.managementul Calitatii Confectiilor Realizare la Sc Mondotex Srl

CUPRINS

Managementul calității al confecțiilor la S.C. “Mondotex“ S.R.L

Capitolul I

Prezentarea generală a S.C. “Mondotex” S.R.L

3.1. Scurt istoric.

3.2. Caracterizarea nomenclatorului de produse.

3.3. Caracterizarea tehnologiei de fabricație.

3.4. Indicatorii folosiți pentru caracterizarea nivelului calității confecțiilor

3.5. Organizarea activității de control.

Capitolul II

Metode și tehnici de măsurare a nivelului calității

2.1. Necesitatea și rolul controlului calității.

2.2. Etapele controlului calității și obiectivele corespunzătoare fiecărei etape

2.3. Metode, tehnici de control a calității produselor.

Capitolul III

Calitatea produselor-factor al competitivității în comerțul internațional

3.1.Calitatea produselor: conceptul modern al calității, caracterul complex și dinamic al calității

3.2.Caracteristici de calitate ale produselor

3.3.Cadrul legislativ și principalele reglementări privind calitatea produselor și serviciilor

Capitolul IV

Sistemul informațional în domeniul calității confecțiilor la

S.C. “Mondotex” S.R.L

4.1. Sistemul informațional și componentele sale.

4.2. Sistemul informațional în domeniul calității.

4.2.1. Cerințe precizate în standarde și norme internaționale

4.2.2. Informații privind calitatea și circuitele informaționale

4.3. Perfecționarea sistemului informațional al calității

4.3.1. Cerințe ale perfecționării sistemului informațional

4.3.2. Direcții importante de perfecționare

4.4. Bazele organizării și funcționării sistemului informațional al calității

4.5. Subsistemul în domeniul calității și controlului de calitate al produselor

Capitolul V

Perfecționarea activității de control a calității confecțiilor

5.1. Factorii care influențează modificarea calității confecțiilor

5.2. Evaluarea cauzelor care au determinat obținerea de produse de calitate inferioară

5.3. Perfecționarea metodelor și tehnicilor de control

Concluzii și propuneri

Bibliografie.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C.”MONDOTEX” S.R.L

1.1. Scurt istoric

Societatea Comercială “Mondotex” S.R.L a luat ființă la data de 29.03.2004, înregistrată la Camera de Comerț și Industrie cu nr. J30/313, Cod Unic de Inregistrare : 18531854.

Sediul social: Satu Mare, Str. Drum Carei, Nr.160, Județul Satu Mare

Punct de lucru: Splaiul Independenței, nr. 319, sector 6, București.

Principalele activități ale S.C. “Mondotex ” S.R.L sunt:

-realizarea tricoturilor și a panourilor

-imprimarea tricoturilor și a panourilor

-croirea produselor din tricot și a panourilor

-confecționarea puloverelor pentru barbați, femei si nou-nascuți

-cercetarea și proiectarea produselor

-repararea și întreținerea utilajelor proprii

-vânzarea produselor (export 100%)

1.2. Caracterizarea nomenclatorului de produse

S.C. “Mondotex” S.R.L are ca domeniu de activitate producerea și comercializarea produselor de îmbrăcăminte pentru export.

Derularea majorității contractelor pentru export se realizează cu firme din Germania, Anglia, Italia și Franța.

Atelierele de producție sunt constituite și organizate la nivelul operațiilor componente ale procesului tehnologic și anume:

-atelier proiectare-cercetare;

-atelier de tricotaje pentru producerea tricoturilor, panouri și garnituri;

-secția de confecție îmbrăcăminte;

-atelier finisaj pentru vopsirea și imprimarea tricoturilor;

-atelier mecano-energetic.

Materiile prime folosite sunt firele de bumbac și tip bumbac, firele poliesterice și poliamidice, lâna și tip lâna, lycra.

1.3. Caracterizarea tehnologiei de fabricație

Fazele principale ale procesului de fabricație la S.C. “Mondotex” S.R.L sunt următoarele:

a)Depozitarea materiilor prime și a materialelor în depozite amenajate, cu suprafețe betonate în spații închise și deschise.

b)Tricotarea firelor de bumbac și tip bumbac, poliesterice, lână și tip lânș, lycra pe mașini SHMA si pe mașini de tricotat rectilinii COTTON.

c)Finisarea tricoturilor prin procesele de spălare, albire, vopsire, termofixare pe aparate specifice ce lucrează cu parametrii la presiune normală sau ridicată.

d)Imprimarea tricoturilor în metraj sau panouri cu hârtie termotransferabilă sau PVC expandat.

e)Croirea se face manual.

f)Confecționarea produselor se realizează pe mașini de cusut specifice fiecărui sortiment în parte.

g)Ambalarea produselor finite se face în pungi de polietilenă sau cutii, individual sau colectiv conform cerințelor clienților.

h)Depozitarea produselor finite se face în depozite special amenajate, cu suprafețe betonate, dotate cu rafturi.

1.4. Indicatorii folosiți pentru caracterizarea nivelului calității și modul de determinare a calității la S.C. "Mondotex” S.R.L

Principalii indicatori pentru caracterizarea nivelului calității folosiți la S.C. “Mondotex” S.R.L sunt:

– Aspectul exterior al produsului care este influențat de o serie de factori:

-materia primă folosită

-modul de prelucrare (tricotare-finisare)

-calitatea cusăturilor

-simetrii

– Dimensiuniile stabilite prin standarde, norme interne, caiete de sarcini.

Modul de determinare a calității se realizează în două feluri:

-control statistic, cunoscând standardele din industria tricotajelor și confecțiilor;

-control prin care se depistează atât defectele ce se repetă în toate exemplarele cât și defectele care se găsesc doar în unele exemplare.

– Respectarea tehnologiei. Se verifică dacă s-a respectat tehnologia de fabricație dată de atelierul proiectare-cercetare și folosirea materiilor prime și materialelor impuse de normele de consum.

– Ambalarea. Se verifică respectarea tehnologiei de ambalare și apoi modul de depozitare, care trebuie să asigure integritatea produsului pană la beneficiar.

Practic, în determinarea calității se pornește de la recepția materiilor prime și materialelor și se termină cu încarcarea în mijloacele de transport și expediere.

Controlul materiilor prime se face în depozit; pentru firele aprovizionate se fac determinări ale parametrilor fizico-mecanici și se compară cu cei prevăzuți în STAS-uri. Dacă materiile prime sau materialele nu corespund din punct de vedere calitativ, se întocmesc procese verbale de refuz, se anunță furnizorul și i se returnează marfa.

Controlul tricotului se face pe rampa CTC, încadrându-se fiecare balot în clase de calitate corespunzătoare.

Piesele croite se verifică prin sondaj înainte de începerea operației de confecționare.

