Managementul Complexului Hotelier

Cuprins……………………………………………………………………………………………………1

“Un călător fără cunoaștere este ca o pasăre fără aripi”.

Introducere

În lumea actuală, cea mai importantă resursă este informația. De modul în care aceasta este tratată în cadrul unei organizații depinde în mare măsură succesul acesteia în îndeplinirea obiectivelor stabilite.

Competiția înseamnă să fii cu un pas înaintea celorlalți…să oferi servicii de cea mai bună calitate…la cel mai bun preț… Comentariile tale, complimentele sau reclamațiile sunt cele mai bune instrumente pentru a ne ajuta să îmbunătățim serviciul în permanență.

Acum totul se realizează pe internet…oamenii nu mai au timp liber…asta înseamnă că nu mai au timp să meargă să verifice care hotel i s-ar potrivi …Asemenea marilor lanțuri hoteliere si hotelul nostru încearcă să fie in pas cu timpul si să poată efectua rezervări on-line. Noi le oferim servicii de cea mai bună calitate …si asta la numai un clic distanță!

În primul capitol al lucrării de față încerc să analizez principalele caracteristici ale sistemului informațional specific activităților de cazare turistică. De asemenea, urmăresc determinarea rolului pe care îl poate avea un sistem informatic, avantajele aduse de acesta și cerințele pentru o funcționare adecvată. Pentru a determina unele posibilități de creare sau perfecționare a unui astfel de sistem trec în revistă o serie de tehnologii deosebit de răspândite în prezent. Astfel, în capitolul al doilea prezint ceea ce înseamnă paginile web, statice și dinamice, ce limbaje, protocoale și tehnologii fac posibilă crearea, întreținerea și accesarea acestora. Capitolul al treilea se constituie într-o prezentare a unei posibile soluții de a crea o componentă a sistemului informatic conformă cu cerințele identificate în primul capitol folosind o parte din tehnologiile prezentate în cel de-al doilea.

Sper ca informațiile și ideile prezentate în această lucrare să se dovedească utile pentru oricine studiază domeniul dezvoltării de aplicații informatice pentru optimizarea proceselor desfășurate în cadrul sistemului informațional al activităților de cazare turistică.

Introducere in managementul Complexului Hotelier

Afirmația lui Edmond Burke, « concurentul este ajutorul nostru » ar putea părea ciudată la prima vedere și mai ales unor persoane care nu sunt familiarizate cu modul de gândire dobândit într-o economie de piață. Dar la o analiză mai atentă, ne putem da seama că ceea ce determină îmbunătățirea continuă a produselor și serviciilor și implicit ridicarea standardului de viață al consumatorilor, este tocmai confruntarea cu concurența, încercarea firmelor de a oferi ceva în plus și de a fi în permanență cu un pas înaintea celorlalte, care desfășoară același tip de activitate.

Hotelurile puternice consideră cunoașterea strategiilor firmelor concurenților și adaptarea la acestea, la fel de importante ca și cunoașterea nevoilor consumatorilor și încercarea de acoperire a acestor nevoi.

Odată cu creșterea fenomenală a folosirii Internetului și a World Wide Web-ului, atât acasă cât și la locul de muncă, au crescut și oportunitățile prin scăderea prețurilor comunicațiilor, potențialul acum există pentru furnizorii de turism să distribuie informația și să prelucreze rezervările pentru cumpărătorii direcți.

Managerii hotelului sunt conștienți de eficienta si utilitatea unui front-Office electronic (reducerea costurilor salariale, sporirea timpului de efectuare a rezervării). Astfel s-a hotărât odată cu dezvoltarea hotelului sa se dezvolte si sistemul informatic, pornind de la informatizarea rezervărilor si a cazărilor propriu-zise. Managerii au hotărât efectuarea unor investiții cât se poate de reduse, dar fara a afecta standardele serviciilor de cazare oferite. Au fost deja realizate investiții majore pentru proiectarea si dotarea camerelor.

1.1. Scurt istoric al Complexului Hotelier

Situat in Insula Sfântul Pantelimon, Hotelul Lebăda a fost castel pana in secolul 18. Renovat si modernizat ca hotel, clădirea inca păstrează o atmosfera a acelei perioade, in armonie cu împrejurimile minunate. Hotelul Lebăda are patru stele si o capacitate de 250 persoane pe care le poate caza in apartamente, camere duble sau simple. Zona este potrivita pentru cei care sunt in căutare de arta, cultura, prezentări de moda, spectacole de teatru precum si multe alte evenimente.

Hotelul oferă  clienților săi un ambient perfect atât pentru afaceri cat si relaxare. Facilitatile includ săli de conferința, restaurant interior si in aer liber, un teren de tenis, o piscina acoperita, o sauna precum si  împrejurimi deosebite ce se întind pe 5 hectare.

Obiectul de activitate

Principalele activități desfășurate sunt:

prestări servicii turistice și desfacere de mărfuri în lei și valută prin recepția hotelului, serviciile prestate sunt cu plată (room-service, telefon, telex-telegrame, fax, spălat, călcat și curățat, salon cu frizerie, coafură, închirieri de jocuri), și servicii fără plată (încărcatul, descărcatul și transportul bagajelor, depozitarea temporară a bagajelor, păstrarea valorilor, păstrarea și restituirea obiectelor uitate, trezirea clienților la ora solicitată, corespondență, parcare)

servicii de alimentație publică prin restaurant, bar de zi, laborator de cofetărie și patiserie

transport turistic

Articolul 1 al hotărârii guvernului nr.1087 menționează durata de folosință gratuită a Patriarhiei Române asupra imobilului și anume de 49 de ani.

Complexul Hotelier este o oglindă a istoriei locului respectiv realizând o îmbinare armonioasă între clădirile noi executate și cele vechi reamenajate. Aici se poate descoperi un spațiu în care natura se împacă fericit cu omul.

Camera single 77 Є

Camera double 96 Є

Junior suite 122 Є

Suite 163 Є

Cerintele managerilor hotelului

reducerea timpului de completare a formularelor de rezervare si de înregistrare;

reducerea numarului de documente ce trebuie completate la înregistrare si la rezervare, prin automatizarea procesului de actualizare a disponibilului si de alocare a camerelor;

monitorizarea pesonalului care a facut rezervarile, înregistrarile si diversele modificari sau anulari;

reducerea timpului consumat cu crearea listelor cu camerelor ce trebuie curatate, a listelor sosirilor, a situatiei tuturor camerelor;

cresterea promptitudinii în oferirea unui raspuns clientului cu privire la disponibilitatea tipului de cazare cerut în datele cerute;

crearea unui sistem sigur si eficient ce protejeaza împotriva suprarezervarii.

1.2. Analiza activitatii Complexului Hotelier

Rezervările se efectuează telefonic, în scris, fax sau on-line.

Informațiile pe care agentul de rezervări trebuie sa le obtina de la client pentru a răspunde prompt, afirmativ sau negativ, sunt:

Nume

Prenume

Oraș

Tara

Sosire

Plecare

Numărul adulților

Numărul copiilor

Tip camera dorit (single, double, suite, junior suite)

Mod de plata

Contact (e-mail, tel, fax)

Observații

MISIUNEA

În scopul realizării obiectivelor în domeniul calității, societatea a elaborat și implementat un sistem de conducere și asigurare a calității, fiind pregătită să facă trecerea la noile cerințe în domeniul calității.

Fiecare angajat al societății este încurajat să urmărească perfecționarea continuă.

Complex Hotelier a constatat că două dintre cele mai importante variabile ce se regăsesc în cadrul activității prestate sunt personalul și clienții. Având în vedere că personalul apare în calitate de client în cadrul procesului de comunicare internă, a elaborat două misiuni care să se îndrepte către cele două categorii de clienți.

Pentru clienții Complex Hotelier

Misiune

Ne propunem să oferim clienților noștri cele mai bune condiții de cazare pentru a-și putea petrece timpul liber sau desfășura afacerile într-un mod cât mai plăcut și relaxant. Diversitatea, calitatea și flexibilitatea serviciilor noastre au singurul scop de a satisface, de o maniera profesională, dorința și nevoia de a călători ale clienților noștri.

Pentru personalul Complex Hotelier

2. Misiune

Personalul reprezintă primii noștri clienți. De aceea, ne preocupăm îndeaproape să le asigurăm un cadru organizatoric și operativ eficient, echipamente și tehnologie de ultimă oră, perspective de carieră, remunerații stimulative atât pentru satisfacerea nevoilor și dorințelor de ordin personal ale acestora, cât și pentru a ridica nivelul randamentului la locul de muncă. Misiunea vizează armonizarea relațiilor în cadrul hotelului.

