Management Si Finantare In Administratia Publica Locala

C a p i t o l u l I

Considerații generale

Perioada de tranziție pe care o parcurgem este caracterizată de multe convulsii și căutări, ceea ce, inevitabil, influențează și administrația publică locală din România.

În încercarea de a oferi autorităților locale o cât mai mare autonomie, au fost emise o serie de acte legislative cu mare influență asupra surselor de venituri la dispoziția Consiliilor locale și asupra cheltuielilor ce grevează bugetele locale. Aceste acte au fluctuat însă foarte mult, legile bugetare anuale modificând constant modul de repartizare a sarcinilor între bugetele publice și chiar unele fonduri speciale.

Autonomia locală privește organizarea și funcționarea administrației publice locale și reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a rezolva și de a gestiona, în nume propriu și sub responsabilitatea lor, o parte importantă a treburilor publice, în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă.

Un important segment al autonomiei locale s-a manifestat în anul 1999, când potrivit legislației în vigoare s-a transferat autorităților locale dreptul și obligația de a urmări și încasa impozitele și taxele locale, prin preluarea bazelor de date privind obligațiile fiscale ale contribuabililor municipiului Arad. Acest lucru permite o mai bună gestionare a obligațiilor bugetare, autoritățile locale fiind direct interesate în urmărirea, colectarea și executarea silită a veniturilor bugetare.

După anul 1990 au fost emise mai multe acte normative cu implicații în domeniul finanțelor publice locale, cele mai importante fiind:

Legea 72 / 1996 privind finanțele publice;

Legea 27/ 1994 privind impozitele și taxele locale, republicată în 1998;

OG 11/ 1996 privind executarea creanțelor bugetare;

OUG 62/ 1998 pentru modificarea și completarea Legii 27/ 1994;

Legea 189/ 1998 privind finanțele publice locale;

HGR 505/ 1998 pentru modificarea HGR 389/ 1996 privind transmiterea unor spații comerciale aflate în administrarea consiliilor locale și a regiilor autonome către actualii deținători;

Ordinul MF nr.460/2000 pentru aprobarea Precizărilor privind reflectarea în contabilitatea consiliilor locale și a instituțiilor publice de interes local a unor operațiuni;

HGR nr. 794/ 2002 pentru aprobarea normelor metodologice privind procedura și competențele de acordare a înlesnirilor la plata impozitelor, taxelor și a altor venituri ale bugetelor locale;

Ordinul MFP nr.1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale;

HGR nr.264/2003, republicată, privind stabilirea acțiunilor și categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor și limitelor pentru efectuarea de plăți în avans din fonduri publice;

Ordinul MFP nr.520/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității veniturilor bugetare;

Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal;

OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală;

OUG nr.45/2003 privind finanțele publice locale, aprobată prin Legea nr.108/2004;

HGR nr.44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înregistrarea în contabilitatea unităților administrativ-teritoriale a unor operațiuni ce decurg din aplicarea OUG nr.45/2003 privind finanțele publice locale.

Schimbările intervenite în economia românească, noile orientări politice, necesitatea creării unor mecanisme de piață eficiente și viabile, precum și necesitatea armonizării legislației din domeniul finanțelor publice cu regulile și principiile construcției și execuției bugetului Comunității Europene au determinat modificarea vechii legi a finanțelor publice locale, nr.189/1998 și adoptarea unei legi a finanțelor publice locale moderne, în concordanță cu cerințele Regulamentului financiar al Uniunii Europene, respectiv Ordonanța de Urgență nr.45/2003 privind finanțele publice locale.

Fiecare comunitate trebuie să aibă un plan de dezvoltare locală pe termen scurt, mediu (4-5 ani) și lung (10 – 20 ani) . Acest plan strategic este luat în considerare de organismele politice atunci când acestea își prezintă platformele pentru comunitate în timpul campaniilor electorale. Acest plan devine documentul principal și baza conducerii comunității după ce aleșii locali sunt investiți în funcții. Planul strategic de dezvoltare locală reprezintă îndrumarul dezvoltării continue a comunității locale și este adptat nevoilor și așteptărilor comunității precum și angajamentului politic al acesteia.

