Managementul Crizelor In Republica Moldova

Diverse

Managementul Crizelor In Republica Moldova

Byadmin ianuarie 1, 2024

ROMÂNIA

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

COLEGIUL NAȚIONAL DE APĂRARE

Cursant

Colonel Alexandru NICA

LUCRARE DE CURS

TITLUL LUCRĂRII

Tema: „Managementul crizelor în Republica Moldova”

Coordonator științific:

Cdr. prof. univ. dr. Ioan CRĂCIUN

Pagină albă

DECLARAȚIE

Prin prezenta declar că lucrarea de curs cu titlul „Managementul crizelor în Republica Moldova” este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului, astfel:

– toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă, sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;

– reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința precisă;

– rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

București, 20.06.2016

Absolvent Alexandru NICA

______________________ (semnătura în original)

Pagină albă

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………………………………………………7

Capitolul 1. Aspecte teoretice privind managementul crizelor…………………….9

Conceptele de criză și situații de criză. Obiective și principii privind managementul de criză…………………………………………………………………………9

Cerințe și etape ale managementului de criză……………………………………….11

Capitolul 2. Managementul crizelor în Republica Moldova………………………..15

Criza ca problema de securitate în Republica Moldova………………………..15

Tipologia crizelor pe plan intern: situația Republicii Moldova………………17

Capitolul 3. Managementul crizelor în situații excepționale în Republica Moldova……………………………………………………………………………………………………21

Situațiile excepționale care ar putea fi pe teritoriul Republicii Moldova…21

Activități și etape de realizare a intervențiilor în caz de dezastru……………28

3.3Participarea Armatei Naționale ale Republicii Moldova în situații excepționale:………………………………………………………………………………………….32

– situații excepționale cu caracter natural, tehnogen sau biologico– social…33

– lucrări de reambalare, transportare și depozitare centralizată a pesticidelor și substanțelor chimice periculoase inutilizabile și interzise din țară rămase după destrămarea URSS…………………………………………………………………….40

– curățirea teritoriului Național de obiecte explozibile…………………………..42

Considerații finale ………………………………………………………………51

Bibliografie ………………………………………………………………………..53

Lista cu abrevieri …………………………………………………………..…..55

Lista anexelor…………………………………………………………………….57

Pagină albă

INTRODUCERE

Dacă există un stat, înseamnă că pot apărea situații de criză și de război datorită complexității dintre actori statali și nonstatali și intereselor strategice ale acestora.

Situațiile de criză și de război se pot completa cu catastrofe naturale sau cele care sunt/au fost create de om (vrut/nevrut), care a dat naștere la ceea ce numim situații excepționale (situații de urgență în România).

La apariția și manifestarea unor astfel de cazuri impun statul (conducerea statului) sa întreprindă un ansamblu de măsuri adecvate în toate domeniile. Aceste măsuri pot fi aplicate pe tot teritoriul național sau numai în zonele (raioanele) implicate direct de catastrofă a naturală.

La depășirea situației de criză de orice tip trebuie să participe toate instituțiile statului, toți cetățenii, organizațiile naționale și locale de orice natură în conformitate cu prevederile legilor țârii.

Printre instituțiile statului un rol important în rezolvare\ situațiilor de criză (situații excepționale) în Republica Moldova se numără și Armata Națională ale Republicii Moldova.

Într-un capitol distinct vor fi prezentate activități și etape de realizare a intervențiilor în caz de dezastru. Vor fi prezentate și sarcinile, responsabilitățile, modalitățile prin care intervine Armata Națională și sferele de activitate vizate.

În lucrarea dată mi-am propus să prezint statutul și rolul Armatei Naționale ale Republicii Moldova , precum și al comandanților unităților militare în timpul acțiunilor în situațiile excepționale. De asemenea să evidențiez atât conținutul și natura conducerii administrative a armatei pe timpul situațiilor de criză (situații excepționale).

Pagină albă

CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE PRIVIND MANAGEMENTUL CRIZELOR

1.1.Conceptele de criză și situații de criză. Obiective și principii privind

managementul de criză.

Tot se vorbește de criză, criză, dar ce este criza? Managementul reprezintă domeniul științific care studiază, fundamentează și formulează principiile, regulile, normele, relațiile, structurile, metodele și modalitățile de conducere, în vederea perfecționării sistemelor și creșterii eficienței activităților de conducere.

Originea cuvântului criză se află în greaca veche. Verbul krinein însemna a judeca, a separa, a discrimina, a decide. Termenul grec krisis – judecată sau decizie – s-a transformat odată cu trecerea timpului. În latina medievală a devenit crisin, crisis în secolul XVI și, mai târziu, criză. Esențialul din etimologia cuvântului este legat, probabil, de noțiunea de decizie.

Evoluția conceptului de criză.

Conform lui K.E. Weick, pentru rezolvarea unei crize în curs de desfășurare este nevoie de acțiune ce, în mod simultan, generează materialul brut din care rezultă cunoașterea și care afectează însăși desfășurarea crizei. Crizele sunt evenimente caracterizate prin probabilitate redusă și consecințe importante care amenință o organizație în scopurile ei cele mai profunde.

Alastair Buchan, director al Institutului Britanic de Studii Strategice, aprecia criza drept „perioada conflictuală dintre două sau mai multe state care intervine atunci când una din părți o încolțește pe cealaltă pe un punct precis sau ce poate fi definit, ca și atunci când trebuie luată o hotărâre asupra răspunsului care trebuie dat acestei sfidări”.

Charles Hermann oferă următoarea definiție:

O criză este o situație care:

a) amenință obiective net prioritare ale unității de decizie;

b) reduce timpul de răspuns în timp util înainte ca decizia să poată fi transformată în acțiune;

c) surprinde pe membrii unității de decizie prin apariția sa”.

Philippe Moreau-Defarges definea criza drept „un moment de tensiune ce pune în cauză în mod frontal interesele fundamentale ale două sau mai multe state, la inițiativa unuia sau altuia dintre ele, iar apoi, după o demonstrație de forță, lasă loc unei forme de acord, aparent sau real, între parteneri-adversari”.

Esența managementului în situațiile de criză o constituie reacția promptă și adecvată a Guvernului la evenimentele care amenință sau afectează direct securitatea națională ori, în cazul dezastrelor, starea de normalitate. Pornind de la aceasta, se poate spune că managementul situațiilor de criză cuprinde ansamblul de măsuri și acțiuni stabilite de Guvern, ministere, prefecturi și primării, în vederea garantării securității naționale și a ordinii.

Obiectivele managementului situației de criză sunt:

de a contribui la reducerea tensiunilor, în scopul prevenirii transformării lor în criză;

de a gestiona efectiv crizele apărute, pentru a preveni transformarea lor în conflicte între elementele sistemului;

de a organiza pregătirea civilă și militară în mod corespunzător pentru diferite tipuri de criză, inclusiv capacitatea de a descuraja acțiunile împotriva elementelor implicate;

de a controla reacția, iar în cazul în care izbucnesc conflicte, de a preveni escaladarea lor.

Componentele esențiale ale managementului crizei:

metodele și procedeele de culegere, transmitere și evaluare a informațiilor;

analiza situației create ca urmare a crizei;

analiza pârghiilor oponente implicate în proces;

analiza scopurilor și mijloacelor;

definirea opțiunilor de răspuns conform scopurilor politice, militare, economice și sociale;

implementarea soluției optime.

Principiile managementului situației de criză sunt:

– elaborarea operativă a deciziilor;

– veridicitatea și oportunitatea informațiilor;

– coordonarea activităților;

– controlul activității manageriale;

– informarea publicului;

– asumarea răspunderii.

Soluționarea crizelor

Managementul crizelor se realizează de către autoritățile naționale de comandă, care au atribuții de decizie și responsabilități privind conceperea, planificarea, organizarea și controlul măsurilor adoptate.

Soluționarea crizelor se realizează printr-un ansamblu de măsuri și acțiuni politice, diplomatice, economice, informaționale, militare și de altă natură, aplicate individual sau combinat, în funcție de concepția de rezolvare a situației de criză.

1.2. Cerințe și etape ale managementului de criză.

O primă cerință deosebit de importantă este elaborarea operativă a deciziilor. Acesta este un proces complex, bazat pe cunoașterea cauzelor generatoare a situațiilor de criză, stăpânirea prevederilor legislative în domeniu, pregătirea forțelor stabilite, adaptarea modalităților concrete de acțiune la condițiile și particularitățile fiecărui caz in parte, astfel încât efectele acestora să fie cât mai mari, iar pierderile umane și materiale cât mai mici. Presupune existența din timp a unor echipe manageriale pe domenii, care să elaboreze strategia de stăpânire a situațiilor de criză.

Consultația și planificarea trebuie să se bazeze pe situații trăite de specialiști responsabili și cu experiență, pe capacitatea de anticipare și pregătire pentru evenimente probabile, generatoare ale situațiilor de criză. De asemenea trebuie să se anticipeze și efectele măsurilor planificate și întreprinse pentru ca acestea să nu conducă la amplificarea situaților de criză și deci la neatingerea scopului propus.

O importanță deosebită pentru managementul situaților de criză este culegerea informațiilor, care pot influența în mod hotărâtor deciziile.

Planurile întocmite din timp sunt bune în procesul de pregătire, de antrenare a echipelor manageriale și a forțelor participante, dar pentru a fi viabile în situații de criză, ele trebuie să fie adaptate potrivit noilor informații.

Coordonarea activităților este o altă cerință a managementului situațiilor de criză. Presupune distribuirea informațiilor relevante tuturor factorilor interesați de situația de criză, astfel încât acestea să-și poată îndeplini atribuțiile în condiții optime.

Totodată, în situații de criză, apar oameni care doresc să facă mult, se implică atât în procesul managerial, dar coboară și la nivelul execuției, provocând conflicte de competență și, în final, insuccese sau greutăți în rezolvarea crizelor. De aceea, coordonarea activităților trebuie să asigure îndeplinirea sarcinilor și misiunilor de către persoanele și organismele îndrituite prin lege ori prin documentele din timp întocmite.

Informarea publicului este o altă cerință managerială cu efecte extraordinare asupra dinamicii situațiilor de criză. Fără îndoială, informarea publicului este de competența echipelor manageriale, dar aceasta trebuie să facă distincție clară între informațiile ce se distribuie unor anumite categorii de persoane și informațiile destinate publicului larg.

O altă cerință la fel de importantă este asumarea răspunderilor. Legitimitatea acțiunilor în situațiile de criză rezidă din răspunderea democratică față de măsurile întreprinse de echipa managerială. Aceasta trebuie înțeleasă în sensul că situațiile de criză se rezolvă printr-o atitudine fermă, responsabilă, în care predomină respectarea intereselor naționale, a Constituției și a celorlalte legi, chiar dacă un număr redus de persoane vor fi supuse unor restricții, inclusiv în ce privește dreptul la libertate.

Etapele ale managementului de criză și stările acestora.

Privită la modul general criză poate avea două etape distincte:

a) etapa de escaladare, generatoare de tensiuni;

b) etapa de regres.

Aceste etape ar putea fi la rândul lor caracterizate de stări. Momentul trecerii de la prima etapă la cea de-a doua poate să survină după oricare din stările care definesc procesul crizei.

a) Etapa de escaladare cuprinde stările de: pace, diferend, confruntare și eventual conflict armat.

b) Etapa de regres este definită de: detensionarea situației și revenirea la normalitate ori la noua stabilitate.

Crizele pot fi mai mult sau mai puțin intense, violente, latente și severe. Acest lucru poate fi apreciat, de exemplu, în cazul crizelor politice, militare, economice și sociale, în funcție de o serie de elemente: atitudinea părților sistemului aflat în criză; schimbările înregistrate în modul de repartizare a puterii părților; schimbarea numărului centrelor de putere a zonelor de influență și a ierarhizării acestora; modificarea numărului părților aflate în conflict și, nu de puține ori, a schimbării regimului și reorientării acestuia; apariția unor noi alianțe, relații, schimbări, pe baza slăbirii liantului existent în sistemul respectiv.

