MANAGEMENTUL AFACERILOR ELECTRONICE APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU EVIDENȚA PERSONALULUI FILARMONICA OLTENIA CRAIOVA COORD. PROIECT: Prof. Univ. Dr…. [301680]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

MANAGEMENTUL AFACERILOR ELECTRONICE

APLICAȚIE INFORMATICĂ PENTRU EVIDENȚA PERSONALULUI

FILARMONICA OLTENIA CRAIOVA

COORD. PROIECT:

Prof. Univ. Dr. Georgeta Șoavă

MASTERAND: [anonimizat]

2016

Introducere UML

UML (Unified Modelling Language) [anonimizat], [anonimizat], construirea și documentarea sistemelor de aplicații. Prezintă și limitări cu privire la generarea codului și reprezintă de asemenea un mijloc bun pentru domeniul ingineriei programării.

Scopul unui limbaj de modelare este analiza și proiectarea programelor. [anonimizat] o combinație excelentă a celor mai bune trei limbaje de modelare anterioare orientate pe obiecte (Booch, OMT, and OOSE). [anonimizat]-[anonimizat] o expresivitate foarte bună care ajută la rezolvarea diverselor probleme de modelare pe care vechile limbaje nu reușeau să le îndeplinească foarte bine. [anonimizat] a înlocui limbajele de programare.

Limbajul de modelare modificat (UML – The Unified Modeling Language) [anonimizat], construirea și documentarea artefactelor sistemelor software și de asemenea pentru modelarea în întreprinderi. UML este un limbaj de modelare care oferă o exprimare grafică a structurii și comportamentului software. Pentru această exprimare grafică se utilizează notațiile UML.

[anonimizat], care descrie proprietățile structurale și dinamice ale unui sistem software. Prin sistem software se întelege o BD sau un modul de cod în general. [anonimizat] o [anonimizat] a software-ului, de la proiectarea BD la interacțiunea modulelor de cod.

Fiecare tehnică de modelare de mai sus dă o [anonimizat], a unei aplicații. Colecția de vederi se numește model. Iată unele din tehnicile de modelare UML: [anonimizat], care modelează entitățile unui sistem prin clase cu atribute și comportare. [anonimizat], asocierile dintre clase și constrângerile asupra acestora. Apoi, alte tehnici: [anonimizat] "caz de utilizare", [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] a modelării și anume partea reprezentării grafice pe care se bazează orice limbaj de modelare. Modelarea în acest limbaj se realizează prin combinarea notațiilor UML în cadrul elementelor principale ale acestora denumite diagrame. [anonimizat] 9 tipuri de diagrame: diagrama cazurilor de utilizare, diagrama de secvență, diagrama de colaborare, diagrama de clase (cea mai utilizată), diagrama de stări, diagrama de componente, diagrama de construcție, diagrama de obiecte, diagrama de activități. În cele ce urmează vor fi prezentate notațiile UML care vor fi grupate după diagramele corespunzătoare fiecărei notații în parte.

În standardul UML sunt definite următoarele diagrame, pe cele două categorii:

Pentru descrierea structurală:

-Class Diagram;

-Object Diagram;

-Component Diagram;

-Deployment Diagram.

Pentru descrierea comportamentală:

-Use Case Diagram;

-Activity Diagram;

-Statechart Diagram;

-Sequence Diagram;

-Collaboration Diagram.

UML este definit în cadrul conceptual al modelării care constă din următoarele patru niveluri distincte de abstractizare:

Nivelul meta-metamodelului, constă din elementele fundamentale pe care se bazează

UML -conceptul de 'thing', care reprezintă orice poate fi definit. Acest nivel de abstractizare formalizează noțiunea unui concept și definește un limbaj pentru specificarea metamodelului.

Nivelul metamodelului – constă din acele elemente care constituie UML, incluzând

concepte din paradigmele orientate obiect și orientate componente. Fiecare concept al nivelului este o instanță (prin intermediul stereotipurilor) a conceptului meta-metamodelului 'Thig'. Acest nivel de abstractizare este utilizat pentru formalizarea conceptelor paradigmei și la definirea unui limbaj pentru specificarea modelelor

Nivelul model – constă din modele UML. Acesta este nivelul la care se produce:

modelarea problemelor, soluția sau sistemul. Fiecare concept din acest nivel este o instanță (prin intermediul stereotipurilor) a unui concept din nivelul metamodelului. Acest nivel de abstractizare este utilizat la formalizarea conceptelor și la definirea limbajului pentru comunicarea expresiilor cu privire la un subiect dat. Modelele de pe acest nivel mai sunt numite clase sau modele ale tipurilor.

