Managementul Activitatii de Distributie la Nivelul Producatorilor de Marfuri Alimentare

INTRODUCERE

Promovarea tot mai largǎ ȋn practica economicǎ contemporanǎ a concepției de marketing, ȋmbogǎțirea continuǎ a arsenalului sǎu de procedee și tehnici de lucru, afirmarea marketingului pe planul teoriei economice la devoltarea cǎreia ȋși a duce o substanțialǎ contribuție – sunt tot atȃtea premise ale constituirii marketingului in disciplina științifica autohtonǎ cu un loc special ȋn familia disciplinelor științifice economice.

Datoritǎ schimbǎrilor produse in societatea romȃneascǎ in ultimii ani se observǎ o schimbare ȋn mentalitatea firmelor producǎtoare, acestea ȋnțelegȃnd ca trebuie sǎ ȋși indrepte atenția cǎtre consumator, obiectivul de bazǎ al lor devenind satisfacerea nevoilor consumatorilor.

Rezolvarea acestei probleme aparent simple presupune existența unei politici de distribuție bine conturatǎ, care sa cuprindǎ decizii cu privire la structura sistemului de distribuție, la participanții acestui sistem, decizii privind masura in care firma producatoare se va implica direct ȋn procesul de distribuție și metodele prin care va motiva ceilalți participanți ai sistemului ȋn vederea unei conlucrǎri cȃt mai eficace.

Astfel, lucrarea trateazǎ tema: ‘’Managementul activitǎții de distribuție la nivelul producǎtorilor de mǎrfuri alimentare’’, si in completare avem ca studiu de caz firma S.C. ‘’Vel Pitar’’ S.A. Brașov.

Menționez cǎ am optat pentru tratatrea acestei teme pentru a suprinde modalitǎțile de distribuție a produselor de panificație in cadrul firmei S.C. “Vel Pitar” .

Lucrarea are in vedere patru capitole care se referǎ la: o parte teoreticǎ privind distributia marfurilor, ȋn capitolul al doilea am tratat descrierea firmei “Vel Pitar S.A..

Ȋn cel de-al treilea capitol am relizat o cercetare cantitativǎ de marketing privind atitudini, opinii si comportamente ale consumatorilor cu privind calitatea serviciilor de distribuție in cadrul firmei S.C. Vel Pitar S.A.

Ultimul capitol il constitie concluzii si propuneri fiind urmat de bibliografia utilizatǎ.

Capitolul I

ASPECTE TEORETICE PRIVID DISTRIBUȚIA MĂRFURILOR

1.1.Conținutul, rolul și funcțiile distribuției mărfurilor

Procesul de distribuție reprezintă o componentă importantă a activității pe care agenții economici o desfășoară în cadrul pieței.

Termenul de distribuție desemnează ansamblul mijloacelor și al operațiunilor care asigură punerea la dispoziția utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor și serviciilor realizate de către întreprinderile producătoare.

Distribuția reprezintă procesul prin care bunurile și serviciile sunt puse la dispoziția consumatorilor intermediari sau finali asigurându –li-se acestora facilitățile de loc, timp, mărime, potrivit cerințelor pe care le manifestă în cadrul pieței.

Mijloacele și operațiunile desemnate prin termenul de distribuție se clasifică în două mari categorii: distribuția comercială și distribuția fizică.

Distribuția comercială constă în a transforma titlul de proprietate asupra produsului de la producător la consumator. Distribuția respectivă poate fi asigurată prin intermediul agenților de distribuție .

Distribuția fizică constă în a pune, din punct de vedere material, bunurile și serviciile la dispoziția consumatorilor, cu ajutorul mijloacelor de transport și al stocajului. ( logistica comercială).

Conceptul de distribuție nu trebuie confundat cu mișcarea mărfurilor. În timp ce mișcarea mărfurilor are în vedere deplasarea fizică a mărfurilor de la producție la consum, conceptul de distribuție are în vedere un proces mai larg, care începe în momentul în care produsul este gata pentru a fi lansat pe piață și se sfârșește odată cu consumarea actului de vânzare la consumatorul final. În acest interval de timp și spațiu au loc o serie de activități economice, cum ar fi: livrarea mărfurilor, transportul acestora, depozitarea și conservarea lor, stocarea, vânzarea cu ridicata și cu amănuntul, mobilizarea resurselor materiale, financiare și umane necesare realizării procesului respectiv, stabilirea modalităților de transfer a titlurilor de proprietate și asigurarea practică a acestor titluri. Toate acestea au drept scop satisfacerea corespunzătoare a nevoilor consumatorilor și, prin aceasta, creșterea cifrei de afaceri, generatoare de profit, a fiecărei firme implicate în tranzacțiile comerciale.

Noțiunea de distribuție, în sens larg, înglobează următoarele domenii:

circuitele și canalele de distribuție: itinerariul pe care produsele îl urmează în drumul lor către cumpărător și alegerea intermediarilor;

logistica distribuției ( distribuția fizică ): metodele și tehnicile care intervin în transportul produselor la locurile de vânzare;

organizarea și administrarea vânzărilor: gestiunea forței de vânzare a unei întreprinderi și contactul cu intermediarii;

promovarea vânzărilor și service-ul clientelei.

Producătorii și consumatorii sunt separați prin distanță, prin ignorarea reciprocă a mijloacelor și nevoilor, prin disproporții între cantitățile oferite de către fiecare producător și cele cerute de fiecare consumator, precum și prin perioadele de realizare a produselor și momentul manifestării nevoilor. Pornind de la aceste considerente, distribuției îi revine rolul de a regulariza mișcarea bunurilor și serviciilor între producție și consum și de a satisface nevoile consumatorilor, furnizându-le o serie de servicii ca: proximitatea prețului de vânzare, posibilitatea de a alege dintr-un sortiment larg bunurile și serviciile ce corespund cel mai bine nevoilor și exigențelor lor.

Distribuției îi revine rolul de a regulariza mișcarea bunurilor și serviciilor între producție și consum și de a satisface nevoile consumatorilor. Rolul distribuției este multiplu și benefic, atât pentru producție cât și pentru consum.

Deasemenea distribuția mai are rolul de regulator al producției în măsura în care producătorii țin seama de succesiunea și mărimea comenzilor clienților.

Prin urmare, distribuția mărfurilor reprezintă un dublu curent:

1

2

producător spre consumator: reprezintă serviciile prestate de distribuție

pentru a pune bunurile și serviciile la dispoziția utilizatorului final;

consumator spre producător este: un curent psihologic care traduce

dorințele, nevoile consumatorului. Acest curent permite producătorului să răspundă la următoarele întrebări: ce vrea clientul?; în ce cantități?; cine consumă produsele proprii?.

În vederea realizării echilibrului necesar în cadrul pieței, prin regularizarea mișcării bunurilor și serviciilor între producție și consum, distribuția reunește un ansamblu de funcții economice esențiale atât pentru producători, cât și pentru consumatori, permițând scurgerea producției spre locurile de consum, în cele mai bune condiții posibile.

Principalele funcții ale distribuției sunt:

Schimbarea proprietății asupra produsului, respectiv efectuarea transferului succesiv al dreptului de proprietate de la producător la consumator, prin intermediul actelor de vânzare – cumpărare:

Deplasarea produselor de la producător la consumator prin intermediul

activități-lor de transport, stocare, depozitare și condiționare, manipulare, demontare sau ansamblare, ambalare, etalare, vânzare;

Informarea, consilierea și organizarea service-lui după vânzare, în vederea

asigurării unei bune informări a clientelei cu privire la posibilitățile de satisfacere a diverselor trebuințe, facilitării operațiunilor de alegere a produselor necesare și ajustării în procesul de întreținere și utilizare a diverselor bunuri achiziționate;

Finanțarea unor operațiuni comerciale. Prin această funcție se are în vedere

existența unor cazuri în care agenții de distribuție finanțează întreprinderile de producție în procesul de cumpărare și stocare a produselor, pe unele perioade în care mărfurile vor fi produse și nu vor fi vândute imediat clientului final.

Funcțiile enumerate scot în evidență că rolul distribuției este multiplu și benefic atât pentru producător cât și pentru consumator.

Față de producător, distribuția operează o regularizare a activității de fabricație, permițându-i acestuia o eșalonare a producției pe parcursul întregului an gestionar, prin comenzi în avans și prin stocaje, operațiuni care fac ca efectele oscilațiilor sezoniere sau conjuncturale ale cererii să fie anihilate, distribuția participând la eforturile financiare ale producătorilor, plătind bunurile care se stochează fără a avea certitudinea vânzării lor.

În ceea ce privește consumatorul, distribuția pune la dispoziția acestuia, acolo unde el se găsește și când dorește, bunurile necesare, în cantitățile solicitate. Prin asemenea facilități, distribuția îl scutește pe consumator de mari deplasări, de eforturi pentru efectuarea unor cumpărături mari și imobilizări de sume, care disponibilizate pot fi folosite în alte scopuri.

Producătorul se confruntă cu trei alternative fundamentale, atunci când trebuie să decidă asupra politicii de distribuție:

vânzarea directă;

vânzarea prin intermediari;

politică “duală”, combinând vânzarea directă cu vânzarea intermediarilor.

Vânzarea directă permite vânzătorului să păstreze controlul asupra întregului proces de comercializare. Utilizarea sa este favorizată de existența unui: număr limitat de potențiali cumpărători; grad ridicat de concentrare geografică a cumpărătorilor potențiali; grad ridicat de complexitate tehnică, solicitând prestarea de servicii; nivel ridicat al inovației tehnologice. Oricare dintre acești factori, luați separat, este suficient pentru a susține adoptarea unei politicii de vânzare directă. Însă, analiza secvențială între unii dintre factori poate demonstra contrariul. Așa de exemplu, un conflict între numărul de cumpărărtori și dispersia lor geografică poate face ca vânzarea directă să fie o alternativă total neeconomică.