Managementul unei crize trebuie să cuprindă următoarele etape:

– prima etapă o constituie activitatea științifică desfășurată, de realizarea a reformei în fiecare domeniu, pentru trecerea la noua societate, cu costuri acceptabile. Aceasta înseamnă studierea tuturor contradicțiilor existente sau potențiale, a condițiilor interne și internaționale ce ar putea contribui la cronicizarea lor, constituirea organismelor și adoptarea cadrului legislativ necesar pentru rezolvarea favorabilă înainte sau după declanșarea situațiilor de criză;

– a II-a etapă o reprezintă cea care începe imediat după declanșarea crizei. În cadrul acesteia, se impun măsuri pentru gruparea specialiștilor din echipele manageriale, urmărirea atentă și permanentă a evoluției situației de criză și căutarea celor mai adecvate mijloace și modalități de contracarare a tendințelor negative.

– a III-a etapă este cea a acțiunilor ferme în plan politic, diplomatic, economic, militar etc. pentru descurajarea escaladării manifestărilor violente ori pentru combaterea lor și momentul reconcilierii tuturor forțelor politice și sociale implicate, așezarea lor la masa tratativelor.

Ar mai putea exista și altă etapă în care să se urmărească modul de îndeplinire a măsurilor legale, stabilite de echipele manageriale pentru revenirea la starea de normalitate. Sigur, se poate vorbi de această etapă în condițiile în care s-au găsit soluții de rezolvare corespunzătoare, ea lipsind în cazul situațiilor de criză care au atins punctul culminant – conflictul armat.

Pagină albă

CAPITOLUL 2: MANAGEMENTUL CRIZELOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1.Criza ca problema de securitate în Republica Moldova.

Dicționarul explicativ al limbii române definește securitatea ca fiind „faptul de a fi la adăpost de orice pericol; sentiment de încredere și de liniște pe care îl dă cuiva absența oricărui pericol“.

Criza este legată de caracteristici importante privind sursa declanșatoare a amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților: amenințarea este provocată de cineva sau ceva din exterior care manifestă intenții ostile față de cel pe care îl țintește, vulnerabilitatea provine din interior, din structura, starea de fapt a celui vizat, iar riscul se referă la o posibilitatea eventuală ca o amenințare sau o vulnerabilitate să aibă loc într-un viitor previzibil.

Politica Republicii Moldova în domeniul asigurării securității naționale se bazează pe următoarele principii de bază:

a) legalitatea;

b) delimitarea împuternicirilor organelor care asigură securitatea națională;

c) asigurarea securității naționale fără a prejudicia interesele individului, societății;

Tezele politicii de stat în domeniul securității naționale sunt: statul formează baza legislativă, care reglementează drepturile, responsabilitățile tuturor subiecților, care acționează respectiv; statul definește mecanisme, care vor proteja concomitent societatea de informații incorecte, care este transmisă prin mijloacele mass–media; statul realizează controlul asupra creării și utilizării mijloacelor de protecție a informației prin impunerea certificării lor și licențierii activității în domeniul protecției informației;

Politica de stat…Statul realizează politica protecționistă în vederea susținerii activității producătorilor autohtoni a mijloacelor de informatizare și a mijloacelor de protecție a informației și realizează măsuri în vederea prevenirii pătrunderii pe piața internă a produselor informatice necalitative; statul ar trebui să creeze un program unic în domeniul securității informaționale, care va împreuna eforturile organizațiilor de stat și a structurilor comerciale în vederea creării unui sistem unic de protecție a informației în țară.

Esența managementului în situațiile de criză o constituie reacția promptă și adecvată a Guvernului la evenimentele care amenință sau afectează direct securitatea națională ori, în cazul dezastrelor, starea de normalitate. Pornind de la aceasta, se poate spune că managementul situațiilor de criză cuprinde ansamblul de măsuri și acțiuni stabilite de Guvern, ministere, prefecturi și primării, în vederea garantării securității naționale și a ordinii.

Sursele pericolelor pentru securitatea națională a Republicii Moldova se divizează în surse externe și surse interne. Principalele surse ale pericolelor, sunt:

a) ciber-criminalitatea transnațională, activitatea structurilor criminale internaționale, a unor grupuri sau persoane, orientată spre obținerea accesului nesancționat la resurse de informație;

b) activitatea ilegală a organizațiilor teroriste și extremiste internaționale, interesul acestora față de posedarea și utilizarea „armei informaționale”;

c) activitatea structurilor internaționale politice, economice, militare, de spionaj și a serviciilor speciale, orientată spre efectuarea controlului asupra spațiului cibernetic global și obținerea nesancționată a informației;

d) avansarea tehnologică a marilor puteri mondiale, întețirea concurenței mondiale pentru deținerea celor mai importante tehnologii și resurse;

e) elaborarea de către un șir de state a conceptului de „războaie informaționale”, care presupune crearea unor mijloace eficiente de influență asupra mediului informațional al altor state.

Riscurile politicii interne

Un scenariu de forță majoră ar putea să includă și elemente de destabilizare a politicii interne a Republicii Moldova. De obicei, asemenea acțiuni prevăd organizarea graduală a unor ample acțiuni de protest. Se întâmplă prin amorsarea unui șir de activități de talie mică, dar care cumulativ, ajungând într-un punct de bifurcație, conduc la apariția unor evenimente de tipul „revoluțiilor colorate” sau al devastărilor din 7 aprilie 2009

Securitatea economică

Problema securității economice este discutată extrem de intens în Republica Moldova. Sunt trei componente care atrag o atenție specială – securitatea financiar-bancară, securitatea energetică și problema sancțiunilor Rusiei aplicate față de exporturile moldovenești. În primul caz, există presupuneri precum că sistemul bancar devine din ce în ce mai dependent de interese oculte cu clare influențe geopolitice.

Securitatea energetică

În domeniul energetic, care e cea de-a treia provocare pentru securitatea economică a Republicii Moldova, se menține o dependență extrem de mare de Rusia. Construcția Gazoductului Iași-Ungheni n-a rezolvat această problemă și există mult scepticism cu privire la funcționalitatea proiectului dat. Unele evaluări apreciază că, pentru a deveni operațional, acest proiect necesită aproximativ 200 de milioane de euro, bani care, deocamdată, nu sunt disponibili.

2.2.Tipologia crizelor pe plan intern: situația Republicii Moldova.

Crizele interne actuale din țara noastră țin de haosul economic și social, de starea de nesiguranță și incertitudine generată de o îndelungată perioadă de tranziție și de integrarea întârziată în NATO și în Uniunea Europeană.

Din 1989 încoace, țara a fost supusă la tot felul de presiuni, pericole și amenințări dintre cele mai grave, începând cu lanțul de violențe și conflicte, inclusiv interetnice, din 1990 și din anii următori, cu mineriadele și mișcările sociale de tot felul, și continuând cu neîntreruptele fenomene de corupție și jefuire de către tot felul de parveniți a economiei naționale.

Crima organizată, migrația ilegală, corupția, criminalitatea economico-financiară, tâlhăriile, omorurile la comandă sau în scop de jaf, precum și furturile din avutul public și privat exercită o influență negativă asupra calității vieții cetățeanului și siguranței publice.

Riscurile și amenințările posibile în mediul intern, generatoare de crize și conflicte:

degenerarea unor tensiuni social-economice, interconfesionale și interetnice, în acțiuni spontane de violență și confruntări deschise între grupări extremiste, precum și între acestea și autoritățile legale ale statului;

șomajul;

acțiunile ostile, comise în zona de frontieră de către grupuri sau indivizi, prin care se încalcă tratate, convenții sau acorduri bilaterale încheiate de stat cu statele vecine;

desfășurarea unor acțiuni specifice ale războiului psihologic în scopul subminării încrederii în instituțiile statului, creării de confuzie și panică;

scăderea autorității unor instituții ale statului ca urmare a neîndeplinirii corespunzătoare a atribuțiilor legale;

diminuarea încrederii populației în capacitatea de acțiune a forțelor de ordine și siguranță publică;

extinderea actelor de corupție la nivelul factorilor de decizie din administrație;

manifestări antinaționale, extremiste, separatiste și xenofobe;

producerea unor dezastre naturale, tehnologice, ecologice, accidente chimice, biologice sau nucleare.

Chiar dacă nu au fost încă identificate cu precizie forțe special constituite și interesate în mod deosebit pentru producerea unor crize (deși nu trebuie exclusă nici o astfel de posibilitate), declanșarea unor crize nu este imposibilă.

Crizele produse de afacerea RAFO, de jefuirea populației prin FNI și prin alte mijloace de escrocare financiară, distrugerea intenționată a unor capacități de producție, criminalitatea economică și financiară în floare sunt semnale că, în lipsa unei conduceri politice ferme și raționale, asociată cu neîndeplinirea la timp a criteriilor și exigențelor integrării în Uniunea Europeană pot duce la situații extrem de complicate care ar favoriza conflicte foarte grave, cu consecințe incalculabile.

Aceste situații pot fi favorizate și de amenințările grave identificate în mediul extern (care afectează Republica Moldova) și pe care Ministerul de Interne le consideră a fi următoarele:

dezvoltarea, consolidarea și specializarea filierelor crimei organizate, internaționalizarea acestora și atragerea în componență a unor elemente și grupuri autohtone, includerea teritoriului țării noastre în circuitul transnațional al migrației clandestine, al traficului ilicit de droguri, ființe umane, armament, explozivi, substanțe toxice, radioactive și bancnote false;

creșterea pericolului terorist, proliferarea armelor de distrugere în masă, a traficului cu tehnologii și materiale supuse controlului destinației finale;

creșterea interesului în unele medii de afaceri din străinătate pentru obținerea, prin operațiuni financiare ilegale, a pachetului majoritar de acțiuni la unele societăți producătoare și utilizatoare de substanțe chimice,

materiale și tehnologii strategice din țara noastră, în vederea exportării lor, directe sau prin intermediar, în zone de conflict sau aflate sub embargo;

diversificarea formelor și procedeelor utilizate pentru spălarea banilor (produsului infracțiunilor), în care sunt implicate grupări ce acționează în spațiul european, ce au drept rezultat trecerea peste frontieră a valutei, ori transferul prin bănci a sumelor rezultate din operațiile ilicite desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova;

proliferarea traficului ilegal cu arme ușoare și creșterea posibilității de scăpare de sub control a sistemelor de gestionare și comandă a armelor de distrugere în masă;

manifestarea tendințelor de autonomizare a unor zone sau chiar regiuni, pe baza criteriilor etnice sau religioase;

accidente tehnologice sau naturale cu efecte transfrontaliere;

diminuarea accesului la resurse strategice, tehnologii și echipamente informaționale de vârf;

amplificarea fenomenului migrației ilegale.

Din aceste desfășurări, rezultă, pentru Republica Moldova, posibilitatea următoarelor tipuri de crize:

crize care țin de criminalitate, anomie socială, siguranța persoanei, proprietății, instituțiilor publice și private și a statului;

crize care pot afecta securitatea națională și apărarea țării;

crize care pot afecta securitatea regională;

crize economice;

crize politice;

crize politico-militare sau cu implicații politico-militare;

crize etnice;

crize sociale;

crize în mozaic.

De fapt, toate aceste tipuri de crize interne posibile implică, într-o formă sau alta, componenta politico-militară.

Pagină albă

CAPITOLUL 3: MANAGEMENTUL CRIZELOR ÎN SITUAȚII EXCEPȚIONALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

3.1.Situațiile excepționale care ar putea fi pe teritoriul Republicii Moldova.

