Managementul Corect al Timpului, Comportamentul Asertiv Si Buna Gestionare

Managerul scolar are multiple motive si cauze de stres,deoarece reforma invatamantului e in continua schimbare si elementele tactile destul de confuze si greu de atins.Chiar si elevii sunt altfel de cum a fost obisnuita scoala cu putin ani in urma,parintii de asemenea au mari si multiple pretenti de la cadrele didactice,la fel de neobisnuite in anii trecuti.Prin toate aceste modificari pe care le-a adoptat invatamantul romanesc ,profesorii intampina probleme in a tine pasul cu viata scolara.Acest aspect a facut obiectul mai multor studii si se propune examinarea a trei aspecte majore:cauzele,simtomele si modalitati posibile de rezolvare.

Nici un tip de serviciu nu este scutit de stres,stresul chiar este de bun augur intr-o masura rezonabila,doar ca in acest domeniu depaseste anumite limite,mai ales la unele tipuri de personalitati,si de aici se poate ajunge la multiple probleme de personalitate.

Cauzele de stres pot fi multiple si diverse ,in primul rand dupa cum am mentionat mai sus ,din cauza mediului scolar si in al doi-lea rand de ordin familiar.

Fiecare persoara reactioneaza diferit la conditiile de stres,simptomele pot fe de ordin comportamental,emotional,mental sau fizic. Printre simptomele enumarate in cazul

profesorilor sunt: reducerea contactelor cu exteriorul unității școlare,frustrare și

lipsa de achiziții noi, apatie și iritabilitate, agresivitate mascată, dorința de a renunța la

activitatea de la catedră etc.

Ca si remediu trebuie sa tinem cont de analiza relațiilor cu managerii, a stilului de conducere, discuția deshisă a subiectului, eliminarea confuziilor a cauzelor de conflict și a supraincărcării.

O alta tehnica de reducere a stress-ului e capacitatea de a spune ,,nu” lucrurilor care ne ocupa timpul inutil,ai tine la curent pe cei din cercul nostru de nevoile si simtirile noastre.Puterea de ati exprima opiniile de a te reexprima daca este cazul, pentru a fii ascultat,curajul de a nu ezita sa recunosti deschis cea ce poti sau nu poti indeplinii,evitarea formularilor menite sa-i menajeze pe altii atata timp cat mesajul trebuie transmis clar.

Un comportament asertiv include acțiune calmă, control emoțional,realizarea unei argumentații obiective, bazată pe fapte,respectarea intereselor și sentimentelor celorlalți și imprimarea unei atmosfere de cooperare in care nici o parte nu incearcă să domine.

In mediul educational comportamentul asertiv trebuie sa aiba prioritate in fata celui agresiv,pentru succesul managerului.

Problema generala a managerului este de obicei timpul sarac,de accea ne permitem sa enumeram cateva conditii ale unei bune gestionari.

1.Un manager trebuie să aibă clar in minte,planul general de activitate,secvența din plan corespunzătoare perioadei de timp in care se află,atribuțiile sale personale, derivate din statut și din fișa postului- cu sarcinile

corespunzătoare pentru secvența de timp determinată,sarcinile majore ale celorlalți pentru perioada dată, in special acelea de care depinde îndeplinirea propriilor sarcini.

2.O clara gestionare a activitatilor care trebuie indeplinite pe o perioada mai scurta sau mai lunga de timp trebuie obligatoriu schitata si programata in sensul acelor de ceasornic.

Managementul timpului prezintă numeroase avantaje pentru manageri. Acesta îi

favorizează:

• să atingă scopul urmărit;

• să stabilească prioritățile;

• să obțină o vedere de ansamblu asupra sarcinilor de realizat;

• să comunice mai bine;

• să obțină mai multe rezultate pe unitatea de timp;

• să delege sarcini;

• să păstreze echilibrul în viața profesională și personală;

• să-și dezvolte creativitatea;

• să reziste și să se adapteze mai bine schimbărilor;

• să participe la îmbunătățirea calității vieții tuturor membrilor organizației.

Există foarte multe tehnici care pot canaliza managerii să-și utilizeze timpul disponibil

într-un mod cât mai eficient.

