Managementul calității [621509]

Managementul calității
– POKA YOKE –

În lumea competitivă din zilele noastre orice organizație trebuie să ofere calitate
înaltă. Noua cultură a managemen tului total al calității, în procesul de fabricare, ca și în
sectorul serviciilor, a dat naștere unor noi modalități de îmbunătățire a calității produselor
folosind variate instrumente precum : POKA YOKE, KAIZEN, 6 sigma, etc. [1]
Deși conceptul de POKA YOKE a existat pentru o lungă perioadă de timp, în
diferite forme, inginerul Shigeo Shingo a fost cel care a dezvoltat ideea într -un instrument
formidabil pentru realizarea “zero defecte ”. Metodele la care el pledează au fost numite
anterior “fool -proofing ”. Re cunoscând că această etichetă ar putea ofensa lucrătorii ,
Shingo a introdus termenul poka yoke, tradus general ca “mistake proofing”sau “ fail
safing ” (a evita (yokeru) erori inadvertente (poka)). Ideea din spatele poka yoke este de a
respecta intelige nța lucrătorilor. [2]
Multe lucruri pot merge prost în mediul complex de la locul de muncă ; în fiecare zi
există oportunități de a face greșeli care se vor concretiza in produse defecte. Defectele
sunt risipitoare, și dacă nu sunt descoperite dezamăgesc așteptări le clienților privind
calitatea. În spatele poka yoke este convingerea că aceasta nu acceptă producerea nici
măcar a unui număr mic de bunuri defecte. Pentru a deveni un competitor de temut, o
companie trebuie să adopte nu numai o filozofie, ci un preț de a produce zero defecte .
POKA YOKE sunt simple motive pentru a atinge aceste obiectiv e.[2]
Pentru a înțelege POKA YOKE, trebuie să facem, mai întâi, diferență între erori și
defecte. Aceste două sintagme sunt diferite. [3]
Erorile
O eroare reprezintă orice deviație de la un proces de fabricare specific. Erorile pot
fi realizate de mașinări i sau oameni și pot fi provocate de erori anterioare. Nu toate erorile
sunt concretizate în defecte, dar toate defectele sunt create de erori. Asta înseamnă că, atât
timp cât erorile pot fi prevenite, defectele pot fi evitate.[3]
Defectele
Un defect este rezultatul oricărei deviații de la specificațiile unui produs care poate
duce la nemulțumirea clientului. Pentru ca un produs să fie considerat defect trebuie să se
situeze într -una din următoarele categorii :
– Produsul a deviat de la specifica țiile de fabri care sau design ;
– Produsul nu îndeplinește specificațiile interne și/ sau externe ale
clientului ; [3]

Implementarea în producție
POKA YOKE poate fi implementată în oricare din pașii procesului de producție
când ceva poate merge rău sau când se poate face o eroare. De exemplu, un dispozitiv care
ține la un loc piesele ce urmează a fi procesate poate fi modificat astfel încât să permit
pieselor să fie ținute corect, sau un calculator digital poate detecta numărul punctelor de
sudură de pe fiecare piesă pentr u a se asigura că muncitorul execută numărul corect. [4]
Shigeo Shingo a elaborate trei tipuri de POKA YOKE pentru a detecta erorile de
producție în masă: [4]
1. Metoda contactului , prin intermediul c ăreia se identifică defectele produselor
prin testarea formei, mărimii, culorii sau a altor atribute fizice ale produsului.
2. Metoda valorii fixe sau a numărului constant, anunță operatorul dacă un anumit
număr de pași nu este atins.
3. Metoda pașilor luați pe rând sau secvenței, determină dacă pașii prescriși ai
procesului au fost urmați.
Fie operatorul este atenționat de fiecare dată când o greșeală este pe cale să fie
făcută, fie dispozitivul POKA YOKE previne greșeala înainte de a fi făcută. [4]
În dicționarul lui Shigei Shingo șablonul de implementare s -ar numi “warning poka
yoke ” sau avertisment, în timp ce ultima metodă s -ar referi mai mult la controlul
procesului. [4]
Tipuri de POKA YOKE
În funcție de funcționalitatea de bază POKA YOKE este de trei tipuri :[1]
1. Metoda de încheiere (împiedicare). În această metodă dispozitivele poka yoke
verifică parametrii critici ai procesului și opresc procesul când o situație iese din
zona de toleranță, sau cand un produs defect a fost produs sau este pe cale să se
producă.
2. Metoda controlului. În această metodă dispozitivele po ka yoke sunt
reglementate în muncă, care sunt instalate pe echipamentele procesului și/ sau
piese de muncă, care fac imposibilă apariția defectelor.
3. Metoda de avertizare (alertă). Aceasta este metoda care face operatorul
conștient de apariția unei probleme . Dispozitivele poka yoke îi indică sau îi
arată unui muncitor că un defect a fost produs.
Defectele vor continua să fie produse până când omul sau intervenția mecanică
apare (de exemplu, un pumn de presă stricat ce cauzează respingeri continue), și contro lul

poka yoke este întotdeauna eficace. În fiecare caz, decizia de a implementa poka yoke
trebuie luată pe baza unei analiza cost – beneficiu. Controlul poka yokr este cel mai
efficient în cele mai multe cazuri.[5]