În final, se supraveghează modul de ambalare și depozitare a produselor finite, astfel încât să se preîntâmpine degradarea lor.

La expediere, se verifică starea de curațenie a mijlocului de transport și se supraveghează modul de încărcare.

Urmărirea defectelor de calitate în fazele și sectoarele de lucru prin care trece produsul se face cu ajutorul punctelor înregistrate de controlori pe faze de lucru și a proceselor verbale de constatare.

Certificarea calității produselor se face prin “Certificatul de calitate” care însoțește fiecare și care eliberează în funcție de rezultatele controlului prin sondaj efectuat în depozitele de produse finite.

Controlul calitații in funcție de comada facuta de clienți in 3 etape ale procesului de producție este stabilit in tabelul urmator:

La comenzile mai mici de 500 produse se realizeaza controlul incepand cu nivelul II.

La produsele pentru nou-nascuți sunt masuri de control speciale:

se realizează un control cu detectorul de metale pentru depistarea eventualelor resturi de metale

se realizează control a modului de aplicare a accesoriilor care trebuie sa fie rezistente la solicitari multiple ( nasturi, capse etc)

1.5. Organizarea activității de control

Compartimentul CTC- laborator are în componență un număr de 27 persoane. Organizarea lui se redă mai jos, schematic.

Cele 28 persoane sunt repartizate în cadrul compartimentului CTC după cum urmează:

-BIROU CTC-LABORATOR-4 persoane din care:

-1 persoană, absolventă a Facultății de Textile Pielărie cu o vechime de 5 ani, îndeplinind funcția de șef birou.

-2 persoane tehnicieni repartizați pe sectoare de activitate

-1 persoană-laborant determinări fizico-mecanice

-Atelier tricotaje – croit – 2 persoane (Rampa CTC)

-Atelier finisaj -2 persoane (Rampa CTC)

-Secția confecție -20 persoane din care:

-10 controlori interfazici

-10 controlori marfă finită

CAPITOLUL II

METODE ȘI TEHNICI DE MĂSURARE A NIVELULUI CALITĂȚII PRODUSELOR

2.1. Necesitatea și rolul controlului calității:

A ține sub control o activitate presupune a o descompune în elemente ale căror rezultate pot fi cuantificate și măsurate. Ce nu poate fi măsurat poate fi planificat, realizat în conformitate, verificat, remediat, îmbunătățit. Ce nu poate fi verificat obiectiv ridică semne de întrebare iar semnele de întrebare nu atrag clienții.

Controlul tehnic al calității este operația independentă de operația de execuție propriu-zisă prin care se verifică dacă baza tehnico-materială are caracteristicile de calitate prevăzute în standarde, norme și alte reglementări.

Controlul calității trebuie să fie prezent în etapele premergătoare proceselor de fabricație, în timpul acesteia la controlul produselor finite și livrarea acestora, fiind necesară totodată urmărirea comportării în exploatare a acestora.

De modul cum este organizat controlul activității agentului economic depinde în mod direct și nemijlocit cresterea rentabilității și valorificarea superioară a materiilor prime, asigurarea unei eficiențe sporite din punct de vedere al tuturor indicatorilor utilizați și realizați.

Toți membrii unei organizații, indiferent de activitate și funcție au atribuții și răspunderi pe linia calității, nu doar cei ce lucrează la un compartiment numit calitate.

Toți oamenii firmei de la portari la directorul general, sunt plătiți pentru ceea ce fac bine, în conformitate cu planurile de afacere, și nu pentru tot ce fac.

Organizarea controlului se materializează într-un compartiment al cărui atribuții specifice acoperă toate etapele vieții produsului (bucla calității).

Funcțiile principale ale CTC (compartimentul calitate) sunt:

1. Funcția de control propriu-zis, care constă în execuția controlului cu mijloace și metode adecvate:

-depistarea cauzelor care au dus la dereglări ce au generat rebuturi, defecte;

-stabilirea măsurilor necesare pentru prevenirea și eliminarea aspectelor negative.

2. Funcția de ameliorare a nivelului calității care constă în:

-cercetarea și analiza reclamațiilor;

-efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate în țară și în străinătate;

-efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obținute.

2.2. Etape ale controlului calității și obiectivele corespunzătoare fiecărei etape

Experiența dovedește că asigurarea unui înalt nivel calitativ al produselor începe din:

I.Etapa de concepție și proiectare

În această etapă se asigură o documentare largă asupra produselor similare realizate pe plan mondial și se determină prin calcul o previziune asupra calității pentru alegerea variantei optime de proiectare.

Tot în această etapă sunt necesare studiul de piață și studiul capacității produselor de a satisface cerințele beneficiarilor, stabilirea tehnologiei de fabricație, proiectarea fabricației.

II. Pregătirea materială a fabricației care are ca obiective:

-asigurarea competenței profesionale a personalului;

-efectuarea unor reglaje, reamplasări;

-aprovizionarea tehnico-materială ritmică, în cantitatea și calitatea cerută de o bună desfășurare a procesului de producție;

-realizarea unor produse cu un înalt nivel calitativ.

III. Asigurarea concordanței între calitatea concepției și calitatea fabricației prin :

-executarea strictă a produselor și operațiilor prevăzute în documentația tehnică;

-obținerea de produse cu indicii calitativi proiectați;

-realizarea randamentelor, productivității și consumurilor normate.

IV. Controacere, și nu pentru tot ce fac.

Organizarea controlului se materializează într-un compartiment al cărui atribuții specifice acoperă toate etapele vieții produsului (bucla calității).

Funcțiile principale ale CTC (compartimentul calitate) sunt:

1. Funcția de control propriu-zis, care constă în execuția controlului cu mijloace și metode adecvate:

-depistarea cauzelor care au dus la dereglări ce au generat rebuturi, defecte;

-stabilirea măsurilor necesare pentru prevenirea și eliminarea aspectelor negative.

2. Funcția de ameliorare a nivelului calității care constă în:

-cercetarea și analiza reclamațiilor;

-efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate în țară și în străinătate;

-efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obținute.

2.2. Etape ale controlului calității și obiectivele corespunzătoare fiecărei etape

Experiența dovedește că asigurarea unui înalt nivel calitativ al produselor începe din:

I.Etapa de concepție și proiectare

În această etapă se asigură o documentare largă asupra produselor similare realizate pe plan mondial și se determină prin calcul o previziune asupra calității pentru alegerea variantei optime de proiectare.

Tot în această etapă sunt necesare studiul de piață și studiul capacității produselor de a satisface cerințele beneficiarilor, stabilirea tehnologiei de fabricație, proiectarea fabricației.