Tot se vorbește despre situații excepționale, dar ce este o situația excepționa?

Situație excepțională – întreruperea condițiilor normale de viață și activitate a oamenilor la un obiect al economiei naționale sau pe un anumit teritoriu în urma unei avarii, catastrofe, calamități naturale sau ecologice, epidemii, epizootii, epifitotii, precum și în cazul folosirii de către un potențial inamic a armelor contemporane de nimicire în masă, care conduc sau pot conduce la pierderi umane și materiale.

Situațiile excepționale se pot clasifica în Situație excepțională cu caracter natural care au fost provocate de calamități naturale (seisme, inundații, alunecări de teren, întroieniri, incendii, furtuni, uragane), epidemii, epizootii, afectarea culturilor agricole și pădurilor de boli și dăunători. Situație excepțională cu caracter tehnogen cauzate de avarii industriale, accidente de transport, incendii (explozii), accidente cu degajarea (cu pericol de degajare) a substanțelor puternic toxice, radioactive, substanțe biologice periculoase, prăbușirea bruscă a edificiilor și construcțiilor, ruperea digurilor, accidente ale sistemelor energetic și de comunicații de importanță vitală și ale instalațiilor de epurare și Situație excepțională cu caracter ecologic (calamitate ecologică) cauzate de poluarea mediului ambiant cu consecințe ireversibile, care prezintă pericol pentru viața și sănătatea oamenilor, pentru floră și faună, sol, apă și atmosferă, valori materiale și patrimoniu cultural.

După proporțiile extinderii și graviditatea consecințelor, situațiile excepționale se împart în următoarele tipuri:

de obiect – când zona de situației excepționale nu de pășește raza teritoriului obiectului economiei naționale sau de menire socială;

teritoriale – când zona de situației excepționale cuprinde doua și mai multe localități vecine, dar nu depășesc hotarul raionului;

naționale – când zona de situației excepționale cuprinde teritoriul a două și mai multe raioane vecine ale Republicii Moldova;

transfrontaliere – situație când zona de situației excepționale depășesc hotarele Republicii Moldova sau care s-a produs peste hotare și afectează teritoriul Republicii Moldova.

Ținând cont de dispunerea geografică a Republicii Moldova Situațiile excepționale, conform «Regulamentului cu privire la clasificarea situațiilor excepționale și la modul de prezentare a informațiilor în domeniul protecției populației și teritoriului în caz de situații excepționale», se pot clasifica în următoarele categorii:

    1. Situații excepționale cu caracter tehnogen
    1.1. Accidente de transport (catastrofe):
    – accidente ale trenurilor de mărfuri;
    – accidente ale trenurilor de pasageri;
    – accidente ale navelor fluviale de transport;
    – accidente ale navelor fluviale de pasageri;
    – catastrofe aeriene în aeroporturi și localități;
    – catastrofe aeriene în afara aeroporturilor și localităților;
    – accidente de transport pe poduri și pasaje de intersecție cu calea ferată;
    – accidente (catastrofe) pe trasee auto (catastrofe auto de proporții);
    – avarii la conducte magistrale.
    1.2. Incendii, explozii, pericol de explozie:
    – incendii sau explozii în clădiri, la comunicații și utilaje tehnologice ale obiectelor industriale;
    – incendii sau explozii la obiecte unde sunt păstrate substanțe ușor inflamabile, inflamabile și

explozibile și la transportarea acestora;
    – incendii sau explozii la mijloace de transport;
    – incendii sau explozii în locurile excavațiilor subterane;
    – incendii sau explozii în edificii și construcții de locuit, de menire social-culturală;
    – incendii sau explozii la obiective chimic periculoase;
    – incendii sau explozii la obiective radioactiv periculoase;
    – depistarea munițiilor neexplodate;
    – depistarea sau pierderea substanțelor explozive, munițiilor;
    – incendii sau explozii în spații deschise, pe străzi, în locurile de aglomerare în masă a persoanelor (stațiile transportului în comun, piețe, târguri angro, stadioane, parcuri etc.);
    – incendii sau explozii la obiective agricole;
    – incendii sau explozii ale gazoductelor magistrale;
    – incendii sau explozii la obiecte aflate în construcție și reconstrucție;
    – incendii sau explozii în clădiri și construcții din elemente metalice ușoare cu utilizarea termoizolanților combustibili;
    – incendii sau explozii la sisteme electroenergetice;
    – incendii sau explozii în pasaje de trecere subterană de căi ferate și auto;
    – incendii sau explozii în clădiri și instituții de cult.

1.3. Avarii cu degajarea (cu pericol ) substanțelor chimic periculoase:
    – avarii cu degajarea (cu pericol de degajare) substanțelor chimic periculoase la păstrarea (înhumarea) acestora;
    – accidente la transport cu degajarea (cu pericol de degajare) substanțelor chimic periculoase;
    – formarea și răspândirea substanțelor chimic periculoase în procesul reacției chimice, declanșate în urma unui accident;
    – depistarea (pierderea) substanțelor chimic periculoase;
    – degajarea bruscă a metanului și altor substanțe toxice și gazelor.
    1.4. Depășirea concentrației maxime admisibile a substanțelor periculoase în mediul ambiant:
    – depășirea concentrației maxime admisibile a substanțelor periculoase în sol;
    – depășirea concentrației maxime admisibile a substanțelor periculoase în atmosferă;
    – prezența în aer a substanțelor periculoase (poluante) ale excavațiilor ce depășesc concentrația maximă admisibilă;
    – depășirea concentrației maxime admisibile a substanțelor periculoase în apele de suprafață;
    – depășirea concentrației maxime admisibile a substanțelor periculoase în apa potabilă;
    – depășirea concentrației maxime admisibile a substanțelor periculoase în apele subterane;
    – prezența în apele subterane a substanțelor radioactive ce depășesc concentrația maximă admisibilă.

  1.5. Avarii cu degajarea (pericol de degajare) substanțelor radioactive:
    – avarii cu degajarea (pericol de degajare) substanțelor radioactive;
    – avarii cu surse de radiație ionizată;
    – accidente ale mijloacelor de transport cu încărcături de substanțe radioactive;
    – depistarea (pierderea) surselor de radiație ionizată;
    – avarii cu deșeuri radioactive;
    – avarii nucleare sau radiologice produse peste hotarele statului și care amenință poluarea teritoriului acestuia.
    1.6. Prăbușirea bruscă a edificiilor, construcțiilor:
    – prăbușirea elementelor comunicațiilor de transport;
    – prăbușirea clădirilor și construcțiilor cu destinație industrială;
    – prăbușirea clădirilor și construcțiilor locative, de menire social-culturală;
    – prăbușirea rocilor și zăcămintelor minerale în cariere;
    – avarii la construcții subterane.
    1.7. Avarii la sisteme electroenergetice:
    – avarii la centrale hidroelectrice;
    – avarii la centrale termoelectrice;
    – avarii la alte centrale electroenergetice;
    – avarii la rețele electrice;
    – ieșirea din funcțiune a rețelelor de contact electric de transport;
    – perturbarea integrității sau divizarea în părți a sistemului energetic unificat al statului;
    – avarii la sisteme (rețele) electroenergetice cu întreruperea de durată a furnizării energiei electrice către consumatorii de bază sau pe teritorii mari.
    1.8. Avarii la sisteme comunale de asigurare vitală:
    – avarii la sisteme de canalizare cu degajarea masivă a substanțelor poluante;
    – avarii la sisteme termice în sezonul rece al anului;
    – avarii la sisteme de alimentare cu apă potabilă a populației;
    – avarii la rețelele de distribuție a gazelor naturale.
    1.9. Avarii la sisteme de legătură și comunicații electronice:
    – avarii la sisteme de legătură și comunicații electronice.
    1.10. Avarii la instalații industriale de epurare:
    – avarii la instalații de epurare a apelor reziduale ale întreprinderilor industriale cu degajarea masivă a substanțelor poluante;
    – avarii la instalații industriale de purificare a gazelor cu degajarea în masă a substanțelor poluante.

1.11. Avarii hidrodinamice:
   – ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) cu formarea valurilor de erupție și inundații catastrofale;
   – ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) cu apariția viiturii de erupție;
   – suprimarea de siguranță a apei din bazinele de apă ale centralelor hidroelectrice în legătură cu pericolul ruperii hidrobarajelor;
   – ruperea barajelor (digurilor, ecluzelor, batardourilor etc.) ce se soldează cu spălarea solurilor fertile sau cu formarea aluviunilor pe teritorii extinse.
    1.12. Situații excepționale cu caracter cosmic:
    – ciocnirea unui corp străin cu suprafața pământului;
    – căderea aparatelor cosmice de zbor și fragmentelor acestora;
    – agravarea situației radiative în spațiul circumterestru;
    – apariția fenomenelor atmosferice anomale.

    2. Situații excepționale cu caracter natural
    2.1. Fenomene geofizice periculoase:
    – cutremure de pământ.
    2.2. Fenomene geologice periculoase:
    – alunecări de teren;
    – surpări;
    – eroziunea solurilor.
    2.3. Fenomene meteorologice și agrometeorologice periculoase:
    – vijelii;
    – uragane;
    – vârtejuri;
    – grindină mare;
    – ploi torențiale;
    – ploi de lungă durată;
    – ninsoare puternică;
    – depuneri puternice de lapoviță;
    – viscole puternice;
    – polei puternic;
    – ger puternic;
    – arșiță puternică;
    – ceață puternică;
    – secetă;
    – înghețuri;
    – furtuni puternice cu descărcări electrice.

2.4. Fenomene hidrologice periculoase:
    – nivel înalt al apei (inundație);
    – revărsarea apelor;
    – viituri pluviale (de zăpadă);
    – banchiză în derivă;
    – etiaj;
    – formarea timpurie a podului de gheață și înghețarea apei fluviilor navigabile;
    – debaclu intensiv.
    2.5. Fenomene hidrogeologice periculoase:
    – nivel scăzut al apelor subterane;
    – nivel înalt al apelor subterane (inundație parțială).
    2.6. Incendii în natură:
    – incendii de pădure;
    – incendii în masivele de stepă și cerealiere.
    2.7. Situații excepționale cauzate de schimbarea stării pământului (solului, subsolului, landșaftului):
    – tasări catastrofale, alunecări de teren, prăbușiri, prăbușiri ale suprafeței terestre, cauzate de lucrările de extragere a zăcămintelor minerale și alte activități ale omului;
    – degradarea intensivă a solurilor, deșertificarea unor teritorii vaste, cauzată de eroziuni, salinizări, înmlăștiniri etc.;
    – situații critice, condiționate de supraîncărcarea depozitelor (gunoiștilor) cu deșeuri industriale și menajere, care poluează mediul înconjurător.
    2.8. Situații excepționale cauzate de schimbarea componenței și proprietăților atmosferei (mediului atmosferic):
    – schimbarea bruscă a vremii în urma activității antropogene;
    – inversiuni de temperatură deasupra orașelor;
    – insuficiență de oxigen în orașe;
    – depășirea considerabilă a nivelului maxim admisibil al zgomotului în orașe;
    – căderea precipitațiilor acide;
    – distrugerea stratului de ozon din atmosferă;
    – modificarea considerabilă a transparenței atmosferei;
    – nivel sporit al radiației.

