Managementul Calitatii In Transportul Maritim. Studiu de Caz In Cadrul S.c. Logistic Services S.r.l

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………….

CAPITOLUL I ELEMENTE TEORETICE PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII ÎN TRANSPORTUL MARITIM………………………………………………………………..

1.1. Factorii de succes ai unui sistem de managementul calității

1.2Particularitati privind asigurarea calității în furnizarea serviciilor de transport

CAPITOLUL II S.C. LOGISTIC SERVICES S.R.L. – PREZENTAREA GENERALĂ FIRMEI…………………………………………………………………………………..

2.1. Prezentarea de ansamblu a unității economice………………………………….

2.2. Principalii indicatori de performanta………………………………………………

2.2.1 Piata si problemele concurentiale specific…………………………………..

2.3. Obiectivele de dezvoltare………………………………………………………………………..

2.3.1. Structura organizatorică………………………………………………………………………..

CAPITOLUL III PROCEDURA DE DERULARE A UNUI EXPORT/IMPORT IN CADRUL SOCIETATII SC LOGISTIC SERVICES SRL

3.1 Aspecte generale

3.2 Cantitatea si calitatea obiectului contractului extern in cadrul SC LGS SRL…………….

3.3 Expeditia si transportul international-verificari obligatorii in cadrul SC LGS SRL ……………………………………………………………………

CONCLUZII……………………………………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………

ANEXE

INTRODUCERE

Transportul maritim , care asigura cca. 80 % din transportul total de marfă care face obiectul schimburilor internaționale. Importanța sa este cu atât mai mare pentru economia mondială, cu cât—spre deosebire de transporturile feroviare sau rutiere, care pot sa asigure deplasarea marfurilor/persoanelor numai in interiorul continentelor—este singurul mod de transport care poate sa asigure deplasarea unor cantitați foarte mari de marfă la nivel intercontinental și singurul care poate să lege continentele intre ele (excluzând transportul aerian, care insa nu poate să asigure deplasarea unor mari cantitați de mărfuri); este singurul mod de transport care contează cu adevărat in comerțul internațional, controlul mărilor printr-o flota comercială fiind mult mai importantă decât controlul comerțului terestru, care de cele mai multe ori trebuie să se continue pe mare. Cu alte cuvinte, marea inseamnă bogăție.

Având in vedere importanta pe care o are in fiecare stat transportul maritim, oricare tara care are capacitatea financiara de a intretine o flota comerciala recurge imperativ la construirea sau achizitionarea de nave comerciale; iar la nivel international, pentru a se putea asigura cooperarea in domeniul transporturilor maritime si pentru a se putea promova acest mod de transport, statele au consimtit sa devina membre ale IMO (Organizatiei Maritime Internationale) care are sediul la Londra.

Rolul principal al transporturilor maritime este de a asigura legătura între producție și

consum, obiectivulfundamental fiind acelade a asigura în permanență un flux de materii prime

către sectorul industrial productiv și de a deplasa în timp util apoi produsele finite către piețele de

desfacere și consumatori. Transporturile maritime, prin legătura strânsă cu industria construcții

lor navale, pot avea un efect multiplicator în economie, prin antrenarea unor industrii sau sectoare economice conexe. Dincolo de acest efect multiplicator, importanța transporturilor maritime a fost recunoscută și prin prisma locurilor de muncă pe care lecreează

și a veniturilor importante aduse bugetelor naționale.

În al doilea rând, s-a avut în vedere rolul deosebit de important jucat de transporturile maritime

la nivel comunitar, acest mod de transport reprezentând principalul mijloc de realizare a im

porturilor și exporturilor U.E,aproximativ 40% din mărfurile importate și 70% din mărfurile exportate la nivelul U.E. sunt transportate pe cale maritimă.

CAPITOLUL I

ELEMENTE TEORETICE PRIVIND

MANAGEMENTUL CALITĂȚII ÎN TRANSPORTURI

1.1. Factorii de succes ai unui sistem de managementul calității

Managementul calității este eficient atunci când funcționează în practică – ca teorie rămâne fără efect.

Managementul calității este o problemă colectivă. Conducerea firmei este responsabilă pentru crearea premiselor procesului de îmbunătățire a calității, ea însăși trebuie să participe actic în acest proces, și să stimuleze totodată implicarea tuturor angajaților.

Toți angajații participă la asigurarea unei calități superioare și la menținerea ei pe termen lung în cadrul tuturor proceselor. Fiecare trebuie să se implice în realizarea acestor deziderate. Fiecare trebuie să știe și să poată descrie în ce constă activitatea sa. Fiecare poate să facă propuneri de schimbări raționale în cadrul locului său de muncă.

În esență, orice firmă urmărește să ofere și să vândă produse clienților (mărfuri sau servicii). Aceste produse se confruntă cu cerințele de calitate ale clientului. Calitatea produsului este bună atunci când se conformează cerințelor referitoare la fiecare dintre caracteristicile sale. Pentru a atinge o calitate bună a produselor, a obține profit și a urmări realizarea altor obiective (de exemplu satisfacția angajaților, protecția mediului, suportabilitate socială) este necesară o sistematică eficientă, un sistem de management.

Managementul calității constă în planificarea și implementarea tuturor măsurilor necesare pentru modelarea produselor și proceselor dintr-o întreprindere, astfel ca cerințele tuturor grupelor implicate (clienți, furnizori, angajați, acționari) să fie satisfăcute.

Evident, această sarcină nu este ușoară. De aceea, pentru realizarea ei este nevoie de un sistem performant și inteligent – un sistem de managementul calității.

Un sistem de managementul calității constă dintr-o structură organizațională, din metodele, procedurile și resursele necesare pentru satisfacerea cerințelor calității.

Conceptele cheie ale managementului calității sunt următoarele:

orientarea către client – fiecare angajat din întreprindere trebuie să știe cum și în ce măsură își poate aduce contribuția la creșterea gradului de satisfacție a clientului. Cu cât cerințele clienților sunt mai bine reflectate în cadrul sistemului de managementul calității, cu atât contribuția sistemului la succesul firmei va fi mai mare.

claritatea politicii calității – cu cât conducerea firmei va formula mai clar și mai exact sarcinile și obiectivele, cu atât procesele vor putea fi organizate mai eficient.

tructurarea sistematică și eficientizarea proceselor de muncă – accentul cade pe “sistematic”, fără de care ne vom confrunta cu procese incomplete, neconcordanțe și în cele din urmă cu calitatea nesatisfăcătoare a produselor și serviciilor.

implicarea angajaților – de multe ori, angajații renunță să semnaleze problemele existente. Managementul calității trebuie să adopte o poziție în care orice angajat trebuie încurajat să semnaleze erorile și disfuncționalitățile chiar dacă nu are o propunere concretă de remediere. Ulterior se va lucra în comun la găsirea unei soluții.

adaptarea flexibilă a sistemului de managementul calității la noi exigențe – un sistem optim de managementul calității este conceput pentru situația particulară a firmei dintr-un anumit moment. Firesc, sistemul trebuie astfel elaborat încât să permită în orice moment o adaptare flexibilă la noi exigențe. Managementul calității este un proces viu. Nici elementele, nici structura sistemului nu trebuie să se transforme în impedimente.

comunicarea deschisă pe tema procesului de îmbunătățire a calității – implicarea tuturor angajaților în acest proces presupune completa lor informare. Angajații trebuie să primească numai informațiile de care au nevoie pentru a-și îndeplini optim sarcinile. Trebuie purtate dicuții deschise cu toți angajații despre punctele tari și punctele slabe ale proceselor, căutând răspuns la întrebarea: “ce îmbunătățiri se pot aduce?”.

1.2 Particularitati privind asigurarea calității în furnizarea serviciilor de transport

Alocarea resurselor

Asigurarea resurselor necesare furnizării serviciilor constituie o componentă cheie a sistemului de management. Trebuie identificate și puse la dispoziție resursele adecvate serviciilor contractate, astfel încât acestea să poată fi furnizate în condițiile stabilite. Categoriile de resurse implicate sunt:

– resurse materiale (mijloace de transport, piese de schimb, mijloace de comunicare, combustibil, lubrifianți, alte consumabile);

– resurse financiare (pentru plata ratelor în cazul achiționării de mijloace de transport în leasing, taxe portuare, de autostradă, achiziții de consumabile etc.);

– resurse umane (șoferi sau membri de echipaj cu licențe (carnet, brevet etc.) valabile, personal instruit pentru procesele suport);

– resurse informaționale (condiții de utilizare a mijloacelor de transport, specificații de operare, stivuire și transport a mărfurilor, informații de trafic și vreme, documente utilizate etc.).

Pentru alocarea corespunzătoare a resurselor firmele de transport trebuie să identifice și să evalueze periodic furnizori de material, combustibil și, după caz, personal astfel încât să își poată păstra capabilitatea de a păstra nivelul calitativ al serviciilor oferite.

Standardele de profil recomandă o evaluare riguroasă pentru următorii furnizori:

– servicii de închiriat sau leasing pentru vehicule;

– mentenanța sau inspecția vehiculelor;

– curățarea vehiculelor sau spațiilor pentru marfă;

– vulcanizări;

– verificarea și calibrarea tahografelor și altor echipamente de măsurare;

– instruire;

– depozitare;

– programe software;

– logistică și asistență clienți;

– întreținere infrastructură feroviară.

