MANAGEMENT ȘI DEZVOLTARE RURALĂ STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI POLOVRAGI, JUDEȚUL GORJ Îndrumător științific, Șef Lucrări D r…. [611005]
MANAGEMENT ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
SOCIO -ECONOMICĂ A
COMUNEI POLOVRAGI, JUDEȚUL GORJ
Îndrumător științific,
Șef Lucrări D r. Chiurciu Irina -Adriana
Absolvent ă,
Dobroiu Maria -Mirabela
București
-2017
2
CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 4
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 6
METODE DE ELABORARE A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE RURALĂ ………………. 6
1.1 Fundamentarea necesității de elaborare a strategiei ………………………….. ………………………….. …. 6
1.2 Elaborarea strategiei de dezvoltare locală ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
1.3 Implementarea și evaluarea unei strategii de dezvoltare locală ………………………….. …………………… 9
2.1 Caracteristicile generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 11
2.1.2 Populația și satele componente ………………………….. ………………………….. ………………………….. 12
2.1.3 Particularități de ordin socio -cultural și administrativ ………………………….. ……………………… 14
2.2 Resursele comunei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 17
2.2.1 Resursele naturale și agricole ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 17
2.2.2 Resursele de muncă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 21
2.3 Activitățile economice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 25
Resursele e xistente la nivelul localității sunt: ………………………….. ………………………….. ………………. 25
– masa lemnoasă; ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
– agricultura (creșterea animalelor, cultura plantelor); ………………………….. ………………………….. ….. 25
– potențialul turistic; ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 25
Urmare a diminuării exploatării masei lemnoase, a conservării rezervelor de grafit, a desființări i
centrelor de achiziții pentru fructe, a nerentabilității creșterii animalelor, a lipsei unei subvenționări
reale a agriculturii, a nevalorificării potențialului turistic existent, se justifică recesiunea economică.
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 25
2.3.1 Agricultura ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 26
2.3.4 Infrastructură rurală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 35
2.4 Veniturile și cheltuielile comunei Polovragi ………………………….. ………………………….. ………………. 36
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 40
STRATEGIA DEZVOLTĂRII ECONOMICO -SOCIALE PE TERMEN LUNG ȘI
MEDIU A COMUNEI POLOVRAGI, JUDEȚUL GORJ ………………………….. …………………. 40
3.1 Proiecte aflate în derulare în comuna Polovragi, Județul Gorj ………………………….. ………………….. 41
3.2 Proiecte propuse pentru dezvoltarea comunei Polovragi, Județul Gorj ………………………….. ………. 42
3
Autoritățile din Polovragi așteaptă finanțarea unor proiecte importante pentru localitate pe măsura 7.2.
Este vorba despre : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 42
– Realizarea unui Complex Sportiv ce va avea în componența sa un teren de baschet, unul de volei și
unul de tenis ; ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 42
– Construirea unei grădinițe cu program prelungit; ………………………….. ………………………….. …………… 42
– Construirea unui centru pentru conservarea căpșunilor. ………………………….. ………………………….. ….. 42
– Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social – Subprogramul “lucrări în primă
urgență” – Modernizarea sistemului de iluminat public în comuna Polovragi, satele Polovragi și
Racoviță prin instalarea unor lămpi cu led; ………………………….. ………………………….. ……………………… 42
3.3 Punctele forte si slabe, oportunități și amenințări ale comunei Polovragi, Județul Gorj (Analiza
SWOT) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 44
3.4 Oportunități și propuneri de dezvoltare a comunei Polovragi, Județul Gorj ………………………….. … 48
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 54
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 56
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 57
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 56
4
Introducere
Viața ec onomică a satului românesc este oprimat ă de practica agriculturii , sectorul
activităților economice desfășurate în mediul rural nefiind foarte diversificat. Industria este un
sector slab reprezenta t în spațiul rural. Astfel, în ultimul timp, o sursă alternativă pentru
obținerea de venituri și de asemenea, pentru ocuparea forței de muncă este practicarea
turismului rural sau agroturismului.