II. Pregătirea materială a fabricației care are ca obiective:

-asigurarea competenței profesionale a personalului;

-efectuarea unor reglaje, reamplasări;

-aprovizionarea tehnico-materială ritmică, în cantitatea și calitatea cerută de o bună desfășurare a procesului de producție;

-realizarea unor produse cu un înalt nivel calitativ.

III. Asigurarea concordanței între calitatea concepției și calitatea fabricației prin :

-executarea strictă a produselor și operațiilor prevăzute în documentația tehnică;

-obținerea de produse cu indicii calitativi proiectați;

-realizarea randamentelor, productivității și consumurilor normate.

IV. Controlul produselor finite:

-măsurarea caracteristicilor de calitate ;

-verificarea preciziei determinărilor pentru a stabili gradul de încredere în acestea;

-verificarea gradului de protecție a ambalajului;

-comportarea în timpul depozitării, transportului, manipulării.

V. Calitatea produselor la beneficiari, comportarea lor în exploatare, colectarea de critici, observații, tendințe.

2.3. Metode, tehnici de control, planul de control al calității produselor

Metodele de control utilizate de-a lungul fluxului tehnologic pot fi clasificate după urmatoarele criterii:

1. În raport cu procesul de producție:

-control de recepție a materiilor prime și materialelor precum și a produselor finite la sfârșitul procesului de producție;

-control curent desfășurat pe toate fazele procesului tehnologic

2. În raport cu numărul produselor controlate:

-control total;

-control prin sondaj.

3. În funcție de gradul de participare a omului:

-control manual, executat nemijlocit de om;

-control semiautomat executat prin intermediul omului și aparatelor.

4. În raport cu personalul care execută contolul:

-control executat de personal special pregătit de tipuri de operații de control;

-control executat de fiecare executant (autocontrol)

5. În raport cu caracterul controlului:

-control vizual, prin observarea exterioară a obiectelor controlate;

-control geometric, când se verifică dimensiunile obiectelor cu diferite aparate sau instrumente.

6. În funcție de parametrii supuși controlului:

-controlul prelucrării, care urmărește asigurarea înscrierii în parametri dimensionali și calitativi ai semifabricatelor obținute;

-controlul parametrilor procesului tehnologic care asigură respectarea normalității producției;

-controlul modului de funcționare a utilajelor, verificarea parametrilor tehnico-funcționali ai utilajelor și echipamentelor tehnologice.

În practică, pentru măsurarea nivelului calității produselor se folosesc următoarele metode:

1. Metoda experimentală se folosește pentru evaluarea proprietăților produselor pe baza unor încercări sau determinări mecanice, fizico-chimice, efectuate cu ajutorul diferitelor mijloace și procedee tehnice. Metoda se aplică acelor caracteristici de calitate a produsului care pot fi măsurate cu ajutorul aparatelor destinate acestui scop.

2. Metoda expertizei se folosește în completarea metodei experimentale pentru evaluarea valorilor caracteristicilor de calitate care nu se pot măsura. În acest caz, nivelul calității se evaluează de către experți, mai ales prin intermediul organelor de simț. Exactitatea determinărilor depinde de calificarea, capacitatea și competența specialiștilor.

3. Metoda sociologică are la bază rezultate obținute în urma anchetelor efectuate în rândul beneficiarilor. Părerile beneficiarilor sunt preluate și interpretate.

4. Metoda statistică este cea mai laborioasă și cea mai utilizată în cadrul producției de serie. Are la bază teoria probabilităților și statistică matematică și folosește pentru prelucrare, analiză și decizie o serie de informații primare oferite de celelalte metode, prelucrate cu tehnici, procedee și metode specifice.

CAPITOLUL III

CALITATEA PRODUSELOR-FACTOR AL COMPETITIVITĂȚII ÎN COMERȚUL INTERNAȚIONAL

3.1 Calitatea produselor: conceptul modern al calității, caracterul complex și dinamic al calității

Notiunea de calitate a produselor și problemele legate de realizarea acesteia i-au preocupat pe oameni cu mult timp în urmă. După unii autori, cuvântul “calitate” sau “qualitas” își are originea în latinescul “qualis” care are înțelesul de a fi.

Literatura de specialitate furnizează un număr considerabil de definiții date conceptului de calitate. După unii specialiști, calitatea produselor este considerată ca fiind satisfacerea unei necesități, gradul de satisfacere a consumatorului, conformitatea cu caietele de sarcini, ansamblul mijloacelor pentru realizarea unui produs viabil, un cost mai mic pentru o utilizare dată.

În activitatea practică, pentru definirea calității se utilizează o serie de termeni , de exemplu:

-calitatea proiectată (calitatea concepției) reprezintă măsura în care produsul proiectat asigură satisfacerea cerințelor beneficiarilor și posibilitatea de folosire, la fabricația produsului respectiv, a unor procedee tehnologice raționale și optime din punct de vedere economic;

-calitatea fabricației desemnează gradul de conformitate a produsului cu documentația tehnică. Acesta se realizează în producție și este determinată de procesul tehnologic, echipamentul de producție, activitatea de urmărire și control, manopera, etc.

-calitatea livrată, reprezentând nivelul efectiv al calității produselor livrate de furnizor.

Pe măsura dezvoltării producției industriale, pe măsura creșterii și diversificării cererii de producție, noțiunea de calitate a produsului a evoluat și s-a diversificat, vorbindu-se despre:

-“calitatea potențială” , reprezentând calitatea produsului după proiectare, înainte de asimilarea lui în fabricație;

-“caliatea parțială” , reprezentând raportul dintre calitatea obținută și cea cerută;

-“calitatea realizată”, acea calitate rezultată în urma verificării la capătul liniei de producție.

-“calitatea asigurată”, calitatea care rezultă pe baza unui program unitar cuprinzând toate activitățile de control ale calității (prevenire, măsurare și acțiune corectivă)

-“calitatea totală”, în care se integrează gradul de utilitate, economicitate, estetica, etc.

Calitatea reprezintă ansamblul de proprietăți și caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi conferă acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite.

Pentru succesul deplin al unei firme, aceasta trebuie să ofere produse sau servicii care:

1). Să satisfacă o necesitate, o utilitate sau un scop bine definit

2). Să satisfacă așteptările clientului

3). Să se conformeze standardelor și specificațiilor

4). Să se conformeze măsurilor legale și altor cerințe ale societății

5). Să fie disponibile la un preț competitiv

6). Să fie furnizate la un cost care aduce profit

Întregul profit al factorilor care afectează calitatea serviciilor și produselor (factori tehnici, administrativi și umani) trebuie orientat spre reducerea, eliminarea și cel mai important, prevenirea deficiențelor de calitate.

Pentru a obține maximul de eficacitate și pentru a satisface așteptările cumpărătorului, este esențial ca sistemul de conducere a calității să fie adecvat tipului activității și produsului sau serviciului oferit.