Vânzarea printr-un intermediar prezintă următoarele avantaje:

conduce la minimizarea costurilor legate de: organizarea vânzărilor;

depozitare; finanțarea stocurilor; pierderile prin învechirea stocurilor și creanțe nerecuperabile;

facilitează contactul producătorului cu toți potențialii clienți, fără a implica

costurile fixe care ar fi necesare pentru vânzarea directă;

asigură, într-un mod mai eficient, disponibilizarea imediată a produsului, precum și serviciile înainte și după vânzare, diferențiate în funcție de specificul local.

Principalul dezavantaj al utilizării unui intermediar îl constituie pierderea controlului asupra verigilor care formează canalul de distribuție al produsului său.

Distribuția duală reprezintă o soluție de compromis. În această alternativă, producătorul își vinde o parte din produse în mod direct, dar încredințează cealaltă parte a vânzărilor sale unui intermediar. Această politică este favorizată de existența fenomenului “ jumătății grele”, în care un număr limitat de utilizatori constituie cea mai importantă parte a cererii, cu echilibrul repartizat pe un număr de utilizatori mici sau accidentali. Principalul dezavantaj asociat distribuției duale constă în dificultatea intrisecă a determinării unei împărțiri juste a pieței între producător și intermediar.

1.2 Elaborarea unei strategii a canalului de distribuție

Modalitățile de trecere ale unui produs din sfera producției în sfera procesului de consum formează circuitul de distribuție al acestuia. Circuitul de distribuție include atât producătorul cât și consumatorul, precum și toți intermediarii cu caracter comercial, implicați în transferul respectiv. Atragem atenția că produsul și dreptul de proprietate asupra produsului nu parcurg întotdeauna același drum.

Termenul de canal de distribuție se referă la înțelegerile comerciale încheiate în vederea asigurării fluxului unui produs de la punctul de producție până la consumul final.

Activitățile întreprinse într-un canal de distribuție pot fi împărțite în trei categorii:

activități care privesc schimbarea proprietății asupra produsului – negocieri,

cumpărări și vânzări: canalul comercial;

activități care privesc furnizarea fizică a produsului – incluzând transportul și

depozitarea: rețeaua de distribuție fizică;

activități auxiliare sau care facilitează activitățile de mai sus: colectarea și

propagarea informațiilor, asumarea riscului, finanțarea, activitatea promoțională.

Adesea, canalele de distribuție constau din lanțuri de firme. Cu excepția furnizorului inițial și a consumatorului final, celelalte firme joacă un rol de intermediere. Studiul canalelor de distribuție comportă analiza intermediarilor și a diverselor organisme interesate în mișcarea mărfurilor spre utilizatori, precum și a problemelor referitoare la orientarea fluxului acestor mișcări. Un canal de distribuție se caracterizează prin: lungime, lățime și adâncime.

Lungimea se referă la numărul de verigi intermediare prin care trec mărfurile de la producător la consumatorul final.

Astfel există circuite foarte scurte, în cadrul cărora nu intervine nici un intermediar, vânzarea fiind realizată direct de către firma producătoare la cumpărătorii finali; circuite scurte care presupun intervenția doar a unui singur intermediar, iar cea mai mare parte a muncii de comercializare cade în sarcina producătorului;circuite medii producător – angrossist- detailist – consumatorul final și circuite lungi.

Lățimea sau amploarea canalului de distribuție este dată de numărul unităților prin care se asigură circulația unui produs în cadrul aceleiași etape din structura circuitului respectiv.

Adâncimea canalului de distribuție sau gradul de apropiere a circuitului respectiv de punctele în care au loc procesele de consum ale produselor, are în vedere măsura în care procesul de distribuție asigură o proximitate de loc cât mai adecvată din punct de vedere al consumatorului. În acest context, poate fi apreciat ca deosebit de util circuitul foarte scurt, care asigură livrarea directă a produselor, consumatorul intrând astfel în posesia produselor solicitate direct la locul de consum. De asemenea, în cadrul circuitelor scurte, comerțul prin corespondență asigură un grad de apropiere ridicat.

Există trei elemente importante care determină structura canalului de distribuție:

cerințele clientului final, la un loc, vor duce la un grup de consumatori cu nevoi asemănătoare – adică un segment de piață;

posibilitățile firmei producătoare;

disponibilitatea și dorința intermediarilor de a participa în cadrul canalului.

Circuitul lung numit și circuitul “tradițional” este în mod obișnuit folosit pentru produsele alimentare, textile, electrice, furnituri industriale.

Principalele avantaje ale acestui tip de circuit pentru producător sunt:

realizarea unui volum optim al vânzărilor cu minimum de cheltuieli, dacă

grosistul își îndeplinește funcțiile sale vizavi de producător și anume: cumpărături importante chiar și în extrasezon, regularizând producția și evitând cheltuielile de transport ineficiente;formarea sortimentului comercial și distribuția către detailiști chiar dacă aceștia sunt foarte dispersați; o politică de prețuri adecvată;

reducerea echipei de vânzare a producătorului;

concentrarea creditului pe un număr restrâns de clienți;

lansarea mai rapidă a produselor noi;

prelungirea de-a lungul circuitului a serviciilor comerciale și a tehinicilor producătorului;

participarea grosiștilor la o mai bună cunoaștere a pieței;

posibilitatea vânzării de produse a căror gamă sortimentală, insuficient de extinsă, nu ar permite folosirea unei echipe de vânzare la producător;

Dezavantajele circuitului lung sunt:

este un sistem puțin suplu și dependent vizavi de grosist;

generează cheltuieli de distribuție mai ridicate;

producătorul pierde contactul cu clientela finală, cu detailiștii și cu o bună parte din piață;

există riscul unei posibile infidelități din partea grosistului;

are loc multiplicarea mărcilor concurente propuse de către grosist;

dacă grosisștii nu-și îndeplinesc în totalitate funcțiile lor, întregul sistem de distribuție devine ineficient.

Circuitul scurt – este foarte utilizat.

Avantajele circuitului scurt sunt:

economisirea marjei grosistului ( rabatul cedat vânzătorului );

contactul și legături directe cu piața;

controlul mai bun al distribuției;

prezența detailiștilor în proximitatea locurilor de consum;

satisfacerea mai rapidă a clienților;

prestarea unor servicii după vânzare.

Dezavantajele circuitului scurt sunt:

neasigurarea unui stoc de mărfuri suficient de diversificat;

necesitatea unui număr mare de reprezentanți comerciali pentru contactul cu numărul relativ mare al detailiștilor;

fracționarea comenzilor și organizarea de livrări multiple, ceea ce antrenează un mare volum de activități contabile.

Comercianții cu amănuntul se pot uni pentru a-și efectua aprovizionările cu mărfuri în comun, asigurându-și astfel, în parte, funcții de gros.

Vânzarea directă – este circuitul de distribuție cel mai scurt indicat pentru anumite produse, îndeosebi cele de înaltă tehnicitate.

Avantajele acestui circuit sunt:

diminuarea, în principiu, a cheltuielilor de distribuție;

contactul direct al producătorului cu consumatorul, facilitând cunoașterea calitativă și cantitativă a pieței;

susținerea, fără rezervă, a mărcii de fabrică;

menținerea prețurilor în limite rezonabile;

garantarea calității produselor vândute;

asigurarea celui mai bun service clientelei, mai ales pentru produsele de mare tehnicitate;

posibilitatea unor experimente comerciale ( teste, sondaje ).

Dezavantajele vânzării directe sunt:

cerința unor resurse financiare importante, mai ales când producătorul își dezvoltă o rețea proprie de magazine;

necesitatea unor stocuri de mărfuri mari;

imperativul unor livrări de mărfuri foarte rapide, exercitarea unui control costisitor la magazine, depozit și sucursale;

angajarea unui personal la vânzare mai numeros;

coordonarea activității rețelei de desfacere și de depozitare;

organizarea activității după vânzare.

Structurile canalelor de distribuție nu sunt nici statice și nici universale, ele se schimbă, evoluează în timp și variază de la o piață la alta. Canalele de distribuție care servesc piețele rurale tind să aibă mai mulți intermediari decât canalele care servesc piețele urbane, întrucât cantitățile de mărfuri mai mici, solicitate în mediul rural , fac livrările directe către detailiști mai puțin atractive. Altă caracteristică a structurii canalului este aceea că, cu cât profitul brut obținut din comercializarea produsului este mai mic și frecvența de achiziție a produsului este mai mare, vor fi mai mulți intermediari în cadrul canalului de distribuție. În schimb, cu cât utilizatorul final va dori să aibă mai mult timp de gândire pentru achiziționarea produsului, iar frecvența de achiziție va fi mai mică, cu atât canalul de distribuție va fi mai scurt.

Conflictele care apar în canalul de distribuție sunt cel mai adesea rezultatul obiectivelor diferite ale paticipanților. Producătorii doresc să producă mărfuri care să se vândă. Drept urmare, ei vor fi preocupați în primul rând de consum. Detailiștii, pe de altă parte, sunt mult mai preocupați de comportamentul cumpărătorului. Loialitatea detailistului nu se manifestă întotdeauna față de o anumită marcă comercială, ci față de produsul care va aduce clientul la ușa magazinului. Ambele părți au însă un obiectiv comun: servirea clientului. Recunoașterea acestui fapt reprezintă un pas important spre crearea și derularea unor planuri și activități comune.

După numărul de canale de distribuție utilizate simultan de către un producător se regăsesc două tipuri de bază ale circuitului de distribuție.

Circuit pe un singur canal

Circuit pe mai multe canale

– nediferențiat

diferențiat după produse – diferențiat pe piețe specializate

produs A produs B

Plasarea unui producător pe mai multe canale de distribuție evidențiază strategii de diferențiere a produselor și / sau o segmentare a pieței, pentru a împiedeca eventua-

lele conflicte între canalele paralele

În concluzie, în economia modernă, procesul de distribuție este privit ca un proces care contribuie la promovarea progresului economic general. Într-un asemenea cadru de interpretare, distribuția depășește limitele unei simple vehiculări de mărfuri, adăugând sau asociind acesteia o gamă de servicii în continuă creștere, precum și o influențare activă a producției, pe baza cunoașterii directe și în detaliu a cerințelor și preferințelor cosnsumatorilor.