Toate sau aproape toate activitățile cuprinse în Planul strategic de dezvoltare locală au legătură cu bugetul local, indiferent de sursa banilor: veniturile proprii ale comunității (impozite și taxe locale), bugetul central sau județean, sau alte surse, cum ar fi bănci, statul roman sau fonduri europene.

Politica financiară este o declarație a primarului și a consiliului local cu privire la principiile și procedurile de alocare a fondurilor pentru o mai bună slujire a intereselor comunității respective. Politica financiară este un document care explică modul în care va fi folosit bugetul pentru a se atinge anumite etape în dezvoltarea comunității, în conformitate cu planurile de dezvoltare existente. Politica financiară poate fi condensată într-o situație financiară care să fie expusă de primar atunci când proiectul de buget pe anul următor este prezentat cetățenilor.

Ca o transpunere în domeniul financiar a principiilor autonomiei locale regelementate de Legea administrației publice locale, a fost elaborată și aprobată Ordonanța de Urgență nr.45/2003 privind finanțele publice locale, ce a intrat în vigoare la 1.01.2004, aceasta introducând o serie de proceduri complet noi, derivate din schimbări importante în ceea ce privește responsabilitățile administrațiilor publice locale din România.

Începând cu anul2004 Ministerul Finanțelor Publice a introdus noțiunea de Buget general al unității administrativ-teritoriale, format din:

Bugetul local;

Bugetul instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții din bugetul local;

Bugetul instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;

Bugetul împrumuturilor interne și externe;

Bugetul fondurilor externe nerambursabile;

Veniturile și cheltuielile evidențiate în afara bugetului local.

Structura complexă a buugetului general consolidat permite o mai mare transparență în ceea privește fondurile mobilizate la nivelul unităților administrativ –teritoriale, pe de o parte și modul de utilizare al acestora, pe de altă parte.

C a p i t o l u l II

Bugetul Local

Bugetul Local este documentul în care sunt prevăzute în fiecare an veniturile și cheltuielile unităților administrativ-teritoriale.

Exprimă în mod sintetic, în unități monetare capacitatea financiară a unei localități de a susține anumite domenii și activități și indică prioritățile pe care conducătorii unității administrativ-teritoriale le stabilesc pebtru fiecare an, în funcție de resursele existente și de sarcinile financiare stabilite de legislația în vigoare. În acest context bugetul local constituie și un important plan operativ din punct de vedere financiar, iar ca și conținut exprimă relații sociale de natură economică care se stabilesc între participanții la executarea anului financiar.

2.1. Principii și reguli bugetare

În desfășurarea procesului bugetar, adică a operațiunilor effectuate de organelle de specialitate ale unității administrative-teritoriale se impune respectarea unor reguli și principii cu privire la elaborarea, aprobarea, executarea și raportarea bugetului local.

P r i n c i p i i :

1) Principul universalității : veniturile bugetare nu opt fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte.

2) Principiul publicității : proiectul de buget se publică în presa locală sau se afișează la sediul autorității publice locale, se organizează dezbaterea publică a proiectului de buget și se prezintă, în ședință publică, contul annual de execuție al bugetului local.

3) Principiul unității : veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale, fiind interzisă reținerea și utilizarea de venituri în regim extrabugetar și constituirea de fonduri publice locale în afara bugetelor locale, dacă legea nu prevede altfel.Toate operațiunile bugetare se exprimă în monedă națională.

4) Principiul anualității : veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate pe o perioadă de un an, adică exercițiul bugetar.

5) Principiul specializării bugetare : veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aprobă în buget pe sursă de proveniență și pe categorii de cheltuieli grupate după natura economică și destinația acestora.

6) Principiul echilibrului : cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respective.

R e g u l i :

Este interzisă efectuarea de plăți direct din veniturile încasate, decât în cazurile prevăzute expres de lege ;

Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și nici nu poate fi angajată și efectuată dacă nu există baza legală pentru respective cheltuială ;

După adoptarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicații asupra acestora numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau majorării cheltuielilor bugetare pentru care s-au aprobat bugetele resprective.