O atenție mărită trebuie dată situațiilor în care serviciile oferite sunt parțial subcontractate. Această situație apare deseori în cazul serviciilor de transport door-to-door, având în vedere diversitatea rutelor și condițiilor de reglementare din diferite țări .

Proiectarea și dezvoltarea serviciului

Proiectarea și dezvoltarea de produse / servicii sunt tratate de standardul ISO 9001 în clauza 7.3. Trebuie să observăm faptul că această clauză adesea nu este adresată în cadrul sistemelor de management al furnizorilor de servicii, fiind considerată ca neaplicabilă. În cazul furnizorilor de servicii de transport trebuie să remarcăm aplicabilitatea ei mai ales în cazul transportului de mărfuri pe rute regulate (de ex. transport maritim de linie), dar și în cazul transportului de pasageri. Etapele proiectării și dezvoltării serviciului trebuie să fie următoarele:

*planificarea;

*determinarea elementelor de intrare și ieșire;

*analiza;

*validarea;

*controlul modificărilor.

Elementele critice ale proiectării și dezvoltării serviciilor de transport sunt date de capacitatea de a identifica și lua în considerare toate elementele de intrare relevante și de a estima cu o precizie cât mai bună factorii care ar putea perturba buna furnizare a serviciilor ducând la întârzieri sau avarii ale mărfurilor transportate.

Planificarea furnizării serviciului

Urmând ciclul Deming planifică-execută-verifică-acționează, furnizarea serviciilor de transport trebuie să debuteze cu o planificare adecvată. În acestă etapă, luând în considerare obiectivele definite pentru activitățile operaționale, trebuie definite elementele necesare furnizării serviciului incluzând:

*verificarea furnizării (raportări și documente de primire a mărfurilor);

*validare (realizarea de transporturi de validare pentru analiza timpului între diferite puncte și în condiții diferite de trafic, analiză de consumuri și condiții specifice rutei);

*monitorizare (raportări periodice privind distanțe parcurse, condiții de trafic, consumuri ș.a., înregistrări tahograf etc.);

*inspecție (primire-predare mijloc de transport, inspecția spațiilor de încărcare, inspecții tehnice);

*criterii de acceptare (timp de livrare, pierderi admise);

*înregistrări (mate’s receipt, cargoplan etc.).

Planificarea serviciilor de transport presupune, mai ales în cazul serviciilor de linie un grafic de furnizare, în care factorul timp este unul extrem de important. Mijloacele de transport sunt alocate în funcție de comenzile primite sau de graficul de furnizare rezultat din analizele de trafic, o realocare dinamică a acestora fiind uneori necesară. Pentru perioadele cu solicitări crescute de servicii furnizorul poate avea parteneriate pentru subcontractarea parțială sau totală a transportului pe anumite rute. În acest caz externalizarea presupune o evaluare corespunzătoare a partenerului și ținerea sub control a procesului subcontractat. Astfel de parteneriate, cu planificări comune pe rute date, se utilizează deseori și în cazurile în care doi sau mai mulți operatori nu au cantitatea de marfă i până la nivelul capacității mijlocului de transport (de ex. utilizarea aceleiași aeronave de două linii aeriene pentru o anumită rută). Planificările includ, după caz, puncte și cantități de aprovizionare cu combustibil, alimente,

apă, lubrifianți și alte consumabile, schimburi de echipaj etc.

Contractarea și relația cu clientul

Contractarea serviciilor de transport, chiar realizată prin intermediul unui broker, trebuie să ia în considerare clarificarea tuturor cerințelor clientului și confirmarea posibilităților ca furnizorul să le satisfacă. La contractare trebuie să se țină cont de fiecare dată de particularitățile mărfurilor transportate, precum și de condițiile de transport (vreme, infrastructură, limitări legale etc.). Comunicarea cu clientul va trebui să includă prezentarea tuturor particularităților considerate importante, chiar dacă clientul nu a cerut lămuriri asupra rspectivelor aspecte. Menținerea unei comunicări eficace este o condiție esențială pentru derularea în bune condiții a contractului și evitarea reclamațiilor. Firma de transport are obligația de a informa clientul său cu privire la apariția oricăror situații neprevăzute și fie pregătită să ia în timp scurt măsuri de limitare a eventualelor efecte negative asupra sănătății persoanelor implicate, a siguranței mărfurilor și de protejare a mediului înconjurător. După furnizarea serviciilor firma de transport va trebui să consulte clientul asupra modului în care acesta a fost satisfăcut de serviciile oferite. Adesea consultarea este realizată pe baza unui chestionar care include un număr restrâns de întrebări cu posibilitatea alegerii dintre răspunsuri propuse sau a unui nivel considerat adecvat. Subiectele adresate de un astfel de chestionar includ:

– percepția generală asupra serviciilor furnizate;

– punctele slabe (sunt selectate cele identificate ca fiind importante);

– puncte forte (sunt menționate cele cunoscute pentru a se confirma menținerea lor);

– alte servicii se ar mai dori să contracteze (dintr-o listă de servicii conexe).

De obicei, după fiecare întrebare există un spațiu în care cel care răspunde este invitat să comenteze răspunsul său, dacă dorește acest lucru. La final există practica unor întrebări deschise prin care se solicită propuneri de îmbunătățire. Utilizarea practicilor de colectarea a feedback-ului se constituie într-o sursă reală de identificare a oportunităților de îmbunătățire, dar și contribuie la imaginea firmei, arătând interesul acesteia pentru satisfacerea clienților săi și pentru îmbunătățirea continuă.

Controlul furnizării serviciului

Ținerea sub control a furnizării serviciilor de transport se constituie în elementul cheie în operarea sistemului de management al calității. Pentru realizarea unui control eficace, sistemul de management trebuie să includă proceduri operaționale, disponibile persoanelor implicate în operarea proceselor de bază, care să definească etapele furnizării serviciului, împreună cu toatele elementele esențiale de control operațional. Aceste elemente trebuie să includă condițiile de pregătire a spațiilor de încărcare și trimiteri la specificațiile caracteristice fiecărui tip de marfă, echipamentele de măsurare și monitorizare care vor fi folosite (cântar, termometru etc.), instrucțiunile specifice tipurilor de mărfuri transportate, cu privire la operare, stivuire, amarare, transport. O atenție crescută în definirea elementelor de control operațional, mai ales în cazul transportului de mărfuri periculoase, trebuie să includă prevederi referitoare la utilizarea echipamentului de protecție și instruirea personalului cu privire la intervenția în cazul unei situații de urgență. Cu privire la operațiunile de încărcare-descărcare, procedurile operaționale sau instrucțiunile de lucru trebuie să prevadă:

-inspecția mărfurilor înainte de încărcare;

– condiții de amarare a mărfurilor;

– echipamentele și sculele utilizate în manipularea mărfurilor sau pachetelor;

– condiții de curățenie a spațiului de încărcare;

– substanțe utilizabile pentru curățirea spațiilor de încărcare;

-în cazul mărfurilor periculoase lichide, certificarea furtunelor și condițiile de temperatură și presiune;

– incompatibilitățile dintre diferitele mărfuri transportate.

Operațiunile de transport includ și alte prevederi generale, așa cum cele arătate mai jos:

o instruirea șoferilor;

o prezența la bord a documentelor mijlocului de transport și ale mărfurilor;

o inscripționarea vehiculului;

o utilizarea rutelor recomandate;

o selectarea parcărilor.

În cazul transportului internațional trebuie să fie disponibile condițiile de reglementare specifice fiecărei țări tranzitate și trebuie luate în considerare particularitățile punctelor de tranzit, atât din punct de vedere al formalităților, cât și în ceea ce privește timpul estimat de așteptare. O atenție deosebită este cerută de managementul calității pentru asigurarea condițiilor corespunzătoare de păstrare a mărfurilor transportate. Este important ca de fiecare dată să fie disponibile specificațiile elaborate de producător, luându-se în considerare, în mod special în cazul mărfurilor perisabile, limitele stabilite pentru diferiți parametri precum temperatura, durata transportului etc. Asigurarea cu continuitate a trasabilității informațiilor bazate pe o bună identificare a fiecărei partide de marfă este o condiție esențială în serviciile de transport. Utilizarea programelor informatice și a schimbului electronic de date cu privire la mărfurile transportate sunt astazi elemente indispensabile ale transportului modern. Nici nu este de imaginat cum s-ar realiza cargoplanul unei nave portcontainer cu o capacitate de 10.000 de TEU9, fără utilizarea programelor informatice și nici cum s-ar stabili ordinea de încărcare-descărcare a containerelor în diferitele porturi de pe ruta de navigație. Sistemul de management al calității trebuie să stabiliească, de asemenea, modul în care este realizat controlul echipamentelor de măsurare și monitorizare. Verificarea, calibrarea sau etalonarea acestora trebuie să fie făcute de companii specializate și să fie menținute înregistrări care să demonstreze validitatea acestor operațiuni.

Controlul serviciului neconform și implementarea acțiunilor preventive / corective

Deși fiecare firmă depune cu continuitate eforturi pentru îndeplinirea cerințelor definite de reglementări și contracte, abateri de la acestea pot să apară oricând. De aceea, personalul trebuie să fie instruit asupra potențialelor neconformități și a modului de intervenție pentru tratarea lor. Standardele privind sistemele de management includ de fiecare dată clauze privind controlul neconformităților, acțiuni preventive și corective. Practica implementării sistemelor de management al calității a condus la existența, în cadrul fiecărui astfel de sistem, a procedurilor care tratează toate aceste aspecte. La identificarea unei neconformități (nerespectare a unei cerințe) persoana responsabilă trebuie să inițieze în timp util tratarea acesteia.