Un sistem de conducere a calității are două aspecte interdependente și anume:

1). Nevoile și interesele companiei respectiv atingerea și menținerea calității dorite la un cost optim

2). Nevoile și așteptările cumpărătorului; pentru cumpărător există o nevoie de încredere în posibilitatea firmei de a furniza calitatea dorită.

Calitatea produsului se realizează în procesul de producție însă se constată în procesul de consumare a acestora. De aceea se impune evidențierea deosebirilor dintre calitatea producției și calitatea produselor.

Obținerea unei calități satisfacatoare implică parcurgerea ansamblului de activități din “cercul calității”, pornind de la prospectarea pieței și sfârșind cu activitatea de analiză, încercări, desfacere și service.

Cercul calității reprezintă un model conceptual al activităților interdependente cu incidență asupra calității, în întreaga desfășurare a traiectoriei produsului, cu urmatoarele etape:

Cercetare și studiul pieței

Proiectarea și dezvoltarea produsului

Planificarea și dezvoltarea proceselor

Aprovizionare

Producție sau prestare servicii

Verificare

Condiționare și depozitare

Vânzări și distribuție

Instalare și punere în funcțiune

Asistență tehnică și servicii asociate

Post-vânzare

Reciclare (reintegrare în natură)

Relațiile ce există între politică în domeniul calității, conducerea calității și sistemul calității pot fi reprezentate astfel:

Politica în domeniul calității

Politica în domeniul calității reprezintă orientările și obiectivele generale ale unei firme în ceea ce privește calitatea.

Conducerea calității reprezintă un aspect al funcției generale de conducere care determină și implementează politica în domeniul calității.

Sistemul calității este constituit din ansamblul de structuri organizatorice, responsabilități, procedee și resurse orientat pentru implementarea conducerii calității.

Controlul calității cuprinde tehnicile și activitățile cu caracter operațional utilizate pentru îndeplinirea cerințelor privind calitatea.

Activitățile menite să dea încredere conducerii unei firme că este atinsă calitatea propusă sunt numite frecvent “asigurarea internă a calității”.

Activitățile urmărind să dea încredere beneficiarului că sistemul calității furnizorului va conduce la un produs sau serviciu care va satisface cerințele de calitate exprimate de cumpărător sunt denumite “asigurarea externă a calității”.

3.2.Caracteristici de calitate ale produselor

Aprecierea cantitativă a calității presupune, în primul rând, identificarea tuturor caracteristicilor unui produs și apoi formarea de grupe tipologice în funcție de diferite criterii.

1.În raport cu natura și efectul pe care îl au în procesul de utilizare, caracteristicile de calitate se grupează în următoarele tipologii:

a). Caracteristici tehnice:

Se referă la însușirile valorii de întrebuințare a produsului care conferă acestuia potențialul de satisfacere a utilităților consumatorilor. Se concretizează în proprietăți fizice, chimice, biologice, intrinsece structurii materiale a produsului și determinate de concepția constructiv-funcțională a acestuia. Caracteristicile tehnice sunt direct sau indirect măsurabile obiectiv, cu o precizie suficientă prin mijloace tehnice.

b). Caracteristici psiho-senzoriale

Aceste caracteristici vizează efectele de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe care produsele le au asupra utilizatorilor prin formă, culoare, gust, grad de confort.

Producătorii trebuie să aibă în vedere permanent faptul că aceste caracteristici prezintă o mare variabilitate în timp și spațiu, că aprecierea lor se află sub incidența unor factori de natură subiectivă.

c). Caracteristici de disponibilitate

Aceste caracteristici reflectă aptitudinea produselor de a-și realiza funcțiile utile de-a lungul duratei de viață, aptitudine definită prin două concepte fundamentale: fiabilitatea și mentenabilitatea.

Fiabilitatea reflectă capacitatea unui produs de a-și îndeplini funcțiile fără întrerupere datorită defecțiuniilor într-o perioadă de timp specificată și într-un sistem de condiții de utilizare dat.

Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca și fiabilitatea și măsoară șansa ca un produs să fie repus în funcțiune într-un interval specificat de timp, în condițiile existente de întreținere și reparații.

Se exprimă printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de producție, prețul, cheltuielile de menetenanță, randamentul, gradul de valorificare a materiilor prime.

d). Caracteristici de ordin social general

Aceste caracteristici vizează efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor, precum și utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra siguranței și sănătății populației.

2. După importanța lor în asigurarea utilității și funcționalității produselor, caracteristicile se grupează astfel:

a). Caracteristici de bază (absolut necesare)

b).Caracteristici secundare, care pot să lipsească sau pot fi realizate la nivele inferioare, reducându-se astfel costurile inutile fără ca gradul de utilitate al produselor să fie semnificativ afectat.

3. În funcție de destinația și caracterul folosirii produselor în procesul de consum, caracteristicile se pot grupa astfel:

a). Caracteristici ale mijloacelor de muncă

-durabilitate, greutate, consumuri specifice, temperatură, precizie de lucru, estetică;

b). Caracteristici ale obiectelor muncii

-ușurința prelucrării și economicitatea acesteia, asigurarea calității cerute produsului finit, soliditate, componență chimică.

c). Caracteristici pentru obiectele de consum individual

-gust, formă, rezistența la rupere și la frecare, elasticitate.

4. După modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem:

a). Caracteristici măsurabile direct (greutate, rezistentă, conținutul de substanțe utile)

b). Caracteristici măsurabile indirect (fiabilitatea unui utilaj determinată pe baza probelor de rezistență la uzură)

c). Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon

(numărul de defecte pe cm² de țesături, tablă)

d). Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon (grad de vopsire, finisajul unei mobile, grad de cromare)

5. În funcție de modul de exprimare deosebim:

a). Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale, greutăți, rezistențe, debite.

b). Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative (corespunzator, necorespunzator).

Indiferent de gruparea utilizată, se poate spune că aceste caracteristici conferă produsului calitatea.

3.3.Cadrul legislativ și principalele reglementări privind calitatea produselor și serviciilor

Documentele referitoare la calitatea produselor se clasifică astfel:

1). Documente care prescriu calitatea produselor:

-standarde

-caiete de sarcini

-norme tehnice

2). Documente care certifică calitatea produselor:

-buletin de analiză

-certificatul de omologare

-certificatul de garanție

-certificatul de calitate

STANDARDUL reprezintă ansamblul de reguli tehnice obligatorii prin care se stabilesc, potrivit nivelului dezvoltării tehnice într-un anumit moment, caracteristicile tehnico-economice pe care trebuie să le îndeplinească un produs precum și prescripțiile privind recepția, marcarea, depozitarea, transportul.