Nivelul model utilizator – constă din acele elemente care exemplifică modelele UML.

Fiecare concept din acest nivel este o instanță (prin intermediul clasificării) a conceptelor din nivelul model și o instanță (prin stereotipuri) a unui concept din nivelul metamodel. Acest nivel de abstractizare este utilizat pentru a formaliza expresiile specifice cu privire la un subiect dat. Modelele din acest nivel sunt numite și obiecte sau instanțe ale modelului.

Modelele captează caracteristicile structurale sau statice ale sistemelor și comportamentul, sau caracteristicile dinamice ale acestuia. Modelele pot fi privite ca prin intermediul unei mulțimi de dimensiuni (aspecte) independente care etalează calități particulare ale modelului. Fundamental, modelele captează cunoștințe (semantici).

Perspectiva arhitecturală organizează modelele și cunoștințele în jurul unei mulțimi specifice de interese (focusarea arhitecturală). UML dă următoarele perspective arhitecturale cu privire la modele sau probleme și soluții:

modelul utilizator – conține o problemă și o soluție ca întelese de elementele individuale

cărora li se adresează respectiva problemă (soluție). Această perspectivă este de asemenea numită use case sau scenariu;

modelul structural – cuprinde dimensiunea structurală a unei probleme și soluții. Această

perspectivă este cunoscută ca fiind perspectivă statică sau logică;

modelul comportamental – cuprinde dimensiunea comportamentală a problemei și

soluției. Această perspectivă este cunoscută de asemenea ca fiind: dinamică, de proces, concurentă sau colaborativă;

modelul implementării cuprinde dimensiunea comportamentală și structurală a realizării

soluțiilor, fiind cunoscută și ca: de dezvoltare sau de componente;

modelul de mediu – cuprind dimensiunea structurală și comportamentala a domeniului în

care este realizată soluția. Este cunoscută și ca perspectivă fizică;

Modelarea cu UML

Conceptele folosite în cadrul diagramelor UML se numesc elemente de modelare. Un element de modelare are o semantică, o definiție formală a elementului sau un înțeles exact a ceea ce reprezintă el într-un anumit context, și o reprezentare grafică, sau un simbol grafic cu care se reprezintă în cadrul diagramelor.

Un element poate fi regăsit în mai multe tipuri de diagrame și pentru fiecare context există propriile reguli.

A modela cu UML înseamnă a construi mai multe modele pentru diferitele faze ale dezvoltării și pentru diverse scopuri.

Există mai multe faze ce trebuie parcurse:

faza de analiză – surprinde necesitățile sistemului și modelează clasele de

bază din "lumea reală" și colaborările dintre acestea;

faza de design – se detaliază modelul din faza de analiză și se formulează o

soluție tehnică luând în considerare caracteristicile mediului în care acesta va fi reprezentat;

faza de implementare – modelul este transpus în cod, iar apoi compilat

în programe;

modelul de desfășurare – se folosește o descriere care explică modul cum va

fi adaptat sistemul arhitecturii fizice concrete.

Principalele părți ale UML sunt:

Vederile (View) – surprind aspecte particulare ale sistemului de modelat. Un

view este o abstractizare a sistemului, iar pentru construirea lui se folosește un număr de diagrame.

Diagramele – sunt grafuri care descriu conținutul unui view. UML are nouă tipuri

de diagrame, care pot fi combinate pentru a forma toate view-urile sistemului.

Elementele de modelare – sunt conceptele folosite în diagrame care au

corespondență în programarea orientată-obiect, cum ar fi: clase, obiecte, mesaje și relații între acestea: asocierea, dependența, generalizarea. Un element de modelare poate fi folosit în mai multe diagrame diferite și va avea același înteles și același mod de reprezentare.

Mecanismele generale – permit introducerea de comentarii și alte informații despre un anumit element.

Diagrame

În UML sunt nouă tipuri de diagrame, care vor fi prezentate pe larg în cele ce urmează. Diagramele UML pot fi împărțite în: diagrame pentru modelarea structurii statice și diagrame pentru modelarea comportamentului.

Diagramele structurale sunt folosite pentru a vizualiza, specifica, construi și documenta

aspectele statice ale sistemului. Acestea sunt organizate în jurul grupelor majore de elemente ce pot fi găsite în modelarea unui sistem. Din această categorie fac parte:

Diagrama claselor (Class Diagram) – prezintă structura fizică a claselor

identificate în sistem. Clasele reprezintă "lucruri" gestionate de sistem. Este cel mai utilizat tip de diagrame în modelarea sistemelor orientate obiect.