Un mod de a urmări eficiența folosirii timpului este de a fi conștient de tendințele

personale de utilizare a timpului ineficientÎn cazul neluării în seamă a lor,pot avea influențe negative în ceea ce privește stresul datorat timpului. Dacă, de exemplu,activitățile neprogramate sunt realizate înaintea celor programate, cele importante ar putea

rămâne nerezolvate.

Dacăproblemele mai ușoare sunt rezolvate înaintea celor dificile, timpul managerului este utilizat în mod ineficient deoarece el rezolvă probleme sub capacitățile sale care ar fi trebuit

delegate, în timp ce problemele importante rămân nerezolvate.

Iata cateva instrumente pentru un management al timpului eficient.

1. Stabilirea cu claritate a scopului și a termenului de realizare a acestuia. Managerii se

lasă deseori “prinși” în activități în asemenea măsură încât nu-și mai pun problema care este

motivul acestor activități. Din când în când ei trebuie să reflecteze care sunt obiectivele pe

termen scurt și care sunt strategiile care sunt necesare pentru atingerea acestora.

2. Impunerea și respectarea cu rigurozitate a termenelor limită;

3. Clarificarea priorităților;

4. Angajarea unei secretare eficiente și a unui asistent manager care să preia o parte

din responsabilitățile mai puțin importante. Faptul de a avea un asistent va obliga managerul

să delege (ceea ce înseamnă timp câștigat), iar pe de altă parte îi va impune să stabilească

priorități privind sarcinile de lucru, să le organizeze atât de bine încât altcineva le va putea

prelua total sau parțial. Prin aceasta, managerul va putea să-și canalizeze mintea și timpul pe

dezvoltarea afacerii.

5. Aruncarea la “coșul de gunoi” a hârtiilor și rapoartelor neimportante;

6. Punerea la punct a unui sistem coerent, în cadrul căruia fiecare activitate își are

stabilită clar poziția iar fiecare responsabil știe clar ce are de făcut și este competent să-și

îndeplinească singur sarcinile;

7. Conducerea la ușă a musafirilor nepoftiți sau care “mănâncă timpul” cu detalii

nesemnificative, lungindu-se la “vorbă”;

8. Evitarea promisiunilor care au șanse mari de a nu fi onorate.

Managerul trebuie să se hotărască doarla cel mult trei tehnici de eficientizare care i se par cele mai potrivite pentru stilul său de organizare. Aplicarea corectă a tehnicilor conduce la obținerea în medie a treizeci de minute zilnic, ce pot fi folosite pentru rezolvarea altor probleme.

“Timpul înseamnă bani”, spunea Benjamin Franklin. Această frază este mult prea des

utilizată, încât nu se poate să nu fie adevarată. Întradevăr, costul efectiv al unei activități este

proporțional cu durata sa [Pettinger, 2000, 127-129]. Firmele care își construiesc strategii pe

baza unor bugete calculate atent, dar fără a lua în considerare factorul timp, nu vor avea nici

o șansă în fața unui competitor cu buget identic, care știe să exploateze valoarea timpului. Pe

de altă parte, timpul ne poate costa imaginea în fața angajaților, a partenerilor de afaceri, dar

chiar și în fața propriei persoane. O serie de greșeli standard ce apar în gospodărirea

timpului managerilor români sunt:

Folosirea excesivă a telefonului, în locul altor mijloace de comunicare care necesită

mai puțin timp (e-mail – ului, rapoartele);

• Ignorarea programelor de raportare;

• Ședințe care se desfașoară fără o agendă;

• Perfecționismul;

• Nedepistarea urgențelor artificiale.

Pentru toate acestea există soluții simple, aplicabile și în mediul de afacere românesc:

a) “Regula celor cinci minute”

b) “Regula orei de liniște”

c) “Delegarea, încurajarea angajaților să ia decizii”

d) “Investirea timpului în explicarea clară a obiectivelor”

e) “Folosirea e-mail – ul pentru a ține legătura cu vorbăreții”

f) “Stabilirea întâlnirilor la sfârșitul programului”

g) “Evitarea persoanelor care ocupă mult timp

Daca toate aceste conditii sunt indeplinite cu succes in cadrul managementului timpului si al stresului ,cu certitudine modul de functionare al lucrurilor va fi unul in crestere