MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN ASISTENȚA COPIILOR VICTIME A LE VIOLENȚEI, NEGLIJĂRII, EXPLOATĂRII ȘI TRAFICULUI SCOPUL Consolidarea cuno ștințelor… [600125]

[Type text]

1

MANAGEMENTUL DE CAZ ÎN ASISTENȚA
COPIILOR VICTIME A LE VIOLENȚEI,
NEGLIJĂRII, EXPLOATĂRII ȘI TRAFICULUI

SCOPUL
Consolidarea cuno ștințelor participanților cu privire la utilizarea managementului de caz în asistența
copiilor victime a le violen ței, neg lijării, exploatării și traficului .

OBIECTIVE
– familiarizarea cu metod a managementul ui de caz în asisten ța copiilor victime a le violen ței,
neglijării, exploatării și traficului ;
– familiarizarea cu abord area psiho social ă și asisten ța multidisciplinară în prote cția copilului victimă ;
– însușirea metodelor și tehnicilor de lucru cu copiii.

DURATA
8 ore

MATERIALE NECESARE
– foi flipchart, carioci;
– fișa resursă A -C.

PAȘI

1. Activitate de grup. Managementul de caz (120 min.)
Pentru început, rugați participan ții să fa că schimb de opinii în legătură cu metoda m anagement de caz și
etapele acesteia . Apoi , formați 4 grupuri și dați -le foaie flipchart și carioci .
Instruc țiuni
Grupurilor le revine să analizeze câte 2 etape a managementulu i de caz:
Grupul I: identificarea ș i înregistrarea cazului copilului victimă a violenței, neglijării, exploatării și
traficului (evaluarea primară);
Grupul II: evaluarea generală și elaborarea planului individual de asistență ;
Grupul III: intervenți a propriu -zisă și monitorizarea cazului;
Grupul IV: reevaluarea cazului și închiderea cazului .

În cadrul analizei , orienta ți-vă după următoarele situații: specificul etapei; importanța etapei;
participanții implicați; modalitățile aplicate; timpii disponibili; locul desfășurării intervențiilor.
Aveți la dispozi ție 40 min.

[Type text]

2

La sfârșit, foile sunt afi șate pe perete și participanții fac schimb de rezultate, înregistrate în cadrul
activităților de echipă (30 min.). În caz de necesitate, oferiți informații suplimentare. (Fișa resursă A )
Debriefing
Cum vă sim țiți? Ce dificultăți ați întâmpinat ? Sunte ți de acord cu sugestiile colegilor ? Ce a ți modifica?

2. Discu ții. Etapele managementului de caz (60 min.)
Evalua ți etap ele managementului de caz în baza celor men ționate de participan ți în activitatea
anter ioară și completa ți cu informa ții noi , la capitolul :
– principiul participativ ității : rolul beneficiarului în calitate de obiect, subiect și actor în cadrul
asisten ței;
– abordarea psihosocială în asisten ța copiilor (vezi modulele Necesită țile copilului și Rezilien ța și
resursele personale );
– 3 etape ale interven ției (vezi modulul Percep ția și acțiunea ). (Fișa resursă A , B)

3. Discu ții. Metode și tehnici de lucru cu copiii (60 min.)
Explica ți participan ților schema „Etapele instrumentării cazului ” și implica ți-i în discu ții constructive, la
fiecare metodă și tehnică utilizată, completând răspunsurile oferite de către participan ți cu informa ții noi.
Întrebări pentru participan ți: Ce reprezintă metoda respectivă ? Ce scop are? Când se impune ? Ce
trebuie să evitați în perioada aplicării ? etc. (Fișa resursă B)