Diagrama componentelor (Component Diagram) – prezintă structura fizică a

codului în termenii componentelor de cod. Se folosește pentru a ilustra vederea statică de implementare a unui sistem.

Diagrama obiectelor (Object Diagram) – este o variantă a diagramei claselor care,

în locul unei clase, prezintă mai multe instanțe ale ei.

Diagrama de stare (State Diagram) – prezintă toate stările prin care trece un obiect

al clasei, precum și evenimentele care-i cauzează modificările de stare.

Diagramele comportamentale sunt folosite pentru a vizualiza, specifica, construi și

documenta aspectele dinamice ale unui sistem. Acestea sunt organizate în jurul modalităților principale de a modela dinamica unui sistem. Din această categorie fac parte:

Diagrama cazurilor de utilizare (Use Case Diagram) – prezintă actorii externi și

cazurile de utilizare identificate, numai din punctul de vedere al actorilor (care este comportamentul sistemului, așa cum este el perceput de utilizatorii lui) nu și din interior, precum și conexiunile identificate între actori și cazurile de utilizare.

Diagrama de secvență (Sequence Diagram) – prezintă colaborarea dinamică între

un număr de obiecte, mai precis, secvențele de mesaje trimise între acestea, pe măsura scurgerii timpului.

Diagrama de colaborare (Collaboration Diagram) – surprinde colaborarea

dinamică între obiecte, într-o manieră similară cu a diagramei de secvență, dar pe lângă schimbul de mesaje (numit și interacțiune) prezintă obiectele și relațiile dintre ele (câteodată referite ca și context).

Diagrama de activitate (Activity Diagram) – prezintă fluxul secvențelor de

activități și este de obicei folosită pentru a descrie activitățile realizate în cadrul unei operații, folosind dacă este cazul decizii și condiții.

Diagrama de tranziție – se folosește pentru a ilustra vederea dinamică a unui

sistem. Cum luăm decizia folosirii unui anumit tip de diagramă ? Dacă cel mai important aspect este timpul sau secvența de mesaje vom folosi diagrama de secvență, dar dacă trebuie scos în evidență contextul, vom apela la o diagramă de colaborare. Mesajele vor fi reprezentate prin săgeți între obiectele implicate în mesaj și pot fi însoțite de etichete care specifică ordinea în care acestea vor fi transmise. De asemenea, se pot vizualiza condiții, iterații, valori returnate, precum și obiectele active care se execută concurent cu alte obiecte active.

Prezentarea de ansamblu a Filarmonicii „Oltenia” Craiova

Simbol de înaltă ținută a spiritualității în spațiul oltenesc, Filarmonica „Oltenia” din Craiova se înscrie, tradițional, în rândul instituțiilor de cultură a căror misiune publică constă în promovarea valorilor muzicale autentice, atât în ceea ce privește diversitatea genurilor și stilurilor componistice / evoluția curentelor muzicale, cât și din punctul de vedere al evidențierii preocupării constante vizând menținerea unor standarde calitative reprezentative pentru nivelul performanțelor interpretative ale artiștilor invitați să concerteze în cadrul stagiunilor de concerte organizate.

Filarmonica „Oltenia” din Craiova a fost fondată în anul 1904 și reorganizată, prin decret regal, în anul 1947, în prezent desfășurându-și activitatea pe mai multe compartimente (Orchestra Simfonică, Orchestra de Cameră, Band-uri etc).

Misiunea Filarmonicii reprezintă un ansamblu de orientări fundamentale privind:
cunoștințele culturale oferite pentru satisfacerea nevoilor generale și specifice ale publicului craiovean și nu numai:

îmbunătățirea mediului social – cultural;

educația culturală în rândul populației;

crearea unui cadru oportun privind organizarea propriei activități .

Dintre obiectivele Filarmonicii „Oltenia” Craiova, amintim:

Obiective generale:

Atragerea pe scena Filarmonicii „Oltenia” a unor nume de marcă din țară și din străinătate, reprezentativi pentru genul/stilul de interpretare a muzicii clasice și încurajarea interpretărilor creative;

Descoperirea de noi talente și promovarea acestora pe scena Filarmonicii „Oltenia”;

Diseminarea permanentă a rezultatelor pentru a realiza o interfață completă a activităților noastre în afara instituției .