Pentru aceasta se impune o analiză atentă a cauzei care a generat neconformitatea și inițierea unei corecții, care să elimine efectele ei, precum și a unei acțiuni corective, care să elimine cauza generatoare a deficienței. O implementare corectă a sistemului de management presupune capacitatea persoanelor responsabile de a propune corecții și acțiuni corective, pe care să le pună în aplicare în termenele aprobate și care să își demonstreze eficacitatea. La finalizarea termenelor de implementare o altă persoană stabilită de conducere trebuie să verifice rezultatelor măsurilor luate. Standardele impun menținerea de înregistrări cu privire la aspectele privind tratarea neconformităților (analiza cauzei, corecție, acțiune corectivă, responsabil, termen, analiza eficacității implementării), acestea constituindu-se în elemente de intrare ale analizelor periodice realizate de management. Atunci când sunt identificate semnele timpurii ale unei deficiențe trebuie stabilite acțiuni preventive, care să elimine apariția potențialei neconformități. Acțiunile corective și preventive pot fi inițiate cu ocazia auditurilor interne sau externe ale sistemului de management, precum și ca urmare a inspecțiilor sau controalelor efectuate de autorități. Redactarea rapoartelor de neconformitate, acțiuni corective sau preventive trebuie să fie făcută cu claritate, evidențiind deficiența identificată, cerința încălcată, cauza, modul în care aceasta afectează serviciul furnizat, precum și alte informații considerate ca fiind relevante. Neconformități ale serviciilor de transport pot fi:

-accidente sau incidente;

-nerespectarea termenelor de livrare;

-avarii ale mărfurilor transportate;

-nerespectarea condițiilor de operare, stivuire, transport.

Rezultatele analizei datelor cu privire la condițiile de trafic, vreme, accidente sau incidente ale altor mijloace de transport sau înregistrate de alți furnizori de profil se pot constitui în surse de acțiuni preventive, de natură să evite potențialele neconformități. Controlul și tratarea neconformităților se constituie în procese ce sunt evaluate cu ocazia fiecărui audit. Constatarea ineficacității acestor activități atrage după sine riscul suspendării certificatului de conformitate și chiar punerea în discuție a retragerii acestuia. De asemenea, înregistrarea unor accidente cu urmări grave, generate de un control operațional ineficace poate conduce la pierderea certificatul de conformitate al sistemului management al calității. Luarea cu consecvență a măsurilor prevăzute de procedurile operaționale și menținerea înregistrărilor adecvate, în condițiile asigurării unui nivel de pregătire corespunzător pentru personalul implicat în furnizarea serviciilor de transport sunt condiții strict necesare pentru desfășurarea în siguranță a acestor activități.

Analiza efectuată de management

Periodic managementul de vârf al companiei trebuie să analizeze rezultatele sistemului de management al calității și să stabilească măsuri de natură să îmbunătățească procesele și serviciile oferite. O astfel de analiză se bazează pe date colectate pentru întreaga perioadă de timp ce face obiectul analizei și pe concluziile coordonatorilor de procese cu privire la datele colectate. Elementele de intrare ale analizei periodice a managementului privind sistemul de managementul calității sunt arătate în figura 5.1. Atunci când sunt discutate rezultatele auditurilor sunt luate în considerare, ori de câte ori este cazul:

-auditurile interne;

-auditurile organismelor de certificare;

-auditurile de secundă parte realizate de clienți sau reprezentanți ai acestora;

-audituri ale autorităților (de ex. auditul privind managementul securității navei realizat de Autoritatea Navală).

Tot în aceeași parte a analizei sunt prezentate rezultatele diferitelor inspecții sau controale ale autorităților (Registrul Auto, Autoritatea Rutieră, Autoritatea Aeronautică etc.).

Figura 1.1 Elemente de intrare ale analizei efectuate de management

Sursa : Costel Stanca- MANAGEMENTUL CALITĂȚII ÎN TRANSPORTURI

Atunci când în urma efectuării auditurilor, inspecțiilor sau controalelor au fost identificate deficiențe sau condiții care ar putea conduce la astfel de deficiențe trebuie inițiate de fiecare dată acțiuni corective sau preventive. Rezultatele acestor acțiuni sunt, de asemenea, discutate în cadrul analizei conducerii. O importanță adecvată trebuie să fie dată propunerilor de îmbunătățire și recomandărilor formulate cu ocazia auditurilor sau inspecțiilor. Urmare analizei elementelor de intrare conducerea organizației trebuie să formuleze măsuri care să aibă drept rezultat îmbunătățirea proceselor și a serviciilor (produselor) furnizate. De fiecare dată, cu acestă ocazie se stabilesc și resursele alocate pentru măsurile de îmbunătățire stabilite. Următoarea analiză efectuată de management va trebui să aibă drept elemente de intrare și rezultatul măsurilor de îmbunătățire stabilite la analiza anterioară.

CAPITALUL II

PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

2.1. Prezentarea de ansamblu a unității economice

Societatea comercială “S.C. LOGISTIC SERVICES S.R.L.” este o persoană juridică română prestatoare de servicii, constituită sub formă de societate cu răspundere limitată și își desfășoară activitatea în conformitate cu Prevederile statutului, ale Legii nr. 31/1990, Codului Comercial roman și al altor reglementări legale aplicabile. Firma este condusă de o Adunare Generală a Acționarilor, administratorul fiind unul din cei doi acționari ai săi și deasemenea capitalalul firmei este unul privat conform legii societăților comerciale divizat în doua părți sociale. Sediul social al firmei este în Constanta, strada Fulgerului nr 97, etaj 2, biroul 2 .

Prin serviciile pe care le oferă dorește să vină în întâmpinarea nevoilor clienților săi astfel încât să devină un partener de încredere în colaborările viitoare. Una din principalele misiuni ale companiei este de a îndeplini obiectivele clienților prin calitate superioară oferită la prețuri minime. Personalul firmei este pregătit în mod constant în training-uri organizate de companie. Serviciile oferite, dar mai ales calitatea acestora sunt atu-urile care îi recomandă.

Statut juridic

S.C. LOGISTIC SERVICES SRL este o socieatecomerciala cu forma juridica de societatepeactiuni cu duratanelimitatasi cu un capital social de 200 ron. Aceasta a fost infiintata in anul 2005, fiind inregistrata la Oficiul Registrului Comertului Constanta sub numarul J13/ 2731/2005, CUI RO 17896240. Capitalulsocietatiieste integral numerar. Actiunilesunt nominative.

Profil de activitate

Angajarea transporturilor maritime containerizate se face prin intermediul unor linii de containere care dispun de nave proprii si subcontractante cu expedieri saptamanale catre toate porturile lumii.

Colaborarea societatii Logistic Services Srl se deruleaza cu toate liniile active in momentul actual pe piata , CMA CGM ROMANIA(CMA-CGM), CHINA SHIPPING ROMANIA(CSR), BOSPHORUS SHIPPING(BSA),HAPPAG LLOYD (HUB), MAERSK LINE(MSK), MSC ROMANIA(MSC), TRANSTERRA LOGISTIC(NYK), ROMAR AGENCY,SAFMARINE ROMANIA, TEAM LOGISTICS(TLS),ZIM ROMANIA;

Cu ajutorul retelei noastre de agenti maritimi din intreaga zona a Asiei, de unde provine cel mai mare trafic de containere la import, va putem colecta marfurile Dvs. din orice locatie interna mentionata si apoi le vom incarca in containere pentru a fi expediate din cel mai apropiat port catre Romania.

Pe langa transportul containerizat al marfurilor generale, cu containere Standard de 20'/40', ne ocupam cu succes si de expedierea marfurilor agabaritice cu incarcare pe containere speciale tip Flat Rack, Open Top, Platforme, precum si de transportul marfurilor congelate cu containere frigorifice, tip Reefer.(Anexa nr.4)

Sigla societatii

Activitateapreponderenta, conform CAEN este 5222 "Activitati de servicii anexe transporturilor pe apa”

Transport containerizat

FCL (container complet) & LCL (grupaj)
S.C. LOGISTIC SERVICES S.R.L opereaza transporturi maritime containerizate catre si dinspre portul Constanta, precum si transporturi intre orice alte porturi externe. Folosind serviciile noastre puteti alege sa transportati marfa dumneavoastra in containere complete sau in regim de grupaj oriunde in lume.