4. Joc de rol . Tehnici de lucru cu copiii (90 min. )
Explica ți participanților fișele cu tehnici le de lucru cu copiii , scopul și modalitatea de aplicare : relațiile
mele ; activită țile mele ; aspira țiile mele ; linia vie ții.
Formați grupuri a câte 3 persoane și dați -le câte o fi șă.
Instruc țiuni
Rolurile în cadrul grupurilor: o persoan ă va interpreta rolul copil ului; o persoană – specialist ul; o
persoană – observator ul.
Persoana în rolul copil ului, va reconstitui un caz cu care a lucrat anterior și va prezenta date generale
despre copil colegilor din echipă (specialist ul, observator ul): vârsta , starea generală a familiei,
problemele cu care se confruntă .
Persoana în rolul specialistului, va obține mai multă informa ție de la copil , în conformitate cu fișa
primită.
Persoana în rolul observatorului, va înregistra desfă șurarea conversa ției dintre specialist și copil :
strategia aplicată, comportamentul subiecților etc.
Timp rezervat – 15 min.
Debriefing
– întrebări pentru cop il: Cum v -ați sim țit? Cum au fost adresate întrebările? Cât de dificil a fost să
răspunde ți? Cum a ți vrea să deruleze o conversa ție cu specialistul? etc. ;
– întrebări pentru specialist: Cum v -ați sim țit? Ce dificultăți ați întâmpinat în abordarea copilului ? Ce
ați modifica? etc. ;
– întrebări pentru observator: Ce a ți înregistrat ? Cum s -a desfășurat conversația ? Ce sugestii aveți
pentru speciali st? etc.

[Type text]

3

5. Activitate individuală . Instrumente le raportate metod ei managementului de caz (150 min.)
Pentru început , familiarizați participan ții cu instrumentele de lucru: scopul, etap a intervenției ,
informa țiile specifice în cazurile copiilor victime, principiile intervențiilor etc.
Instruc țiuni
Completați f ișele de lucru: ancheta socială/evaluarea primară ; evaluarea generală a familiei; planul
individual de asistență; acord ul de colaborare.
Timp rezervat – 60 min.
Debriefing
Cum vă sim țiți? A fost dificil să completa ți fișele? Ce dificultăți ați întâmpinat ? Cine vrea să prezinte
ancheta socială ? Ceilalți, ascultați și i nterveniți în cazul în care aveți întrebări. În modul respectiv vor fi
analizate toate fi șele.

FOI RESURSĂ

[Type text]

4

FOI RESURSĂ

Fișa resursă A

Managementul de caz în asisten ța copiilor victime a le violen ței, neglijării,
exploat ării și trafic ului

Managementu l de caz este m etoda de lucru principală utilizată în domeniul protecție i copilului, prin
intermediul căreia asistentul social evaluează nevoile copilului și ale familiei lui . În colaborare cu aceștia ,
îi coordonează, monitorizează, evaluează și susține întru oferirea servicii lor sociale care să răspundă
interes elor copilului (ordinul MMPSF , nr.71 din 03.10.2008, Managementul de caz).

Etapele managementului de caz :
1. identificarea și înregistrarea cazu rilor copiilor victime a le violen ței, neglijării, exploat ării și
traficu lui – depistare a copilului victimă a violen ței, neglijării, exploatării și trafic ului de către asistentul
social/alți profesioniști prin interacțiune a activă cu membrii comunității. Scopul activită ților este de a
preveni situa ții de violen ță asupra copiilor și de a interveni imediat în soluționarea lor.
Cazurile de violen ță sunt greu de identificat din cauza specificului lor. De exemplu , adesea: violen ța este
ascunsă a tât de părinți, cât și de copii; p ărinții rareori recunosc faptul că și -au neglijat sau abuzat copiii;
copiii, încearcă să ascundă orice urmă ale violenței etc.
Cazurile de violen ță asupra copiilor pot fi identificate de către asistent ul social în baza sesizărilor victim ei
(copil ul), rude lor, institu țiilor, cetă țenilor etc. și în urma autosesizăril or.

