Managementul clasei de elevi [624405]

Managementul clasei de elevi
Managemetul problemelor disciplinare

Andrei Lungoci

FIESC – Calculatoare

2

Cuprins

1. Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
2. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 3
3. Managementul disciplinar al clasei de elevi ………………………….. ………………………….. ………………. 5
4. Prevenirea distrugerii managementului clasei ………………………….. ………………………….. ……………. 5
5. Motivarea elevilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 8
6. Diferențe de dezvoltare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 8
7. Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 9
8. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 10

3
1. Definiț ie

Managementul clasei de elevi este un domeniu de cercetare în științele educației care studiază
perspectivele de abordare a clasei de elevi si structurile dimensionale ale acesteia, în scopul
asigurării conduitelor corespunzătoare pentru desfășurarea proces ului de predare -învățare –
evaluare (Romiță Iucu –„Managementul clasei de elevi”, ed. Polirom, 2006). Managementul
clasei nu se confundă cu didactica specialității care te învață cum să predai o anumită
disciplină de învățământ. Cei mai mulți membri ai socie tății consideră că a fi profesor
înseamnă „să știi carte, cât mai multă carte”. Dacă aprofundezi acest aspect, constați că „a ști
carte” este o condiție esențială pentru profesor, dar nu suficientă, deoarece profesorul este
specialist în domeniu, dar si pe dagog care stăpânește bine stiințele educației. Specialiștii în
educație au demonstrat că în procesul învățării se creează o serie de relații între elevi, care pot
influența pozitiv sau negative învățarea.
2. Introducere

Managementul clasei este procesul pri n care profesorii și școlile creează și mențin
comportamentul adecvat al elevilor în setările clasei.
Managementul în clasă se referă la strategiile, abilitățile și tehnicile pe care profesorii le
folosesc pentru a -și păstra studenții organizați, ordonați , concentrați, atenți, liniștiți asupra
sarcinii și, de asemenea, productivi din punct de vedere academic în timpul unei clase. Cu
alte cuvinte, aceste strategii, atunci când sunt adoptate și aplicate profesionist, îi ajută pe
profesori să creeze și să men țină un mediu de învățare eficient, care să faciliteze învățarea
emoțională și academică.
Această noțiune este subliniată de Wong (2001), care a definit managementul clasei ca
fiind "toate lucrurile pe care un profesor le face pentru a organiza studenții, spațiul, timpul și
materialele astfel încât să poată fi instruiți în conținut și în învățarea elevilor".
Scopul implementării strategiilor de management al clasei este de a spori comportamentul
prosocial și de a crește angajamentul academic al elevilor (E mmer & Sabornie, 2015;
Everston & Weinstein, 2006). Principiile eficace de gestionare a clasei lucrează în aproape
toate domeniile și gradele (Brophy, 2006; Lewis, et al., 2006). Atunci când se utilizează un
model gradat în care se acordă sprijin școlar la nivel universal, programele de management al
comportamentului în clasă s -au dovedit a fi eficiente pentru 80 -85% din toți elevii. Este
posibil să fie necesare programe mai intense pentru unii studenți.
Comportamentele studenților, cum ar fi lipsa atenției , evitarea sarcinilor, refuzul și
implicarea în luptele de putere, îi determină pe elevi să distragă atenția și atenția elevilor de la