Complex Hotelier face parte dintre acele firme care pun în centrul activității clientul (sloganul ales pentru promovarea imaginii fiind « Prioritatea noastră numărul unu o reprezintă CLIENTUL » ), oferindu-i acestuia o valoare superioară. Atragerea clienților, precum și păstrarea acestora prin produsele și serviciile oferite reprezintă obiectivul principal pentru firmă, la atingerea lui luând parte tot personalul și toate compartimentele .

Clienții Complex Hotelier, sunt persoane cu venituri ridicate, care își pot permite să plătească un preț mai ridicat pentru servicii de cea mai bună calitate.

O categorie specială a clientelei o reprezintă oamenii de afaceri (români și străini). Din punct de vedere al pierderii clientelei existente se poate spune că acest lucru nu reprezintă un risc deoarece clienții au parte de servicii de cea mai bună calitate în ceea ce privește serviciile. Singurul risc din acest punct de vedere îl reprezintă prețurile destul de mari pentru piața românească.

România se afla încă sub impactul unor puternice dezechilibre economice, determinate de procesul de tranziție la economia de piață. Turismul, are calitatea de a reacționa cu mult mai diferit și mai nuanțat decât alte ramuri ale economiei la fenomenele de recesiune care agravează perioada de criză. Fluxurile turistice, volumul și intensitatea acestora, în general, activitatea turistică, sunt influențate profund de nivelul dezvoltării economice, de nivelul veniturilor populației, de repartiția lor pe categorii de consumuri și de evoluția indicilor prețurilor de consum.

Mediul tehnologic

În turism, mediul tehnologic este unul dinamic. La anumite intervale de timp, clădirile, atât interiorul, cât și exteriorul hotelurilor, restaurantelor, întreprinderilor turistice, etc. trebuie reamenajate, renovate, construcția acestora trebuie regândită în condițiile respectării normelor de securitate impuse de lege, designul și arhitectura trebuie să fie în pas cu moda. De asemenea, se inventează, în permanență, noi materiale de construcții, mai ușoare, flexibile, durabile, ecologice (exemplu: geamul termopan). Mobilierul și elementele ce țin de amenajările interioare stau la baza unor concepte inovatoare. Internetul este un exemplu perfect de tehnologie avansată, reprezentând un punct forte al procesului de globalizare. Acest lucru nu putea fi trecut cu vederea de către marile lanțuri hoteliere, care au întâmpinat nevoia de informare, și de a se afla mereu în contact cu ceilalți, a turiștilor, prin instalarea, în camerele de hotel, a calculatoarelor legate la rețeaua Internet.

În prezent, industria ospitalității din România se confruntă cu probleme precum: declinul abrupt al cererii turistice interne și externe, produse turistice învechite, standardul scăzut al serviciilor oferite care nu satisfac așteptările clienților, tarife și prețuri mult prea mari în comparație cu calitatea serviciilor oferite, o promovare insuficientă. În plus, după 1989, datorită scăderii nivelului veniturilor reale ale populației a avut loc o restructurare a prioritarilor de consum în defavoarea turismului.

Mesajul publicitar elaborat de Complex Hotelier este "Prioritatea noastră numărul 1 o reprezintă Clientul" , prin aceasta încercând să sublinieze accentul pus de firmă pe calitateaea fi trecut cu vederea de către marile lanțuri hoteliere, care au întâmpinat nevoia de informare, și de a se afla mereu în contact cu ceilalți, a turiștilor, prin instalarea, în camerele de hotel, a calculatoarelor legate la rețeaua Internet.

În prezent, industria ospitalității din România se confruntă cu probleme precum: declinul abrupt al cererii turistice interne și externe, produse turistice învechite, standardul scăzut al serviciilor oferite care nu satisfac așteptările clienților, tarife și prețuri mult prea mari în comparație cu calitatea serviciilor oferite, o promovare insuficientă. În plus, după 1989, datorită scăderii nivelului veniturilor reale ale populației a avut loc o restructurare a prioritarilor de consum în defavoarea turismului.

Mesajul publicitar elaborat de Complex Hotelier este "Prioritatea noastră numărul 1 o reprezintă Clientul" , prin aceasta încercând să sublinieze accentul pus de firmă pe calitatea serviciilor prestate.

1.3. Analiza SWOT

Analiza SWOT este o sinteza a auditului de marketing, care prezintă punctele forte si cele slabe ale organizației, oportunitățile si amenințările mediului extern.

Punctele forte reprezintă elementele pe seama cărora hotelul isi dovedește superioritatea absoluta și relativa (fata de concurenta ) în ceea ce privește: calitatea serviciilor, preturile practicate, serviciile auxiliare, amplasarea.

Tabel nr 1– Analiza SWOT

1. 4. Sisteme informatice utilizate în conducerea serviciilor turistice

A doua jumătate a secolului XX – lea a fost marcată de pătrunderea tot mai pregnantă și activă a sistemelor informatice în activitatea și conducerea firmelor de turism.

Sistemele informatice Front Office sunt utilizate cu precădere în managementul activităților de cazare turistică, de dimensiune medie și mare (hoteluri, moteluri, pensiuni, vase de croazieră). Aceste sisteme pot fi:

Sisteme pentru înregistrarea turiștilor – sisteme prin care se preiau datele personale ale turiștilor;

Sisteme pentru comercializarea produselor turistice diverse, închirierea de autoturisme;

Sisteme pentru gestiunea managementului camerelor – sisteme care oferă informații privind nivelul de ocupare al camerelor, statutul (liber/ocupat, curățenia), situația financiară, preluarea mesajelor, precum și diverse informații statistice;

Sisteme pentru evidența încasărilor – care asigură procesarea tranzacțiilor și oferă informații despre debitele și creditele în relație cu clienții.

Sistemele informatice utilizate pentru rezervări turistice sunt sisteme care pot opera atât cu turiști individuali cât și cu agențiile de turism. Aceste sisteme sunt caracterizate prin faptul că reunesc serviciile de informare, rezervare și vânzare propriu-zisă. Ele asigură accesul rapid la informații și acuratețea acestora, permițând o alegere optimă și a prețului cel mai bun.

Pe lângă sistemele clasice de rezervări (organizate ca sisteme proprii ale marilor grupuri/lanțuri hoteliere – CRS sau sistemele globale de distribuție – GDS), astăzi există tot mai multe sisteme de rezervări care utilizează internetul.

Fig. 1

Rezervarea și distribuția computerizată sunt componente esențiale ale strategiilor de marketing în rezervările turistice. Ele transmit și procesează informații mult mai eficient decât orice alt sistem tradițional folosit de companiile individuale.

Cele mai utilizate sisteme internaționale de rezervări sunt: Galileo internațional , Amadeus, Sabre ,Worldspan Abacus.

Worldspan și Amadeus sunt două dintre sistemele de rezervare prezente în țara noastră și în egală măsură utilizate de firmele de turism din România. În viitor se va ajunge la realizarea unui sistem global, acesta urmând să folosească rețele neutre și să asigure accesul companiilor aeriene și a agențiilor de voiaj la oricare CRS.

„Tehnologii folosite în dezvoltarea aplicațiilor web”, descrie limbaje (HTML, PHP) și aplicații (Apache, MySQL) care stau la baza realizării și funcționării unei serii de aplicații web, în general, și a aplicației de față, în special.

II. Tehnologii folosite

2.1. Serverul web Apache

Instalarea serverului Apache este simpla daca avem pachetul de instalare.

Acesta se poate descarca de pe pagina http://httpd.apache.org/ sau de pe unul dintre siturile oglinda, asa cum este, in Romania http://apache.iasi.roedu.net/. Procesul de instalare este desfasurat in mod automat de programul de instalare (acesta utilizeaza Microsoft Installer).

In timpul instalarii, atunci cand vi se cer informatii despre server, procedati dupa cum vedeti si in figura 5.1, in campul Network Domain si Server Name introduceti localhost.

La adresa de e-mail a administratorului se poate introduce orice adresa.

Figura 5.1: Setarea informatiilor server

Alegand prima optiune: pentru toti utilizatorii, port 80, ca si serviciu, Apache va porni deodata cu Windows-ul. Dupa alegerea tipului instalarii (Typical) se cere directorul de instalare pentru Apache (implicit C:/Program Files/Apache Software Foundation/Apache2.2/) si dupa cateva secunde se va incheia instalarea.