Capitolul II

“VEL PITAR”

2.1 Scurt istoric

Grupul Vel Pitar este liderul pieței românești a produselor de panificație și un jucător important în domeniul producției și distribuției de biscuiți, napolitane, specialități de cofetărie și patiserie.

Povestea grupului începe în momentul în care fondul de investiții Broadhurst Investments Limited, administrat în România de către New Century Holdings (NCH), achiziționează două mari companii de morărit și panificație, Mopariv Râmnicu Vâlcea și Berceni București. În decembrie 2001 se formează S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria de morărit și panificație: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni București, Mopariv Cluj Napoca și Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Râmnicu Vâlcea.

Anul 2007 a reprezentat trecerea la un nou tip de organizare. Compania Vel Pitar S.A. s-a divizat în trei societăți autonome care au ca obiect de activitate panificația – S.C. Vel Pitar S.A., morăritul – S.C. Șapte Spice S.A. și retailul – S.C. VP Magassin S.A.. Aceste activități s-au dezvoltat continuu în ultimii ani, astfel încât acum beneficiază de condițiile necesare pentru a funcționa autonom. Prin procesul de divizare noile companii fructifică mai bine oportunitățile oferite de piață în domeniile lor, gestionează mai bine resursele și utilizează în mod direct veniturile obținute. Fondul de investiții Broadhurst Investments Ltd., administrat în România de compania New Century Holdings (NCH), deține aproximativ 80% din toate cele trei firme rezultate în urma divizării.

În prezent Grupul Vel Pitar deține centre de producție în București (două) și în 10 județe din România (Vâlcea, Argeș, Brașov, Cluj, Galați, Iași, Giurgiu, Gorj, Olt și Dâmbovița), unități de morarit și o rețea de magazine în marile orașe din România.

În cifre, Grupul Vel Pitar deține 12 fabrici de panificație, specialități de panificație, patiserie biscuiți și napolitane; unități de morărit; o rețea proprie de 157 de spații comerciale în marile orașe din România; acoperire națională; 4600 de angajați; peste 2 milioane de clienți zilnic. Lunar sunt produse în medie, aproximativ 10.000 tone panificație, 300 de tone de biscuiți și napolitane și 14.000 tone produse de morărit.

2.2 Analiza mediului de marketing al firmei S.C “Vel Pitar”

Evoluția firmei Vel Pitar este marcată, în prezent, de amplificarea interdependențelor cu mediul în care își desfașoară activitatea. Luarea în considerare a mediului ambiant reprezintă o condiție fundamentală a satisfacerii cantitative și calitative a unei anumite categorii de trebuințe, conducând la elaborarea unor strategii și politici realiste.

2.2.1 Analiza micromediului firmei S.C “Vel Pitar” S.A.

Din perspectiva micromediului, Vel Pitar acționează în desfășurarea activității sale concomitent pe două piețe: piața intrărilor și piața ieșirilor. Pe primul tip de piață firma apare în caitate de cumpărător și stabilește legături în special cu furnizorii de mărfuri, de forță de muncă și prestatoriii de srvicii. Pe piața ieșirilor, Vel Pitar are calitatea de vânzător și valorifică produsele și serviciile realizate stabilind legături în principal cu clienții.

Astfel, micromediul firmei Vel Pitar se delimitează în 2 mari dimensiuni și sfere de acțiune și anume:

Micromediul intern

■ Resursele umane

Grupul Vel Pitar este unul dintre cei mai importanți angajatori din România, având peste 4600 de angajați. Vel Pitar încurajează inițiativa personală, oferind oportunități deosebite de învățare și creștere, într-un mediu ce recompensează performanța individuală. Angajații au șanse egale de promovare, performanța și potențialul de creștere al fiecăruia fiind criteriile unice de selecție în cadrul companiilor din grupul Vel Pitar.

"Grupul Vel Pitar dezvoltă un sistem de creștere a nivelului de pregătire profesională și etică a angajaților săi, pentru a putea desfășura pe termen lung o activitate benefică pentru angajații, acționarii și clienții săi, pe care îi respectă și cărora dorește să le satisfacă așteptările." 

Vel Pitar are programe de instruire orientate către toate categoriile de angajați și pentru toate domeniile de activitate, astfel încât fiecare să poată beneficia de o pregătire profesională adecvată. Fie că e vorba de cursuri susținute de parteneri externi sau de cursuri predate de către cei mai buni profesioniști din organizație, fiecare angajat beneficiază de minimum 40 de ore de instruire anual.

Micomediul extern

Clienții S.C “Vel Pitar” S.A.

Analizând relațiile comerciale ale S.C “Vel Pitar” S.A. cu clienții și furnizorii, putem spune că firma și-a format câțiva parteneri de afaceri stabili.

Piețele de desfacere ale produselor S.C “Vel Pitar” S.A. sunt: județul Vîlcea cu o pondere de 80% din totalul vânzărilor societății. Vânzările se realizează atât prin rețeaua proprie de vânzare a societții (19 magazine) cât și prin vânzările realizate către clienții – persoane juridice pe bază de contracte, sucursala București deține 27 magazine proprii, județul Cluj are o rețea de 11 magazine Vel Pitar, Pitești și Tărgu Jiu dețin fiecare câte 14 puncte de desfacere Vel Pitar, orașul Brașov deține 18 magazine Vel Pitar, locațiile Giurgiu și Iași reprezintă o oportunitate pentru extinderea Vel Pitar, în prezent existând doar 6, respectiv 7 magazine marca vel Pitar în aceste orașe, iar orașul Tecuci pune la dispoziția clienților un număr de 12 puncte de desfacere Vel Pitar.

Pe lângă rețeau proprie de vânzare a companiei a căror țintă sunt consumatorii în calitatea lor de persoane fizice, Vel Pitar are în vedere și piața clienților persoane juridice, compusă atât din micii comercianți cât și din marii retaileri.

În concluzie, clientela societății este eterogenă, contribuția la realizarea cifrei de afaceri este diferențiată pe trei trepte : clienți puternici, medii, mici. Indiferent de categoria din care face parte și pentru că firma în sine are prea puțină valoare fără existența clienților, societatea S.C.Vel Pitar S.A. încearcă să răspundă cerințelor ridicate de partenerii săi, prin îmbunătățirea calității produselor și menținerea nivelului ei, prin politica de prețuri, prin serviciile oferite sau posibilitatea negocierii termenului de plată.

Chiar clientela societății este eterogenă, contribuția la realizarea cifrei de afaceri este diferențiată pe trei trepte : clienți puternici, medii, mici. Indiferent de categoria din care face parte și pentru că firma în sine are prea puțină valoare fără existența clienților, societatea S.C.Vel Pitar S.A. încearcă să răspundă cerințelor ridicate de partenerii săi, prin îmbunătățirea calității produselor și menținerea nivelului ei, prin politica de prețuri, prin serviciile oferite sau posibilitatea negocierii principalul obiectiv al firmei rămâne extinderea pieței de desfacere.

Furnizorii S.C. Vel Pitar S.A.

Preocupată de ridicarea calității produselor sale, conducerea managerială a Vel Pitar recunoaște că numai prin aprovizionarea permanentă cu materii prime și materiale auxiliare de cea mai bună calitate, prin investiție tehnologică modernă își poate consolida și extinde piața de desfacere.

Datorită îndelungatei și bunei colaborări cu furnizorii, aprovizionarea cu materii prime se face într-un ritm constant neprezentând riscuri pentru continuitatea precesului tehnologic de producție.

În cadrul selectării sau colaborării cu furnizorii, firma Vel Pitar analizează o serie de aspecte legate de:

calitatea produselor, dat fiind faptul că în calitatea produselor obținute se

regăsește calitatea materiilor prime și a materialelor folosite.

respectarea termenelor și condițiilor de livrare și facilitarea unor servicii;

nivelul de implicare al firmelor în stabilirea și negocierea prețurilor de vânzare dat fiind faptul că prețul materiilor prime și materialelor contribuie în mod direct la formarea costurilor produselor obținute;

discount-urile și alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumpărare;

Principalii furnizori ai societății sunt în general firme cu care S.C.Vel Pitar S.A. are relații tradiționale și care nu au creat probleme.

Tabelul 2.1. Furnizorii S.C. Vel Pitar S.A.

Totodată, colaborarea cu furnizorii se bazează în principal pe avantajul reciproc al părților, însă în cazul în care prețurile și cantitățile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sistează comenzile și întrerupe activitatea cu furnizorul.

Concurența S.C “Vel Pitar”

Orice firmă care intenționează să-și consolideze poziția pe piață trebuie să anticipeze mișcările concurenței, să cunosacă cât mai multe informații despre aceasta.

Evident, nu poate fi vorba de o apreciere a activității unei întreprinderi fără a-i remarca articularea cu componenta fundamentală a mediului economic, și anume concurența.

Practic, aceasta înseamnă corelarea strategiei dezvoltării, echivalentă cu capacitatea de ofertă, cu strategia de piață ce presupune : menținere, creștere, adaptarea la noile condiții ale acesteia.

În domeniul de activitate al societății, concurența este deosebită, în special prin dezvoltarea micilor afaceri, cu anvergură limitată, dar semnificative prin plasarea acestora în zonele cu potențial comercial suficient de interesant pentru a opera profitabil.

În prezent se înregistrează o evoluție pozitivă a cotei de piață deținută de societate în sensul deținerii a peste 12% din piață. În ceea ce privește cifra de afaceri, aceasta a atins în 2008 valoarea de 150 de milioane de euro, față de 130 milioane de euro în 2007.

Principalii concurenți ai S.C “Vel Pitar” S.A.:

Acestora li se alătură alte companii care activează pe piața de panificație din România:

SNACK ATTACK

BĂNEASA

MOARA BACIU S.A. Cluj – Napoca

MOPAN Suceava

COMPAN Tîrgoviște, ș.a.

2.2.2 Analiza macromediului firmei S.C “Vel Pitar” S.A.

Această analiză, ca prim pas in elaborarea strategiei firmei, cuprinde forțele externe care acționează asupra întreprinderii, macromediului și a micromediului stimulând sau frânând activitatea desfășurată de aceasta.