4
învățare. Pentru a spori eficiența cadrelor de clasă sau a mediului de învățare, profesorii
trebuie să folosească abordăr ile de management ale clasei pentru a reduce sau elimina clasa.
Pentru ca profesorii să aibă o predare eficientă, trebuie controlate provocările neprevăzute ale
elevilor. Controalele elevilor în acest caz reprezintă regula stabilită de școală, cum ar fi
politicile, metodele de evaluare și curriculumul activ.
Management eficient al clasei:
 Stabilește și susține un mediu ordonat în sala de clasă.
 Creste învățarea academică semnificativă și facilitează creșterea socială și
emoțională.
 Îmbunătățește comportam entele negative și crește timpul petrecut în mediul academic
angajat.
Deși managementul eficienței în clasă produce o varietate de rezultate pozitive pentru
studenți, potrivit unui sondaj realizat în 2006 de pre -K prin intermediul profesorilor de gradul
12, realizat de APA, profesorii raportează o lipsă de sprijin în implementarea strategiilor de
management în clasă. Zonele haotice din clasă reprezintă o problemă importantă pentru
cadrele didactice și pot contribui la creșterea stresului profesorilor și a ratelor de epuizare.
Prin urmare, este important să se utilizeze strategii eficace de gestionare a clasei la nivel
universitar într -un model gradat, deoarece acestea servesc atât ca metode de prevenire, cât și
de intervenție care promovează rezultate pozi tive pentru studenți.
Sistemele de management al claselor sunt eficiente deoarece sporesc succesul elevilor
prin crearea unui mediu de învățare ordonat, care să sporească abilitățile și competențele
academice ale studenților, precum și dezvoltarea lor soci ală și emoțională. Sistemele de
management al claselor sunt cele mai eficiente atunci când aderă la trei principii de bază
(Brophy, 2006, pp. 39 -40):
 Accentuați așteptările elevilor în ceea ce privește comportamentul și învățarea.
 Promovați învățarea activă și implicarea studenților.
 Identificați comportamentele importante ale studenților pentru succes. Mai exact:
 Ce fel de comportamente sunt necesare pentru a atinge obiectivele activităților de
învățare?
 Ce implicații are o anumi tă activitate de învățare pentru rolurile studențești?
 Cum va pregăti profesorul elevii să ia aceste roluri?
Profesorii implicați în managementul clasei au nevoie, de obicei, de ajutor cu două
aspecte:
 Prevenirea problemelor legate de disciplină.
 Rezolvar ea problemelor actuale ale disciplinei.

5
3. Managementul disciplinar al clasei de elevi

Aspectul disciplinar este adesea un obstacol pentru profesorii noi. De asemenea, solicită
ajutor pentru managementul clasei, problemele de comportament și studenții cu n evoi
speciale (Gervais, 2011, Lamontagne, 2006). Numeroasele scrieri științifice din ultimele
decenii au evidențiat managementul disciplinar ca fiind una dintre principalele dificultăți cu
care se confruntă profesorii, dar mai ales profesorii novici, până la un motiv de abandon
(Duke, 1979).
Într-adevăr, controlul comportamentului este o mare sursă de stres. Trebuie spus că
predarea este o slujbă emoțională. Procesul relațional dintre profesor și studenți se află în
centrul managementului clasei. Așteptări le reciproce legate de disciplină, predare și învățare
sunt legate social, la fel ca și emoțiile, comportamentele și convingerile, inclusiv sentimentul
de eficacitate al profesorilor (Pianta, 2006).
Atunci când profesorii novici nu dispun de control disci plinar, conducerea lor scade. În
fața studenților nemotivați, apatici, care nu ascultă, nu deranjează sau nu își îndeplinesc
așteptările, profesorul nu se simte nici mulțumit, nici eficient. Sentimentele negative pe care
le simte atunci se vor reflecta ata t in atitudinea sa, cat si in calitatea relatiei cu studentii si a
modalitatilor sale de a conduce clasa. În plus, sentimentul de incompetență, chiar eșec, poate
duce noul profesor la arsură sau la abandonarea profesiei (Friedman, 2006).
Rata de dezangajar e în educație este una dintre cele mai înalte și condițiile de muncă
proaste nu sunt independente (Mukamurera, 2011). În Quebec, circa 17% dintre profesorii de
școală primară și secundară renunță în primii cinci ani de practică (Martel, 2009 în Gervais,
2011).
Atunci când nu demisionează, unii cadre didactice tind să se conformeze, să nu fie prea
înclinați spre inovație educațională. Ei adoptă practici de supraviețuire, mai conservatoare,
care vor fi greu de modificat (Lessard, 2011). Excepția cazului în ca re un eveniment major îi
împinge să se schimbe, acești profesori vor evolua puțin profesional. Primii trei ani de
experiență ar fi cei mai favorabili pentru a face schimbări în practică (Riopel, 2006). Prin
urmare, cu toată seriozitatea, trebuie să luăm în considerare integrarea profesională, un pas
crucial pentru promovarea dezvoltării profesionale.
4. Prevenirea distrugerii managementului clasei

Există tendința ca elevii să manifeste anumite comportamente perturbatoare dacă sunt
plictisiți de lecție, nesupr avegheați de profesor sau distrați. Acești factori influențează
învățătura sau lecția fiecărui profesor datorită faptului că elevii sunt preocupați de ceva sau
găsind "lucruri mai bune de făcut". Conform observației lui Good and Brophy (1991: 202),
"proble mele de gestionare încep și se răspândesc cu ușurință atunci când studenții sunt
inactivi sau distrași de perturbații". Această noțiune dă credibilă argumentului de mai sus