În momentul sesizării, asistentul social trebuie :
– să se informeze în legătură cu persoana ce a făcut sesizarea, motiv ele solicitării și cât mai multe
date cu privire la copil ;
– să fie atent la sesizări le anonime , ambigue privind sit uația copilului;
– să fie atent să nu exagereze sau desconsidere situația copilului .
Notă: orice caz semnalat trebuie analizat, în baza rezultatelor se va hotărî nivelul interven ției.
Cazurile identificate sunt înregistrate într-un registru special, în car e se notează informația generală
despre beneficiar și problema imputată de persoan ă sau din ce a identificat asistentul social;

2. evaluarea primară – investigare a sumară a situației copilului în vederea decide rii dacă: informațiile
rapor tate se înscriu în d efiniția violen ței; cât de urgent este cazul (stabilirea nivelului de risc , vezi
modulul Fenomenul violen ței, neglijării, exploatării și traficului” ). De fapt, sunt urmăriți 3 pași esențiali:
– culegerea suficientă de informații în vederea luării unei decizi i asupra cazului;
– evaluarea informațiilor pentru confirmarea situa ției de violen ță;
– verificarea informațiilor obținute pentru a avea garanția existenței unui caz de violen ță.
Evaluarea primară este realizată de către asistentul social, implicând și membrii echipei
multidisciplinare, în dependen ță de specificul cazului. La această etapă e necesar de răspuns la
întrebări le: copilul a fost supus unui abuz sancționat de lege? ; a existat o infracțiune? ; e părintele sau

[Type text]

5

reprezentantul legal vinovat de acest abuz? ; cine este agresorul? ; există alte surse de informare sau
martori? ; există și alte victime? ; e posibil ca abuzul să se repete? ; e copilul în siguranță? ; dacă nu, care
este măsura ce trebuie luată pentru a -i oferi un mediu securizat? (prima măsură întrepri nsă); există
necesități urgente în familie? ; a mai fost sesizată și altă instituție?

În cazuri grave, în vederea protecți ei victimei, se impune raporta rea cazului conform leg ii nr.45 , „cu
privire la prevenirea și combaterea violenței în familie” la:
– Comi sariat ul Raional de Poliție și/sau Procurorului raional/instanț a de judecată;
– Direcția Raională de Asistență și Protecție a Familie/Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului;
– Administrația Publică Locală.
Deschiderea cazului are loc odată ce manageru l de caz (asistent ul social comunitar) , decide acțiun i în
vederea colectării informației și aplicării activităților întru soluționarea acestuia.

3. evaluarea general ă, începe în clipa ce s-a stabilit existența unui caz de violen ță, neglijare, exploatare
și trafic și au fost întreprinse măsuri urgente pentru protecția copilului și se trece la etapa evaluării
detaliate a situației copilului și familiei.
Scopul etape i este de a identifica cauzele ce a u condus la violen ță, factorii de risc existenți și măsurile
imediate și pe termen lung ce pot fi realizate în cadrul planului individual de asisten ță. Eficaci tatea
evaluării depinde de următorii factori: stabilirea unei relații de încredere cu copilul/familia ; regularitatea
întâlniril or și înregistrarea informațiil or; nivelul de analiză a datelor obținute; nivelul de implicare
emoțional ă a asistentului ; abilitățile personale: relaționa re, comunica re, empati e etc.
Evaluarea detaliată a situației se rezumă odată cu completarea anchetei evaluării generale de familie,
conform căreia va fi luată o decizie în vederea stabilirii forme i de protecție a copilului , o decizie ce
impune dovezi pentru a fi justificat ă.

Principiile evaluării detaliate:
– să răspundă intereselor copilului ;
– să corespundă nivelul ui de dezvoltare a copilului și familiei;
– implică abordarea complexă și completă a indicatorilor de bunăstare a copilului (familie, siguran ță,
sănătate, educa ție, implicare ) și a aspectel or psiho sociale;
– trebuie să aib ă un caracter multidimensional, prin determinarea nivel ului de dezvoltare prezent ,
pentru a oferi un prognostic și recomandări cu privire la evoluția copilului și familiei;
– presupune muncă de echipă , prin participarea activă și responsabilizarea tuturor specialiștilor
implicați (psihologi, medici, învățători , educatori, polițiști, asistenți sociali, logopezi etc .);
– se bazează pe un parteneriat cu beneficiarii direcți .