■ Mediul demografic

Un prim aspect util în analiza factorilor demografici este numărul și structura pe sexe a populației ce face parte din piața firmei Vel Pitar, atât sub aspectul volumului, cât și al dinamicii și evoluției în timp.În general, pe ansamblul economiei se constată o ușoară scădere a populației, datorită scăderii natalității, a căsătoriilor la vârstă înaintată și tendinței generale de a pune pe prim plan cariera.Un alt aspect legat de analiza factorilor demografici face referire la rata natalității și mortalității, elemente ce concură la stabilirea sporului natural al populației.

Mediul demografic reprezintă totodată unul din factorii formativi ai cererii de mărfuri pentru S.C “Vel Pitar” S.A., însă piața țintă la care se adresează firma cuprinde intr-o masură mai mică persoanele fizice, ci se axează pe satisfacerea cerințelor ce aparțin firmelor, persoanelor juridice. Din acest motiv, o analiză mai complexă se cere a fi corelată cu o analiză prealabilă a pieței.

Potrivit marilor retaileri, în 2009 majoritatea companiilor vor avea în față un consumator diferit, deoarece atunci când “oamenilor li se vorbește de recesiune, tind să consume mai puțin.”Este de așteptat ca clienții să aleagă mai rațional în funcție de beneficiile certe pe care le aduce produsul cumpărat și mai puțin emoțional.

■ Mediul economic

Mediul economic cuprinde totalitatea factorilor din economie care influențează capacitatea întreprinderii de a concura în domeniul său de activitate, dar și posibilitatea și disponibilitatea consumatorilor de acumpăra diverse bunuri și servicii.Între factorii care influențează puterea de cumpărare se numără:rata inflației, evoluția prețurilor, modele de consum ale populației, rata șomajului, veniturile reale și structura comerțului cu ridicata. Aceste aspecte legate de situația economică a zonelor în care firma Vel Pitar își desfășoară activitatea, se reflctă, direct sau indirect, și determină volumul și structura ofertei de mărfuri, nivelul veniturilor, mărimea cererii de mărfuri, mișcarea prețurilor și nivelul concurenței.

Rata inflației în noiembrie 2008 față de noiembrie 2007 a fost de 6,7%. Prețurile mărfurilor alimentare au crescur cu 6,5%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 6,9%, iar tarifele serviciilor cu 7%. În aceeași perioadă produsele de morărit și panificație au înregistrat o creștere de 6,6%.

Câștigul salarial mediu net a fost în octombrie 2008 de 1795 lei, 2,4% mai mare decît luna precedentă.

În ceea ce privește impactul crizei mondiale asupra comerțului intern și internațional, condițtiile în care finanțarea externă este tot mai scumpă și dificil de obtinut, în special pe termen lung, ne vom confrunta cu o dinamică foarte rapidă a creșterii datoriilor externe, comerțul și serviciile detinând locuri fruntașe în acest sens. Procesul de extindere a retelelor de retail, indiferent de format, nu va fi afectat de posibila prudenta a consumatorilor din Romania in conditiile anului 2009. Se prevede însă, o scădere a frecvenței de cumpărare, dar și o majorare a valorii cosului mediu cumpărat.

■ Mediul tehnologic

Mediul tehnologic în care operează firma este alcătuit din numeroși factori ce concură la realizarea produselor și serviciilor precum ca:nivelul tehnic al utilajelor și echipamentelor, calitatea tehnologiilor, activitatea de cercetare-dezvoltare, licențe și brevete înregistrate, capacitatea de creație-inovație-invenție.Această componentă a macromediului implică firma atât ca beneficiar, cât și ca furnizor, mai ales prin intermediul pieței.

Tehnologia poate determina modul de satisfacere a diferitelor trebuințe ale consumatorilor și influențează deciziile de marketing referitoare la noi produse și servicii, ambalare, promovare, ditribuție etc. Firmele care nu se adaptează la noile tehnologii își pun în pericol existența pe termen lung, pierzând clientela în favoarea conurenților.În același timp, tehnologiile avansate necesită pregatirea atât a personalului, dar și a consumatorilor care nu sunt întotdeauna receptivi.Tehnologiile noi fiind costisitoare de obicei, provocarea constă în realizarea producției de masă și desfacere maximă cât mai eficientă.

Tehnologia informațională tinde să ocupe un rol important pe piață, înzestrarea cu acest tip de tehnologie permite obținerea unor rezultate mai bune. Distribuirea rapidă și în timp optim este asigurată prin mașini și utilaje performante care contribuie la creștrea productivității pe ansamblu a societății.A obține o informație în timp util, înseamnă că poți să fii cu un pas fața celuilalt.

Grupul S.C “Vel Pitar” S.A. a investit în fabricile, morile și magazinele achiziționate. Au fost cumpărate linii tehnologice moderne, unice în România. Clădirile au fost renovate și adaptate normelor europene. A fost creat un sistem național de distribuție ce acoperă toată țara, iar producția a fost diversificată pentru a răspunde cerințelor consumatorilor.

Grupul S.C “Vel Pitar” S.A. a investit în linii tehnologice de ultimă generație, complet automatizate, începând cu operația de frământare și până la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de calitate superioară (prospețime îndelungată, culoare și forma constante), iar productivitatea este crescută.

Invesțiile în tehnologii noi au permis ca ambalarea, cât și întreg procesul de producție să utilizeze tehnologia Keine Touch – fără atingere (consumatorul este prima persoana care atinge produsul).

■ Mediul natural

Mediul natural deține un rol din ce în ce mai important în perioada actuală în proiectarea și desfășurarea activitățiilor economice.Condițiile naturale determină modul de localizare, de distribuție în spațiu a activităților unității economice, influențând în mod nemijlocit obiectivul activității. În această categorie se înscrie și necesitatea evitarii poluarii. Sunt reglementate norme stricte privind modalitatea de colectare a produselor alimentare și nealimentare, a deșeurilor.

■ Mediul cultural

Ansamblul elementelor care privesc sisitemul de valori, obiceiurile, tradițiile, credințele și normele care guvernează statutul oamenilor în societate constituie mediul cultural. Aceste elemente formează comportamentul de cumpărare și consum, delimitează segmentele de piață și delimitează tipologiile specifice ale cumpărătorilor. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenței unei anumite piețe, condiționând atât felul produselor și maniera distribuirii lor, cât si conținutul și forma comunicațiilor firmei cu piața, ale mesajelor transmise.

Religia și naționalitatea constituie elemente importante în conturarea profilului consumatorului, aspecte ce trebuie luate în considerare de către firmă.Obiceiurile de consum și personalitatea indivizilor este influențată de tipul de religie, sarbătorile și tradițiile fiecărei etnii.Populația vizată de firmă este constituită, în general de români, iar religia cu cea mai mare pondere este cea ortodoxă.

Un alt element care contribuie la identificarea aspectelor legate de mediul cultural, îl reprezintă nivelul educațional, firma privind această influență prin două aspecte: potențialul de instruire al personalului propriu și nivelul de cunoștințe al clienților. Această dublă ipostază a mediului cultural trebuie valorificată de firmă prin analiza și impactul nivelului de instruire al populației, atât sub aspectul dinamicii în timp, cât și al importanței acordate acesteia.

Cultura reprezintă un mod de viață care face posibilă diferențierea unui grup de oameni de un altul. Din punct de vedere al marketingului cultura determină dorințele ca o modalitate de exprimare a nevoilor.

■ Mediul politico-legislativ

Factorii politici sunt specifici fiecărei țări și reprezintă în principal structurile societății, clasele sociale și rolul lor în societate, forțele politice și raporturile dintre ele, gradul de implicare al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic, intern, zonal și internațional. Acești factori pot fi, după caz, factori stimulativi sau restrictivi ai unor activități de piață.

În ceea ce privește mediul legislativ, legislația care afectează afacerile are în general unul din următoarele obiective: protejarea cumpărătorilor, protejarea societății și protejarea organizațiilor.

reglementarea concurenței de piață (protejarea întreprinzatorilor contra concurenței neloiale, prețurilor discriminatorii);

reglementări privind protecția consumatorului (garantarea siguranței produselor utilizate, protecția împotriva practicilor comerciale înșelătoare);

interes general pentru societate (reducerea poluării mediului, conservarea unor resurse, creșterea calității vieții).

reglementarile Consiliului National al Audiovizualului privind publicitatea comparativa, defaimatoare sau plagiata

reglementarea activității oricarei societati comerciale;

promovarea programe corelate și eficiente de dezvoltare regională, promovarea exporturilor și de stimulare a investițiilor interne;

protecția firmelor: protecția prin patente, înregistrarea mărcilor

În ceea ce privește strategiile de distribuție utilizate de S.C “Vel Pitar” S.A., compania a optat pentru utilizarea canalelor directe (producător – consumator) și a celor indirecte (producător – distribuitor – consumator).

Din punct de vedere al prezenței pe piață, putem afirma că S.C “Vel Pitar” S.A. a adoptat strategia distribuției intensive deoarece produsele realizate și comercializate de Vel Pitar intră în categoria bunurilor de larg consum, având o bază largă de desfacere și beneficiind de o largă prezență pe piață.

Grupul S.C “Vel Pitar” S.A. este un partener important al marilor rețele de retail din România, asigurând, prin echipa de vânzări, prezența produselor sale în peste 10 000 de puncte de livrare din toată țara. Produsele Vel Pitar ajung la locațiile de desfacere (supermarketuri, hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici și mijlocii, rețeaua VP Magassin) fie prin sistemul propriu de distribuție (Vel Pitar beneficiază de un parc auto modernizat), fie prin intermediul partenerilor.

Capitolul III

CERCETARE DE MARKETING PRIVIND ATITUDINI, OPINII ȘI COMPORTAMENTE ALE CLIENȚILOR S.C “VEL PITAR” PRIVIND CALITATEA SERVICIILOR DE DISTRIBUȚIE OFERITE DE ACEASTA

Grupul S.C “Vel Pitar” este liderul pieței românești a produselor de panificație și morărit, și ocupă un rol important în domeniul producției și distribuției acestora.