2.2. Structura veniturilor bugetare

Veniturile Bugetului Local se clasifică după mai multe criterii. Astfel, în funcție de proveniența lor veniturile se impart în următoarele :

∆ Venituri curente :

Venituri fiscale : impozite directe ( impozitul pe profit, impozite și taxe de la populație, taxa pe teren, impozitul pe terenuri și clădiri de la juridice, alte impozite directe) și impozite indirecte (impozite pe spectacole, alte impozite indirecte) ;

Venituri nefiscale : vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, vărsăminte ale instituțiilor publice ( alte venituri privindcirculația pe drumurile publice, contribuțiile datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social, s.a.m.d.) diverse venituri ( venituri din amenzi, restituiri de fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți venituri din concesiuni și închirieri, venituri din dividende, încasări din alte surse) ;

∆ Venituri din capital :

Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice,

venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat;

∆ Prelevari din bugetul de stat se impart după sursa de proveniență în

Următoarele:

cotele defalcate din impozitul pe venit;

sume defalcate din impozitul pe venit pentru susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap și pentru echilibrarea bugetelor locale;

sume alocate de consiliul județean pentru echilibrarea bugetelor locale;

sume defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social și ajutor pentru încălzirea locuinței cu lemne , cărbuni și combustibili petrolieri;

sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru instituțiile de învățământ preuniversitar de stat , creșe și pentru susținerea sistemului de protecție a copilului;

sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru subvenționarea energiei termice livrate populației;

sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru finanțarea serviciilor comunitare de evidență a persoanelor;

∆ Subvenții, care pot fi:

subvenții primate din bugetul de stat;

subvenții primate de la alte bugete;

∆ Donații și sponsorizări;

∆ Incasări din rambursarea împrumuturilor acordate.

Impozitele și taxele locale se propun de către primar în limitele impuse de lege si se supun spre aprobare Consiliului Local.

La stabilirea lor se au in vedere următoarele :

legislația în vigoare;

gradul de suportbilitate a populației;

necesitoarele :

∆ Venituri curente :

Venituri fiscale : impozite directe ( impozitul pe profit, impozite și taxe de la populație, taxa pe teren, impozitul pe terenuri și clădiri de la juridice, alte impozite directe) și impozite indirecte (impozite pe spectacole, alte impozite indirecte) ;

Venituri nefiscale : vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, vărsăminte ale instituțiilor publice ( alte venituri privindcirculația pe drumurile publice, contribuțiile datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social, s.a.m.d.) diverse venituri ( venituri din amenzi, restituiri de fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți venituri din concesiuni și închirieri, venituri din dividende, încasări din alte surse) ;

∆ Venituri din capital :

Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice,

venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat;

∆ Prelevari din bugetul de stat se impart după sursa de proveniență în

Următoarele:

cotele defalcate din impozitul pe venit;

sume defalcate din impozitul pe venit pentru susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap și pentru echilibrarea bugetelor locale;

sume alocate de consiliul județean pentru echilibrarea bugetelor locale;

sume defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social și ajutor pentru încălzirea locuinței cu lemne , cărbuni și combustibili petrolieri;

sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru instituțiile de învățământ preuniversitar de stat , creșe și pentru susținerea sistemului de protecție a copilului;

sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru subvenționarea energiei termice livrate populației;

sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru finanțarea serviciilor comunitare de evidență a persoanelor;

∆ Subvenții, care pot fi:

subvenții primate din bugetul de stat;

subvenții primate de la alte bugete;

∆ Donații și sponsorizări;

∆ Incasări din rambursarea împrumuturilor acordate.

Impozitele și taxele locale se propun de către primar în limitele impuse de lege si se supun spre aprobare Consiliului Local.

La stabilirea lor se au in vedere următoarele :

legislația în vigoare;

gradul de suportbilitate a populației;

necesitatea realizării echilibrului bugetar;

necesitatea creării de resurse financiare pentru susținerea tuturor activităților impuse prin lege.

Cele mai importante impozite și taxe locale , având în vedere cuantumul sumelor încasate la bugetul local sunt : impozitul pe clădiri de la personae fizice , taxa asupra mijloacelor de transport deținute de persoanele fizice , impozitul pe terenuri de la personae fizice, impozitul pe clădiri și terenuri de la persoanele juridice, taxa asupra mijloacelor de transport deținute de persoanele juridice , s.a.

Impozitul pe profit , vărsămintele din profitul net al regiilor autonome și veniturile din dividende se încaseaza de la societățile comerciale și regiile autonome de interes local , respective acelea în care Consiliul Local este acționar majoritar.

