelucrarea intermediară precum sortarea, mărunțirea și/sau compactarea;
• transportarea;
• valorificarea materialelor;
• prelucrarea finală.
Problemele fundamentale în reciclarea materialelor sunt legate de:
• identificarea materialelor reciclabile;
• identificarea oportunităților de reutilizare și reciclare;
• identificarea piețelor de desfacere pentru materialele valorificabile.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

6
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Obiectiv în gestionarea deșeurilor
 Un obiectiv principal în gestionarea deșeurilor îl reprezintă maximizarea duratei de
funcționare a depozitelor și minimizarea cantitățil or de deșeuri depozitate . Trebuie
identificate materialele care pot fi retrase din fluxul de deșeuri pentru îndeplinirea acestui
obiectiv.
Programele de reciclare și dezvoltare trebuie să ia în considerare:
 piețele pentru materialele valorificabile;
 infrastructura de colectare;
 costurile generale .
2. Deșeurile provenite din construcții și demolări
Compoziția deșeurilor din construcții și demolări este dependentă de dezvoltarea
domeniului construcțiilor, respectiv a materi alelor. În fluxul deșeurilor municipale deșeurile din
C&D sunt reprezentate de:
• deșeuri de beton, cărămizi, resturi ceramice;
• deșeuri lemnoase, din sticlă, din plastic;
• deșeuri de asfalt, gudroane și produs e gudronate;
• resturi metalice;
• resturi din excavații (pământ, pietre, pietriș);
• deșeuri de materiale izolante;
• amestecuri de deșeuri de C&D;

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

7
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

3.Principiile lucrărilor de demolare
3.1 Menținerea calitații materialelor de construcții în urma demolării
În procesul de demolare se urmarește recuperarea în măsura cât mai mare a
materialelor de construcții, care pot fi refolosite, și pentru aceasta trebuie aplicate metode
și mijloace de lucru care să permită mențin erea calitații acestor materiale.
Un alt aspect care trebuie avut în vedere la lucrările de demolări este acela al reducerii la
minimum a manipulări i lor repetate ,ale aceloraș i materiale, ca urmare a unei nejudicioase
organiz ări a opera țiilor de demolare.
Demolarea imobilului nu este singurul scop, ci trebuie tinut seama de dificult ătile ce apar
la eliberarea amplasamentului, atunci când în gr ămada de dărâmături se g ăsesc amestecate
diferite materiale – cărămidă, elemente de beton armat, eventual profiluri metalice, grinzi de
lemn etc. Nici un fel de utilaj nu poate fi folosit pentru încărcărea și transportul unui astfel de
amestec de materiale. Acest aspect este, uneori, neglijat și, pe l ângă creșterea ulterioar ă a
volumului de muncă al oamenilor și utilajelor, se produce și o uzur ă exagerat ă, sau o deteriorare
a utilajelor de înc ărcare (excavatoare), care nu pot învinge rezistenț a blocurilor de beton sau a
pieselor metalice amestecate în gr ămezile de moloz.
3.2.În ălțimea și alcătuire a structurii de rezistență
La demolarea unei clădiri se ține seama de înalțimea ei și de alcătuirea structurii
de rezistență . Există două modalități de dărâmare a unei construcții, și anume demolarea
element cu element și demolarea clădirii în ansamblu. Clădirile cu mai multe niveluri, oricare ar
fi tipul de structur ă, se demolează prin metoda element cu element, sau în ansamblu prin
implozii, iar cele cu un singur nivel, prin metoda demolării clădiri i în ansamblu. Pentru demolare
se pot folosi buldozere, excavatoare sau tractoare pe șenile care acționează cablurile de tracțiune.
Aceste utilaje pot fi folosite pentru structura unei clădiri cu un singur nivel, în mod normal, este
din zidărie de cărămidă sau din materiale ușoare și nu opune o rezistență mare la dărâmare. La
structurile cu elemente portante din beton armat, mai întâi se sparg aceste elemente cu un ciocan
pneumatic sau cu alte mijloace (foarfeci,berbeci, etc.).

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

8
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

3.3 Demolarea element cu elem ent
La demolarea element cu element, operațiile încep de sus, de la acoperis, și se
continuă până la baza clădirii sau până la o înalțime deasupra terenului, când natura
structurii o permite, se poate folosi metoda doborârii.
Majoritatea clădirilor ce se dărâmă sunt din categoria celor cu confort necorespunzător
și în stare avansată de degradare. Din această categorie fac parte, în special, clădirile cu un singur
nivel sau cu două și mai rar cele cu trei sau mai multe niveluri sau construcții industriale diferite.
Deci, demolarea clădirilor înalte constituie o excepție și mijloacele folosite trebuie alese de la
caz la caz.
Clădirile care intra în categoria celor care se întalnesc cel mai frecvent la demolare sunt
de tip vechi, cu structură din zidărie sau lemn, cu acoperișul din șarpantă de lemn și cu
învelitoare din tablă, țiglă sau carton bitumat. La început se desface invelitoarea care, dacă este
din tabla sau din țiglă, în parte, se poate recupera. Apoi se demo nteaza sarpanta de lemn care, de
asemenea, trebuie, în cât mai mare măsura, recuperata. Urmează planseul ultimului nivel care se
demonteaza pe portiuni, dacă este din lemn sau din profiluri metalice, sau se sparge cu ciocanul
pneumatic, dacă este din beton armat. În ultima etapă se demolează elementele verticale,
respectiv zidurile. Ordinea demolării zidurilor este determinăta de o analiza concreta, la fata
locului, astfel incat dărâmărea unuia din ziduri să nu atraga după sine dărâmărea neasteptata a
altora, caz în care pot avea loc accidente.
De exemplu, la o clădire cu ziduri longitudinale de rezistență și cu ziduri transversale de
rigidizare, nu se dărâmă mai întâi toate zidurile transversale, pentru că atunci cele longitudinale,
rămase făr ă legături pe toată lungimea, s -ar prăbusi sub acțiunea unui vânt puternic, în rafale. La
dărâmărea unor portiuni de zid se folosește fie sistemul demolării treptate în special cândaceste
ziduri se afla la etaje superioare, fie sistemul prin taiere la bază . Acesta din urmă constă în
slăbirea zidului la baza, prin cioplire pe o grosime egală cu o treime din grosimea peretelui, și
apoi tragerea lui cu cabluri actionate prin trolii sau utilaje puternice (tractoare, buldozere).
Zidul astfel dărâmăt trebuie să cada spre exterior, respectiv spre zonele deja demolate, și
nu spre interior, pentru ca astfel s -ar opri pe planșeele inca nedemolate și evacuarea lui ar fi

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

9
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

complicata. În acelasi timp, apare și riscul prăbușirii planșeelor pe care cade zidul ș i chiar a
întregii clădiri care, chiar dacă nu da naștere unui accident, determină amestecarea elementelor
care sunt foarte greu de separat și de transportat în afără amplasamentului. La clădirile cu schelet
de beton armat și ziduri de umplutură se începe demolarea cu zidurile neportante și în final se
taie, cu foarfeci speciale) element cu element, scheletul de rezistență.
Când demolarea se produce progresiv, fără prabușirea unor ziduri sau elemente structurale
întregi, ia naștere o mare cantit ate de moloz care trebuie coborât ă pe verticală sau pe un plan
înclinat, prin burlane sau jgheaburi închise, astfel încat să se evite degajarea prafului. La partea
de jos, burlanul sau jgheabul este bine să mearg ă într-o cutie mare de lemn sau tabl ă (buncar),
din care să se încarce în mijlocul de transport (camion) prin c ădere liberă, evitând astfel o
manoper ă suplimentar ă de încărcare. Se mai poate folosi tehnic a imploziilor la o parte sau la
toate elementele verticale de rezistență de la nivelul tere nului. Construcția poate fi dirijată la o
cadere controlat ă pe o direcție, sau spre interiorul s ău, în funcție de spațiul amenajat în acest
sens.
În afără de materialele de construcții (lemn, țiglă, cărămidă), la demolarea unei clădiri de
locuinte este recomandabil a se recupera (în funcție de starea lor): armături de otel; t âmplăria
(usi, ferestre); cahlele de la sobele de teracotă; obiectele tehnico -sanitare; radiatoarele (în cazul
încălzirii centrale).
3.4 Proiectul de demolare
În cazul unor clădiri importante ca înăltime sau volum, demolarea se execută pe
baza unui proiect de demolare, care, inainte de începerea lucrărilor, trebuie cunoscut de
toti cei ce părțicipa la demolare lucratori sau personal tehnic de conduce re .
Dintre măsurile ce trebuie luate, în vederea evitării accidentelor se mentioneaza:
imprejmuirea incintei în care se desfasoara lucrările;nîntreruperea tuturor legaturilor de la
retelele de alimentare cu apa, gaz, electricitate etc.; conso lidarea unor eventuale părți de
construcție, ce ameninta să se prabusesca de la sine; prevederea măsurilor de protecție pentru
lucrul la înalțime (centuri de siguranta, balustrade, îngrădirea golurilor mari din planșee).

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

10
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Demolarea nu trebuie să înceapă la etaje inferioare, cât timp se lucrează mai sus.
Planșeele din lemn nu încep a se demola până ce sobele sau orice alte obiecte grele de pe ele nu
au fost înlăturate. Demolarea boltilor de cărămidă poate provoca prabușirea unor părți mari de
clădire, de aceea demolarea se execută progresiv, de la cheie spre nașteri și, dacă există totusi
riscul prăbușirii, se sprijina provizoriu cu popi sau esafodaje locale.
Părțile subterane ale construcțiilor (ziduri de subsol, fundatii) nu se d emolează în mod
obisnuit, ci urmează a fi sparte local în zonele traversate de lucrările subterane ale noilor
construcții (fundatii, canale, conducte). Dacă, totusi, apare necesitatea dărâmării unor ziduri de
subsol, atunci trebuie luate măsuri de sprijini re a malurilor, pe toată durata, până la umplerea
gropii sau turnarea altor elemente aparținând noilor construcții. Când zidurile de subsol nu se
demolează, groapa subsolului trebuie umplută cu moloz sau pământ, pentru a nu rămâne terenul
accidentat. În sc opul evitării umplerii gropii subsolului, nu se recomandă să se păstreze
nedemolat planseul de peste subsol, peste care să se realizeze numai o umplutură usoară cu
pământ; deoarece, datorită încărcărilor mari ce pot apărea sau a unor fenomene de durată, ac este
planșee se pot prabusi dând naștere accidentelor. Demolările se realizează numai de către
societăti specializate, în urma unor studii și proiecte elaborate în acest sens.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

11
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

4. Metode de demolare
4.1 Procese de demolare si metode de executie

Toate clădirile construite, indiferent de mărimea lor, au o durată de viață limitată. Astfel, într -un
anumit moment, se impune necesitatea unor procese de demolare, din varii motive. Acestea pot
include demolarea pentru reconstruirea clădirii, relocarea ei sau faptul că aceasta reprezintă un
pericol.
Prin procese de demolare se înțelege distrugerea, dărâmarea sau îndepărtarea unei construcții de
pe suprafața pe care se află. Acest proces se poate realiza manual, cu roboți de demolare sau cu
explozibili.
Procese de demolare
Înainte de începerea distrugerii propriu -zise, este nevoie să se implementeze câteva aspecte ce țin
de siguranță:
• Evaluare
• Evaluarea clădirii
• Evaluarea structurală
• Îndepărtarea materialelor periculoase