2.9. Situații excepționale cauzate de schimbarea stării hidrosferei (mediului acvatic):
    – insuficiența acută de apă potabilă în urma secării surselor de apă sau poluării acestora;
    – secarea resurselor acvatice necesare pentru organizarea asigurării cu apă a sectorului social-economic și a proceselor tehnologice.
    2.10. Situații excepționale cauzate de schimbarea stării biosferei:
    – dispariția unor specii de animale și plante sensibile la schimbările mediului de trai;
    – pierirea vegetației pe un teritoriu vast;
    – schimbarea bruscă a capacității biosferei de a reproduce resurse regenerative.
3. Situații excepționale cu caracter biologic – social

3.1. Boli contagioase ale oamenilor:
    – cazuri unice de îmbolnăvire cu boli exotice și contagioase deosebit de periculoase;
    – cazuri de molipsire în grup de boli contagioase periculoase;
    – izbucnire epidemică a bolilor contagioase periculoase;
    – epidemie;
    – pandemie;
    – boli contagioase ale oamenilor cu o etiologie nestabilită.
    3.2. Intoxicarea oamenilor:
    – intoxicarea oamenilor în urma consumului produselor alimentare;
    – intoxicarea oamenilor în urma consumului apei;
    – intoxicarea oamenilor cu substanțe toxice și alte substanțe (în afară de cazuri accidentale);
    – intoxicarea oamenilor cu substanțe toxice și alte substanțe (cazuri în grup);
    – intoxicarea oamenilor cu substanțe toxice și alte substanțe (cazuri în masă).
    3.3. Boli contagioase ale animalelor agricole:
    – cazuri unice de îmbolnăvire cu boli exotice și contagioase deosebit de periculoase;
    – enzootii;
    – epizootii;
    – panzootii;
    – boli contagioase ale animalelor agricole cu etiologie nedepistată;
    – boli contagioase ale animalelor acvatice și hidrobionților.

3.4. Intoxicarea în masă a animalelor agricole:
intoxicarea în masă a animalelor agricole.

3.5. Pierirea în masă a animalelor sălbatice:
– pierirea în masă a animalelor sălbatice.

3.6. Atacarea plantelor agricole de boli și dăunători:
– panfitotie;

– epifitotie progresată;
– îmbolnăvirea plantelor agricole cu etiologie nedepistată;
– răspândirea în masă a dăunătorilor de plante.

3.2. Activități și etape de realizare a intervențiilor în caz de dezastru

Prevenirea situației excepționale – un complex de măsuri, desfășurate din timp și orientate spre diminuarea maximă a riscului apariției situațiilor excepționale, protecția sănătății și vieții oamenilor, reducerea daunelor și pierderilor materiale și spre localizarea zonelor situațiilor excepționale, generate de dezastre.

Apărarea împotriva dezastrelor presupune realizarea unor activități complexe care cuprind :

predicția;

măsuri de prevenire;

măsuri de protecție;

măsuri de intervenție;

măsuri de reabilitare-refacere

Aceste categorii de măsuri se desfășoară în principiu pe patru etape dacă ne raportăm la timpul de producere a dezastrului :

înainte de dezastru – PREDEZASTRU

PE TIMPUL producerii dezastrului

după dezastru – POSTDEZASTRU

acțiuni pe termen lung

Activități predezastru

Activitățile predezastru constituie ansamblul de măsuri realizate în vederea asigurării condițiilor de apărare împotriva efectelor dezastrului și reducerii pierderilor umane și materiale.

Protecția civilă împreună cu autoritățile publice centrale, locale și institute de specialitate desfășoară următoarele activități:

identificarea, localizarea și inventarierea hazardului dezastrelor pe baza studiilor de zonare seismică și analizei condițiilor geologice, hidrometeorologice și caracteristicilor agenților economici stabilind: zona seismică pentru teritoriul analizat; posibile alunecări de teren; construcții hidrotehnice; amplasamente nucleare și chimice; cursuri de apă și eventuale zone de blocare;

evaluarea riscului, a urmărilor dezastrelor luând în considerație frecvența și caracteristicile evenimentului, vulnerabilitatea și estimând volumul de pierderi și distrugeri;

prevenirea în scopul minimizării pierderilor și distrugerilor asigurând condițiile necesare pentru:

■ notificarea către organele de decizie a datelor despre producerea dezastrelor

■ înștiințarea membrilor Comisiilor pentru Situații Excepționale și a structurilor constituite pentru intervenție în vederea activării lor pe baza unor scheme operative de înștiințare;

■ informarea populației cu date despre dezastru, reguli de comportare și respectarea unor recomandări specifice în zona de risc

■ alarmarea (avertizarea) populației despre pericolul sau iminența producerii unui dezastru – cu ajutorul sirenelor de diferite puteri, centralizate sau acționate local de către obiectivele sursă de risc și echipele de alarmare organizate de protecția civilă. Sistemul de alarmare se verifică periodic.

■ supravegherea și controlul are în vedere atât supravegherea seismică prin mijloacele specializate cât și celelalte sisteme de supraveghere, măsurare și control ale agenților sursă de risc, ale autorităților publice locale, regiilor de distribuție gaze, apă, electricitate, telecomunicații, transport prin conducte magistrale inclusiv ale protecției civile pentru cercetare-observare.

protecția – ca ansamblu de măsuri aplicate în scopul realizării unei protecții cât mai eficiente a oamenilor, animalelor, bunurilor materiale împotriva efectelor dezastrelor are în vedere în principal:

■ instruirea persoanelor cu responsabilități în domeniu, a structurilor și forțelor de intervenție și pregătirea populației pentru cunoașterea regulilor de comportare. Se realizează prin planificarea și executarea unui program de instruire și pregătire adecvat acestui scop.

■ protecția individuală prin pregătirea locuinței, a familiei și respectarea regulilor de comportare în fiecare fază a dezastrului.

■ protecția colectivă – asigurându-se în funcție de situație: părăsirea temporară a zonei periclitate, evacuarea sau relocarea (mutarea definitivă) fie potrivit planurilor de apărare fie pe baza corectivelor aduse acestora după dezastru.

– structurile organizatorice, concepția realizării acțiunilor și planificarea.

Activități în timpul producerii dezastrului

Activitățile pe care le organizează și desfășoară sau la care participă structurile de protecție civilă în timpul producerii dezastrelor țin seama de faptul că acestea au loc prin surprindere și se manifestă pe o anumită perioadă de timp.

În timpul producerii dezastrelor structurile protecției civile și formațiunile protecției civile desfășoară, potrivit planurilor și procedurilor elaborate, acțiuni de protecție care cuprind în principal :

supravegherea și controlul zonelor de risc rezultate;

înștiințarea și avertizarea populației despre pericolul dezastrului prin introducerea sirenelor și semnalului “ATENȚIE TUTUROR”

evacuarea din zona de pericol și adăpostirea populației în edificii de protecție

transportarea, organizarea punctelor de primire și distribuire a mijloacelor de protecție individuală, utilizarea mijloacelor de protecție individuală

introducerea de restricții privind consumul și circulația – după caz

protecția animalelor, bunurilor și valorilor de patrimoniu.

Activități postdezastru

Activitățile protecției civile în perioada care succede dezastrului urmăresc să asigure continuarea protecției în zonele periclitate prin menținerea măsurilor aplicate anterior și desfășurarea acțiunilor de intervenție.

Scopul acțiunilor de intervenție îl constituie localizarea și înlăturarea urmărilor având ca obiectiv principal salvarea oamenilor și diminuarea pierderilor.

Lucrări de salvare-deblocare în situații excepționale – complex de lucrări incluzând localizarea (limitarea) focarului situației excepționale, căutarea și salvarea oamenilor, acordarea primului ajutor medical sinistraților și evacuarea lor în caz de necesitate.

Lucrări de depanare-restabilire în situații excepționale – lucrările primordiale efectuate în zona situației excepționale în vederea consolidării sau distrugerii suporților clădirilor, care amenință să se prăbușească, de reparație și restabilire, conform schemelor provizorii, a obiectelor de importanță vitală pentru populația sinistrată și salvatori, precum și lucrările de degajare și dezinfectare a încăperilor și construcțiilor.

În paralel cu activitățile specifice de conducere pe care le desfășoară structurile protecției civile și autoritățile publice (centrale și locale) – activare, culegere date, analiză, elaborarea deciziilor și transmiterea dispozițiilor, coordonarea, asigurarea cooperării – potrivit planului de protecție și intervenție se realizează acțiuni de intervenție care vizează :

informarea populației prin folosirea intensă a mass-mediei;

cercetarea-căutarea prin elementele de căutare ale protecției civile și subunitățile specializate pentru diferite tipuri de rețele în vederea depistării supraviețuitorilor și victimelor, a avariilor la rețele, distrugerilor la clădiri, căilor de acces blocate, pericolului de incendii și alte riscuri complementare;

întreruperea alimentării cu gaze și energie electrică a zonelor grav afectate pentru evitarea incendiilor;

deblocarea și salvarea supraviețuitorilor;

degajarea căilor de acces către obiectivele prioritare de intervenție;

primul ajutor, ajutorul medical de urgență, transportul traumatizaților și spitalizarea;

refacerea unor avarii la rețelele comunale pentru prevenirea amplificării dezastrului

evacuarea sinistraților și realizarea de locuri (tabere, edificii) destinate pentru adăpostirea acestora;

organizarea transportului și distribuției apei potabile, alimentelor și articolelor de îmbrăcăminte pentru sinistrați;

supravegherea și controlul zonelor afectate, pentru stabilirea priorităților și organizarea conlucrării între forțele participante;

realizarea măsurilor de ordine, pază și îndrumarea circulației;

supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare (chimic, nuclear) și neutralizarea acestora dacă este cazul;

organizarea unor puncte de primire și evidență a persoanelor decedate, pentru identificarea lor de către rude și rezolvarea operativă a formalităților legale necesare;

înhumarea persoanelor decedate.

Activități pe termen lung

Aceste activități sunt o continuare a acțiunilor de localizare și înlăturare a urmărilor dezastrelor și au drept scop restabilirea vieții social-economice și restabilirea zonelor afectate.

La aceste activități de durată, în afara de forțele și mijloacele care au desfășurat acțiuni de intervenție, participă deținătorii și proprietarii construcțiilor (instalațiilor) afectate și alte unități specializate.

Activitățile pe termen lung cuprind în afară de unele din măsurile anterioare care se continuă, acțiuni care au în vedere :

îndepărtarea construcțiilor distruse total de către dezastru

deblocarea căilor de circulație și curățirea locurilor de dărîmături

consolidarea unor construcții avariate pentru împiedicarea prăbușirii lor

refacerea avariilor la rețele și a sistemului de canalizare

reabilitarea unităților economice vitale pentru viața colectivității

organizarea relocării pentru persoanele și familiile care trebuie strămutate din zonele afectate

Pe durata acestei perioade formațiunile și subunitățile Protecției civile desfășoară acțiuni potrivit specializării și dotării pe care o dețin, îndeosebi pentru lucrări de deblocare.

3.3. Participare Armatei Naționale ale Republicii Moldova în situații excepționale

Misiunea de bază a Armatei Naționale, conform art.108 al Constituției Republicii Moldova, este „Garantarea suveranității, a independenței și a unității, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale”. Dar in cazurile unor situații excepționale cu caracter natural Armata Națională va acorda sprijin autorităților administrațiilor publice. Deci voi prezenta în lucrarea mea pașii Armatei Naționale ale Republicii Moldova în situații excepționale.

Întrebuințarea forțelor.

În caz de iminență a declanșării sau declanșare a unor situații excepționale cu caracter natural, tehnogen sau biologico – social, la propunerile Președintelui Republicii Moldova sau a Guvernului, prin hotărârea respectivă a Parlamentului, iar în situații extreme, prin decretul Președintelui Republicii Moldova, în unele localități sau pe întreg teritoriul țării se declară starea de urgență, care include ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social și de menținere a ordinii publice, în scopul prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor acestora.

Ce este starea de urgență? Starea de urgență – ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social și de menținere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localități sau pe întreg teritoriul țării în caz de:

iminență a declanșării sau declanșare a unor situații excepționale cu caracter natural, tehnogen sau biologic, ceea ce face necesară prevenirea, diminuarea și lichidarea consecințelor acestora;

existența a unui pericol pentru securitatea națională sau ordinea constituțională, ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menținerea sau restabilirea stării de legalitate.