FCL reprezinta abrevierea pentru Full Container Load (container incarcat complet cu marfa). Termenul de FCL este folosit in serviciul de transport maritim si descrie expedierea unui container complet de marfa dintr-un loc in altul. FCL asociaza de obicei un expeditor si un destinatar. Expedierea in container complet aduce de obicei un cost mai mic decat expedierea vrac a aceleasi partide de marfa.
LCL reprezinta abrevierea pentru Less than Container Load (transport in regim de grupaj). LCL este una dintre cele mai economice (din punct de vedere a costului, dar implicand un timp de tranzit mai mare ) modalitati de expediere, ce pot fi regasite in sectorul transportului containerizat international. Pentru clientii care nu au suficienta marfa pentru a umple un container intreg, transportul de tip LCL este solutia potrivita ce ofera aceleasi servicii si aceeasi frecventa a navelor precum transportul de tip FCL.
S.C. LOGISTIC SERVICES S.R.L furnizeaza o gama completa de servicii de transport maritim si servicii conexe acestuia, incluzand (dar nelimitandu-se la) urmatoarele:
• Expedierea marfii din/spre Romania din/spre orice locatie din lume
• Cross bookings- expedierea marfii din/spre orice loc din lume
• Servicii de grupaj
• Procesarea si verificarea documentelor specifice
• DOOR DELIVERY atat pentru import cat si pentru export din/spre Romania
• Transport intern rutier sau feroviar
• Transbordarea marfii din/in container in/din alte mijloace de transport

Principalele atribute ale serviciilor noastre sunt: 

– SIGURANTA – printr-un partener de incredere
– STABILITATE – prin perfectele contacte internationale
– FIABILITATE – prin excelentele relatii cu autoritatile locale
– ADAPTABILITATE – prin solutiile personalizate de logistica
S.C. LOGISTIC SERVICES S.R.L ofera o varietate de servicii conexe transportului de marfa vrac, ce include: urmarirea traseului marfurilor si a momentului cand acestea sunt gata de incarcare in port, supervizarea operatiunilor de incarcare, servicii de agenturare, furnizarea rapida de solutii in situatii limita si neprevazute, intocmirea si transmiterea de rapoarte necesare eficientizarii operatiunilor de descarcare/manipulare la destinatie.

2.2. Principalii indicatori de performanta

2.2.1 Piata si problemele concurentiale specifice

Poziția transportului maritim în sistemul de transport internațional modern

Sistemul de transport internațional modern cuprinde infrastructura rutieră, căile ferate, căile

navigabile interioare, liniile maritime și serviciile de transport aerian, fiecare dintre acestea

utilizând mijloace de transport diferite. În practică, acest sistem acoperă

trei arii diferite:

a.transportul inter-regional, deservit de transportul maritim și de cel aerian,

b.transportul costier careasigură transportul mărfurilor pe distanțe mici, cel mai adesea

distribuind mărfurile aduse pe cale maritimă

c.transportul terestru care include transportul rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare.

În anumite cazuri, concurența între modurile de transport este evidentă: transportul feroviar

concurează cu transportul rutier,transportul costier concurează cu cel feroviar și cu cel rutier,

iar transportul maritim concurează cu transportul aerian în cazul mărfurilor ce nu sunt voluminoasedar au ovaloareridicată.

Cu toate acestea, în cazul în care costul transportului deține un procent important încostul total al mărfurilor transportate, concurența se poate manifesta inclusiv între moduri de transport specifice unor arii diferite. De exemplu, în cazul materiilor prime vrac ce se transportă de regulă pe mare, poate exista uneori concurență din parteatransportului feroviar. De multe ori,industriile ce utilizează astfel dematerii prime(termocentrale, uzine siderurgice ș.a.)au posibilitatea de a alege, în funcție de costuri, fie varianta importurilor (unde, de regulă, mărfurile sunt transportate pecale maritimă), fie ceaa folosirii resurselor interne (unde, de regulă, mărfurile sunt transportate pe căile ferate). În cazul mărfurilorperisabile, concurența se manifestă direct între transporturile aeriene, caracterizate printr-o viteză de deplasare ridicată, și cele maritime,care se repoziționează pe această piață prin îmbunătățirea permanentă a vitezelor de deplasare și prin introducerea containerelor frigorifice.

Deși anumite moduri de transport se află în concurență intensă, evoluția și progresul tehnic depind exclusiv de cooperarea strânsă între aceste moduri de transport.

Scopul acestei cooperări este acela dea asigura în final beneficiarului un serviciu rapid, sigur și de calitate. De exemplu, această cooperare se poate materializa prin dezvoltarea unor terminale portuare care să permită transferul rapid al mărfurilor de pe o navă maritimă într-o barjă, tren de mărfuri sau camion. Exemple de astfel de cooperări sunt destul de numeroase. Atât cerealele, cât și minereurile de fier, care sunt transportate,de regulă, pe mare de nave de mare capacitate, sunt transferate la nivelul porturilor maritime prin utilaje de încărcare-descărcare specializate fie în nave de coastă, fie în barje sau trenuri de marfă pentru a ajunge în cele din urmă la beneficiar. Containerizarea este un exemplu al coperării între diferite moduri de transport. Utilizarea unor standarde internaționale a facilitat transportul mărfurilor containerizate atât pe cale maritimă, cât și pe căile ferate sau rutiere.

Ca orice mod de transport, transportul maritim are ca rezultat deplasarea efectivă a mărfurilor din punctul A în punctul B. Rezultatul acestei activități nu este unul material, nu este un

produs finit, palpabil. Dar pentru că mărfurile ce pot fi depl

asate pe mările și oceanele lumii sunt extrem de variate, transportul maritim s-a dezvoltat treptat într-o industrie extrem de complexă.

Companiile de transport maritim furnizează servicii diferite de transport tocmai pentru a răspunde nevoilor diferite ale beneficiarilor, fapt ce a dat naștere unei puternice segmentări a industriei.

Industria de transport maritim,în funcție de caracteristicile mărfurilor transportate, cuprinde trei segmente importante:

a)transportul maritim al mărfurilor vrac (bulk shipping),

b)transportul maritim de linie(liner shipping)

c)transportul maritim specializat(specialized shipping).

In activitatea de transport nu sunt implicate doar firmele de transport si marfa. Unul dintre participantii activi care joaca un rol importat este casa de expeditie, adica intermediarul din aceasta piata. Practic, misiunea caselor de expeditie este de a gestiona optim cererile si ofertele astfel incat sa „calculeze” varianta potrivita atat pentru companiile care doresc sa transporte marfa cat si pentru transportatori.

O casa de expeditii se remarca in piata prin capacitatea de a raspunde cerintelor de transport pentru toate tipurile de marfuri si catre toate destinatiile, atat nationale cat si internationale. Prin obiectul activitatii lor, acesti brokeri din domeniu isi asuma o responsabilitate egala cu cea a transportatorului, in traseul pe care marfa il strabate pana a ajuge la destinatie.

Chiar daca in ultimul an volumul marfurilor transportate pe cale rutiera a scazut cu 6,5%, atat serviciile logistice cat si apelurile catre casele de expeditie s-au dezvoltat, companiile apeland din ce in ce mai mult la ele. Si pentru transportatori este convenabil sa fie partenerii unei case de expeditie deoarece astfel orarul lor se umple mai repede si mai eficient, iar cursele one-way sunt eliminate.

Activitatea caselor de expeditie – dificultati si oportunitati

Din punct de vedere al oportunitatilor ivite, pentru operatorii logistici a fost un an in care s-a pus accent pe calitatea si eficienta serviciilor oferite si pe adaptabilitate la cerintele clientilor. In ceea ce priveste dificultatile intampinate, inflatia si reducerea alarmanta a volumului de consum, stagnarea economiei, au dus la mare parte din problemele ivite.

Relatia noastra cu transportatorii s-a „sudat” mai mult in ultima perioada si datorita crizei financiare. Transporatorii au inteles ca e foarte important sa ai un partener stabil, care-ti aduce volume zilnic. Multi dintre transportatorii mici au disparut. Pe piata au ramas active companiile medii care au stiut sa se adapteze si sa treaca de aceasta perioada grea. Noi am avut mereu un portofoliu de transportatori devotati. Sub indrumarea noastra, ei au crescut odata cu noi, s-au adaptat tipului nostru de activitate si cerintelor clientilor nostri.

Principalele dificultati pe care transportatorii acuza ca le-ar ingreuna activitatea sunt cresterea preturilor la carburanti, starea precara a infrastructurii, concurenta neloiala, recuperarea creantelor si birocratia autoritatilor.

O casa de expeditii cauta transportatori seriosi, care sa aiba o flota cu toate tipurile de camioane, sa fie flexibili pentru a putea indeplini cerintele impuse de client. Trebuie sa aiba soferi profesionisti, care stiu ce inseamna procesele si fluxurile logistice intalnite la punctele de incarcare si descarcare. Transportatorii care lucreaza cu noi trebuie sa indeplineasca toate aceste cerinte. Soferul firmei subcontractate este si imaginea companiei noastre in fata clientului final, asa ca nu ne permitem niciun fel de greseli.

In derularea contractelor putem mentiona ca nu intampinam probleme majore.

Principalul atu al companiei comparativ cu restul jucatorilor din piata sunt oamenii, care restituie investitia companiei prin eforturile lor de a face ca LOGISTIC SERVICES sa devina unul din cei mai buni furnizori logistici, cu cele mai inovatoare solutii, cu servicii de calitate, adaptate nevoilor clientilor, si cu cel mai inalt nivel de securitate.

Transportatorii doresc ca autovehiculele lor sa stationeze cat mai putin si sa circule cat mai pline. Pentru realizarea acestui lucru casele de expeditie sunt un ajutor, de nadejdie, insa nu trebuie sa uitam nici de reversul medaliei, adica de faptul ca fara transportatori casele de expeditie nu ar exista

2.3.Obiectivele de dezvoltare

– Perfecționarea continuă a personalului propriu, astfel încât acesta să facă față standardelor europene impuse prin politica firmei;

– Extinderea și modernizarea permanentă a parcului auto prin achiziționarea de noi autocare în sistem leasing;

Deschiderea de noi linii de transport prin finanțare proprie.

Atingerea obiectivelor propuse și realizarea planurilor elaborate de către organizație impun desfășurarea unor activități multilaterale, variate în timp și spațiu, interdependente și complementare. Acest lucru solicită realizarea unei bune organizări care să delimiteze clar natura și care să îmbine armonios diferitele sarcini, posturi și departamente ale firmei.