Pe lângă rețeaua proprie de vânzare, a cărei țintă sunt consumatorii în calitatea lor de persoane fizice, aceasta are în vedere și piața clienților persoane juridice, compusă atât din micii comercianți, cât și din marii retaileri. Cunoscând faptul că firma ar avea prea puțină valoare fără existența clienților, societatea S.C “Vel Pitar” încearcă să răspundă cerințelor ridicate de partenerii săi, prin îmbunătățirea calității produselor și menținerea nivelului ei: prin politica de prețuri, prin serviciile oferite sau posibilitatea negocierii termenului de plată.

Tema cercetării pe care mi-am propus să o realizez se numeṣte: “Atitudini, opinii și comportamente ale clienților S.C “Vel Pitar” cu privire la calitatea serviciilor de distribuție oferite de aceasta”.

Scopul cercetării îl reprezintă determinarea percepțiilor firmelor comercializatoare de produse de panificație Vel Pitar față de serviciile de distribuție oferite de aceasta. Rezultatele cercetării ne vor indica satisfacția acestora față de diferite aspecte, și pe baza acestora, dacă este necesar, se vor formula propuneri care ar putea contribui la îmbunătățirea serviciilor de distribuție oferite societatea Vel Pitar.

În cadrul acesteia am folosit o cercetare cantitativă. Analiza anumitor variabile care se referă la colaborarea cu Vel Pitar, promptitudinea distriburii produselor și calitatea acestora, s-a realizat sub forma unor întrebări care au fost adresate managerilor firmelor prin chestionare.

În urma analizei rezultatelor obținute vom cunoaște opinia managerilor acestor firme cu privire la diverse aspecte, printre care și gradul de satisfacție al acestora privind colaborarea și comercializarea acestor produse. Chestionarul permite evaluarea dar, în același timp, poate fi și un instrument de comparație cu alte firme producătoare sau distributiroare de produse de panificație de pe piață .

Nu se poate realiza extrapolarea rezultatelor cercetării la nivelul populației în ansamblul său, deoarece modalitatea de eșantionare este nealeatoare, ceea ce înseamnă că tehnica de stabilire a eșantionului se face pe baza logicii personale a cercetătorului, selecția nefiind făcută prin tragere la sorți.

Problema de marketing și beneficiarul cercetării

Procesul cercetării de marketing începe cu descoperirea sau identificarea problemei ce va impune activitatea de cercetare. Aceasta poate avea diferite conotații negative la nivelul activității curente a unei organizații sau poate îmbraca forma unei oportunități ivite în cadrul pieței care pune conducerea în situația de a lua o decizie majoră. Identificarea problemei apărute înseamnă de fapt descoperirea a ceea ce se

îndepartează de la normalitate. Descoperirea problemei de marketing, ca fază inițială a

cercetării, se regăsește de cele mai multe ori într-o formulare ambiguă urmând ca ulterior aceasta să fie definită clar și apoi să se specifice ce anume trebuie cercetat.

Problema de marketing care a determinat realizarea acestei cercetări este constituită de oportunitatea îmbunătățirii serviciilor de distribuție în cadrul companiei S.C “Vel Pitar”

3.2. Stabilirea obiectivelor cercetării

Obiectivele cercetării sunt stabilite de așa cum rezultă ele din definirea temei de cercetat. Ele exprimă necesarul de informatii, în termeni măsurabili, definind exact ceea ce trebuie să realizeze cercetarea. Procesul de stabilire a obiectivelor este strâns legat de cel al stabilirii ipotezelor cercetării, acestea desfășurându-se în paralel.

Pornind de la definirea clară a temei de cercetat am ajuns la stabilirea obiectivelor cercetării așa cum reiese în tabelul de mai jos, tab. 3.1.

Tabelul 3.1. Obiectivele cercetării

3.3. Formularea ipotezelor generale ṣi a ipotezelor statistice

În cadrul cercetării cu tema “Atitudini, opinii și comportamente ale clienților S.C “Vel Pitar” S.A. cu privire la calitatea serviciilor de distribuție oferite de aceasta” au fost formulate ipoteze generale, dar și ipoteze statistice.

Ipoteze generale:

În general, firmele se aprovizionează și comercializează produse de panificație marca S.C “Vel Pitar”

În general, firmele comercializează cu regularitate produse de panificație Vel Pitar.

Majoritatea firmelor comercializează produse de patiserie din gama Vel Pitar și consideră calitatea acestora ca fiind una ridicată.

Majoritatea firmelor consideră că prețul de achiziționare al produselor de panificație Vel Pitar este unul mediu.

În general, distribuția și calitatea produselor Vel Pitar au constituit principalele criteii de alegere ca furnizor de produse de panificație compania S.C “Vel Pitar” S.A.

Majoritatea firmelor consideră calitatea ca fiind punctul forte al produselor Vel Pitar.

Ipotezele statistice pentru parametrii populaṭiei cercetate:

1. Ho: Cel mult 60% dintre firmele respondente se consideră fidele mărcii Vel Pitar.

H1: Mai mult de 60% dintre firmele respondente se consideră fidele mărcii Vel Pitar.

2. Ho: Cel mult 60% dintre firmele respondente consideră că sunt mulțumite de promptitudinea distriburii produselor Vel Pitar.

H1: Mai mult de 60% dintre 60% dintre firmele respondente consideră că sunt mulțumite de promptitudinea distriburii produselor Vel Pitar.

3. Ho: Cel puțin 40 % dintre firmele respondente ar recomanda Vel Pitar ca furnizor de produse de panificație.

H1: Mai puțin de 40% dintre firmele respondente ar recomanda Vel Pitar ca furnizor de produse de panificație.

3.4. Proiectarea și redactarea chestionarului având în vedere tema generală de cercetare

Structural, chestionarul este alcătuit din două părți. Prima este compusă din 20 de întrebări, iar a doua parte, alcătuită din 3 întrebări, care caracterizează firmele participante la cercetarea de marketing.

În redactarea chestionarului am folosit 20 de întrebări referitoare la percepțiile firmelor respondente față de Vel Pitar, printre care și întrebări referitoare la raportul calitate-preț, relația de colaborare cu aceasta și promptitudinea distriburii produselor și 3 întrebări de caracterizare a firmelor respondente. Cele de caracterizare a firmelor, sunt formulate în așa manieră încât respondentul să fie stimulat să răspundă, fără a fi deranjat de faptul ca i se solicită date despre firmă.

Am urmărit ca acestea să fie clar formulate, succint, precis și ușor de înțeles de către toți respondenții.

3.4.1. Tipuri de scale utilizate în redactarea chestionarului

În redactarea chestionarului am folosit o serie de întrebări referitoare la opiniile și atitudinile firmelor față de mărcile și sortimentele de produse de panificație comercializate cu regularitate, fidelitatea față de o anumită marcă, bugetul alocat aprovizionării cu produse de panificație, punctul forte al produselor Vel Pitar, dar și aprecieri față de gama produselor de patisere Vel Pitar. Am urmărit ca acestea să fie clar formulate, precise și ușor de înteles pentru toți respondenții.

Pentru întrebările formulate în chestionar am utilizat următoarele tipuri de scale:

Scală nominală cu posibilitate de alegere unică la întrebările: 6, 7, 8, 9, 11, 19, 20, 21, 22, 23;

Scală nominală cu posibilitate de alegere multiplă, la întrebările: 1, 2;

Scală interval cu adjective bipolare de sens opus, la întrebările: 5;

Scală nominală binară la întrebarile: 3, 14,17, 18;

Scală numerică la întrebarea: 12,13,15,16;

Scală de ordonare a alternativelor de răspuns în raport cu un anumit criteriu:10.

Considerații metodologice privind eșantionarea

Neavând la dispoziție o listă sau o bază de date care să conțină toți membrii populației cercetate, aceasta fiind în mod obligatoriu necesară pentru asigurarea egalității de șanse în privința includerii în eșantion, alegerea respondenților s-a făcut pe baza logicii personale a cercetătorului, selecția nefiind făcută prin tragere la sorți. Totodată, s-a decis distribuirea unui număr de 60 de chestionare, unde s-a înregistrat o rată de răspuns de 100%, fiind validate toate cele 60 .

3.6. Culegerea datelor și crearea bazei de date

Derularea cercetării în teren s-a efectuat în perioada februarie – mai a anului curent și a presupus înmânarea chestionarului anumitor manageri ai firmelor care comercializează produse de panificație din municipiul Brașov. Chestionarele au fost realizate pe suport de hârtie. Au fost necesare, în medie 4 minute pentru completarea chestionarului, deoarece managerii nu au avut nevoie de explicații suplimentare.

Analiza și prelucrarea datelor într-o manieră simplă sigură, utilizând sistemul informatic specializat: SPSS, varianta 20.

Am calculat indicatori ai statisticii descriptive pe baza tabelelor de frecvențe, deoarece aceștia se referă în principal la tendința centrală a variabilei și omogenitatea acesteia. Principalii indicatori calculați sunt: indicatorii tendinței centrale: modulul, mediana și media.

Chestionarul, prezentat ȋn anexǎ, solicită evaluatorului să aprecieze gradul în care cadrele didactice sunt satisfăcute de diverse aspecte ale motivării acestora, posibilităților de dezvoltare profesională, în calitate angajați în cadrul acestei unități de învățământ. Trebuie menționat că, la completarea chestionarului, nu există răspunsuri “bune” sau răspunsuri “greșite”.

3.7. Analiza și interpretarea datelor

Analizând durata de activare a firmelor pe piața de profil, prezentată în figura de mai jos, figura. 3.1, se poate observa că cei mai mulți dintre subiecții respondenți, 65% activează pe piața de profil între 6-10 ani, 25% dintre respondenți sunt pe piață de mai puțin de 5 ani și doar 10% sunt de peste 10 ani activi pe piață. Per ansamblu, repartiția respondenților din punct de vedere al duratei de activare pe piață prezintă o distribuție normală, cu pondere mai mare în rândul celor cu experiență și vechime medie pe piață.