Tema acestei lucrări reflectă valoarea economică și socială a peisajului cultivat, a
gospodăriei țărănești și biodiver sității ce presupune nevoia realizării strategiilor rurale care
creează prem ise atât pentru creșterea producției agricole și îmbunătățirea nivelului de trai în
mediul rural, cât și pentru realizarea unui cadru prielnic protecției mediului înconjurător .
Dezvoltarea infrastructurii de acces și de utilități este fundamentală nu numai pentru
evoluția activităților economice, dar și pentru asigurarea unui trai de viață mai bun populației
din localitate.
Lucrarea este compusă din trei capitole. Primul capitol prezintă metodologia de realizare
a strategiei de dezvoltare rurală în trei faz e: fundamentarea necesității de elaborare a strategiei,
elaborarea propriu -zisă, iar in cele din urmă implementarea și evaluarea strategiei .
În capitolul II este prezentată analiza diagnostic a potențialului natural, economic,
cultural și social al comunei Polovragi , Județul Gorj prin intermediul particularităților de ordin
socio -cultural și administrative ale acesteia .
În ceea ce privește capitolul III, sunt evidețiate proiectele de formare și reconversie
profesională ce au fost, sunt sau vor fi realizate în comuna Polovragi, precum și oportunitățile
de dezvoltare a localității.
Obiectivul diversificării secțiunii economice din mediul rural reprezintă asigurarea unor
condiții de viață decente a populației, prin obținerea unor venituri non -agricole și dotarea
utilitară a localităților.
Pentru relansarea economiei în spațiul rural, prin crearea de noi locuri de muncă și
atragerea unor venit uri non -agricole, este importantă ademenirea în aceste zone a marilor
investitori, atât români cât și străini.
5
Industria rurală este alcătuită din unități sau subunități de producție și prestări de servicii
productive, situate în spațiul rural, ce țin de cooperația meșteșugărească, societ ăți comerciale
agricole, de producători particulari etc.
Scopul activităților industriei rurale este acela de a realiza bunuri materiale industriale și
alimentare, articole de uz casnic și gospodăresc, articole de artizanat și artă populară,
îmbunătățirea pieselor , repere și subansambluri pentru nevoile populației.
Potențialul turistic în mediul rural este variat ca surse de formare: peisaj felurit ,
arhitectură tradițională , vestigii istorice, resurse în ape minerale și termale și este, de asemenea,
caracterizat printr -o subutilizare economică și o vizibilitate redusă.
În zonele rurale se poate vorbi de practicarea mai multor forme de turism printre care
putem aminti: agroturismul, turismul cultural -istoric, turismul speologic, turismul montan,
turismul de tranzit, turismul etno -cultural, turismul cultural -religios, turismul de week -end etc.
Astfel, lucrarea de față iși propune să se încadrez e în abordările existente și încearcă să
aducă o contribuție la fundamentarea teoretică, precum și la emiterea strategiei de dezvoltare
socio -economică durabilă a spațiului rural.
6
CAPITOLUL I
METODE DE ELABORARE A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
RURALĂ
Dacă p ână acum câțiva ani, dezvoltarea rurală se referea doar la agricultură, acum,
aceasta se concentrează pe mai multe aspecte ce țin de rural, cum ar fi:
Agricultur ă, silvicultură, acvacultură și pescuit;
Activități economice și culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat,
industrie, servicii);
Amenajările de zone neurbane pentru timpul liber și distracție (sau rezervații
naturale);
Alte folosințe (cu excepția celor de locuit).
1.1 Fundam entarea necesităț ii de elaborare a strategiei
Pentru a stabili utilitatea emiterii strategiei, este necesar a se aborda aspecte legate de
premisele elaborării strategiei, precum și modalitățile de fundamentare ale acesteia.
Premisele elaborării strategiei
Cerin țe care trebuie respectate î n procesul de planifi care strategică :
Luarea î n conside rare a fazei din ciclul de viață în care se află comunitatea locală .