Cerințele și documentele necesare pe plan mondial în sistemul calității sunt sintetizate cu standardele internaționale ISO 9000 și ISO 9004 inclusiv și anume:

-ISO 9000. Sistemele calității. Conducerea și asigurarea calității. Linii directoare pentru alegere și utilizare.

-ISO 9001. Sistemele calității. Model pentru asiguarea calității în proiectare, dezvoltare, producție, montaj și service.

-ISO 9002. Sistemele calității. Model pentru asigurarea calității în producție și montaj.

-ISO 9003. Sistemele calității. Model pentru asigurarea calității în inspecții și încercări finale.

-ISO 9004. Conducerea calității și elemente ale sistemului calității. Linii directoare.

ISO 9004 și ISO 9000 dau liniile directoare privind scopurile conducerii calității pentru toate organizațiile.

ISO 9001, 9002, 9003 sunt utilizate pentru asigurarea externă a calității în situații contractuale.

La ISO 9004 se face apel pentru a crea și implementa un sistem al calității și pentru a stabili în ce masură este aplicabil fiecare element al sistemului calității.

După consultarea acestui standard internațional, furnizorul și beneficiarul vor consulta ISO 9001, 9002 și 9003 pentru a stabili care dintre standarde este relevant pentru contract și ce adaptări specifice, dacă e cazul, sunt necesare.

ISO 9001 se utilizează în cazul în care conformitatea cu cererile trebuie asigurată de furnizor în mai multe etape care pot cuprinde proiectare, dezvoltare, producție, montaj și acțiuni post livrare.

ISO 9002 este utilizat în cazul când conformitatea cu cererile trebuie asigurată de furnizor în timpul fabricației și montării.

ISO 9003 se utilizează în cazul când conformitatea cu cererile trebuie asigurată de furnizor exclusiv până la încercările finale sau testare.

O tendință nouă este introducerea în standardele de produs a unor cerințe exprese referitoare la regulile de efectuare a controlului calității, deci a particularizării modalităților de control de produse sau grupe de produse.

Caietul de sarcini este un document tehnico-normativ care vine să întregească prevederile standardelor sau normelor tehnice cu noi parametri. Se elaborează prin conlucrarea furnizorului cu beneficiarul, stabilind pe lângă nivelul de calitate a produselor, metodele de control, modalitățile de recepție, ambalare, livrare.

Norma tehnică reprezintă documentația tehnico-economică în care sunt cuprinse prescripțiile de calitate a unui produs.

Normele tehnice pot fi-departamentale

-de întreprindere (norme interne)

Buletinul de analiză este un document de certificare a calității prin care se face o descriere detaliată a anumitor caracteristici fizice, mecanice ale produsului.

Certificatul de omologare este documentul prin care se face omologarea produselor, cu scopul de a verifica dacă produsele noi corespund documentației tehnico-economice.

Omologarea produselor se face în două etape :

a). Omologarea preliminară (de prototip), în urma căreia unitatea producătoare poate trece la pregătirea fabricației și execuției serie zero (tiparul de probă).

b). Omologarea finală, pe baza căreia se definitivează documentația pentru fabricație de serie.

Certificatul de garanție este documentul prin care se garantează calitatea produsului. Un certificat de garanție cuprinde:

-denumirea completă a produsului

-data livrării către unitatea beneficiară sau data când a avut loc vânzarea

-termenul de garanție

-semnătura conducătorului unității

Certificatul de garanție are un dublu rol:

-confirma calitatea produsului

-garantează cumpărătorului remedierea defectelor aparente sau ascunse ivite în perioada de garanție (care obligatoriu va fi înscrisă în certificat).

Certificatul de calitate este documentul care certifică calitatea produselor în raportul dintre unități. Certificatul trebuie să menționeze încercările fizice, mecanice, chimice, organoleptice și probele la care a fost supus produsul în conformitate cu documentele tehnico-normative sau alte condiții de calitate prevăzute în contract.

Se semnează de conducătorul unității și de seful compartimentului calitate.

CAPITOLUL IV

SISTEMUL INFORMAȚIONAL ÎN DOMENIUL CALITĂȚII LA S.C. “MONDOTEX” S.R.L

4.1. Sistemul informațional și componentele sale

Pornind de la premisa că sistemul informațional este o componentă a sistemului managerial al oricărei firme, îl definim ca totalitatea datelor, informațiilor, circuitelor și fluxurilor informaționale, procedurilor și mijloacelor de tratare a informațiilor existente în cadrul firmei, având drept scop să asigure suportul informațional pentru asumarea și îndeplinirea obiectivelor programate.

Deci sistemul informațional general al unității este un ansamblu integrat de subsisteme intercondiționate pe domeniu. Delimitarea subsistemelor se face în funcție de profilul, dimensiunile, nivelul tehnic, dispersia teritorială și pot fi localizate în sfera producției, cercetării, aprovizionării, calității, financiarului, personalului.

La fel ca și sistemul informațional general, subsistemul informațional al calității și controlului tehnic de calitate are următoarele componente de bază:

a) date și informații;

b) circuite și fluxuri informaționale;

c) proceduri informaționale;

d) mijloace de tratare a informațiilor;

DATA constituie o descriere letrică și/sau cifrică a unui fenomen, proces, obiect, fapt, eveniment sau a unei acțiuni din cadrul sau din afara firmei.

Ea poate fi considerată componenta primară a sistemului informațional (sistemul informațional culege date despre sistemul condus și furnizează informații sistemului de management).

INFORMAȚIA este acea dată care aduce un plus de cunoastere și servește pentru luarea unei decizii sau la traducerea în viață a acesteia prin acțiunea ce urmează.

Informația constituie materia primă de bază în elaborarea și fundamentarea deciziilor.

Informațiile din cadrul unei firme prezintă o triplă dimensiune:

-social-generală

-organizațională

-individuală

FLUXUL INFORMAȚIONAL reprezintă un ansamblu de informații necesare desfășurării unei anumite operații, acțiuni sau activități, ce se transmite între emitent și destinatar, cu precizarea punctelor intermediare de trecere. El este caracterizat prin conținut, volum, frecvență, calitate, direcție, formă, etc.

CIRCUITUL INFORMAȚIONAL este constituit de către drumul (traiectoria) pe care circulă o informație de la generarea până la arhivarea sau distrugerea sa, funcție de caracteristicile organizatorice ale emițătorilor și beneficiarilor de informații.

Prin dinamica, lungimea și viteza lor, circuitele și fluxurile informaționale dau forma sistemului informațional, fiind esențiale pentru funcționalitatea sa.

PROCEDURA INFORMAȚIONALĂ constă dintr-un ansamblu de elemente prin care se stabilesc suporții de informații utilizați, ordinea operațiilor și mijloacele de tratare a informațiilor împreună cu modelele și formulele de calcul utilizate la prelucrarea acestor informații.