Pentru a verifica daca instalarea a fost facuta cu succes, lansati o fereastra de browser (Internet Explorer, Mozilla Firefox, etc.) si tastati in bara de adrese http://localhost/. in functie de versiunea instalata veti vedea confirmarea instalarii corecte dupa cum se observa si in figura 5.2.

Figura 5.2: Confirmarea instalarii

Directorul radacina este implicit htdocs (C:/Program Files/Apache Software Foundation/Apache2.2/htdocs). Pentru a testa pe server fisierele dumneavoastra, trebuie sa le copiati in acest director. Pentru a schimba directorul, de exemplu C:/www, mergetI la C:/Program Files/Apache SoftwareFoundation/Apache2.2/conf si modificati in fisierul httpd.conf linia DocumentRoot ”C:/Program Files/Apache Software Foundation/Apache2.2/htdocs” cu DocumentRoot C:/www”. De acum incolo fisierele vor fi copiate in acest director pentru testarea lor cu serverul Apache. Daca ati modificat DocumentRoot, e necesar sa modificati si calea de la Directory (cu aproximativ o pagina mai jos), identic cu cea de la DocumentRoot. Dupa aceasta modificare este necesara o restartare a serverului Apache.

Instalarea PHP-ului incepe cu dezarhivarea fisierului php5.2-Win32.zip (numele fisierului depinde de versiunea PHP-ului) pe C:/php. Copiati fisierul php.ini-dist in directorul C:/Windows si redenumiti-l php.ini. Acesta este fisierul de configurare al PHP. E necesar sa faceti modificari in cadrul acestui fisier dupa cum urmeaza:

• Cautati linia doc root= si completati-o cu calea spre directorul in care copiati fisierele PHP pentru a fi executate pe server (de exemplu: doc root=”C:/Program Files/Apache Software Foundation/Apache2.2 /htdocs” sau doc root=”C:/www”);

• Cautati linia extension dir=”./” si inlocuiti-o cu extension dir=”C:/php/ext”;

• Cautati display errors=Off si setati On;

• Cautati ;session.save path=/tmp si schimbati cu

session.save path=C:/php/sesiuni;

• Cautati ;extension=php gd2.dll si decomentati linia;

• Deasemenea decomentati si liniile extension=php mcrypt.dll si extension=php mysql.dll.

Copiati php5ts.dll din directorul C:/php in C:/Windows/system. in acest moment server-ul Apache ”nu stie” ca ati instalat PHP. De aceea deschideti fisierul httpd.conf aflat in directorul C:/Program Files/Apache Software Foundation/Apache2.2 /conf si adaugatI urmatoarele linii:

LoadModule php5 module C:/php/php5apache2 2.dll

AddType application/x-httpd-php .php

AddType application/x-httpd-php-source .phps

Prima linie spune serverului unde sa incarce dll-ul necesar pentru a executa PHP. A doua linie spune serverului ca orice fisier care se termina cu extensia .php trebuie procesat ca si fisier PHP. Ultima linie permite afisarea sursei PHP in fereastra browser-ului. Pentru ca toate aceste modificari sa aiba efect se restarteaza serverul Apache.

Pentru instalarea serviciului MySQL, dezarhivati pachetul mysql-4.0.27.zip pe C:/ si enumiti directorul mysql. Pentru a finaliza instalarea, lansati o fereastra de DOS (cmd.exe) si pozitionati-va pe C:/mysql/bin si dati comanda mysqld-nt –console. Dupa aceasta, deschideti o noua fereastra DOS si mergeti la C:/mysql/bin/mysql. Daca instalarea s-a efectuat cu succes atunci veti vedea textul:

Welcome to the MySQL monitor…

Pentru a parasi clientul MySQL tastati exit. Pentru a instala MySQL ca si serviciu trebuie sa urmam pasii:

• Inchiderea serverului: C:/mysql/bin/mysqladmin -u root shutdown;

• Instalarea serviciului: C:/mysql/bin/mysqld-nt –install;

• Pornirea serviciului mysql: C:/mysql/bin/net start mysql;

• Pornirea serverului mysql: C:/mysql/bin/mysql.

Dupa instalarea acestor aplicatii, se va crea baza de date dupa structura prezentata in subcapitolul Proiectare si implementare, figura 4.20 si se vor copia fisierele PHP in directorul C:/www pentru a fi executate pe server.

2.2. Limbajul HTML

Pentru a publica informația astfel încât să poată fi distribuită la nivel global este necesar un limbaj universal, pe care toate calculatoarele să îl poată înțelege. Limbajul folosit de World Wide Web este HTML (HyperText Markup Language – Limbaj de marcare hipertext).

HTML oferă autorilor mijloace pentru:

publicarea de documente online conținând antet, text, tabele, liste, fotografii, etc.

obținerea de informații online printr-un simplu clic de mouse, prin intermediul legăturilor hipertext

crearea de formulare pentru a realiza schimb de date cu servicii de la distanță, utilizate pentru a căuta informații, a face rezervări, a comanda produse, etc.

includerea de foi de calcul, videoclipuri, clipuri audio și alte formate direct în documentele online

2.3 Istoria HTML

HTML a fost inițial dezvoltat de Tim Berners-Lee la CERN și popularizat de browserul Mosaic dezvoltat la NCSA. În anii ’90 acesta s-a dezvoltat odată cu creșterea explozivă a web-ului. În acest timp, HTML a fost extins în diferite feluri. Însă web-ul depinde de folosirea unor convenții comune pentru HTML de către autori și producătorii de browsere. Aceasta a motivat munca în comun pentru crearea unor specificații pentru HTML.

Fundamentul Web-ului este transferul de pagini de Web de la server la client. in forma cea mai simpla, paginile de Web sunt statice, adica doar fisiere existente pe un server, ce asteapta sa fie cerute. in aceasta sectiune vom privi paginile de Web statice in detaliu. in sectiunea urmatoare vom examina continutul dinamic.

HTML, sau HyperText Markup Language, a fost proiectat sã poatã opera cu functionalitãtile multimedia ale WWW.

Limbajul de marcare permite transformarea oricãrui text Intr-un hipertext prin introducerea unor marcaje, care vor indica modul cum se efectueaza legãturile documentului, cum vor apãrea paginile documentului etc. Un document HTML poate fi fãcut public dacã este pe un calculator care are acces la Internet. Un document fãcut public poate fi vãzut din orice punct al Internet-ului. Desi nu este optiunea cea mai fericitã, vom utiliza cuvantul tag pentru marcaj.

SGML, Standard Generalized Markup Language, pãrintele HTML-ului, a devenit, In 1986, standard ISO. Fiecare document SGML are asociat o definire a tipului de document (DTD) care defineste regulile pentru continutul documentului. Fiecare versiune de HTML a fost definitã Intr-un DTD.

HTML 1.0 si HTML+ au apãrut In 1990, respectiv 1993. 
HTML 2.0, apãrut In 1994, a fost prima versiune standardizatã. Ea contine 49 de taguri.
HTML 3.0 a apãrut In 1995. Versiunea cuprindea extensii importante, cum ar fi marcaje pentru notatii matematice, bannere etc. In prezent nu mai este utilizat.
HTML 3.2, introdus In 1996, este considerat ca succesorul versiunii 2.0, incorporand o serie de taguri din HTML 3.0 ca si extensii Netscape.

Pe langa versiunea standardizatã, o serie de firme producãtoare de browsere (programele care permit vizualizarea documentelor) au creat propriile extensii. Sunt cunoscute extensiile Netscape si Microsoft, cele doua mari firme care-si disputã piata, extensii dintre care se vor alege cu sigurantã extensiile pentru versiunile ulterioare de HTML.

Prin hipertext se Intelege un document (evident In sensul utilizat In informatica: fisier creat printr-un editor, procesor etc) care contine, pe langa text (continutul clasic al unui document), graficã, imagini, animatie, Inregistrãri audio, legãturi cãtre alte documente. Un hipertext poate fi gandit Intr-un spatiu cu mai multe dimensiuni, fiecare axã reprezentand un alt mijloc de comunicare: text, audio, video etc.

Conceptul de hypertext a apãrut In iulie 1945 cand Vannevar Bush a imaginat, In articolul As we may think, scris pentru Atlantic Monthly, o masina care putea opera cu texte si grafice on-line.