În cazul declarării de către Parlament a stării de urgență, planificarea, organizarea și coordonarea activității de aplicare a măsurilor impuse, revin Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, iar coordonarea acțiunilor de îndeplinire a măsurilor de rigoare revine Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale (MAI).

În cazul declarării stării de urgență într-un anumit raion, aceasta va fi administrată de comisia pentru situații excepționale a administrației publice locale respective, care va activa sub conducerea Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Coordonarea măsurilor de rigoare revine MAI sau direct Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale.

Vreau să menționez, că conform art.87 al Constituției Republicii Moldova „Președintele Republicii Moldova este comandant suprem al forțelor armate”.

Iar conducerea generală a Protecției Civile este exercitată de Guvern (subordonată direct Primului Ministru al Republicii Moldova). Guvernul exercită funcțiile de conducere prin Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne prin alte autorități publice.

a). Unitățile militare ale Armatei Naționale activează în regim obișnuit de lucru și continue pregătirea pentru îndeplinirea misiunii constituționale de asigurare a securității naționale. Efectivul și tehnica militară se află în punctele de dislocare și activează conform planurilor aprobate. Iar în situații excepționale la necesitate, asigură sprijinul Ministerului Afacerilor Interne (Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale) în zonele/raioanele/localitățile afectate de consecințele situației excepționale cu caracter divers (natural, tehnogen sau biologico-social), în scopul reducerii pierderilor umane și pagubelor materiale.

În cazul situațiilor excepționale este elaborat „Planul de acțiuni a organelor de conducere, marilor unități, unităților militare ale Armatei Naționale și instituțiilor Ministerului Apărării în cazuri de declanșare a unor situații excepționale cu caracter divers”, care se realizează prin aducerea în starea gata pentru executarea misiunilor de sprijin a forțelor cu diferite termene de angajare în acțiuni. Planul dat este coordonat cu Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale și un exemplar al planului dat se regăsește în serviciu pentru coordonarea forțelor și mijloacelor ce se pot pune la dispoziție.

Efectivul Armatei Naționale este gata pentru îndeplinirea misiunilor:

Forțele de reacție imediată – până la 4 (patru) ore de la primirea semnalului;

restul forțelor (conform planului sus menționat) până la 12 (douăsprezece) ore de la primirea semnalului.

Bunurile materiale destinate acțiunilor de salvare – deblocare sunt concentrate în depozitele unităților militare separat de celelalte echipamente.

Forțele și mijloacele antrenate la lucrări de deblocare-salvare.

Pentru desfășurarea acțiunilor în teritoriu în regim de urgență teritoriul Republicii Moldova este împărțit în zone (cu excepția parții de est a țarii – regiunii transnistrene) conform dispunerii marilor unități și unităților militare (Anexa nr.1) după cum ar fi:

partea de „NORD” cu includerea raioanelor:

– Briceni; – Fălești;

– Ocnița; – Sângerei;

– Edineț; – Florești;

– Dondușeni; – Șoldănești;

– Râșcani; – Telenești;

– Drochia; – Rezina;

– Soroca; – Ungheni;

– Glodeni; – mun. Bălți

partea de „CENTRU” cu includerea raioanelor

– Călărași; – Hâncești;

– Nisporeni; – Ialoveni;

– Orhei; – Anenii Noi;

– Strășeni; – Căușeni;

– Criuleni; – Ștefan Vodă;

– Dubăsari; – mun. Chișinău.

partea de „SUD” cu includerea raioanelor

– Leova; – Cahul;

– Cimișlia; – Taraclia;

– Basarabeasca; – UTAG.

– Cantemir.

Conform dispunerii marilor unități și unități militare au fost constituite și grupări operative cu zonele de responsabilitate: grupările operative „NORD”, „CENTRU” și „SUD”.

Batalionul de geniu și Spitalul Clinic Militar Central dislocate în zona „CENTRU” au aria de responsabilitate tot teritoriul Republicii Moldova.

În caz de necesitate rezerviștii Forțelor Armate (Armatei Naționale) pot fi chemați, în temeiul unei hotărâri de Guvern, la concentrări speciale pentru lichidarea consecințelor situațiilor excepționale cu caracter natural, tehnogen și ecologic.

Comanda și controlul.

Conducerea nemijlocită cu unitățile și subunitățile pe parcursul lichidării consecințelor situațiilor excepționale se efectuează de către șefii grupelor operative (comandanții unităților, subunităților).

La sosirea în zona efectuării lucrărilor de deblocare-salvare, unitățile și subunitățile Armatei Naționale sunt disponibile să acorde sprijin în măsura posibilităților și trec în subordinea operativă a grupei operative întrunite stabilită de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, al cărei președinte este prim-ministrul. Componența nominală a comisiei și Regulamentul de activitate al acesteia se aprobă prin hotărâre de Guvern. Deciziile și dispozițiile comisiei sunt executorii pentru persoanele fizice și juridice.

Comisia pentru Situații Excepționale este creată pentru exercitarea unor măsuri, menite să reducă riscul declanșări situațiilor excepționale, iar în cazul producerii acestora – pentru organizarea lichidării consecințelor lor și asigurarea protecției populației și teritoriului.

Președinte al Comisiei este desemnat Prim-ministrul Republicii Moldova, prim-vicepreședinte este prim – viceprim – ministrul, iar vicepreședinți sunt viceprim-miniștrii, ministrul afacerilor interne și șeful Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne.

Sarcinile de bază ale Comisiei sunt:

conjugarea eforturilor administrației publice centrale și locale, întreprinderea și orientarea acestora spre prevenirea situațiilor excepționale;

verificarea capacității de intervenție a structurilor de conducere, gradului de pregătire a forțelor și mijloacelor necesare, folosirea acestora cu maximă eficiență în situațiile excepționale;

asigurarea protecției populației, teritoriului, mediului ambiant și patrimoniului în caz de pericol sau cazul declanșării situațiilor excepționale.

Atribuțiile Comisiei sunt:

– realizarea programelor de lungă durată și a măsurilor de prevenire a situațiilor excepționale și lichidarea consecințelor acestora, sporirea gradului de protecție a populației și teritoriului, siguranței funcționării stabile a economiei și obiectelor potențial periculoase;

– crearea sistemului de stat de prevenire și lichidare a consecințelor situațiilor excepționale, menținerea în stare de pregătire a forțelor și mijloacelor acestuia;

– analiza cauzelor și consecințelor situațiilor excepționale, a eficacității măsurilor de protecție aplicate, generalizarea și popularizarea experienței de lichidare a consecințelor.

În condiții de pericol, declanșare sau lichidare a consecințelor situațiilor excepționale, activitatea Comisiei este asigurată de Centrul de dirijare în situații excepționale, format pe lângă Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne.

La solicitarea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, organele centrale de specialitate ale administrației publice, alte autorități administrative centrale, instituții, organizații vor detașa reprezentanți în Centrul de dirijare în situații excepționale pentru desfășurarea activităților de cooperare, consultare, schimb de informații pe toată durata desfășurării lucrărilor respective.

Șeful Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne este vicepreședintele Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, totodată, este Inspector principal de stat al Protecției Civile și are drept să dea dispoziții (ordine) din numele lui.

Conducerea Protecției Civile în raioane, orașe (sectoarele lor) și în sate este exercitată de conducătorii administrației publice locale; în ministere, alte autorități administrative centrale, la unitățile economice – corespunzător miniștrii, șefii altor autorități administrative centrale și unităților economice. Conducătorii menționați, conform funcțiilor, sunt președinți ai comisiilor pentru situații excepționale în structurile corespunzătoare. În primăriile sătești conducerea nemijlocită a Protecției Civile se pune pe seama specialiștilor titulari (inspectorilor) pentru protecția civilă.

Voi prezenta organizarea conducerii cu forțele și mijloacele destinate pentru executarea lucrărilor de lichidare a consecințelor situațiilor excepționale cu caracter natural, tehnogen și ecologic (Anexa nr. 2).

Conducerea la Nivel Strategic (nivel Național) – include:

Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (Centrul de Dirijare în Situații Excepționale);

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale

Ministerul Apărării (șeful Marelui Stat Major al Armatei Naționale, comandant al Armatei Naționale);

Grupa operativă a Marelui Stat Major al A.N (componența: Directorul Marelui Stat Major, locțiitor șef Marele Stat Major și Centrul Operațional de Comandă – punct de comandă al Armatei Naționale (în continuare COC)).

Toate solicitările de acordare a sprijinului vin de la Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale în COC.

Conducerea la Nivel Operațional (nivel raional) – include:

– Comisia pentru situații excepționale a autorității administrației publice locale, inclusiv reprezentanții A.N.;

– Subdiviziunile Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale;

– Organul de conducere (grupa operativă) a Grupării de forță a A.N.;

– Comandamentul Forțelor Terestre (CFT) și Comandamentul Forțelor Aeriene (CFA).

Conducerea la Nivel Tactic (nivel local/obiect) – include:

Conducătorul lucrărilor de salvare-deblocare;

Grupele operative a grupărilor operative (grupelor mixte) destinate pentru efectuarea lucrărilor de lichidare a consecințelor situațiilor excepționale cu caracter natural, tehnogen și ecologic;

Marile unități și unități militare ale Armatei Naționale și instituțiile Ministerului Apărării (Forțele destinate pentru efectuarea lucrărilor de lichidare a consecințelor situațiilor excepționale cu caracter natural, tehnogen și ecologic);

Grupa de aviație.

Activitățile de comandă și control se realizează prin mijloacele de transmisiuni din dotare, folosind sistemul de comunicații și informatică al Armatei Naționale, iar la necesitate, inclusiv și sistemul de comunicații național (circuitelor de comunicații și circuitelor rețelelor informaționale de la agenții economici).

Înștiințarea privind cazurile situațiilor excepționale

Informația privind cazurile situațiilor excepționale din teritoriu este primită de către ofițerul de serviciu operativ pe Armata Națională de la:

– ofițerul de serviciu pe Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale.

– serviciile operative ale Ministerului Afacerilor Interne,

– direct de la reprezentanții administrației publice locale și alte servicii publice;

– ofițerii de serviciu pe unitățile militare ale Armatei Naționale, Centrele Militare Teritoriale și instituțiile Ministerului Apărării (conform obligațiunilor de serviciu – monitorizarea situației din zona de responsabilitate).

Ofițerul de serviciu operativ pe Armata Națională menține permanent legătura 24/24 ore cu ofițerul de serviciu pe Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale.

Cooperarea.

Cooperarea se execută cum pe verticală așa și pe orizontală și anume:

Grupa operativă a Centrului operațional de Comandă:

cu autoritățile publice centrale;

cu ministerul (serviciul) abilitat pentru dirijarea forțelor destinate efectuării lucrărilor de deblocare – salvare. Vreau să menționez, că pentru coordonarea acțiunilor Armatei Naționale don componența COC este delegat un ofițer de legătură în Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI.

Unitățile militare ale Armatei Naționale și Centrele Militare Teritoriale:

cu organele administrației publice locale;

cu structurile din teritoriu ale Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale.

Experiența Armatei Naționale în lichidarea consecințelor naturale din anul 1992 (de la formarea Armatei Naționale):

26 august – 10 septembrie 1994; 26 februarie – 11 martie 1998 – lichidarea consecințelor naturale în timpul inundaților în raionul Hâncești de către râului Prut ;

29 august – 15 octombrie 2005 – lichidarea consecințelor naturale în timpul inundaților în municipiul Chișinău;

vara anului 2008 lichidarea consecințelor naturale în timpul inundaților în țară de către râurile Nistru și Prut;

efectiv implicat – 800 militari;

tehnică militară – 70 unități.