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

12
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

• Pregătirea planului
• Măsuri de siguranță
Metode de demolare pentru construc ții
Metodele prin care o cladire poate fi pusa la pamant se indreapta in doua directii: demolare
exploziva sau demolare ne -exploziva.
Aceste procese de demolare ne -explozive se pot realiza prin mai multe moduri, folosind unelte
diferite. Astfel, distrugerea se poate face prin:
• Roboti de demolare
• Robot pentru demolari comandat de la distanta
• Piston actionat hidraulic
• Cleste hi draulic de sfaramare
• Baros
• Excavator
• Bulldozer
• Minge de demolari
• Excavatoare inalte
In ceea ce priveste demolarea prin explozie sau implozie, aici se folosesc drept materie prima
explozibili speciali pentru astfel de procese. Aceasta metoda de demolare se poate realiza prin:
• Distrugerea cladirii in stilul “caderea copacului”, unde constructia pica la pamant in
acelasi mod in care cade un copac taiat.
• Demolarea pe verticala, care se realizeaza prin amplasarea explozibililor la baza
constructiei. Este cel mai des folosita atunci cand nu exista spatiu pentru ca ramasitele sa
cada.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

13
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Pentru demolarea oricarui tip de constructie, fie ca este vorba despre o cladire de marime mare, o
anexa a unei case sau un turn de apa, este imperios necesa r ca acest lucru sa se faca in conditii de
siguranta, de catre persoane specializate in aceste procese de demolare.
4.2 Alegerea metodei de demolare
Demolarea construcțiilor se face în baza unui proiect ce va avea în vedere concepția
generală ce sta la ba za demolării în urma analizei factorilor legați de prețul de cost, asigurarea
protecției clădirilor învecinate, timp redus de lucru și realizarea unei fragmentări impuse.
Criteriile care sunt luate în considerare la alegerea metodei de demolare:
• amplas amentul clădirii;
• natura solului;
• forma exterioara și interioara a clădirii;
• capacitatea portantă;
• materialele explozive ce se folosesc.
Tehnologiile de demolare cunoscute sunt:
• tehnologii de demolare manuale;
• tehnologii de demolare mecanizate;
• tehnologie de demolare cu jet de apa sub presiune;
• tehnologie de demolare mecanica prin explozii controlate;
Proiectul trebuie aprobat și acceptat de către tehnicianul responsabil cu execuția, pentru evitarea
accidentelor de mun că și pentru protejarea vecinătăților.
În prezent demolările se execută cu:
• mijloace manuale și cu utilaje nespecifice;

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

14
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

• cu utilaje specifice demolării ca de exemplu: clește hidraulic, macara -bilă;
• demolări cu jet de apa;
• demolări mecanice prin implozii sau explozii controlate;
4.3 Tehnologia de demolare manuala tradițională constă în: montarea – demontarea
și mutarea jgheaburilor de evacuare a deșeurilor și a schelelor simple de inventar, executărea
lucrărilor propriu zise de demolare și desfa cere cu unelte specifice, manipularea materialelor
rezultate, sortarea și stivuirea acestora.
4.4 Tehnologia de demolare mecanizat ă implica utilizarea utilajelor specifice și a
tehnologiilor specifice (dispozitive hidraulice, ciocanul hidraulic, macara -bila, prin socuri
relative, schele mobile hidraulice, demolări cu pompe de apa de inalta tensiune).
4.4.1.Demolarea prin Tragere sau Împingere
4.4.1.1.Generalități
Lucrările de demolare se efectuează pe baza unui proiect de demolare întocmit de
specialiști , cuprinzând fise tehnologice pentru fiecare etapă a lucrării. Procedeul de demolare
prin tragere constă în răsturnarea tronsoanelor folosind cabluri de tracțiune , trase cu ajutorul
unor troli sau a unor tractoare pe șenil e.Demolarea se asigură prin dezmembrarea , cauzată
prăbușirii iar în cazul în care unele părți ale construcției necesită spargerea în bucăți se vor folosi
pentru această alte metodă.
Procedeul de demolare prin împingere constă în același principi u de lucru, răsturnarea
producându -se însă prin împingerea cu ajutorul unei piese, dispusă între tronsonul care trebuie să
fie răsturnat și partea de construcție care rămâne. În alte situații se poate aplica simultan
împingerea și tragerea cu cabluri. Proc edeul implică un consum mare de manoperă la care se
adăugă riscuri foarte mari de accidentare .Nu se recomandă, decât în condiții în care există
posibilitatea să se ia măsuri de siguranță și protecție.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

15
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

4.4.1.2.Tehnologia de lucru
Procesul tehnol ogic al demolării prin tragere sau prin împingere presupune următoarele
operații:
• Secționarea pe verticală în vederea obținerii unui tronson
• Montarea cablurilor de tragere sau a preselor hidraulice pentru împingere
• Executarea tăieturilor de bază(d acă este necesar) pentru reducerea secțiunii structurii de
rezistență
• Luarea de măsuri pentru asigurarea stabilității pe timpul desfășurării lucrărilor (scoaterea
personalului și a utilajelor sin zona afectată de prăbușire)
• Prinderea cablurilor de tr agere de utilajele de tracțiune
• Smulgerea elementelor de rezemare provizorie , ce asigură stabilitatea pe timpul desfășurării
lucrărilor
• Tragerea cablurilor sau împingerea preselor hidraulice
• Îndepărtarea materialului rezultat în urmă prăbușirii, prin încărcarea în mijloace de transport.
La aplicarea procedeului de demolare prin tragerea cu cabluri trebuie să se aibă în vedere
riscul prăbușirii inopinate care poate interveni în cazul neluării unor măsuri de asigurare a
stabilității in timpul demolarii la baza .Prinderea cablurilor de tragere trebuie făcută astfel încât
să nu existe pericolul strivirii elementului de construcție , fără să se transmită fosrta de tragere. În
acest scop se recomandă plasarea unei pișe din lemn între cablu ș i lucrarea de
demolat.(fig.4.3.1.1)

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

16
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Dacă , construcția nu cade, aceasta devine foarte nesigură, lucrările ulterioare, implicate,
devin foarte periculoase pentru muncitori. Pentru tragerea cablul este necesar să se folosească
mașini și utilaje foarte stabile care nu riscă să fie răsturnate(buldozere,remorchere , excavatoare).
Se poat folosi de asemenea legături duble de cablu astfel încât să nu fie necesară intervenția
personalului muncitor în zona afectată de prăbușire în cazul ruperii sau forfecării structurii.
Metoda de tragere prin cabluri poate fi aplicată și pentru demolarea pe bucăți(perete cu
perete) a construcției. Coordonarea lucrărilor de demolare trebuie să fie făcută de specialiști pe
baza unui proiect de demolare prin care să se prevadă metodele tehnologice folosite pentru
fiecare etapă a lucrării.
La executărea lucrărilor de răsturnare cu ajutorul preselor hidraulice se recomandă să fie
montate și cabluri de rezervă care să poate fi folosiți la tragere, în cazul în care prin acțiunea
presei nu se obține prăbușirea. Aplicarea metodei de împingere cu prese se face numai dacă
există siguranță stabilității tronsonului pe care se montează pompa.
O variantă a acestei metode, care poate fi aplicată l a tronsoanele de clădiri cu structuri de
rezistență de tipul pereților portanți ,constăn în forfecarea la baza a tronsonului ce urmează să fie
răsturnat, prin frecarea alternativă a cablurilor, după secționarea pe verticală. În acest scop se vor

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

17
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

folosi cab luri din hotel cu diametre de 50 -60 mm petrecute prin orificiile perforate în perete,
tragerea efectuându -se cu două buldozere ce se deplasează în sensuri diferite.
O eficacitate sporită și viteză de secționare mare se obține dacă buldozerul ce merge înapoi
este debraiat, astfel încât buldozerul care trage înainte va acționa asupra peretelui cu o forță egală
cu rezistența la deplasare prin tragere a buldozerului în marșarier. (fig. 4.3.1.2)
Fig. 4.3.1.2

4.4.1.3 Mașini și utilaje folosite la lucrările de demolare prin tragere sau
împingere.
Operațiunile de secționare pe verticală a tronsoanelor de clădire ce urmează să fie trase se
efectuează prin una dintre metodele prezentate anterior.
Pentru îmipingerea tronsoanelor ce urmează să fie demolate se folosesc prese hidraulice
acționate cu ajutorul unor pompe manuale. Presele hidraulice pot dezvolta forțe de 1000 –
10.000kN , respectiv presiuni de 400 -500 bari.
Pentru tragerea cu a jutorul cablurilor se pot folosi buldozere pe șenile cu puteri de 150 –
180 CB, precum și alte autoremorchere.
Alegerea tipului de utilaj pentru tracțiune trebuie să se facă ținând cont de forța de acțiune
necesară pentru învingerea rezistentei întâmpinate la răsturnarea tronsonului. Alegerea punctului
de ancorare a cablului de tragere trebuie să se facă cât mai aproape de centru de greutate a
tronsonului ce urmează să fie răsturnat.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

18
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

4.4.2.Demolarea prin șocuri relative.
4.4.2.1 Gene ralități
Lucrările de demolare prin șocuri repetate se efectuează pe baza unui proiect tehnologic,
întocmit de specialiști care cuprinde fișele tehnologice pentru fiecare etapă a procesului .
Procesul constă în supunerea structurii de demolat la o serie de șocuri repetate, ceea ce
conduce la distrugerea elementelor de rezistență și la prăbușirea ei. Șocurile repetate pot fi
obținute prin mai multe metode, în funcție de utilajul folosit în acest scop și anume:
• cu unelte percutante și rotopercutoare
• cu ciocan hidraulic
• cu acțiune prin soc, montat pe la excavator
• prin lovire cu o greutate suspendată de macara
Metod a are un domeniu larg de utilizare și este ușor de aplicat, fără să necesite personal
specalizat. Este o metodă economică, utilajele folosite fiind eficace și fiabile, prezentând tot
odată securitate înfuncționare și costuri scăzute. Deoarece sub aspectul influentei
asupra mediului prezinte incovenie ntul zgomotelo r și vibrațiilor ridicate , este de preferat să nu
să se aplice, decât în lipsa altor posibilități tehnologice. În plus implică posibilitatea apariției
unor fisuri necontrolabile , în cazul demolării parțiale .

4.4.2.2 Tehnologia de lucru la demolare folosind g reutatea suspendată de macara
Aceasta este un procedeu de demolare prin care constă în folosirea unei greutăți metalice
mari (fig. 1) suspendată de cablul macaralei sau a excavatorului pe șenile. Metoda se poate aplica
la toate tipurile de const rucții, dezvoltate pe verticală , pe orizontală sau sub cota terenului
natural, având în vedere că înălțimea construcției dezvoltate pe verticală să nu depășească
înălțimea liberă sau brațul macaralei.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

19
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Lovirea asupra structurii de demolat poate fi efectuată prîntr -o mișcare pendulare sau
prin cădere verticală.(fig 2). Șocul produs de greutate asupra structurii de demolat provoacă o
zguduire, urmată de regulă de distrugerea completă a acesteia. Pentru structurile în beton
nearmate sau puțin armate, în cele mai multe cazuri, este suficientă o singură lovitura în același
loc. Pentru betonul armat, procedeul devine mai greoi, fiind necesar un număr mai mare de
lovituri, ceea ce conduce la dezgolirea armăturii ce urmează să fie tăiată cu flacăra oxiacetilenică
respectiv recuperată și reciclată. În acest caz se impun măsuri speciale de siguranță și protecția
personalului muncitor.
Greutățile metalice pot avea mase cuprinse între 500 -2000 kg, ele se fixează pe cablu
prin intermediu une i anvelope vechi de autovehicul, pentru a amortiză efectele dinamice asupra
cablului. Greutatea atașată la macara trebuie să fie,intodeauna, mai mică decât jumătate din
capacitatea de ridicare a macaralei, corespunzătoare razei se lucru folosite. Metodă es te frecvent
folosită în special prin lovituri pe verticală (prin căderea liberă a greutății) Se poate utiliza
pentru distrugerea elementelor orizontale(dale, podea, platforme betonate, îmbrăcăminți de
drumuri, piste de aeroport) sau pentru segmentarea buc ăților din beton, obținute prin alte metode

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

20
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

de demolare. Greutatea suspendată de cablul principal al macaralei putându -se folosi și un cablu
de rezerva care să permită recuperarea acesteia în cazul ruperii cablului.
Se recomandă totodată să se doteze șantierul cu mai multe greutăți , astfel încât, dacă în timpul
executării lucrărilor se pierde greutatea folosită (în urmă unei blocări sau ruperi de cablu) să nu
fie necesar să se întrerupă lucrările, în vederea recuperării acesteia.