In 1960, Th.H. Nelson (Computer Lib/Dream Machines) a unit termenul de hipertext cu cel de hipermedia, lucrarea lui influentand introducerea Web. In anii 1970, Nelson a initiat proiectul XANADU, orientat cãtre biblioteci digitale si sisteme hipertext, proiect nefinalizat Insã.

Dupã anii 1980, aparitia sistemelor de help In produsele Apple si Microsoft, sisteme care permit utilizatorilor sã navigheze prin selectãri de butoane sau termeni, au fãcut ca notiunea de hipertext sã devinã una obisnuitã, desi hipertextele respective nu aveau o complexitate foarte mare.

Hipertextul permite pãrãsirea modului traditional de citire a unui document: linie dupã linie, paginã dupã paginã etc. Legãturile activate produc o desfãsurare a documentului dupã nevoile utilizatorului plus posibilitatea de pãstrare a atentiei cititorului prin utilizarea legãturilor grafice, audio etc.

Paginile de Web sunt in prezent scrise intr-un limbaj numit HTML (HyperText Markup Language). HTML permite utilizatorilor sa produca pagini de Web care contin text, imagini si referinte la alte pagini de Web. HTML este un limbaj de marcare, un limbaj care descrie cum trebuie sa fie formatate textele. Limbajele de marcare contin comenzi explicite pentru formatare. Avantajul utilizarii unui limbaj de marcare fata de unul in care nu se utilizeaza marcarea explicita consta din faptul ca este simplu de scris un program de navigare care sa interpreteze comenzile de marcare. Prin standardizarea si includerea comenzilor de marcaj in fiecare fisier HTML, devine posibil ca orice program de navigare sa poata sa citeasca si sa formateze orice pagina Web.

O pagina Web corect formata contine o zona de cap si o zona de corp cuprinse intre marcajele (tag-urile) <html> si </html>, dar majoritatea programelor de navigare ignora absenta acestor marcaje. Capul este cuprins intre marcajele <head> si </head>, iar corpul intre marcajele <body> si </body>. Comenzile cuprinse intre aceste marcaje se numesc directive. Majoritatea marcajelor HTML au acest format, adica <marcaj> pentru a indica inceputul marcajului si </marcaj> pentru a marca sfarsitul. Majoritatea programelor de navigare au o optiune View Source (afisarea sursei). Selectarea acestei optiuni afiseaza pagina curenta in format HTML in loc de forma interpretata. Tabela 3.4 prezinta o selectie de marcaje uzuale HTML.

Figura 3.4: O selectie de marcaje uzuale HTML

HTML evolueaza continuu. in versiunile HTML 1.0 si 2.0 nu existau tabele, dar au fost adaugate in HTML 3.0. S¸i in HTML 4.0 au fost adaugate noi elemente. Acestea include elemente ce fac paginile mai accesibile utilizatorilor cu handicap, inglobarea obiectelor, suport pentru limbaje cu scripturi si multe altele.

2.4. Limbajul PHP

Generarea dinamica de pagini Web la server este necesara atunci cand un utilizator completeaza un formular cu diferite date pe Internet si apasa butonul Submit (Trimitere), se transmite un mesaj catre server, mesaj ce arata ca are in interior continutul unui formular, impreuna cu acele campuri completate de utilizator. Acest mesaj nu este numele unui fisier ce trebuie intors. in schimb, acest mesaj trebuie sa fie oferit unui program, sau script, pentru a fi procesat. De obicei, procesarea implica folosirea informatiilor oferite de utilizator pentru cautarea unei inregistrari intr-o baza de date de pe discul serverului si generarea unei pagini HTML personalizate pentru a fi trimisa inapoi clientului. De exemplu, intr-o aplicatie de comert electronic, atunci cand utilizatorul face un clic pe Mergi la casa, programul de navigare intoarce cookie-ul (Variabila cookie reprezinta una dintre solutiile implementate in limbaje de programare pentru pastrarea starii sesiunii.

Prin sesiune se intelege succesiunea de accesari ale unor pagini componente ale unui sit Web de catre un utilizator, in aceeasi fereastra a navigatorului. O sesiune se incheie in situatia in care utilizatorul inchide browser-ul Web.) ce contine produsele din cosul de cumparaturi, dar la server trebuie apelat un program, sau script, care proceseaza acest cookie si genereaza o pagina HTML ca raspuns.

Pagina HTML ar putea afisa un formular ce contine lista de produse din cos si ultima adresa de expediere cunoscuta a utilizatorului, impreuna cu o cerere de verificare a informatiilor si de specificare a modalitatii de plata. Etapele necesare pentru procesarea informatiei dintr-un formular HTML sunt ilustrate in figura 3.5.

Etapele reprezentate prin numerotare au urmatoarele semnificatii:

1. utilizatorul completeaza formularul,

2. formularul este transmis,

3. este trimis PHP-ului,

4. PHP-ul interogheaza baza de date,

5. inregistrarea este gasita,

6. PHP-ul construieste pagina,

7. pagina este intoarsa clientului,

8. pagina este afisata.

Figura 3.5: Etapele de procesare a informatiei dintr-un formular HTML

O modalitate des intalnita este de a ingloba mici scripturi in paginile HTML si a lasa serverul sa le execute pentru a genera pagina. Un limbaj popular pentru scrierea acestor scripturi este PHP (Hypertext PreProcessor).

PHP succede un produs mai vechi, numit PHP/FI. PHP/FI a fost creat de catre Rasmus Lerdorf In 1995, initial doar ca un simplu set de scripturi Perl pentru a urmari accesele la rezumatul sau online. El a denumit acest set de scripturi 'Personal Home Page Tools — Instrumente pentru paginile personale'. Deoarece era necesara mai multa functionalitate, Rasmus a scris o implementare mult mai larga In C, care era In stare sa comunice cu baze de date si dadea posibilitate utilizatorilor sa dezvolte simple aplicatii Web dinamice.

Rasmus a hotarat sa lanseze codurile – sursa ale PHP/FI pentru ca oricine sa le poata vedea, utiliza, sa poata corecta erorile din ele si sa Imbunatateasca codul-sursa.

PHP/FI, care se descifra ca Personal Home Page / Forms Interpreter — Interpretor al paginilor personale / al formularelor, includea unele functionalitati de baza ale PHP pe care Il cunoastem astazi. El poseda variabile asemanatoare cu cele din Perl, interpretare automata a variabilelor din formulare si sintaxa inclusa In HTML. Insasi sintaxa era similara cu cea din Perl, cu toate ca era mult mai limitata, simpla si Intr-un anumit fel inconsistenta.

In 1997, PHP/FI 2.0, a doua re-scriere a implementarii In C, avea un cult din cativa mii de utilizatori din lume (estimat), cu aproximativ 50,000 domenii, care raportau ca Il au instalat, ceea ce reprezenta aproximativ 1% din toate domeniile din Internet. Cu toate ca erau cateva persoane, care contribuiau portiuni de coduri-sursa In acest proiect, el era totusi In mare masura un proiect al unui singur om.

PHP/FI 2.0 a fost oficial lansat doar In noiembrie 1997, dupa ce si-a petrecut o buna parte a vietii In versiuni beta. In scurt timp el a fost Inlocuit de versiunile alfa ale PHP 3.0.

PHP 3.0 a fost prima versiune care se aseamana mult cu PHP, asa cum Il cunoastem astazi. El a fost creat de catre Andi Gutmans si Zeev Suraski In 1997 ca o re-scriere completa, dupa ce ei au descoperit ca PHP/FI 2.0 avea o capacitate foarte redusa pentru a dezvolta o aplicatie de comert electronic, asupra carei ei lucrau Intr-un proiect al Universitatii. Intr-un efort de a coopera si a continua dezvoltarea PHP/FI cu baza existenta de utilizatori, Andi, Rasmus si Zeev au decis sa coopereze si au anuntat PHP 3.0 In calitate de succesor oficial al PHP/FI 2.0, iar dezvoltarea PHP/FI 2.0 a fost In mare masura stopata.

Unul din cele mai mari avantaje ale PHP 3.0 erau facilitatile sale largi de extindere. In afara de faptul ca oferea utilizatorilor finali o infrastructura solida pentru o multitudine de baze de date, protocoale si interfete API, facilitatile de extindere ale PHP 3.0 au impulsionat zeci de programatori sa se alature si sa Inainteze noi module de extindere. Discutabil, aceasta a fost cheia succesului enorm al PHP 3.0. Alte facilitati de baza introduse In PHP 3.0 au fost sustinerea sintaxei orientate pe obiecte si o sintaxa a limbajului mult mai puternica si consistenta.