Comunităț ile locale au un ciclu de viață format din 4 faze , la fel ca și o organizație :
lansare, creștere, maturitate și declin. Î n fiecare dintre acestea, caracteristicile constructive și
funcționale ale comunităților sunt diferite și, în consecință , tipul d e strategie adoptat va trebui să
tină cont și de acestea, adică să fie în concordanță cu etapa din ciclul de viață . Ținând cont de
acest detaliu , strate giile de dezvoltare a unei comunit ăți locale sunt urmatoarele:
– în fazele de lansare și creștere se recomandă strategia de dezvoltare;
– în faza de maturitate se recomandă strategia de consolidare;
– în faza de declin se recomandă strategia de redresare;
Luarea în considerare a stake -holderilor
Stake -holderi = factor i endogeni sau exogeni comunității, interesați ca activitatea
acesteia să se deruleze în condiții de eficiență economică și socială .
7
Continuitatea procesului strategic este foarte importantă. Emiter ea unei strategi i trebuie
să fie un proces continuu, permanent, nu un proces izolat de etapă .
Implem entarea strategiei nu trebuie să urmarească identic operaționalizarea conținutului
său, ci treb uie sa fie un proces flexibil, în sensul că strateg ia trebuie permanent actualizată,
îmbunătățită, în funcție de schimbările care intervin în interiorul comunității locale sau î n
mediul ei ambiant.
Modalități de fundamentare
Principalele studii (modalități de fundamentare) sunt:
– studiul de diagnosticare (oferă str ategiei informații referitoare la punctele forte și slabe
ale comunității, dar și recomandările pentru amplificarea potențialului de viabilitate economică
și socială);
– studiul de marketing (evidențiază și oferă strategiei cerințele populației, necesități le
actuale și viitoare ale comunității locale, precum și modalităti de promovare a acesteia pentru o
dezvoltare ulterioară);
– studiu de prog noză (resurse și surse de finan țare, termene și avantajul competitiv oferit
de condițiile locale);
– studii ecologice (prevăd cerințele de protejare a mediului ambiant).
Politicile de susținere a zonelor rămase în urmă pot fi ghidate spre următoarele domenii:
– Realizarea și îmbunătățirea infrastructurilor tehnice;
– Promovarea și realizarea unei agriculturi diversi ficate și performante;
– Diversificarea activităților economice din spațiul rural;
– Accelerarea procesului de privatizare în agricultură;
– Acordarea de prime de instalare tinerilor agricultori;
– Reducerea impozitelor și taxelor, pe termene variabile, pentru întreprinzătorii care
dezvoltă, în spațiul rural, activități economice conexe agriculturii;
– Acordarea de credite cu dobândă bonificată și perioade de grație mai îndelungate
pentru agenții economici care investesc în aceste zone;
– Orientarea gospodăriilor agricole spre activități viabile;
– Îmbunătățirea infrastructurilor sociale;
– Încurajarea agroturismului și a producției ecologice;
– Implicarea populației locale în procesul de dezvoltare rurală etc.
8
1.2 Elaborarea strategiei de dezvoltare locală
Formularea mi siunii comunității locale
Misiunea se referă la scopul pentru care a fost înființată și funcționează organizația
respectivă, precum și la concepția, filosofia managementului, referitoare la modul de realizare a
activităților.
Specificul misiunii este faptu l ca reprezintă o enunțare de elemente necuantificabile.
Misiunea trebuie să cuprindă:
– ce anume face comunitatea locală prin intermediul autorităț ilor locale ;
– care sunt deținătorii de interese și cum sunt luați î n considerare (stake -holderi) ;
– care sunt valorile comunităț ii locale .
Precizarea obiectivelor strategiei
Obiectivele strategice se stabilesc pe ori zonturi mari de timp (3 -5 ani) și se referă fie la
ansamblul comunităț ii, fie la componentele majore ale acesteia.