4.4.2.3. Tipuri de utilaje folosite.
Macaralele sau excavatoarele folosite pentru echipare cu greutățile metalice trebuie să
asigure căderea liberă a acestora. În acest scop se folosesc macarale și excavatoare mecanice ce
au posibilitatea ridicăr ii greutății pe verticală, aspect necesar numai în cazul loviturilor pe
verticală. Pentru utilizarea metodei de lovire prin pendulare se pot folosii toate tipurile de
echipament.
4.4.2.4.Tehnologia de lucru la demolare folosind ciocanul hidraulic cu acțiun e prin
șoc
Metoda se poate aplica cu prioritate în cazul structurilor dezvoltate pe orizontală și sub
cotă terenului natural la construcțiile dezvoltate pe verticală , limitându -se înălțimea.
Echipamentul de lucru este atașat la excavatoare ac ționate hidraulic, în locul cupei , putând fi
dotat cu diverse tipuri de scule.(fig.4)

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

21
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Ciocanele hidraulice au mase de peste 100 kg, ponderea situându -se între 250 -1000 kg.
Ele se folosesc mai ales pentru demolarea structurilor de beton cu gro simi mai mari de 20 cm
(îmbrăcăminți pentru șosele , piste de aeroport,platforme betonate , fundații vechi de clădiri,
etc.).Cadența loviturilor este cuprinsă între 300 -100 lovituri/minut, aceste utilaje putând fi
folosite și pentru mărunțirea materialului rezultat din demolări cu alte metode.

4.4.3.Demolarea folosind dispozitive hidraulice
4.4.3.1Generalități
Lucrările de demolare folosind dispozitive hidraulice se efectueaza pe baza unui proiect
tehnologic de demolare întocmit de specialist i. În funcție de tipul constructiv al dispozitivelor
hidraulice folosite la lucrările de demolare se pot aplica două metode tehnologice de lucru:
•Demolarea prin expandare cu dispozitive hidraulice cu acțiune independenta •Demolarea prin
forfecare, incovoiere și tragere cu dispozitive hidraulice atașate de excavator sau de macara.
În primul caz dispozitivele lucrează c a echipamente independente , fiind acționate
hidraulic de la o sursă de producere a energiei hidrostatice propr ie. Acest tip de dispozitiv
acționează asupra structurii de demolat în găuri execut ate anterior prin efectul de p ană .

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

22
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

În al doilea caz, dispozitivele constituie echipamente de lucru ce se pot ataș a excavatorului
hidraulic sau suspendate de macar a. Energia hidrostatică poate fi furnizat ă de mașină de baz ă(
excavator , macara), în cele mai multe cazuri sau de un grup de pompare propriu. În cazul
folosirii dispozitivelor independente se beneficiază de o serie de avantaje reprezentate
prin:economicit ate, lipsa zgomotului și a vibrațiilor, securitate sporită lucrărilor, acțiune rapidă ,
autonomie de funcționare, lipsa prafului și a fumului.
Metoda nu se poate aplica însă decât pentru construcțiile din beton nearmat sau foarte
puțin armat, re lativ dur,acest tip de dispozitiv are o raza de acțiune redusă .Dispozitivele montate
pe echipamente de excavator prezintă avantajele lucrului în zone de securitate relativă a
stabilității elementelor din beton dislocate și greu accesibile , sunt echipamen te robuste , ușor de
întreținut și foarte eficace .
4.4.3.2 Tehnologia de lucru la lucrările de demolare folosind dispozitive hidraulice
Metoda constă în introducerea unor dispozitive hidraulice în crestături sau găuri , ce au
fost executate în structurile din beton , urmată de expandarea acesteia. Acțiunea de spargere prin
expandare se poate realiza cu trei tipuri de dispozitive:
• Dispozitiv cu pistonase cu acțiune transversală (fig.1)
• Dispozitiv cu pană cu acțiune de apăsare (fig.2)
• Dispozitiv cu pană cu acțiune de tragere (fig.3)

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

23
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Procesul tehnologic de spargere prin expandare presupune trei operațiuni principale;
perforarea găurilor, introducerea dispozitivului hidraulic, fisurarea elementului și lărgirea rupturi.
În cazul structurilor puțin armate este necesară tăierea armăturilor cu flacăra oxiacetilen.
Dispozitivele pot lucra individual în cazul structurilor cu secțiune unica sau mai multe dispu se la
anumite distante pe conturul pe care se mizează să se producă spargerea.
Energia hidraulică pentru acționarea dispozitivelor de obține cu ajutorul unei pompe
care poate fi : manual , cu motor electric , cu motor termic.
4.4.3.3 Tehnologia de lucru la lucrările de demolare folosind dispozitive hidraulice
atașate unui excavator sau macara.
Metoda constă în utlizarea unor dispozitive hidraulice atașate la echipamentul unui
excavator sau macara, acționând asupra elementu lui ce urmează să fie demolat prin incovoiere și
smulgere sau forfecare.Pentru demolarea prin incovoiere și smulgere există două categorii
constructive de dispozitive:
• Dispozitiv montat la excavatoare hidraulice în locul cupei (fig. 4)
• Dispozitiv mon tat la echipamentul de macara (fig. 5)
Aceste tipuri de dispozitive pot fi folosite pentru demolarea placilor din beton, cu
grosimi de până la 30 cm, precum cele ale imbracamintilor de drumuri și autostrazi, platforme
betonate, podele dalate, planșee până la cel mult etajul 1(pentru dispozitivul montant pe excavator
hidraulic fig.4. 4.3.3.1) sau mai mult ( pentru cele cu acțiune de forfecare fig.4. 4.3.3.2).

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

24
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Fig. 4.4.3.3.1 Fig. 4.4.3.3. 2

Procesul tehnologic constă în urmatoarele etape:
• Introducerea dispozitivului sub placa
• Incovoierea placii simultan cu smulgerea
• Ridicarea dispozitivului impreuna cu bucata de placa smulsa
• Descarcarea în autovehicule sau depozite laterale.
Pentru demolarea prin forfecare se folosesc clesti hidraulici, montati pe echipament de
excavator. Acesti clesti hidraulici pot execută lucrari de demola re a structurilor din beton armat
sau nearmat, precum și lucrari de fragmentare a materialelor rezultate din demolare.
➢ Foarfeca Hidraulica montata pe excavator (Nibler)
Acest dispozitiv acționeazăasupra placii din beton nearmat sau putin armat(armatura d e maxim
∅6 mm) prin incovoierea și smulgere după prinderea acesteia între cei doi dinti puternici ai
clestelui.În acest scop , dispozitivul are o parte fixa și o parte oscilatoare, actionata de un cilindru
hidraulic inglobat în corpul dispozitivului .

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

25
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Dispozitivul are două pozitii de lucru și poate fi folosit în două cazuri:
• Acționând către baza de sprijin a excavatorului, asemanator excavatorului cu cupa inversă;
•Actionanad cu partea din fata, dinspre excavator inainte intocmai excavatotului cu cupa dreaptă;
Atunci când dispozitivul acționează spre excavator se obține o penetratie maxima a dintilor.Când
acționează din fata, dispozitivul poate să fie folosit în spatiile incomode și închise ale clădirilor.
În aceasta pozit ie poate fi folosit și pentru demolarea planșeelor, în funcție de raza de acțiune și
înalțimea de lucru a excavatorului. Dacă la acțiunea inaintea dispozitivului sunt necesare forțe
mari de rupere , acesta poate fi montat cu cilindru de rotire spre partea din fata.
Desfașurarea lucrărilor se face în urm ătoarele etape:
•Se introduce varful dintelu i fix sub placa de beton , action ându-se cilindru l de oscilare al
mânerului echipamentului (fig.6)
•Se introduce complet dintele fix sub placa de be ton actionandu -se cilindru l de rotire al
dispozitivului ce face ca dispozitivul să ajunga în pozitia orizontala
•Se rupe o bucata din placa prin incovoiere și uneori prin smulgere ca urmare a stangerii între cei
doi dinti, provocata de rotirea dintelui mo bil, obtinuta prin retragerea tijei cilindrului hidraulic
(fig.7)

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

26
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

•Ridicarea bucatii de beton rupta și deplasarea ei în afără zonei de lucru sau încărcărea directa
intr-un mijloc de transport.

4.4.4. Demolarea prin explozie
4.4.4.1Generalități.
Lucrările de demolare prin explozie se efectuează pe baza unui proiect tehnologi de
demolare, întocmit de specialiști și cuprinde fise tehnologice pentru fiecare etapă a lucrări. Cu
toate că această metodă implică o serie de măsur i stricte de siguranță și securitate este o metodă
frecvent utilizată pe plan mondial , dezvoltându -se în acest sens o industrie de producere a
materialelor de explozie.
Metoda s -a perfecționat astfel încât , ea poate fi aplicată chiar și în or așe cu construcții
concentrate. În acest sens se poate discuta despre demolarea controlată prin explozie. Tehnica
demolării controlate necesită o amplasare atentă a încărcăturii explozive la diferite structuri și
punți cheie a clădirii , astfel încât dobor ârea să se producă fie în interiorul bazei de sprijin , fie pe
o direcție de cădere prestabilită.
La demolări prin explozii se beneficiază și de efectul creat de impulsul de cădere al
construcției , efect ce contribuie la spargerea structurii în bucăți ușor de manipulat. Procedeul
este economic, rapid și eficace, însă prezintă inconvenientele proiecțiilor necontrolate de
materiale, a vibrațiilor în sol cu posibilitatea de distrugere a unor clădiri din vecinătate implicând
zgomot puternic.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

27
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

4.4.4.2 Metode de demolare prin expolzie
În funcție de modul de amplasare a încărcăturilor explozive se diferentieaza trei metode
de demolare prin explozie:
• Demolarea cu ajutorul încărcăturilor plasate în găuri străpunse în materialul de demolat (găuri
de mină)
• Demolarea cu ajutorul încărcăturilor aplicate pe piesă de demolat
• Demolarea cu ajutorul încărcăturilor amplasate în interiorul construcției (prin expansiune)
4.4.4.3 Indicații privind utilizarea explozivelor
Pentru stăpâni rea completă a problemelor ridicate de demolarea structurilor din beton
armat este necesar să se cunoască aspecte importante legate de explozivi și folosirea lor.
Explozivul trebuie considerat drept o cantitate de energie stocată într -un volum mic. Efectul
explozivului poate fi folosit pentru demolarea parțială sau totală a construcției. În cazul demolării
totale se aplică metodă cea mai economică de distrugere a structurii de rezistență a clădirii. În
acest caz se beneficiază de efectul de auto -fragmentare generat în momentul prăbușirii.
În cazul demolării zidurilor din beton armat sau puțin armar se ține cont de rezistență la
tracțiune a materialelor , cantitatea de exploziv, amplasarea acestuia fiind coordonată cu formă
construcției și a elem entului ce urmează să fie demolat în structura de rezistență de demolat. În
cazul elementelor din beton de tipul grinzilor sau stâlpilor la care nu se cunoaște modul de
dispunere a armăturilor, se impune utilizarea metodei cu exploziv dispus liniar. Se va folosi
cantitatea de exploziv necesară pentru dezgolirea armăturilor, urmând că armătura să fie tăiată cu
flacăra oxiacetilenică.
Este de reținut că pentru același rezultat final, cantitatea de exploziv consumată depinde
de amplasamentul încărc ăturii și modul de amplasare a burajului.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