Obiective specifice:

Configurarea unei comunități de 2.000 – 4.000 de spectatori, dornici să (re)descopere

valorile autentice ale muzicii clasice și românești;

Dezvoltarea și diversificarea activității culturale – prin elaborarea unor proiecte muzicale, care vor avea ca scop creșterea nivelului compartimentului artistic;

Asigurarea unei vizibilități consistente (și constante) în mass-media a activității – cel puțin trei posturi de televiziune, cinci posturi de radio, patru redacții de presă scrisă și două site-uri de specialitate, care să relateze despre concurs;

Dezvoltarea de parteneriate viitoare ce susțin diversitatea culturală și cooperarea artistică.

INDICATORII DE PERFORMANȚĂ ȘI ORGANIZAREA INTERNĂ

1. Indicatorii de performanță

Indicatorii de performanță sunt acei indicatori selectați ca fiind cei mai ilustrativi în privința monitorizării unor activități și procese cheie pentru organizație, oferind o privire de ansamblu asupra performanței.

Indicatorii de performanță sunt de două feluri:

Indicatori calitativi;

Indicatori cantitativi.

Pe baza acestei clasificări, Filarmonica „Oltenia” Craiova își desfășoară activitatea doar pe baza indicatorilor cantitativi, după cum urmează:

Indicatori cantitativi:

Ierarhizarea numărului de concerte și spectacole/luni calendaristice:

Luna Noiembrie 2013 = 28 concerte

Luna Aprilie 2013 = 25 concerte

Luna Decembrie 2013 = 19 concerte

Luna Februarie 2013 = 13 concerte

Luna Iulie 2013 = 11 concerte

La egalitate, lunile Martie 2013 și August 2013 = 10 concerte

La egalitate, lunile Ianuarie 2013, Mai 2013 și Iunie 2013 = 9 concerte

Luna Octombrie 2013 = 6 concerte

Ierarhizarea numărului de concerte/tipologie:

La egalitate concerte simfonice și recitaluri camerale = 47

Concerte de educație muzicală = 23

Corale = 17

Vocal simfonice = 9

Spectacole = 4

Jazz = 1

2. Organizare internă Filarmonica „Oltenia” Craiova:

Filarmonica „Oltenia” Craiova este subordonată Consiliului Local Craiova și Primăriei Craiova. Are în componență Consiliul Administrativ și organizarea internă. Conform organigramei, se prezintă următoarele compartimente:

Manager;

Compartimentul Artistic – are în subordine:

Secția Orchestră;

Secția Cor;

Birou Coordonare Artistică;

Compartimentul Administrativ – are în subordine:

Birou Imagine;

Birou Organizare Spectacole;

Serviciul Administrativ;

Compartimentul Financiar-Contabil;

Compartimentul de Resurse Umane și Juridic;

Compartimentul Achiziții Publice – are în subordine:

Referent Achiziții Publice.

În ultimii 3 ani Filarmonica „Oltenia” a susținut concerte atât în turnee naționale cât și internaționale. De asemenea a organizat și susținut un festival de dirijat (Festivalul Internațional al Tinerilor Dirijori) dar și obișnuitul festival internațional “Craiova Muzicală”. Este foarte important ca mijloacele și resursele unei instituții de cultură să fie folosite în interesul receptorului. Arta este o expresie vie a umanității și a capacității de adaptare a omului. Din acest motiv de-a lungul timpului arta, în speță muzica, precum omul a trecut prin mai multe etape de evoluție și schimbări. Cercetarea și cunoașterea necesităților culturale este unul din obiectivele de bază ale mediului artistic conturat la nivelul Filarmonicii „Oltenia“, mai ales în contextul validării programelor și activităților culturale, dar și pentru a putea planifica dezvoltarea culturală, stimula dezvoltarea noilor necesități culturale sau să lărgească cercul persoanelor ce vor fi sensibile la aspirații de natură culturală create de activitatea desfășurată.

În acest fel vor fi create o serie de programe ce vor avea ca scop depistarea factorilor de interes pe diverse grupe de vârstă, ocupație, situație socială și venituri. Astfel se va reuși elaborarea unei oferte cât mai variată, cu o adresabilitate precisă.

3. Analiza situației economico–financiare pentru anii 2009-2011

Conform indicatorilor economici pentru anii 2009-2011, subvenția acordată de autoritatea tutelară a scăzut în anul 2010 la 4.081.000 lei de la 5.319.000 lei cât a fost în anul 2009, iar în anul 2011 scăderea a fost și mai accentuată, și anume 3.832.000 lei.