Figura 3.1. Reprezentarea procentuală a duratei de activare pe piața de profil

a firmelor respondente

În ceea ce privește categoriile din care fac parte firmele respondente, în urma analizei răspunsurilor la întrebarea numărul 19 (realizată cu ajutorul unei scale nominale cu posibilitate de alegere unică) am obținut că marea majoritate dintre acestea, 66%, sunt mici întreprinzători, 27% sunt întreprinderi mici și doar 7% sunt mari întreprinzători.

Tabelul 3.2. Categoria în care se încadrează firmele respondente

Figura 3.2. Reprezentarea procentuală a firmelor respondente

din punct de vedere al categoriei în care se încadrează

Privind cifra de afaceri a firmelor respondente, observăm din tabelul prezentat mai jos, tabelul.3.3., că cel mai mare procent, respectiv 60 % este reperezentat de firmele cu o cifră de afaceri anuală situată în intervalul 10.000,01-20.000,01 lei. Urmează apoi, în procent de 20% cele cu o cifră de afaceri anuală cuprinsă între 5.000,01-10.000 lei, 15% cele cu peste 20.000,01 lei, iar cele cu o cifră de afaceri anuală sub 5.000 lei regasindu-se un procent de doar 5%.

Tabelul 3.3. Cifra de afaceri a firmelor

Figura 3.3. Reprezentarea procentuală a firmelor respondente

din punct de vedere al cifrei de afaceri anuale

În ceea ce privește durata de colaborare cu compania Vel Pitar, din analiza răspunsurilor la întrebarea numărul 18 (realizată cu ajutorul unei scale nominale cu posibilitate de alegere unică), am obținut că majoritatea firmelor respondente, 55%, coloborează cu Vel Pitar de mai mult de 3 ani, 35% colaborează între 1-3 ani și doar 10% colaborează de mai puțin de 1 an.

Tabelul 3.4. Durata de colaborare a firmelor respondente cu compania Vel Pitar

Figura 3.4. Reprezentarea procentuală a duratei de colaborare a

firmelor respondente cu compania Vel Pitar

Pe baza rezultatelor interpretate mai sus, putem caracteriza respondenții astfel: cei mai mulți dintre subiecții respondenți, 65%, au o vechime și o experiență medie pe piață, între 6-10 ani. Majoritatea dintre aceștia (un procent de 66%) sunt mici întreprinzători care colaborează cu compania Vel Pitar de mai mult de 3 ani ( 55% dintre firmele respondente) și cei mai mulți dintre aceștia (60%) au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 10.000,01 – 20.000 lei.

În ceea ce privește satisfacția firmelor față de calitatea produselor de panificație care se găsesc pe piață, am analizat răspunsurile obținute la întrebarea numărul 4, realizată cu ajutorul scalei interval cu adjective bipolare de sens opus.

Tabelul 3.5. Gradul de statisfacție al firmelor față de calitatea produselor de panificație existente pe piață

Din tabelul. 3.5. reiese că gradul de satisfacție al subiecților chestionați, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă total nemulțumit și 5 foarte mulțumit, în proporție de 29% este la nivelul 3, ceea ce situează satisfacția acestora la nivel mediu.

Prin urmare, 3 reprezintă modulul în cazul acestei variabile, aceasta având frecvența de apariție cea mai mare.

Mediana este reprezentată de același nivel, întrucât procentele cumulate depășesc valoarea de 50% în dreptul acestuia. Procentul de 50%, care împarte eșantionul în două părți egale, regăsindu-se în rândul celor care au acordat 3 puncte.

Media (procentul) =

= 3.23 puncte

Media în cazul analizat este de 3.23 puncte pe o scală interval de la 1 la 5 ( 5= foarte satisfăcut). Se observă că și valoarea mediei este destul de apropiată de 3 puncte, care au reprezentat atât modulul cât și mediana variabilei analizate.

Varianța (dispersia)

1,01

Abaterea standard (abaterea medie pătratică)

s= =1,004 puncte

Se observă o abatere standard relativ mică, peste 1 punct, ceea ce semnifică o omogenitate ridicată a populației în ceea ce privește variabila analizată. Această omogenitate se observă și din distribuția frecvențelor (tabelul.3.5.), unde se constată că cei mai mulți respondenți au ales nivelul 3, urmat de nivelul 5 și 4.

Figura 3.5. Reprezentarea procentuală a gradului de satisfacție deținut de firmele respondente față de calitatea produselor de panificație existente pe piață

Tipul de produse de panificație comercializat de firmele respondente s-a obținut în urma analizei primei întrebări, realizată cu ajutorul unei scale nominale cu posibilitate de alegere multiplă. Analiza răspunsurilor arată faptul că tipul de produse de panificație comercializat în cel mai mare procent este reprezentat de panificația ambalată 62% , urmat de panificația proaspătă 33% și altele 5%.

Tabelul 3.6. Tipul de produse de panificație comercializat

Figura 3.6. Reprezentarea procentuală a tipului de produse de panificație

comercializat de firmele respondente

În ceea ce privește mărcile de produse de panificație comercializate cu regularitate, am analizat răspunsurile obținute la întrebarea numărul 2, realizată cu ajutorul scalei nominale cu posibilitate de alegere multiplă. Astfel, am obținut că marca de produse de panificație comercializată cu regularitate este Vel Pitar în procent de 51%, urmată de Boromir cu un procent de 21%, Panifcom 12%, Galmopan 10% și altele în procent de 6%.

Figura 3.4. Reprezentarea procentuală a mărcilor de produse de panificație

comercializate cu regularitate de către firmele respondente

Tabelul 3.7. Mărcile de produse de panificație comercializate cu regularitate

În ceea ce privește fidelitatea față de o marcă de produse de panificație, am analizat răspunsurile obținute la întrebarea numărul 3, realizată cu ajutorul scalei nominale binare. Astfel, se poate observa că 80% dintre firmele respondente se declară fidele unei mărci de produse de panificație.

Tabelul 3.8. Reprezentarea procentuală a fidelității firmelor față de o marcă de produse de panificație

Figura 3.10. Reprezentarea procentuală a fidelității firmelor respondente

față de o marcă de produse de panificație

De asemenea, pentru a afla marca de produse de panificație cărora firmele respondente se consideră fidele, am analizat răspunsurile obținute la întrebarea numărul 4. Grupându-le în tabelul de mai jos tab. 3.9., am observat că frecvența răspunsurilor a fost de 37 în dreptul celor care se consideră fideli mărcii Vel Pitar, ceea ce înseamnă că un procent de 52% dintre firmele respondente se consideră fidele mărcii Vel Pitar.

Tabelul 3.9. Reprezentarea procentuală a considerațiilor firmelor respondente privind fidelitatea față de o marcă de produse de panificație

Figura 3.11. Reprezentarea grafică a considerațiilor firmelor respondente privind

fidelitatea față de o marcă de produse de panificație

Pentru a determina frecvența aprovizionării magazinului cu produse de panificație, am analizat răspunsurile obținute la întrebarea numărul 6, realizate cu ajutorul unei scale nominale cu posibilitate de alegere unică. Astfel, așa cum indică și figura de mai jos fig.3.12, am obținut că majoritatea 49% aprovizionează magazinul zilnic,un procent de 29% dintre respondenți aprovizionează de 3-4 ori pe săptămână, 13% dintre respondenți de 2 ori pe săptâmână, 6% o dată pe săptâmână și numai 3% dintre respondenți aprovizionează magazinul mai rar de o săptâmână.

Figura 3.12. Reprezentarea grafică a frecvenței de aprovizionare a magazinelor respondente cu produse de panificație

Tabelul 3.10.Frecvența de aprovizionare a magazinelor respondente cu produse de panificație

În ceea ce privește bugetul alocat săptămânal pentru aprovizionarea magazinului cu pâine, am analizat răspunsurile obținute la întrebarea numărul 7, realizate cu ajutorul unei scale nominale cu posibilitate de alegere unică. În urma analizei răspunsurilor obținute, s-a făcut cunoscut faptul că dintre subiecții respondenți majoritatea reprezentată de 60% alocă un buget cuprins între 200,01–400 lei săptămânal pentru aprovizionarea magazinului cu pâine, 20% dintre respondenți alocă un buget cuprins între 100,01–200 lei săptămânal, 15% alocă un buget peste 400 lei și doar 5% alocă un buget mai mic de 100 lei săptămânal pentru aprovizionarea magazinului cu pâine, ceea ce se poate observa și în figura de mai jos, figura 3.13.:

Figura 3.13. Reprezentarea procentuală a bugetului săptămânal alocat

aprovizionării magazinelor pâine

Tabelul 3.11. Bugetul săptămânal alocat aprovizionării magazinelor cu pâine

În urma analizei răspunsurilor obținute la întrebarea numărul 8 „Care este volumul vânzărilor la produsele din gama Vel Pitar în decursul unei săptămâni?”, realizată cu ajorulul scalei nominale cu posibilitate de alegere unică, s-a obținut că majoritatea reprezentată de 58% dintre firmele respondente au răspuns că volumul vânzărilor de produse de panificație Vel Pitar în decursul unei săptămâni este mai puțin de 1.000 produse, la 23% dintre firmele respondente volumul vânzărilor de produse de panificație este între 1.000-5.000 produse și doar 19% dintre firmele respondente au un volum de vânzări produse de panificație Vel Pitar în decursul unei săptămâni mai mare de 5.000,01 produse.

Figura 3.14. Reprezentarea procentuală a volumului vânzărilor de produse din

gama Vel Pitar în decursului unei săptămâni

Tabelul 3.12. Volumul vânzărilor de produse din gama Vel Pitar în decursul unei săptămâni

În ceea ce privește sortimentul din gama Vel Pitar comercializat în mod frecvent, analizând răspunsurie obținute la întrebarea numărul 7 (realizată cu ajutorul unei scale nominale cu posbilitate de alegere unică), am obținut că majoritatea respodenților 66% comercializează pâine, 27% din respodenți comercializează produse de panificație și doar 4% din respodenți comercializează altele (de exemplu rulade și biscuiți).