28
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Materialele explozive sunt clasificate în raport cu efectul pe care îl au:
• Exploziv de mare putere(dinamită)
• Exploziv de putere medie(astralită și trotilul)
• Exploziv de mică putere (amestecuri simple de tip nitromon sau pulbere neagră de fum)
• Exploziv slab (pulbere coloidală fără fum ,fitilurile de amorsare și artificii)
4.4.4.4 Efectele Exploziilor asupra Mediului Înconjurător.
Metoda demolării clădirilor prin explozie controlat ă este foarte des folosită, datorită
avantajelor evidente pe care le prezintă. În țara noastră, metoda a început să ia o amploare
deosebită doar în ultimii ani, datorită legislației care a devenit mai puțin dură, permițând unor
firme civile să abordeze și acest domeniu.
Dintre avantajele majore ale demolării clădirilor cu ajutorul explozivilor militari, amintim
• consumul redus de timp și forță de muncă,
• cheltuieli reduse (aproximativ 5% din costul demolării prin metode clasice),
• valorif icarea mai bună a materialelor rezultate din demolare
• grad ridicat de securitate.
4.4.4.5 Cadrul legislativ pentru evaluarea riscurilor.
Cadru le gislativ obligă angajatorii să ia toate măsurile pentru ca lucrătorii să nu fie
expuși unor riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale. Astfel Normele metodologice
de aplicarea Legii Securității și Sănătății în Muncă nr.319/2006, reglementează mecanismul prin
care angajatorul trebuie să procedeze pentru eliminarea sau reducerea acestor riscuri. Fiecare
ramură industrială generează riscuri specifice care trebuie conștientizate atât de angajator cât și
de lucrători care pot fi expuși. La realizarea unor lucrări de demolare cu ajutorul explozivilor de

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

29
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

către firme specializate, autorizate î n acest scop combină riscurile care se pot identifica pe orice
șantier de construcții cu cele specifice lucrului cu materii explozive.
În multe situații pe același șantier sunt implicate în activitățile de demolare două sau chiar
mai multe fir me de exemplu un antreprenor general, un subcontractor pentru exploatarea
utilajelor care se folosesc și firma autorizată pentru lucru cu materii explozive care va execută
împușcarea. Fiecare firmă are obligația conform legii să -și organizeze activitatea p roprie de
prevenire și protecție, însă va trebui să existe un plan de colaborare între acești agenți economici
cu scopul de a se conștientiza riscurile care pot fi generate de activitatea celuilalt.
Ghidul național de evaluarea a riscurilor le gate de activitatea de demolare a unor clădiri
industriale și civile cu ajutorul explozivilor prezinta starea de securitate și sănătate în muncă a
angajaților, procesul de evaluare a riscurilor profesionale, oferind posibilitatea stabilirii măsurilor
cores punzătoare de prevenire, protecție și asigurare, cu referire la prevenirea riscurilor de
accidentare și îmbolnăvire profesională, formarea și informarea angajaților precum și la
implementarea unui sistem eficient al managementului securității profesionale.
Scopul principal al evaluării riscurilor profesionale este acela de prevenire a riscurilor de
accidentare și îmbolnăvire profesională, iar atunci când nu este posibilă eliminarea acestor
riscuri, se impune reducerea lor până la valoarea riscul ui rezidual care trebuie să fie controlat în
mod corespunzător. Atât în cadrul procesului de evaluare a riscurilor profesionale cât și ulterior
în etapă aplicării măsurilor de securitate profesională, o atenție specială, trebuie să se îndrepte
asupra posib ilității ca riscul de accidentare și îmbolnăvire profesională să nu fie deplasat dîntr -o
zonă în alta a sistemului de muncă, respectiv soluțiile tehnice și organizatorice adoptate pentru
diminuarea sau eliminarea acestor riscuri să nu creeze situații supli mentare de manifestare a
acestora.
Metodologia de evaluare a riscurilor profesionale are la bază două cerințe esențiale
în acest domeniu:
• Procedura de evaluare trebuie să permită analiza tuturor pericolelor de accidentare și
îmbolnăvire pro fesională, indiferent de modul lor de manifestare (pericole evidente sau
potențiale);

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

30
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

• Eliminarea, dacă este posibil, a tuturor pericolelor de accidentare și îmbolnăvire profesională,
identificate în cadrul procesului de evaluare.
Structura procesului de evaluare a riscurilor profesionale:
• Identificarea tuturor factorilor de risc de accidentare și îmbolnăvire profesionali din sistemul de
muncă analizat ;
• Identificarea tuturor persoanelor ce pot fi expuse pericolelor de accidentare și îmb olnăvire
profesională ;
• Estimarea valorică a riscurilor profesionale Ghid național de evaluarea a riscurilor legate de
activitatea de demolare a unor clădiri industriale și civile cu ajutorul explozivilor;
• Stabilirea și adoptarea deciziilor referitoar e la noile măsuri aplicabile în vederea eliminării
și/sau reducerii riscurilor profesionale ;
• Analiza măsurilor de prevenire adoptate în vederea stabilirii ordinii de aplicare a lor ;
• Acțiuni întreprinse ulterior în procesul de evaluare;
4.4.5 Tehnologia de demolare cu jet de apa sub presiune se bazează pe un
sistem de pulverizare a apei, reglabil, funcție de necesitatea lucrării, la o presiune cuprinsa între
100 și 2500 bar.
Aceasta tehnologie prezintă următoarele avantaje:
• folose ște o gama diversificata de unelte și accesorii;
• vibrații și sunete minime;
• îndepărtarea impurităților și a depunerilor într -un mod foarte sensibil, fără a dauna materialelor
de baza;
• nu influențează proprietățile mecanice și structurale ale suprafețelor supuse curatorii;

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

31
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

• se evita folosirea de aditivi chimici sau abrazivi;
• curatarea și decontaminarea sunt de buna calitate.
Echipamentele și uneltele de curatare cu jet de apa de înalta presiune sunt folosite cu
succes în toate activitățile din domeniul construcției: pregătirea solului și a fundației, proiecte de
reconstrucții, demolare și reciclare.
4.4.6. Metoda moderna de demolare – Hat Down
4.4.6.1 Generalități
În ceea ce privesc inovațiile din domeniul construcțiilor, japonezii sunt lideri mondiali,
mai nou și în demolări. După cum știți, în orașele japoneze spațiul este o comoditate de lux,
astfel încât mereu auzim la televizor de vreo locuință ultra înghesuită, dar dezvoltată pe verticală.
Această tendință de dezvoltare pe verticală a clădirilor a debutat în Țara Soarelui Răsare
pe la mijlocul anilor 1960, odată cu începerea unei perioade de boom imobiliar. De atunci și până
în prezent, în orașele din Japonia au fost ridicați peste 700 de coloși din beton înalți de peste 100
de metri. Acești zgârie -nori, cel puțin 100 din ei, care au peste 40 de ani vechime, trebuie acum
demolați pentru a face loc unor clădiri mai moderne și mai sigure.
4.4.6.2 Cum demolezi un zgârie nori?
Însă când vrei să demolezi un zgârie -nori în centrul unui oraș aglomerat, unde spațiul
este limitat și riscurile pentru muncitori și vecini este mare, ai o problemă deoarece nici o
tehnologie curentă de demolare nu se pretează. Implozia u nei construcții este extrem de
periculoasă, pentru că orice greșeală poate fi fatală. Și apoi cine vrea să vadă o mare explozie,
chiar și controlată, în centrul orașului? Plus că zona de excludere este mare, ceea ce ar însemna
să paralizezi traficul și act ivitatea în tot centrul orașului.
Metodele mecanice de demolare sunt viabile doar până la anumite înălțimi și, pe
deasupra, produc mult praf și deșeuri care pot cădea în afără perimetrului șantierului, putând
accidenta trecătorii și muncitorii deopotrivă.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

32
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Metoda HAT DOWN este o soluție extrem
de ingenioasă la problemă a fost dezvoltată de
corporația Takenaka, care s -a inspirat din
cofrajele autocățărătoare pentru a crea metoda
de demolarea clădirilor super înalte.

Astfe l, ultimele etaje sunt acoperite de o structură metalică închisă, care este de fapt o schelă ce se poate mișca pe verticală. De tavanul acestei structuri sunt agățate trei macarale care deservesc fiecare câte o treime din spațiul ce urmează a fi demo lat.

4.4.6.3 Avantaje și aplicații
Prin această tehnologie se elimină poluarea cu praf a vecinilor, acesta fiind reținut în
structura închisă. O ventilare adecvată – acoperișul se poate chiar retracta – asigură că muncitorii
vor lucra și ei în con diții mai bune, nefiind nevoiți să respire aerul plin de praf. De asemenea nu
vor mai fi expuși căderilor de la înălțime sau accidentărilor provocate de căderi accidentale de
materiale.
Această metodă de demolare a fost deja aplicată cu succes la vechiul Hotel Plaza din
Osaka. După ce structura metalică a fost instalată, a început demolarea elementelor de rezistență
folosind mijloace mecanice. Astfel pereții, stâlpii și grinzile de pe un nivel au fost tăiați în 176 de
bucăți, iar macaralele din interior au coborât deșeurile de beton prin goluri tehnologice tăiate în

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

33
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

planșee până la parter de unde au fost îndepărtate în siguranță de pe șantier. Apoi gigantica
pălărie a coborât încă un nivel de unde procesul de demolare s -a repetat.
O abordare pe care nu prea o întâlnim în demolări, unde puterea barosului și forța celui
care îl mânuiește primează. Ce este și mai util este faptul că schela poate fi folosită și pentru
structuri neregulate în plan, putându -i-se adăuga module s peciale. Interesantă metodă de a
demola un zgârie -nori și un model exemplu perfect de rezolvare neconvențională a unei
probleme serioase.
5. Măsuri pentru reducerea efectelor negative asupra mediului
5.1 Măsuri implementate
Desfașurarea lucrăr ilor de construcții de rezlizează luând în calcul măsuri pentru
prevenirea și reducerea efectului negativ asupra mediului.:
Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: apa
Procesul de demolare a obiectivelor nu folosește apa, dacăt pentru stropit în cazul demolării
construcțiilor de zidarie.
Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: aer
La efectuarea lucrărilor de desființare -dezafectare se produc emisii în atmosfera pe termen scurt,
după cum urmează:
• pulberi în suspensie netoxice provenite de la demolarea fundatiilor de beton, a pardoselii din
beton și a elementelor de zidarie
• praf (moloz) provenit de la demolările construcțiilor;
• pulberi de vata minerala provenire de la protectia conductelor subterane. Ac este emisii de
scurtă durată, sunt nesemnificative și se incadreaza în lim max admise
• gazele arse de la esapament provenite de la utilajele și mijloacele de transport dotate cu
motoare Diesel în timpul lucrărilor de desființare și dezafectare;