6
pozitiv. De exemplu, cursanții pot să facă zgomot în clasă, să se împingă unul pe c elălalt, să
treacă scrisori sub birouri, să se tachineze unul pe altul etc. Toți aceștia sunt factori influenți
care vor deraia lecția fiecărui profesor. Prin urmare, este important ca un profesor să se
ferească de orice încercare a cursanților de a elimin a lecția în afara cursului. În încercarea de
a accentua mai mult acest punct, Good and Brophy (1991: 203) avertizează că pot fi
întâmplate patru lucruri: lecțiile învățătorului sunt amestecate;
1) Elevii pot rămâne atent și interesați de lecția ta.
2) Elevii pot deveni plictisiți și își pot pierde concentrația.
3) Elevii pot deveni distrași de lucrurile din interiorul și / sau din afara clasei.
4) Învățătorii se pot abate în mod activ.
Aceste avertismente sugerează că un profesor trebuie să fie pregătit pentru orice
formă de întrerupere și trebuie să fie pregătit să reacționeze în consecință. Cea mai bună
modalitate de a vă proteja este prin planificarea activităților dvs. în clasă în avans.
Planificarea va asigura mai puține întreruperi și mai puține întârzieri.
Cu toa te acestea, se crede că ideea de întreruperi și interferențe de clasă nu este
specifică elevilor ca singurul agent cauzal; chiar și profesorii înșiși ar putea, la un moment
dat, să fie responsabili pentru crearea unei săli de clasă nesigure, dificil de con trolat, de
gestionat sau de disciplină. Așa cum a subliniat Arends (1994: 181), nu este întotdeauna
elevii care provoacă întreruperi și întârzieri în clasă, dar profesorii înșiși sunt un factor care
contribuie. El citează patru tipuri de comportamente ale profesorilor de la cercetarea lui
Kounin:
1) Dangle este atunci când profesorul începe și lasă lecția incompletă.
2) Flip-flop este atunci când un profesor întrerupe în mod constant activitatea
inițială cu informații noi.
3) Peste locuința este atunci când profesor ul explică și supra -accentuează
activitățile de instruire.
4) Fragmentarea este descompunerea activității în unități mici cu instrucțiuni
însoțitoare.
Good and Brophy (1991) și Lasley (1987) arată că standardele comportamentale se
referă la elementele majore pentru gestionarea eficientă și reușită a claselor, după cum
urmează;
1) Pregătirea sălii de clasă presupune pregătirea pentru activitățile de clasă, materialele și
resursele în prealabil. De exemplu, asigurați -vă că graficele, modelele, aranjamentele
de așez are și orice alte resurse de predare sunt în stare bună și gata de utilizare.
2) Regulile și procedurile de planificare implică gândirea normelor de clasă și a codului
de conduită pentru cursanți. Ei trebuie să știe ce fel de comportamente consideră că
cadrel e didactice sunt acceptabile și adecvate. Comportamentele profesorilor sunt, de
asemenea, prezentate aici. De exemplu, cursanții trebuie să știe că întârzierea la clasă
ar avea repercusiuni grave.