Elementele importante ale unei evaluări includ, dar nu sunt limitate la:
evaluarea socială a situației familiei :
Scopul ev aluării sociale a fam iliei este depistarea atitudini lor domina nte ce pot conduce la vătămarea
copilului, determinarea modului de funcționare a famili ei în prezent, raportat la trecutul acesteia .
Evaluarea socială a familie i este orientată întru a stabili:
– statutul social al fa miliei în comunitate (familie organizată, reconstituită etc.) ;
– profilul individual al părinților ;
– factorii sociali ce genere ază modificări în funcționarea normală a familiei (sărăcie, șomaj,
educație etc.) ;

[Type text]

6

– factorii psihologici a disfunc ționării familiei ( probleme de comunicare, dependență de substanțe
nocive etc.) ;
– rețeaua socială a familiei .

Competențele familiei sunt evaluate în corespundere cu:
– realizarea sarcinilor de bază (asigurarea hranei, locuinței, educației) ;
– comunicarea verbală și comunicarea non -verbală ;
– rolurile fiecărui membru al familiei ;
– exprimarea afectivității între membrii familiei și implicarea emoțională cu privire la nevoile,
interesele fiecăruia în parte;
– gestionarea comportamentului ;
– modul de soluționare a conflictelor și a situațiilor de criză .

evaluarea ne cesităților copilului:
Scopul evaluării necesităților este de a determina măsura în care sunt respectate în familie necesitățile
de dezvoltare și de creștere a copilului.
În vederea stabilir ii relațiilor cu copilul maltratat este nevoie de a -l cunoaște pe plan emoțional, de ai
satisface curiozitatea de a ști despre noi și ai demonstra îngrijorarea pentru părinți, încurajându -l spre
comunicare.
Aspectele ce impun atenție sunt:
– interacțiunea dint re copil și părinți (pasivă, activă, neutră) ;
– interacțiunea copilului cu alți copii (modul de soluționare a conflictelor) ;
– relația copilului cu adulții (de încredere, ostilă, încordată) ;
– capacitatea copi lului de a se juca și concentra;
– starea fizică a copi lului .

evaluarea funcțiilor părinților
Scopul evaluării funcțiilor părinților constă în determinarea abilităților lor de a fi buni și capabili să
rezolve situațiile de criză din familie. În evaluarea dată e necesar să ținem cont de particularitățile
spec ifice ale unor părinți: lipsa empatie i, imaturitate afectivă, tulburări psihice, experienț a abuzivă în
copilărie etc.

evalu area rețelei sociale a familiei
Scopul eva luării sociale a familiei este :
– identificarea rețelei sociale (familia extinsă, colegi, v ecini) ;
– identificarea resurselor în cadrul rețelei prin care familia poate fi ajutată;
– identificarea lipsurilor rețe lei familiei și a necesităților ce pot fi introduse în planul individual de
asisten ță;
– identificarea posibilităților de lărgire a rețelei so ciale a familiei .

4. elaborarea planul ui individual de asisten ță (PIA) , presupune o totalitate de măsuri, acțiuni
întreprinse în scopul satisfacerii necesităților copilului, cu participarea directă a acestuia și a familiei.
Planul are la bază informațiile înregistrate de către responsabilul de caz și răspund e la următoarele
întrebări:
– care sunt obiectivele?

[Type text]

7

– care dintre factorii violen ței trebuie eliminați?
– ce poate fi schimbat în dinamica familiei?
– care sunt prioritățile?
– ce strategie sau tip de intervenție v a fi folosit?
– care sunt pașii întru atingerea obiectivelor?
– care sunt timp ii de aplicare ?
– cine sunt actorii și ce roluri au aceștia?
– care sunt mod alitățile de evaluare intermediară?
– ce instituții vor colabora în tru atingerea obiectivelor?

Obiectivele form ează baza responsabilizării părților implicate și sunt subiect de negociere cu
copilul/familia. O biectivele trebuie să fie: specifice; măsurabile; realist e; flexibile; încadrate într -o limită
de timp.
Asistentul social discută cu familia, inclusiv cu copil ul, analizează alternativele posibile , precum și
aspectele care se referă la avantajele, dezavantajele și riscurile pe care le presupun acestea. PIA este
prezent în dosarul beneficiarului, fiind documentul oficial a u activități le și rezultatele obținute în
instrumentarea cazului . Acest instrument utilizat în planificarea, organizarea și evaluarea intervențiilor
se bazează pe principiile abordării individualizate și personalizate, precum și pe implicarea beneficiarului
(copil, părinți, alte persoane apropria te copil ului).