MIJLOACELE DE TRATARE A INFORMAȚIILOR constituie componenta tehnico-materială a sistemului informational, incluzând toate instrumentele și echipamentele care sunt implicate în tratarea și stocarea informațiilor, începând cu cele simple și încheind cu cele mai complicate sisteme automate de calcul.

Cele mai moderne mijloace de tratare a informațiilor, sunt calculatoarele electronice integrate în sisteme automate de calcul.

Elementele cadru ale sistemului informațional general au particularități și forme concrete de manifestare pe subsisteme.

4.2. Sistemul informațional în domeniul calității

4.2.1. Cerințe precizate în standarde și norme internaționale

Cerințele standardelor internaționale din seria ISO 9000 sunt minimale și respectarea lor nu asigură prin ea însăși un avantaj concurențial. Nerespectarea lor, însă, poate constitui un imens handicap în calea competivității.

Criteriile pentru obținerea premiilor de calitate importante – Deming, Malcolm Baldrige, Fundația Europeană pentru Managementul Calitate- constituie “provocarea” actuală la care se supun firmele serioase.

Cerințele ISO 9000 privind sistemele de calitate:

*STAS ISO 8402: 1991

-Calitate. Vocabular

*STAS ISO 9000: 1991

-Standarde pentru conducerea și asigurarea calității. Ghid pentru selecție și utilizare.

*STAS ISO 9001: 1991

-Sistemele calității. Model pentru asigurarea calității în proiectare/dezvoltare, producție, montaj și service (controlul proiectării, servicii după vânzare);

*STAS ISO 9002: 1991

-Sistemele calității. Model pentru asigurarea calității în producție și montaj. (Calitatea în marketing, aprovizionare, producție, măsuri corective, audituri interne)

*STAS ISO 9003: 1991

-Sistemele calității. Model pentru asigurarea calității în inspecția și în încercarea finală (Răspunderea conducerii; Sistemul de calitate; Identificare produse și trasabilitate; Control situație verificări; Verificare produse; Control produse neconforme; Manipulare, depozitare, ambalare, livrare; Control documente; Înregistrări privind calitatea; Personal (instruire); Utilizare metode statistice).

*STAS ISO 9004: 1991

-Conducerea calității și elemente ale sistemului calității-Ghid (Securitatea privind produsul și răspunderea juridică pentru produs; Aspecte economice-considerații asupra costurilor legate de calitate).

Cerință esențială pentru a fi admis pe piața CEE, pe piețele bogate, nu este certificatul de conformitate cu o listă de cerințe (ISO 9000 de exemplu), ci renumele de bună calitate a produsului, de seriozitatea producătorului.

A nu avea sistem de calitate conform ISO 9000 echivalează cu a nu exista; a avea sistem de calitate ISO 9000 înseamnă un lucru normal pentru o firmă care vrea să se impună într-o economie de piață adevărată.

Succesul pe piață presupune introducerea unor abordări noi, cum ar fi Managementul Calității Totale (TQM) care se referă la îmbunătățirea continuă a calității.

4.2.2. Informații privind calitatea și circulația

informațiilor

Nevoia de informații precise, obiective:

-este generată de nevoia de decizii eficiente și de lipsa fricii despre ce informațiile ar putea scoate la iveală;

-generează nevoia de instrumente informațional-manageriale, între care se află și sistemul calitate.

Cine nu vrea să se știe cum lucrează și cine nu vrea să se știe că “lucrurile merg bine” nu evidențiază, nu înregistrează și nu dă publicității oficial informații și date obiective, adică respinge ideea unui sistem calitate; își bazează deciziile pe fler, date subiective și păreri, iar comunicarea pe zvonuri și “telefonul fără fir”.

Prin asigurare, calitatea intră în zona informațională și preia din concepte, principiile și mijoacele specifice abordării energiei: câmpul informațional, energia informațională, sinergia, entropia, etc. .

Obiectivul principal pentru asigurarea calității este prevenirea neconformităților, iar prevenirea se bazează pe informații în timp util și chiar real.

Sistemul calitate este un sistem informațional–informativ–informatic de care nu se poate lipsi organizația care intră în mileniul III. Administrarea informațiilor este astăzi principala sursă de avantaj concurențial.

Intrări Transformare Ieșiri

date prelucrări rapoarte și doc.

Memorie de date

FEED BACK (control)

Componentele de bază ale sistemului informațional

Datele care urmează a se prelucra (intrările) sunt interne și externe. Ieșirile trebuie să fie concise, relevante și complete, să se bucure de acuratețe și actualitate.

4.3. Perfecționarea sistemului informațional al calității

4.3.1. Cerințe ale perfecționării sistemului informațional

În fucționarea oricărui sistem (subsistem) informațional se manifestă încă unele deficiențe majore cum ar fi: distorsiunea, filtrajul, redundanța, supraîncărcarea canalelor informaționale.

Distorsiunea constă în modificarea parțială, întâmplătoare a conținutului unei informații pe parcursul culegerii și transmiterii de la emițător la receptor.

Filtrajul constă în modificarea intenționată a conținutului unei informații prin intervenția unor persoane interesate ca beneficiarul să primească un mesaj schimbat.

Redundanța este reprezentată, pe de o parte, de existența unui număr mare de informații decât sunt strict necesare pentru realizarea unui anumit scop și pe de altă parte, de înregistrarea și prelucrarea repetată a unor informații.

Supraîncărcarea canalelor de comunicație este acea situație în care volumul informațiilor vehiculate pe anumite circuite depășește capacitatea de transmitere informațională a acestora.

Funcționarea parțială, incompletă a sistemului informatic perturbă funcționarea normală a sistemului informațional.

Acestea trebuie proiectate astfel încât să poată fi exploatate modular, respectându-se totodată cu strictețe ordinea procedurilor impusă de “limitele” tehnice ale sistemelor de calcul.

Elaborarea unor situații informaționale voluminoase este o altă deficiență a sistemelor informatice.

Se impune necesitatea actualizării la perioadele prestabilite a “bazelor de date”, acest fapt reflectându-se din plin în actualitatea și realitatea informațiilor emise de sistemul informațional.