Noul limbaj a fost lansat sub un nou nume, care excludea implicarea unei utilizari personale limitate, pe care o avea numele PHP/FI 2.0. El a fost numit pur si simplu 'PHP', sensul fiind un acronim recursiv – PHP: Hypertext Preprocessor — Preprocesor al Hipertextului.

Spre sfIrsitul anului 1998, PHP a atins un numar de zeci de mii de utilizatori (estimat) si sute de mii de site-uri Web raportau ca Il au instalat. In punctul sau de varf, PHP 3.0 a fost instalat aproximativ pe 10% din toate serverele Web din Internet.

PHP 3.0 a fost lansat oficial In iunie 1998, dupa ce a petrecut aproximativ 9 luni In faza de testare publica.

PHP 4

Catre iarna anului 1998, la scurt timp dupa ce PHP 3.0 a fost lansat oficial, Andi Gutmans si Zeev Suraski au Inceput lucrul asupra rescrierii nucleului PHP. Scopurile reproiectarii erau de a Imbunatati performanta aplicatiilor complexe si de a Imbunatati modularitatea bazei de coduri-sursa ale PHP. Astfel de aplicatii puteau fi realizate datorita noilor facilitati din PHP 3.0, precum si a sustinerii unei game largi de baze de date si interfete API ale tertilor producatori, Insa PHP 3.0 nu fusese proiectat sa lucreze cu astfel de aplicatii complexe In mod eficient.

Noul nucleu, denumit 'Zend Engine' (compus din numele autorilor, Zeev si Andi), a facut fata cerintelor de proiect cu succes, si a fost prezentat pentru prima data la mijlocul anului 1999. PHP 4.0, bazat pe acest nucleu si In cuplu cu o gama larga de facilitati noi a fost lansat oficial In mai 2000, aproape doi ani dupa predecesorul sau, PHP 3.0. Suplimentar la performanta Imbunatatita substantial In aceasta versiune, PHP 4.0 a inclus alte facilitati de baza, cum ar fi sustinerea mult mai multor servere Web, sesiunilor HTTP, buferizarea iesirii, metode mai securizate de gestionare a datelor introduse de utilizatori si cateva constructii noi ale limbajului.

Astazi PHP este utilizat de sute de mii de programatori (estimat) si cateva milioane de site-uri raporteaza ca Il au instalat, ceea ce alcatuieste peste 20% din toate domeniile din Internet.

Echipa de dezvoltare a PHP include zeci de programatori, precum si alte zeci de persoane ce lucreaza asupra proiectelor asociate cu PHP, cum ar fi PEAR si proiectul de documentare.

PHP 5

PHP 5 a fost lansat In iulie 2004 dupa o lunga perioada de dezvoltare si cateva lansari preliminare. El este condus de nucleul sau, Zend Engine 2.0 cu un nou model de obiecte si o duzina de alte noi facilitati.

Aceasta se bazeaza pe veriunea 2 a motorului Zend si asigura imbunatatiri deosebite in ceea ce priveste implementarea POO (programare orientata pe obiect).

Astazi, in Web-ul public sunt mai mult de 14 milioane de domenii, respectiv 1,3 milioane de adrese IP care utilizeaza PHP. Siturile unor corporatii de prima marime folosesc acest limbaj. Interpretorul PHP poate fi utilizat impreuna cu majoritatea serverelor Web folosite astazi, cum ar fi: Apache, IIS (Internet Information Server) de la Microsoft etc.

Limbajul PHP este orientat in special catre programarea pentru server, adica interpretorul PHP poate realiza urmatoarele operatii: poate primi, analiza si folosi datele colectate de la utilizatori, poate transmite interogari SQL unui server de baze de date (asa cum este MySQL) prin intermediul unor functii dedicate si apoi analiza rezultatele obtinute, poate genera pagini Web pe baza rezultatelor interogarilor etc. in concluzie, PHP este cel mai potrivit pentru a fi utilizat ca platforma de programare Web pentru server, deoarece:

• apartine categoriei de software open source;

• poate fi utilizat pe mai multe platforme software;

• se poate conecta la diverse tipuri de baze de date;

• include numeroase extensii.

Desi PHP este usor de utilizat, este de fapt un limbaj de programare puternic, orientat pe interfatarea dintre Web si o baza de date a serverului. PHP este un program public (open source) si disponibil gratuit. A fost conceput special sa lucreze bine cu Apache (Apache este cel mai popular si unul dintre cele mai rapide, eficiente si functionale servere Web.

Acest server este dezvoltat de Apache Software Foundation. Serverul Web Apache a fost dezvoltat initial pentru platforme UNIX si Linux. Ulterior, a fost portat si pe platforma Windows), care este de asemenea gratuit si care este cel mai larg utilizat server de Web din lume.

2.5. Sistemul de gestiune a bazelor de date MySQL

MySQL reprezintă un server de baze de date de tip SQL (Structured Query Language) robust, foarte rapid, cu fire de execuție multiple (multi-thread), multi-utilizator.

MySQL este o marcă înregistrată a companiei MySQL AB. El este disponibil în două variante de licențiere: ca software gratuit – Open Source, sau ca software cu licență comercială standard.

2.5.1. Scurtă istorie a MySQL

O baza de date este o colectie de obiecte folosite pentru culegerea, memorarea, organizarea, regasirea, prelucrarea si administrarea unui volum mare de date. Aplicatiile de baze de date se caracterizeaza in primul rand prin faptul ca majoritatea prelucrarilor care se fac sunt cele de memorare si regasire a datelor, efectuate asupra unor volume mari de date. in general, operatiile de prelucrare sunt destul de simple, spre deosebire de alte domenii ale informaticii.

De exemplu, in domeniul tehnic predomina operatiile de calcul cu o complexitate destul de ridicata. Cea mai frecventa operatie care apare intr-o aplicatie de baze de date este aceea de consultare a datelor: intr-adevar, pentru ce cream o baza de date, daca nu o folosim? Alte operatii care apar pe langa cea de consultare sunt: introducerea unor noi date, modificarea unor date existente si stergerea unor date perimate.

Prin organizarea datelor in baze de date se asigura centralizarea acestora, fapt care

conduce la o serie de avantaje:

• 1. Reducerea redondantei datelor: daca fiecare aplicatie lucreaza cu fisiere proprii este posibil ca aceleasi date sa apara de mai multe ori in fisiere diferite. in cazul centralizarii datelor, administratorul bazei de date poate organiza datele, astfel incat toate aplicatiile sa foloseasca aceleasi fisiere. Astfel, se obtine o economie importanta de spatiu de memorie, si nu doar atat.

• 2. Evitarea inconsistentei datelor: duplicarea datelor in fisiere diferite poate crea probleme la actualizare: este posibil ca prin actualizari partiale (din omisiune sau datorita unor accidente neprevazute) sa avem valori diferite pentru una si aceeasi entitate (de exemplu, un client poate avea mai multe nume si nu mai stim care este cel real).

• 3. Posibilitatea partajarii datelor: se refera la posibilitatea utilizarii datelor in comun de catre mai multi utilizatori si la posibilitatea dezvoltarii de noi aplicatii, folosind datele deja existente.

• 4. Incurajarea utilizarii unor standarde: administratorul bazei de date poate impune alinierea la anumite standarde, fapt care permite ulterior un transfer rapid al datelor de pe o platforma (hardware sau software) pe alta.

• 5. Posibilitatea protejarii datelor: administratorul bazei de date, avand un control centralizat al datelor, poate introduce restrictii diferite de acces la date pentru fiecare categorie de utilizatori.

• 6. Mentinerea integritatii datelor: baza de date trebuie sa contina in permanenta date corecte. Aceasta presupune date coerente si plauzibile, fapt care poate fi garantat de procedurile de validare utilizate.

• 7. Independenta datelor: intr-o aplicatie scrisa intr-un limbaj clasic de programare, cunostintele despre structura datelor si tehnicile de accesare a acestora sunt ”zidite” in programe. Orice schimbare in modul de reprezentare sau accesare face imposibil a utilizarea aplicatiei: trebuie rescrise toate programele care refera aceste date.

Independenta datelor, garantata de utilizarea bazelor de date, presupune independenta aplicatiei de modul de reprezentare a datelor si de tehnicile de acces utilizate.

In continuare am sa prezint arhitectura unei baze de date cu ajutorul figurii 3.7.