2.3.1. Structura organizatorică

Posturile variază considerabil, atât ca specializare, cât și ca definire. Acest lucru este evident, atât la nivel operativ, cât și la nivel administrativ.

Pentru îndeplinirea sarcinilor și funcțiilor ce-i revin conform obiectului sau de activitate, societatea are următoarele funcții de conducere și departamente de lucru:

Administrator

Departament vanzari

Departament transport

Departament documentatie

Departament contabilitate

Procesul de management al firmei se bazeaza pe functiile managementului (previziunea,planificarea ,coordonarea organizarea, motivarea).

In cadrul functiilor de previziune si planificare conducerea isi intocmeste planul de actiune, pe care il considera cel mai eficient.Prin aceasta firma isi stabileste obiectivele esentiale precum si resursele si mijloacele necesare realizarii lor.

In procesul de organizare,firma reuneste toate fazele activitatii acesteia in urma careia aceasta identifica procesele necesare realizarii obiectivelor planificare, in urma careia se grupeaza si repartizeaza, spre executare,personalului abilitat al acesteia.Prin coordonare conducerea urmareste sincronizarea deciziilor si actiunilor personalului din cadrul previziunii si organizarii.Conducerea organizeaza sedinte cu personalul pentru a clarifica problemele legate de munca si organizare. Motivarea ,fiind si printre ultimele forme de organizare releva faptul ca doar printr-omotivare adecvata personalul poate sa participe la realizarea obiectivelor firmei.Aceasta este realizata printr-un salariu atractiv,prime,premii,dar si prin sanctiuni.Controlul urmareste masurarea rezultatelor obtinute,prin comparatii cu prevederile planului.

CAPITOLUL III

PROCEDURA DE DERULARE A UNUI EXPORT/IMPORT IN CADRUL SOCIETATII SC LOGISTIC SERVICES SRL

3.1 Aspecte generale

Un agent economic care produce si comercializeaza produse competitive pe pietele externe, in urma stimularii cererii prin actiuni de promovare, va primi cereri de oferta de la potentialii parteneri de afaceri. In continuare, va trebui sa fie preocupat de pregatirea ofertelor de marfuri, de incheierea contractelor internationale de vanzare-cumparare, precum si de derularea lor corespunzatoare.

Pe pietele externe, operatiunile de vanzare, in functie de tara de destinatie, pot intra in categoria livrarilor intracomunitare sau in cea a exporturilor. In situatia in care agentii economici din Romania efectueaza vanzarea produselor catre agenti economici din tari membre ale Uniunii Europene operatiunile imbraca forma livrarilor intracomunitara. Sunt considerate operatiuni de export numai vanzarile de produse legate direct de tari din afara spatiului comunitar.

Derularea unei operatiuni de export de marfuri cuprinde un ansamblu de activitati desfasurate de catre exportator, importator si de terte unitati specializate, activitati ce vizeaza: fabricarea, efectuarea controlului de calitate, ambalarea si marcarea marfurilor contractate; vamuirea, asigurarea marfurilor si transportul lor pana la destinatie, in conditiile stabilite in contract, precum si plata pretului prin intermediul bancilor comerciale. Derularea unei livrari intracomunitare implica aceleasi activitati desfasurate de vanzator, cumparator si de terte unitati specializate, cu exceptia vamuirii marfii livrate intracomunitar.

Oferta

Oferta reprezintă o propunere pe care o persoană o face altei persoane, în vederea încheierii unui contract. Fiind emisă de producător (exportator), oferta reprezintă primul act comercial angajat în raportul juridic dintre acesta și importator.

Cererea de ofertă

Cererea de ofertă reprezintă propunerea făcută de un importator de a achiziționa de la un anumit exportator o marfă.

Ca regulă generală, cererea de ofertă nu dă naștere la efecte juridice, având însă un rol important în declanșarea primelor contacte și dialoguri dintre parteneri.

Acceptarea necondiționată a unei cereri de ofertă cu caracter ferm, conduce la încheierea contractului.

Comanda

Comanda este un înscris emis de importator prin care acesta se angajează să cumpere anumite mărfuri sau servicii de la exportator.

De regulă, pentru comandă se utilizează formulare tipizate, completarea acestora făcându-se în funcție de situație.

În comandă se vor preciza aspecte legate de: nivelul tehnic al produsului, clauzele comerciale, ambalaj, transport și asigurarea service-ului.

Pot fi trimise exportatorului anumite mostre, modele, desene care îi sunt necesare. Consemnarea specificațiilor în comandă trebuie făcută de asemenea manieră încât să fie înlăturată orice posibilitate de apariție ulterioară a confuziilor. În situația apariției unui litigiu între părți, exportatorul poate specula absența unor informații din comandă.

La recepția unei comenzi, serviciul specializat în operațiuni de export verifică, înainte de toate, proveniența, apoi studiază într-o manieră aprofundată conținutul, pentru ca în final să-și manifeste sau nu acordul.

Conditiile de livrare. Regulile INCOTERMS

Cele mai utilizate conditii sunt FOB si CIF.

FOB (FREE ON BOARD) Franco la bord (port de incarcare)

Vanzatorul are obligatia de a livra marfa verificata, ambalata, marcata corespunzator si vamuita de export la bordul navei, in portul de incarcare convenit. Vanzatorul trebuie sa obtina, pe riscul si cheltuiala sa, toate autorizatiile si documentele oficiale necesare exportului, sa realizeze formalitatile vamale de export, fara a avea obligatii legate de incheierea contractului de transport si asigurare. Vanzatorul trebuie sa acordecumparatorului, la cerere, informatii necesare pentru incheierea contractului de asigurarea a marfii, precum si asistenta pentru obtinerea documentelor necesare tranzitarii prin alta tara, daca este cazul. Vanzatorul are obligatia de a notifica cumparatorul in legatura cu livrarea marfii franco la bordul navei desemnate de cumparator, facand dovada livrarii marfii pe baza unui document de transport uzual procurat de vanzator pe cheltuiala sa. Daca, cumparatorul solicita un alt document de transport vanzatorul trebuie sa acorde asistenta pentru obtinerea lui, pe cheltuiala cumparatorului

Din momentul in care marfa a fost livrata la bordul navei, nominate de cumparator, toate cheltuielile si riscurile privind livrarea marfii la destinatie sunt suportate de cumparator.

CIF (COST, INSURANCE AND FREIGHT) Cost, asigurare si navlu (port de destinatie)

Vanzatorul are obligatia de a livra marfa verificata, ambalata si marcata corespunzator, in portul de destinatie, suportand costurile de transport si asigurare pe parcurs extern, fara a-si asuma si riscurile, pe care le presupune livrarea. Altfel spus, riscurile de pierdere sau avariere a marfii sunt transferate cumparatorului din momentul trecerii marfii peste balustrada navei, in portul de incarcare convenit. Vanzatorul trebuie sa obtina, pe riscul si cheltuiala sa, toate autorizatiile si documentele oficiale necesare exportului si tranzitului printr-o terta tara. De semenea, are obligatia sa indeplineasca formalitatile vamale de export si tranzit, sa incheie contractul de transport si sa asigure marfa in numele si in contul cumparatorului. Vanzatorul are obligatia de a notifica cumparatorul in legatura cu livrarea marfii franco la bordul navei desemnate de cumparator, facand dovada livrarii marfii pe baza unui document de transport uzual, prevazut in contract, procurat de vanzator pe cheltuiala sa.

In conditiile in care riscurile de pierdere sau avariere a marfii trec in sarcina cumparatorului, din momentul incarcarii ei la bordul navei in portul de expeditie, cumparatorul va suporta costurile privind descarcarea marfii in portul de destinatie, impozitele si formalitatile de vamuire la import a marfii. In situatia in care, in contractul de transport nu se preved cheltuielilor de tranzit in sarcina vanzatorului, acestea vor fi suportate de cumparator.

3.2 CANTITATEA SI CALITATEA OBIECTULUI CONTRACTULUI EXTERN IN CADRUL SC LOGISTIC SERVICES SRL

Calitatea de obiect al contractului o pot avea numai mărfurile, serviciile etc. al căror export sau import nu este interzis de legislațiile țărilor din care fac parte părțile contractante.

Mărfurile trebuie să existe în momentul semnării contractului, sau să fie puse la dispoziție ulterior la o dată stabilită cu precizie. Totodată, este necesar ca acestea să facă parte din obiectul de activitate al exportatorului.

Cantitatea mărfii

Prin contract, marfa trebuie să fie determinată sau determinabilă cantitativ. Pentru aceasta, în contract trebuie să se prevadă:

unitatea de măsură, în funcție de natura mărfurilor și de uzanțele pieței;

locul determinării cantității ce se livrează;

modul de stabilire a cantității;

documentele care atestă cantitatea mărfii expediate (de regulă, documentele de transport);

La unele produse nu se poate livra exact cantitatea contractuală și, ca atare, se prevede prin contract o toleranță admisă (+/-), precum și obligația cumpărătorului de a plăti cantitatea efectiv livrată.

Cantitatea trebuie determinată de vânzător (la locul de încărcare) și poate fi verificată de cumpărător fie la locul de expediție, fie la cel de destinație, după cum convin părțile (recepția cantitativă).

Calitatea mărfii

Alături de preț, calitatea reprezintă unul dintre cele mai negociate elemente ale contractului extern.