4.3.2. Direcții importante de perfecționare

Cele mai semnificative tendințe în conceperea și funcționarea sistemelor informaționale moderne pot fi grupate astfel:

-răspândirea largă a informaticii distribuite (sisteme descentralizate de prelucrare a datelor) de tip timesharing ce permite accesul simultan al mai multor utilizatori la calculator;

-proliferarea microelectronicii care marchează profund activitățile de execuție și conducere;

-adoptarea de către producătorii de tehnică de calcul automatizată și utilizatori a unor standarde unice pentru a asigura compatibilitatea componentelor unei rețele de calculatoare, terminale și sisteme de programe;

-amplificarea considerabilă a rolului software comparativ cu hardware;

-folosirea mai multor unități centrale per sistem de calcul (amplificarea vitezei de calcul, înalt nivel de fiabilitate);

-apelarea la “calculatorul bazei de date”

-extinderea organizării de “bănci de date” care asigură accesul rapid la informații și rezolvarea unor probleme complexe;

-amplificarea constantă a organizării de bănci de programe;

-trecerea la exploatarea în direct a echipamentelor de calcul de către nespecialiști;

4.4. Bazele organizării și funcționării sistemului informațional al calității

Îndeplinirea cerințelor clienților și satisfacerea acestora în mod constant necesită implementarea unui sistem informațional în domeniul calității, eficace și eficient. Cu ajutorul computerului, datele statistice privind calitatea se pot colecționa, înregistra și analiza automat, economisind timp și efort uman care se poate utiliza mai profitabil.

Computerul furnizează calcule complexe în timp util și este capabil să proceseze Bănci de Date voluminoase.

Există pachete software disponibile pentru o varietate foarte mare de aplicații care pot fi relativ utilizate în sistemul informațional al calității. Pachetul de programe constă din module care prelucrează informații cu privire la procese de la recepția materialelor și componentelor până la livrarea produsului final.

La culegerea software trebuie avute în vedere următoarele cerințe:

a) caracterul preventiv al managementului calității totale pentru îmbunătățirea calității și reducerea costurilor de realizare a acesteia;

b) accesul direct la informații privind capabilitatea proceselor desfășurate, identificarea problemelor, planificarea eliminării cauzelor perturbatoare și implementarea acțiunilor corective (controlul produsului, preferabil cu ilustrare grafică).

Un sistem informațional eficace și eficient în domeniul calității este prezentat mai jos:

Organizarea sistemului informațional al calității

CĂUTARE ȘI ANALIZĂ

RAPOARTE HISTOGRAME Diagrama Diagrama Fișe

cauză-efect dispersiilor de control

4.5. Subsisteme în domeniul calității și controlului de calitate al produselor

Subsistemul pentru conducerea și asigurarea calității se realizează prin articularea activităților și subactivităților orientate spre problemele calității din toate funcțiuniile de structură ale societății, rol precumpănitor având funcțiunea de cercetare-dezvoltare, cea de producție și cea de personal.

Structural, acest sistem cuprinde:

-substructura de conducere (funcțională);

-substructura de execuție

-substructura controlului de conformitate

Substructura de conducere realizează activitățile pentru îndeplinirea sarcinilor privind:

a. planificarea calității

b. pregatirea tehnică

c. realizarea calității

d. controlul calității

Substructura de execuție realizează restul sarcinilor privind realizarea calității.

Substructura controlului de conformitate realizează restul sarcinilor privind controlul calității.

Componentele substructurii controlului de conformitate sunt: punctele de control; metoda de control; forța de muncă; dotarea tehnică; materii prime și materiale de control; informațiile, suporturile (documentele) și traseele informaționale.

O optimizare a substructurii controlului de calitate se poate realiza prin aplicarea unor reguli de amplasare a punctelor de control, de alegere a metodelor, a tehnicii de control.

CAPITOLUL V

PERFECȚIONAREA ACTIVITĂȚII DE

CONTROL A CALITĂȚII CONFECȚIILOR

5.1. Factori care influențează modificarea calității confecțiilor

Calitatea nu poate fi considerată o categorie economică care planează în afara factorilor economici, ieșită de sub acțiunea acestora, ci trebuie înțeleasă ca fiind într-o continuă modificare și în strânsă interacțiune cu acești factori economico-sociali.

Calitatea poate fi situată pe poziția de factor de influență asupra altor categorii economice și în special asupra rezultatelor economico-financiare ale firmei.

Influența factorilor tehnico-creativi

Factorii de natură tehnică se referă la structura și starea utilajelor din dotare, de al căror randament depinde buna și eficienta desfășurare a procesului tehnologic.

Factorii de natură creativă au o deosebită importanță în modificarea calității și realizarea unor produse cu un înalt grad de competivitate (design, modă, cerințele clientului).

Spiritul creator este cel mai important element al oricărei firme. Fără el, o firmă devine birocrație și este guvernată de rutină. Dacă este mare, sufera de compartimentizare. Devine un grup de mici birocrații luptându-se una cu alta.

Influența factorilor materiali

O importanță deosebită o are atât calitatea materiilor prime și auxiliarele utilizate, cât și calitatea operațiilor tehnologice executate de-a lungul fluxului tehnologic.

Organizarea controlului calității producției și produselor

De modul în care este organizat controlul calității producției și a produselor obținute depinde în mod direct și nemijlocit creșterea rentabilității și valorificarea superioară a materiilor prime.

În urma controlului se ierarhizează factorii de influență asupra calității, se evaluează cauzele care au determinat produse de calitate inferioară astfel încât, în urma unor analize critice să rezulte o cât mai obiectivă grupare a sortimentelor și grupelor de produse în vederea orientării producției către acele sortimente care să asigure o eficiență sporită a activității agentului economic.

Este necesară introducerea în procesul de producție numai a acelor materii prime care au caracteristicile de calitate prevăzute în standardele sau normele invocate de beneficiari în momentul specificării acestor materii prime la lansarea comenzii.

Executarea unui control riguros pe fluxul de fabricație care să nu permită promovarea de produse neconforme cu documentația și tehnologia omologată, presupune o activitate susținută a controlorilor de calitate.

Aceștia trebuie să dea dovadă de pregătire profesională, experiență în profesie, capacitate de decizie și colaborare cu executanții, maiștrii, pentru soluționarea problemelor care apar și totodată, să aibă preocupări de autoinstruire și autodepășire.

Influența calificării forței de muncă

Calitatea produselor înseamnă nu numai materii prime și materiale de calitate, utilaje și metode ci și profesionalismul celor ce le realizează.

Profesionist e o persoană care câstigă satisfacție, împliniri, nu doar salariu. Profesionalism înseamnă să nu te pricepi la orice: dacă te-ai născut poet nu scrii și texte de muzică, lozinci și dialoguri pentru filme.

5.2. Evaluarea cauzelor care au determinat obținerea de produse de calitate inferioară

Un punct important în analiza critică a sistemului în care funcționează S.C. “Mondotex”S.R.L îl constituie depistarea prin control a cauzelor care determină obținerea de produse de calitate inferioară.

Pentru o analiză statistică a acestor cauze se urmărește ponderea acestor cauze în obținerea produselor de calitate inferioară în anii 2005, 2005 și 2007.