Figura 3.7: Arhitectura unei baze de date

Modelul extern este cel mai apropiat de utilizator si cuprinde descrierea structurii logice a datelor referitoare la aplicatiile fiecarui utilizator. Observam ca fiecare utilizator vede altfel baza de date, desi ea este unica si este memorata intr-un mod ascuns tuturor.

Modelul conceptual cuprinde descrierea structurii datelor si a legaturilor dintre acestea pentru intreaga baza de date. Modelul conceptual este independent de modul de memorare a datelor, fapt care garanteaza independenta datelor. Modelul intern defineste modul de memorare a datelor si tehnicile de accesare a acestora. La acest nivel se defineste, pentru fiecare camp, modul de reprezentare interna (daca este sir de caractere, intreg binar, zecimal extern, boolean etc.). Baza de date apare ca o colectie de fisiere avand diferite moduri de

organizare (liste inlantuite, arbori etc.), fisierele continand datele care formeaza baza de date. Acest nivel este cel mai apropiat de sistemul de operare. Scopurile urmarite in alegerea modelului intern sunt minimizarea spatiului utilizat si a timpilor de acces la date.

Modelul conceptual cel mai des folosit de sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD) pentru stocarea datelor este modelul relational. Modelul relational a fost dezvoltat de catre E.F. Codd de la IBMin anii 70. Sistemul software care permite gestionarea bazelor de date relationale se numeste sistem de gestiune a bazelor de date relationale (SGBDR) sau, in limba engleza, Relational DataBase Management System (RDBMS).

O baza de date relationala este alcatuita, in principiu, din mai multe tabele (tables) intre care se pot stabilli relatii. Un tabel contine inregistrari (records), numite si randuri (rows). Oinregistrare este alcatuita din mai multe campuri (fields), numite si coloane (columns) sau atribute.

Pentru exploatarea bazelor de date relationale este utilizat SQL (Structured Query Language), adica limbajul de interogare structurat. SQL este cel mai utilizat limbaj standardizat pentru accesul la bazele de date, permitand stocarea, regasirea si modificarea datelor din bazele de date relationale.

Mai exact, limbajul SQL permite efectuarea urmatoarelor operatii:

• crearea bazelor de date si a tabelelor;

• modificarea structurii tabelelor;

• indexarea tabelelor;

• stabilirea unor relatii intre tabelele componente ale unei baze de date;

• actualizarea continutului tabelelor componente ale bazelor de date;

• interogarea tabelelor componente ale bazelor de date;

• controlul (adaugarea sau revocarea) drepturilor de acces pentru utilizatori asupra bazelor de date, asupra unor tabele sau asupra unor campuri ale acestor tabele aflate in componenta bazelor de date;

• configurarea unor elemente legate de securitatea sistemului.

Limbajul SQL a fost conceput in laboratoarele IBM la inceputul anilor 70, sub numele seequel (sau ess-que-ell). in anul 1980 a primit numele SQL, care este acronimul pentru numele sau complet (Structured Query Language). in anul 1986 a devenit standard ANSI (American National Standards Institute), iar in anul 1987 a devenit standard ISO (International

Organization for Standardization). ANSI realizeaza imbunatatirea permanenta a limbajului.

Exista destul de multe sisteme de gestiune a bazelor de date relationale. in ceea ce priveste provenienta si costurile, acestea sunt de doua tipuri:

• sisteme comerciale (proprietare): Oracle, Microsoft SQL Server, DB2 etc.

• sisteme cu sursa deschisa (open source): MySQL, PostgreSQL etc.

2.5.2. Principalele caracteristici ale MySQL

Cel mai popular SGBDR cu sursa deschisa este MySQL. Acest sistem de gestiune a bazelor de date este scris in C si C++, fiind testat cu numeroase compilatoare, pe numeroase platforme. Are implementat suportul pentru urmatoarele tipuri de date: numeric, data si timp, sir de caractere. MySQL este un server de baze de date SQL rapid, robust, multi-fir (multi-threaded), adica utilizeaza fire de excutie concurente si multi-utilizator (multi-user), adica poate deservi simultan mai multe conexiuni cu utilizatorii, fiind recomandat, datorita acestor caracteristici, sa furnizeze un back-end in aplicatiile Web dinamice.

Exista numeroase interfete de acces la bazele de date MySQL din diverse limbaje si medii de programare.

intre acestea amintim PHP-ul si aplicatia phpMyAdmin, care poate fi descarcata de la adresa http://www.phpmyadmin.net/home page/index.php.

Putem utiliza cu mare eficienta si usurinta aceasta aplicatie, pentru gestionarea bazelor de date, a tabelelor si a drepturilor de acces, dar si pentru executia instructiunilor SQL. Programatorul isi poate crea propriile interfete de acces la bazele de date MySQL, deoarece PHP dispune de functii puternice dedicate interactiunii directe cu sistemul MySQL.

Figura 3.8: MySQL utilizeaza arhitectura client-server

MySQL utilizeaza ca si alte SGBD-uri arhitectura client-server (figura 3.8). O masina care doreste sa proceseze interogari asupra bazelor de date MySQL trebuie sa ruleze un server MySQL (acesta este, in general, mysqld) care este responsabil cu traficul de tip incoming/outging in bazele de date. Serverul MySQL ”asculta” posibilele cereri de conexiune ale clientilor pe portul implicit 3306. Prin client MySQL se intelege orice aplicatie capabila sa trimita interogari serverului MySQL (incepand cu un banal script scris in PHP, continuand cu clientul in linie de comanda mysql, care este instalat o data cu distributia MySQL, si ajungand la aplicatii complexe, asa cum este clientul cu interfata grafica MySQLGUI).

MySQL este unul dintre cele mai stabile sisteme de gestiune a bazelor de date de pe piata, astfel incat numeroase corporatii il utilizeaza ca parte a srategiei lor de dezvoltare a aplicatiilor mission-critical business. Un alt motiv pentru care MySQL poate fi folosit cu succes in acest tip de aplicatii este acela ca in tabelele utilizate de acest sistem, incepand cu versiunea 3.23 (tabele in format MyISAM), pot fi stocate pana la 8 milioane de Terabytes de date.

In concluzie, putem enumera urmatoarele avantaje ale utilizarii sistemului MySQL:

• viteza mare de acces la date;

• gratuitate;

• securitate ridicata;

• portabilitate.

Desi este folosit foarte des Impreuna cu limbajul de programare PHP, cu MySQL se pot construi aplicatii In orice limbaj major. Exista multe scheme API disponibile pentru MySQL ce permit scrierea aplicatiilor In numeroase limbaje de programare pentru accesarea bazelor de date MySQL, cum are fi: C, C++, C#, Java, Perl, PHP, Python, FreeBasic, etc., fiecare dintre acestea folosind un tip spefic API. O interfata de tip ODBC denumita MyODBC permite altor limbaje de programare ce folosesc aceasta interfata, sa interactioneze cu bazele de date MySQL cum ar fi ASP sau Visual Basic. In sprijinul acestor limbaje de programare, unele companii produc componente de tip COM/COM+ sau .NET (pentru Windows) prin intermediul carora respetivele limbaje sa poata folosi acest SGBD mult mai usor decat prin intermediul sistemului ODBC. Aceste componente pot fi gratuite (ca de exemplu MyVBQL) sau comerciale.

Licenta GNU GPL nu permite Incorporarea MySQL In softuri comerciale; cei care doresc sa faca acest lucru pot achizitiona, contra cost, o licenta comerciala de la compania producatoare, MySQL AB.

MySQL este componenta integrata a platformelor LAMP sau WAMP (Linux/Windows-Apache-MySQL-PHP/Perl/Python). Popularitatea sa ca aplicatie web este strans legata de cea a PHP-ului care este adesea combinat cu MySQL si denumit Duo-ul Dinamic. In multe carti de specialitate este precizat faptul ca MySQL este mult mai usor de invatat si folosit decat multe din aplicatiile de gestiune a bazelor de date, ca exemplu comanda de iesire fiind una simpla si evidenta: „exit” sau „quit”.

Pentru a administra bazele de date MySQL se poate folosi modul linie de comanda sau, prin descarcare de pe internet, o interfata grafica: MySQL Administrator si MySQL Query Browser. Un alt instrument de management al acestor baze de date este aplicatia gratuita, scrisa In PHP, phpMyAdmin.