Alte venituri privind circulația pe drumurile publice și veniturile din amenzi reprezintă cotă parte din veniturile încasate din amenzile de circulație , respective cuantumul amenzilor încasate în urma încheierii Proceselor verbale de contravenție de către gardienii publici și alte persoane împuternicite de către Primarul Municipiului Arad.

Veniturile din concesiuni și închirieri se încaseaza ca urmare a încheierii contractelor privind concesionarea unor terenuri și imobile, respective din închirierile efectuate de către autoritățile publice locale.

Veniturile din capital se obțin în principal din vânzarea terenurilor în vederea creării unor Zone Industriale sau pentru construcții de locuințe , precum și din vânzarea spațiilor comerciale din domeniul privat al unității administrativ-teritoriale. La această categorie de venit intră și sumele obținute din valorificarea unor bunuri din domeniul public sau privat al insttuțiilor sau societăților comerciale de interes local.

Cotele defalcate din impozitul pe venit reprezintă un procent din impozitul pe venit colectat de pe raza unității administrative-teritoriale. În decursul timpului acest procent a variat de la 35% la 36 -36,5% pentru ca acum, în urma diminuării impozitului pe salarii, să crească la 47%.

Sumele defalcate din impozitul pe venit reprezintă prelevări din bugetul de stat, unele cu destinație impusă ( cele impuse pentru susținera sistemului de,protecție a persoanelor cu handicap, ajutor social și ajutor pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri), iar altele fără destinație impusă ( cele pentru echilibrarea bugetelor locale, respective cele alocate de consiliul județean pentru echilibrare ).

Sumele defalcate din tax ape valoarea adăugată reprezintă prelevări din bugetul de stat cu destinație impusă prin Legea bugetului de stat pentru : plata drepturilor salariale ale personalului din învățământul preuniversitar de stat, creșe, centre judeșene și locale de consultanță agricolă, susținera sistemului de protecție a copilului, subvenționarea energiei termice livrate populației, retehnologizarea, modernizarea și dezvoltarea sistemelor centralizate de producerre și distribuție a energiei termice, finanțarea serviciilor comunitare de evidență a persoanelor ).

Subvențiile primate de la bugetul de stat se referă la : subvenții primate de la bugetele locale pentru retehnologizarea centralelor termo-electrice și de termoficare, subvenții primate de bugetele locale pentru finanțarea lucrărilor aferente străzilor ce se vor amenaja în perimetrele destinate construcțiilor de cvartale de locuințe noi construite în localități urbane și rurale, subvenții primate de bugetele locale pentru finanțarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap, subvenții primate de bugetele locale pentru lucrările de cadastru imobiliar.

Subvențiile primate de la alte bugete se referă în principal la: subvenții primate de la bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru finanțarea programelor pentru ocuparea temporară a forței de muncă, subvenții primate de la alte bugete locale pentru instituțiile de asistență socială pentru persoanele cu handicap, respective subvenții primate de la bugetele consiliilor județene pentru finanțarea centrelor de zi pentru protecția copilului.

Donațiile și sponsorizările se încasează la nivelul contractelor de sponsorizare încheiate cu autoritățile administrației publice locale și se cheltuiesc cu destinațiile stabilite prin acestea .

2.3. Structura cheltuielilor bugetare

Cheltuielile bugetelor locale se impart avându-se în vedere două criterii :

după clasificația funcțională ;

după clasificația economică.

I. După clasificația funcțională cheltuielile bugetelor locale se împart în :

1) Servicii publice generale, în această categorie intrând capitolul 51.02 “Autorități publice”;

2) Cheltuieli social – culturale cuprinzând capitolele : 57.02 “Învățământ”, 58.02 “Sănătate”, 59.02 “Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret”, 60.02 “Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații”;

3) Servicii de dezvoltare publică și locuințe : capitolul 63.02 “Servicii de dezvoltare publică și locuințe”;

4) Mediu și ape : capitolul 64.02 “Mediu și ape”;

5) Acțiuni ecocomice cuprinzând capitolele : 68.02 “Transporturi și comunicații” și 69.02 “Alte acțiuni economice” ;

6) Alte acțiuni reprezentând capitolul 72.02 “ Alte acțiuni” ;

7) Fonduri de garantare și redistribuire;

8) Transferuri;

9) Împrumuturi acordate;

10) Plăți de dobânzi și alte cheltuieli: capitolul 88.02 “ Dobânzi aferente datoriei publice locale și alte cheltuieli “ ;

11) Rambursări de împrumuturi: capitolul 90.02 “ Rambursări împrumuturi acordate “ ;

12) Fonduri de rezervă : capitolul 95.02 “ Fonduri de rezervă” ;

13) Excedent / Deficit .