Cauzele care au determinat obținerea unor produse de calitate inferioară sunt:

1.Folosirea la unele locuri de muncă a forței de muncă necorespunzătoare din punct de vedere al calificării.

2.Folosirea unor materii prime și materiale necorespunzătoare.

3.Defecțiuni cauzate de uzura utilajelor.

Ponderea defectelor cauzate de om a înregistrat o oarecare scădere, dar se menține la un nivel destul de ridicat datorită unor fluctuații crescute a personalului, angajării continue de personal nou.

În ceea ce privește ponderea defectelor datorate unor materiale de calitate necorespunzătoare, se observă o scădere datorată selectării continue a contractanților.

Ponderea defectelor datorate uzurii utilajelor se menține încă la un nivel ridicat deși s-au înlocuit și modernizat o parte din ele.

5.3. Perfecționarea metodelor și tehnicilor de control

Una din cerințele de bază ale creșterii nivelului calitativ al producției și produselor o constituie și organizarea corespunzătoare a activității de control a calității.

Asigurarea unui nivel calitativ al produselor, în corelație permanentă cu nivelul maxim al cerințelor beneficiarilor și satisfacerea acestora într-un grad cât mai ridicat face necesară îmbunătățirea activității de control.

Măsurile propuse în acest scop sunt:

1.Răspunderea pentru calitatea operațiilor să revină maistrului pentru toate locurile de muncă din sfera lui de activitate. Asigurarea desfășurării la un nivel înalt calitativ al tuturor operațiilor cerute în procesul de producție reprezintă una din sarcinile de bază ale maiștrilor în sectoarele pe care le conduc.

2.Grupele de control interfazic să-și concentreze activitatea în punctele cheie ale procesului tehnologic.

3.Efectuarea unui control prin sondaj asupra operațiunilor trecute sub răspunderea directă a maiștrilor.

4.Extinderea autocontrolului din partea muncitorilor. Această formă de control a calității prezintă, pe lângă aspectul economic, și alte aspecte de o deosebită importanță socială legată de psihologia muncii și anume, sporirea răspunderii muncitorilor pentru lucrările executate.

Aceste măsuri propuse pot fi completate în continuare, în funcție de cauzele care au dus la obținerea de produse de calitate inferioară:

1) O cauză în obținerea de produse cu calitate inferioară o reprezintă defecțiunile cauzate de uzura utilajelor.

Achiziționarea de utilaje noi performante înseamnă însă un pas înainte în asigurarea calității.

2) În ceea ce privește calitatea materiilor prime și materialelor, în comisiile de recepție trebuie numiți cei mai buni specialiști iar laboratorul de analiză va fi dotat cu aparatura necesară testării materialelor înainte de a fi introduse în fabricație.

3) O măsură importantă este legată de forța de muncă. Personalul societății trebuie completat numai cu personal calificat, testat în prealabil în ceea ce privește cunoștințele și aptitudinile.

Procesul calitate se poate transforma utilizând resursa cea mai prețioasă: oamenii. Oamenii care lucrează pentru întreprindere au adeseori cele mai bune idei pentru îmbunătățirea calității și productivității. Totul este ca acești oameni să se simtă în siguranță: să nu se teamă să-și exprime ideile; să nu se teamă să pună întrebări.

Se recomandă ca în cadrul unității să se organizeze cursuri de perfecționare profesională și instruire în domeniul asigurării calității pentru întreg personalul, indiferent de poziția pe care o ocupă.

Concluzii și propuneri

Calitatea a fost inventată și aplicată in S.U.A. și pupilele ei întru ale asigurării calității-Japonia, Anglia. Ca și economia de piață, abordarea calității a fost impusă de a administra prea multă bogăție.

Principala barieră pe care o are de înlăturat asigurarea calității la noi este de ordin cultural

Îmbunătățirea calității produselor la S.C. “Mondotex”S.R.L se poate realiza pe baza:

1. calității concepției produselor;

2. calitatea materiilor prime și materialelor aprovizionate;

3. microclimatului psihic (relațiile de colaborare dintre maiștri și executanți, etc.);

4. cunoașterii de către muncitori a cinci elemente:

-ce să facă?

-cum să facă?

-cu ce să facă?

-de ce să facă?

-ce au de făcut?

Formularele, ușile transparente, ecusoanele, săgețile indicatoare și asigurarea calității dețin un rol important in procesul de realizare in bune condiții a produselor.

În cadrul S.C. “Mondotex”S.R.L se simte acut lipsa unui sistem calitate:

-în lipsa lui, oamenii nu știu ce să facă cu informațiile care îi înconjoară;

-în cele mai multe activități nu se greșește niciodată pentru că nu sunt stabilite în scris criteriile de apreciere a lucrului bine făcut;

-oamenii sunt plătiți chiar dacă lucrează prost;

-nu există o gestiune a costurilor calității: pierderea o plătesc toți;

-nu există o concepție unitară de apreciere a calității sau noncalității.

Bibliografie:

1. Bârsan, R., Bearzotti, Ch. –The Quality System Standards-a competitive advantage for the enterprises (case study), în “Orientări actuale în merceologie și managementul calității”, vol. 1, Ed. A.S.E., București, 1998

2. Chanvel, A. –Quality in Europe: towards the year 2001, în Total Quality Management, vol. 5, 1996

3. Ciurea, S.; Drăgulănescu, N. –Standardele ISO 9004 comentate, Ed. Ec., București,

4.Drăgulănescu, N. –De la calitatea controlată la calitatea totală, Ed. Alternative, București

5.Gheorghiu, Al.; Baron, T. –Măsurarea, analiza și optimizarea calității produselor,

Ed. Științifică și Enciclopedică, București

6.Ionescu, S. –Metode pentru conducerea calității, în colecția: Asigurarea și promovarea calității, INID, București, 1995

7. Isaic, M. –Fundamente și metode statistice pentru controlul calității producției, Ed. A.S.E., București, 1997

8.Munro-Faure, L. –Cum să atingi standardele de calitate. Pas cu pas spre ISO 9000, Ed. Alternative, 1997

9.Olaru, M. –Managementul calității, ed. a II-a revizuită și adăugită, Ed. Economică, București, 1999

10.Olaru, M. –Tehnici și instrumente ale managementului calității, Ed. Economică, București, 2000

11. Parker, G. –Costurile calități, Ed. Codex, București, 1998

12. Perigord, M. –Etapele calității. Demersuri și instrumente, Ed. Tehnică, București

13. Redes, A., Petrescu, V., Răducanu, I., Pleșa, D. –Merceologie industrială, Editura Eficient 2000

14. Soare, I. –Organizarea și conducerea sistemelor calității la nivel de întreprindere, Ed. Tribuna Economică, București, 1995

15.Teodoru, T. –Îndrumar metodologic vol. I, II, Tribuna Economică, 1999