7
3) Deciderea impunerii de consecințe presupune ca profesorii s ă ia decizii cu privire la
repercusiunile care trebuie să urmeze un comportament particular. Cu alte cuvinte,
profesorii trebuie să știe ce comportamente să se consolideze și ce comportamente să
pedepsească. De exemplu, profesorii trebuie să informeze curs anții că tachinarea
celorlalți cursanți va duce la suspendarea din clasă pentru întreaga zi.
4) Regulile și procedurile de predare înseamnă că standardele comportamentului
acceptabil trebuie comunicate elevilor. De exemplu, elevii trebuie să cunoască
sistemul în care se vor desfășura lecțiile, cum ar fi ridicarea unei mâini atunci când
încercați să răspundeți la întrebări.
5) Începutul activităților școlare înseamnă că profesorii trebuie să ofere oportunități de
învățare elevilor. Nu este suficient să predați cur sanților, ci trebuie să fie implicați în
lecțiile care sunt conduse de profesor.
6) Dezvoltarea responsabilității cursantului implică ajutarea cursanților să devină
responsabili pentru propria lor comportament și muncă. Elevii trebuie să știe că
temele rămase incomplete vor fi întâmpinate de consecințe grave.
7) Organizarea instruirii indică capacitatea profesorului de a -și organiza munca astfel
încât să se potrivească tuturor cursanților din clasa sa, acomodând atât cursanții
încetini, cât și cei care le îndepli nesc în mod egal pe parcursul întregii lecții.
8) Clarificarea prezentărilor și direcțiilor către cursanți implică prezentarea conținutului
astfel încât elevii voștri să nu se piardă în timpul învățăturii. Adică trebuie să
cunoască punctul de plecare al profesorului și punctul de plecare al acestuia.
Prezentarea logică și sistematică oferă, prin urmare, cursanților tendința de a urma
lecția.
9) Monitorizarea comportamentului elevului înseamnă că profesorul trebuie să scaneze
în orice moment sala de clasă pen tru a se asigura că elevii sunt încă atenți și
concentrați. Un bun manager va identifica probleme în stadiile inițiale. Acesta este un
mod de a ne asigura că lecția nu pierde direcția și importanța. De exemplu, profesorul
trebuie să fie capabil să observe că elevii se plictisesc de lecție, astfel încât el sau ea
adoptă rapid o altă strategie pentru a îndura lecția.
10) Strategiile de planificare pentru a face față unui comportament necorespunzător
sugerează că profesorii trebuie să fie echipați cu abilități de manipulare a
comportamentelor care ar putea perturba lecția. Profesorul trebuie să poată acționa
imediat de fiecare dată când apare o problemă potențială. Prin urmare, este important
ca profesorul să anticipeze problemele și să le trateze. De exemplu, dac ă un băiat
teisează o fată, profesorul trebuie să știe cum să facă față unei situații de acest gen.
11) Oprirea comportamentului necorespunzător înseamnă că trebuie întreprinsă imediat
acțiunea promptă și subînțeleasă împotriva comportamentului inacceptabil. Cu toate
acestea, în abordarea situațiilor problematice, profesorul trebuie să fie consecvent și
ferm în ceea ce privește decizia luată. De exemplu, dacă profesorul a decis deja că
eliminarea cursanților din clasă care fac zgomot în clasă este adecvată, el sau ea
trebuie să respecte acea decizie dacă nu este necesar să o schimbați.

8
5. Motivarea elevilor

Sălile de clasă în care studenții înțeleg scopul muncii lor și au un sentiment de atașament
și responsabilitate față de propria lor persoană, împreună cu învățarea colegilor lor, vor avea
acel sentiment cald de apartenență. Învățarea are loc cel mai bine a tunci când elevii sunt
motivați și ghidat de organizarea și interacțiunea socială în și din clasă. Motivația poate fi de
succes pentru studenți, cu ajutorul profesorilor, părinților, colegilor lor și dorinței lor de a
învăța ceea ce se învață.
Motivarea p oate fi împărțită în două categorii: intrinsecă și extrinsecă. Motivația
intrinsecă este descrisă ca îndeplinind o sarcină pentru bucurie și pentru sentimentul de
realizare pe care o oferă în timp ce cu motivație extrinsecă, studentul completează pur și
simplu o sarcină de teamă de pedeapsă sau de a primi un premiu.
Stabilirea unor așteptări înalte pentru elevii dvs. est e esențială. Asigurați -vă că vă
cunoașteți studenții și că vă îngrijiți fiecare copil este, de asemenea, pertinentă. De asemenea,
identifi carea factorilor externi care pot provoca succes sau lipsa succesului va fi foarte
importantă. Autonomia pe care un profesor o prezintă elevilor este extrem de importantă
pentru succes în cadrul sălii de clasă. Un student ar trebui să fie capabil să se sim tă ca ceea ce
fac sau spun este luat în considerare de către profesor. Acest lucru nu înseamnă că profesorul
va schimba modul în care fac lucrurile, dar ele vor lua în considerare sentimentele și opiniile
elevilor lor.
Percepția unui student despre profeso rul său este critică și va juca un rol major în ceea ce
privește dacă copilul are sau nu succesul. Așteptările pe care un educator le pune pe elevii lor
vor forma în multe feluri modul în care cursul va învăța de la prima zi până la ultima. Un
profesor put ernic este unul care îi va oferi disciplinei și compasiunii. El sau ea va fi lider, dar
nu se teme să asculte și să înțeleagă nevoile studenților și, bineînțeles, să se adapteze la aceste
nevoi specifice atunci când este cazul.
Elevii se confruntă deseori cu sarcini care le par a fi descurajante și fără un sistem de
sprijin ar fi foarte ușor să vedem cum un copil ar putea pierde credința în capacitatea sa
de a face față unei provocări. De aceea este atât de important să puneți fiecare student pe
același ter en de joc. În acest fel, niciun student nu se va simți inferior, dar veți fi în
continuare capabil să vă asigurați că fiecare student este învățat și la nevoile specifice ale
acestuia. Elevii știu când sunt tratați diferit. Ei pot spune absolut dacă profes orul lor joacă
sau nu favorite în clasă.
6. Diferențe de dezvoltare