Veniturile proprii au crescut în anul 2010 la 280.000 lei față de 242.000 în anul 2009, iar în anul 2011, 304.000 lei față de 280.000 lei cât s-a realizat în anul 2010.

Cheltuielile de personal au avut un trend descrescător, astfel că în anul 2010 au fost în valoare de 3.541.000 lei față de 4.677.000 în 2009 și doar 3.108.000 lei în 2011, scăderi ce s-au realizat datorită contextului economic.

Cheltuielile materiale s-au situat în plan la valoarea de 783.000 lei în anul 2009, 820.000 în anul 2010 și 1.028.000 lei în anul 2011.

Gradul de acoperire din surse atrase și/sau venituri proprii a cheltuielilor instituției a fost de 4,35% în anul 2009, de 6,42 % în anul 2010 și de 7,35 % în anul 2011.

Veniturile proprii ale instituției realizate din activitatea de bază (vînzări bilete) au crescut în anii 2009 – 110.000 lei și 2010 – 177.000lei, înregistrând în anul 2011 o ușoară scădere la 150.000 lei.

Veniturile proprii realizate din alte activități ale instituției au fost de 107.000 lei în anul 2009, adică 44,20 % din veniturile proprii totale, 78.000 lei în anul 2010, reprezentând 27,86 % din veniturile proprii totale și 129.000 lei în anul 2011, reprezentând 42,43 % din veniturile proprii totale.

Se observă astfel o evoluție crescătoare a surselor atrase/veniturilor proprii în total venituri de la 4,35 % în 2009 la 6,42 % în 2010 , ajungând la 7,35 % în anul 2011.

Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor a fost în scădere de la 84,10 % în anul 2009 la 81,20 % în anul 2010 și la 75,14 % în anul 2011, pe fondul contextul economic național și internațional.

Gradul de acoperire a salariilor din subvenția bugetară este de 100% în fiecare din cei trei ani de referință (2009, 2010, 2011).

5. Atribuțiile departamentului financiar-contabil:

Efectuarea de operațiuni de încasări și plăți în conformitatea cu dispozițiile legale;

Verifică existența, modul de folosire și ține evidența matrițelor, ștampilelor, sigiliilor și patrițelor din dotare;

Ține evidența, asigură și întocmește documentele contabile primare ce privesc mișcarea și existența bunurilor din patrimoniul instituției;

Din documentele ce rezultă din activitatea de profil constituie fondului arhivistic neoperativ al instituției;

Garantează protecția datelor și a informațiilor și decretă măsuri de prevenire a scurgerilor de informații;

Săvârșește orice alte atribuții ce sunt încredințate de conducerea instituției sau ce rezultă din legi sau acte normative;

Asigură folosirea, gestionarea și evidența unor formulare cu regim special și întocmirea, păstrarea și circulația documentelor justificative și contabile;

Înfăptuiește sarcinile ce îi revin cu privire la păstrarea integrității patrimoniului;

Efectuează inventarierea la termenele stabilite conform dispozițiilor legale;

Constituie documentația ce privește angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor;

Organizează, evidentiază și raportează angajamentele bugetare și legale ale instituției;

Organizarea și implicit desfășurarea activității financiar-contabile este asigurată în conformitate cu dispozițiile legale;

Calculează veniturile, subvențiile și profitul;

Planifică și intocmește bugetul de venituri și cheltuieli;

SAL WIN – Metodologia de funcționare a programului de salarii

(vezi ANEXA 3)

Pachetul de programe SAL WIN creat de S.C. OmniData S.R.L. Craiova este destinat evidenței computerizate a salarizării și pentru gestiunea resurselor umane din societățile comerciale și instituții bugetare.

Pe lângă salarizare, automat, programul vă permite să obțineți într-un timp foarte scurt și un efort minim toate raportările specifice salariilor:

Casei de Pensii;

Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă;

Casei de Sănătate din județul dumneavoastră;

Administrației Financiare;

Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Se pot întocmi: foi colective de prezență (pontaj) de către șefii secțiilor, respectiv șefii de birouri, prevăzuți în organigramă și care se avizează de către manager; ștatele de plată se întocmesc pe secții, conform organigramei, se calculează în funcție de salariile de bază raportate la prezență, calculul concediilor medicale și contribuția la stat . După întocmirea ștatelor de plată și fluturașii se listează centralizatorul unde sunt evidențiate salariile tuturor, apoi se listează lista de viramente .