Pentru a fi de calitate, obi ectivele strategice trebuie să îndeplineasca anumite cerințe de
raționalitate , cum ar fi :
– să fie realiste (în concordanță cu potențialul comunităț ii respective) ;
– să fie stimulatoare (să incite la autodepăș ire);
– să fie mobilizat oare (să prezinte importanță pentru stake -holderi) ;
– să fie comprehensibile (reale) .
Stabilirea op țiunilor strategice și modalităț ile de realizare a obiectivelor
Opțiunile strategice se stabilesc în funcț ie de tipul de strategie adoptat.
În strategie se stabilesc 4 categor ii de resurse:
1. informaț ionale ;
2. umane ;
3. financiare ;
4. materiale .
Stabilirea termenelor
Termene = limita fixată în timp printr -o dispoziție sau învoială ce reprezintă diferite
momente intermediare sau finale, pentru realizarea obiectivelor și operaționalizarea opțiunilor
strategice .
9
Articularea tuturor componentelor str ategiei într -o strategie globală.
Realizarea strategiilor parț iale
Strategiile parț iale pot fi delimitate fie structural (pe compartimente), fie din pun ct de
vedere procesual (pe funcțiuni și activități). De obicei, strategiile parțiale se delimitează
procesual pe funcțiuni, ducând la existența mai multor strategii parțiale în funcție de specificul
comunităț ii locale:
a) Strategia de mediu
b) Strategia de dezvoltare economica
c) Strategia de dezvoltare a infrastructurii
d) Strategia de cooperare teritoriala
e) Strategia de resurse umane
Realizarea politicii globale și a politicilor parț iale
Politica se deosebeș te de strategie prin:
– orizontul de timp (mai mic pentru politică 0,5 – 2 ani și mai mare î n cazul strategiei 3 –
5 ani) ;
– grad de det aliere (mai mare pentru politică ș i mai mic pentru strategie) .
1.3 Implementarea ș i evaluarea unei strategii de dezvoltare local ă
Pentru dezvoltarea zonelor rurale sunt necesare a fi luate măsuri, cum ar fi:
– Diversificar ea activităților economice;
– crearea de întreprinderi mici și mijlocii cu profil agricol, industrial, artizanal,
comercial și servicii;
– Dezvoltarea infrastructurii tehnice;
– Utilizarea eficientă a resurselor naturale, acordând atenție creării condițiilor
specifice pentru dezvoltarea activităților de recreere și turism rural;
– Transformarea agriculturii într -o activitate performantă și diversificată;
– Reabilitarea, protecția și conservarea zonelor cu valoare naturală și de peisaj;
– Implicarea populației locale în procesul de dezvoltare a acestor zone;
Etapele implementării și evaluării unei strategii de dezvoltare locală sunt :
1. Pregatirea implementă rii
10
Pregatirea climatului din cadrul comunității în vederea diminuării rezistenț ei la
schimbare din partea socie tății civile și creșterii receptivității acestora față de elementele
inovatoare propuse prin strategie .
Asigurarea resursel or informaționale, umane, financiare și materiale necesare punerii î n
aplicare a strategiei .
Realizarea unui program cadru de implementare .
2. Reproiectarea sistemu lui de management conform cerințelor realiză rii obiectivelor .
3. Operaționalizarea schimbă rilor strategice previzionate .
4. Controlul ș i evaluarea strategiei .
Prin evaluare se compară obiectivele previzionate cu realizările obținute, acestea fiind
măsurate într -o etapă intermediară de control.
11
CAPITOLUL II
ANALIZA DIA GNOSTIC A POTENȚIALULUI NATURAL,
ECONOMIC, CULTUAL ȘI SOCIAL AL COMUNEI POLOVRAGI
2.1 Caracteristicile generale
Comuna Polovragi este una din cele mai cunoscute comunităț i rurale din nordul
Olteniei, ca urmare a fondului etnografic reprezentat iv de care dispune. Cu puternică amprentă
identitară și rezonanță în literatura cultă și în cercetările științ ifice de p rofil, localitatea are un
potențial turistic întregit de prezența mănăstirii omonime, a Peș terii Polovragi, a Cheilor
Olteț ului, a altor obiective de însemnătate locală .