Lucrări desfășurate:

ridicarea barajelor cu o lungime totală de 8,67 km;

săparea șanțurilor cu o lungime totală 1,6 km;

evacuate aproximativ 700 de gospodării și circa 300 persoane social vulnerabile;

alte lucrări inclusiv de amenajare a taberelor pentru sinistrați, de asigurare cu hrană și apă potabilă a populației.

vara anului 2010 lichidarea consecințelor naturale în timpul inundaților în raionul Hâncești (localitatea Cotul Morii) de către râul Prut;

efectiv implicat –389 militari;

tehnică militară – 20 unități și generatoare electrice

Lucrări desfășurate:

evacuate 282 familii și bunurile materiale a acestora;

umpluți saci cu nisip (argilă etc.) 75.709 buc;

construite barajelor din saci cu lungimea totală de 15000 metri;

desfășurat un punct de alimentație de campanie pentru 350 de sinistrați;

montate 2 poduri grele mecanizate de tip TMM-3M la intrate în localitate;

desfășurat punct medical de campanie.

După cum se poate observa de către efectivul Armatei Naționale au fost executate lucrări cu caracter fizic. Subdiviziunile din componența Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI au tehnică specializată destulă, unica problemă este forța de muncă. Nu toți localnicii din zonele afectate acordau ajutor pentru salvarea bunurilor, umplerea sacilor cu nisip pentru construirea digurilor. Mai convenabil pentru ei era interesul personal, cu cît mai mult va fi afectat, cu atât mai mult va fi despăgubit de stat.

– 27 noiembrie – 15 decembrie 2000 – lichidarea consecințelor naturale a ninsorilor ambudente căzute la nordul țării (Bălți, Soroca, Edineți);

– 16 – 18 decembrie 2012 asupra nordul Moldovei au căzut ninsori ambudente, consecințele cărora au blocat traseele naționale și localitățile. Pentru acordarea ajutorului populației din zonă a fost implicată Armata Națională la activități de salvare-deblocare și deszăpezire.

Lucrări efectuate:

tractate și scoase din nămeți – 74 autovehicule.

transportate 35 persoane inclusiv 2 copii și 6 persoane bolnave.

deszăpezită o porțiune de 2 km. de drum;

asigurarea cu hrană și combustibil, persoanele înzăpezite.

– 5 iulie – 17 octombrie 2013 in urma ploilor ambudente ce a dus la afectarea, distrugerea podurilor din localitatea Opaci, raionul Căușeni la solicitarea administrației publice locale geniștii Armatei Naționale au instalat 2 (două) poduri pentru reluarea circulației din localitate.

b). O altă misiune ce îi revine efectivului Armatei Naționale sunt lucrările de reambalare, transportare și depozitare centralizată a pesticidelor și substanțelor chimice periculoase inutilizabile și interzise din țară rămase după destrămarea URSS.

Mii de tone de pesticide rămase din perioada sovietică mai sunt păstrate în depozitele din Republica Moldova. Este vorba de mai bine de jumătate din cantitatea înregistrată în 2003. O parte din substanțele toxice sunt păstrate în condiții neadecvate și sunt un pericol pentru oameni. Autoritățile sunt în căutare de bani pentru a evacua toate pesticidele din țară. Grav e că și sutele de depozite în care s-au păstrat anterior nu sunt distruse. Mai mult, unii oameni folosesc materialele din care au fost construite acestea pentru a-și face veceuri, anexe sau chiar case de locuit.

Efectivul Armatei Naționale a participat și participă la lucrări de reambalare, transportare și depozitare centralizată a pesticidelor și substanțelor chimice periculoase inutilizabile și interzise din țară rămase după destrămarea URSS. Misiunea aceasta le revine subunităților de protecție chimică (NBC) din componența marilor unități militare ale Armatei Naționale.

Pe timpul URSS substanțele toxice din depozite tot nu erau păstrate în condiții conform cerințelor dar după destrămarea URSS depozitele erau într-o stare jalnică. Multe substanțe se păstrau sub cerul liber (Anexa nr.3)

Subunitățile de protecție chimică ai Armatei Naționale (NBC) pe parcursul anilor 2003 – 2008 au colectat 3245 tone de pesticide din cele 424 locuri/depozite și centralizate in 37 depozite centrale raionale pentru a fi reambalate, paletate și marcate și pe viitor distruse prin ardere la incineratoruri. In perioada dată au participat 720 militari si 37 unități de tehnica speciala.

In perioada 2005 – 2010 au fost identificate circa 70 tipuri de pesticide pe teritoriul Republicii Moldova dintre care 24 din ele au fost restricționate si sau interzise in agricultura (Anexa nr.4-5).

În anul 2013 circa 150 de tone de deșeuri toxice reambalate, paletate și marcate de către militarii Armatei Naționale au fost transportate și arse la incineratorul din orașul Damrowa Gornicza, Polonia. Un rol important îl are și Romania ca stat lider care a depus eforturi considerabile pentru proiectul respectiv. Tot un rol important a jucat și Ucraina, care a acceptat tranzitarea deșeurilor toxice pe teritoriul său.

Evacuarea pesticidelor se datorează colaborării dintre instituțiile internaționale, naționale și locale în cadrul etapei finale a Proiectului NATO/Parteneriat pentru Pace privind distrugerea pesticidelor și produselor chimice din Republica Moldova. În anul 2014 de pe teritoriul țării au fost evacuate și distruse în Polonia circa 1270 tone de pesticide din 15 depozite.

Pentru realizarea fazei finale a Proiectului din anul 2014, prin intermediul Fondului de încredere NATO/PfP, au fost colectate circa 2,2 milioane de euro, dintre care 325 mii de euro reprezintă contribuția țării noastre, restul banilor fiind donați de România – stat pilot al proiectului – Italia, Belgia, Norvegia, Irlanda, Finlanda, Estonia, Republica Cehă, Turcia, Bulgaria, Luxemburg și Lituania.

În anii 2013 – 2015 din 1269 tone de pesticide au fost evacuate și distruse 440 tone de pesticide din 5 depozite centrale ale 6 raioane așa ca Anenii – Noi, Basarabeasca, Dondușeni, Ialoveni, Soroca și Taraclia. Au mai rămas 829 tone de pesticide di 15 depozite centrale raionale (Anexa nr.6 – 8).

La 25 februarie 2016 — Viceministrul Apărării și reprezentanții agenției NATO pentru Suport (NSPA), Tom Van Beneden și Leith Watson, au discutat, la Ministerul Apărării, despre implementarea Proiectului NATO/PpP privind distrugerea pesticidelor și produselor chimice periculoase din Republica Moldova.

Astfel, oficialii au analizat stadiul actual al derulării activităților din cadrul proiectului respectiv, precum și măsurile necesare pentru continuarea evacuării celor 1 269 de tone de pesticide rămase în 15 depozite centrale raionale.

Sa menționat, că Guvernul Republicii Moldova va depune eforturi, împreună cu autoritățile publice locale, pentru finalizarea cit mai curând posibil a proiectului NATO/PpP privind distrugerea pesticidelor și produselor chimice periculoase din țara noastră.

La rândul lor, experții au dat asigurări că NSPA va întreprinde toate măsurile pentru a identifica fonduri necesare în vederea realizării cu succes a proiectului.

Proiectul NATO/PpP privind distrugerea pesticidelor și produselor chimice periculoase din Republica Moldova a fost lansat în anul 2006. În acest sens, la 22 iunie 2011, la Bruxelles, a fost semnat un acord între Guvernul Republicii Moldova și Organizația pentru Întreținere și Aprovizionare a Alianței Nord-Atlantice (NAMSO) privind distrugerea pesticidelor și produselor chimice periculoase.

Proiectul este finanțat din Fondul de Încredere OTAN/PpP, iar țările contribuabile sunt: România, Norvegia, Irlanda, Turcia, Cehia, Luxemburg, Finlanda, Estonia, Bulgaria, Belgia.

Până în prezent Armata națională s-a implicat activ în scoaterea substanțelor nocive de pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce constituie un pas important în crearea unui mediu ecologic pentru populația țării și este o șansă ca Moldova să scape odată și pentru totdeauna de această otravă lăsată de URSS.

c). Încă o misiune ce îi revine efectivului Armatei Naționale este Curățirea teritoriului Național de obiecte explozibile

Războaiele mondiale, în special al doilea Război Mondial, conflictul armat din vara anului 1992 au lăsat urmele sale în pământul moldav sub forma munițiilor neexplodate și reprezintă un pericol real pentru populație. În perioada anilor 1992 – 2015, în Republica Moldova au decedat 21 de persoane, iar alte 26 au fost rănite, după explozia diferitor muniții. Printre victime s – au numărat și 10 copii, dintre care 7 au decedat.

Dar ce sunt obiecte explosive? La obiecte explozive (OE) se referă: muniția de infanterie, de artilerie, navale (bombe de aviație, proiectile de artilerie, grenadele, bombele de aruncător, încărcăturile de substanțe explozive, cartușe), muniții de geniu, dispozitivele explozive improvizate (I-ED).

Majoritatea obiectelor explozive sunt depistate de localnici în timpul lucrărilor agricole și ne cunoașterea comportării lor cu obiectele depistate au dus la numărul de victime descrise anterior.

De asemenea, în perioada amintită, echipele de deminare ale Armatei Naționale (subunitățile de geniu) au distrus peste 20 mii de obiecte explozive. Mediu pe an sunt nimicite în jur de 600 – 1000 de obiecte explozibile.

Cele mai multe obiecte explozibile au fost depistate și nimicite în anii 1992-1993 după conflictul armat din estul Republicii (Tabelul 1).

Tabelul 1

Datele privind obiectele explozibile depistate și neutralizare.

TOTAL: 26169 O.E.

Sursa: Registrul de evidența a obiectelor explozibile depistate și neutralizare de către grupele de deminare ale Armatei Naționale.

Vreau să menționez, că grupele de deminare neutralizează numai obiecte și muniții neexplodate din urma conflictelor și fără caracter criminal. Neutralizarea obiectelor și munițiilor moderne și mai ales cu caracter criminal se ocupă structura specializată din componența MAI secția tehnico-explozivă.

Secția tehnico-explozivă (ST-E) este o subdiviziune structurală specializată a Direcției tehnico-criminalistice și expertize-judiciare Centru (DTCEJ) a Centrului tehnico-criminalistic și expertize-judiciare (CTCEJ) al Inspectoratului General al Poliției (IGP) MAI, care își exercită obligațiile sale pe tot teritoriul Republicii Moldova cu următoarele misiuni:

examinarea obiectelor în vederea depistării dispozitivelor explozive (DE), la primirea informației despre plasarea acestora;

dezamorsarea operativă a dispozitivelor explozive depistate;

cercetarea la fața locului în cazul explodării unor dispozitivelor explosive;

efectuarea expertizelor și constatărilor tehnico-științifice a dispozitivelor explozive, circumstanțelor și a mecanismului exploziei;

verificarea în colaborare cu Serviciul de Protecție și Pază de Stat (SPPS) a obiectivelor și traseelor de deplasare, când vin delegații oficiale în Republica Moldova.

Pentru o conlucrare, cooperare și interacțiune între Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Informații și Securitate în cazul depistării obiectelor explozibile pe teritoriul Republicii Moldova a fost elaborate un algoritm (Anexa nr.9). Acest Algoritm – instrucție determină modul de executare a misiunilor (depistare, marcare, neutralizare, dezamorsare, transportare și nimicire) privind curățarea terenului de obiecte explozibile (OE), precum și cooperarea, colaborarea și interacțiune a subdiviziunilor Ministerului Apărării (MA), Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Serviciului de Informații și Securitate în cazurile menționate și este un document unic pentru subdiviziunile implicate în procesul descoperirii, neutralizării, transportării, dezamorsării și nimicirii obiectelor explozibile (OE), precum și cooperării dintre structurile din subordine ale Ministerului Apărării (MA), Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Fiecare structura este obligată se respecte procedurile stipulate în acest Algoritm.