Calitatea și parametrii mărfii (fizici, chimici, tehnico-funcționali, dimensionali) trebuie consemnați cu claritate, vânzătorul fiind obligat să livreze produsele conform prevederilor contractuale, în caz contrar, generând litigii.

În contract, părțile trebuie să insereze metodele prin care se stabilește calitatea, care, în principiu, se referă la:

Determinarea calității pe baza vizionării mărfii, presupune mai întâi examinarea mărfii de către cumpărător, după care, acesta își dă acordul asupra încheierii contractului.

Determinarea calității prin metoda „tel quel”, care constă în faptul că importatorul acceptă marfa așa cum este, vizionarea nefiind obligatorie. Metoda se utilizează pentru achiziționarea unor mărfuri avariate, dar și pentru unele produse agricole, minereuri etc., la care, ținând cont de locul de origine, nu pot exista abateri semnificative în calitate.

Determinarea calități prin mostre, când vânzătorul pune la dispoziția cumpărătorului o mostră pe baza căreia acesta din urmă ia decizia de a cumpăra sau nu. În cazul încheierii contractului, loturile de mărfuri livrate trebuie să corespundă calitativ mostrei, orice neconcordanță putând determina refuzul mărfurilor. De cele mai multe ori, un exemplar din mostrele acceptate se depune spre păstrare la terțe persoane, care pot fi: camerele de comerț, asociațiile comercianților, agențiile de bursă, comisii de arbitraj etc.

Determinarea calității pe bază de tipuri și standarde internaționale. Tipurile și standardele nu sunt o marfă reală de care dispune vânzătorul, ci o noțiune abstractă de care trebuie să se apropie cât mai mult calitatea mărfii în discuție. De remarcat existența „International Standardisation Organisation” (ISO) care face recomandări entităților naționale din acest domeniu. Din momentul adoptării standardelor internaționale, mărfurile pot fi tranzacționate sub denumirea calitativă „ISO”.

Determinarea calității mărfii pe bază de descriere, are la bază indicarea detaliată a parametrilor tehnici și de calitate.

Determinarea calități mărfii pe bază de degustare se folosește pentru mărfurile care se pretează la așa ceva: băuturi alcoolice, brânzeturi, ulei comestibil etc.

Determinarea calității conform cluzei „Rye Terms” această practică fiind utilizată inițial în comerțul cu secară. În cazul în care, la sosire calitatea mărfii este inferioară celei convenite în contract, exportatorul trebuie să acorde importatorului bonificații, fie sub forma unei livrări suplimentare de mărfuri, fie sub forma reducerii prețului stipulat în contract.

Determinarea calității prin utilizarea clauzei „Sound Delivered”. Aceasta a fost des practicată în comerțul cu cereale, urmărind dacă marfa corespunde parametrilor calitativi în momentul descărcării. Spre deosebire de clauza anterioară, prin stipularea „Sound Delivered” mărfurile pot fi returnate în cazul în care propunerea de diminuare a prețului făcută de exportator, nu este agreată de importator.

Pe lângă organele care se vor ocupa de atestarea calității mărfii și de eliberarea documentelor corespunzătoare, părțile vor mai preciza în contract următoarele: metodologia de calcul a parametrilor conveniți, toleranțele admise, aparatura ce se va utiliza, analizele de laborator pentru mărfurile care se pretează, metodele de colectare a probelor martor și criteriile de admitere sau respingere a loturilor.

Ambalarea, marcarea și etichetarea mărfurilor contractate

Ambalarea este un proces căruia i se acordă o atenție deosebită în logistica internațională, deoarece asigură deplasarea mărfurilor de la exportator la importator în siguranță și într-o condiție bună și cu aspect corespunzător.

Clauzele contractuale trebuie să exprime clar cerințele cumpărătorului și obligațiile vânzătorului cu privire la ambalaj, care trebuie să asigure integritatea mărfii și să permită manipularea și lotizarea acesteia.

Expeditorul mărfurilor este responsabil pentru corectitudinea ambalării. Transportatorii nu pot fi trași la răspundere pentru pierderea cauzată de ambalarea defectuoasă a mărfii.

Deciziile privind ambalarea trebuie să fie fundamentate în funcție de: tipul mijlocului de transport avut în vedere; schimbările climatice ce pot apărea în cazul unui transport pe distanță lungă; rezistența materialului folosit pentru ambalare, pentru a permite suprapunerea produselor în transportul internațional.

Alegerea ambalajului este legată și de modalitatea de transport, fiind necesare și alte precizări în funcție de natura produselor, ca de pildă:

vopsirea sau ungerea cu lubrifianți a mașinilor și utilajelor;

fixarea și ancorarea produselor agabaritice sau a celor stivuite pe platforme;

acoperirea cu prelate pe timpul transportului a unor mărfuri ce pot fi depreciate prin oxidare sau deformare la apă;

eliminarea mirosurilor persistente din vagoanele de marfă închise, în transporturile de produse agroalimentare.

Înainte de toate, ambalajul trebuie să fie rezistent pentru a proteja marfa, în procesul de manipulare și transport.

Deoarece o parte dintre taxele plătite pe parcursul deplasării mărfii de la exportator la importator sunt calculate în funcție de greutatea totală a expediției, se impune cu necesitate ca ambalajele să fie constituite din materiale ușoare.

Nu în ultimul rând, ambalajul trebuie să fie plăcut ochiului, pentru a face produsul atractiv cumpărătorilor.

Ambalajul trebuie să permită celui care îl privește să identifice imediat firma care a realizat conținutul și implicit să identifice marca produsului respectiv.

Totodată, ambalajul este necesar să asigure o manevrare și o depozitare lesnicioasă, fapt ce determină o apreciere suplimentară din partea consumatorului.

Împachetarea presupune fie introducerea mărfii într-un ambalaj primar, în cadrul operațiunii de condiționare, asigurându-se condițiile pentru vânzarea cu amănuntul, fie introducerea produselor condiționate sau nu într-un ambalaj secundar, în scopul grupării acestora. Totodată, introducerea mărfii ambalate sau nu într-un ambalaj terțiar (de transport), reprezintă tot o operațiune de împachetare, care eficientizează transportul prin paletizare sau containerizare.

Utilizarea pe scară largă a containerelor a permis realizarea de transporturi internaționale din „poartă în poartă”, acestea fiind pretabile la orice modalitate de transport. Containerele conferă o siguranță sporită mărfurilor împotriva furturilor sau distrugerii mărfurilor, asigurând totodată o mai bună utilizare a capacității mijloacelor de transport prin standardizarea acestora din urmă.

În situația în care vânzătorul și cumpărătorul nu duc tratative privitoare la ambalaj, vânzătorul este obligat, conform normelor uzitate la livrare, să expedieze marfa într-un ambalaj uzual la export.

Există mărfuri care, datorită caracteristicilor fizice, nu pot fi ambalate pentru livrare. Minereul, cerealele, cărbunii, produsele petroliere etc., sunt livrate în mijloace de transport specializate pentru astfel de mărfuri (vagoane, vapoare, conducte etc.).

Alte mărfuri se livrează fără a fi ambalate, dar necesită amararea (fixarea) pe mijlocul de transport: autoturisme, cherestea, produse siderurgice etc.

În cazul în care ambalajul este defectuos, neasigurând conservarea proprietăților mărfii sau transbordarea ei fără pierderi, delegatul importatorului sau cărăușul poate refuza preluarea acesteia de la exportator.

De regulă, costul ambalajelor este inclus în prețul mărfurilor, fapt ce trebuie inserat prin clauzele contractuale. Includerea costului ambalajului în prețul mărfii, este o metodă evident mai obișnuită în tranzacțiile internaționale. Pot exista însă și alte situații pe care, deasemenea, este necesar să le consemnăm în contract.

În ultimii 10-15 ani, se remarcă în țările dezvoltate, o anumită activitate de ecologizare a ambalajelor, astfel încât urmările negative rezultate din impactul acestora asupra mediului înconjurător să fie sensibil diminuate. Pentru împachetare trebuie utilizate numai anumite materiale (hârtie, folie de aluminiu, carton, sticlă etc.), care au calitatea de a fi refolosibile.

Marcarea și etichetarea trebuie să contribuie atât la operativitate în manipularea coletelor, cât și la promovarea comercială.

Etichetarea poate fi efectuată, fie sub forma unei etichete atașate produsului, fie prin imprimarea unei imagini sugestive direct pe ambalaj. Informațiile conținute de etichetă trebuie să permită: identificarea produsului sau mărcii; reliefarea firmei producătoare, datei și locului de fabricație, perioadei de valabilitate, instrucțiunilor de utilizare etc. și evidențierea clasei calitative în care este inclus produsul.

Contractul extern cuprinde o descriere amănunțită a marcajelor și, eventual, obligația cumpărătorului de a furniza șabloane de marcare, etichete, vignete, ambalaje individuale inscripționate special etc.

Trebuie înlăturat riscul de a se deteriora marcajul, din cauza unei expuneri prelungite la umiditate sau la razele soarelui.

Legislația anumitor țări prevede, în mod expres, ca marcajul să indice țara de origine a mărfii.

În funcție de interesul părților se poate opta pentru efectuarea unui marcaj:

special, pentru mărfurile ce trebuie protejate, deci la care se cere o manipulare atentă;

originar, când marfa rămâne în ambalajul în care a fost introdusă de producător, purtând fie marca originară a acestuia, fie a primului manipulant;

neutru, când pe ambalajul respectiv nu este inscripționat niciun însemn care ar putea conduce la identificarea țării de origine.