MySQL poate fi rulat pe multe dintre platformele software existente: AIX, FreeBSD, GNU/Linux, Mac OS X, NetBSD, Solaris, SunOS, Windows 9x/NT/2000/XP/Vista.

III. Necesitatea Aplicatiei

Sistemele informatice utilizate pentru rezervări turistice sunt sisteme care pot opera atât cu turiști individuali cât și cu agențiile de turism. Aceste sisteme sunt caracterizate prin faptul că reunesc serviciile de informare, rezervare și vânzare propriu-zisă. Ele asigură accesul rapid la informații și acuratețea acestora, permițând o alegere optimă și a prețului cel mai bun.

Hotelurile puternice consideră cunoașterea strategiilor firmelor concurenților și adaptarea la acestea, la fel de importante ca și cunoașterea nevoilor consumatorilor și încercarea de acoperire a acestor nevoi.

Aceasta aplicație vine in întimpinarea cerințelor managerilor Complexului Hotelier de a oferi ceva în plus și de a fi în permanență cu un pas înaintea celorlalte hoteluri, care desfășoară același tip de activitate.

3.1.Tehnologii folosite

Aplicația este de fapt o interfață bazată pe pagini web dinamice care urmărește să le pună la dispoziție clienților hotelului cea mai mare parte a instrumentelor necesare întocmirii documentelor necesare în activitatea lor. Se pune un accent deosebit pe comunicarea permanentă, cu timpi scurți de propagare a informației pe verticală și orizontală.

Aplicația se bazează pe arhitectura clasică client – server. În centrul sistemului este dispus serverul web, pe care rulează de fapt aplicația propriu-zisă. Prin intermediul serverului, aceasta primește cererile clienților – alte calculatoare din rețea – le rezolvă și le trimite răspunsurile acestora.

3.2.Avantaje față de alte soluții posibile

Eliminarea deficiențelor la nivelul sistemului informatic, puteau avea și alte soluții. Totuși, soluția de față prezintă o serie de avantaje față de acestea, avantaje pe care le voi reliefa în continuare.

În primul rând trebuie comparată soluția client-server cu cea a bazelor de date distribuite la calculatoarele client. Deși existența unor baze de date distribuite în rețea are față de arhitectura client-server avantajul că nu încarcă excesiv un singur calculator, există e serie de dezavantaje. Astfel, administrarea unui astfel de sistem este deosebit de anevoioasă. Integritatea și securitatea datelor este mult periclitată, fiindcă utilizatori fără cunoștințe deosebite sau cu intenții mai puțin onorabile au acces direct la bazele de date stocate pe clienți. Totodată, avantajul distribuirii poate fi folosit și fără a renunța la principiul client-server.

Totuși, există mai multe posibilități de folosire a soluției client-server. De ce s-a ales tocmai soluția paginilor web?

Alte aplicații client-server au de multe ori aplicații specifice pentru client. Acestea trebuie instalate, configurate, menținute în funcțiune iar utilizatorii trebuie să le învețe facilitățile. Și, în cele mai multe dintre cazuri, asemenea soluții costă destul de mult. Spre deosebire de acestea, serverul web are ca și client un navigator (browser) web, un program foarte obișnuit pe orice calculator. Navigatoarele web sunt în general gratuite, la fel este și serverul web Apache, deci costul sistemului per total este sensibil mai mic.

Aceeași tehnologie permite de asemenea folosirea unor căi de transmisie diverse. Pe lângă cablul de rețea obișnuit pentru LAN-uri, cu instrumentele și configurările necesare pentru accesarea aplicației pot fi folosite și liniile telefonice.

Trăgând concluzia că un server web aduce într-adevăr multiple avantaje ajungem și la posibilitatea de a folosi pentru acesta a unui alt mediu decât LAMP. Un exemplu de contracandidat îl reprezintă Windows XP cu serverul IIS (Internet Information Server) și limbajul de scripting ASP. Încă de la început se remarcă diferența mare de costuri de la un sistem la altul. Pentru LAMP, costurile provin din instalarea, utilizarea și administrarea sistemului, pe când în celălalt caz o mare parte din banii care se consumă reprezintă de fapt licențele pentru programe. Așadar, soluția folosită ca mediu de rulare pentru aplicație, împreună cu aplicația în sine, prezintă avantaje, unele chiar destul de importante, față de alte posibile aplicații de acest gen.

3.3.Utilitatea aplicației

Având în vedere cerințele managerilor in ceea ce privește activitatea de rezervare, aplicația dorește să folosească tehnologii și metode adecvate eliminării acestor deficiențe, posibilitățile de corectare ale acesteia, încercând în același timp să păstreze cât mai mic costul de realizare și întreținere a sistemului informatic necesar.

În primul rând s-a redus timpul consumat cu completarea formularelor de rezervare si de înregistrare. Ori, în varianta inițiala, pentru fiecare rezervare sau înregistrare trebuiau completate datele clientului, fie ca era un client nou sau vechi. Iar pentru un client cu rezervare, acestea trebuiau notate atât la completarea rezervării cât si la completarea înregistrării. Acum, însa timpul consumat cu aceste formalitati s-a redus prin faptul ca pentru datele deja existente se face doar o referire. De asemenea, pe lângă datele clientului existau alte informații care trebuiau înregistrate de doua ori. Acum aceste informații se transmit automat. De exemplu, pentru un client cu rezervare, formularul de înregistrare este completat în proporție de 100%, deoarece si transferul datelor din formularul de rezervare si procesul de atribuire a camerei se realizează automat. Un alt aspect important este reducerea numărului de documente ce se completau anterior. Inițial actualizarea disponibilului si atribuirea camerelor trebuiau făcute de personalul de la recepție. Acum aceste procese se realizează automat, în funcție de informațiile din formularele de rezervare si de înregistrare, adică tipul de camera dorit de client pentru perioada dorita. De asemenea, în momentul modificării sau anularii unei

rezervări, personalul nu mai trebuie sa actualizeze si disponibilul deoarece acest proces se

realizează automat în funcție de noile informații furnizate sistemului. Un alt obiectiv atins este cel referitor la creșterea promptitudinii în oferirea unui răspuns clientului cu privire la tipul de cazare solicitat. Tot ceea ce trebuie sa facă clientul este sa furnizeze zilele pentru care se solicita cazarea, iar sistemul îi va oferi o imagine de ansamblu a disponibilului pentru acea perioada. Un alt aspect extrem de important se refera la reducerea timpului consumat cu

crearea unor situații de ieșire, pentru care trebuiau consultate o multitudine de rezervări si de înregistrări. Acum însa personalul de la recepție poate oricând avea la dispoziție o lista a camerelor ce necesita întreținere, sau o situație generala a tuturor camerelor, sau o lista a rezervărilor garantate. O alta cerința ce a fost satisfăcuta a fost cea a creării unui sistem ce protejează împotriva suprarezervarii. Tocmai automatizarea procesului de actualizare a disponibilului si de atribuie a camerelor a contribuit la eliminarea erorii umane (de exemplu, datorita multitudinii de formulare de completat si de actualizat uneori personalul ar fi putut uita sa facă actualizarea disponibilului sau ar fi putut sa o facă de doua ori pentru aceleași înregistrări, acum însa erorile de acest gen au fost eliminate). O alta concluzie ce se poate formula este cea referitor la modul în care sistemul interacționează cu utilizatorul. Aplicația surprinde diverse aspecte ce pot apărea pe parcursul acestei interacțiuni: atenționarea clientului cu privire la omisiuni de completare a formularelor; prevenirea realizării unor duble înregistrări pentru aceeași rezervare; prevenirea dublei facturări pentru același sejur; numerotarea automata a rezervărilor, înregistrărilor, chitanțelor si a clienților pentru evitarea pierderii timpului cu semnalarea unei erori în cazul reutilizării numărului curent; prevenirea anularii unei rezervări deja anulate; prevenirea înregistrării unei rezervări anulate; prevenirea

modificării sau anularii unei rezervări pentru care exista deja camera alocata etc. În general s-au implementat mecanisme de protecție împotriva lipsei de atenție a clientului sau personalului si împotriva erorii umane.

3.4. Realizarea aplicației informatice

Interfața cu utilizatorul a fost realizata în așa mod încât utilizarea aplicației sa fie cât mai plăcuta si cât mai ușoara. Clientul este responsabil doar cu furnizarea corecta a datelor de intrare, iar de restul operațiilor se ocupa sistemul. Astfel resursele consumate cu personalul sunt minime.