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

34
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

• activi tatea de desființare -dezactivare a obiectivelor desfasurandu -se pe teritoriul unei rafinarii
fără ca aceasta să fie oprita, numarul de utilaje implicate în realizarea investitiei va fi redus la
minim
Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de medi u: sol și subsol
În perioadă de realizare a dezafectarii obiectivelor de pe amplasament, nu vor există surse
de poluare pentru sol, deoarece beneficiarul a pregatit în prealabil obiectivele pentru demolare
prin: golirea conductelor și damfuirea acestora care elimina posibilitatea eventualelor scurgeri de
produse petroliere.
Betonul spart este supus procesului de concasare; solul este curatat prin ciuruire de
bucatile mici de beton ramase după concasare, după care este depus sub conduct ele tehnologice
pe un pat izolator, astfel incat solul nu poate fi afectat, deoarece nu există un contact direct cu
solul.
Măsuri de diminuare a impactului pentru zgomot și vibratii
La efectuarea lucrărilor de demolare, sursa de zgomot este reprezen tata de motoarele
utilajelor angrenate (camioane, buldozere, excavatoare, pikamere, etc) în activitate, acestea
constiuind surse provizorii de zgomot
Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: flora și fauna
Proiectul nu trebuie să afecte ze nici o arie protejata.
5.2 Condiții care trebuie respectat e
În timpul realizarii dezafectării se vor respecta următoarele condiții:
• se vor respecta masurile de protecție a factorilor de mediu prevăzute în studiul de evaluare
a impactului asupra mediului ;
• se interzice functionarea utilajelor cu defectiuni la sistemul de atenuare a zgomotului și a
vibrațiilor ;

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

35
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

• pe întreaga perioadă a executiei proiectului se vor lua măsuri de limitare a nivelului de
zgomot produs de utilaje.
După executarea lucrărilor de demolare se impune refacerea și amenajarea sitului, operație care
include: amenajarea unui cadru geomorfologic funcțional prin asigurarea condițiilor pedologice
(edafice) pentru dezvoltarea biodiversității.
5.3 Refacerea și amenajarea sitului
După executărea lucrărilor de demolare se impune refacerea și amenajarea sitului , operație
care include:
amenajarea unui cadru geomorfologic funcțional prin :
• racordul cu relieful natural și cu obiectivele ce urmează a se amenaja;
• amenajarea formelor de relief proiectate în cadrul reliefului antropic ce se amenajează
(modelarea și organizarea teritoriului) ;
• lucrări cu aspecte de hidrologie (canale, ,combaterea eroziunii solului – C.E.S.).
asigurarea condițiilor pedo logice (edafice) pentru dezvoltarea biodiversitatii ce se
poate realiza prin :
• așternerea solului fertil ;
• fără sol fertil (fertilizare organica) ;
• fertilizare ameliorative (de baza)

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

36
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

6. Procedura emiterii autorizației de construire/desființare( legea
50/1991)
Autorizația de construire/desființare este actul de autoritate al administrației publice
locale -județene, municipale, orășenești sau comunale – în baza căruia se pot execută lucrări de
construcții și pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor legale cu privire la construirea,
respectiv desființarea construcțiilor și instalațiilor aferente și/sau a amenajărilor, după caz.
Autorizația de construire/desființare se elaborează în temeiul și cu respectarea
prevederilor documentațiilor de urbanism, aprobate potrivit legii, a cerințelor impuse prin
certificatul de urbanism, precum și prin avizele/acordurile exprimate. Prin autorizația de
construire pentru construcțiile cu caracter provizoriu este obligatorie s pecificarea termenului
pentru care se acorda provizoratul, precum și consecințele care decurg din depășirea acestuia
6.1 Solicitantul autorizației de construire/desființare
Solicitantul autorizației de construire/desființare poate fi orice persoana fizica sau
juridică deținătoare a unui titlu asupra imobilului care atesta dreptul acestuia de a execută lucrări
de construcții. Solicitarea emiterii unei autorizații de construire/desființare se poate face fie
direct de către deținătorul/de ținătorii titlului asupra imobilului sau de investitori, fie prin
intermediul unui împuternicit desemnat în condițiile legii, care poate fi consultantul, proiectantul,
orice alta persoana fizica, ori o persoana juridică autorizata care are în obiectul de a ctivitate
managementul sau proiectarea lucrărilor de construcții.
În cazul în care autoritățile administrației publice locale se asociaza, finanțează sau
realizează obiective de interes public pe terenuri aflate în proprietatea județelor, municipiilor,
orașelor și comunelor:
a) pentru domeniul public este necesară dovada înregistrării, acestuia în inventarele bunurilor
care alcătuiesc domeniul public aprobat, conform prevederilor Legii nr. 213/1998 privind
proprietatea publica și regimul j uridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare,
precum și în Cartea funciară;

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

37
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

b) pentru domeniul privat este necesară dovada înregistrării acestuia ca bun privat în Cartea
funciară.
(4) Procedura de înregistrare a terenurilor este stabili tă de Legea cadastrului și a publicității
imobiliare nr. 7/1996 , cu modificările și completările ulterioare, și în actele de aplicare a
acesteia, emise de Agenția Nationala de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
6.2 Depunerea documentației
În ved erea obținerii autorizației de construire/desființare solicitantul trebuie să se adreseze
autorității administrației publice locale care a emis certificatul de urbanism și să depună
următoarea documentație :
• cererea pentru emiterea autorizației de const ruire – inclusiv anexa (se utilizează formularul –
model F.9 – "Cerere pentru emiterea autorizației de construire/desființare" obținut de la emitent),
completată cu elementele de identificare și datele tehnice ;
• certificatul de urbanism (în copie);
• actul doveditor al titlului asupra imobilului, care să îi confere solicitantului dreptul de execuție
a lucrărilor de construcții (în copie legalizată);
• proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, inclusiv referatele de verificare
și, după caz, referatul de expertiza tehnică – semnate și stampilate în original (două exemplare);
• avizele și acordurile cerute prin certificatul de urbanism:
✓ documentul de plata a taxei de emitere a autorizației de desființare (în copie), inclusiv
✓ docume ntele de plata a taxelor legale pentru avizele și acordurile necesare emiterii
✓ acordului unic, conform listei avizelor și acordurilor necesare, comunicate odată cu
certificatul de urbanism (în copie).
Pentru depunerea documentației (dosarului) necesar au torizării se vor avea în vedere și
următoarele:

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

38
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

a) în situația în care, o data cu autorizația de construire/desființare se solicita și autorizarea
organizării executării lucrărilor, solicitantul va prezenta și proiectul de organizare a execuției
lucrărilo r (P.O.E.) – piese scrise și desenate, precum și avizele specifice (aviz circulație, aviz
pentru ocuparea temporară a domeniului public, aviz sanitar, aviz/contract cu societatea de
salubritate etc.) (două exemplare);
b) în situația în care, prin certific atul de urbanism a fost cerută elaborarea unor studii
suplimentare, sintezele acestora se anexează documentației, inclusiv avizele obținute pentru
acestea (două exemplare). La nevoie, solicitantului i se va putea cere prezentarea studiilor în
întregul lor.
Documentația prezentată și acceptată se preia și se înregistrează la ghiseul emitentului
care are obligația de a comunica solicitantului și cuantumul taxei de emitere a autorizației,
calculată potrivit prevederilor Codului fiscal, cu modificările și completările ulterioare, a
normelor de aplicare a acesteia, precum și al celorlalte taxe legale. Solicitantul are obligația de a
achită taxele de îndată.
6.3 Verificarea conținutului -documentației depuse
Structurile de specialitate organizate în cadrul consiliilor județene, Primăriei Municipiului,
orașelor și, după caz, ale comunelor, precum și persoana cu responsabilitate în domeniul
urbanismului; amenajării teritoriului și autorizării executării lucrăril or de construcții din
cadrul primăriilor comunale au obligația de a verifica dacă documentația este completa,
constătând dacă:
a) cererea este adresată autorității administrației publice locale abilitate, potrivit Legii, să
emita autorizația;
b) formularul cererii și anexa sunt completate corespunzător;
c) certificatul de urbanism este în valabilitate, iar scopul eliberării sale coincide cu obiectul

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

39
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

cererii pentru autorizare;
d) există dovada titlului solicitantului asupra terenului și/sau a construcțiilor;
e) proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire – P.A.C. – sau de
desființare – P.A.D., după caz, este complet și conform cu prevederile anexei nr. 1 la Lege,
precum și ale prezentelor norme metodologice;
f) există fișele tehnice compl etate și, după caz, documentațiile necesare emiterii avizelor și
acordurilor din competenta de obținere a emitentului;
g) există avizele și acordurile favorabile sau, după caz, studiile cerute prin certificatul de
urbanism, altele decât cele necesare emit erii acordului unic;
h) există referatele de verificare a proiectului și, după caz, referatele de expertizare tehnică;
i) se face dovada achitării taxelor legale necesare emiterii autorizației de construire/desființare,
precum și a avizelor și acordurilo r constituente ale acordului unic cerute prin certificatul de
urbanism, calculate potrivit legii.
j) există documentul prin care Filiala teritorială a Ordinului Arhitectilor din România, din care
face parte arhitectul/conductorul arhitect, confirma dreptu l de a proiecta al acestuia, în condițiile
dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Lege, și face dovada luării în evidenta a proiectului de
arhitectura din cadrul documentației P.A.C./P.A.D. depusa pentru autorizare.
Autoritatea administrației publice locale emitente nu este responsabilă pentru eventualele
prejudicii ulterioare cauzate de existenta la momentul emiterii actului a unor litigii aflate pe rolul
instanțelor judecătorești privind imobilul – teren și/sau construcții – în interesul excl usiv al
solicitantului autorizației.
În situația în care documentația se restituie ca incompletă, taxa pentru autorizare încasată
nu se restituie, urmând a fi utilizata pentru emiterea autorizației după depunerea documentației
complete.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

40
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

6.4 Obțin erea avizelor și acordurilor
În vederea emiterii acordului unic, potrivit Legii, emitentul are obligația să obțină în
numele solicitantului:
a) avizele și acordurile pentru utilitatile urbane;
b) avizele și acordurile privind securitatea la incendiu, prote cția civilă, protecția mediului
și a sănătății populației.
Avizele și acordurile se emit de instituțiile descentralizate, conform legii, direct pe fișele
tehnice specifice fiecărui avizator, completate și depuse de către solicitant la emitentul
autorizației de construire/desființare.
Obținerea, în numele investitorului, a avizelor și acordurilor cerute prin certificatul de
urbanism, în vederea emiterii acordului unic, se realizează prin grija emitentului, astfel :
a) asigurarea consultării fișelor tehnice, de către reprezentanții administratorilor/furnizorilor de
utilități urbane, la sediul administrației publice locale;
b) transmiterea, în maximum 3 zile către organismele abilitate pe plan local, a fișelor tehn ice
(documentațiilor) specifice și obținerea avizelor și acordurilor acestora pentru: securitatea la
incendiu; protecția civilă; protecția mediului; igiena și sănătatea populației și recuperarea
acestora.
6.5 Examinarea tehnică și avizarea documentației
Examinarea tehnică a documentației depuse, care se efectuează de structurile de
specialitate, are ca obiect proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire
(P.A.C.) sau de desființare (P.A.D.), după caz, precum și datele înscrise în anexa la cerere și
constă în examinarea modului în care sunt respectate:

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

41
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

a) datele și condițiile cerute prin certificatul de urbanism;
b) reglementările cu privire la întocmirea și conținutul proiectului supus autorizării;
c) prevederile cu privire la abilitarea proiectanților pentru semnarea documentațiilor, în
conformitate cu prevederile art. 9 din Lege și ale Legii nr. 184/2001 privind exercitarea
profesiei de arhitect republicată;
d) prevederile cu privire la verificarea proiectelor de către verific atori de proiecte atestați
potrivit Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare și
Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și
expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuț iei lucrărilor și a construcțiilor, în vederea
asigurării cerințelor de calitate a proiectului;
e) introducerea condițiilor din avizele și acordurile favorabile obținute, altele decât cele
necesare emiterii acordului unic, precum și, după caz, din studiile cerute prin certificatul de
urbanism.
Pentru avizare, administratorii/furnizorii de utilități urbane, precum și reprezentanții
instituțiilor descentralizate prevăzute de Lege, au obligația să analizeze datele înscrise de
proiectant în fișele tehnice și să emita avizul cu/fără condiții.
În situația în care documentația prezentată este conformă exigențelor legale structura de
specialitate a emitentului promovează documentația spre analiza și avizare în Comisia de
Acorduri Un ice (C.A.U.), în vederea emiterii Acordului Unic.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

42
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

6.6 Emiterea și gestionarea Acordului Unic
Acordul unic se exprima prin consens în plenul Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.), se
semnează de emitentul autorizației de construire/ desființare – președintele consiliului județean
sau primar, după caz, – și se contrasemnează de arhitectul -șef.
Acordul unic se redactează utilizându -se formularul -model F.12, se arhiveaza împreună cu
fișele tehnice conținând avizele favorabile ș i se comunica, după caz, autorității administrației
publice locale pe teritoriul căreia se afla imobilul.
În baza acordului unic și a avizului structurii de specialitate se poate redacta și emite
autorizația de construire/desființare.
Acordul unic, precum și celelalte avize și acorduri care au stat la baza emiterii acestuia își
extind valabilitatea pe durată valabilității autorizației (inclusiv a duratei de execuție înscrisă în
autorizație) sau în cazul prelungirii valabilității acesteia .
6.7 Redactarea autorizației de construire/desființare
Autorizația de construire/desființare se redactează de structura de specialitate din cadrul
administrației publice județene, municipale, orășenești sau comunale ori de persoana cu
responsa bilitate în domeniile urbanismului, amenajării teritoriului și autorizării executării
lucrărilor de construcții din cadrul primăriilor care nu au organizate structuri de specialitate,
prin completarea unui formular.
Prin autorizația de construire/desființare emitentul poate impune anumite condiții pentru
perioadă executării lucrărilor autorizate, rezultate din aplicarea normelor generale și locale,

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

43
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

privind:
a) condițiile de utilizare a domeniului public (accese în zona șantie rului, stationari ale
utilajelor, inchideri de drumuri publice, ocupari temporare de spații publice, treceri temporare
sau săpături în spațiile publice, devieri ale circulației auto sau pietonale, protecția circulației,
executărea unor drumuri provizorii, folosirea unor elemente de reclama etc);
b) măsurile de protejare a proprietăților părțiculare invecinate;
c) măsurile de protecție sanitară și socială în situația cazarii unor muncitori sezonieri
(executărea de baracamente, grupuri s ociale, grupuri sanitare, dotări de toate tipurile în cazul
unui număr mai mare de muncitori, plata serviciilor suplimentare prestate de unitățile
existente etc);
d) măsurile de protecție a mediului fie durată executării lucrărilor autorizate, p recum și în
cazul realizării de investiții în zone care nu dispun de utilități (în special canalizare, evacuarea
și depozitarea deșeurilor menajere etc);
e) măsurile de securitate la incendiu.
6.8 Eliber area autorizației de construire/desființare
Autorizația de construire/desființare se eliberează solicitantului, direct sau prin posta (cu
scrisoare recomandată cu confirmare de primire) în termen de maximum 30 zile calendaristice
de la data depunerii documentației complete.
În situația în care autorizația de construire/desființare este emisă de președintele consiliului
județean sau de primarul general al municipiului București, o copie a acesteia va fi transmisă
spre știința primăriei interesate.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

44
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

În situația în care aut orizația de construire/desființare este emisă de primar în baza avizului
structurilor de specialitate ale consiliului județean, o copie a acesteia va fi transmisă spre
știința consiliului județean.
În situația în care autorizația de construire/ desființare este emisă de primarul de sector al
municipiului București, o copie a acesteia va fi transmisă spre știința Primăriei Municipiului
București.
6.9 Valabilitatea autorizației de construire/desființare
Prin autorizația de construire/des ființare emitentul stabilește și înscrie în formular:
a) termenul de valabilitate al autorizației de construire/desființare;
b) durat a de execuție a lucrărilor.
Valabilitatea autorizației de construire/desființare se consti tuie din:
a) intervalul de timp, de cel mult 12 luni de la data emiterii, în interiorul căruia solicitantul
este obligat să înceapă lucrările autorizate;
b) în cazul îndeplinirii condiției specificate la lit. a), începând cu data anunța tă a începerii
lucrărilor, valabilitatea autorizației se extinde pe toată durată de execuție a lucrărilor
prevăzută prin autorizație.
Durat a executării lucrărilor, care reprezintă timpul fizic maxim necesar pentru realizarea
efectivă a lucrărilor de construcții autorizate, se stabilește de către emitentul autorizației de
construire/desființare , pe baza datelor înscrise în cerere – respectiv în anexa la aceasta –
conform prevederilor proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire –
P.A.C., – sau de desființare – P.A.D., după caz. În funcție de interesul public și de gradul de

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

45
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

complexitate al lucrărilor, emitentul autorizației de construire/desființare poate reduce durat a
executării lucrărilor fa ță de cea solicitată prin documenta ție, cu consultarea
investitorului/beneficiarului, managerului de proiect proiectantului, sau consultantului, după
caz.
6.10 Asigurarea caracterului public
Lista autorizațiilor de construire/desființare este publică.
Lista se afișează lunar la sediul emitentului și cuprinde enumerarea autorizațiilor de
construire/desființare emise în luna precedent ă (în ordinea eliberării), făcându -se evidentierea
fiecărui imobil prin menționarea: adresei (sau a altui mod de identificare), a nu melui și
prenumelui solicitantului, precum și a scopului pentru care a fost eliber at actul.
Conținutul documentațiilor cu caracter tehnic, documentațiile de urbanism și de amenajare
a teritoriului, precum și celelalte reglementări urbanistice car e au stat la baza emiterii
autorizațiilor de construire/desființare, vor putea fi consultate exclusiv la sediul emitentului și
numai de cei care pot face dovada ca sunt direct interesați sau potențial afectați de prevederile
acestora, în conformitate cu un regulament aprobat prin hotărâre a consiliului județean/local,
după caz.
Conform legii nu este necesară elaborarea unor documentații de urbanism și/sau de
amenajarea teritoriului pentru lucrările de reparații și modernizare la construcțiile
existente.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

46
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

7. Studiu de caz – Demolarea unui imobil P+ 3E
În urma studiilor realizate cu privire la demolarea cladirilor , in cele ce urmeaz ă voi
prezenta un studiu realizat pe o cl ădire in cadre P+ 3E ce urmaez ă să fie demolat ă prin metode
mecanice.
Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea – partial ă sau total ă – a constructiilor si
instalatiilor aferente, precum si a oricaror amenajari se face numai pe baza autorizatiei de
desfiintare obtinute in prealabil de la autoritatile a dministratiei locale .
• Autorizatia de desfiintare se emite in aceleasi conditii ca si autorizatia de construire, in
conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora, potrivit
legii:
a) cerere pentru em iterea autorizatiei de desfiintare, completat ă cu elementele de identificare si
datele tehnice conform P.A.D.;
b) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care sa îi confere solicitantului dreptul de executie
a lucrarilor de constructii (in copie le galizata);
c) certificatul de urbanism (in copie);
d) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare – P.A.D., intocmit in baza
prevederilor legale, inclusiv referatele de verificare si, dupa caz, referatul de expertiza tehnica –
semna te si stampilate in original (doua exemplare);
e) fisele tehnice pentru obtinerea avizelor cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii
acordului unic, precum si, dupa caz, documentatiile tehnice necesare emiterii avizelor si
acordurilor care s unt in competenta de obtinere a emitentului (doua exemplare);
f) avizele si acordurile obtinute de solicitant, altele decat cele din competenta de obtinere a,
stabilite prin certificatul de urbanism (in copie);
g) declaratie pe propria raspundere privind inexistenta unor litigii asupra imobilului;
h) certificat de atestare fiscala privind valoarea de impozitare a imobilului (in copie);

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

47
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

i) documentul de plata a taxei de emitere a autorizatiei de desfiintare (in copie);
j) documentele d e plata a taxelor legale pentru avizele si acordurile necesare emiterii acordului
unic, conform listei avizelor si acordurilor necesare, comunicate o data cu certificatul de
urbanism (in copie).
7.1 Proiectul tehnic de demolare (PAD)
1. ELEMENTE GENERALE
1.1 Denumirea lucrării:
DEMOLARE CLADIRE DE LOCUIT P+3
1.2. Beneficiar: S.C. EURO FIX DESIGN SCS
1.3. Proiectant general : S.C. IDEAPROSPECT S.R.L. CLUJ NAPOCA
1.4.Prezenta documentație s -a elaborat în concordanță cu expertiza tehnică nr. 08/0 4/2016
elaborat de prof.ing. Dumitran Mihaela si proiect demolare întocmit de ing. Lung Florina
1.5. Amplasament: Imobilul este situat in municipiul Cluj -Napoca, str. Observatorului nr.34
2. DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE
2.1. ELEMENTE GENERALE
Pe amplasamentul men tionat: Se propune demolarea unei locuințe unifamiliale cu un regim de
înălțime P+ 3E. Suprafața construită parter 485 mp .
2.2 DESCRIEREA CONSTRUCȚIILOR PROPUSE PENTRU DEMOLARE
2.2.1 SISTEMUL CONSTRUCTIV
Conform planurilor de proiectare documentației tehnice trebuie realizata pentru un bloc
de locuințe unifamiliale cu regimul de înălțime P+ 3E. Funcționalul clǎdirii s -a adoptat

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

48
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

corespunzãtor destinației și cerințelor beneficiarilor, fiind cel pus la punct în cadrul
proiectului de arhitectu rã. Zona de calcul pentru localitatea Cluj -Napoca conform
normativului deproiectare seismică P100 / 2006 este zona E unde a g=0.1g si perioada de
control a spectrului de răspuns este T c=0.7 .
Obiectivul cuprinde:
Apartamentele ;
Casa scarii ;
Balcoane pe fațada dinspre N, respectiv S.
Ca finisaje interioare s -au folosit:
Podea de mo zaic pentru casa scării.
Pardoseală caldă (parchet) respective pardoseală rece (gresie) în apartamente,
în funcție de destinația camerelor;
Tencuială umedă pen tru interior pe întreaga clădire;
Ferestre și uși din geam termopan cu tâmplărie de aluminiu;
Finisajele exterioare se execută cu tencuiala decorative .
Soluție constructiva:
✓ Pentru structura de rezistențǎ s -a adoptat soluția de cadre din beton armat (st âlpi și
grinzi). Grinzile sunt dispuse pe 2 direcții si urmăresc conturul camerelor. Plăcile sunt armate
pe 2 direcții.Regimul de înălțime este P+ 3E.
✓ În structură s -a utilizat beton BC25 (C20/25) si oțel beton S500 si OB 37.Structura a
fost modelată și cal culată considerând încărcările permanente și variabile precum și încarcarea

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

49
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

excepțională din seism. S -a utilizat programul de calcul automat SAP 2000 .
✓ Sistemul de fundare se constituie din grinzi de fundare pe 2 direcții . Calculul și
dimensionarea elemente lor se face la starea limitǎ de rezistențǎ.
✓ La armarea elementelor structurale (st âlpi, grinzi, planșee) se respectǎ prevederile de
armare recomandate de Eurocode 2 și Normativul P100 -1-2013.
✓ Închiderile exterioare se realizează din zidărie Porotherm Robu st, cu grosimea de 25 cm.