2.1.1 Așezare geografică
Figura 2.1 Amplasarea comunei Polovragi pe teritoriul județului Gorj
Formată din satele Polovragi și Racovița, comuna Polovragi este situată pe cursul
superior al Oltețului, la poalele sudice ale munților Parâng și Căpățânii. Cele două sate sunt
localizate în Depresiunea Polovragi, compartiment bine conturat al Depresiunii Subcarpatice a
Olteniei, cuprins între D ealul Muierii, pe partea dreaptă a Oltețului, Ia vest, și interfluviul dintre
Tărâia ș i Cerna la est. Dealul Muierii formează limita dintr e Subcarpații Gorjului ș i cei ai
Vâlcii1, iar pe interfluviul Tărâia -Cerna, re lativ bine împădurit, a fost stabilită limita
1 Ion, M. – Geografia României , III, p. 250 , Editura Academiei, București
12
administrativă dintre judelele Gorj ș i Vâlcea. Depresiunea Polovragi, înclinată spre sud, este
netedă și reprezintă un suport pentru vetrele celor două sate, ca și pentru culturile agricole,
pășunile și fânețele larg extinse. Râul Olteț și afluentul acestuia, Tărâia, cu regim de scurgere
torenț ial, au albii adâncite doar la ieș irea din munte, în care au să pat chei – mai spectaculoase
sunt Cheile Olteț ului – pentru ca în largul depresiunii să prezinte albi i minore largi, pline de
pietrișuri, nisipu ri și bolovănișuri, sursă de materiale de construcț ie.
Teritoriul administrativ al c omunei are o suprafață de 8,783.8 ha – din care 3, 267 ha
reprezintă teren agricol și se întinde spre nord până în creasta princip ală a Munților Căpățânii,
având ca vecini: orașul Horezu spre est, Mălaia spre nord, Baia de Fier spre vest, iar spre sud,
Alimpești și Slătioara. Între aceste limite, altitudinea variază de la 420 m, în extremitatea
sudică, la 2, 108 m, în Vf. La Nedei, situat pe creasta principală a Munților Căpățânii.
Accesul în localitate se face foarte ușor, fiind străbatută de DN 67 (Tg. -Jiu – Rm.
Valce a) la Sud și de drumul județean 665 desprins din DN 67 pe traseul Horezu – Vaideeni –
Polovragi – Novaci –Bumbești Jiu .
2.1.2 Populația și satele componente
Numărul de locuitori ai comunei a înregistrat oscilații reduse în ultimele decenii.
Comuna Polovragi este formată din două comunități rurale, și anume: satul Polovragi și satul
Racovița. Populația este grupată în 1745 de gospodării, din care 1341 în Polovragi ș i 404 în
Racovița.
Populația comunei Polovragi, conform ultimelor date statistice, însumeaz ă 2743
locuitori, în ușoară scădere față de ultimii ani , din cauza faptului că o parte a populației a migrat
către zone c u condiții economice și de viață mai bune . Densitatea p opulației în anul 2016 era de
0,32 loc/mp .
Satul Racovița a avut un declin mai pronunțat, rezistența demografică mai bună a
satului Polovrag i datorându -se prezenței comunității de rudari (românizați din punct de vedere
lingvistic), cu un indice de natalitate tradiț ional ridicat, dar care a scăzut semnificativ în ultimul
deceniu din cauza faptului ca familiile tinere depașesc rar 3 copii.
