Managementul Activitatii Financiar Contabile la Sc

CUPRINS

CAPITOLUL I Prezentarea generală a S.C. “Timlibris” S.A. 1

1. Scurt istoric al S.C. “Timlibris” S.A. 1

1.1 Scurt istoric 1

1.2 Structura organizatorică și funcțională

(organigrama și relațiile dintre compartimente) 2

1.3 Evoluția principalilor indicatori economico-financiari 8

1.3.1 Evoluția capitalurilor proprii; Capital social, rezerve și

a cifrei de afaceri 8

1.3.2 Evoluția imobilizărilor corporale 12

1.3.3 Evoluția piețelor de aprovizionare, desfacere și

comercializarea produselor (principalii furnizori și clienți

ai intreprinderii) 14

1.3.4 Evoluția cheltuielilor, veniturilor și a rezultatului

financiar (profit, pierdere) 16

CAPITOLUL II Organizarea contabilității la S.C. “Timlibris” S.A. 20

Unele considerații teoretice privind managementul

contabilității 20

Organizarea evidenței primare (documente justificative

utilizate) 24

2.3 Organizarea contabilității financiare (registrele contabile) 27

2.4 Elaborarea documentelor de sinteză anuală 51

CAPITOLUL III Concluzii și propuneri 54

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A

S.C “TIMLIBRIS” S.A

PREZENTAREA SOCIETĂȚII COMERCIALE

DENUMIREA: SOCIETATEA COMERCIALĂ “TIMLIBRIS”

FORMA JURIDICĂ: S.A.

NR. DE ÎNMATRICULARE LA REGISTRU COMERȚULUI: J/35/1382 /1991

COD FISCAL: R1830410

SEDIUL SOCIETĂȚII: TIMIȘOARA

STR. GHEORGHE LAZĂR, NR. 15

COD POȘTAL: 1900

JUDEȚUL: TIMIȘ

FORMA DE PROPRIETATE: SOCIETATE ROMÂNĂ CU CAPITAL PRIVAT

DURATA DE FUNCȚIONARE: NELIMITATĂ

CAPITAL SOCIAL (MII LEI): 1 107 650

ACTIUNI: – valoare nominală 25 000 lei

.- număr 44 306 buc

– fel nominative

1. SCURT ISTORIC AL S.C “TIMLIBRIS” S.A

1.1 SCURT ISTORIC

Societatea comercială “TIMLIBRIS” S.A s-a înființat în anul 1991 prin transformarea Centrului de Librării Timiș, în baza H.G. 247 / 05.04.1991.

Societatea își desfășoară activitatea în municipiul Timișoara și municipiul Lugoj prin 26 de librării, fiind unități cu amănuntul.

Principalul obiect de activitate îl constituie desfacerea cu amănuntul a cărților, articole de papetărie, rechizite școlare, manuale școlare și a imprimatelor tipizate.

Până în luna octombrie 1996 societatea a fost cu capital integral de stat, condusă de o echipă managerială formată din:

– MIRCEA JIVA – manager general;

– NICOLAE MICULESCU – manager economic.

În luna octombrie 1996, societatea a cumpărat pachetul de acțiuni de 70% de la FPS cu contract nr. 1148 iar partea de 30% a fost acoperită conform articolului din Legea 55/1995 de către salariații societății, cu cupoane și certificate de proprietate.

In conformitate cu Legea 31/1990 în termen de 60 zile de la cumpărarea acțiunilor, în data de 25 noiembrie 1996, s-a ținut Adunarea Generală a Acționarilor, alegându-se noul Consiliu de Administrație și echipa de cenzori, după cum urmează:

Tabelul nr. 1

Consiliul de administrație

Tabelul nr. 2

Cenzori

Forma juridică a Societății: societatea comercială “Timlibris” S.A este persoană juridică română, având formă juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut al acestei societăți.

Obiectul de activitate: conform statutului și contractului de societate S.C. Timlibris S.A. își desfățoară activitatea pe raza municipiului Timișoara, Lugoj și Sânicolaul Mare.

Obiectul de activitate îl constituie:comercializarea cărților, discurilor, casetelor audiovizuale; editare; comercializarea rechizitelor școlare și de birou, articolelor de papetărie, felicitărilor, cărților poștale, ilustratelor, jocurilor și jucăriilor poligrafiate și logice,imprimatelor tipizate, alte tipărituri și bunuri culturale; prestări servicii de specialitate în țară și străinătate; activitate de import-export.

1.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI FUNCȚIONALĂ

(ORGANIGRAMA ȘI RELAȚIILE DINTRE COMPARTIMENTE)

În municipiul Timișoara structura librăriilor se prezintă astfel: librării; un depozit de repartizare; un magazin Mic Gross – care comercializează produse la preț cu amănuntul la societăți comerciale; un magazin Colectura Bibliotecilor – desface cărți beletristice, tehnice, etc la rețeaua de biblioteci din județ.

În municipiul Lugoj structura magazinelor se prezintă astfel: librării; un magazin Mic Gross.

Cifra de afaceri care se realizează prin rețeaua de librării este de 3,5 miliarde lei lunar. Librăriile sunt conduse fiecare de un librar șef care răspunde de buna gospodărire și gestionare a valorilor materiale și bănești. Librarul șef are în subordine mai mulți vânzători și care gestionează mărfurile în vederea vânzării.

Societatea Comercială “TIMLIBRIS” este condusă în prezent de o echipă managerială formată din – Managerul General și Managerul Economic – având în subordine un număr de 117 de salariați.

Echipa managerială în momentul de față substituie Consiliul de administrație. Cei doi manageri au fost numiți prin concurs de către FPP și FPS cu care s-a încheiat un contract pe 4 ani în care sunt prevăzuți indicatori de eficiență și criteriile de performanță care trebuie aduse la îndeplinire.

Conform organigramei Managerul General coordonează și răspunde de întreaga activitate desfășurată de societate împreună cu Managerul Economic prezentând trimestrial rapoarte în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) care în momentul de față este formată din FPP și FPS.

Adunarea generală a acționarilor este organul de conducere al societății, care decide asupra activității acesteia și asigură politica economică și comercială.

Adunările generale ale acționarilor sunt ordinare și extraordinare și au următoarele atribuții: aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi; alege membrii Consiliului de Administrație și ai comisiei de cenzori; numește directorii și adjuncții acestora , le stabilește remunerarea, îi descarcă de activitate și îi revocă; stabilește competențele și răspunderile Consiliului de Administrație și Comisiei de Cenzori; hotărește cu privire la contractarea de împrumuturi bancare și la acordare de garanții; hotărește cu privire la înființarea și desființarea de sucursale, filiale și agenții; hotărește cu privire la adoptarea sau modificarea statutului; hotărește cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numărului de acțiuni sau a valorii nominale a acestora, precum și la sucesinea acțiunilor; examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de beneficii și pierderi; aprobă repartizarea beneficiilor între acționari; hotărește cu privire la divizarea, dizolvarea și lichidarea societății; hotărește în orice alte probleme privind societatea.

Adunarea generală a acționarilor se convoacă cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită. Convocarea va fi publicată în Monitorul Oficial și într-un ziar de largă circulație din localitatea în care se află sediul. Convocarea va cuprinde locul și data ținerii adunării, precum și ordinea de zi .

Adunarea generală a acționarilor se întrunește în sediul societății sau într-un alt loc, din aceași localitate.

Hotărârile adunării generale a acționarilor se iau prin vot deschis.

Societatea pe acțiun este administrată de către Consiliul de Administrație compus din administratori, aleși de adunarea generală a acționarilor pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi numiți încă 4 ani.

Alegerea administratorilor se face dintre persoanele desemnate de acționari în aceiași proporție cu cota lor de participare la capital.

Consiliul de Administrație este condus de un președinte. Competența Consiliului de Administrație și desemnarea membrilor acestuia se stabilesc de adunarea generală a acționarilor.

Atribuții ale Consiliul de Administrație: angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestora; stabilește îndatoririle și responsabilitățile personalului societății pe compartimete; aprobă operațiunile de încasări și plăți potrivit competențelor acordate; stabilește tactica și strategia de marketing; supune anual adunării generale a acționarilor, în termen de 60 zile de la încheierea exercițiului economic financiar, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de beneficii și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul anual de activitate și proiectul de buget al societății pe anul încheat; rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acționarilor.

Gestiunea societății este controlată de acționari și de comisia de cenzori, formată din 3 membrii, care trebuie să fie asociați, cu excepția cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de adunarea generală a acționarilor.Dacă statul este acționar unic, cenzorii sunt reprezentanți ai Ministerului Finanțelor.

Comisia de cenzori are următoarele atribuăii principale: în cursul exercițiului financiar, verifică gospodărirea fondurilor fixe și a mijloacelor circulante, portofoliului de efecte, casa și registrele de evidență contabilă și informează Consiliul de Administrație asupra neregulilor constatate; la încheierea exercițiului financiar controlează exactitatea inventarului, a documentelor și informațiilor prezentate de Consiliul de Administrație asupra conturilor societății, bilanțului și a contului de beneficii și pierderi, prezentând adunării generale a acționarilor un raport scris prin care se propune aprobarea sau modificarea bilanțului și a contului de beneficii și pierderi; la lichidarea societății, controlează operațiuni de lichidare.

Cenzorii se numesc pe o perioadă de maximum 3 ani și pot fi realeși. Numărul cenzorilor trebuie să fie impar.

În cadrul biroului resurse umane se urmărește: asigurarea concordanței dintre numărul de personal existent și cel necesar pentru realizarea sarcinilor. Aceasta se urmărește atât la fiecare compartiment cât și pe ansamblul firmei, comparând personalul existent în firmă cu cel necesar. Astfel va rezulta fie un deficit de personal, fie un surplus (rezervă) de personal. calificarea personalului, urmărind concordanța dintre nivelul de calificare al salariaților și cerințele postului. Având în vedere diversitatea posturilor în cadrul firmei, această concordanță se va face pe ficare nivel al organizării umane: administrație, compartimente funcționale, marketing, pază etc. Pe fiecare nivel al organizării umane se stabilete necesarul de competență și se compară cu însușirile individului. Principalele etepe de parcurs ar fi: determinarea tipurilor de posturi pentru fiecare nivel de organizare umană; prezentarea cerințelor de competență ale fiecărui post. În funcție de natura postului unele cerințe sunt absolut necesare altele sunt de dorit. nivelul salarizării și al motivării trebuie raportat atât la nivelul mediu pe țară cât și la performanța altor firme cu aclași profil. Între salar și productivitate trebue să existe o corelație, dar o creștere a lor pe seama deteriorării financiare a întreprinderii nu reprezintă o soluție.

Biroul adminietrativ are următoarele atribuții: urmărește realizarea investițiilor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli; răspunde de organizarea PSI (prevenirea și stingerea incendiilor); urmărește efectuarea reparațiilor (zugrăveli, vopsiri etc) prevăzute în planul de reparații și raportează aducerea lor la îndeplinire; are în vedere obținerea autorizațiilor sanitare și cele de funcționare pentru unitățiile nou înființate iar pentru celelalte obținerea de prelungire a termenelor daacă este cazul; certifică necesitatea și oportunitatea facturilor emise de Electrica, Regia de termoficare și Poșta în vederea efectuării plății; întocmește zilnic foi de parcurs pentru parcul auto; calculează consumurile de carburanți și certifică necesitatea și oportunitatea lorie de natura postului unele cerințe sunt absolut necesare altele sunt de dorit. nivelul salarizării și al motivării trebuie raportat atât la nivelul mediu pe țară cât și la performanța altor firme cu aclași profil. Între salar și productivitate trebue să existe o corelație, dar o creștere a lor pe seama deteriorării financiare a întreprinderii nu reprezintă o soluție.

Biroul adminietrativ are următoarele atribuții: urmărește realizarea investițiilor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli; răspunde de organizarea PSI (prevenirea și stingerea incendiilor); urmărește efectuarea reparațiilor (zugrăveli, vopsiri etc) prevăzute în planul de reparații și raportează aducerea lor la îndeplinire; are în vedere obținerea autorizațiilor sanitare și cele de funcționare pentru unitățiile nou înființate iar pentru celelalte obținerea de prelungire a termenelor daacă este cazul; certifică necesitatea și oportunitatea facturilor emise de Electrica, Regia de termoficare și Poșta în vederea efectuării plății; întocmește zilnic foi de parcurs pentru parcul auto; calculează consumurile de carburanți și certifică necesitatea și oportunitatea lor; întocmește bonuri de consum pentru eliberarea din magazia de materiale a diferitelor consumabile (tuburi de neon, prize, hârtie xerox, etc) necesare bunei desfășurări a procesului de muncă; în data de 1 a lunii următoare au obligația de a prezenta bonurile de consum vizate la biroul de contabilitate pentru înregistrarea în evidența contabilă.

În cadrul biroului de marketing se concep și fundamentează strategii și programe de marketing pentru produsele și mărcile existente. În fundamentarea programelor și strategiilor de marketing este necesară colaborarea cu celelalte compartimente:

1.compartimentul financiar-contabil;

2.compartimentul aprovizionare produse;

3.compartimentul resurse umane.

Biroul de marketing este în subordinea Managerului General cu următoarele atribuții: studiză cererea și oferta de mărfuri necesară tuturor librăriilor; se deplasează la furnizori (edituri, fabrici de hârtie și caiete,etc.) în vederea respectării termenelor prevăzute în comenzi și contracte; urmărește achiziționarea de noi sortimente, de produse specifice obiectului de activitate; întocmește dispoziții de livrare către librăriile din teritoriu în funcție de necesarul făcut de librarul șef pentru mărfurile existente în depozitul de repartizare al societății; urmărește să nu apară goluri de aprovizionare; centralizează necesarul de mărfuri în structura sortimentală de la țefii de librării în vederea aprovizionării ulterioare.

În subordinea biroului de marketing se află Depozitul de repartizare. În cadrul acestui depozit se aduc mărfuri de la furnizori în cantități mari, mărfuri care pe baza dispoziției de livrare sunt distribuite librăriilor în funcție de cerere. Aceste mărfuri intră în depozit pe baza facturilor întocmite de furnizor. Mărfurile sunt recepționate de șeful de depozit, întocmind “Fișa de Recepție”.

La depozitul de carte se realizează recepția faptică cantitativă și calitative pe baza actului de însoțire de la furnizor, factura și aviz de expediere. Se înregistrează în registrul de intrări care cuprinde: data intrării, nr. de recepție, nr. act de însoțire, denumire furnizor, valoarea brută de la furnizor, rabatul comercial acordat stabilit prin contract, titlul lucrării, dacă lucrările sunt cu timbru literar (2 % din prețul brut, stabilit de Uniunea Scriitorilor conform legii).

Întocmirea centralizatorului cu marfă intrată cuprinde: denumirea furnizorului, nr. act de însoțire, nr. de recepție, valoarea brută, rabat, valoarea netă, timbru literar.

Brut = rabat + net + timbru literar (dacă există)

Timbrul literar este doar la lucrări de beletristică unde nu se platește dreptul de autor.

Comerțul cu carte este scutit de T.V.A.. Există situații în care publicația include în preț și T.V.A. (reviste, ghiduri turistice).

Documentul cumulativ + actul de însoțire a mărfii + nota de recepție se înaintează la contabilitate pentru încărcare de gestiune.

Faptic, marfa pe baza actului de repartiție emis de compartimentul comercial se repartizează librăriilor. Se întocmește avizul de însoțire a mărfii în trei exemplare: unul albastru care rămâne la unitate, unul roșu la contabilitate și unul verde la depozit.

Marfa nevândută se retrage de pe rețea pentru restituire la furnizor pe baza avizului întocmit de librărie către depozit. Se certralizează și se returnează furnizorului.

Personalul din cadrul depozitului de carte este format dintr-un șef de depozit și trei angajați sortatori-marfă.

Se urmărește, la recepțiia calitativă, prin sondaj, în cadrul depozitului de carte ca marfa să nu fie deteriorată exterior, să nu aibă alte urme de tipar pe ea, viciile ascunse le descoperă clientul și la cererea acestuia se schimbă exemplarul sau se oferă contravaloarea lui.

La depozitul de papetărie își desfășoară activitatea un șef de depozit și doi librari.

Toată marfa este însoțită de certificate de calitate ce garantează firma, faptul că marfa este de calitate, corespunde STAS-ului. Atașată la factură este declarația de conformitate care stipulează că verificarea parametrilor de calitate s-a efectuat de laboratorul Inspectoratului de Sănătate Publică, emițându-se buletinul de analiză.

Sortimentul de papetărie include: caiete, gume, creioane, pixuri, carioci, acuarele, ascuțitori, ghiozdane, coperți, cerneală, pensule etc. Caracteristici de calitate urmărite la aceste produse sunt: aspectul exteriior să corespundă STAS-ului 2019/97 în cazul caietelor, calitatea hârtiei, să nu fie deteriorate fizic, la carioci, pixuri, acuarele să nu fie uscate, toate datele referitoare la conținutul produsului specificate pe ambalaj trebuie să corespundă realității.