✓ Compartimentarea interioară se realizează din panouri de gips-carton separate de vată
mineral ă, cu grosimea totală de 10 cm iar pereții care delimitează apartamentele se
realizează din zidărie de zidărie Porotherm Robust cu grosimea de 25 cm.
Studiul geotehnic :
Confrom studiului geotehnic fundatiile sunt realizate din beton armat , adancimea de
fundare este de 40cm sub cota trotuarului , latimea fundatiilor nu depaseste grosimea
peretilor exteriori, iar terenul la talpa fundatiei este umplutura cu sol vegetal.
2.3.TEHNOLOGIA DE DEMOLARE
Datorita faptului c ă , constructia nu respecta prevederile cu privire la conceptia si
alcatuirea antiseismica in vigoare din mai multe puncte de vedere , s -a optat pentru
demolarea acesteia.
Factori care au dus la luarea acestei decizii sunt:
Fundatiile sunt necorespunzator dimensionat .

Materialele puse in opera sunt de slab ă calitate si manopera este nesatisfacatoare .

Lipsa unui sis tem adecvat de dirijare si evacuare a apelor pluviale a produs fen omene
de erodare.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

50
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

In consecinta constructia prezinta degradari nu doar la nivelul finisajelor (fisuri,
exfolieri.igrasii) ci si la nivelul elementelor structurale( crapaturi , rupturi , infiltratii ,
deformari structurale)
Proiectul tehnologic si de organizare a lucrărilor de demolare se va întocmi prin grija
executantului acestor lucrări. În prezentul capitol sunt prezentate succint operațiile principale
obligatoriu de urmat pe parcursul execuției lucrărilor de demolare.
Clădirea existentă se va demola într -o anumită ordine, astfel încât să nu se pericliteze
stabilitatea construcțiilor adiacente cu ajutorul tehnologiilor mecanice de demolare,
succesiunea de demolare depinzand de aceasta. Ordinea de demolare a clădirii se va stabili
astfel încât să se asigure fluență pentru evacuarea molozului si respectiv să se facă loc pentru
organizarea de șantier.
Demolarea clădirii va începe c u decuplarea tuturor tipurilor de instalații electrice,
termice, gaze etc., desfacerea închiderilor, degajarea restului de utilaje si echipamente.
Demolarea clădirilor cu structură din beton armat se va face începând de sus, prin tăierea
în blocuri manevrabile cu clestele hidraulic atasat macaralei, astfel încât să nu se producă
prăbusirea elementelor structurale /nestructurale.
Metoda mecanic ă utilizat ă constă în utlizarea unor dispozitive hidraulice atașate la
echipamentul unui e xcavator sau macara, acționând asupra constructiei ce urmeaza sa fie
demolata prin incovoiere și smulgere sau forfecare. Pentru demolarea prin incovoiere și
smulgere s -a folosit un clește atasat unei macarale. Cu o masa operationala de 950 kg, acest
cleste hidraulic, poate fi atasat la utilaje purt ătoare cu mase de 9…16 t. Combinatia dintre
greutatea scazuta cu puterea optima de strivire este importanta in termeni de cost -eficacitate

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

51
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

de utilizare. Daca se foloseste un maruntitor mai mic ,in consecinta, un e xcavator mai mic
pentru o anumita sarcina, atunci se reduc investitiile si costurile de operare.”

Procesul tehnologic de demolare mecanica cu ajutorul foarfecii hidraulice constă în
urmatoarele etape:
• Introducerea dispozitivului sub placa
• Incovoierea placii simultan cu smulgerea
• Ridicarea dispozitivului impreuna cu bucata de placa smulsa
• Descarcarea în autovehicule sau depozite laterale.
O alta metoda utilizata in procesul de demolare este cea a folosirii greutatii suspendate de
macaras se poate aplica cu prioritate în acest caz, cladirea avand si o limita de 14.58m.
Echipamentul de lucru este atașat la excavatoare acționate hidraulic, în locul cupei , putând fi
dotat cu d iverse tipuri de scule.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

52
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Cioc anele hidraulice au mase de peste 100 kg, ponderea situându -se între 250 -1000 kg.
Ele se folosesc mai ales pentru demolarea structurilor de beton cu grosimi mai mari de 20 cm
(pereti,stalpi beton armat, fundații vech i de clădiri, etc.).Cadență loviturilor este cuprinsă între
300-100 lovituri/minut, aceste utilaje putând fi folosite și pentru mărunțirea materialului rezultat
din demolări cu alte metode.
Toate materialele rezultate din demolare vor fi depoz itate în santier, pe sorturi (oțel,
beton, cărămidă,etc.) pe platformele existente, urmând ca transportul lor să se facă cu mijloace
de transport adecvate. Depozitarea definitivă a materialelor se va face în locuri speciale, aprobate
de forurile locale în drept, respectându -se normele de protecție a mediului înconjurător.
Deasemenea, se poate adopta soluția de refolosire a unor elemente, în special
metalice(otelul fiind un material reciclabil 100% ), dar numai pe baza unor proiecte de
postutiliz are întocmite conform normelor în vigoare. Betonul provenit din demolări poate fi
utilizat, prin măcinare si reciclare, la prepararea unor betoane de slabă rezistență, sau ca material
de umplutură la diverse lucrări de construcții.
Etapele de d emolare, pentru clădire se vor stabili în detaliu în cadrul proiectului de
organizare de santier si prin fisele tehnologice de execuție întocmite de executant (faza P.T. +
D.E.; P.O.E.).Se prevede si demolarea fundațiilor situate sub nivelul terenului. Eva cuarea
molozului se va face numai prin accesul existent, în condiții de securitate pentru circulația auto si
pietonală din zonă. Se vor crea depozite de moloz în curtea existentă, de unde se va asigura
încărcarea si transportul ritmic în locurile special a probate.
Înainte de începerea lucrărilor de demolare, conducătorul lucrării va lua
urmatoarele masuri:
• va împrejmui constructia ce urmeaza a fi demolata, iar la punctele de acces spre locul de
demolare va pune pancarde de avertizare;
• va afisa pancarde de interzicere a accesului persoanelor straine pe teritoriul santierului ;
• vor fi intrerupte legaturile conductelor retelelor de apa, gaze, electricitate, termice si canalizare,
luând masuri pentru a nu fi deteriorate;

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

53
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

• va lua masurile indicate contra prabusirii posibile a diferitelor parti ale constructiei ce se
demoleaza ;
• utilizarea retelei electrice a cladirii în care se fac operatiuni de demolare, pentru iluminarea
locului de lucru ;
• înainte de demolare se va am enaja o retea electrica separata, care sa nu aiba nici un fel de
legatura cu constructia care se demoleaza.
3. REGULI GENERALE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE
Demolarea totala a constructiilor se va face pe baza documentatiilor tehnice con form
prevederilor , unitatea care executa demolarile este obligata sa ia toate masurile de protectie a
vecinatatilor (transmisia de vibratii puternice sau socuri, împroscari de materiale, degajarea
puternica de praf, asigurarea acceselor necesare, etc.)
Materialele de masa care se vor recupera din zonele de demolare (caramizi) se vor
depozita la locul potrivit.
Demolarea constructiilor se va face în doua etape succesive:
• dezechiparea constructiei;
• demolarea propriu -zisa a elemen telor
a.Dezechiparea constructiei
Dupa asigurarea conditiilor prevazute anterior si de pregatire a mijloacelor tehnice de
evacuare a materialelor rezultate din demolari în afara zonelor periculoase din imediata apropiere
a constructiei respective se procedeaza la dezechiparea manuala constructiei în ordinea
urmatoare:
• se demonteaza elementele instalatiilor din interiorul constructie tinand seama de recomandarile
din caietele de sarcini pe categorii de lucrari anexate ;

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

54
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

• se demonteaza cu grija toate elementele de finisaj, interior si exterior, cu luarea tuturor
masurilor necesare pentru sortare, pachetizare si de manipulare în vederea transportului si
depozitarii.
b. Demolarea propriu -zisa a elementelor
Dem olarea propriu -zisa a constructiei se va începe numai dupa dezechiparile integrale, în
conformitate cu documentatia tehnica. Partile de constructie i care prezinta un pericol iminent de
prabusire vor fi asigurate corespunzator. Demolarea propriu -zisa a cons trucției se va face “
bucata cu bucata” (element cu element) de sus în jos, fiind interzisa începerea demolarii de la
baza constructiei.
In vederea recuperarii unei cantitati cat mai mari de materiale si elemente de constructii,
la demolarea cladirilor se vor aplica tehnologii de demolare “ bucata cu bucata ” .
Pentru ușurarea sortării materialelor ce urmează a fi recuperate, pentru utilizarea ca atare
sau dupa reciclare, demolarea se va face in etape succesive ; in fieca re etapa urmeaza a fi
desfacute elemente de constructii cuprinzand acelasi tip de materiale, care se vor evacua din zona
de lucru inainte de inceperea etapei urmatoare.
Pentru demolarea de caramida se vor spijini zonele ramase nedemolate, ast fel incat sa se
evite prabusirea necontrolata a acestuia pe parcursul decuparii zidului. Se va interzice accesul în
zona de demolare a personalului neinstruit sau a altor persoane care nu au legatura cu operatiile
respective. Zona periculoasa va fi marcata cu indicatoare de avertizare vizibile si va fi
supravegheata de personl instruit.
Elementele din beton armat nerecuperate ca atare se vor fragmenta cu ajutorul ciocanului
pneumatic la dimensiunile de gabarit corespunzatore mijloacelor de rid icare si transport
disponibile. Caramizile ceramice si celelalte corpuri de zidarie se vor curata de mortar, cu
ajutorul tehnologiei cu jet de apa, de regula pe loc, se vor scoate si pachetiza in vederea
simplificarii operatiilor de transport, manipulare s i depozitare.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

55
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

Se recomanda ca transportul materialelor si elementelor rezultate din demolari la
depozitele/obiectivele stabilite prin documentatia tehnica sa se faca in mod uniform pe toata
durata demolarii.
Privind recuperare a materialelor refolosibile, unitatile care executa demolarea
constructiilor vor lua urmatoarele masuri:
• interzicerea utilizarii unor tehnologii noi care conduc la degradarea sau distrugerea
materialelor si a elementelor de constructii si instalatii ce urmeaza a fi recuperate;
• dotarea formatiilor de lucru cu calificare corespunzatoare si dotare cu scule, utilaje si
dispozitive specifice;
• executarea operatiunilor de demolare în ordine strict tehnologic ă;
• interzicerea intr ării în lucru a personalu lui neinstruit.
În vederea recuperarii la maximum a materialelor si elementelor de constructii si
instalatii, conducatorul santierului de demolari va instrui corespunzator personalul de executie,
indicand locurile de depozitare a acestora astfel încat sa fie asigurata integritatea lor si evitarea
pierderilor.
4. MIJLOACE TEHNICE
Mijloacele tehnice necesare lucrarilor de demolare a constructie sunt :
• ciocan pneumatic de demolat;excavator echipat cu ciocan pneumatic Ciocan pneumatic AH
301 V
• unealta electrica portabila cu disc si panza circulara pentru taiat materiale de constructii –
Fierastrau electric circular Black & Decker CD601
• aparat de taiere cu oxiacetilena – Trusa taiere oxi/acetilena GCE RHONA RK20
• macara pe pneuri cu brat telescopic –Macara
• incarcator cu cupa cu descarcare frontala pe pneuri – Încărcător frontal pe pneuri CG956G