13
Tabel 2.1 Evoluția numerică a populației comunei Polovragi
Anul 1992 1997 2002 2007 2011 2016
Nr. locuitori 3,118 3,110 3,051 3,019 2,820 2,743
(Sursa: Primăria Polovragi , anul 2017 )
Datele statistice indică o relativă egalitate între cele două sexe, cu un ușor avantaj în
favoarea populației feminine (1416), față de 1327 populație de sex masculin . Din punctul de
vedere al structurii pe vârstă, ponderea populației cuprinsă între 14 – 59 ani este cea mai mare.
Figura 2.2 Structura pe sexe și vârstă a populației în anul 2016
(Sursa: Primăria Polovragi)
Majoritatea locuitorilor sunt români (84,47%), cu o minoritate de romi (14,33%). Pentru
1,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,05%). Pentru 1,17% din populație, nu este cunoscută
apartenența con fesională.
3741700
669
185853
289
189847
380
020040060080010001200140016001800
0 – 14 ani 14 – 59 ani 60 ani și peste
Total
Masculin
FemininNr. Locuitori
14
Tabel 2.2 Date Comuna Polovragi
Suprafață 8,495 ha
Intravilan 581 ha
Extravilan 7,914
Gospodării 1,745
Nr. Locuințe 1,712
Nr. Grădinițe 3
Nr. Școli 2
(Sursa: Primăria Polovragi , anul 2017 )2
Comparativ cu alte spații rurale, populația comunei Polovragi este stabilă. Chiar dacă
exodul rural și plecarea la muncă în străinătate au micșorat numărul tinerilor, atașamentul față
de proprietate, revirimentul activităților legate de creșterea animalel or și activități le tradiționale
în Polovragi au estompat această migrare.
2.1.3 Particularități de ordin socio -cultural și administrativ
Aflată în arealul Subcarpaților Olteniei, structura reliefului este una variată, comuna
Polovragi beneficiind de numer oase obiective turistice, locuri atractive favorabil e recreării și
petrecerii timpului liber care atrag zeci de mii de turiști.
Obiceiurile, ocupațiile și folclorul tradițional corespund modelului regional, dar prezintă
și influențe externe, în principal din zona Mărginimii Sibiului. Sărbătorile cele mai însemnate
sunt Crăciunul și Paștele, urmate de Sf. Ilie și Sânziene, care au rol social, cultural, economic și
comercial, prin manifestările laice care le însoțesc.
Cunoscută ca centru etnografic ș i istori c, comuna beneficiază de 3 școli primare, o
grădiniță, o școală gimnazială, cămin cultural și o bibliotecă comunală. . Din punct de vedere al
ocupaț iilor tradiționale, Polov ragiul este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creșterea
animalelor, art a populară tradițională (cusături – țesături, sculptură în lemn, cioplitură în lemn,
împletituri), exploatarea și prelucrarea lemnului. Creșterea ov inelor și bovinelor continuă să
reprezinte emblema locului. Majoritatea agențiilor economici ce își desfăș oară activitatea în
localitatea Polovragi se ocupă de comerțul cu amănuntul, conform clasificării CAEN.
2 Primăria Polovragi, Mai 27 2017. < https://www.ghidulprimariilor.ro >
15
Comuna Polovragi este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11
consilieri. Primarul, Gheorghe Epure , de la Partidul Social Democrat , a fost ales în 2016 .
Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide
politice:
Tabel 2.3 Componența administrativă pe partide politice
Partid Consilieri Componența
Consiliului
Partidul Social Democrat 4
Partidul Național Liberal 3
Partidul Național Țărănesc Creștin
Democrat 2
Partidul Ecologist Român 1
Asociația Partida Romilor “Pro -Europa” 1
(Sursa: Wikipedia , anul 2017 )
Clasificarea locuințelor după materialele de construcții conduce la concluzia că cea mai
mare parte din acestea (circa 84%) sunt realizate din material durabuile, circa 15% sunt
construcții din lemn și numai 1% sunt construcții din material perisabile (paiantă, chirpici și alte
material).
Ca durată de serviciu, aproape 14. 6% sunt locuințe noi, pînă în 25 ani, cir ca 37.4% sunt
locuințe între 25 și 50 ani, circa 35. 8% au în tre 50-100 ani iar 12. 2% au depăș it durata de
serviciu de 100 ani.