Sortimentul de birotică include: dosare, capsatoare, perforatoare, ace, hârtie de scris, hârtie xerox, mape, folii, bibliorafturi, indigo carbon, calculatoare etc. Acestea trebuie să corespundă STAS-ului, calculatoarele au termen de garanție 6 luni pentru care se acordă service pentru eventualele defecțiuni. Unele produse sunt prevăzute cu termen de garanție, ca de exemplu: cerneala 12 luni, acuarelele, creta albă 6 luni. În caz că se observă diferențe se poate refuza lotul.

Sortimentul de jucării trebuie să aibă instrucțiuni de folosire în limba română și să prevadă anii pentru care sunt indicate și, de asemenea, să se specifice dacă respectivul articol are grad de periculozitate pentru utilizator. La jucăriile cu baterii se verifică dacă funcționează, prin sondaj.

În cazul casetelor audio-video se urmărește să existe timbru muzical.

Depozitul de papetărie este dotat cu toate cele menționate mai sus care sunt destinate aprovizionării rețelei de librării a S.C. Timlibris S.A., rețea formată din 28 de unități de desfacere în Timișoara, Lugoj și Sînnicolau Mare.

Pe baza comenzilor trimise de unități către depozitul de papetărie se livrează marfa. Livrarea se face pe baza avizului de expediție pentru librăriile proprii și de factură fiscală pentru diverși clienți. Marfa se pregătește conform cantităților înscrise pe aviz, fiind însoțită de certificate de calitate de la furnizor pentru eventuale controale de la Oficiul pentru Protecția Consumatorului.

Pentru articolele specificate în comenzi și care nu se găsesc momentan în depozit, gestionarul depozitului aduce la cunoștință directorului comercial.

Evidenta primara în cadrul depozitului de papetărie se realizează și se ține pe calculator. După efectuarea recepției cantitative și calitative se operează pe calculator facturile și se scot la impprimantă două exemplare ale recepției: una se anexează facturii la original, iar al doilea exemplar se ține în depozit îndosariat pe luni. La terminarea programului se întocmește raport de gestiune ce ține evidența intrări, ieșiri și stocul de la sfârșitul zilei.

Lunar se face confruntarea dintre evidența primară ținută în depozit și evidența ținută la biroul contabilitate.

Funcția financiar-contabilă antrenează două genuri de activități, și anume: activitatea financiară și activitatea contabilă.Realizarea acestei funcții este asigurată în structura organizatorică de direcția financiar-contabilă.

Atribuțiile direcției financiar-contabile se realizează pentru cele două activități specifice în cadrul serviciului financiar și a serviciului de contabilitate.

Compartimentul financiar-contabil își desfășoară activitatea potrivit legislației în vigoare dar mai ales a Legii Contabilitățiinr.82/1991. Acest birou folosește următoarele registre: registru inventar; registru jurnal; fișa contului; jurnalul vânzărilor; jurnalul cumpărărilor.

Figura nr. 1.1 Relațiile Biroului financiar-contabil cu alte compartimente

Compartimentul financiar-contabil colaborează cu celalte compartimente în vederea obținerii de documente primare necesare înregistrării în contabilitate astfel: de la biroul adminastrativ primește: bonuri de consum; facturi în care sunt înregistrate cheltuielile legate de consumul de energie electrică, telefon, apă etc; de la compartimentul salarizare primește: statele de plată pentru a fi înregistrate în contabilitate ți pentru a vira obligațiile salariaților și a firmei față de bugetul statului: CAS angajator 23,33%; CAS asigurați 11,67%; fond sănătate angajator 7%; fond sănătate asigurați 7%; fond șomaj 5%; ajutor șomaj 1%; comision Carnete de Muncă 0,25%; impozit pe salar aferent. statele cu drepturile de concedii de boală. de la caserie primește zilnic registru de casă în care se operează zilnic, pe baza monetarelor depuse de librării:

Biroul financiar-contabil împreună cu biroul de marketing urmăresc achitarea la scadență a facturilor astfel să nu existe facturi neachiate mai vechi de 30 zile.

Serviciul contabilitate are ca atribuții: contabilizarea tuturor documentelor primare în vederea înregistrării lor în contabilitate; urmărește ca documentele primare să fie înregistrate în mod sistematic și cronologic; efectuează plăți către furnizori; întocmește lunar balanța de verificare, jurnalul vânzărilor, jurnalul cumpărărilor, registru jurnal; lunar se face punctajul între rapoarte de gestiune întocmite pe calculator cu cele de la librărie pentru care se întocmește un proces verbal; de la biroul administrativ se primesc facturile certificate cu privire la consumul de energie electrică și termică, abonamentele la telefoane precum și bonurile de consum pentru materiale de uz gospodăresc eliberate din magazia de maetriale; se primesc în data de 15 ale lunii statele de plată de la compartimentul de salarizare, pentru înregistrarea lor în contabilitate; înregistrarea la timp și corect în contabilitate, în mod cronologic și sistematic pe baza documentelor justificative a tuturor operațiunilor patrimoniale; inventarierea patrimoniului; întocmirea registrului inventar; controlul asupra operațiunilor patrimoniale efectuate; întocmirea lucrărilor de sinteză (bilanț și aneza la bilanț, contul de profit și pierderi, raportul de gestiune); furnizarea, publicarea și păstrarea informațiilor privind patrimoniul și rezultatele obținute; evidența și calculația costurilor; determinarea și analiza rentabilității pe produse și lucrări.

Biroul contabilitate financiară este structurat în mai multe compartimente cu activități omogene delimitate ca respontabilitate și finalitate.

În cadrul firmei compartimentul salarizare-cărți de muncă este subordonat Managerului Economic, fiind condus de un șef de compartiment și are ca atribuții:

– întocmirea, calcularea drepturilor bănești și a reținerilor, tuturor salariațiilor;

– întocmește dispoziții de plată cu rețineri și le prezintă Managerului Economic pentru semnare;

– calculează drepturile de concediu de odihnă precum și cele de boală, care se calculează în funcție de vechimea în muncă și natura bolii. (Primele 10 zile la certificatul de boală nu se suportă din asigurările sociale, ele reprezintă o cheltuieală pentru societate.)

– la angajare întocmește contractele de muncă și le prezintă pentru aprobare Managerului General;:

– operează în carnetele de muncă toate modificările survenite angajațiilor (promovări, indexări etc);

– ține evidența salariilor pe fișe pentru fiecare salariat în parte;

– urmărește și verifică prezența tuturor salariațiilor la servici cu ajutorul condicilor de prezență;

– verifică dacă condica de prezență corespunde cu foaia colectivă de prezență pe care o întocmește fiecare compartiment și librărie în parte;

– întocmește dările de seamă cu privire la retribuțiile realizate în firmă, precum și depunerile la termen la Direcția de Statistică și Direcția Muncii.

Caseria centrală este organizată în cadrul compartimentului financiar-contabil și are sarcina de a colecta numerarul realizat din vânzările zilei la toate librăriile.

Caseria întocmește registru de casă zilnic operând la încasări monetarul depus de către fiecare librărie iar la plăți documentele justificative de plată care au ștampila cu semnăturile celor în drept.

Registru de casă se predă în fiecere zi la biroul financiar-contabil pentru verificare și contabilizare.

Compartimentul control gestionar se află în subordinea Managerului Economic și își desfășoară activitatea după un plan de control gestionar care se întocmește la începutul fiecărui an unde sunt cuprinse toate valoriile materiale din librării pentru inventariere.Acest control trebuie să se facă măcar o dată pe an.

Planul de control financiar este discutat de către echipa managerială și apoi aprobat de Managerul General cu respectarea lui întocmai.După aprobare, planul de control financiar devine un document secret și se păstrează de Managerul Economic.Toate inventarierile care se fac sunt inopinante.

Procesul verbal de control gestionar întocmit în cadrul compartimentului de către revizorul de gestiune se prezintă spre aprobare după ce a fost vizat de șeful biroului financiar-contabil, Managerul Economic și Managerul General.Acesta se întocmește în două exemplare, păstrându-se astfel: unul la biroul financiar-contabil; cel de-al doilea, la unitatea inventariată.

Magazia de materiale este condusă de un gestionar (magazioner) în cadrul căreia se aduc materiale consumabile care contribuie la buna desfășurare a procesului de muncă. Dintre materiale se includ: becuri ; imprimate tipizaete; neoane; combustibil; prize; piese auto; hârtie xerox;

Evidența materialelor se ține cu ajutorul fișelor de magazie.Intrarea materialelor este evidențiată în documentul: factură iar în unele cazuri chitanță fiscală. Ieșirea materialelor se realizează pe baza documentului bon de consum.

Evidența imprimatelor tipizate se ține cu ajutorul fișei de magazie a documentelor fiscale,având obligația să se numeroteze acolo unde este cazul.

Formularele cu regim special se justifică de către fiecare compartiment și librărie în parte după ce au fost consumate.

Activitatea serviciului financiar-contabil are ca atribuții: planificarea, urmărirea și evidența mijloacelor financiare ale asigurarea capitalului și afondurilor necesare desfășurării unei activități normale; gestiuneaa veniturilor, calcularea la timp și corectă a drepturilor bănești ale angajațiilor; efectuarea la timp și în bune condiții cu respectarea dispozițiilor legale a tuturor operațiilor de încasări și plăți; asigurarea încasării debitelor de orice natură.

În cadrul serviciului financiar se realizează și evidența contabilă a elementelor legate de capital, fonduri, credite, împrumuturi, decontări cu terții, salariați, dar și cele care privesc trezoreria.

Funcția financiar-contabilă, în afara activității financiare și a activității de contabilitate, presupune și activitatea de control financiar.

Prin activitatea de control financiar se realizează respectarea normelor legale cu privire la integritatea, utilizarea și păstrarea valorilor materiale și bănești din patrimoniu.

1.3 EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI

ECONOMICO-FINANCIARI

1.3.1 EVOLUȚIA CAPITALURILOR PROPRII;

CAPITAL SOCIAL, REZERVE ȘI A CIFREI DE AFACERI

Date financiare

Tabelul nr.3

Date actualizate la inflație, prețurile din 2001

Dimensiunea afacerii: din punct de vedere al mărimii, firmele se împart în firme mici, mijlocii și mari. Scopul clasificării este de a asigura gradul de corelație între două premise esențiale pentru viabilitatea pe termen lung a afacerii.Aceste premise sunt: stabilitatea afacerii care, în general este direct proporțional cu mărimea afacerii; flexibilitatea afacerii, care, în general este invers proporțională cu mărimea afacerii.

Tabelul nr. 4

Dimensiunae afacerii

S.C TIMLIBRIS S.A este o firmă cu o dimensiune mijlocie a afacerii, având tendința de menținere la acest nivel.

Amplasarea afacerii este favorabilă, având în vedere următoarele aspecte: răspândirea librăriilor, a punctelor de lucru în toate zonele orașului, în apropierea mijloacelor de transport; sediul principal se află în zona centrală ceea ce îi conferă un vad comercial foarte bun; acces la drumuri naționale și căi ferate favorabile atât pentru aprovizionare cât și pentru desfacere.

Un aspect nefavorabil, legat de amplasarea afacerii îl reprezintă nivelul de trai maio scăzut în unele zone ale orașului, influențând negativ cifra de afaceri realizată de librăriile din zonele respective.

Aprecierea tendinței afacerii are ca scop clasificarea evoluției firmei în faza de: dezvoltare; menținere; recesiune.

Evoluția Cifrei de afaceri în perioada 1999-2001 se prezintă astfel, în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 5

Evoluția Cifrei de afaceri

În continuare prezentăm câteva grafice din care se va observa evoluția Cifrei de afaceri atât cele în prețuri curente cât și cele în prețuri comparabile.

Figura nr. 1.2 Evoluția cifrei de afaceri în prețuri curente

Figura nr. 1.3 Evoluția cifrei de afaceri în prețuri comparabile

Structura CA pe produse poate fi investigată cu ajutorul schemei clasice care este cunoscută sub numele de curba ABC sau curba lui PARETO. Analiza acestei curbe teoretice permite identificarea în totalul produselor comercializate a patru subgrupe cu caracteristici specifice, astfel:

– subgrupa papetărie care cuprinde foarte multe sortimente și care realizează 60% din totalul CA 2001;

– subgrupa carte care cuprinde atât cartea școlară cât și cartea diversă, care realizează 30% din totalul CA 2001;

– subgrupa imprimate care cuprinde atât imprimatele tipizate cât și imprimatele speciale și care realizează 9% din totalul CA 2001;

– subgrupa consignație care cuprinde cartea achiziționată de la populație, comercializată prin Anticariat și are o pondere mică în totalul CA 0,9%.

Tabelul nr. 6

Structura CA pe produse în prețuri curente

– mii lei –

Clientela SC “ Timlibris ” SA poate fi considerată eterogenă, numărul de clienți este relativ mediu, aceștia având o contribuție diferențiată la realizarea CA . SC “ Timlibris ” SA își alege clienții în funcție de următoarele criterii : imaginea firmelor; mărimea și frecvența comenzilor lansate ; onorarea obligațiilor de plată ; dorința de a coopera ; puterea financiară ; gradul de acoperire.

Tabelul nr. 7

Principalii clienți

Concurența : SC “ Timlibris ” SA își își desfășoară activitatea într-un mediu concurențial foarte puternic. Principalii concurenți sunt firmele mici care au ca obiect de activitate și comercializarea produselor de papetărie .

Rețeaua de distribuție este directă neexistând intermediari. Cu principalii clienți societatea are încheiate contracte pe baza cărora se realizează desfacerea produselor. Forma de desfacere a produselor este în principal cu amănuntul dar există și un punct de lucru (Librăria Tudor Arghezi) care desface și produse en gros.

Potențialul uman al societății este bun, din perspectiva acestuia nu există restricții pentru dezvoltări viitoare. Acest lucru se datorează mai mult aspectelor calitative ale potențialului uman referitoare la calificarea și structura personalului.

În ceea ce privește eficiența utilizării potențialului uman se inregistrează o tendință crescătoare în anul 2001 față de anul 2000.

Pentru viitor politica de personal trebuie să vizeze următoarele obiective: corelarea permanentă în spațiu și timp a necesarului cu existentul de personal; realizarea și menținerea concordanței dintre cerințe și nivelul de calificare (actualizarea și adaptarea calificării); menținerea și realizarea în perspectivă a structurii personalului după diferite criterii; compensarea în măsura în care este necesar a plecărilor cu intrările de personal; previziunea necesarului de personal pe categorii și identificarea surselor de acoperire a acestuia.

1.3.2 EVOLUȚIA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Societatea comercială Timlibris S.A dispune de suficiente mijloace fixe, clădiri, echipamente și mașini pentru a-și realiza obiectul de activitate.

Punctul forte ale întreprinderii este:

– gradul de înoire al mijloacelor fixe a crescut considerabil în anul 2001 față de ceilalți ani;

Punctele slabe ale înzreprinderii sunt:

– nivelul tehnic al mașinilor trebuie înbunătățit;

– tendința eficienței utilizării potențialului tehnic în anul 2001 este descrescătoare față de anul 1999.

Tabelul nr. 8

Valoarea imobilizărilor corporale

– mii lei –

Figura nr. 1.4 Ponderea imobilizărilor corporale în total (2000)

Tabelul nr. 9

Gradul de înoire al mijloacelor fixe

Figura nr. 1.5 Ponderea imolibizărilor în total (1999)

Figura nr. 1.6 Evoluția imobilizărilor corporale

Tabelul nr. 10

Structura mijloacelor fixe și gradul de uzură al mijloacelor fixe

În totalul mijloacelor fixe, ponderea cea mai mare o deține grupa I “ CLĂDIRI ” în procent de 59%.Având în vedere specificul activității – comerț – spațiile de desfășurare al acestei activități sunt cele ce valoric au ponderea cea mai mare în total mijloace fixe. Gradul de uzură fizică este mic, aproximati de 10% în total mijloace fixe.

1.3.3 EVOLUȚIA PIEȚELOR DE APROVIZIONARE, DESFACERE

ȘI COMERCIALIZAREA PRODUSELOR

(PRINCIPALII FURNIZORI ȘI CLIENȚI AI INTREPRINDERII)

Potențialul comercial al firmei este dat de dimensiunea, structura, calitatea piețelor de desfacere și aprovizionare, de poziția produselor firmei pe aceste piețe, de configurația canalelor de distribuție la exigențele pieței.

Piața de aprovizionare: principalele categorii de produse care fac obiectul aprovizionării și revânzării de către societatea comercială: S.C TIMLIBRIS S.A sunt următoarele: carte școlară; carte diversă; papetărie; birotică; imprimate tipizate; jucării; menaj.

Piața de aprovizionare este o piață internă, foarte dispersată în întreaga țară.