Tabelul 3.13. Sortimentul din gama Vel Pitar comercializat în mod frecvent

Figura 3.15. Reprezentarea procentuală a firmelor respondente

din punct de vedere al sortimentului comercializat frecvent

În ceea ce privește criteriile pe care le-au avut în vedere în momentul alegerii firmei Vel Pitar ca furnizor de produse de panificație, analiza răspunsurilor obținute indică următoarele: principalul criteriu ce a determinat firmele respondente să aleagă compania Vel Pitar ca furnizor de produse de panificație l-a constituit distribuția produselor (într-un procent de 35%), puternic influențați și de calitatea ridicată a produselor (într-un procent 32%). O influență medie a avut-o prețul (într-un procent de 17%), și în cele din urmă alte două criterii, cum ar fi publicitatea și ambalajul au avut o importanță mai mică (într-un procent de doar 8% fiecare dintre ele) în alegerea companiei ca furnizor.

Figura 3.16. Reprezentarea procentuală a criteriilor de alegere a firmei Vel Pitar ca

furnizor de produse de panificație

Tabelul 3.14. Criteriile de alegere a firmei Vel Pitar ca furnizor de produse de panificație

În ceea ce privește întrebarea numărul 9 “Care considerați că este punctul forte al produselor Vel Pitar?”, realizată cu ajutorul scalei nominale cu posibilitate de alegere unică, s-au obținut următoarele rezultate: majoritatea subiecților respondenți (47%) au considerat calitatea fiind punctul forte al produselor oferite de compania Vel Pitar, urmată de gustul produselor 22%,de prețul accesibil 21%. De asemenea, conform tabelului de mai jos tabelul 3.15, se poate observa că impunerea prin publicitate sau alte caracteristici nu sunt considerate a fi punctele forte ale produselor (procente de 5% la ambele).

Tabelul 3.15. Punctul forte al produselor Vel Pitar

Figura 3.17. Reprezentarea procentuală a opiniilor firmelor respondente privind

punctul forte al produselor Vel Pitar

Pentru a afla cum apreciază firmele respondente prețul de achiziționare al produselor Vel Pitar, s-au analizat răspunsurile obținute la întrebarea numărul 10, realizată cu ajutorul scalei numerice. Astfel, am obținut că cele mai multe dintre firmele respondente (60%) consideră prețul de achiziționare al produselor de panificație Vel Pitar fiind unul mediu, însă 17% îl consideră mic, pe când 15% îl consideră mare, 5% foarte mic și numai un procent de 3% îl consideră foarte mare.

Tabelul 3.16. Aprecieri ale prețului de achiziționare al produselor de panificație Vel Pitar

Figura 3.18. Reprezentarea procentuală a opiniilor firmelor respondente față de prețul de achiziționare al produselor de panificație Vel Pitar

În ceea ce privește promptitudinea distribuirii produselor Vel Pitar, în urma analizei răspunsurilor la întrebarea numărul 11, realizată cu ajutorul unei scale numerice, am obținut că marea majoritate dintre respondenți (65%) se declară mulțumiți de promptitudinea distribuirii produselor Vel Pitar, 17% se declară foarte mulțumiți, 13% au un grad de satisfacție mediu, iar procentele de nemulțumire legate de acest aspect sunt foarte mici (3 % se declară nemulțumiți și doar 2% se declară foarte nemulțumiți).

Tabelul 3.17.Satisfacția subiecților respondenți privind promptitudinea distriburii produselor Vel Pitar

Figura 3.19. Reprezentarea procentuală a opiniilor firmelor respondente față de prețul de achiziționare al produselor de panificație Vel Pitar

În ceea ce privește comercializarea produselor de patiserie Vel Pitar, în urma analizei răspunsurilor la întrebarea numărul 12, realizată cu ajutorul unei scale binare, am obținut că 70% dintre firmele respondente comercializează produse de patiserie și numai 30% dintre acestea nu comercializează produse de patiserie.

Tabelul 3.18. Reprezentarea procentuală a firmelor ce comercializează produse de patiserie

Figura 3.20. Reprezentarea procentuală a firmelor ce comercializează produse de patiserie

În ceea ce privește calitatea produselor de patiserie Vel Pitar, în urma analizei răspunsurilor la întrebarea numărul 12, realizată cu ajutorul unei scale numerice, am obținut că cei mai mulți respondenți (40%) care comercializează produse de patiserie apreciază calitatea acestora declarându-se mulțumiți, 26% dintre aceștia se declară foarte mulțumiți, 20% au un grad mediu de mulțumire, 9% sunt nemulțumiți și doar 5% din subiecții respondenți sunt foarte nemulțumiți.

Tabelul 3.19. Aprecieri ale subiecților respondenți privind calitatea produselor de patiserie Vel Pitar

Figura 3.21. Reprezentarea procentuală a opiniilor firmelor respondente față de calitatea produselor de patisserie Vel Pitar

În cazul lansării unei noi game de produse în portofoliul Vel Pitar, analizând răspunsurile obținute la întrebarea numărul 14 (realizate cu ajutorul unei scale numerice), am obținut că: cele mai multe dintre firmele respondente, 45%, se află într-o dispoziție medie de a comercializa o nouă gamă de produse în portofoliul Vel Pitar, 32% într-o dispoziție mare, 5% într-o dispoziție foarte mare și numai 18% au o dispoziție scăzută în ceea ce privește comercializarea unei noi game de produse.

Tabelul 3.20. Comercializarea unei noi game de produse în portofoliul Vel Pitar

Figura 3.22. Reprezentarea procentuală a opiniilor firmelor respondente în legătură cu disponibilitatea de a comercializa noi produse din portofoliul Vel Pitar

În ceea ce privește atitudinile subiecților respondenți privind disponibilitatea de a comercializa și în viitor produsele din gama Vel Pitar, analiza răspunsurilor la întrebarea numărul 15 (realizată cu ajutorul unei scale nominale binare) ne arată că numai 27% dintre firmele cliente respondente consideră că nu ar comercializa și în perioadele viitoare produsele de panificație Vel Pitar, după cum reiese și din tabelul prezentat mai jos, tabelul 3.21.:

Tabelul .3.21. Atitudinile subiecților respondenți privind comercializarea în viitor a produselor Vel Pitar

Figura 3.23. Reprezentarea procentuală a subiecților respondenți

privind dispoziția de a comercializa produse de panificație Vel Pitar în viitor

În ceea ce privește gradul de mulțumire în urma colaborării cu Vel Pitar, analizând răspunsurile obținute la întrebarea numărul 16 (realizate cu ajutorul unei scale binare), am obținut că: 65% dintre firmele respondente se consideră mulțumite în urma colaborării cu Vel Pitar și numai 35% dintre acestea sunt nemulțumite.

Tab.3.22. Gradul de mulțumire în urma colaborării cu Vel Pitar

Figura 3.24. Reprezentarea procentuală a gradului de mulțumire în urma colaborării cu Vel Pitar

Totodată pentru a vedea dacă firmele respondente ar recomanda compania Vel Pitar ca furnizor de produse de panificație am analizat răspunsurile obținute la întrebarea numărul 17 realizate cu ajutorul unei scale nominale cu posibilitate de alegere unică. Am obținut că cele mai multe dintre firmele respondente, 57% ar recomanda compania Vel Pitar ca furnizor de produse de panificație, la 30% dintre firmele respondente există posibilitatea să o recomande și doar 13% nu ar recomanda-o.

Tabelul 3.18. Opinii privind recomandarea companiei Vel Pitar ca furnizor de produse de panificație

Figura 3.14. Reprezentarea procentuală a opiniei cu privire la recomandarea companiei Vel Pitar ca furnizor de produse de panificație

Tabelul 3.19. Tabel de contingență a duratei de colaborare cu Vel Pitar și disponibilitatea de a comercializa și în viitor produse de panificație Vel Pitar

În tabelul 3.19. putem observa care este diponibilitatea de a comerciliza și în viitor produse de panificație Vel Pitar pe cele trei categorii care cuprind durata de colaborare până în prezent cu această companie. În toate cele trei cazuri, numărul celor care nu sunt dispuși să comercilizeze și în viitor produse Vel Pitar este mai mic decât numărul celor care sunt dispuși să comercializeze și în viitor aceste produse. Diferența dintre numărul celor care nu sunt dispuși să comercilizeze și în viitor produse Vel Pitar și numărul celor care sunt dispuși să comercializeze și în viitor aceste produse este mai mare în cazul firmelor care coloboreză de mai puțin de 1 an, spre deosebire de celălalte două categorii ale subiecților cercetați, ceea ce ne poate sugera diferențe de gândire, de mentalitate, de experiență în domeniu în ceea ce privește colaborarea cu furnizori importanți, valoroși pe piața de profil.

3.8. Testarea ipotezelor în cazul parametrului procent

Se va testa următorul set de ipoteze:

Ho: Cel mult 60% dintre firmele respondente consideră că sunt mulțumite de promptitudinea distriburii produselor Vel Pitar.

H1: Mai mult de 60% dintre firmele respondente consideră că sunt mulțumite de promptitudinea distriburii produselor Vel Pitar.

Definim ipotezele statistice astfel: H0:TT ≤ 60% și H1:TT ≥ 60%

Tabelul 3.20. Reprezentarea analizei statistice a procentului respondenților privind satisfacția față de promptitudinea distriburii produselor Vel Pitar

Media răspunsurilor are valoarea 0.2 puncte, abaterea standard are valoarea 0.2156 puncte.

Tabelul 3.21. Reprezentarea testării ipotezei statistice privind satisfacția față de promptitudinea distriburii produselor Vel Pitar

Pentru testarea acestei ipoteze s-a aplicat testul t student. Valoarea nivelului de semnificație (Sig 2-tailed) este de 0.002 puncte și este mai mică decât α = 0.05,rezultă că se acceptă H1. Prin urmare, putem garanta cu o probabilitate de 95% că procentul firmelor care sunt mulțumite de promptitudinea distriburii produselor Vel Pitar se situează peste 60%.