5. intervenția reprezintă aplicarea planului individual de asisten ță, prin obținerea rezultatelor stabilite
și măsurabile.
La această etapă , sunt derul ate activitățile și aplicate tehnicile de int ervenție stabilite în cadrul PIA , cum
ar fi: c onsilierea, participarea la grupurile de suport, ajutor financiar/material, consultanță juridică, vizite
la domiciliu, discuții cu familia (rețeaua extinsă) , facilitare și mediere, asistență medicală, recuperare,
educație formal ă/informal ă etc. Furnizarea s erviciilor și a a ltor intervenții cuprinse în PIA se face în baza
contractului cu familia/reprezentantul legal al copilului , încheiat cu asistentul social (oral sau în scris).

6. monitorizarea este determinarea progreselor făcute de familie și copil sau a ex tinderii serviciilor
acordate acestora, elementul esențial pentru această etapă a managementului de caz. Deciziile pe care
managerul de caz le ia la acest nivel se bazează pe colectarea informațiilor referitoare la progresele
înregistrate în cadrul cazului .

7. reevaluarea cazului și r evederea planului individual de asistență , implică evaluarea progreselor
beneficiarului, precum și îmbunătățirea planului individual de asistență.
Informațiile obținute în urma reevaluării, tre buie analizate pentru a putea deter mina progresele dar și a
decide asupra pașilor următori. Evaluarea progreselor copilului și a familiei se rezumă la următoarele
aspecte:
– e copilul în siguranță?
– ce schimbări au apărut în factorii de risc de abuz ?
– ce progrese s -au făcut în atingerea obiecti velor și rezultatelor stabilite prin PIA ?
– cât de eficiente au fost serviciile aplicate în atingerea rezultatelor și obiectivelor propuse?
– care este nivelul prezent de risc în familie?
– factorii de risc au fost reduși suficient pentru ca familia să -și poată proteja copilul și să răspundă
corespunzător la nevoile lui de dezvoltare ;

[Type text]

8

– reintegrarea în familie se poate produce într -un timp estimat sau este nevoie de o planificare a
protecției speciale pe termen lung?

După evaluarea progreselor făcute de familie și copil , responsabilul de caz consult ă membrii echipei
multidisciplinare atât asupra deciziilor pe care intenționează să le ia , cît și asupra pașilor următori în
soluționarea cazului.

8. închiderea cazului are loc în momentul în care procesul de asistență și/ sau protecție a copilului nu
mai e necesar și familia își redobândește capacitatea optimă de funcționare.
În general, închiderea cazului are loc în 3 modalități:
– Închidere – toate obiectivele prevăzute de PIA au fost atinse și rezultatele dorite au fost
obținute , sau dacă familia nu se simte capabilă sau nu dorește să continue intervenția pentru
atingerea lor și există suficiente motive ca acel copil să fie considerat în siguranță ;
– Direcționare – copilul are nevoie de alte servicii sau alt tip de interven ție. Acestea pot include
direcționarea către alte servicii sau identificarea unui suport informal (alți membr i ai familiei,
prieteni, vecini etc.) , care să -i încuraj eze și să -i ghideze în continuare;
– Renunțarea de către familie – familia este cea care a sol icitat ajutor și la un moment dat ia
decizia de renunțare a relației cu serviciile sociale, comunicat direct sau indirect, prin
comportamentul familiei. Asistentul social se consult ă atât cu membrii echipei multidisciplinare ,
cât și cu autoritatea locală pentru a decide acțiunile ulterioare în astfel de situați i. Întreruperea
de către familie a procesului de asistență este cel mai puțin dorit tip de închidere a unui caz.
Totuși, familia nu poate să întrerupă în mod legal acordarea unor servicii atât timp cât aceste
servicii au fost d ecise de către instanța judecătorească.
Raportul de închidere a cazului stă la baza deciziei autorit ăților competente de încetare a oricărei
intervenții în cazul respectiv; decizia este luată în baza recomandării asistentului soc ial. Odată obținută ,
anunțarea decizi ei de închidere a cazului familiei este la fel responsabilitatea asistentului social.