Concentrarea și dispersia furnizorilor: numărul furnizorilor este mare, existând posibilitatea de negociere a prețului și de alegere al furnizorilor. Criteriile pe care societatea le are în vedere la alegerea furnizorilor sunt: cererea pe piață a mărfurilor (carte, papetărie); nivelul prețului de livrare; plata furnizorilor se realizează pe măsura vânzării produselor;

– folosirea reprezentanților de vânzare cu care firma poate conlucra.

Societatea comercială “Timlibris” S.A urmărește situația furnizorilor împărțindu-i în două mari grupe: furnizori de carte; furnizori de papetărie.

Tabelul nr. 11

Principalii furnizori de carte sunt:

Ponderea cea mai mare o deține Editura ECONOMICĂ București, urmată de Editura TEORA București și apoi de Editura HELICON Banat.

Tabelul nr. 12

Principalii furnizori de produse de papetărie sunt:

Piața de desfacere este o piață internă. Evoluția vânzărilor se apreciază prin evoluția cifrei de afaceri (CA). Pentru a asigura comparabilitatea CA de la un an la altul, ținând cont de factorul de inflație, se calculează CA în prețuri comparabile 2001.

Tabelul nr. 13

CA în prețuri comparabile

mii lei

Figura nr. 1.7 Evoluția cifrei de afaceri în prețuri comparabile

1.3.4 EVOLUȚIA CHELTUIELILOR, VENITURILOR

ȘI A REZULTATULUI FINANCIAR (PROFIT , PIERDERE)

Activitatea desfășurată de o firmă în decursul unei perioade de timp se reflectă în situația financiară a acesteia. Diagnosticul financiar se prezintă ca sinteză a analizei financiare efectuate la nivelul firmei. Aceasta are ca obiectiv esențial studiul statistic și dinamic al activității desfășurate desocietate, din care să rezulte concluzii cu privire la: lichiditatea firmei; structura mijloacelor economice și a resurselor; echilibrul financiar; rezultatele obținute; modul de gestionare al resurselor etc.

Figura nr. 1.8 Evoluția veniturilor totale

Tabelul nr. 14

Principalii indicatori de tipuri de activitate

Tabelul nr. 15

Evoluția profitului net în perioada 1999 – 2001

– mii lei –

Se observă că în 2000 are loc o creștere a profitului net față de 1999, iar în anul 2001 are loc o creștere a profitului atât față de 2000 cât și față de 1999.

Figura nr. 1.9 Evoluția profitului net (prețuri curente)

Putem aprecia eficiența activității firmei în funcție de următorii indicatori:

Profitabilitate calculată la venituri (r):

P – profit

r = ( P / CA ) * 100 unde

CA – cifra de afaceri

Profitabilitate calculată la venituri (r):

P – profit

r = ( P / Ct ) * 100 unde:

Ct – cheltuieli totale

Figura nr. 1.10 Evoluția profitului net (prețuri comparabile)

Tabelul nr. 16

Prețuri comparabile 2001

– mii lei –

Având în vedere evoluția acestor indicatori putem aprecia că tendința eficienței activității firmei este de creștere în anul 2000 față de 1999, urmând o scădere a eficienței activității în 2001 față de 2000 .

Figura nr. 1.11 Evoluția profitului brut

Concluzie

Starea generală a firmei este relativ bună .

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII LA

S.C. TIMLIBRIS S.A.

2.1 UNELE CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND

MANAGEMENTUL CONTABILITĂȚII

Datele și informațiile referitoare la circuitul economic al patrimoniului unei intreprinderi sunt consemnate in cadrul documentelor contabile. Aceste documente, în funcție de modul de întocmire si de rolul lor în cadrul sistemului de evidență economică, pot fi de evidență primară (documentele justificative), de evidență contabilă (registrele contabile) si de sinteză și raportare (situațiile financiare). Toate aceste documente sunt legate între ele printr-o anumită formă de contabilitate.

Documentele justificative: potrivit legii contabilității “orice operațiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ ”.

Se mai numesc și documente primare, întrucât ele constituie stadiul primar de oglindire a operațiilor economice și asigură datele de intrare în sistemul informațional contabil.

Documentele justificative cuprind următoarele elemente principale: denumirea documentului; denumirea și sediul intreprinderii care întocmeste documentul; numărul și data întocmirii acestuia; menționarea părților care participă la efectuarea operației economice; conținutul operației economico-financiare, iar atunci cand este cazul și temeiul legal al efectuării ei; datele cantitative și valorice aferente operației efectuate; numele și prenumele, precum și semnăturile persoanelor care le-au intocmit, vizat și aprobat, după caz; alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operațiunilor efectuate;

Înscrierea datelor în documentele justificative se face manual sau cu mijloace de prelucrare automată, astfel încât acestea să fie vizibile.

Nu se admit ștersături, răzături, modificări sau alte asemenea procedee, precum și lăsarea de spații libere între operațiunile înscrise în acestea. În principiu, documentele justificative sunt întocmite la locul de muncă în cadrul căruia se produce operația sau participă la înfăptuirea ei.

După completare, documentele justificative sunt supuse operației de prelucrare.

Această operație constă în:

– sortarea documentelor pe operații (documente de aprovizionare, documente de livrare, documente de bancă, documente de casă, documente privind operațiunile diverse etc);

– exprimarea în etalon bănesc a mărimii operațiilor economico-financiare, dacă este cazul;

– cumularea mai multor documente justificative și obținerea pe această cale a documentelor centralizatoare;

– verificarea documentelor: de formă (modul în care documentul reflectă natura operatiei, completarea tuturor rubricilor din formular, existența semnăturilor tuturor persoanelor autorizate, certificarea eventualelor corecturi etc); cifrica (controlul exactității datelor înscrise în document și a exactității calculelor aritmetice); de fond (necesitatea, oportunitatea, realitatea și legalitatea operațiilor consemnate în document).

În vederea înregistrării în contabilitate se face analiza și contarea documentelor justificative, indicându-se simbolurile conturilor debitoare și creditoare.

Înregistrarea în contabilitate a documentelor justificative se poate face fie document cu document, fie in documente-centralizatoare. Acestea din urmă cuprind informații culese din mai multe documente justificative al căror conținut se referă la operații de aceeași natură și din aceeași perioadă.

Documentele centralizatoare trebuie să conțină elemente cu privire la: felul, numărul și data documentului justificativ; sumele corespunzătoare operațiilor efectuate; conturile sintetice și analitice debitoare și creditoare; semnăturile pentru întocmire și verificare.

Din punct de vedere metodologic înregistrările în contabilitate se fac:

– cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în unitate;

– sistematic, în registrele deschise pentru conturile sintetice și analitice, în conformitate cu regulile stabilite pentru fiecare formă de contabilitate în parte.

Înregistarea se poate efectua manual sau cu mijloace de prelucrare automată a datelor. După înregistrare, documentele sunt supuse operațiilor de clasare arhivare.

Clasarea documentelor la dosar constituie activitatea de aranjare a acestora într-o ordine strict determinată, în scopul de a asigura buna lor păstrare și de a fi ușor găsite.

Arhivarea documentelor trebuie să asigure integritatea acestora pentru a putea fi folosite în scopuri informative sau în scopul verificării legalității evidenței.

Documentele se păstrează în: arhive curente, ale compartimentului financiar-contabil din intreprindere și arhive generale, unde se predau la anumite termene, numerotate, certificate și sigilate. Documentele justificative se păstrează în arhivele curente timp de 10 ani, cu excepția statului de plată a salariilor care se păstrează 50 ani.

Principalele registre ce se folosesc în contabilitate sunt: registrul-jurnal; registrul inventar; registrul cartea mare.

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează în mod cronologic operațiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau de intrare a acestora în intreprindere.

Registrul-jurnal poate fi prezentat sub forma unui registru-jurnal general sau sub forma unor registre jurnal auxiliare sau analitice, pentru operațiuni patrimoniale de aceeași natura. Principalele registre jurnal auxiliare care pot fi utilizate sunt cele privind aprovizionările, vânzările, trezoreria, operații diverse, în funcție de necesitatile intreprinderii. Periodic, de regulă lunar, totalurile jurnalelor auxiliare se centralizează în registrul jurnal general.

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele patrimoniale de activ și pasiv, grupate în funcție de natura lor, conform posturilor din bilanțul contabil, inventariate potrivit normelor legale.

Elementele patrimoniale înscrise în registru-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifica conținutul fiecărui post din bilanțul contabil. Se întocmește la sfârșitul anului și conține două părți: prima parte privește rezultatele inventarierii patrimoniului, iar în partea a doua se copiază bilanțul contabil anual și contul de profit și pierdere, forma scurta, care se publică în Monitorul Oficial.

Registrul cartea mare este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar, direct (fișe de cont pentru operații diverse) sau prin regrupare pe conturi corespondente (cartea mare șah), înregistrările efectuate în jurnal, stabilindu-se situația fiecărui cont, respectiv soldul inițial, rulajele creditoare și soldurile finale.

Cartea mare stă la baza întocmirii balanței de verificare în tot mai multe țări, ăn special prin adoptarea sistemelor informatice, balanțele de verificare sunt promovate ca registre contabile pentru evidența sistematică proprie sistemului de conturi.

Balanța de verificare este un document contabil ce servește la verificarea corectitudinii înregistrărilor în contabilitate, pentru întocmirea bilanțului contabil.

În cadrul funcțiilor de execuție ale intreprinderii sunt cuprinse următoarele activități: de cercetare-dezvoltare, comercială, de producție, financiar-contabilă și de personal. Lucrarile de contabilitate pot fi executate în două modalități: prin compartimente funcționale proprii sau de către persoane fizice sau juridice autorizate.

În cazul efectuării lucrărilor de contabilitate în compartimente funcționale proprii, structura acestor compartimente și atribuțiile lor și a persoanelor ce le compun se stabilesc de către administratorul intreprinderii. În funcție de mărimea intreprinderii, serviciul de contabilitate poate fi organizat pe două birouri distincte, și anume: biroul de contabilitate financiară și biroul de contabilitate de gestiune.

Biroul de contabilitate financiară; în funcție de mărimea intreprinderii și de volumul de activitate, se poate organiza pe mai multe compartimente care cuprind activități omogene, cum ar fi:

Compartimentul de contabilitate a activelor imobilizate, care asigură contabilitatea analitică și sintetică a activelor imobilizate, inventarierea și reevaluarea acestora;

Compartimentul de contabilitate a cheltuielilor și a veniturilor, care organizează și conduce evidența acestora pe feluri (de exploatare, financiare si extraordinare), asigură corelația cu contabilitatea de gestiune, participă la întocmirea contului de profit și pierdere;

Compartimentul de contabilitate generală, care asigură: întocmirea registrului-jurnal și a registrului cartea-mare; întocmirea, verificarea, certificarea, aprobarea și publicarea situațiilor financiare ale intreprinderii. Biroul de contabilitate de gestiune se organizează de către fiecare intreprindere, în funcție de specificul activității și de nevoile informaționale ale managementului acesteia.

Pentru obținerea situațiilor financiare, datele și informațiile contabile parcurg mai multe etape succesive de prelucrare, pornind de la deschiderea conturilor și până la aprobarea, semnarea, auditarea și depunerea raportului anual (situațiile financiare, raportul administratorilor și raportul auditorilor).

Totalitatea etapelor de prelucrare a datelor contabile formează ciclul contabil de prelucrare a datelor, care cuprinde următoarele lucrări:

– întocmirea documentelor justificative, prin consemnarea tuturor operațiilor patrimoniale, în momentul efectuării lor, într-un înscris ce stă la baza înregistrării lor în contabilitate;

– prelucrarea documentelor justificative, care constă în: sortarea documentelor pe operații, exprimarea în etalon bănesc a mărimii operațiilor patrimoniale, cumularea mai multor documente justificative în documente centralizatoare (cumulative), verificarea documentelor. Analiza și contarea documentelor justificative, indicându-se simbolurile conturilor debitoare și creditoare.

– înregistrarea în contabilitate a documentelor justificative, fie document cu document, fie în documente centralizatoare, care din punct de vedere metodologic se realizează cronologic și sistematic;

– verificarea corectitudinii înregistrărilor efectuate în conturi și centralizarea periodică a acestora, cu ajutorul balanței de verificare;

– verificarea realității datelor cu ajutorul inventarierii;

– întocmirea situațiilor financiare (bilanțul, contul de profit și pierdere, notele la conturile anuale);

– aprobarea, semnarea, auditarea și depunerea raportului anual. Parcurgerea acestor etape ale ciclului contabil se face prin adoptarea unei anumite tehnici de înregistrare contabilă.

Tehnicile de înregistrare contabilă adoptate în cadrul noului sistem contabil al intreprinderii sunt: ”pe jurnale”, “maestru-șah”, “jurnal-cartea mare” și “alte forme de înregistrare contabilă adoptate în condițiile respectării prevederilor referitoare la registrele contabile”. În cadrul tuturor acestor forme de tehnică contabilă se folosesc registrul-jurnal, registrul-inventar, registrul cartea mare și balanța conturilor. Însă, fiecatre tehnică de înregistrare contabilă se distinge prin procedura sau modul de prelucrare a datelor și prin structura registrelor contabile folosite.

Procedura sau modul de prelucrare a datelor vizează modul de organizare a ciclului contabil în vederea realizării înregistrării cronologice și sistematice, pe de o parte, și sintetice și analitice, pe de alta parte.

Figura nr. 2.1 Schema prelucrării succesive a datelor

Registrele contabile utilizate pentru înregistrarea cronologică și sistematică sunt: registrul-jurnal, registrul-jurnal de încasări și plăți, registrul cartea-mare și registrul- inventar. Legatura dintre ele este specifică fiecărei tehnici de înregistrare contabilă.

Tehnica de înregistrare pe jurnale, această tehnică de înregistrare utilizează procedeul prelucrării succesive a datelor. Pentru fiecare cont utilizat în cadrul registrului-jurnal, se deschid “Fișe de cont pentru operațiuni diverse ” în care se înregistrează sumele debitoare și creditoare, cu indicarea simbolului conturilor corespondente. Această tehnică de înregistrare are 2 variante: forma clasică sau cu jurnal unic, și forma evoluată sau pe jurnale multiple.

Forma clasică sau pe jurnal unic utilizează următoarele registre: registrul-jurnal unic pentru înregistrarea cronologică; registrul cartea-mare, fără dezvoltarea rulajelor pe conturi corespondente, pentru evidenta sintetică si analitică; registrul-inventar pentru inventarierea patrimoniului; balanța conturilor pentru verificarea exactității înregistrărilor efectuate pentru sintetizarea informațiilor privind situația patrimoniului și a rezultatelor obținute, inclusiv întocmirea situațiilor financiar-contabile.

Forma evoluată pe jurnale multiple, pentru a depăși neajunsurile formei pe jurnal unic s-a recurs la forma “pe jurnale multiple”, denumite jurnale auxiliare sau analitice pentru fiecare tip de operații, cum ar fi: jurnalul-situație privind operațiile de casă și bancă (cod 14-6-5); jurnalul privind decontarile cu furnizorii (cod 14-6-6); jurnalul privind consumurile și alte ieșiri de stocuri (cod 14-6-8); jurnalul privind salariile și contribuția la asigurările sociale (cod 14-6-10); jurnal privind vânzarea produselor și alte ieșiri (cod 14-6-12); jurnal privind vânzarea mărfurilor și alte ieșiri (cod 14-6-13); jurnal privind operații diverse (cod 14-6-17).

Tehnica de înregistrare contabilă maestru-șah, se caracterizează prin aceea că operațiile se înregistrează în tot cursul lunii în mod cronologic și sistematc, atît în debitul cât și în creditul conturilor prevăzute în “Planul de conturi general”. Înregistrările în contabilitate se fac: direct, pe baza documentelor justificative, pe baza documentelor centralizatoare (cu ajutorul formulalelor de tipul “Document cumulativ”); pe baza notelor de contabilitate, care se întocmesc numai pentru înregistrările care nu au la bază documente justificative.

Înainte de a fi înregistrate, documentele justificative sunt supuse prelucrării contabile (sortare pe feluri de operații, verificare, evaluare și control). Principalele formulare care se utilizează sunt: registrul-jurnal, fisa sintetică șah, balanța conturilor și registrele auxiliare folosite pentru evidența analitică. Balanța conturilor se întocmește lunar pe baza fișelor sintetice șah.

În cadrul său se stabilesc și rulaje cumulate de la începutul anului, pentru fiecare cont sintetic în parte. De asemenea, se întocmesc balanțe de verificare lunare pentru conturile analitice.