În vederea evitării unor litigii legate de cantitate, calitate, ambalaj și marcaj este preferabil ca partenerii să inspecteze marfa înaintea marcării. În calitate de importator, agentul economic trebuie să trimită un angajat la locul de încărcare sau poate să fie reprezentat de o firmă specializată. Exportatorul la rândul său, este indicat să solicite importatorului trimiterea unui reprezentant pentru verificarea mărfii înaintea expedierii, limitându-se astfel reclamațiile ulterioare.

Termenul de livrare

Este necesar ca în contract să fie consemnată data la care exportatorul va expedia marfa către importator. Această dată poate fi o zi calendaristică asupra căreia partenerii cad de acord sau poate fi un termen marcat de derularea unor evenimente: obținerea licenței de import sau export, deschiderea acreditivului de către importator, punerea în funcțiune a obiectivului tranzacției (utilaje, instalații etc.).

În cazul în care, în contract, nu este prevăzut nimic cu privire la termenul de livrare, atunci se va proceda conform normelor prevăzute de legislația țării care cârmuiește contractul.

Clauzele contractuale pot să vizeze aspecte legate de amânarea livrării sau de realizarea cu anticipație a livrărilor.

Sunt prevăzute totodată, în contract, penalitățile ce se aplică în cazul în care sunt înregistrate întârzieri la livrarea mărfii.

3.3. Expediția și transportul international-verificari obligatorii in cadrul

SC LOGISTIC SERVICES SRL

Decizia de a folosi un anumit mod de transport în trafic internațional, depinde de natura mărfurilor expediate, de distanța de transport și de cheltuielile ocazionate de transportul și asigurarea mărfii. Sunt cărăuși care, în afara activității propriu-zise de transport, asigură servicii de comisariat vamal, pun la dispoziție spații de depozitare și oferă servicii de manipulare a produselor.

Expediția internațională reprezintă acea fază a derulării schimburilor comerciale internaționale care asigură transferul mărfii de la exportator la cărăuș și de la acesta din urmă la importator.

Responsabilitatea expediției și a transportului mărfurilor cade în sarcina exportatorului sau importatorului, în funcție de clauzele inserate în contract. Pentru eficientizarea acestei activități este recomandabil a se apela la serviciile unei firme de expediții specializată în organizarea și coordonarea efectuării transportului pe parcurs extern. Aceste firme se regăsesc în activitatea curentă sub diferite denumiri: expeditor internațional, case de expediție, comisionar de transport etc.

Serviciile prestate de expeditorul internațional se concretizează în:

alegerea mijloacelor de transport și a rutelor optime ce urmează a fi parcurse, ținând cont de restricțiile impuse de legislația țării exportatorului, țărilor tranzitate și țării importatorului;

încheierea contractului de transport cu armatorul în condiții mai favorabile decât ar fi făcut-o exportatorul sau importatorul;

preluarea și determinarea cantitativă a mărfurilor ce trebuie exportate, urmată eventual de plasarea lor în antrepozitele proprii;

asigurarea mărfurilor împotriva riscurilor ce pot apărea prin manipulare și transport;

întocmirea documentelor vamale și efectuarea operațiilor de vămuire;

transferarea mărfurilor către cărăuș și procurarea documentelor de transport care sunt remise exportatorului pentru a fi incluse în setul de documente pe care acesta îl depune la bancă în vederea încasării contravalorii mărfurilor expediate;

plata unor sume de bani în numele și pe contul exportatorului sau importatorului în funcție de condiția de livrare stipulată în contract reprezentând contravaloarea transportului, manipulării, ambalării, asigurării etc.;

realizarea expedierii mărfurilor în grupaj în cazul partizilor reduse de mărfuri, respectiv a cantităților mai mici decât capacitatea unui container sau autocamion. Coletele sunt transmise pe baza unui singur document, către un expeditor cunoscut din zona de destinație care la rândul său le predă cumpărătorilor.

Formalitățile necesare efectuării expediției internaționale, precum și documentele aferente diferă de la caz la caz, în funcție de modalitatea de transport, de condiția de livrare și de legislația în domeniu.

Transportul mărfurilor joacă un rol primordial în derularea schimburilor comerciale interne sau externe. În cazul transportului internațional marfa tranzitează mai multe teritorii vamale prin parcurgerea distanței care îl separă pe exportator de importator.

Transportatorul este obligat să efectueze un număr de verificări, aflate în tabelul următor.

Verificările obligatorii pe care le efectuează transportatorul

Tabel nr. 3.1

Sursa :Botescu Ioan, Curs Tehnica operatiunilor de comert extern

– (1) în caz de transport organizat de încărcător;

– (2) în caz de transport sub responsabilitatea expeditorului.

Responsabilitatea încărcării este definită prin convenția de transport sau prin legile din țara expeditorului. În România, atât în transportul rutier, cât și în cel feroviar, încărcarea cantităților care reprezintă partizi mici de mărfuri se realizează sub responsabilitatea transportatorului, iar încărcarea unităților complete (camion complet, vagon complet sau container complet) se află în răspunderea încărcătorului. Pentru transportul rutier este posibilă o derogare de la aceste reguli printr-un acord între părți.

Mărfurile remise transportatorului vor fi însoțite de o listă de greutate, și dacă trebuie, și de documentele necesare operațiilor de vămuire.

Recunoașterea încărcării mărfii de către transportator sau de către expeditor este materializată într-o serie de documente numite ,,de transport“.

Documentele de transport

Tabel nr.3.2

Sursa :Botescu Ioan, Curs Tehnica operatiunilor de comert extern

Documentele de transport eliberate pe rutele internaționale atestă, înainte de toate, încheierea unui contract de transport. Totodată, ele sunt utilizate în diferite etape ale derulării exportului sau importului pentru a demonstra existența mărfii și pentru a se încasa contravaloarea livrării de către vânzător.

Aceste documente au o valoare juridică diferită.Ele atestă încărcarea mărfii de către intermediar, dar nu neapărat de către transportator.Unele atestă masa și numărul de colete încărcate, altele nu.Un singur document, conosamentul maritim (Bill of Landing – B/L) reprezintă titlu de proprietate asupra mărfii pentru destinatar, când este nominativ, sau pentru deținător când este la purtător.

Exportatorul trebuie să elaboreze o serie de documente de expediție pe care le va înainta expeditorului. Acestea depind de natura mărfii transportate și de modalitatea de transport aleasă. Sunt de reținut următoarele documente:

Dispoziția de transport și vămuire, emisă de exportator și transmisă expeditorului este utilizată pentru efectuarea formalităților vamale și pentru derularea transportului până la frontiera țării exportatorului;

Nota de comandă de conosament este înaintată expeditorului, care pe baza datelor contractuale pe care aceasta le conține, urmărește ca la întocmirea conosamentului, să existe o concordanță deplină între datele din contract sau acreditiv, pe de o parte, și cele inserate în documentul de transport maritim, pe de altă parte;

Avizul de asigurare este utilizat de expeditor pentru încheierea contractului de asigurare a mărfurilor cu asiguratorul.

Referitor desfasurarii transportului de marfa atat rutier/feroviar cat si maritim se parcurg urmatoarele etape :

-agentul economic solicita o oferta de pret pt relatia de interes, iar societatea LOGISTIC SERVICES cauta oferta cea mai competiva pt a prelua comanda de la exportator;

-se transmite oferta exportatorului si se asteapat feedback din partea lui;

-in urma feedback-ului exportatorul ne informeaza daca accepta oferta sau doreste o negociere, iar in functie de raspunsul lui trecem la pasul urmator;

– daca am primit comanda din partea exportatorului si noi la randul nostru ,Logistic Services Srl, transmite comanda catre armator pentru rezervarea spatiului la nava si a echipamentului necesar;

– referitor la partea de transport rutier intern, avem doua posibilitati:

1) fie utilizam auto linie din gol sau din redirijare la import

-in cazul in care vom prelua pe auto linie fie sau gol redirijare se transmite avizarea catre exportator cu detaliile masinii care se va prezenta la fabrica pt incarcarea marfii aferenta exportului;

2) fie preluare pe auto propriu

– in cazul in care vom prelua containerul pe auto propriu, se avizeaza liniei camionul nominat pentru preluarea containerului gol din terminal, iar apoi se transmite si avizarea auto catre exportator cu detaliile camionului care se va prezenta la fabrica pt incarcarea marfii aferenta exportului;

– dupa finalizarea incarcarii, exportatorul are obligatia de a se prezenta la cel mai apropiat birou vamal pt intocmirea declaratiei vamale de export de catre comisionarul vamal,

– se finalizeaza formalitatile vamale de export, actele originale ( 1 set) sunt predate soferului, dupa caz, iar aceasta se intoarce cu containerul plin pt returului lui in terminal;(anexa 2)

– exportatorul ne transmite formularul NCC( nota comanda conosament) pt intocmirea conosamentului; (anexa 1)

– noi, LOGISTIC SERVICES, transmite instructiunile la linie pt programrea containerului pe nava conform comenzsii anterioare,se asteapta draft B/L din partea liniei pt a se transmite clientului spre verificare;

– daca exportatorul confirma ca este correct draft-ul B/L transmit se emit originalele si se asteapta confirmarea platii pentru a se expedia prin curier conosamentele;

– se transmite PRE-ALERTUL catre agentul din portul de destinatie si asteptam confirmarea lui ca actele sunt emise corect pt a nu intampina probleme cand ajunge containerul in portul de descarcare;

-pana ajunge containerul la destinatie se verifica in permanenta pozitia lui accesand urmatoarele site-uri in functie de armatorul prin care s-a incarcat marfa pt informarea exportatorului:

– http://csp.cscl.com.cn/cargo_track/

– http://www.zim.com/pages/findcontainer.aspx

– http://www.shipmentlink.com/servlet/TDB1_CargoTracking.do

– https://new.maerskline.com/trackingapp/zeroresult?searchNumber=562922281

– http://www.arkasline.com.tr/en/container_tracking.html

– https://www.yangming.com/english/ASP/e-service/track_trace/single_ctnr.asp?num1=YMLU5390878

– https://www.msc.com/rou/help-centre/tools/track-a-shipment

Referitor importului, procedura este inversa cea exportului, etapele enumerate mai sus se parcurg in aceeasi ordine , suplimentar se efectueaza formalitatile vamale de import ( in regim de tranzit sau import definitiv) si livrarea marfii in curtea importatorului.