[Type text]

9

Fișa resursă B

Metode de lucru cu copiii

I. Activitățile mele

ACTIVITĂȚILE MELE ÎN TIMPUL SĂPTĂMÂNII
Activități Unde? Când le fac?
De câte ori? Cum mă simt?

ACTIVITĂȚILE MELE LA SFÂRȘIT DE SĂPTĂMÂNĂ
Activități Unde? Când le fac?
De câte ori? Cum mă simt?

Cum mă simt?

Mulțumit Trist Normal Îmi place Nu-mi place Mi -e teamă
Marcați cu
activitățile pe care le considerați cele mai importante.

[Type text]

10

II. Relațiile mele diverse

Relații regulate Relații distante
Relații afective Relații de referință /
model de comportament
Relații de conflict Rela ții de frică

[Type text]

11

III. Care sunt pașii necesari pentru a atinge obiectivul meu (ce vreau eu să se întâmpl e)

Obiectivul meu
PIEDICILE : DIFICULTĂȚILE PE CAR E
TREBUIE SĂ LE DEPĂȘE SC RESURSELE MELE OPORTUNITĂȚI

[Type text]

12

IV. Cartea Istoria vieții
Dintre metodele de cercetare calitativ ă, povestea vieții ne ajuta să înțelegem mai bine traiectoria
psihosocial ă a persoanei intervievate ( Atkinson Robert , Povestea vieții. Interviul, Ed. Polirom, 2006) .
Deseori , procesul creării istoriei de viață, lucrând împreună cu copilul este mai importantă decât
produsul final. Cu toții avem o poveste. Poveștile se ascund în activitățile de viață aparent banale.
Poveștile se ascund în marile realizări ale vieții. Poveștile se ascund … dar nu pentru totdeauna .

În cărțile istoriei vieții e important să mențion ăm părinții biologici ai copilului (chiar și în cazuri în care
poate fi menționat ă lipsa informație i). Istoria vieții are loc împreună cu copilul , scopul căreia este de a -l
ajuta să -și stabilească identitatea. Procesul trebuie să fie creativ și individual . Nu sunt reguli în legătură
cu derularea activității. Activitate presupune răscolirea unor trăiri dureroase și pot genera emoții
puternice atât copil ului, cât și asistent ului social.

ETC…

CU CINE
SEAMĂN?
CE AM ÎN COMUN
CU PĂRINȚII,
FRAȚII /
SURORILE?

FOTOGRAFIILE
PERSOANELOR ȘI
LOCALITĂȚILOR
IMPORTANTE -UNDE M -AM
NĂSCUT?
-UNDE AM
LOCUIT?
-CINE A LOCUIT
CU MINE? DEZVOLTAREA:
CÂND AM
ÎNCEPUT SĂ
MERG , SĂ
ZÂMBESC, SĂ
VORBESC …

COPIL

[Type text]

13

Fișa resursă C

Instrumentarea cazului

ETAPELE INSTRUMENTĂRII CAZUL UI
1. Sesizare
Metode și tehnici Instrumente
Documentarea
Observația
Întrevederea
Convorbirea telefonică

Evaluarea inițială
Ancheta socială/evaluare a primară
Ghidul de observație

2. Deschiderea cazului
Documentarea
Observaț ia
Convorbirea telefonică
Intervievarea
Întrevederea
Genograma
Ecomapa
Evaluare complexă Evaluarea generală a familiei
Istoricul social
Ghidul de interviu
Genograma
Ecomapa

3. Planul de intervenție
Convorbirea telefonică
Observația
Intervievarea
Anali za câmpului pozitiv
Consilierea

Intervenție Plan individual de asistență,
reevaluarea/revederea planului
individual de asistență sau
închiderea cazului
Contractul cu beneficiarul
Ghidul de interviu
Fișa de supervizare a activității
Formular ul de direcț ionare a
cazului spre serviciile sociale
specializate
4. Prezentarea cazului la CLPDC/EMD
Observația
Intervi evarea Întrevederea
Convorbirea telefonică

Monitorizare Ghidul de interviu
Raport de întrevedere
Fișa de supervizare a activității
Fișa de înc hidere caz
5. Închiderea cazului