Tehnica de înregixtrare pe jurnal-cartea-mare, aceasta tehnică de înregistrare contabilă este adaptată diviziunii muncii contabile în condițiile creșterii repetabilității volumului de operații. Înregistrările se fac în mod cronologic și sistematic din documentele justificative în jurnalele pe credit ale conturilor, astfel: creditul fiecărui cont se reflectă întru-un singur jurnal, prin debitul conturilor corespondente, iar debitul fiecarui cont se reflectă în diferite jurnale, în funcție de conturile creditoare cu care are corespondență. Înregistrările în jurnale se fac în tot cursul lunii sau numai la sfârșitul lunii, direct pe baza documentelor justificative sau notelor de contabilitate.

La sfârșitul lunii, documentele justificative se îndosariază în ordinea înregistrării lor și se păstrează în dosare separate pentru fiecare lună și pe feluri de jurnale.

Tehnica de înregistrare informatică, reprezintă o adaptare a tehnicilor de ănregistrare prezentate anterior, prin folosirea tehnicii electronice de calcul. Întregul sistem contabil este clădit și structurat pe baza formulei contabile. Pe baza datelor introduse în calculator se editeaza în mod obligatoriu: registrul-jurnal, balanțele conturilor sintetice și analitice (care preiau și functia registrelor cartea-mare) și balanța de verificare generală.

2.2 ORGANIZAREA EVIDENȚEI PRIMARE

(DOCUMENTE JUSTIFICATIVE UTILIZATE)

Societatea Comercială “Timlibris” S.A utilizează și următoarele documente:

1. Factura: evidențiează valoarea mărfurilor cumpărate de la furnizori pentru desfacerea lor ulterioară,cu amănuntul; se mai folosește în cazul vânzării de bunuri către persoane fizice și juridice, exprimând volumul vânzărilor. Factura are mărimea de A4, A5 și A6 se întocmește în 3 exemplare, astfel: două exemplare rămân la furnizor, iar originalul la beneficiar.

2. Nota de recartare: se folosește la mișcarea mărfurilor între librării ca urmare a unor cauze independente de voința gestionarului: fie existenței unui stoc prea mare; fie ca urmare a solicitărilor foarte reduse de marfă.

Nota de recartare are mărimea A4 și se întocmește ori de câte ori este nevoie în trei exemplare,astfel:

– un exemplar rămâne la cotor;

– al doilea se va anexa registrului de gestiune, cea care emite formularul;

– cel de-al treilea se va anexa registrului de gestiune al librăriei primitoare.

Nota de recartare are următorul conținut: nr. curent; denumire; cantitate; preț; valoare.

3. Fișa de recepție are mărimea A4, pune în evidență structura sortimentală a aprovizionărilor și cuprinde: sortimentul de produse cumpărate; cantitatea; prețul unitar (fără TVA); valoarea; valoarea TVA.

4. Dispoziția de livrare se întocmește manual de către personalul împuternicit cu întocmirea lui, în momentul livrării mărfurilor din depozitul de repartizare în librării, având mărimea A4 și A5. Dispoziția de livrare se întocmește în trei exemplare astfel: un exemplar rămâne la cotor; al doilea rămâne la depozit; cel de-al treilea la librărie.

Acesta cuprinde: nr.curent; denumire; cantitate (mărfuri livrate); preț; valoare.

5. Chitanța exprimă încasările realizate de toate librăriile în ziua respectivă. La baza întocmirii chitanței stau monetarele întocmite de către gestionari. Chitanța se întocmește zilnic,manual, în două exemplare, astfel: un exemplar rămâne la cotor; cel de-al doilea se anexează la registru de casă.

6. Monetarul se întocmește pe baza raportului fiscal zilnic emis de către casa fiscală de marcat. În cadrul acestuia se consemnează volumul încasărilor diferențiat pe categorii de bacnote. Acest document are mărimea A6 și se întocmește manual, zilnic în două exemplare: unul rămâne la cotor; cel de-al doilea se anexează la raportul de gestiune.

7. Raportul de gestiune: acest formular are format tip A4, îndosariat în carnet de 100 de file, servește la ținerea evidenței zilnice a stocului de marfă și are următoarele rubrici: sold precedent, total intrări plus sold, total vânzări plus ieșiri și sold final.

Soldul precedent cuprinde stocul de marfă la o anumită zi.

Intrările cuprind nota de recepție plus factura (la preț de vânzare cu amănuntul)

Intrările plus soldul precedent cuprind stocul de marfă la o anumită zi plus nota de recepție și factura.

Ieșiri : monetar plus interunități (aviz de însoțire către alte unități), alte ieșiri în afară de vânzări.

Soldul final cuprinde stocul de marfă la o anumită zi plus intrări și/sau ieșiri.

8. Jurnalul TVA pentru cumpărări servește ca: registru auxiliarpentru înregistrarea cumpărărilor de mărfuri pentru nevoi propii; document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată deductibilă; document de control al unor operații înregistrate în contabilitate.

Se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor privind cumpărările de valori materiale sau cele pentru prestații primite

9. Jurnalul TVA pentru vânzări servește ca: registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor și prestărilor de servicii și a altor venituri purtătoare de TVA; document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată; document de control a unor operații înregistrate în contabilitate.

Completarea registrului la compartimentul financiar-contabil se face pe baza documentelor privind vânzările și prestările de servicii și alte venituri.

Registrul jurnal cuprinde notele contabile, care reflectă toate operațiunile patrimoniale, în ordine cronologică, desfășurate într-o lună de către societate

S.C. “Timlibris” S.A. întocmește în fiecare lună balanța de verificare analitică și sintetică; evidența contabilă se ține pe calculator.

Mărfurile sunt formate din bunurile achiziționate în vederea revânzării în aceiași stare.

Sunt asimilate stocurile de mărfuri și acele elemente din celelalte categorii de stocuri (materii prime, materiale, obiecte de inventar) achiziționate de la terți, care ulterior sunt redistribuite (redestinate) – fiind disponibile – pentru a fi vândute în starea în care au fost cumpărate. Ca urrmare, stocurile de materiale, combustibili, obiecte de inventar etc, negociate și vândute, vor fi transferate (trecute) în gestiunea și contabilitatea mărfurilor. Această delimitare, pe lângă faptul că asigură încadrarea corectă a stocurilor după destinații reale, permite determinarea reală a cheltuielilor după felul lor.

Formele și documentele aprovizionării cu mărfuri: procesul de aprovizionare se desfășoară pe baza contractelor încheiate cu furnizorii, în care se precizează mărfurile ce se achiziționează, cantitațile și termenele de livrare, modalitățile și termenele de plată, condițiile de transport și ambalare etc.

Aprovizionarea cu mărfuri a librăriilor se poate face: fie direct de la furnizor; fie indirect prin depozitul de repartizare.

Documentul care stă la baza înregistrării aprovizionării cu marfă este: factura – primită direct de la furnizori; dispoziție de livrare – dacă mărfurile sunt primite de la depozitul de repartizare.

Aprovizionarea se poate face și pe bază de comandă.

Aprovizionarea fără delegat (pe răspunderea furnizorilor), are loc în cordordanță cu prevederile contractuale și ale graficului de livrări. Pe baza acestuia furnizorul întocmește dispoziția de livrare în conformitate cu anterecepția lotului de mărfuri, întocmindu-se un proces verbal de autorecepție.

În nota de recepție, marfa se evaluează la cost de achiziție sau la preț de vânzare, în funcție de metoda de contabilitate a operațiilor cu mărfuri. Pe baza documentelor primare se fac înregistrări în evidența operativă (fișa de magazie, raport de gestiune etc.) și se întocmesc documentele centralizatoare, recapitulații sau borderouri ale mărfurilor intrate, care se înregistrează în contabilitatea sintetică.

Aprovizionarea prin delegat propriu are loc când furnizorul și beneficiarul se află în aceiași localitate.

Delegatul intreprinderii de comerț se prezintă la furnizor cu o comandă și o delegație de ridicare a mărfurilor și eventual cu CEC-ul necesar efectuării plății.

Participând la recepția mărfurilor și ambalajelor, delegatul le preia și semnează documentele de livrare: dispoziția de livrare și factura. El poartă răspunderea integrității lotului de marfă și ambalaje.

La sosirea lui, se procedează la verificarea cantitativă și calitativă și se întocmește nota de recepție și constatare de diferențe.

Apoi urmează prelucrarea și înregistrarea documentelor de livrare și recepție asemănător cu procedura prezentată anterior.

În cazul lipsurilor de marfă constatate la recepție se întocmește decizia de imputare sau se ia delegatului un angajament de plată.

Aprovizionarea cu delegat al intreprinderii furnizoare – presupune prezența acestuia la unitatea beneficiară unde se verifică mărfurile de comisia de recepție și se întocmesc documentele de recepție. Decontarea necesită fie așteptarea documentelor de decontare de la furnizor, fie întocmirea lor din proprie inițiativă de beneficiar.

Aprovizionarea prin intermediul depozitelor de repartizare se întâlnește în cadrul intreprinderilor “en detail” .

Depozitul de repartizare efectuează două operații: prima se referă la recepția mărfurilor sosite de la furnizor, printr-una din formele prezentate anterior; a doua o constituie distribuirea mărfurilor către librării. Fiecare librărie după primirea mărfurilor face recepționarea lor direct pe documentul de livrare și va calcula prețul cu amănuntul în funcție de TVA-ul dar și de adaosul practicat.După ce se înregistrează în documentul de livrare se va opera și în documentul: raport de gestiune.

Nota de predare-primire stă la baza complectării raportul de gestiune cu intrările de mărfuri și a fișei de magazie cu ieșirile de mărfuri. Tot pe baza ei se întocmește recapitulația mărfurilor ieșite din depozit și intrate în gestiunea primitoare. Nota de predare-restituire servește la descărcarea gestiunii depozitului și la încărcarea gestiunii librăriei.

Formele și documentele vânzării de mărfuri: având în vedere practicarea comerțului cu amănuntul, vânzările sunt în numerar în proporție de 90% și de 10% prin viramente.Acest mod de vânzare prin virament a mărfurilor se practică de obicei atunci când mărfurile urmează să fie vândute: bibliotecilor; diferitelor firme care au un cont deschis la bancă și care pe baza ordinului de plată efectuează achitarea obligației.Numerarul rezultat din vânzările zilnice se depune de către librării în fiecare zi (seara, după terminarea programului) la caseria centrală.

Formele de vânzare a mărfurilor se pot împărți în două categorii, astfel: vânzarea către consumatorii individuali; vânzarea către consumatorii colectivi sau terți (alte intreprinderi).

După modalitatea de încasare a banilor, vânzarea poate fi în numerar sau prin virament. De regulă, vânzarea către consumatori se face cu: încasarea în numerar, iar către terți cu încasarea prin virament.

Vânzarea către terți (alte intreprinderi) cu încasare în numerar sau prin virament cunoaște următoarele forme:

Vânzarea loco unitate primitoare cu delegat al intreprinderii predătoare (furnizorului), presupune colectarea comenzilor de mărfuri de la beneficiari, pregătirea loturilor de mărfuri ce se vând, autorecepționarea și încredințarea lor delegatului, încărcarea în mijloacele de transport, întocmirea avizul de însoțire a mărfurilor.

Confirmarea primirii mărfurilor și acceptul plății lor se face prin completarea de către beneficiar a cantității de mărfuri primite în “Avizul de însoțire” și a semnării acestuia. Pe baza avizului astfel completat, furnizorul întocmește factura care este individuală sau globală dacă vâmzarea se face la mai multe unități apărținând aceleiași intreprinderi.

Avizul de însoțire reprezintă documentul de ieșire a mărfurilor. În el se înscrie inițial cantitatea livrată, cumpărătorul completând cantitatea efectiv primită. Diferențele ce se pot ivi între cele două cantități, sunt denumite diferențe din distribuție și se soluționează de predătorul mărfii. În factură se menționează cantitatea efectiv primită de beneficiar.

Avizele de însoțire și facturile stau la baza înregistrărilor din evidența operativă gestionării. Ele se prelucrează și se centralizează în recapitulația sau borderoul mărfurilor ieșite.

Vânzarea loco unitate furnizoare cu delegat al cumpărătorului necesită prezența acestuia cu o comandă cuprinzând mărfurile solicitate și o delegație de ridicare a mărfurilor.

Avizând comanda, serviciul comercial emite dispoziția de livrare prin care dispune vânzarea mărfurilor. La unitatea predătoare se recepționează mărfurile, în prezența delegatului cumpărărtorului, întocmindu-se factura și certificatul de calitate.

Vânzarea mărfurilor pe răspunderea furnizorului (fără delegat) se efectuează pe baza contractului și a graficului de livrare și a dispoziției de livrare întocmită de compartimentul comercial.

După pregătirea lotului de marfă, se procedează la autorecepția sa, cu care se întocmește un procesul verbal de recepție. Se întocmesc apoi documentele de livrare: factura, certificatul de calitate etc.

Documentele de livrare se înregistrează în evidența gestionară și apoi se prelucrează, centralizează și înregistrează în contabilitate.

Vânzarea mărfurilor cu tichet emis de aparatul de casă presupune marcarea vânzării în aparatul de casă și eliberarea unui tichet în momentul încasării banilor și a eliberării mărfii solicitate. La sfârșitul programului se întocmește monetarul.

În cazul tuturor formelor de vânzare cu încasare în numerar,acesta se depune la caseria centrală a intreprinderii sau se preia de către caserii colectoare ale băncilor pe baza monetarului. Un exemplar semnat de casierul general se restituie șefului de unitate, care înregistrează pe baza lui, ieșirile de mărfuri în raportul de gestiune.

La caseria centrală încasările se înscriu într-o chitanță centralizatoare, care se înregistrează în registrul de casă.

Un exemplar al chitanței de predare a banilor se transmite la compartimentul financiar-contabil. Aici se confruntă cu monetarul și raportul de gestiune trimise de gestionar și se întocmește centralizatorul vânzărilor și încasărilor pe întreaga intreprindere. Aceasta servește pentru înregistrarea în contabilitate a vânzărilor mărfurilor, încasării banilor și a eventualelor diferente de casă.

Organizarea evidenței operative se face în mod diferit la depozite și librării

La depozite evidența operativă este organizată cu ajutorul fișei de magazie în care gestionarul operează numai cantitatea, intrările și ieșirile de mărfuri, stabilind stocul de mărfuri după fiecare operație.

Datele din fișa de magazie se confruntă periodic cu cele de la contabilitate pentru controlul exactității lor.

În librării organizarea evidenței operative și a contabilității analitice prezintă particularutățile datorate formelor și documentelor vânzării mărfurilor care furnizează numai informații valorice ale mărfurilor și ambalajelor și soldul scriptic determinat zilnic sau periodic.

2.3 ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII FINANCIARE

(REGISTRELE CONTABILE)

Mărfurile – sunt acele bunuri materiale achiziționate în scopul revânzării sau produse de unitatea patrimonială și destinate vânzării prin magazine proprii.

Reflectarea în contabilitate a mărfurilor se realizează cu ajutorul conturilor:

– 371 – Mărfuri.

– 378 – Diferențe de preț la mărfuri.

Contul 371 – Mărfuri

După conținutul economic: este un cont de active circulante destinate vânzării.

După funcția contabilă: este un cont de activ.

Se debitează – cu valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor intrate în gestiune:

– prin achiziții

% = 401 “Furnizori”

371 “Mărfuri” (408 “Furnizori facturi nesosite”)

4426 “TVA deductibilă”

– aduse ca aport la capital

371 “Mărfuri” = 456 “Decontări cu asociații privind capitalul”

– revenite de la terți

371 “Mărfuri” = 357 “Mărfuri în custodie sau consignație

la terți”

– primite ca donații

371 “Mărfuri” = 771 “ Venituri excepționale din

operațiuni de gestiune”

– plusuri de inventar

371 “Mărfuri” = %

300 “Materii prime”

301 “Materiale consumabile”

321 “Obiecte de inventar”

– cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate în unitățile comerciale

371 “Mărfuri” = 378 “Diferențe de preț la mărfuri”

– cu TVA cuprins în prețul cu amănuntul al mărfurilor

371 “Mărfuri” = 4428 “TVA neexigibilă”

Se creditează – cu valoarea la preț de înregistrare al mărfurilor ieșite din gestiune, astfel:

– prin vânzare odată cu descărcarea gestiunii

% = 371 “Mărfuri”

607 “Cheltuieli privind mărfurile”

(cost de achiziție)

378 “Diferențe de preț la mărfuri”

(adaos comercial)

4428 “TVA neexigibilă”

(TVA aferent)

– cotate minus la inventar

607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri”

mărfurile”

(671 “Cheltuieli excepționale privind operațiunile de gestiune”)

– retrase de asociați

456 “Decontări cu asociații = 371 “Mărfuri”

privind capitalul”

– pierdute în urma unor calamități naturale

671 “Cheltuieli excepționale = 371 “Mărfuri”

privind operațiile de gestiune”

– trimise spre prelucarare

357 “Mărfuri în custodie = 371 “Mărfuri”

sau consignație la terți”

Soldul contului este debitor și evidențează valoarea la preț de înregistrare a mărfurilor aflate în gestiune la un moment dat.