Măsurile de colectare a informației și responsabilitățile

Responsabilitatea pentru informarea la timp a comandanților unităților militare ale Armatei Naționale (în conformitate cu raioanele de răspundere a marilor unități și unităților militare) și a dispeceratului IGP a MAI, despre prezența obiectelor explozibile și locurile depistării acestora, (sau locurilor presupuse aflării OE, conform solicitărilor structurii SIS, MAI sau cetățenilor) se pune pe seama: ofițerului de serviciu operativ pe Armata Națională și a ofițerului operativ al serviciului de gardă al inspectoratului de poliție teritorial și/sau șefului de schimb al Centrului operativ de dispecerat republican (SPCSE), sau alte structuri de profil.

Informația privind depistarea obiectelor explozive cuprinde:

– de la cine a parvenit informația inițială, (societatea civilă, reprezentanții APL, angajații MAI, reprezentanții SIS, reprezentanții CMT);

– stabilirea locului, circumstanțelor, timpului, condițiilor depistării obiectelor explozibile;

– întreprinderea măsurilor pentru securizarea locului depistării, populației, marcării (la posibilitate) și asigurării pazei a obiectelor explozibile;

– lista persoanelor de contact care au depistat obiectele explozibile și care execută securizarea locului.

La depistarea obiectelor explozibile sau primirea informației despre prezența obiectelor explozibile, informația se acumulează la MAI (subdiviziunea/unitatea responsabilă) prin intermediul angajaților MAI (SPCSE și IGP) din teritoriu. Ulterior subdiviziunea/unitatea responsabilă a MAI dispune măsuri pentru organizarea pazei obiectelor explozibile și protejarea populației locale, acumularea datelor precise despre obiectele explozibile (locul, timpul depistării obiectelor explozibile, la posibilitate tipul obiectelor explozibile, persoanele de contact, etc.) și respectiv întreprinde măsuri (la necesitate) pentru evacuarea populației (până la finisarea misiunii).

În caz, dacă în timpul primirii informațiilor, este stabilită exact perioada proveninței a obiectelor explozibile (spre exemplu: al II-a Război Mondial, alte conflicte militare, proveniența cu scop criminal, etc) și informația în cauză deja a fost consultată cu specialiștii în domeniu din structurile subordonate, atunci subdiviziunea/unitatea responsabilă a MAI întreprinde măsuri de informarea structurilor responsabile în cazurile date, (în dependența de caz):

Ministerul apărării (prin ofițerul de serviciu operativ pe AN) la depistarea obiectelor explozibile din perioada conflictelor militare (II-a Război Mondial, alte conflicte militare, fără scop criminal);

Ministerul afacerilor interne (Secția Tehnico-explozivă) la depistarea obiectelor explozibile la provenința cu scopul criminal (spre exemplu: în spații locative, transport, dispozitivele explozive improvizate (IED), sau alte cazuri cu scop/gen criminal);

Serviciul de informații și securitate (structura responsabilă) la depistarea obiectelor explozibile (presupuneri la ascunderea, posedarea obiectelor explozibile sau posibili întrebuințări în scopuri criminale/teroriste, bazându-se pe informații operative).

Pentru executarea misiunii de curățarea terenului de obiecte explozibile, structurile responsabile după primirea informației detașează reprezentanții structurilor nominalizate la locul depistării obiectului exploziv în următoarele termene:

a) Grupele deminare Ministerului apărării – termenul pentru executarea misiunii – până la 24 ore, (în cazurile complicate – până la 48 ore), deoarece nu sunt destinate grupe de deminare de serviciu 24/24 (activează numai la cerere);

b) Grupa deminare Ministerului afacerilor interne (Secția Tehnico-explozivă) – imediat;

c) Reprezentantul Serviciul de informații și securitate (structura responsabilă) – imediat;

d) Serviciului protecție civile și situațiilor excepționale – imediat.

Acțiunile factorilor de decizie

La primirea informației (telegramei, fax, email, etc.) ofițerul de serviciu operativ pe Armata Națională:

– înștiințează și coordonează cu reprezentantul Secției geniu al AN componența grupei de deminare și unitatea militară responsabilă de executarea misiunii;

– expediază telegramă (fax, poșta electronică) în unitatea militară din zona de responsabilitate, unde a fost depistat obiectele explozibile pentru pregătirea și detașarea grupei de deminare în raionul indicat;

– expediază copia telegramei (prin fax, poșta electronică) la Centrul Militar Teritorial (CMT) sau Secția Administrativ Militară (SAM) din zona de responsabilitate pentru informarea comandantului (șefului) centrului, referitor la depistarea obiectelor explozibile în teritoriu (lista cu numerele de telefon și adresele electronice se anexează);

– coordonează cu o subdiviziunea/unitatea responsabilă a MAI pentru organizarea pazei locului incidentului și protejarea populației în locul depistării obiectelor explozibile, colectarea datelor suplimentare despre OE și persoanele care au depistat obiectele explozibile, până la sosirea grupelor de deminare.

Subdiviziunea/unitatea responsabilă a MAI, după primirea informațiilor despre depistarea obiectelor explozibile, detașează colaboratorii din subordine în raionul depistării obiectelor explozibile, pentru acordarea suportului (sprijinului) comandantului grupului de deminare, reprezentanților administrației publice locale, populației civile și întreprinde următoarele măsuri:

– protecția populației (inclusiv și evacuarea populației, dacă este cazul) și salvarea bunurilor materiale;

– până la sosirea grupei de deminare la locul depistării obiectelor explozibile, angajații IGP organizează culegerea datelor despre obiectele explozibile, persoanelor de contact, organizează paza obiectelor explozibile, înștiințează populația locală despre depistat și prezența obiectelor explozibile și pericolul în raza de acțiune;

– la sosirea grupei de deminare angajații IGP indică locul depistării (aflării) obiectelor explozibile superiorului grupei de deminare și prezintă datele acumulate despre obiectele explozibile. Apoi efectuează transmiterea locului incidentului șefului grupei de deminare (inclusiv și informațiile referitor la obiectele explozibile);

– în timpul executării misiunilor de deminare angajații IGP acordă ajutor șefului grupei de deminare la asigurarea pazei locului incidentului și direcționarea traficului rutier și mișcărilor populației locale;

– după finisarea misiunii de deminare în comun cu șeful grupei de deminare perfectează documentele necesare pentru documentarea cazului dat.

La sosirea grupei de deminare (din cadrul AN, MAI) în raionul incidentului (depistării obiectelor explozibile), întreg personalul atras la această misiune (angajații MAI, reprezentanții MA, SIS, și administrației publice locale, etc.), în scopul conducerii unice a îndeplinirii misiunii de deminare, trec temporar în subordinea superiorului (șefului) grupei de deminare, până la stabilirea momentului, că misiunea a fost îndeplinită și obiectele explozibile nu prezintă pericol.

Acțiunile grupelor de deminare ale AN, MAI, precum și obligațiunile funcționale ale membrilor grupelor sunt în conformitate cu documentele de conducere a structurilor indicate.

În cazul când obiectele explozibile nu este identificat inițial (nu se cunoaște perioada de providența a acestuia/nu este stabilită destinația lui în continuare) și până la darea indicațiilor (comenzii, ordinului) de ieșire a grupei de deminare în misiune, subdiviziunea/unitatea responsabilă a MAI coordonează acțiunile cu ofițerul de serviciu operativ pe Armata Națională, elementele inițiale de planificare a ieșirii grupelor de deminare: care structura pune la dispoziția grupa de deminare (MA, MAI).

Dreptul de a lua decizie privind desemnarea grupelor de deminare (din cadrul MA sau MAI), aparține în comun: subdiviziunea/unitatea responsabilă a MAI și ofițerului de serviciu operativ pe Armata Națională (după coordonarea prealabilă cu subdiviziunile implicate în planificarea misiunilor de deminare și a factorilor de decizie).

În cazul când, obiectele explozibile a fost depistat în cadrul perchezițiilor, acțiunilor de urmărire penală sau a măsurilor speciale de investigație, și aceste obiectele explozibile necesită a fi ridicate de la fața locului (incidentului), la necesitate, paralel cu subdiviziunile MAI, sunt implicați și specialiști-geniști din cadrul AN. În cazul când, aceasta situație se execută pe timp de noapte, angajații MAI pot ridica (fizic) obiectele explozibile, cu depozitarea lor temporară în locuri special amenajate (centrele de instruire a unităților militare, depărtate de localități), după coordonare prealabilă cu specialiști în domeniu cu informarea ofițerului operativ pe AN și subdiviziunea/unitatea responsabilă a MAI. Ulterior (la decizie) subdiviziunile AN vor întreprinde măsuri pentru nimicirea obiectelor explozibile.

În cazul când se stabilește, că obiectul explozibil depistat, nu are scop criminal, executarea misiunii de neutralizarea, dezamorsarea (nimicirea, distrugerea sau transportarea) obiectului explozibil, se execută de către grupele de deminare din cadrul AN.

La apariția informațiilor referitor la obiecte explozibile, muniții (în unele cazuri și armament) care sunt depistate, în baza datelor operative ale SIS, MAI, grupele de deminare ale AN sau MAI activează în conformitate cu acest algoritm.

Măsuri de coordonare

În scopul excluderii ieșirii duble a grupelor de deminare (din cadrul MA și MAI), reducerii supraconsumului de carburanți și a resurselor materiale și financiare, subdiviziunea/unitatea responsabilă a MAI și ofițerul de serviciu operativ pe Armata Națională studiază minuțios datele informative inițiale despre obiectul explozibil depistat și după aceasta (în coordonare comună) transmit imediat indicațiile la ieșirea grupei de deminare în dependența de caz (conform principiului indicat în acest Algoritm).

În cazul depistării obiectelor explozibile în clădiri, locuințe, garaje, etc., în alte construcții similare, pe drumuri, sau în alte circumstanțe (inclusiv și cele (obiecte explozibile) care pot fi aduse/transportate intenționat/neintenționat de către persoane și cele care au caracter criminal), la îndeplinirea misiunii se atrag grupele de deminare din cadrul MAI și la necesitate a AN. În această situație superiorul grupului de deminare se numește din cadrul MAI, care acționează în conformitate cu actele normative interne.

În celelalte cazuri superiorul se numește comandantul grupei de deminare din cadrul AN.

Fiecare structura (MA, MAI) este obligată se respecte procedurile stipulate. În unele situații (ca excepție) la necesitatea desfășurării misiunilor operative la neutralizarea sau dezamorsarea obiectelor explozibile (în cazul pericolului iminent pentru viața și sănătatea persoanelor sau pericolului tehnogen, situații teroriste) structurile MA, MAI și SIS pot apela direct unitățile militare al AN sau subdiviziunile MAI din teritoriu, pentru acordarea sprijinului necesar întru lichidarea acestui pericol, sau salvarea vieților omenești, cu informarea urgentă a ofițerilor de serviciu operativ pe AN și subdiviziunea/unitatea responsabilă a MAI, SIS și expedierea ulterioară (obligatoriu) a cererilor/solicitărilor în modul stabilit de acest Algoritm.

Vreau sa menționez că algoritmul dat funcționează destul de bine și este o conlucrare între structurile sus menționate.

În urma unei analize aprofundate a deminării (curățirii, asanatei) teritoriului de obiecte explozibile au fost stabilit nivelul de afectare cu munițiile neexplodate a raioanelor țării. In general teritoriul Republicii Moldova are un grad mediu de pericol de depistare a obiectelor explozibile (Anexa nr.10). Mai puțin sunt afectate raioanele din nordul și sudul țării. In centru mai mult sunt afectate raioanele din vest cum ar fi:

– municipiul Chișinău; – raionul Strășeni;

– raionul Hâncești; – raionul Nisporeni;

– raionul Călărași; – raionul Ialoveni;

– raionul Dubăsari.