3.9. Concluziile cercetării de marketing

În urma analizării variabilelor curpinse în chestionarul adresat firmelor care au compania Vel Pitar ca furnizor de produse de panificație, s-a observat că, marca de produse de panificație comercializată cu regularitate este Vel Pitar în procent de 51% și tipul de produse de panificație comercializat în cel mai mare procent este reprezentat de panificația ambalată 62% , urmat de panificația proaspătă 33% și altele 5%.

În ceea ce privește fidelitatea față de o marcă de produse de panificație, 80% dintre firmele respondente se declară fidele unei mărci de produse de panificație și mai mult de atât, un procent de 52% dintre firmele respondente se consideră fidele mărcii Vel Pitar, ceea ce reprezintă o mare majoritate.

Cele mai multe dintre firmele respondente, 49%, aprovizionează magazinul zilnic cu produse de panificație. Pentru aprovizionarea săptămânală a magazinului cu pâine, 60% dintre acestea alocă un buget cuprins între 200,01–400 lei. Volumul vânzărilor de produse de panificație Vel Pitar în decursul unei săptămâni la 58% dintre firmele respondente este mai puțin de 1.000 produse, la 23% dintre firmele respondente volumul vânzărilor de produse de panificație este între 1.000-5.000 produse și doar 19% dintre firmele respondente au un volum de vânzări produse de panificație Vel Pitar în decursul unei săptămâni mai mare de 5.000,01 produse.

Majoritatea respondenților, 66% comercializează pâine, 27% din respondenți comercializează produse de panificație și doar 4% din respodenți comercializează altele (de exemplu rulade și biscuiți).

Majoritatea subiecților respondenți (47%) au considerat calitatea fiind punctul forte al produselor oferite de compania Vel Pitar, urmată de gustul produselor 22%,de prețul accesibil 21%, impunerea prin publicitate sau alte caracteristici nu sunt considerate a fi punctele forte ale produselor (procente de 5% la ambele).

Principalul criteriu ce a determinat firmele respondente să aleagă compania Vel Pitar ca furnizor de produse de panificație l-a constituit distribuția produselor (într-un procent de 35%), puternic influențați și de calitatea ridicată a produselor (într-un procent 32%). O influență medie a avut-o prețul (într-un procent de 17%), și în cele din urmă alte două criterii, cum ar fi publicitatea și ambalajul au avut o importanță mai mică (într-un procent de doar 8% fiecare dintre ele) în alegerea companiei ca furnizor.

Cele mai multe dintre firmele respondente (60%) consideră prețul de achiziționare al produselor de panificație Vel Pitar fiind unul mediu, însă 17% îl consideră mic și numai un procent de 3% îl consideră foarte mare.

Marea majoritate dintre respondenți (65%) se declară mulțumiți de promptitudinea distribuirii produselor Vel Pitar.

70% dintre firmele respondente comercializează produse de patiserie, și cei mai mulți respondenți (40%) dintre cei care comercializează produse de patiserie apreciază calitatea acestora, declarându-se mulțumiți și doar 5% din subiecții respondenți sunt foarte nemulțumiți.

Cele mai multe dintre firmele respondente, 45%, se află într-o dispoziție medie de a comercializa o nouă gamă de produse din portofoliul Vel Pitar și numai 27% dintre firmele cliente respondente consideră că nu ar comercializa și în perioadele viitoare produsele de panificație Vel Pitar. În ceea ce privește gradul de mulțumire în urma colaborării cu Vel Pitar, 65% dintre firmele respondente se consideră mulțumite și numai 35% dintre acestea sunt nemulțumite.

57% ar recomanda compania Vel Pitar ca furnizor de produse de panificație, doar 13% nu ar recomanda-o. Diferența dintre numărul celor care nu sunt dispuși să comercilizeze și în viitor produse Vel Pitar și numărul celor care sunt dispuși să comercializeze și în viitor aceste produse este mai mare în cazul firmelor care coloboreză de mai puțin de 1 an, spre deosebire de celălalte două categorii ale subiecților cercetați, ceea ce ne poate sugera diferențe de gândire, de mentalitate, de experiență în domeniu în ceea ce privește colaborarea cu furnizori importanți, valoroși pe piața de profil.

De asemenea, cu ajutorul testul t student putem garanta cu o probabilitate de 95% că procentul firmelor care sunt mulțumite de promptitudinea distriburii produselor Vel Pitar se situează peste 60%.

Capitolul IV

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Analizȃnd politicile și strategiile de marketing ȋn cadrul companiei S.C.’’Vel Pitar” observǎm cǎ acesta depune eforturi considerabile pentru a gǎsi cele mai eficiente combinații ale mixului astfel ȋncȃt sǎ ȋși atingǎ obiectivele.

Așa cum am menționat în cadrul acestei lucrǎri, S.C. “Vel Pitar” se numǎrǎ prindre cei mai importanți producǎtori de mǎrfuri alimentare din Romȃnia.

Cunoscând atât importanța unor produse de calitate, dar fără a neglija aspectul calitativ al acestora, Vel Pitar a reușit să creeze un mix care să permită clienților săi un răsfăț zilnic, o stare de bine, la prețuri accesibile.

Vorbind de calitate, aspect ce implică o serie de activități ce se reunesc sub sintagma logisticii de distribuție, putem menționa ca un rol important îi este atribuit întocmai acestui aspect.

Înglobând activități ce se condiționează reciproc, logistica are menirea de a conduce la organizarea acestora pentru un scop comun. Referindu-ne la Vel Pitar și dezvoltând teoria „just in time”, scopul propus de această companie s-a materializat într-o afacere tangibilă, profitabilă, pornind, de altfel, întocmai de la stabilirea unor reguli care să permită existența obiectul potrivit, la locul potrivit, în momentul potrivit.

Astfel, depozitarea produselor finite nu ar fi posibilă dacă, în prealabil, materiile prime utilizate în procesul de producție nu ar fi fost achiziționate la timp, în calitatea sau cantitatea necesară, ori nu ar fi fost stocate în medii propice, corespunzător cerințelor pe care aceastea le manifestă. De asemenea, transportul nu s-ar mai operaționaliza în timp util, iar onoarea comenzilor s-ar efectua cu îintarziere, în cazul în care, spre exemplu, manipularea nu s-ar realiza corespunzator, ori fluxul informațional nu ar circula cu „bagajul” necesar.

Așadar, eficiența logisticii de distribuție are impact atât asupra satisfacției clientului, dar și asupra costurilor firmei, deoarece, spre exemplu, maximizarea serviciilor oferite clienților implică o livrare rapidă, stocuri mari, o varietate largă a produselor, care luate în comun vor mări costurile de distribuție. Ținând cont de aceste aspect, Vel Pitar pune accent pe calitatea produselor și serviilor oferite, fapt ce se poate concluziona prin faptul că indiferent de costuri aceasta va garanta siguranța produselor sale.

Prin urmare, sistemul logistic al firmei Vel Pitar funcționează în parametrii optimi, permițând, pe de-o parte, desfășurarea facilă a activității de distribuție, și pe de altă parte, aducând beneficii, atât publicului consumator, prin accesibilitatea produselor, cât și societății în cauză.

Ȋn continuare propunem cȃteva metode de devoltare a sistemului de distribuție ȋn cadrul societǎții S.C. “Vel Pitar” :

reducerea costurilor de distribuție prin creșterea capacitǎții de transport și a

capacitǎții de depozitare, optimizarea rutelor de distribuție, evaluarea furnizorilor și menținerea unei relații atȃt cu acestia cȃt și cu partenerii de distribuție.

extinderea pe piețe externe Vel Pitar poate identifica puncte eligibile de pe

teritoriul țǎrilor ȋnvecinate, de exemplu Ucraina unde existǎ o crizǎ în agriculturǎ, S.C. “Vel Pitar” poate profita de acest lucru, pǎtrunzȃnd pe aceastǎ piațǎ și extinzȃndu-și aria de acoperire.

exportul de produse de panificație și patisserie ȋn țǎrile in care existǎ comunitǎți

mari de romȃni. De exemplu cozonacul ar putea fi exportat ȋn țǎri precum Spania, Italia sau Irlanda.

BIBLIOGRAFIE

Buletin Statistic Lunar, INSSE, octombrie 2008.

Constantin C., “Cercetări de marketing”, Ed. Transilvania, Brașov, 2009

Dayan,A.,Manuel de la distribution, Les Editions d’Organisation, , 1987.

II, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2006.

Lefter,C., Brătucu,G., Bălășescu,M., Chițu,,Răuță, C.,Tecău,A. ”Marketing” vol

Lefter,C.,Brătucu,G.,Bălășescu,M.,Chițu,I.,Răuță,C., ”Marketing” vol II, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2000.

Lindon,D., Le marketing, Les Editions Fernand Nathan, , 1982.

Revista piața, nr.50, comentat în decembrie 2008, “Despre criza economică la rece”.

Smedescu,, (coord), Marketing, Editura Universitară, București, 2005.

www.capital.ro, comentat la data de 22.12.2008, ”România și criza economică în 2009”.

www.velpitar.ro, Valorile și normele grupului Vel Pitar. /accesat la data de 10.03.2014.

BIBLIOGRAFIE

Buletin Statistic Lunar, INSSE, octombrie 2008.

Constantin C., “Cercetări de marketing”, Ed. Transilvania, Brașov, 2009

Dayan,A.,Manuel de la distribution, Les Editions d’Organisation, , 1987.

II, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2006.

Lefter,C., Brătucu,G., Bălășescu,M., Chițu,,Răuță, C.,Tecău,A. ”Marketing” vol

Lefter,C.,Brătucu,G.,Bălășescu,M.,Chițu,I.,Răuță,C., ”Marketing” vol II, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2000.

Lindon,D., Le marketing, Les Editions Fernand Nathan, , 1982.

Revista piața, nr.50, comentat în decembrie 2008, “Despre criza economică la rece”.

Smedescu,, (coord), Marketing, Editura Universitară, București, 2005.

www.capital.ro, comentat la data de 22.12.2008, ”România și criza economică în 2009”.

www.velpitar.ro, Valorile și normele grupului Vel Pitar. /accesat la data de 10.03.2014.