Remarcabilă este organizarea gospodăriei, diferită față de trecut, structurată în două
curți, despărțite prin gard: curtea casei, aflată în față (spre sud sau spre vest), și curtea vitelor,
aflată în spatele casei (spre nord sau spre est). Curtea casei este, mai degrabă o minigrădină, cu
iarbă, flori, pomi fructiferi, viță de vie și o alee de acces, betonată. Curtea vitelor este adesea
mai mare și se extinde uneori în formă de L, inclusiv pe un a din laturile casei, opusă frontului
stradal. Rarele gospodării care mai păstrează casele vechi, de secol XIX sau de început de secol
XX, vădesc o organizare diferită, cu casa în fundul curții, cu fața la stradă sau spre sud, și
grajdul spre stradă, perp endicular pe frontul stradal, ambele având acces la o curte unică .3
3 Popa, Nicolae – Satul Tradițional, Presa Universitară Cluj
16
Suprafața actuală a teritoriului administrativ al comunei, conform bilanțului cu
categoriile de folosință se prezintă astfel :
Tabel 2.4 Structura fondului funciar al comunei Polovragi
Teren Bilan ț comună
Ha %
– Arabil 850 10.01
– Pășuni 1,221 14.37
– Fânețe 1,038 12.22
– Vii 51 0.60
– Livezi 107 1.26
TOTAL AGRICOL 3,267 38.46
– Păduri 4,919 57.90
– Ape 27 0.32
– Circulație -drumuri 161 1.90
– Construcții 103 1.21
– Neproductiv 18 0.21
TOTAL NEAGRICOL 5,228 61.54
TOTAL GENERAL 8,495 100.00
Sursa: PUG Polovragi , anul 2015
Fiind vorba de o comună aflată la poalele Carpaților, moșia acesteia este vastă și se
întinde mult spre nord, până pe crestele Munților Căpățânii ș i ai Parângului, u nde vine în
contact cu moșiile comunelor vâlcene de pe văile Lotrului ș i Latori ței (Voineasa, Malaia).
Cea mai mare suprafață o ocupă însă pă durile, 4, 919 ha, reprezentând aproape 58% din
suprafața totală a comunei. Satele Polovragi și Racovița sunt localizate în extremitatea sudică a
moșiei , unde terenurile cultivabile d in vatra depresiunii sunt împărț ite cu satele vecine, aflate la
distanțe reduse, de doar 1 -2 km (Ciuperceni i de Olteț, Milostea, Rugetu etc.).
Accesu l la suprafețele montane ale moș iei este facilitat de văile celor două artere
hidrografice care o străbat de la nord la sud, Oltețul, cu afluenții săi din cursul sup erior, și, în
mai mic măsură, Tâ râia. Dintre acestea, doar ultimul are un r egim de scurgere puternic torențial,
provocând uneori inundații locale, care afectează îndeosebi că tunul Rudari, extensie nord -estică
a satului Polovragi. Un mare număr de instalaț ii tehnice r urale valorificau în trecut forț a
energetic ă a râului Olteț: mori cu ciuturi, pive, joagă re etc. Unele din acesea au funcționat până
după m ijlocul secolului XX. Câteva din cele mai originale au fost preluate de muzeele de
specialitate din Sibiu, Bucureș ti și Râmnicu Vâlcea. Astă zi, nu mai există as tfel de instalații în
17
niciunul din satele comunei. În schimb, pe Olteț, l a vest de vatra satului Polovragi, s -a amenajat
un mic lac de acumulare, care pune în funcțiune o microhidrocentrală .
2.2 Resursele comunei
Analiza posibilităților de dezvoltare și de identificare a avantajelor competitive ține cont
de evidența principalelor resurse : pământ, capital, forță de muncă. R esurse productive sunt:
terenurile, construcțiile, utilajele și echipamentele de producție, obiectele supuse prelucrării,
energia, apa, cunoștințele și experiența, informațiile, etc.