Contul 378 – Diferențe de preț la mărfuri

După conținutul economic: este un cont rectificativ al valorii de înregistrare al mărfurilor,

După funcția contabilă: este cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în unitățile comerciale.

371”Mărfuri” = 378 “Diferențe de preț la mărfuri”

Se debitează cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieșite din gestiune sau vândute.

378 “Diferențe de preț la = 371 “Mărfuri”

mărfuri”

Soldul contului este creditor și exprimă adaosul comercial aferent mărfurilor existente în gestiune.

Adaosul comercial aferent vânzării mărfurilor din comerțul cu amănuntul se determină cu ocazia descărcării gestiunii. Prețul cu amănuntul al mărfurilor se determină astfel:

Pentru a determina adaosul comercial aferent vânzărilor se calculează un coeficient de repartizare a adaosului comercial conform relației:

Si378 + Rc378

K378 = –––––––––––––––

( Si371 + Rd371 ) – ( Si4428 + Rc4428 )

Adaos aferent stocurilor = Stoc marfă fără TVA x K378

Stoc marfă fără TVA = Sd371 – Sd4428

La descărcarea gestiunii, rulajul debitor al comtului 4428 va fi egal cu rulajul creditor al contului 4427.

Formula contabilă de decărcare a gestiunii mărfurilor cu amănuntul va fi:

% = 371 “Mărfuri”

607 “Cheltuieli privind mărfurile”

(cost de achiziție)

378 “Diferențe de preț la mărfuri”

(adaos aferent mărfurilor)

4428 “TVA neexigibil”

(TVA aferent mărfurilor vândute Rc4427)

Cele două conturi 371 și 378 asigură evaluarea și înregistrarea existenței și mișcărilor de stocuri de mărfuri la cost efectiv de achiziție.

Metodologic, asigurarea evaluării stocurilor de mărfuri la cost efectiv de achiziție se poate face folosind ca preț de înregistrare în contul 371 “Mărfuri” diferite categorii de prețuri, în funcție de care se corelează și conținutul contului 378 “Diferențe de preț la mărfuri”.

Astfel, prețul de înregistrare la contul “Mărfuri” poate fi: prețul unitar de cumpărare; prețul prestabilit de cumpărare; prețul de vânzare.

În cazul adoptării prețului efectiv de cumpărare la înregistrarea mărfurilor costul de achiziție se formează și se fixează în conturi după cum urmează:

– costul efectiv de cumpărare, fără TVA, în contul 371 “Mărfuri”;

– cheltuielile de aprovizionare (transport, manipulare), în contul 378 “Diferențe de preț la mărfuri”.

În cazul adoptării prețului prestabilit de cumpărare care poate fi un preț mediu ponderat dintr-o perioadă precedentă sau prețul de la furnizorul principal, costul de achiziție se formează și se fixează în conturi astfel:

– prețul prestabilit de cumpărare în contul 371 “Mărfuri”;

– cheltuieli de aprovizionare și diferențele între prețul efectiv de cumpărare și prețul pretsbilit în contul 378 “Diferențe de preț la mărfuri”.

În cazul adoptării prețului de vînzare, care poate fi prețul cu ridicata, prețul importatorului, prețul cu amănuntul, cel de achiziție se înregistrează:

– prețul de vânzare, care cuprinde în structura sa și marja importatorului, adaosul comercial, adaosul de alimentație publică, în contul 371 “Mărfuri”;

– adaosul comercial și cheltuelile de aprovizionare se înregistrează în conrul 378 “Diferențe de preț la mărfuri”, care este necesar să se desfășoare, în acest caz, în două conturi sintetice de gradul II:

– contul 3781 “Diferențe de preț din cheltuielile de aprovizionare”, cu funcție de activ;

– contul 3782 “ Diferențe de preț din adaosul comercial”, cu funcție de pasiv.

Exemplu

Pentru amănunt:

– cumpărare:

% = 401 “Furnizori” 9.520

8.000 371 “Mărfuri”

1.520 4426 “TVA deductibilă”

– vânzare:

Calculul prețului de vânzare cu amănuntul:

8.000 x 1,50 (adaos) = 12.000 preț cu amănuntul fără TVA

12.000 x 1,19 (TVA) = 14.280 preț cu amănuntul cu TVA inclus

14.280 5311 “Casa” = % 14.280

707 “Venituri din 12.000

vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA deductibilă” 2.280

– descărcarea gestiunii:

8.000 607 “Cheltuieli = 371 “Mărfuri” 8.000

privind mărfurile”

– închiderea contului de venituri și cheltuieli:

12.000 707 “Venituri = 121 “Profit și pierdere” 12.000

din vânzarea mărfurilor”

8.000 121 ”Profit și = 607 “Cheltuielile privind 8.000

pierdere” mărfurile”

– rezultatul financiar = 4.000

D. 121 “Profit și pierdere” C.

8.000 607 “Cheltuieli 707 “Venituri din 12.000

privind mărfurile” vânzarea mărfurilor

Sc. 4.000

Un rol important are și Taxa pe valoarea adăugată care este un impozit pe sporul de valoare (marja comercială) realizată de un agent economic. Se încadrează în categoria impozite indirecte, fiind percepută asupra operațiunilor privind transferul proprietății bunurilor, a prestărilor de servicii, importului de bunuri.

Din punct de vedere contabil TVA se determină ca diferență între producția realizată (valoarea bunurilor) la care se adaugă marja comercială și consumul intermediar.

Din punct de vedere fiscal TVA este impozitul pe consum suportat de consumatorul final.

Baza de calcul a TVA o reprezintă valoarea bunurilor transferate a serviciilor prestate, a lucrărilor executate, importurilor efectuate etc. Pentru importatori, baza de calcul a TVA o reprezintă valoarea în vamă a bunurilor la care se adaugă taxele vamale, eventualele accize, alte taxe și comisioane.

Principalul document cu ajutoruș căruia se evidențează TVA este factura fiscală.În afara acestui document, consuderat esenția, TVA se mai reflectă și cu ajutorul următoarelor documente: declarația privind impozitele și taxele datorate bugetului de stat, declarația vamală de import, jurnalul pentru cumpărări, jurnalul pentru vânzări, nota de plată etc.

TVA se înregistrează de agenții economici în momentul întocmirii documentelor care atestătransferul de proprietate și se plătește bugetului de stat până la data de 25 a lunii următoare pentru luna încheiată.

TVA datorată bugetului de stat se determină în funvție de TVA aferentă vânzărilor (TVA colectată) și cea aferentă cumpărărtorilor (TVA deductibilă).

TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă

Baza impozabilă în cazul TVA este reprezentată prin:

– prețul net + accize + alte cheltuieli (la livrări de bunuri)

– valoarea în vamă + taxe vamale + accuze + alte taxe și comisioane (pentru importatori)

– valoarea comisionului (pentru intermediari)

Pentru contabilizarea TVA, planul general de conturi a prevăzut contul 442 “TVA” care se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul doi:

– 4423 – TVA de plată;

– 4424 – TVA recuperat;

– 4426 – TVA deductibilă;

– 4427 – TVA colectată;

– 4428 – TVA neexigibilă .

Contul 4426 “TVA deductibilă” evidențează TVA aferentă cumpărătorilor de bunuri, prestatorilor de servicii, importatorilor etc., cuprinsă în factura furnizorilor sau prestatorilor.

După conținutul economic: cont de decontări cu terții exprimînd TVA plătită furnizorilor sau prestatorilor.

După funcția contabilă: cont de activ.

Se debitează cu:

– TVA înscrisă în facturi:

4426 “TVA deductibilă” = %

401 “Furnizori”

404 “Furnizori de inobilizări”

– TVA aferentă notelor acordate pentru cunpărările cu plata în rate sau pentru bunurile livrate fără factură (inițial) după primirea facturii:

4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă”

– TVA plătită în vamă pentru importatori:

4426 “TVA deductibilă” = %

5121 “Conturi la bănci în lei”

5311 “Casa în lei”

Se creditează la sfârșitul lunii cu:

– sumele reprezentând TVA acceptată la deducere, care se compensează din TVA colectată:

4427 ”TVA colectată” = 4426 “TVA deductibilă”

– TVA deductibilă ce depășește TVA colectat, ce urmează a se încasa de la buget:

4424 “TVA de recuperat” = 4426 “TVA deductibilă”

– sumele constatate ca fiind nedeductibile, ca urmare a utilizării în cadrul tranzacțiilor a unor operațiuni cu bunuri și servicii scutite de TVA (prerata devenită nedeductibilă):

635 “Cheltuieli cu = 4426 “TVA deductibilă”

impozite, taxe și viramente

asimilate”

La sfârșitul lunii contul nu prezintă sold, adică se soldează.

TVA cu drept de deducere se determină în funcție de prorata TVA.

Operații impozabile

Prorata TVA (%) = –––––––––- x 100

Total operații

Exemplu

– achiziționarea de materii prime

% = 401 “Furnizori” 2.380.000

300 “Materii prime” 2.000.000

4426 “TVA deductibilă” 380.000

– efectuarea unor cheltuieli cu privire la achitarea energiei și apa:

% = 401 “Furnizori” 119.000

605 “Cheltuieli privind

energia și apa” 100.000

4426 ”TVA deductibilă” 19.000

– cumpărarea unui mijloc fix:

% = 404 “Furnizori de 1.785.000

imobilizări”

212 “ Mijloace fixe” 1.500.000

4426 “TVA deductibilă” 285.000

– TVA plătit în vamă pentru bunuri și servicii importate:

4426 “TVA deductibilă” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

– virarea TVA neexigibilă aferentă achiziționării unor stocuri la primirea facturii:

4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă” 190.000

– TVA de recuperat de la buget:

% = 4426 “TVA 1.000.000

deductibilă”

4427 “TVA colectată” 900.000

4424 “TVA de recuperat” 100.000

– reduceri comerciale acordate de furnizori, ulterior facturii:

401 “Furnizori” = 4426 “TVA 300.000

deductibilă”

Contul 4427 – TVA colectată evidențează TVA aferent mișcărilor de bunuri, prestărilor de servicii, înscrisă în facturi sau alte documente de către vânzător sau prestator.

După conținutul economic: cont de datorii, reflectând TVA aferentă vânzărilor sau prestărilor de servicii.

După funcția economică: cont de pasiv.

Se creditează cu:

– TVA aferentă vânzărilor, prestațiilor etc.:

% = 4427 “TVA colectată”

411 “Clienți”

461 “Debitori”

531 “Casa”

– TVA aferentă ratelor scadente pentru cumpărările cu plata în rate sau pentru bunurile livrate fără facturi (inițial) după primirea facturii:

4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată”

– TVA aferentă bunurilor și serviciilor folosite în acest scop personal sau acordate ca avantaje în natură, predate cu titlu gratuit, aferentă lipsurilor peste normele legale neimputabile:

635 “Cheltuieli cu alte = 4427 “TVA colectată”

impozite, taxe și

vărsăminte efectuate”

Se debitează la sfârșitul lunii cu:

– sumele reprezentând TVA colectată care depășește nivelul TVA deductibilă, diferența fiind datorată bugetului de stat:

4427 ”TVA colectată” = %

4426 “TVA deductibilă”

4423 “TVA de plată”

– TVA aferentă clienților insolvabili:

4427 “TVA colectată” = 416 “Clienți incerți”

La sfârșitul lunii nu prezintă sold.

Exemplu

– mijloace fixe realizate în regie proprie:

4426 “TVA deductibilă” = 4427 “TVA coletată” 190.000

– livrarea cu factură a produselor finite, mărfurilor și serviciilor:

411 “Clinți” = % 2.380.000

701 “Venituri din

vânzarea produselor finite” 2.000.000

4427 “TVA colectată” 380.000

-TVA pentru aconturi și avansuri provenite de la clienți:

5121 ” Casa în lei “ = % 178.500

419 “Clienți credirori” 150.000

4427 “TVA colectată” 28.500

sau concomitent cu facturi:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 419 “Clienți creditori” 150.000

4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată” 28.500

– imputațiilor:

428 “Alte datorii și creanțe = % 238.000

în legătură cu personalul”

“Alte venituri din 200.000

exploatare”

4427 “TVA colectată” 38.000

– TVA aferent minusurilor de stocuri neimputabile și peste limită:

635 “Cletuieli cu alte impozite = 4427 “TVA colectată” 150.000

taxe și vărsăminte asimilate”

– TVA aferent produselor acordate în natură salariaților:

635 “Cletuieli cu alte impozite = 4427 “TVA colectată” 310.000

taxe și vărsăminte asimilate”

– TVA aferent echipamentului de lucru acordat salariaților:

4282 “Alte creanțe în legătură = 4427 “TVA colectată” 135.000

cu personalul”

– vânzare de mărfuri cu numerar:

5311 “Casa în lei” = % 595.000

707 “Venituri din 500.000

vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA colectată” 95.000

– TVA aferent reducerilor comerciale de preț facturate ulterior:

4427 “TVA colectată” = 411 “Clienți” 360.000

4427 “TVA colectată” = % 3.000.000

4426 “TVA deductibilă” 2.800.000

4423 “TVA de plată” 200.000

– sumele reprezentând TVA colectată, aferentă clienților scoși din activ:

% = 416 “Clienți incerți” 238.000

654 ”Pierderi din creanțe” 200.000

4427 “TVA colectată” 38.000

Contul 4428 – TVA neexigibilă evidențează TVA aferentă: livrărilor pentru care nu s-a întocmit factura; vânzărilor și cumpărărilor cu plata în rate; vânzărilor prin comerțul en-detail pentru formarea prețului cu amănuntul.

După conținutul economic: cont de decontare cu terții exprimând creanțe sau datorii cu terții.

După funcția contabilă: cont bifuncțional.

Se creditează cu:

– TVA aferentă mărfurilor intrate în comerțul cu amănuntul calculată asupra prețului de cumpărare fără TVA plus adaosul comercial (TVA deductibilă + TVA aferentă adaosului comercial):

371 “Mărfuri” = 4428 “TVA neexigibilă”

– TVA înscrisă în facturile emise clienților pentru livrările sau prestațiile cu plata în rate (mai puțin aferentă avansului achitat):

411 “Clienți” = 4428 “TVA neexigibilă”

– sumele reprezentând TVA aferente bunurilor, lucrărilor etc. livrate sau executate, dar pentru care nu s-a întocmit factura:

418 ”Clienți facturi de = 4428 “TVA neexigibilă”

întocmite”

– TVA aferentă cumpărărilor cu plata în rate, facturi sosite etc. devenită deductibilă:

4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă”

Se debitează la sfârșitul lunii cu:

– sumele reprezentând TVA aferentă vânzărilor de mărfuri prin comerțul cu amănuntul (în acest caz Rc4427 = Rd4428):

4428 “TVA neexigibilă” = 371 “Mărfuri”

– TVA aferentă cumpărărilor efectuate fără factură:

4428 “TVA neexigibilă” = 408 “Furnizori-facturi nesosite”

– TVA înscrisă în facturile furnizorilor aferente cumpărărilor cu plata în rate:

4428 “TVA neexigibilă” = %

401 “Furnizori”

404 “Furnizori de imobilizări”

– cu TVA aferentă devenită colectată ca urmare a întocmirii facturii sau a altor documente legale:

4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată”

Soldul final al acestui cont poate fi creditor sau debitor și exprimă sumele de așteptare care pe măsură ce devin exigibile se vor vira în debitul contului 4426 “TVA deductibilă” respectiv în creditul contului 4427 “TVA colector”.

Soldul creditor exprimă datorii exigibile privind TVA, iar soldul debitor exprimă creanțe neexigibile privind TVA.

Exemplu

– livrări de mărfuri cu plata în rate:

411 “Clienți” = % 1.190.000

707 “Venituri din

vânzarea mărfurilor” 1.000.000

4428 “TVA neexigibilă” 190.000

– livrări de produse finite fără factură:

418 “Clienți facturi de = % 2.380.000

întocmit”

“Venituri din 2.000.000

vânzarea produselor finite”

4428 “TVA neexigibilă” 380.000

iar la primirea facturii:

4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată” 380.000

411 “Clienți” = 418 “Cliențe facturi de 2.380.000

întocmit”

– intrarea în unitatea cu amănuntul a mărfurilor:

371 “Mărfuri” = % 4.672.800

401 “Furnizori” 3.300.000

378 “Diferențe de preț 660.000

la mărfuri”

4428 “TVA neexigibilă” 712.800

– TVA neexigibilă aferentă mărfurilor cumpărate cu plata în rate:

% = 401 “Furnizori” 1.190.000

378 “Diferențe de preț 1.000.000

la mărfuri”

4428 “TVA neexigibilă” 190.000

– mărfurile ieșite fără factură:

% = 408 “Furnizori facturi 238.000

nesosite”

371 “Mărfuri” 200.000

4428 “TVA neexigibilă” 38.000

iar la sosirea facturii:

408 “Furnizori facturi = 401 “Furnizori” 238.000

nesosite”

4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă” 38.000

Anumite bunuri de natura stocurilor, proprietatea mai multor unități patrimoniale, pot să se regăsească temporar la late unități din diverse motive: pentru prelucrare, lăsate în custodie, în curd de aprovizionare etc.