II . După clasificația economică cheltuielile bugetelor locale sunt :

CHELTUIELI CURENTE:

Cheltuieli de personal;

Cheltuieli materiale și servicii;

Subvenții;

Transferuru;

Dobânzi.

CHELTUIELI DE CAPITAL:

Cheltuieli de capital.

OPERAȚIUNI FINANCIARE:

Împrumuturi acordate;

Rambursări de credite, plăți de dobânzi și comisioane la credite.

REZERVE:

Rezerve.

Pe capitole bugetare, de la bugetul local al municipiului Arad se finanțează următoarele domenii și sectoare de activitate :

Capitolul 51.02 “ Autorități publice” : De la acest capitol se suportă cheltuielile privind funcționarea autorităților administrației publice locale, după cum urmează:

Cheltuieli cu plata salariilor angajaților Primăriei municipiului Arad, deplasărilor și indemnizațiilor consilierilor locali;

Cheltuieli privind funcționarea aparatului propriu al administrației publice locale : încălzit, iluminat, apă, canal, salubritate, poștă, telefon, furnituri de birou, materiale pentru curățenie, obiecte de inventar, cărți și publicații, calificare și perfecționare profesională, protocol, protecția muncii, prestări servicii ;

Cheltuieli de reparații;

Dotări .

Capitolul 51.02 înregistrează un singur subcapitol : Autorități executive.

Capitolul 57.02 “ Învățământ”: din bugetul local se suportă cheltuielile privind funcționarea unităților de învățământ preuniversitar de stat (în municipiul Arad există 95 de școli, licee și grădinițe grupate în 21 de ordonatori terțiari de credite ai bugetului local).

Capitolul 59.02 “ Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret”

La nivelul municipiului Arad se consideră de interes local următoarele instituții de cultură : Teatrul “Ioan Slavici”, Teatrul de Marionete, Filarmonica de Stat și Casa de Cultură a Municipiului.

Pentru finanțarea acestora, se alocă subvenții din bugetul local în completarea veniturilor proprii. De menționat că gradul de autofinanțare al acestora este destul de scăzut, respectiv între 10 – 15% .

Cheltuielile finanțate din bugetul local se referă la :

Cheltuieli de personal și cheltuieli cu deplasările;

Cheltuieli materiale și servicii cuprinzând : cheltuieli de întreținere, materiele și servicii cu caracter funcțional, reparații curente și capitale, obiecte de inventar, cărți și publicații, alte cheltuieli pentru instituțiile de cultură;

Transferuri pentru susținerea cultelor;

Cheltuieli cu realizarea programelor culturale și a festivalurilor specifice;

Cheltuieli de investiții: dotări.

Conform legislației în vigoare la momentul actual, între ordonatorul principal de credite și directorul insttuției se încheie un Contract de finanțare prin care primul se obligă să finanțeze instituția respectivă până la nivelul creditelor bugetare aprobate cu ttlu de subvenții de către Consiliul Local, iar cel de al doilea se obligă să realizeze programele culturale minimale stabilite de comun acord pentru exercițiul financiar respectiv.

Subcapitolele aferente capitolului 59.02 sunt : teatre și instituții profesioniste de spectacole și concerte, case de cultură, culte religioase, alte instituții și acțiuni privind cultura, religia, și activitatea sportivă și de tineret.

De la Capitolul 60.02 “Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații” se finanțează cheltuielile privind funcționarea instituțiilor sociale de interes local:Centru de Îngrijire pentru Persoane Vârstnice, Cantina Municipală, Casa “Izvor”, Direcția de Dezvoltare și Asistență Comunitară.