Fig. 6. Sal Win – Flux documente

REVISAL

(vezi ANEXA 4)

Inspecția muncii pune la dispoziție angajatorilor o aplicație on-line pentru transmiterea registrului general de evidență a salariaților în format electronic și pentru depunerea declarațiilor fiscale. Acest portal vine în sprijinul angajatorilor care au acces la Internet și care vor să folosească o modalitate moderna și eficientă de lucru cu Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Analiza SWOT a sistemului informatic din cadrul Filarmonicii „Oltenia” Craiova

Operații realizate pe tabelele din Excel

Am realizat o filtrare în tabelul Date personal dupa coloana Vârsta pentru a afișa angajații cu vârsta sub 40 de ani.

Am realizat o sortare în tabelul Date personal după coloana Vârsta pentru a afișa angajații începând de la cel cu vârsta cea mai mică până la cel cu vârsta cea mai înaintată.

Am realizat în tabelul Pontaj o reprezentare grafică a salariaților împreună cu numărul total de ore lucrate.

Am realizat în tabelul Date personal un tabel pivot și o reprezentare grafică a salariaților și a varstelor acestora.

Am realizat o analiză de tipul What If folosind Goal Seek în tabelul Stat de plată și am modificat Salariul net de la 1021,96 la 1500 pentru angajatul ANTONIE și astfel toate celelate câmpuri au fost recalculate.

TENDINȚE ȘI PERSPECTIVE ÎN EVOLUȚIA ORGANIZAȚIEI

S-a demonstrat faptul că societatea informațională poate aduce beneficii structurilor guvernamentale administrative și interacțiunii acestora cu cetățenii.

Informația a devenit una din cele mai importante resurse strategice pentru toate organizațiile.

În contextul general se poate spune că totul este centralizat, iar Filarmonica „Oltenia” Craiova are ca obiective principale reducerea volumului de hârtie prin investirea în sisteme informatice performante; depunerea declarațiilor on-line semnate electronic pe baza unui certificat digital calificat, timpul necesar transmiterii lor se reduce substanțial, în câteva minute pot fi transmise documente pentru mai multe societăți, comod, rapid și sigur, fără timp pierdut; gestionarul să treacă NIR-ul direct în programul de gestiune, să opereze automat. Considerăm că ar fi necesar dezvoltarea unui program pentru realizarea pontajelor fară a mai fi necesar ca angajații sa le facă manual. Un alt mod de a îmbunătăti activitatea instituției ar fi de a implementa un nou modul constând în rezervarea biletelor on-line. De asemenea pe site-ul Filarmonicii „Oltenia” Craiova ar trebui să se găsească o secțiune cu Rezervări bilete care să permită doritorilor rezervarea biletelor. Acestea putând fi luate ulterior de la casa de bilete pe baza unui cod în termen de 2 zile de la data rezervării.

CONCLUZII

Este foarte important ca mijloacele și resursele unei instituții de cultură să fie folosite în interesul receptorului. Cercetarea și cunoașterea necesităților culturale este unul din obiectivele de bază ale mediului artistic conturat la nivelul Filarmonicii „Oltenia”, mai ales în contextul validării programelor și activităților culturale, dar și pentru a putea planifica dezvoltarea culturală.

Așadar, este nevoie să se creeze programe ce vor avea ca scop depistarea factorilor de interes pe diverse grupe de vârstă, ocupație, situație socială și venituri. Astfel se va putea elabora o ofertă cât mai variată cu o adresabilitate precisă.

Pentru a îndeplini obiectivele proprii ale instituției, Filarmonica va avea nevoie și de un cadru de reglementare care să garanteze eficiența și siguranța financiară proprie, insrumente inovatoare pentru a finanța investițiile necesare, inclusiv parteneriatele ce dorește a le dezvolta.

Se poate dezvolta un pachet de instrumente financiare, care să garanteze reușita activității viitoare previzionată. Prin aceste instrumente se garantează că resursele financiare sunt investite în mod eficient pentru a sprijini dezvoltarea inteligentă, durabilă și favorabilă.

ANEXE

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA

H.C.L. _____/2014

ORGANIGRAMA

Filarmonicii “Oltenia” Craiova

TOTAL POSTURI – 184 pe anul 2014

REE

MENIU PRINCIPAL SAL WIN – METODOLOGIA DE OPERARE A DATELOR

REALIZAREA PONTAJULUI

ȘTAT DE PLATĂ

CENTRALIZATOR

LISTĂ VIRAMENTE

RAPORT REVISAL