Evidența stocurilor se conduce cu ajutorul grupei 35 “Stocuri aflate la terți” din Planul General de Conturi. Din această grupă vom prezenta contul 357 “Mărfuri în custodie sau consignație la terți” deoarece acest cont are o importanță deosebită pentru comerțul cu amănuntul.

Contul 357 – Mărfuri în custodie sau consignație la terți

După conținutul economic: cont de active circulante materiale aflate temporar la terți.

După funcția financiară : cont de activ.

Se debitează cu valoarea la preț de înregistrare a stocurilor materiale aflate temporar la terți.

357 ”Mărfuri în custodie = %

sau consignație la terți” 300 “Materii prime”

301 “Materiale consumabile”

321 “Obiecte de inventar”

345 “Produse finite”

361 “Animale”

371 “Mărfuri”

381 “Ambalaje”

Se creditează cu valoarea stacurilor revenite de la terți.

% = 357 “Mărfuri în custodie sau consignație la terți”

300 “Materii prime”

301 “Materiale consumabile”

321 “Obiecte de inventar”

345 “Produse finite”

361 “Animale”

371 “Mărfuri”

381 “Ambalaje”

Soldul contului este debitor și exprimă bunurile de natura stocurilor aflate temporar la terți.

Un capitol aparte al cheltuielilor de exploatare îl reprezintă cheltuielile privind mărfurile vândute. Sunt formate din prețul de cumpărare fără TVA, al mărfurilor vândute sau constatate lipsă la inventar. Reflectarea în contabilitate a acestora se face odată cu descărcarea gestiunii de mărfuri vândute prin intermediul contului 607 – cheltuieli privind mărfurile.

Se debitează cu prețul de achiziție al mărfurilor vândute.

607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri”

mărfurile”

Se creditează la sfârșitul lunii.

121 “Profit și pierderi” = 607 “Cheltuieli privind mărfurile”

Acest cont nu prezintă la sfârșit sold.

Veniturile din vânzarea de produse, prestări de servicii, lucrări executate, livrări de mărfuri etc. se încadrează încadrează în categoria veniturilor generate de activitatea de bază fiind legate în mod direct de profilul principal de activitate al agenților economici.

Sunt considerate, deci venituri din activitatea de exploatare reprezentând cea mai mare pondere în totalul acestora. Reflectarea lor în contabilitate se face cu ajutorul conturilor: 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708.

La sfârșitul fiecărei luni se face descărcarea de gestiune dar și confruntarea raportului de gestine întocmit de biroul financiar-contabil, prin intermediul programelor de contabilitate cu raportul de gestiune al librăriei, întocmindu-se un proces verbal.

Exemplu

– vânzarea mărfurilor la o intreprindere comercială cu ridicata la prețul de achiziție:

607 “Chetuieli privind = 371 “Mărfuri” 2.300.000

mărfurile”

– descărcarea gestiunii cu valoarea mărfurilor vândute, prin magazinele cu amănuntul:

% = 371 “Mărfuri” 190.000

607 “Cheltuieli privind

mărfurile” 85.000

378 “Diferențe de preț la

mărfuri” 15.000

4428 “TVA neexigibilă” 19.000

– imputarea unor mărfuri constatate lipsă la inventar:

607 “Cheltuile privind = 371 “Mărfuri” 800.000

mărfurile”

4428 “TVA neexigibilă” = % 952.000

758 “Alte venituri din

exploatare” 800.000

4427 “TVA colectată” 152.000

– închiderea la sfârșitul lunii prin contul 121 “Profit și pierdere”:

121 “Profit și pierdere” = 607 “Cheltuieli privind 3.000.000

mărfurile”

– unități producătoare în cadrul exportului de mărfuri pe cont propriu, pe cretid comercial pe termen mediu și lung:

% = 401 “Furnizori” 2.380.000

607 “Cheltuieli privind 2.000.000

mărfurile”

4426 “TVA deductibilă” 380.000

– înregistrarea mărfurilor importate, primite în vamă, dar dirijate direct societății producătoare și care nu fac obiectul gestionării la intreprinderea de comerț exterior:

607 “Cheltuieli privind = % 3.100.000

mărfurile”

401 “Furnizori” 3.000.000

446 “Alte impozite, taxe 100.000

și vărsăminte asimilate”

Contul 707 – Venituri din vânzarea de mărfuri

Este un cont care reflectă veniturile din exploatare rezultate din prestări de servicii, lucrări executate, vânzarea de bunuri în momentul nașterii dreptului de creanțe sau încasării efective, cum este cazul vânzării mărfurilor prin unitățile cu amănuntul.

După funcția contabilă este un cont de pasiv.

Se creditează:

– la livrarea bunurilor, executării de lucrări, prestării de servicii etc. facturate (prețul de vânzare fără TVA)

411 “Clienți” = %

(418 “Clienți-facturi 707 “Venituri din vânzări de

întocmite) produse,mărfuri etc.”

4427 “TVA colectată”

– sumele încasate prin bancă din activitățile diverse:

5121 “Conturi la bănci în lei” = %

707 “Venituri din vânzări de

produse, mărfuri etc.”

4427 “TVA colectată”

– odată cu încasarea în numerar a mărfurilor vândute sau a altor sume provenite din activități diverse:

5311 “Casa în lei” = %

707 ” Venituri din vânzări de

produse, mărfuri etc.”

4427 “TVA colectată”

Se debitează la sfârșitul lunii prin decontarea asupra rezultatului perioadei:

707 “Venituri din vânzări = 121 “Profit și pierdere”

de produse, mărfuri etc.”

La sfârșitul lunii contul nu prezintă sold.

Exemplu

– livrarea de mărfuri către clienți cu facturi:

411 “Clienți” = % 8.950.000

707 “Venituri din 8.000.000

vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA colectată” 950.000

– livrarea de mărfuri către clienți fără facturi:

418 “Clienți facturi de = % 238.000

întocmit”

707 “Venituri din 200.000

vânzarea mărfurilor”

4428 “TVA neexiibilă” 38.000

ulterior întocmindu-se factura:

411 “Clienți” = 418 “Clienți facturi de 238.000

întocmit”

4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată” 38.000

– încasarea contravalorii mărfurilor vândute cu numerar:

5311 “Casa în lei” = % 5.950.000

707 “Venituri din 5.000.000

vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA colectată” 950.000

– închiderea la sfârșitul lunii prin contul 121 “Profit și pierdere”:

707 “Venituri din = 121 “Profit și pierdere” 300.000

vânzarea mărfurilor”

.

S.C. Timlibris S.A., în decursul lunii martie 2001 efectuează următoarele operațiuni contabile:

1. vinde un stoc de materii prime în valoare de 5.000.000lei și materiale în sumă de 2.000.000 lei, iar TVA aferent este de 19%. Încasarea contravalorii acestora se dace în numerar.

– trecerea materiilor prime și materialelor în gestiunea de mărfuri:

371 “Mărfuri” = % 7.000.000

300 “Materii prime” 5.000.000

301 “Materiale 2.000.000

consumabile”

– vânzarea mărfurilor:

411 “Clienți” = % 8.330.000

707 “Venituri din 7.000.000

vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA colectată” 1.330.000

– încasarea contravalorii mărfurilor vândute:

5311 “Casa în lei” = 411 “Clienți 8.330.000

– descărcarea gestiunii:

607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 7.000.000

mărfurile”

2. Societatea, specializată atât în comerțul en-gros, cât și en-detail, achiziționează pentru vânzarea prin depozitele proprii mărfuri în valoare de 180.000.000 lei, iar TVA-ul fiind de 19%. Adaosul practicat de societate este de 10%.

Se vând mărfuri pe bază de factură în valoare de 50.000.000 lei fără TVA. La sfârșit se va descărca gestiunea și se vor încasa clienții prin contul de la bancă.

Evidența mărfurilor se ține la prețul de vânzare, cu adaosul comercial de 10%.

– achiziția mărfurilor:

% = 401 “Furnizori” 214.200.000

371 “Mărfuri” 180.000.000

4426 “TVA deductibilă” 34.200.000

– înregistrarea adaosului comercial:

371 “Mărfuri” = 378 “Diferențe de preț 18.000.000

la mărfuri”

– vânzarea mărfurilor:

411 “Clienți” = % 59.500.000

707 “Venituri din 50.000.000

vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA colectată” 9.500.000

– descărcarea gestiunii:

% = 371 “Mărfuri” 50.000.000

607 “Cheltuieli privind 45.000.000

mărfurile”

378 “Diferențe de preț 5.000.000

la mărfuri”

– virarea veniturilor prin intermediul conturilor la bănci:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 411 “Clienți” 59.500.000

3. S.C. Timlibris S.A. achiziționează mărfuri de la furnizori în valoare de 70.000.000 lei, TVA de 19%. La sfârșitul lunii furnizorul va fi achitat din conturi de la bănci.

– achiziția mărfurilor:

% = 401 “Furnizori” 83.300.000

371 “Mărfuri” 70.000.000

4426 “TVA deductibilă” 13.300.000

– achitarea furnizorului:

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci 83.300.000

în lei”

4. Se achiziționează mărfuri în vederea revânzării en-gros la prețul de 15.000.000 lei, iar tva este 19%. Se vând mărfurile la preț de vânzare de 18.000.000 lei cu TVA-ul aferent de 19%.

Se va descărca gestiunea și se regularizează TVA-ul. Evidența se va face la prețul de achiziție.

– achiziția mărfurilor:

% = 401 “Furnizori” 17.850.000

371 “Mărfuri” 15.000.000

4426 “TVA deductibilă” 2.850.000

– vânzarea en-gros a mărfurilor la un client:

411 “Clienți” = % 21.420.000

707 “Venituri din 18.000.000

vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA colectată” 3.420.000

– descărcarea gestiunii:

607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 15.000.000

mărfurile”

– regularizarea TVA-ului:

4427 “TVA colectat” = % 3.420.000

4426 “TVA deductibilă” 2.850.000

4423 “TVA de plată” 570.000

5. S.C. Timlibris S.A., având ca obiect de activitate și vânzarea mărfurilor cu amănuntul, achiziționează mărfuri de la furnizori la prețul de 1.500.000 lei, plus TVA-ul de 19%. Se achită furnizorii în numerar.

Se va face recepția mărfurilor, cunoscând că adaosul comercial practicat este de 20%. Să se determine prețul cu amănuntul știind că că vând mărfurile din stoc în valoare de 18.460.000 lei și aprovizionare în proporție de 80%, iar apoi se descarcă gestiunea.

Valoarea mărfurilor 1.500.000

TVA aferent mărfurilor 285.000

1.785.000

Calculul prețului cu amănuntul:

Preț inițial 1.500.000

Adaos comercial (20%) 300.000

Preț vânzare fără TVA 1.800.000

TVA aferent mărfurilor vândute 342.000

Preț vânzare 2.142.000

– aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori în valoare de 1.500.000 lei:

– înregistrarea TVA-ului

4426 “TVA deductibilă” = 401 “Furnizori” 285.000

– înregistrarea prețului cu amănuntul:

371 “Mărfuri” = % 2.142.000

401 “Furnizori” 1.500.000

378 “Diferențe de prețuri 300.000

la mărfuri”

4428 “TVA neexigibilă” 342.000

– vânzarea mărfurilor în proporție de 80%:

Si 18.070.000

Întrări 2.142.000

Valoarea mărfurilor 20.212.000

Se vinde 80% 16.169.600

– încasarea contravalorii mărfurilor vândute:

5311 “Casa în lei” = % 16.696.000

707 “Venituri din 13.587.899

vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA colectată” 3.108.101

Si371 = 13.000.000

Adaos comercial = 2.600.000

TVA neexigibilă = 2.470.000

18.070.000

Rc378 = 300.000

Si4428 = 2.470.000

Rd371 = 2.142.000

Rc4428 = 342.000

Sd378 = 2.600.000

Si378 + Rc378

K378 = ––––––––––––––––-

( Si371 – Si4428 ) + ( Rd371 – Rc4428 )

2.600.000 + 300.000

K = = 0,17

( 18.070.000 – 2.470.000 ) + ( 2.142.000 – 342.000 )

Adaos pe stoc = k x (((Si371 + Rd371) – (Ct707 + Ct4427)) – (X x 19/119)) Adaos pe stac = 0,17 x ((20.212.000 – 16.169.600) – (X x 19/119))

Adaos pe stoc = 577.486

Notâm cu “Y” adaosul aferent vânzărilor.

Adaos pe stoc = Si378 + Rc378 – Y

Y = 2.600.000 + 300.000 – 577.486 = 2.322.514

Adaos aferent vânzărilor = 2.322.514 (Ct. 378)

– decărcarea gestiunii:

% = 371 “Mărfuri” 16.169.600

4428 “TVA neexigibilă” 2.581.701

378 “Diferențe de prețuri

la mărfuri” 2.322.514

607 “Cheltuieli aferente

mărfurilor” 11.265.385

6. S.C. Timlibris S.A. achiziționează ambalajele împreună cu mărfurile la prețul de 5.500.000 lei. Ambalajele se vând împreună cu mărfurile, încasându-se concomitent contravaloarea acestora.

– achiziționarea ambalajelor:

% = 401 “Furnizori” 6.545.000

381 “Ambalaje” 5.500.000 4426 ”TVA deductibilă” 1.045.000

– înregistrarea ambalajelor ca și mărfuri:

371 “Mărfuri” = 381 “Ambalaje” 5.500.000

– vânzarea mărfurilor către clienți:

411 “Clienți” = % 6.545.000

707 “Venituri din 5.500.000

vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA colectată” 1.045.000

– încasarea contravalorii mărfurilor”:

5121 “Conturi la bănci = 411 “Clienți” 6.545.000

în lei”

– descărcarea gestiunii:

607 “Cheltuieli cu = 371 “Mărfuri” 5.500.000

mărfurile”

7. S.C.Timlibris S.A. recuperează ambalajele în care au fost ambalate mărfurileși le vinde unei societăți specializat prețul de 13.000.000 lei, TVA de 19%.

– vânzarea ambalajelor:

461 “Debitori diverși” = % 15.470.000

708 “Venituri din 13.000.000

activități diverse”

4427 “TVA colectată” 2.470.000

– încasarea contravalorii mărfurilor:

5121 “Conturi la bănci = 461 “Debitori diverși” 15.470.000

în lei”

8. S.C. Partner S.R.L. livrează mărfuri către S.C.Timlibris S.A. în valoare de 6.000.000 lei și TVA de 19%. Ambalajele care circulă pe principiul restituirii sunt în valoare de 2.000.000 lei.

După recepție, cumpărătorul decide să restituie ambalajele în valoare de 1.200.000 lei, diferențe fiind reprezentată de ambalajele degradate, în valoare de 500.000 lei, iar ambalajele reținute pentru propria folosință în valoare de 300.000 lei

Evidența în contabilitatea celor două firme:

S.C. Partner S.R.L.

lichidarea de mărfuri:

411 “Cliențe” = % 7.140.000

707 “Venituri din 6.000.000

vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA colectată” 1.140.000

– evidențierea ambalajelor care circulă în regimul restituirii:

419 “Clienți creditori” = 409 “Furnizori debitori” 2.000.000

– restituirea ambalajelor de către S.C.Timlibris S.A. și evidențierea valorii care reprezintă ambalajele reținute de aceasta:

419 “Clienți creditori” = % 2.000.000

411 “Clienți” 1.200.000

708 “Venituri din 800.000

activități diverse”

– încasarea diferențelor de ambalaje nerestituite:

5311 “Casa în lei” = 411 “Clienți” 800.000

S.C.Timlibris S.A.

– recepția mărfurilor:

% = 401 “Furnizori” 7.140.000

371 “Mărfuri” 6.000.000

4426 “TVA deductibilă” 1.140.000

– evidențierea ambalajelor care circulă pe principiul restituirii:

409 “Furnizori debitori” = 401 “Furnizori” 2.000.000

– restituirea parțială a ambalajelor cu evidențierea celor degradate și a celor reținute pentru folosință proprie:

% = 409 “Furnizori debitori” 2.000.000

401 “Furnizori” 1.200.000

608 “Cheltuieli privind 500.000

ambalajele”

381 “Ambalaje” 300.000

– plata diferențelor pentru ambalajele nerestituite:

401 “Furnizori” = 5311 “Casa în lei” 800.000

9. S.C.Timlibris S.A. achiziționează hârtie pentru ambalat mărfuri în valoare de 3.000.000 lei, TVA 19%. Aceasta se folosește pentru ambalarea mărfurilor și se vinde odată cu aceasta.