În municipiul Arad, pe lângă unitățile enumerate anterior, care sunt ordonatori de credite ai bugetului local se mai susțin financiar și următoarele obiective cu caracter social: Complex Social Multicultural, Cămin Social, opt centre de zivârstnici, Serviciul de protecție, Persoane cu Dizabilități, Compartimentul Relații cu ONG-uri și ajutoare umanitare, Adăpost de noapte, și altele.

Cheltuielile suportate de la capitolul 60.02 :

Cheltuieli de personal privind plata salariilor angajaților;

Cheltuieli materiale și servicii privind funcționarea unităților enumerate mai sus;

Transferuri privind plata ajutoarelor sociale, ajutoarelor de încălzire și a indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap;

Dotări și alte investiții la ordonatorii cu caracter social .

Principalele subcapitole de la capitolul de Asistență Socială sunt următoarele: Cantine de ajutor social, ajutor social, cămine pentru persoane vârstnice, drepturile asistentului personal pentru copii și adulți cu handicap grav, alte acțiuni privind asistența socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații, centre de zi pentru asistență socială și protecția copilului.

De la capitolele 63.02 “Servicii de dezvoltare publică și locuințe”, 64.02 “Mediu și ape” , 68.02 “Transporturi și comunicații” și 69.02” Alte acțiuni economice” se finanțează cheltuielile privind întreținerea orașului, după cum urmează:

Iluminat;

Întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și de agrement;

Locuințe;

Alimentări cu apă și stații de pompare;

Rețele, centrale și puncte termice;

Salubritate;

Canalizare;

Drumuri și poduri;

Transport în comun;

Străzi;

Prevenire și combatere inundații și ghețuri;

Alte acțiuni privind servicii,dezvoltare publică și locuințe.

De la aceste capitole se derulează și cea mai mare parte din cheltuielile de investiții ce se fac pe domeniul public al unității administrativ-teritoriale. Ponderea pe care o ocupă cheltuielile de capital în structura bugetului local dă referințe asupra capacității de dezvoltare a localității și asupra măsurii în care administrația locală poate realiza acest lucru dinresurse proprii sau este nevoită să apeleze la alte surse de finanțare ( credite bancare, emisiune de obligațiuni municipale, credite externe).

Capitolul 72.02 ”Alte acțiuni” : de la acest capitol se finanțează cheltuieli privind finanțarea – cofinanțarea unor acțiuni culturale, artistice, sportive și de tineret pe care organelle administrației publice locale le organizează – coorganizează, cotizații la diverse organisme interne și internaționale, promovarea turismului, precum și contravaloarea cofinanțărilor din bugetul local a unor proiecte finanțate din fonduri externe.

Subcapitole : servicii de urgență și alte cheltuieli.

Capitolul 88.02 “Dobânzi aferente datoriei publice locale și alte cheltuieli” se împarte în :

Dobânzi, comisioane și alte costuri aferente datoriei publice interne;

Dobânzi, comisioane și alte costuri aferente datoriei publice locale externe;

Cheltuieli ocazionate de emisiunea și plasarea titlurilor de valoare și de riscul garanțiilor acordate de autoritățile locale, în condițiile legii.

Capitolul 90.02 “ Rambursări împrumuturi acordate” :

– rambursarea împrumuturilor interne pentru investiții ;

– rambursarea împrumuturilor externe pentru investiții.

Capitolul 95.02 “ Fonduri de rezervă” : fondul de rezervă se înscrie în bugetul local în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor și se utilizează la propunerea ordonatorului principal de credite, pe baza hotărârii de consiliu, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exercțiului bugetar, precum și pentru înlăturarea efectelor unor calamități naturale.

Fondul de rezervă poate fi majorat în cursul anului, din disponibilitățile de credite bugetare care nu mai sunt necesare până la sfârșitul anului.

C a p i t o l u l III

Bugetul instituțiilor publice finanțate din venituri proprii

și subvenții de la bugetul local

Este parte componentă a Bugetului general al unității administrative – teritoriale și se compune din veniturile autofinanțate ale ordonatorilor de credite ai bugetului local, la care se adaugă subvențiile din bugetul local și se detaliază în continuare pe capitole de cheltuieli, subcapitole, titluri de cheltuieli și articole bugetare.