Structura bazei de date utilizata pentru aceasta evidenta este urmatoarea:

GESTIUNEA INTRARILOR

GESTIUNEA CHECK-IN-URILOR

DIAGRAMA CLASELOR

ANALIZA DINAMICII

DIAGRAMELE DE SECVENTA

MODELAREA CAZURILOR DE UTILIZARE

3.5. Manual de utilizare

Voi prezenta în continuare caracteristicile de bază ale aplicației, de la modul cum sunt ele percepute de utilizatorul final și până la operațiunile care se realizează la nivelul scripturilor și a bazelor de date.

Prezint utilizatorului, în mare, o pagină cu meniul în partea stângă. Acest meniu îi oferă accesul la categoriile funcționale de bază ale aplicației: camere, gestiune camere, categorii, locații, administratori

Aplicația folosește o baza de date Mysql, in care se țin toate informațiile necesare aplicației.

Indexul aplicației ne duce in panou de administrare, fapt care va permite doar administratorilor aplicației sa aibă acces la aceasta.

Linkul Camere ne va duce in pagina de adăugare a camerelor hotelului.

Pentru aceasta, intai se vor adăuga categorii de camere si locații, prin intermediul linkurilor specifice.

Se va adăuga camera in locația dorita, prin apăsarea linkului „Adăugare camera”.

O camera este formata din proprietățile:

– denumire (titlul camerei)

– descriere (specificațiile camerei)

– poziția fata de hol (stânga sau dreapta)

– imagine (pot fi adăugate mai multe)

După completarea proprietatilor se va apăsa butonul Salvați

La opțiunea gestiune camera se prezintă in primul rând amplasarea….daca este situata la parter, etaj …

Tot la gestiune camera, in cazul in care selectam opțiunea dorita apare si modalitatea de ocupare sau specificarea ca nu este rezervata.

Linkul „Gestiune camere” ne duce in pagina care se va ocupa de gestionarea rezervărilor pentru camerele hotelului.

Pentru a rezerva o camera intai se intra in locația dorita, apoi se alege camera in funcție de poziția fata de hol

Administratorul are 2 posibilitati si anume de a vedea detaliile camerei sau de a rezerva camera.

Poate fi văzuta o situație a rezervărilor pentru fiecare camera in parte.

Daca folosim opțiunea vezi detalii…va apărea următoarea imagine….aici poate fi descris mobilierul…dotările in general…poziția fata de hol.. ,..si de asemenea se poate adăuga si o fotografie sugestiva.

Linkul „Categorii” ne duce in pagina in care se vor putea adăuga sau edita categorii de camere.

Daca se apasă pe linkul „adaugă secțiune” putem adăuga o noua categorie, pe care ulterior o putem modifica sau șterge prin apăsarea linkul edit din listingul categoriilor.

Linkul „Locații” ne duce in pagina in care se vor putea adăuga sau edita locații de camere.

Daca se apasă pe linkul adaugă „adăugare” putem adăuga un nou tip de locație, pe care ulterior îl putem modifica sau șterge prin apăsarea linkul edit din listingul locațiilor.(de exemplu tipul chilii….)

Daca datele introduse pentru o camera trebuiesc modificate se poate folosi linkul „edit” din pagina de afișare a tuturor camerelor de un anumit fel.

Linkul „Administratori” ne duce in pagina in care se listează toate conturile de administrator ale aplicației, putându-se adăuga, edita sau șterge acestea.

Pentru parasirea aplicației se va acționa linkul „logout”.

3.6 Manual tehnic

Fisierele de configurare

Fisierul php „config”, contine limba utilizata, numele aplicatiei si adresa de e-mail a administratorului.

<?

define(MAIL_ADMINISTRATOR, '[anonimizat]');

$smarty->assign(array('limbi_utilizate' => array(1 => 'romana',),

'nume_site' => $_SERVER['SERVER_NAME']));

?>

Fisierul php „db” din folderul „lib” asigura conectarea la baza de date numele serverului si parola.

<?

class db

{

var $user='root';

var $parola='';

var $db="hotel";

function db($user='', $parola='', $db='')

{

$user=$this->user;

$parola=$this->parola;

$db=$this->db;

mysql_connect('localhost',$user,$parola) or die(mysql_error());

mysql_select_db($db) or die(mysql_error());

}

function query($query)

{

global $smarty;

$array=array();

//$sql=mysql_query($query) or die(mysql_error());

$sql=mysql_query($query);

if(!$sql){

$smarty->assign('interogare_eronata', $query);

$smarty->display('root/eroare.htm');

}

else{

while($q=mysql_fetch_array($sql))

$array[]=$q;

mysql_free_result($sql);

return $array;

}

}

//in caz ca interogarea intoarce o singura inregistrare

function query_vector($query)

{

global $smarty;

$array=array();

//$sql=mysql_query($query) or die(mysql_error());

$sql=mysql_query($query);

if(!$sql){

$smarty->assign('interogare_eronata', $query);

$smarty->display('root/eroare.htm');

}

else{

$q=mysql_fetch_array($sql);

$array=$q;

mysql_free_result($sql);

return $array;

}

}

}//end clasa

?>

Concluzii

Despre sistemul informațional al Hotelului s-ar putea scrie foarte mult. Același lucru este valabil și pentru componenta sa principală, sistemul informatic. Numai că a scrie despre ele nu este atât de important cât este a găsi soluții cât mai bune pentru a le eficientiza.

În lucrarea de față am încercat ca, pornind de la premisele teoretice privitoare la aceste noțiuni, la deficiențele și posibilitățile lor de eficientizare, să prezint o posibilă soluție de îmbunătățire a modului de tratare a informațiilor în industria hotelieră. Astfel a apărut, o aplicație web destinată transmiterii și prelucrării celor mai uzuale date în cadrul unei unități hoteliere de dimensiuni medii. Departe de a satisface toate cerințele care i se pot aduce unei astfel de aplicații, aplicația oferă totuși o perspectivă asupra posibilităților de utilizare în practică a unei asemenea soluții.

Consider că programul poate fi utilizat cu succes la o unitate hotelieră, deși aplicația nu a fost folosită încă într-o situație reală, totuși, dacă se alocă resurse de timp pentru testarea sa în condiții apropiate de realitate ea poate deveni perfect funcțională într-un timp destul de scurt.

Cred că aceste rezervări on-line vor fi foarte căutate…acum totul se realizează pe internet…oamenii nu mai au timp liber…asta înseamnă că nu mai au timp să meargă să verifice care hotel i s-ar potrivi …noi le oferim servicii de cea mai bună calitate …si asta la numai la un clic distanță!

Competiția înseamnă să fii cu un pas înaintea celorlalți…să oferi servicii de cea mai bună calitate…la cel mai bun preț… Comentariile tale, complimentele sau reclamațiile sunt cele mai bune instrumente pentru a ne ajuta să îmbunătățim serviciul în permanență. Așa că nu mai așteptați. Contactați-ne!

Așa cum am văzut, unul din avantajele distribuției pe Web este ruta directă către client. Se pot face economii care pot fi direcționate pentru încurajarea clientului să facă rezervări electronic, făcând pe mulți furnizori de turism foarte încântați despre acest nou canal de distribuție.

Bibliografie

Anghel Traian "Dezvoltarea aplicațiilor Web folosind XHTML, PHP si MySQL", POLIROM Iași, 2005

*** “PHP – MySQL în 8 lecții http://jalobean.itim-cj.ro/Cursuri/phpmysql

Kotler, P., Marketing Management: Analysis, Planning and Control, 1984

Militaru, Gheorghe – „Sisteme informatice pentru management” – Editura Bic All, București, 2004

Nistoreanu Puiu, Management în turism, Editura ASE, București, 2002

Learn @ Reflex Forum – http://learn.reflex.ro

MySQL – http://www.mysql.com

PHP.net – http://www.php.net

Anexe

Bibliografie

Anghel Traian "Dezvoltarea aplicațiilor Web folosind XHTML, PHP si MySQL", POLIROM Iași, 2005

*** “PHP – MySQL în 8 lecții http://jalobean.itim-cj.ro/Cursuri/phpmysql

Kotler, P., Marketing Management: Analysis, Planning and Control, 1984

Militaru, Gheorghe – „Sisteme informatice pentru management” – Editura Bic All, București, 2004

Nistoreanu Puiu, Management în turism, Editura ASE, București, 2002

Learn @ Reflex Forum – http://learn.reflex.ro

MySQL – http://www.mysql.com

PHP.net – http://www.php.net