Această societate achiziționează mărfuri în valoare de 43.000.000 lei, TVA 19%, iar ambalajele facturate în valoare de 8.000.000 lei fără TVA. Se vând mărfurile împreună cu ambalajele la preț de 65.000.000 lei.

– achiziționarea hârtiei pentru ambalat mărfuri:

% = 401 “Furnizori” 3.570.000

3013 “Materiale pentru 3.000.000

ambalat”

4426 “TVA deductibilă” 570.000

– descărcarea gestiunii:

6013 “Cheltuieli privind = 3013 “Materiale pentru 3.000.000

materialele pentru ambalat” ambalat”

– achiziționarea mărfurilor:

% = 401 “Furnizori” 51.170.000

371 “Mărfuri” 43.000.000

4426 “TVA deductibilă” 8.170.000

– achiziționarea ambalajelor:

% = 401 “Furnizori” 9.520.000

381 “Ambalaje” 8.000.000

4426 “TVA deductibilă” 1.520.000

– vânzarea mărfurilor împreună cu ambalajele:

411 “Clienți” = % 77.350.000

707 “Venituri din 65.000.000

vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA colectată” 12.350.000

– descărcarea gestiunii:

607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri” 43.000.000

mărfurile”

608 “Cheltuieli privind = 381 “Ambalaje” 8.000.000

ambalajele”

10. S.C.Timlibris S.A. achiziționează mărfuri în valoare de 35.000.000 lei, TVA 19% și ambalajele care circulă în sistem de restituire în valoare de 2.800.000 lei. Se restituie ambalajele în valoare de 800.000 lei, restul fiind deteriorate din vina cumpărătorului, acesta cedându-le furnizorului în numerar iar marfa, din contul de la bancă.

– achiziționarea mărfurilor:

% = 401 “Furnizori” 44.450.000

371 “Mărfuri” 35.000.000 4426 “TVA deductibilă” 6.650.000

409 “Furnizori debitori” 2.800.000

– restituirea ambalajelor:

% = 409 “Furnizori debitori” 2.800.000

608 “Cheltuieli privind 2.000.000

ambalajele”

401 “Furnizori” 800.000

– evidențierea TVA-ului:

4426 “TVA deductibilă” = 401 “Furnizori” 350.000

– plata ambalajelor:

401 “Furnizori” = 5311 “Casa în lei” 2.380.000

– plata ambalajelor:

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi la bănci 41.650.000

în lei”

11. S.C.Timlibris S.A. livrează mărfuri în valoare de 15.000.000 lei, inclusiv TVA 19%. Pentru încasarea clientului se depune la bancă un efect comercial sub formă de CEC de ăncasat pe care banca îl decontează la termenul scadent.

– vânzarea mărfurilor:

411 “Clienți” = % 15.000.000

707 “Venituri din 12.605.042

vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA colectată” 2.394.958

– depunerea efectului comercial la bancă:

5113 “Efecte de încasat” = 411 “Clienți” 15.000.000

– încasarea clientului prin intermediul efectului de încasat:

5121 “Conturi la bănci = 5112 “Efecte de încasat” 15.000.000 în lei”

12. S.C. Timlibris S.A. se aprovizionează cu mărfuri de la furnizori în valoare de 10.000.000 lei, ambalate în cutii de carton, în număr de 10 bucăți, la un preț de 10.000 lei bucata.

Furnizorul cere restituirea ambalajelor. Societatea are de ales între următoarele posibilități:

. să accepte solicitarea furnizorului și să restituie în mod integral ambalajele.

. să nu accepte restituirea ambalajelor, deoarece are nevoie de ele.

. societatea restituie numai 4 cutii, iar celelalte 6 s-au degradat în timpul manipulării.

– aprovizionarea cu mărfuri:

% = 401 “Furnizori” 11.900.000

371 “Mărfuri” 10.000.000 4426 “TVA deductibilă” 1.900.000

a. înregistrarea contravalorii ambalajelor în gestiune:

409 “Furnizori debitori” = 401 “furnizori” 100.000

– restituirea ambalajelor:

401 “Furnizori” = 409 “Furnizori debizori” 100.000

b. înregistrarea ambalajelor în gestiunea societății:

% = 401 “Furnizori” 119.000

381 “Ambalaje” 100.000

4426 “TVA deductibilă” 19.000

– plata ambalajelor:

401 “Furnizori” = 5311 “Casa în lei” 119.000

c. înregistrarea valorii ambalajelor care circulă în regim de restituire:

409 “Furnizori debitori” = 401 “Furnizori” 100.000

– restituirea parțială a ambalajelor și înregistrarea cheltuielilor aferente ambalajelor:

% = 409 “Furnizori debitori” 100.000

401 “Furnizori” 40.000

608 “Cheltuieli privind 60.000

ambalajele”

13. La librăria “G. Coșbuc” aparținând S.C. Timlibris S.A. are loc un urt evaluat la 5.000.000 lei preț de vânzare cu amănuntul. Adaosul comercial practicat este de 20%. Pot interveni următoarele situații: cei care au furat sunt prinși și sunt solvabili, deci suma va putea fi recuperată; cei care au furat sunt depistați, dar nu sunt solvabili; cel care a furat este chiar gestionarul.

a. înregistrarea sumei furate:

% = 371 “Mărfuri” 5.000 000

473 “Decontări din

operații în curs de clarificare” 3.501.401

378 “Diferențe de preț

la mărfuri” 700.280

4428 “TVA neexigibilă” 798.319

– înregistrarea datoriei în curs de clarificare:

461 “Debitori diverși” = 473 “Decontări din operații 3.501.401

în curs de clarificare

– înregistrarea datoriei aparținând persoanelor care au furat:

461 “Debitori diverși” = % 1.498.599

7718 “Alte venituri 700.280

excepționale din operații de gestiune”

4427 “TVA colectată” 798.319

b. încasarea sumei furate:

5121 “Casa în lei” = 461 “Debitori diverși” 5.000.000

– înregistrarea datoriei în curs de clarificare:

461 “Debitori diverși” = 473 “Decontări din operații 3.501.401

în curs de clarificare”

– înregistrarea pierderilor din furt:

6714 “Alte cheltuieli = 461 “Debitori diverși” 3.501.401

excepționale privind operațiile de gestiune”

c. înregistrarea sumei furate de către gestionar:

428 “Creanțe în legătură = % 5.000.000

cu personalul”

473 “Decontări din operații 3.501.401

în curs de clarificare”

4427 “TVA colectată” 798.319

7718 “Alte venituri din 700.280

operațiuni de gestiune”

– reținerea pe statul de paltă al gestionarului a sumei furate4

421 “Personal-renumerații = 428 “Alte datorii și creanțe 5.000.000

datorate” în legătură cu personalul”

14. Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli.

121 “Profit și pierdere” = % 143.772.786

607 “Cheltuieli privind 7.000.000

mărfurile” (1)

607 “Cheltuieli privind 45.000.000

mărfurile” (2)

607 “Cheltuieli privind 15.000.000

mărfurile” (4)

607 “Cheltuieli privind 11.265.385

mărfurile” (5)

607 “Cheltuieli privind 5.500.000

mărfurile” (6)

608 “Cheltuieli privind 500.000

ambalajele” (8)

6013 “Cheltuieli privind 3.000.000

materialele pentru ambalat” (9)

607 “Cheltuieli privind 43.000.000

mărfurile” (9)

608 “Cheltuieli privind 8.000.000

ambalajele” (9)

608 “Cheltuieli privind 2.000.000

ambalajele” (10)

608 “Cheltuieli privind 60.000

ambalajele” (12)

6714 “Pierderi din debitori 3.501.401

diverși”

% = 121 “Profit și pierdere” 186.093.501

707 “Venituri din vânzarea 1.000.000

mărfurilor” (1)

707 “Venituri din vânzarea 50.000.000

mărfurilor” (2)

707 “Venituri din vânzarea 18.000.000

mărfurilor” (4)

707 “Venituri din vânzarea 13.587.899

mărfurilor” (5)

707 “Venituri din vânzarea 5.500.000

mărfurilor” (6)

708 “Venituri din activități 13.000.000

diverse” (7)

707 “Venituri din vânzarea 6.000.000

mărfurilor” (8)

707 “Venituri din vânzarea 65.000.000

mărfurilor” (9)

707 “Venituri din vânzarea 12.605.042 mărfurilor” (11)

7718 “Alte venituri excepțioonale 1.400.560

din operații de gestiune” (13)

Profitul brut = total venituri – total cheltuieli (creditul ct. 121 – debitul ct. 121)

Impozitul = profitul brut x 25 %

Profitul net = profitul brut – impozitul

D 121 C

143.772.786 186.093.501

10.580.179 42.320.715

31.740.536

Înregistrat impozit pe profit:

691 “Cheltuieli cu impozitul = 441 “Impozitul pe profit” 10.580.179

pe profit”

121 “Profit și pierdere” = 691 “Cheltuieli cu impozitul 10.580.179

pe profit”

Firma are activitate profitabilă realizând un profit net de 31.740.536 lei pe care îl repartizează la dividende și o parte pentru investiții în utilaje.

2.4 ELABORAREA DOCUMENTELOR DE SINTEZA ANUALA

Pentru centralizarea și controlul exactității datelor înregistrate în conturi se întocmește balanța de verificare înainte de inventarierea patrimoniului. Discutată din acest punct de vedere, balanța pregătește datele de referință necesare comparării soldurilor din inventarul contabil și inventarul faptic. Balanța conturilor înainte de inventariere poate fi abordată ca un inventar contabil.

Relațiile de control proprii balanței sunt cele dintre debitul și creditul conturilor, înregistrarea sintetică și analitică. Dintre acestea, cea care oferă informații de control privind înregistrarea în conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanță trebuie să fie egal cu totalul rulajului calculat în registrul-jurnal.

Situația de referință a inventarului faptic o reprezintă soldurile finale calculate în balanță. De aceea, balanța poate fi interpretată și ca un inventar contabil. Balanța conturilor poate fi discutată și prezentată și ca un instrument de verificare a conținutului soldurilor conturilor contabile, în sensul ca acestea să reflecte operații economice și financiare reale, consemnate în documentele justificative și înregistrate în concordanță cu normele metodologice de utilizare a conturilor.

Din spectrul controlului documentar de fond, o atenție deosebită se acordă conturilor: 105 “Rezerve din reevaluare”; 211 “Terenuri și construcții”; Clasa 3 “Conturi de stocuri și producție în curs de execuție”; 401 “Furnizori”; 404 “Furnizori de imobilizări” ; 408 “Furnizori-facturi nesosite”; 409 “Facturi debitori”; 411 “Clienți”; 4118 “Clienți incerti sau în litigiu”; 418 “Clienți-facturi de întocmit”; 419 “Clienți-creditori”; 461 “Debitori diverși”; 462 “Creditori diverși”; 447 “Fonduri speciale-taxe și vărsăminte asimilate”; 473 “Decontari de operații în curs de calificare”; Clasa 6, “Conturi de cheltuieli”; și Clasa 7 “Conturi de venituri”.

Bilanțul contabil are în componența sa documente și situații de sinteză economică sau de control fiscal, cuprinzând următoarele piese constitutive: bilanțul propriu-zis; contul de “Profit și pierderi”; contul de execuție (numai în cazul instituțiilor publice); anexa la bilanț; raportul de gestiune. Având același scop, de informare asupra situației patrimoniului, a situației financiare a unității patrimoniale și a rezultatelor obținute, aceste părți constitutive formează un tot unitar. La întocmirea bilanțului contabil, se au în vedere următoarele reguli: posturile de bilanț să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situația reală a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului; nu sunt admise compensări între conturile ce se înscriu în bilanț și respectiv între conturile de venituri și cheltuieli din contul profit și pierderi.

Bilanțul unităților patrimoniale care desfășoară activități economice cuprinde toate elementele de activ și de pasiv grupate după destinație și, respectiv, proveniența lor. În activul bilanțului se cuprind următoarele grupe principale de elemente: activele imobilizate (imobilizări necorporale; imobilizări corporale; imobilizări financiare); active circulante (stocuri, creanțe, titluri de plasament, disponibilități și alte valori); conturi de regularizare de activ (cheltuieli înregistrate în avans, diferențe de conversie de activ, alte elemente tranzitorii și de regularizare de activ); prime de rambursare a obligațiunilor.

Pasivul bilanțului cuprinde următoarele grupe principale de elemente: capitalurile proprii (capitalul social sau individual primele legate de capital și diferențe din reevaluare, rezultatul reportat nerepartizat, fonduri proprii, subvențiile pentru investiții și provizioanele reglementate); conturi de regularizare și asimilate de pasiv (venituri înregistrate în avans, diferențe de converse de pasiv, alte elemente tranzitorii și de regularizare).

Bilanțul propriu-zis poate fi alcătuit in două variante sau sisteme, în funcție de gruparea intreprinderilor în intreprinderi mici și mijlocii și intreprinderi mari, grupare ce se face în funcție de praguri fiscale (care au în vedere evaluarea activului bilanțului, cifra de afaceri și numărul mediu de salariați). Cele două sisteme sunt: bilanț contabil în sistem simplificat, în cazul intreprinderilor mici și mijlocii, care presupune o schemă de bilanț mai redusă. Bilanț contabil în sistem de bază prevăzut să fie utilizat de intreprinderi mari, acesta cuprinzând posturi și indicatori compleți privind activitatea și rezultatele intreprinderii.

Privit prin prisma finalității, dacă bilanțul contabil permite o creștere a stării financiare a patrimoniului, contul de “Profit și pierderi” are un conținut îndeosebi economic, deoarece oferă informații asupra activității de producție, comerciale sau financiare a unității patrimoniale, a modului cum acesta îți gestionează afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor pe care le generează.

În prezentarea contului de “Profit și pietrderi” sunt conturate două modele de expunere a cheltuielilor și veniturilor: unul ce ia în considerare natura economică a acesora, altul ce pleacă de la funcțiunile sau activitățiile unei intreprinderi (deci de la destinația cheltuielilor și veniturilor). Ca formă contul “Profit și pierderi” se poate prezenta: sub formă de tablou sau formă de cont (schema orizontală); sub forma de listă (schema verticală). În ambele cazuri, cheltuielile și veniturile sunt grupate în trei categorii: cheltuieli și venituri din exploatare; cheltuieli și venituri financiare; cheltuieli ți venituri excepționale.

Anexa la bilanț are menirea să ăntregească informațiile date de bilanț și contul “Profit și pierderi” cu privire la anumite posturi din bilanș, completând și explicând datele înscrise în acestea. Anexa la bilanț conține informații suplimentare privitoare la situația patrimonială și financiară, rezultatele aferente exercițiului încheiat, cum sunt: situația activelor imobilizate (valoarea acestora, amortizările și provizioanele aferente lor); situația stocurilor și producția în curs de execuție la valori brute, redându-se elementele ce compun posturile de bilanț referitor la aceste active; situația creanțelor și datoriilor; determinarea rezultatului fiscal; situația repartizării rezultatului exercițiului; informații cu privire la: metodele de evaluare aplicate pentru diferitele posturi de bilanț și contul de “Profit și pierderi”; menționarea și justificarea cazurilor de modificare a acestora, precum și metodele utilizate pentru calculul amortismentelor și provizioanelor; menționarea motivelor pentru care unele posturi din bilanț și contul de “Profit și pierdere” nu sunt comparabile de la un exercițiu la altul, alte informații pe care unitatea patrimonială le consideră semnificative cu privire la aprecierea modului de întocmire a bilanțului contabil pentru exercițiul înscris.

Bilanțul se întocmește, potrivit legii, anual. Întreprinderile cu capital de stat alcătuiesc și trimestrial. Bilanțul se mai întocmește în mod obligatoriu în situații de fuziune sau încetare a activității, precum și la cererea adunării generale a acționarilor sau a consiliului de administrației. După întocmirea și semnarea bilanțului de către consiliu de administrație, urmează verificarea și certificarea bilanțului de către cenzori, contabili autorizați sau experți contabili.

Sunt supuse verificării și certificării bilanțurile contabile ale societăților comerciale și altor unități patrimoniale care, potrivit legii, statutelor sau contractelor de asociere, au obligația să aibă cenzori. În cazul intreprinderilor mici sau mijlocii, bilanțurile contabile nu sunt supuse verificării și certificării de către experții contabili sau contabilii autorizați, conducerea unității având întreaga răspundere pentru corecta alcătuire a bilanțului.

Prin verificarea și certificarea bilanțurilor se confirmă ca acestea dau o imagine fidelă, clară și completă a patrimoniului, situației financiare și a rezultatelor exercițiului. În acest scop, pe baza verificărilor din cursul anului, precum și a altor elemente apreciate ca fiind necesare, în vederea formulării unor concluzii corecte, cu privire la certificarea bilanțurilor, se întocmește un raport din care să rezulte, în principal, următoarele: dacă bilanțul contabil concordă sau nu cu registrele de contabilitate; dacă registrele de contabilitate sunt ținute în conformitate cu reglementăriile în vigoare; respectarea cu bună credință a regulilor privind evaluarea patrimoniului și a celorlalte norme și principii contabile .