Principalele categorii de venituri autofinanțate sunt următoarele:

taxe și alte venituri din învățământ;

venituri din prestări de servicii;

venituri din serbări și spectacole școlare, manifestări culturale, artistice și sportive;

venituri din organizarea de cursuri de calificare și conversie profesională, specializare și perfecționare;

venituri din contribuția lunară de întreținere a persoanelor asistate;

alte venituri de la instituțiile publice;

contribuție elevilor și studenților pentru internate, cămine șim cantine;

venituri din valorificarea produselor obținute din activitatea proprie sau anexă;

venituri din concesiuni și închirieri;

donații și sponsorizări;

subvenții de la bugetele locale.

Până în anul 2004 aceste venituri s-au aprobat prin hotărâre de consiliu separată de hotărârea de aprobare a bugetului local, iar începând cu acest an, Ministerul Finanțelor Publice a introdusa în structura bugetului general și Bugetul instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții de la bugetul local, ca și parte componentă a Bugetului general.

Principalele capitole de cheltuieli pe care se desfășoară veniturile autofinanțate sunt următoarele :

Capitolul 57.03 “Învățământ” avînd subcapitolele : învățământ primar și gimnazial, învățământ liceal, învățământ professional, învățământ postliceal, internate, cămine și cantine pentru elevi și studenți.

De la acest capitol se finanțează cheltuielile suportate din venituri proprii, la care se adaugă veniturile încasate de la elevi aferent activității de internat – cantină.

Cuantumul taxelor și tarifelor din care se constituie veniturile exytrabugetare la capitolul Învățământ se aprobă de regulă de către Consiliul de Administrație al fiecărei școli, iar veniturile obținute din activitatea de învățământ trebuie să fie egele cu cheltuielile desfășurate la acest capitol.

Capitolul 59.03 “Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret” : cu subcapitolele” Teatre și instituții profesioniste de spectacole și concerte”, respective “ Case de cultură”.

La acest capitol se aprobă bugetele instituțiilor de cultură, în care cea mai mare parte din sursa de finanțare (85% – 90% din total buget )o constituie subvențiile acordate din bugetul local.

Capitolul 60.03 “ Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații” : se cuprind veniturile încasate din plata contribuției lunare de întreținere a persoanelor asistate în unitățile de asistență socială.

Subcapitolul corespunzătoare activităților desfășurate din venituri autofinanțate este ” Cămine pentru personae vârstnice”.

Capitolul 69.03 “ Alte acțiuni economice” : de la acest capitol se finanțează cheltuieli ale instituțiilor cu character social care obțin venituri din activități economice (închirieri sală, ș.a.m.d.).

C a p i t o l u l IV

Bugetul instituțiilor publice finanțate din venituri proprii

Se referă la veniturile și cheltuielile instituțiilor publice de subordonare locală autofinanțate în proporție de 100%.

În municipiul Arad singura unitate de acest fel subordonată Consiliului Local este Școala Postliceală Sanitară, subcapitolul de venit fiind “ Taxe și venituri de învățământ” iar cel de cheltuială “Învățământ postliceal”.

C a p i t o l u l V

Bugetul fondurilor externe nerambursabile

Aceste venituri și cheltuieli nu erau aprobate de către Consiliul Local, ci se derulau în baza unor contracte încheiate cu finanțatorii – cofinanțatorii, respectând clasificația bugetară impusă de partenerii externi.

La partea de venituri înregistrăm “ Venituri din fonduri externe nerambursabile” , iar la partea de cheltuieli, acestea se structurează pe capitole și subcapitole în funcție de destinația sumelor aprobate pe proiecte, după cum urmează :

Capitolul 57.30 “Învățământ” pentru proiecte câștigate de către instituțiile de învățământ preuniversitar de stat, detaliate pe subcapitole în funcție de forma de învățământ la care se referă;

Capitolul 60.30 “Asistența socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații” detaliate pe titluri de cheltuieli în funcție de destinația sumelor aprobate și pe subcapitole în funcție de unitățile sociale pentru care se alocă fondurile, după cum uremază:

-unități de asistență socială;

-alte acțiuni privind asistența socială, alocașii, pensii, ajutoare și indemnizații;

Capitolul 60.30 “Servicii de dezvoltare publică și locuințe” pentru fonduri externe nerambursabile allocate în vederea construirii de locuințe și alte obiective pentru dezvoltarea orașului.