Foarte tare sunt afectate raioanele din est al țării unde s-au dus lupte crâncene în al doilea Război Mondial cum ar fi:

– raionul Ungheni; – raionul Anenii Noi;

– raionul Orhei; – raionul Căușeni;

– raionul Criuleni; – raionul Ștefan Vodă.

Misiunea de curățire a terenului Republicii Moldova de obiecte explozive se execută de către subunitățile de geniu al AN.

Modul de pregătire și desfășurare a misiunilor de curățire a terenului de obiecte explozibile este stabilit prin documentele de conducere ale Armatei Naționale (ordinul ȘMSM nr. 95 din 20.12.11).

Este de menționat că geniștii Armatei Naționale își îndeplinesc misiunea privind curățirea teritoriului Național de obiecte explozibile și în Zona de securitate (partea de est a Republicii). Grupa de deminare în zonă activează conform algoritmului anterior, dar Ofițerului de serviciu operativ al Armatei Naționale îi mai revine încă o sarcină – înștiințarea Comandamentului Forțelor de Menținere a Păcii din partea Republicii Moldova (FMP) cu prezentarea setului de documente pentru coordonarea cu Comandamentul Forțelor de Menținere a Păcii mixt, adică cu conducerea Comandamentului Forțelor de Menținere a Păcii din partea Federației Ruse și părții transnistrene. Numai după primirea avizului pozitiv echipa de deminare are dreptul să între în Zona de securitate.

La intrarea în Zona de securitate echipa de deminare este întâmpinată de către observatorii militari (Moldova, Federația Rusă și regiunea transnistreană) și sunt conduși la locul depistării obiectelor explozibile. Vreau să menționez, că dacă o parte refuză sa-și trimită observatorul militar pentru monitorizarea situației (permanent probleme apar din partea Federației Ruse și regiunii transnistrene. Regiunea transnistreană este susținută activ din partea Federației Ruse) grupa de observatori militari nu iese și grupa de deminare nu are acces în Zona de securitate.

Considerații finale

Apărarea națională a Republicii Moldova este asigurată de către Armata Națională, care prin folosirea forței armate, contribuie la crearea condițiilor de promovare a intereselor statului pe plan intern și extern.

Activitatea Armatei Națională ale Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu prevederile stipulate în Constituție Republicii Moldova „Garantarea suveranității, a independenței și a unității, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale” și legislația națională în vigoare. Sarcinile strategice ale Armatei Naționale derivă din misiunea de bază a Armatei Naționale, obiectivele politicii de apărare și prioritățile acesteia.

Armata Națională stabilește proceduri necesare și mecanisme eficiente de coordonare civil – militară a acțiunilor forțelor și mijloacelor alocate în caz de necesitate pentru acordarea sprijinului autorităților civile în gestionarea situațiilor excepționale. Va desemna structurile necesare, care vor acționa în cooperare cu administrația publică centrală și locală.

Angajarea Armatei Naționale în acțiuni ce nu țin, nemijlocit, de apărarea țării se va realiza în temeiul Hotărârii Parlamentului, iar în situații extreme, prin decretul Președintelui Republicii Moldova. Participarea Armatei Naționale la astfel de acțiuni se va realiza în conformitate cu planurile guvernamentale și locale (departamentale, municipale și raionale) graduale și se va executa numai după informarea populației privind pericolele existente și necesitatea implicării Armatei Naționale. Participarea la misiunile de gestionare și de răspuns în cazul crizelor va fi realizată cu aprobarea autorităților naționale și cu alocarea resurselor corespunzătoare. Armata Națională va încheia/înceta operațiile (acțiunile) imediat ce autoritățile civile responsabile vor fi capabile să mențină sub control.

Conducerea administrativă a armatei în situații de criză și de război interacționează cu activitățile derulate de celelalte instituții ale statului cu competențe în materie de apărare și securitate (națională și colectivă). Raporturile dintre armat ă și celelalte instituții ale statului cu atribuții în situații de criză sau război pot fi, în principal, de două feluri: autoritare de tip ierarhic și funcționale ( de cooperare și conlucrare).

Întocmirea Planurilor la nivel național departamental si adoptarea lor potrivit noilor informații, precum antrenarea a echipelor manageriale, precum și elaborarea la timp a deciziilor.

Pagină albă

Bibliografie

*** Constituția Republicii Moldova, 1994

*** Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război nr. 212/2004, Monitorul oficial al Republicii Moldova, nr. 132 – 137 art. Nr. 696/2004

*** Legea cu privire la protecția civilă nr. 271- XIII/1994, Monitorul oficial al Republicii Moldova, nr. 20/231/1994

*** Legea privind Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr. 93- XVI/2007, Monitorul oficial al Republicii Moldova, nr. 78-81/358/2007

*** Hotărâre privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului special în cadrul Serviciului Protecției nr. 461/2008, Monitorul oficial al Republicii Moldova, nr. 66-68/436/2008

*** Hotărâre privind clasificarea situațiilor excepționale și la modul de acumulare și prezentare a informațiilor în domeniul protecției populației și teritoriului în caz de situații excepționale nr. 1076/2010, Monitorul oficial al Republicii Moldova, nr. 227-230 art. Nr 1191/2010

*** Hotărâre privind sistemul de avertizare, informare, clasificare a situațiilor excepționale cu caracter natural și tehnogen și sporirea capacității de intervenție a autorităților administrației publice nr. 259/1998, Monitorul oficial al Republicii Moldova, nr. 030/1998 abrogat prin HG347/25.03.03, MO62/04.04.03 art.380, modificat HG1269/20.12.2000, MO163/29.12.2000

*** Planul de acțiuni a organelor de conducere, marilor unități, unităților militare ale Armatei Naționale și instituțiilor Ministerului Apărării în cazuri de declanșare a unor situații excepționale cu caracter divers, Marele Stat major al Armatei Naționale

*** Ordinul șefului Marelui Stat Major al Armatei Naționale, Cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a manualului EOD și organizarea lucrărilor de curățare a terenului de obiecte explozive pe teritoriul Republicii Moldova, Marele Stat major al Armatei Naționale din 2011

*** Manualul Protecția Civilă (material didactic pentru studenți a instituțiilor de învățământ superior), Departamentul Situații Excepționale a Republicii Moldova, Chișinău 2003

*** Manualul NATO, Bruxelles, 2006

*** Algoritmul-instrucție de cooperare și interacțiune între Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informații și Securitate în cazul depistării obiectelor explozibile pe teritoriul Republicii Moldova, Marele Stat major al Armatei Naționale, 2015

*

* *

*** Alexandrescu G. Surse de instabilitate. În Studii de securitate și apărare, Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2005

*** Rezolvarea conflictelor și negocierea, Editura Rentrop&Straton, 1999

*

* *

*** www.lex.justice.md, Constituția Republicii Moldova

***www.army.md/?lng=2&action=show&cat=122&obj=3727/ Distrugerea pesticidelor din Republica Moldova în atenția experților Agenției NATO pentru Suport

*** www.yumpu.com/en/document/view/53802115/colocviu-strategic

*** www.ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/42038

Lista cu abrevieri

AN – Armata Națională

APL – Administrația publică locală

Bg.I.Mo – brigadă infanterie moto

B.FMP – batalion Forțe de Menținere a Păcii

CBRN – chimic, biologic, radiologic, nuclear

CMT – Centrul militar teritorial

COC – Centrul Operațional de Comandă, punct de comandă al Armatei Naționale

CFT – Comandamentul Forțelor Terestre

CFA – Comandamentul Forțelor Aeriene

CUC – Comisia unificată de Control

DSE – Departamentul situațiilor excepționale

EOD – nimicirea muniției neexplodate, asanare (explosive ordnance disposal)

FMP – Forțele de Menținere a Păcii

IED – dispozitive explozive improvizate (improvised explosive divice);

NATO – Organizația Tratatului Atlanticului de Nord

IGP – Inspectoratul general de poliție

M.A. – Ministerul apărării;

M.Ap. – Ministrul apărării;

MAI – Ministerul afacerilor interne

NBC – nuclear, biologic, chimic

NSPA – Agenției NATO pentru Suport

NAMSO-Organizația pentru Întreținere și Aprovizionare a Alianței Nord-Atlantice

Of.Op.A.N. – Ofițerul operativ pe Armata Națională

O.E. – obiect explozibil

PpP – Parteneriat pentru pace

RM – Republica Moldova

SOP – Proceduri standarde de operare (engleză – standard operational procedures);

SPPS – Serviciul de Protecție și Pază de Stat

SIS – Serviciul de Informații și Securitate

SE și ME – substanțele și mijloacele explozive

SAM – Secția Administrativă Militară

UXO – munițiile neexplodate (unexploded ordnance);

UM – unitatea militară

UE – Uniunea Europeană

URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

Pagină albă

Lista anexelor

ANEXA NR. 1 – Zonele de responsabilitate a unităților militare ale Armatei

Naționale;

ANEXA NR. 2 – Schema organizării conducerii cu forțele și mijloacele destinate pentru executarea lucrărilor de lichidare a consecințelor situațiilor excepționale cu caracter natural, tehnogen și ecologic;

ANEXA NR. 3 – Pesticides Stocks & Warehouses;

ANEXA NR. 4 – Dislocarea depozitelor cu pesticide pe teritoriul Republicii Moldova;

ANEXA NR. 5 – Tipuri de pesticide pe teritoriul Republicii Moldova dintre care 24 din ele au fost restricționate si sau interzise in agricultura

ANEXA NR. 6 – 8 – Destruction of dangerous chemicals

ANEXA NR. 9 – Schema înștiințării și cooperării subdiviziunilor MA, MAI, SIS

ANEXA NR. 10 – Gradul de afectare a teritoriului național de muniții neexplodate

Pagină albă

Anexa nr.1

Zonele de responsabilitate a unităților militare ale Armatei Naționale

Pagină albă

Anexa nr.2

SCHEMA

organizării conducerii cu forțele și mijloacele destinate pentru executarea lucrărilor

de lichidare a consecințelor situațiilor excepționale cu caracter natural, tehnogen și ecologic

Pagină albă

Anexa nr.3

Pesticides Stocks & Warehouses

Pagină albă

Anexa nr.4

Dislocarea depozitelor cu pesticide pe teritoriul Republicii Moldova

Pagină albă

Anexa nr.5

Tipuri de pesticide pe teritoriul Republicii Moldova dintre care 24 din ele au fost restricționate si sau interzise in agricultura

Pagină albă

Anexa nr.6

Destruction of dangerous chemicals

Pagină albă

Anexa nr.7

Destruction of dangerous chemicals

Pagină albă

Anexa nr.8

Destruction of dangerous chemicals

Pagină albă

Anexa nr.9

Schema înștiințării și cooperării subdiviziunilor MA, MAI, SIS

Pagină albă

Anexa nr.10

Gradul de afectare a teritoriului național de muniții neexplodate

Pagină albă

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Managementul Crizelor In Republica Moldova (ID: 117697)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Managementul Crizelor In Republica Moldova

Copyright Notice

Modele Markov

Enrichment Mechanisms Of Brine Shrimp With Probiotic Bacteria Attachament To Body Surface Or Bioencapsulationdoc

Evolutia Pietei Vinului Oferite DE Crama Lacerta ȘI Impactul Asupra Zoneidocx

Metode Si Procedee Pentru Formarea Reprezentarilor Matematice la Varsta Scolara Mica

Aspecte ALE Organizării ÎN Industria Hotelieră

Comportarea In Exploatare a Lucrarilor de Amenajare a Albiei Raului Moldova Pentru Producerea de Energie Electrica In Sectiunea Pojorita

Copyright Notice

Similar Posts