Prin raport, cenzorii pot consemna certificarea fără rezervă a bilanțului, certificarea cu rezervele menționate sau pot refuza motivat certificarea bilanțului. Analiza pe bază de bilanț se poate structura pe două categorii de probleme; analiza patrimoniului prin prisma echilibrului financiar, a lichidității și a solvabilității unității patrimoniale; analiza rezultatelor.

Informațiile sunt preluate din posturile bilanțului propriu-zis, contul “Profit și pierderi”; anexa la bilanț.

CAPITOLUL III

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Contabiilitatea generală se cere a fi organizată și condusă după norme unitare pentru a asigura informațiile necesare tuturor utilizatorilor (clienți, furnizori, bănci etc.) și a permite comparabilitatea indicatorilor de gestiune economico-financiară între diferite unități. În același timp, ea prezintă un interes major pentru stat, care controlează modul de evaluare a diferitelor elemente ale patrimoniului și stabilirea rezultatelor ce constituie baza de calcul a obligațiilor fiscale.

Ținerea contabilității de către o intreprindere este nu numai o obligație juridică, ci și o necesitate a mijloacelor de probă și control, deci și un intrument de management.

Astfel, una din cele mai importante domenii ale economiei moderne îl constituie comerțul, el devenind elementul principal al economiei de piață, indiferent de forma acestuia, en-gros sau en-detail.

În toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile și alte acte emanând de la societate, denumirea societății va fi urmată de cuvintele “societate pe acțiuni”, de capital social, de număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului și Codul Fiscal.

S.C.Timlibris S.A. este persoană juridică română având forma juridică de societate pe actiuni cu capital privat. Își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut. Durata societății este nelimitată cu începere de la data înregistrării la Oficiul Registrului Comerțului. Scopul societății este lucrativ pentru prestări de servicii, comerț și realizare de profit. Obiectul de activitate al societății îl reprezintă faptele de comerț prevăzute în Codul Comercial și cuprinde desfacerea cu amănuntul a cărților, articolelor de papetărie, rechizitelor școlare, manualelor școlare, articolelor culturale și sportive, jucării, imprimate tipizate. Activitatea de comerț se va desfășura en-gros și cu amănuntul în magazinele proprii sau închiriate, la tonetele stradale, în piețe, în centre și punctele de lucru.

Atribuțiile compartimentului financiar-contabil se realizează pentru cele două activități specifice în cadrul serviciului financiar și al serviciului de contabilitate.

Figura nr. 1.1 Relațiile Biroului financiar-contabil cu alte compartimente

Compartimentul financiar-contabil colaborează cu celelalte compartimente în vederea obținerii de documente primare necesare înregistrării. Biroul financiar-contabil este structurat pe mai multe compartimente cu activități omogene delimitate, ca responsabilitate și finalitate.

În cadrul serviciului financiar se realizează și evidența contabilă a elementelor legate de capital, fonduri, credite, împrumuturi, decontări cu terții, salariați, dar și cele care privesc trezoreria. Funcția financiar contabilă, în afara activității financiare și a activității conatbile presupune și activitatea de control financiar. Prin. activitatea de control financiar se realizează respectarea normelor legale cu privire la integritatea, utilizarea și păstrarea valorilor materiale și bănești din patrimoniu.

Societatea Comercială “Timlibris “ S.A. urmărește situația furnizorilor împărțindu-I în două mari grupe: furnizori de carte; furnizori de papetărie.

Tabelul nr. 11

Principalii furnizori de carte sunt:

Tabelul nr. 12

Principalii furnizori de produse de papetărie sunt:

Societatea Comercială “Timlibris” S.A utilizează și următoarele documente:

1. Factura: evidențiează valoarea mărfurilor cumpărate de la furnizori pentru desfacerea lor ulterioară, cu amănuntul; se mai folosește în cazul vânzării de bunuri către persoane fizice și juridice, exprimând volumul vânzărilor. Factura are mărimea de A4, A5 și A6 și se întocmește în 3 exemplare, astfel: două exemplare rămân la furnizor, iar originalul la beneficiar.

2. Nota de recartare: se folosește la mișcarea mărfurilor între librării ca urmare a unor cauze independente de voința gestionarului: fie existenței unui stoc prea mare; fie ca urmare a solicitărilor foarte reduse de marfă. Nota de recartare are mărimea A4 și se întocmește ori de câte ori este nevoie în trei exemplare,astfel: un exemplar rămâne la cotor; al doilea se va anexa registrului de gestiune, cea care emite formularul; cel de-al treilea se va anexa registrului de gestiune al librăriei primitoare. Nota de recartare are următorul conținut: nr. curent; denumire; cantitate; preț; valoare.

3. Fișa de recepție are mărimea A4, pune în evidență structura sortimentală a aprovizionărilor și cuprinde: sortimentul de produse cumpărate; cantitatea; prețul unitar (fără TVA); valoarea; valoarea TVA.

4. Dispoziția de livrare se întocmește manual de către personalul împuternicit cu întocmirea lui, în momentul livrării mărfurilor din depozitul de repartizare în librării, având mărimea A4 și A5. Dispoziția de livrare se întocmește în trei exemplare astfel: un exemplar rămâne la cotor; al doilea rămâne la depozit; cel de-al treilea la librărie. Acesta cuprinde: nr.curent; denumire; cantitate (mărfuri livrate); preț; valoare.

5. Chitanța exprimă încasările realizate toate de librăriile în ziua respectivă. La baza întocmirii chitanței stau monetarele efectuate de către gestionar. Chitanța se întocmește zilnic,manual, în două exemplare, astfel: un exemplar rămâne la cotor; cel de-al doilea se anexează la registru de casă.

6. Monetarul se întocmește pe baza raportului fiscal zilnic emis de casa fiscală de marcat. În cadrul acestuia se consemnează volumul încasărilor diferențiat pe categorii de bacnote. Acest document are mărimea A5 și se întocmește manual, zilnic în două exemplare: unul rămâne la cotor; cel de-al doilea se anexează la raportul de gestiune.

7. Raportul de gestiune: acest formular are format tip A4, îndosariat în carnet de 100 de file, servește la ținerea evidenței zilnice a stocului de marfă și are următoarele rubrici: sold precedent, total intrări plus sold, total vânzări plus ieșiri și sold final.

Soldul precedent cuprinde stocul de marfă la o anumită zi.

Intrările cuprind nota de recepție plus factura (la preț de vânzare cu amănuntul)

Intrările plus soldul precedentcuprind stocul de marfă la o anumită zi plus nota de recepție și factura.

Ieșiri : monetar plus interunități (aviz de însoțire către alte unități), alte ieșiri în afară de vânzări.

Soldul final cuprinde stocul de marfă la o anumită zi plus intrări și/sau ieșiri.

8. Jurnalul TVA pentru cumpărări servește ca: registru auxiliarpentru înregistrarea cumpărărilor de mărfuri pentru nevoi proprii; document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată deductibilă; document de control al unor operații înregistrate în contabilitate. Se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor privind cumpărările de valori materiale sau cele pentru prestații primite

9. Jurnalul TVA pentru vânzări servește ca: registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor, prestărilor de servicii și alte venituri purtătoare de TVA; document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată; document de control a unor operații înregistrate în contabilitate. Completarea registrului la compartimentul financiar-contabil se face pe baza documentelor privind vânzările, prestările de servicii și alte venituri

Registrul jurnal cuprinde notele contabile, care reflectă toate operațiunile patrimoniale, în ordine cronologică, desfășurate într-o lună în societate.

S.C. “Tilmibris” S.A. întocmește lunar balanța de verificare analitică și sintetică; evidența contabilă se ține pe calculator.

Reflectarea în contabilitate a mărfurilor se realizează cu ajutorul conturilor: 371 “Mărfuri”; 378 “Diferențe de preț la mărfuri”; 607”Cheltuieli privind mărfurile”; 671”Cheltuieli excepționale privind operațiunile de gestiune”; 357 ”Mărfuri în custodie sua consignație la terți”; 401 “Furnizori”; 411 “Clienți”; 409 “Furnizori debitori”; 419 “Clienți debitori”; 461 “Debitori”; 456 “Decontări cu asociații privind capitalul”; 4423 “TVA de plată”; 4424 “TVA recuperat”; 4426 “TVA deductibilă”; 4427 “TVA colectată”; 4428 “TVA neexigibilă”; 635 “Cheltuieli cu impozite, taxe și viramente asimilate”; 605 “Cheltuieli privind energia și apa”; 300 “Materii prime”; 301 “Materiale consumabile”; 321 “Obiecte de inventar”; 345 “Produse finite”; 381 “Ambalaje”; 212 “Mijloace fixe”; 5121 “Conturi la bănci în lei”; 5311 “Casa în lei”; 121 “Profit și pierdere”; 707 “Venituri din vânzări de produse, mărfuri etc.”.

Adaosul comercial aferent vânzării mărfurilor din comerțul cu amănuntul se determină cu ocazia descărcării gestiunii. Pentru a determina adaosul comercial aferent vânzărilor se calculează un coeficient de repartizare a adaosului comercial K.

Si378 + Rc378

K378 = –––––––––––––––

( Si371 + Rd371 ) – ( Si4428 + Rc4428 )

Bilanțul contabil are în componența sa documente și situații de sinteză economică sau de control fiscal, cuprinzând următoarele piese constitutive: bilanțul propriu-zis; contul de profit și pierderi; contul de execuție; anexa la bilanț; raportul de gestiune.

În prezent circuitul documentelor privind aprovizionarea, stabilirea stocurilor, termenele de plată, mărfurile vândute ce trebuiesc plătite în cazul achitării pe măsura vânzării, înregistrarea mărfurilor returnate furnizorilor, a vânzărilor zilnice necesită un volum mare de muncă, un număr relativ mare de personal pentru prelucrarea datelor, precum și faptul că toate aceste date nu ajung, de cele mai multe ori în înregistrările contabile în timp real, existând un anumit decalaj de timp între aprovizionare, vânzare, alte ieșiri de mărfuri efective și contabilizarea lor.

În cazul aprovizionării directe a librăriilor de la furnizori: mărfurile vin însoțite de facturi pe baza cărora se recepționează marfa cantitativ și calitativ, apoi se întocmește nota de recepție, în cazul constatării de minusuri se întocmește un aviz de la librărie către furnizor iar acesta va întocmi o factură în roșu pentru marfa lipsă, iar în cazul mărfurilor deteriorate se întocmește un proces verbal de constatare semnat de șeful de unitate și delegatul furnizorului.

Factura în original cu nota de recepție se înregistrează în raportul de gestiune zilnic și se trimite la biroul financiar-contabil; o copie după factură și exemplarul doi de la nota de recepție rămâne în evidența primară a librăriei.

Marfă F + NIR

Factură Raport de

gestiune

Figura nr. 3.1 Circuitul actelor în cazul apropvizionării directe

În cazul aprovizionării prin depozit furnizorul aduce marfa însoțită de factură, se efectuează recepția mărfii de către șeful de depozit, cantitativ și calitativ. În cazul constatării de minusuri, se procedează în mod similar cu aprovizionarea directă. Pentru marfa deteriorată sau care nu corespunde normelor de calitate se întocmește proces verbal de constatare semnat de către ambele părți. După toate aceste operațiuni se întocmește nota de recepție.

Biroul marketing întocmește reparția mărfii către librării, cantitatea de marfă repartizată depinzând de vadul comercial, vânzarea zilnică a fiecărei librării, stocurile de marfă din același produs existente în librării evitându-se supradimensionarea stocurilor de marfă din unități.

Marfa livrată din depozit către librării este însoțită de către avizul de însoțire a mărfii, pe baza căruia unitatea face recepția mărfii și întocmește nota de recepție, încărcându-se în raportul de gestiune zilnic. Un exemplar din aviz plus nota de recepție plus raportul de gestiune zilnic se trimit la biroul financiar-contabil, al doilea exemplar al fiecărui act rămânând în evidența primară a librăriei.

Marfă Factură

Avizul

de însoțire

a mărfii

Avizul + NIR Raportul

de gestiune

Figura nr. 3.2 Circuitul actelor în cazul aprovizionării prin depozit

În ambele cazuri marfa poate fi însoțită doar de avizul de însoțire a mărfii, factura fiind trimisă ulterior prin poștă sau curier, în cazul aprovizionării directe, la librărie, iar în cazul aprovizionării prin depozit la biroul financiar contabil.

La unități , casa de marcat fiscală generează un raport fiscal zilnic, la sfârșitul zilei, pe baza căruia se întocmește monetarul în 2 (două) exemplare. Cele două exemplare, raportul fiscal și banii se trimit la caseria centrală a S.C. “Timlibris” S.A., iar un exemplar din monetar, confirmat de către caseria centrală, se întoarce la unitate pentru evidența primară.

În cazul achitării mărfurilor pe măsura vânzării, plata acesteia se face pe baza referatelor întocmite de unități, în cazul aprovizionării directe referatele ajung la biroul financiar-contabil, iar în cazul aprovizionării prin depozit referatele sunt centralizate la biroul marketing, acest centralizator ajungând ulterior la biroul financiar contabil. La acest nivel se face confruntarea dintre factura de aprovizionare și stocul existent la momentul respectiv.

Pentru creșterea eficienței activității la nivelul compartimentului financiar-contabil, a creșterii operativității în prelucrarea datelor se impune implementarea unui program pe calculator în sistem de rețea care să culeagă toate datele privind: aprovizionarea, vânzarea, stabilirea stocurilor, situațiile privind plățile pentru diverșii furnizori etc. de la fiecare punct de lucru și centralizarea acestor date în contabilitate. Acest proiect impune, în primul rând, achiziționarea de calculatoare pentru fiecare librărie, precum și a unui program adecvat, care să ușureze accesul la informații a diferitelor compartimente ale societății.

Astfel, se reduce timpul necesar diferitelor documente să ajungă la compartimentul financiar-contabil, înregistrarea lor la acest nivel s-ar efectua automat, în timp real, evitându-se decalajele de timp datorate în primul rând ajungerii efective a documentelor la compartimentul finaciar-contabil. Pe de altă parte, personalul angajat din contabilitate nu ar mai fi ocupat cu introducerea de date și prelucrarea acestora, fiind eliberat pentru efectuarea de diferite analize financiar-contabile.

De asemenea, acest sistem ar duce la cunoașterea, în timp real, a stocurilor existente din fiecare produs, rulajul lor, evitarea de goluri în aprovizionare cu diferite sortimente de mărfuri, sau supradimensionarea stocurilor la un singur produs.

În ceea ce privește achitarea mărfurilor către furnizori, nu ar mai necesita efectuarea de inventare pentru diferite produse, întocmirea de referate și evitarea sistemului de circulație al acestora, deoarece ar fi cunoscută, în orice moment, cantitatea de marfă intrată, stocul existent în fiecare unitate și, implicit, cantitatea de produse vândute, pentru care s-ar efectua plata.

Iar, ca un mare avantaj al sistemului de automatizare ar fi reducerea, sau chiar a dispariției, diferitelor erori cauzate de prelucrarea manuală a documentelor și a volumului mare de activitate.

Toate acestea ar constitui o investiție mare, din punct de vedere financiar, dar care s-ar putea efectua și în mai multe etape, programul fiind implementat, pentru început, la unitățile mari din punct de vedere al vânzărilor, aprovizionării cu mărfuri și a valorii stocului. Ulterior, sistemul de prelucrare automată a datelor ar putea fiind extins și la celelalte librării, ajungându-se, în final, la acoperirea în totalitate a întregii rețele de librării a societății, într-un timp de aproximativ de 2 –3 ani.

Întreaga investiție ar fi acoperită, din punct de vedere financiar, datorită întregului bagaj de avantaje pe care-l prezintă, ce au fost analizate anterior.

BIBLIOGRAFIE

1. Dumitrana M., Negruțiu M. – Contabilitatea în comerț și turism, Editura Maxim,

București, 1996

2. Epuran M., Băbăiță V., Grosu C. – Contabilitatea financiară în noul sistem contabil.

Volumul I, Editura de Vest, Timișoara, 1996

3. Epuran M., Cotleț D., Ineovan F., Pereș I. – Contabilitatea financiară în noul sistem

contabil. Volumul II, Editura de Vest, Timișoara, 1995

4. Sabău C., Pereș I., Cotleț D., Miculescu M., Popa A., Pereș C. – Contabilitatea

întreprinderilor de comerț, turism și servicii, Editura

Eurostampa, Timișoara, 2001

5. Teaciuc M., Caciuc L., Sabău C., Hațegan C. – Bazele contabilității, Ediția a II a

revizuită, Editura Eurostampa, Timișoara, 2002