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

56
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

• autobasculante – Autobasculanta MAN TGA 6X4
• cleste pentru taiat plase sudate – Cleste electro -hidraulic cu acumulator 1 4,4 V de taiat
cablu max. 54 mm REC -54 KUDOS
• ranga metalica
• schela .
5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII
La executia lucrarilor constructorul are obligatia de a lua toate masurile necesare de
protectie pentru evitare accidentelor. Se vor respecta "Regulamentul privind protectia si
igiena muncii în constructii " -1993 precum si "Normele specifice de securitate a muncii
pentru transport intern" -1995 elaborate în cadrul Ministerului muncii si Protectiei Sociale,
care cuprind masuri specifice d e protectie a muncii în activitati în sau legate de constructii.
Pe tot parcursul executiei lucrarilor de demolare se vor respecta aceste norme de tehnica
securitatii muncii prinvind asigurarea stabilitatii elementelor de constructii prin sust ineri si
sprijiniri pana la înlaturarea lor, balustrade de protectie, plase de protectie pentru evitarea
accidentelor care ar putea surveni prin lucrari pregatitoare demolarii si a demolarii propriuzise.
În efectuarea instructajului privind masurile de teh nica securitatii muncii se va tine cont de
principalele capitole din " Regulamentul prind protectia si igiena muncii în constructii" – 1993 si
anume.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

57
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

8. Concluzii
În concluzie , trebuie sa construim si sa organizam lucrarile de demolare astfel incat sa
nu stricam ceea ce le apartine celor de maine.Lucrarile de remodelare urbana , mai exact cele de
demolare trebuie realizate respecatand conceptul de dezvoltare durabila atat in faza de proiectare
si exacutie , cat si in comportarea in timp si postutilizare.
A fost atinsa problema reciclarii si a reutilizarii materialelor de constructii, gestionarea
deseurilor din constructii si demolari fiind un aspect . Materialele de constructii reciclate pot
înlocui unele produse p entru construcții și unele materiale naturale. Obiectivul prelucrării de
materiale de construcții reciclate este atingerea unui standard de calitate care să corespundă
scopului ulterior de utilizare a materialelor de construcții reciclate.
În procesul de demolare se urmarește recuperarea în măsura cât mai mare a materialelor
de construcții, care pot fi refolosite, și pentru aceasta trebuie aplicate metode și mijloace de lucru
care să cât permită menținerea calitații acestor materiale. La demo larea unei clădiri se ține seama
de înalțimea ei și de alcătuirea structurii de rezistență.În cazul unor clădiri importante ca înaltime
sau volum, demolarea se execută pe baza unui proiect de demolare, care, inainte de începerea
lucrărilor, trebuie cunoscu t de toti cei ce părțicipa la demolare lucratori sau personal tehnic de
conducere .
Procesul de demolare presupune alegerea unei metode care sa fie compatibila cu
amolasametul cladirii, natura solului, forma exterioare si interioara a cladi rii si nu in ultimul rand
de scheletul de rezistenta a acesteia.In functie de aceste conditii se utilizeaza una dintre metodele
prezentate pe larg in cadrul lucrarii.Tehnologiile de demolare cele mai utilizate in Romania sunt
cele manual, mecanizate , cu j et de apa sub presiune si nu in ultimul rand cea prin explozii
controlate. Datorita evolutiei rapide a tehnologiilor, exista numeroasa metode moderne de
demolare , metode ce sunt in pas cu nevoile erei in care traim.
Desfașurarea lucrărilor de construcții de rezlizează luând în calcul măsuri pentru
prevenirea și reducerea efectului negativ asupra mediului, masuri cu privire la apa, aer, sol, fauna
si cele cu privire la zgomot si vibratii. După executarea lucrărilor de demolare se impune

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

58
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

refac erea și amenajarea sitului, operație care include: amenajarea unui cadru geomorfologic
funcțional prin asigurarea condițiilor pedologice (edafice) pentru dezvoltarea biodiversității
Demolarea a devenit o necesitate , pentru ca orasele si s a se dezvolte, datorita acestui
fapt studiu de caz s -a realizat in vederea informarii asupra realizarii unui proiect tehnic de
demolare si otinerea autorizatiei de demolare a unei constructii. In cadrul studiului de caz au fost
atinse apecte privind obiect ul de constructie ce urmeaza sa fie demolat, metoda de demolare
aleasa si desfasurarea acestui proces , cat si documentatia necesara obtinerii unei autorizatie de
demolare.
Demolarea trebuie abordata intr -un mod cat mai organizat,luand in c alul impactul
acestui proces asupra mediului si asupra evolutiei generatiilor urmatoare. Extsta numeroase
metode moderne de demolare , care sunt sustenabile , care pun pe prim plan colectarea si
reciclarea eficienta a materialelor de constructii.

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

59
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

9. Bibliografie
1. Cristina Iacoboaea, Mihai Sercaianu, Reciclarea deșeurilor din construcții și demolări – o
necesitate?, The Romanian Economic Journal,Nr. 33,2009
2. M. Gheorghe – Valorificarea deseurilor si subproduselor industriale în constructii ISBN 973 –
685–027-7, Editura MATRIXROM, Bucuresti, 1999
3. GHID PRIVIND STOCAREA TEMPORARĂ A DEȘEURILOR NEPERICULOASE DIN
CONSTRUCȚII ȘI DEMOLĂRI Septembrie 2008 , Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile
România;
4. Ghid privind lucrarilor de demolare a elementelor de constructie din beton si beton armat
Indicativ GE 022 -1997
5. Popescu, Em. Materiale de construcții din deșeuri industriale, București, Editura Tehnică,
1961. ISBN 973 – 696 – 025 – 7
6. Gheorghe, M., Valorificarea deșeurilor și subproduselor industriale în construcții. București,
Editura Matrix Rom, 1999. ISBN 973 – 685 – 027 – 7
7. http://www.arpm7c.ro
8. http://www.gestiuneadeșeurilor.ro
10. http://www.fibrex.ro/PM/files
11. http://www.apmtm.ro
12. http://www.cjcluj.ro/
13. https://economisestepentrutine.ro
14. https://convins.ro

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

60
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

10.Cuprins
1.Introducere ………………. …………………….. …………………………………… ……… …2-6
2.Deșeurile provenite din construcții și demolări……………………………………………… …6
3.Principiile lucrărilor de demolare ……………………………………………………………… ..7
3.1 Menținerea calitații materialelor de construcții în urma demolării …………………… ..7
3.2.Înălțimea și alcătuirea structurii de rezistență ……………………………………… …..7
3.3 Demolarea element cu element …………………………………… ….………… ……8-9
3.4 Proiectul de demolare ………………………………………………………… ..……9-10
4. Metode de demolare ……………………………………………………………………… ……11
4.1 Procese de demolare si metode de executie ………………………………… ..……11 -13
4.2 Alegerea metodei de demolare ……………………………………………………. 13-14
4.3 Tehnologia de demolare manuala tradițională constă în: montarea …………………… 14
4.4 Tehnologia de demolare mecanizată ………………………………………………….. 14
4.4.1.Demolarea prin Tragere sau Împingere ………………………………………….. 14
4.4.1.1.Generalități …………………………………………………………………… 14
4.4.1.2.Tehnologia de lucru …………………… …………………………………1 5-17
4.4.1.3 Mașini și utilaje folosite la lucrările de demolare prin tragere sau împingere ..17
4.4.2.Demolarea prin șocuri relative ……………………………………………………. 18
4.4.2.1 Generalități …………………………………………………………… ………..18
4.4.2.2 Tehn . de lucru la demolare folosind greutatea suspendată de macara …… 18-20

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

61
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

4.4.2.3. Tipuri de utilaje folosite ………………………………………………….… 20
4.4.2.4.Tehnologia de lucru la demolare folosind ciocanul hidraulic cu acțiune prin
șoc…………………………………………………………………………………………….. 20-21
4.4.3.Demolarea folosind dispozitive hidraulice ……………………………………… 21
4.4.3.1Generalități ………………………………………………………………. 21-22
4.4.3.2 Tehnologia de lucru la lucrările de demolare folosind dispozitive
hidraulice …………………………………………………………………………………..… 22-23
4.4.3.3 Tehnologia de lucru la lucrările de demolare folosind dispozitive hidraulice
atașate unui excavator sau macara ……………………………………………………………. 23-26
4.4.4. Demolarea prin explozie ……………………………………………………….2 6
4.4.4.1Generalități …………………………………………………………………..2 6
4.4.4.2 Metode de demolare prin expolzie ………………………………………….2 7
4.4.4.3 Indicații privind utilizarea explozivelor …………………… ……… …… 27-28
4.4.4.4 Efectele Exploziilor asupra Mediului Înconjurător …………………… …….28
4.4.4.5 Cad rul legislativ pentru evaluarea riscurilor …………………………… 28-30
4.4.5 Tehnologia de demolare cu jet de apa sub presiune ………………… ……… 30-31
4.4.6. Metoda moderna de demolare – Hat Down ………………………………….… 31
4.4.6.1 Generalități …………………………………………………………………. 31
4.4.6.2 Cum demolezi un zgârie nori? ………………………………………………………… 31-32
4.4.6.3 Avantaje și aplicații ……………………… ….…………………………. 32-33
5. Măsuri pentru reducerea efectelor negative asupra mediului ………………………………… 33
5.1 Măsuri implementate ………………………………………………………… ……33-34

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

62
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

5.2 Condiții care trebuie respectate …………………………………………………… 34-35
5.3 Refacerea și amenajarea sitului ………………………………………………… …..…35
6. Procedura emiterii autorizației de construire/desființare(legea 50/1991) …………………….. 36
6.1 Solicitantul autorizației de construire/desființare ………………………………….3 6-37
6.2 Depunerea do cumentației …………………………………………………………. 37-38
6.3 Verificarea conținutului -documentației depuse …………………………………… 38-39
6.4 Obținerea avizelor și acordurilor ……………………………………………… ….…..40
6.5 Examinarea tehnică și avizarea documentației ……………… ……………………. 40-41
6.6 Emiterea și gestionarea acordului unic ……………………………………… …….…..42
6.7 Redactarea autorizației de construire/desființare ………………..………………… 42-43
6.8 Eliberarea autorizației de construire/desființare ………………………… ………… 43-44
6.9 Valabilitatea autorizației de construire/desființare ……………………… ………… 44-45
6.10 Asigurarea caracterului public …………………………………………… ….……… 45
7. Studiu de caz – Demolarea unui imobil P+3E …………………………………… ..……… 46-47
7.1 Proiectul tehnic de demolare (PAD) ………………………………………………….. 47
1. ELEMENTE GENERALE ………………………………………………………… 47
2. DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE ……………………………….. 47-53
3. REGULI GENERALE PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR DE
DEMOLARE ………………………………………………………………………………… 53-55
4. MIJLOACE TEHNICE ………………………………………………………… 55-56
5. MASURI DE PROTECTIA MUNCII ……………………………………………..5 6

Managementul De șeurilor în Construc ții – Metode de Demolare

63
Universitatea Tehnic ă din Cluj-Napoca Facultatea de Construcții

8. Concluzii…………………………………………………………………………………… 57-58
9. Bibliografie ……………………………………………………………………………………. 59