Partea de cofinanțare din bugetul local se suportă de regulă de la capitolul 72.02 “ Alte acțiuni” , iar atunci când se câțtigă proiecte pe parcursul exercițiului financiar, se diminuează rezerva bugetară în vederea cofinanțării acestora.

Menționăm că fondurile se aprobă de către Consiliul Local pentru fiecareproiect în parte, detaliat pe categorii de venituri, capitole de cheltuieli, titluri și articole bugetare.

Raportările privind utilizarea fondurilor externe nerambursabile se țin ăn mod strict pe structura dată de finanțator, precum și pe clasificația bugetară dată de Ministerul Finanțelor.

C a p i t o l u l VI

Veniturile și cheltuielile evidențiate în afara bugetului local

Este parte componentă a Bugetului general al unității administrative – teritoriale și se referă în special la următoarele :

Venituri din taxe speciale;

Depozite speciale pentru construcții de locuințe;

Fond de rulment.

Cuantumul taxelor speciale se aprobă de către Consiliul Local, la propunerea primarului, ținând cont de cheltuielile ce se vor desfășura din aceste fonduri pentru crearea și funcționarea unor servicii publice de interes local.

La instituirea unei taxe speciale inițiatorul trebuie să țină cont de următoarele:

-cuantumul taxelor speciale se stabilesc annual;

-trebuie să acopere integral cheltuielile cu înființarea și funcționarea serviciilor publice de interes local;

-taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice și juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxe speciale;

-se încasează într-un cont distinct deschis în afara bugetului local, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost instituite, iar contul de execuție al acestora se aprobă de către Consiliul Local.

În municipiul Arad, la momentul actual funcționează următoarele taxe speciale :

Taxe speciale pentru activități desfășurate de Serviciul de stare Civilă;

Taxe speciale privind autorizațiile;

Taxe speciale pentru eliberarea în regim de urgență a unor documente de către Direcția Fiscală;

Taxe speciale pentru eliberarea în regim de urgență a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire de către Serviciul Construcții și urbanism;

Taxe speciale de copiere și comunicare;

Taxe speciale de cadastru;

Taxe speciale de cadastru;

Taxa specială de salubrizare;

Taxe speciale de pășunat;

Depozitele speciale pentru construcții de locuințe se formează din încasarea contravalorii ratelor la locuințele vândute în baza Legii 85/1992, respective a OG 19/1994 .

Fondul de rulment se constituie din excedentul anual al bugetului local, prezentând următoarele caracteristici:

-disponibilitățile fondului de rulment sunt purtătoare de dobânzi;

-poate fi utilizat temporar pentru acoperirea golurilor temporare de casă provenite din decalajele între veniturile și cheltuielile anului current, precum și pentru acoperirea definitivă a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercițiului bugetar;

-poate fi utilizat și pentru finanțarea unor investiții din competența autorităților administrației publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în interesul colectivității ;

-utilizarea fondului de rulment și contul de execuție al acestuia se aprobă de către Consiliul Local.

Defalcarea veniturilor evidențiate în afara bugetului local pe capitole de cheltuieli se face în funcție de conținutul și destinația acestora, după cum urmează:

Capitolul 51.31 “Autorități publice”;

Capitolul 57.31 “Învățământ”;

Capitolul 59.31 “Cultură, religie și acțiuni privind activitatea sportivă și de tineret”;

Capitolul 60.31 “Asistență socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații”;

Capitolul 63.31 “Servicii de dezvoltare publică și locuințe”;

Capitolul 64.31 “Mediu și ape”;

Capitolul 68.31 “Transporturi și comunicații”;

Capitolul 69.31 “Alte acțiuni economice”;

Capitolul 72.31 “Alte acțiuni ”;

Capitolul 79.31 “Împrumuturi acordate”.

C a p i t o l u l VII

C o n c l u z i i

Bugetul General al unității administrative – teritoriale este un instrument de transparență financiară ce reflectă în mod judicious toate categoriile de resurse la dispoziția autorităților administrative – teritoriale, dând posibilitatea cunoașterii și controlului de către factorii de decizie asupra modului de utilizare al acestora.

Anexele 1-16 fac parte din prezenta lucrare și prezintă în mod cifric și grafic componentele și structura Bugetului general al municipiului Arad pe anul 2005.