Documente necesare in vederea efectuarii formalitatilor vamale de import :

3 orignale BILL OF LADING

– Factura originala cu traducerea stampilata si semnata in original de importator;

– Packing list original ( felul ambalajului, colete, greutate bruta / greutate neta pentru fiecare articol in parte ) anexa nr.3;

– Alte documente necesare importului in original ( dupa caz ) ( Certificate de origine, Avize, Cert.de sanatate, Cert.sanitar-veterinare, etc.);

– copie CUI;

– copie CIF;

– Copie dupa tot Actul constitutiv al firmei sau dupa Statutul firmei ( dupa caz ) precum si actele aditionale aferente;

– Imputernicire, din partea angajatorului, pt.vamuire ( original );

– Copie dupa buletinul sau C.I. al imputernicitului ;

– Copie dupa cartea de munca a imputernicitului ( primele 2 si ultimele 2 pagini ) sau dupa Contractul de munca ( dupa caz ) ( in situatia in care imputernicitul este altul decat angajatorul );

– Ordinul de plata in original andosat de banca ( emis cu 48 de ore inainte de efectuarea importului );

-3 foi A4 stampilate colt dreapta jos ;

-copie EORI societatea importatoare;

CONCLUZII

Industria transportului maritim cunoaște o segmentare puternică în funcție de particularitățile navigației (transport neregulat sau de linie), în funcție de tipul de încărcătură (vrac solid, vrac lichid, mărfuri generale containerizate, mărfuri generale necontainerizate)

și în funcție de categoriile de mărfuri ce sunt transportate (petrol, gaze, minereuri, cereale, produse chimice ș.a.). Segmentele

industriei de transport maritim sunt deosbit de importante, trăsăturile lor atât de diferite impunând o analiză separată pentrufiecare în parte.

Cererea de transport maritim reacționează rapid la factori externi precum evoluția economiei mondiale, în timp ce oferta este rigidă și are,datorită specificității pieței (investiții financiare mari, termene mari de livrare a navelor),reacții întârziate la oscilațiile ofertei.

Transportul maritim neregulat este asigurat de un număr foarte mare de armatori (persoane fizice sau juridice), regăsiți la nivelul principalelor porturi maritime ale lumii. Aceștia răspund solicitărilor

de transport provenind de la orice cumpărător de serviciu de transport maritim, din orice colț al lumii. Transportul maritim neregulat nu presupune existența unor rute sau navluri (tarife) prestabilie, condițiile prestării serviciului de transport negociindu-se

între armatorul ce asigură transportul și beneficiarul transportului, direct sau prin reprezentanți. Doctrina în domeniu recunoaște că transportul maritim neregulat se apropie foarte mult de modelul concurențial perfect.

Transportul maritim de linie, un transport ce presupune rute, tarife și alte condiții prestabilite de către companiile ce asigură transportul, este dominat de marile companii maritime ale lumii. Acest tip de navigație a beneficiat de un regim special privind regulile de concurență, pânănu demult, în favoarea lor funcționând o exceptare pe categorii a conferințelor de linie. Acestea aveau posibilitatea de a stabili tarife și capacități de transport, prin derogare de la regulile de concurență. Deși în prezent astfel de comportamente sunt

interzise, prin specificul său, transportul maitim de linie favorizează în continuare înțelegeri între companiile ce asigură transportul maritim pe aceeași rută. Autoritățile de concurență trebuie săacorde o atenție sporită liniilor maritime, atât prin prisma unor posibile înțelegeri anticoncurențiale cât și a unor comportamente abuzive.

Segmentarea puternică a transporturilor maritim (pe tipuri de navigație, rute, încărcături, mărfuri)face necesară definirea a numeroase piețe relevante, de regulă pentru fiecare categorie de mărfuri în parte și, în cazul transportului de linie, pentru fiecare rută în parte. De exemplu, nu poate fi tratată concurența din sectorul transporturilor maritime specializate la modul general, ci ar trebui să facem evaluări separate pentru fiecare din componentele sale (de ex. transport maritim de autovehicule, transport maritim de gaze lichefiate, transport maritim de produse alimentare ș.a.)

Ca si in alte cazuri si transportul maritim are o serie de avantaje, ne-fiind lipsit insa nici de limite. Avantajele sunt date de capacitatea mare de transport, ceea ce inseamna ca marfa transportata pe cale maritima beneficiaza de un tarif/tona mai redus decat in cazul altor modalitati de transport, tinand seama totodata si de faptul ca acest mod de transport este cel mai putin poluant (tinand seama de cantitatea de combustibil necesara pentru a se putea asigura deplasarea unui anumite cantitati de marfa). Limitele constau in incapacitatea de a transporta din poarta-n poarta marfurile, ceea ce face necesara operatiunea de transbordare, cu toate cheltuielile si riscurile suplimentare, generate de aceasta. De asemenea, un alt inconvenient este cel privind sumele enorme necesare construirii, echiparii si intretinerii unei flote comerciale, ceea ce face de cele mai multe ori necesara interventia statului in vederea construirii infrastructurilor portuare si a navelor.

Contractul de transport maritim poate imbraca mai multe forme: de la Booking-Note, pana la Charter/Party. Spre deosebire de alte modalitati de transport, dupa incarcarea marfii in container si finalizarea formalitatilor vamale export/import se emite conosamentului in baza Ncc-ului(nota comanda conosament), care are mentionate mai multe aspecte privind marfa transportata si partile la contractul de transport maritim, indeplinind in acelasi timp mai multe functii. Conosamentele se clasifica in functie de mai multe criterii, mergand de la diferentierea lor in functie de cine are dreptul de a primi marfa care este incarcata pe nava, pana la mentionarea faptului ca marfa este/va fi incarcata la bordul navei.

BIBLIOGRAFIE

1. BOTESCU I.– Tehnica operatiunilor de comert exterior-suport curs

2.CONDREA E. – Managementul calității în producție, comerț și servicii, Editura Ex Ponto, Constanța 2006

3.CRISTUREANU C. – Economia imaterialului: tranzacțiile internaționale cu servicii, Editura AII Beck, București 2002

4.DRĂGULĂNESCU N., DRĂGULĂNESCU M. – Managementul calității serviciilor, Editura Agir, 2005

5.GHIȚĂ E. – Asigurarea și certificarea calității, Editura Fundației Universitare „Dunărea de Jos”, Galați, 2004

6. JURAN J. M. – Calitatea produselor, Editura Teora, 2005

7. OLARU M., ISAIC A.-MANIU, LEFTER V., POP A.N., POPESCU S., DRĂGULĂNESCU N., RONCEA L., RONCEA C. – Tehnici și instrumente utilizate în managementul calității, Editura Economică, 2000

8.OLARU M. – Managementul calității, Editura Economică, 2003

PATRICHE D. – Tratat de economia comerțului, Editura Eficient, București 2003

Alexandru Puiu, Management în afaceri internaționale, Ed. Independența Economică, Pitești, 2008, p. 199

RODITIS C., FILIP G., FILIP L. – Dreptul Transporturilor, Casa de editură și presă Șansa, București 1998

STANCA C.- Managementul calitatii in transporturi-suport curs

STANCIU A. – Managementul calității serviciilor, Ovidius University Press, Constanța 2003

XXhttp://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id6540/raport_investigatie_servicii_de_transport_maritim.pdf

15.XXhttps://www.academia.edu/6527098/Costel_STANCA_MANAGEMENTUL_CALIT%C4%82%C5%A2II_%C3%8EN_TRANSPORTURI_suport_de_curs

16.XX http://www.scrigroup.com/afaceri/transporturi/TRANSPORTUL-MARITIM64419.php

ANEXE

Anexa nr. 1

Anexa nr.2 – Declaratie vamala de export

Anexa nr.3

PACKING LIST

INVOICE NO：TOPSC15012DATE:25TH, JUNE,2015

ADD :STR. GHIOCEILOR, NR. 27A, PUNC DE LUCRU STR. 1 MAI, NR.17 LOC.

LUDUS,JUD. MURES, CODE POSTAL 545200

SHIPMENT: XINGANG PORT,CHINADELIVERY: CONSTANTA,ROMANIA

CONTAINER NO.: YMLU6409303, SEAL NO.: YMLQ958113

CONTAINER NO.: YMLU6432561, SEAL NO.: YMLQ958118

CONTAINER NO.: YMLU6430023, SEAL NO.: YMLQ958134

TOTAL QUANTITY : 1 SET = 26 PACKAGES

TOTAL GROSS WEIGHT : 20,400KGS

Anexa nr 4.