Deși sistemele pozitive de susținere a comportamentului produc rezultate puternice pentru
creșterea comportamentelor pro -sociale și scăderea rezultatelor negative în școlile
elementare, aces te sisteme sunt mai puțin implementate în licee.

9
Uneori, liceele au încercat să rezolve problemele comportamentale prin:
 Repetarea și repetarea consecințelor.
 Creșterea aversității consecințelor.
 Înființarea unor politici de nivel inferior sau a toleranței la zero.
 Excluderea elevilor de la "privilegiul" de a frecventa școala prin suspendări și
expulzări în afara școlii.
 Oferirea de metode alternative de completare a exp erienței de liceu în altă parte.
Aceste consecințe aplicate frecvent:
 Poate duce la cont rolarea mediului înconjurător.
 Ar putea să declanșeze și să întărească comportamentul antisocial.
 Să schimbe responsabilitatea și responsabilitatea educațională departe de școală.
 Poate devaloriza relațiile student -profesor.
 Mărește relația dintre comport amentul academic și cel social .
Atunci când sunt implementate în licee, sistemele de management de clasă bazate pe
prevenire:
 Creați și promovați o climă pozitivă a școli.
 Îmbunătățiți angajamentul elevilor față de școală.
 Învățați și recompensați abilitățile sociale individuale ale elevilor.
 Desfaceți și monitorizați comportamentele și interacțiunile antisocialiste.
Datorită diferențelor de dezvoltare dintre elevii de liceu și cei de liceu, trebuie făcute
adaptări la stra tegiile de management ale clasei. Iată câteva exemple:
 Permiteți elevilor să se implice în dezvoltarea și punerea în aplicare a obiectivelor.
Elevii vor fi implicați din ce în ce mai mult în strategiile de management al clasei,
dacă le dați o responsabilit ate colaborativă în crearea și implementarea așteptărilor.
 Asteptările de comportament la fel ca tine în școala primară; nu presupuneți că elevii
de liceu înțeleg așteptările sociale.
 Rețineți: nu toți elevii de liceu sunt motivați de succesul academic s au succesul social.
Oferă elevilor asistență individuală în identificarea a ceea ce ar găsi consolidarea.

7. Concluzie

În concluzie, pentru a deveni un profesor eficient, una dintre competențele și experiența de
care aveți nevoie este să aveți strategii de management în clasă. Potrivit Burden (2004) a spus
că, profesorii cu abilități și experiență pentru a gestiona sălile lor de clasă, sunt capabili să
stabilească mediu favorabil va învățare este accentul principal. Prin urmare, managementul

10
clasei este un proces continuu care necesită răbdare, adaptare și planificare eficientă.
Stabilirea unei strategii eficiente care cons tă în reguli, proceduri și rutine este mult mai
probabil să reducă la minimum perturbările și să maximizeze oportunitățile de învățare.
După cum reiese din revizuirea literaturii, strategiile de management al clasei împiedică
comportamentele perturbatoare. Strategiile ineficiente de management cu comportamente
disruptive în sala de clasă vor obliga unii profesori profesioniști să se ardă și, probabil, să
părăsească profesia de profesor. În înțelegerea principiilor strategiilor de management al
clasei și în stabilirea și implementarea unei strategii pozitive de management al sălii de clasă,
se va reduce arderea cadrelor didactice și îmbunătățirea procesului de învățare.
8. Bibliogra fie

Frasineanu, E. (2014). Pedagogie.Managementul clasei de elevi. Craiova: SITECH.
R., I. (2005). Managementul clasei de elevi. Iasi: Polirom.
R., I. (2005). Managementul și gestiunea clasei -Fundamentele teoretico -metodologice. Iasi: Polirom.