Tabel 1. Etape în procesul POKA YOKE [3]
Etapa 1 : Definirea problemei
Care este problema?
Pe cine afectează?(clientul intern/ extern)
Unde a apărut problema?
Când a apărut problema?
Cum a apărut problema?
Câte defecte s -au produs?
Enunțul problemei
A fost rezolvată problema?
Instrumente
Diagrame Pareto
Brainstorming
Diagrame “dispersie”
Etapa 2 : Implementarea soluției provizorii
Cum putem păstra efectele acestei probleme
care afectează clientul intern/ extern? Instrumente
Brainstorming
Etapa 3 : Definim rădăcina cauzei
Oameni
Metodă
Mașini
Material
Mediul înconjurător Instrumente
Diagrame “coad ă de pește ”
Brainstorming
Listă de performanță
Etapa 4 : Definiți și alegeți soluția
Acțiune recomandată
Argumentare
Problemă rezolvată în acord cu criteriile din
etapa 1?
Instrumente
Brainstorming
Programe pilot
Diagrame “dispersie”
Etapa 5 : Implementarea soluției
Soluția
Comunicare necesară

Exemple POKA YOKE :[1]
 Dacă dorim să închidem orice fișier în software – ul de operare (Microsoft
Word) se cere a salva sau anula caseta de dialog. Acesta este sistemul de
avertizare împotriva închiderii din greșeală a fișierului. Este metoda de
avertizare poka yoke.
 Lista de verificare este utilizată pentru a confirma că toate subcomponentele în
ansamblu sunt asamblate. Este metoda de control poka yoke.
 Supape le de presiune sunt utilizate în circuitul hidraulic pentru a preveni
deteriorarea sistemului din cauza hipertensiunii . În cazul în care presiunea este
mare excesul de ulei se va scurge prin supapa de verificare la rezervor. Este
metoda de control pok a yoke.

Concluzii
A greși este omenește, deci nu putem nu putem da vina pe oameni pentru fiecare
greșeală. Ca și greșeala, inteligența este, de asemenea, natură umană astfel încât să putem
domina natura precedentă cu natura viitoare. POKA YOKE este doar o față a acelei
inteligențe. POKA YOKE este unul din cele mai importante instrumente în Managementul
Total al Calității. Altfel spus, POKA YOKE lansează acțiuni preventive pentru mișcări
sistematice pe scara succesului cu un înalt nivel de performanță și productivitatea
sistemului cu produse de înaltă calitate la costuri minime. [1]

Bibliografie

[1] Research Inventy: International Journal of Engineering and Science, Issn: 2278 –
4721, Vol. 2, Issue 4 (February 2013), Pp 19 – 24 – „Review Paper on „Poka Yoke: The
Revolutionary Idea In Total Productive Management”” , pag. 19, 20, 24
http://www.researchinventy.com/papers/v2i4/D024019024.pdf
[2] Poka – Yoke. Improving Product Quality By Preventing Defects, Edited by NKS/
Factory Magazine, Overview by Hiroyuki Hirano , pag. xi
http://books.google.ro/books?id=hR_8Ulz6d_oC&printsec=frontcover&dq=poka+yok e&hl
=en&sa=X&ei=nSjNUuzLBsmAhAeEr4HwBg&ved=0CC4Q6AEwAA#v=onepage&q=p
oka%20yoke&f=false
[3] D. H. Stamatis – “Six Sigma Fundamentals. A Complete Guide to the System,
Methods and Tools” , pag. 94, 95, 97
http://books.google.ro/books?id=p0jX12HgMW4C&pg=PA93&dq=mistake+proofing+po
ka+yoke&hl=en&sa=X& ei=IJnKUtSYKMr9ygPkh4LICQ&ved=0CF4Q6AEwCQ#v=one
page&q=mistake%20proofing%20poka%20yoke&f=false
[4] http://en.wikipedia.org/wiki/Poka -yoke
[5] Shigeo Shingo – “A Study of the Toyota Production System ”, pag. 21, 22
http://books.google.ro/books?id=RKWU7WElJ7oC&pg=PA22&redir_esc=y#v=onepage&
q&f=false

ANEXE