2.2.1 Resursele naturale și agricole
Natura reprezintă principalul mijloc de producție în agricultură. Dată fiind suprafața lui
limitată, procesul de producție din agricultură, la un moment dat, nu mai poate urma calea
dezvoltării extensive, prin atragerea de noi suprafețe în circuitul agricol, ci c alea intensivă, prin
creșterea randamentului ca urmare a investițiilor suplimentare efectuate pe unitatea de suprafată.
În localitatea Polovragi, Cheile Oltețului sunt declarate rezervație naturală protejată și
însumează o suprafață de 150 ha:
– pădurea d e castan comestibil din vecinătatea Mănăstirii Polovragi est e rezervație
naturală protejată ;
– Poiana de Narcise de la Polovragi -neprotejată.
În munții comunei sunt următoarele plante protejate de lege: floarea de colț, castanul
comestibil, smirdarul, ienupăr de munte, jneapăn de munte, tisa, zâmbrul (zada), garofița. Ca
animale rare protejate de lege întâlnim: capra neagră, râsul, cocoșul de munte, ursul brun,
ierunca, jder de copac, jder de piatră, acvila țipătoare, uliul păsărar, uliul călător, vipera.
Clima
Comuna Polovragi beneficiază de un climat tonic stimulent caracteristic pentru munții
cu altitudine joasă , favorabil practicării turismului în tot timpul anului , pentru r epunere în formă
a organismului după stres .
Clima este temperat -continentală, caracteristică zonei submontane din nordul Olteniei,
cu diferențe moderate între vară și iarnă, cu veri călduroase și cu ierni moderate și umede,
uneori cu invazii de aer cald, c u circulație atmomsferică caracterizată prin advecții de aer
temperat -continental din est.
18
Varietatea de nuanțe este determinată și de poziția geografică, de circulația atmosferică
precum și de componentele de relief prezente pe teritoriul comunei.
Tempera tura medie anuală este de +10,20C în depresiuni și în zona dealurilor înalte și
00C pe munții înalți (cu medie cuprinsă între 6 – 90C).
Precipitațiile au o distribuț ie neuniformă, cantitatea medie anuală fiind de circa 925 mm
în zona dealurilor subcarpatice și peste 1200 mm pe culmile montane.
Stratul de zăpadă are o durată de 40 – 50 zile/an în zona colinară, grosimea acestuia
variind între 60 – 90 cm, o durată de peste 180 zile în zona montană înaltă, cu o grosime de 110
– 150 mm și o durată de 140 – 150 zile în zona munților mijlocii.
Regimul vânturilor evidențiază predominarea vânturilor din nord și nord -vest canalizate
ppe valea Oltețului cu frecvențe meii de calm de peste 50%.
Radiația solară se cifrează la cca. 1000 Kcal/cmc/an.
Conform hăr ții secetei în România, comuna Polovragi se încadrează la un volum de
precipitații de 900 – 1200 l/m2 anual, apreciate în categoria de cantități normale având în vedere
media pe județ de 900 – 1000 l/mp/an.
Hidrografia
Râul Olteț constituie limita administ rativă la vest, cu o albie foarte adâncă, cu numeroși
afluenți locali (numai de stânga), de mai mare importanță fiind valea Seacă, valea Târâia și
valea Târâioara. Alte văi sunt : pârâiele Bârloagelor, Ungurelu, Urlieși, Beloaia, Zănoaga,
Preluca, Sivu, Furcii, Fagu, Ribarilor, Seaca, Prihodiștea Țiganilor și altele.
Afluent de dreapta al Oltului, Râul Olteț izvorăște de sub curmătura Oltețului de la
limita dintre Munții Parâng și Munții Căpățânei. Are o lungime de 175 km și un bazin
hidrografic de 2.460 km2.
Volumele de apă anuale :
An mediu = 415 mil.mc.
An secetos 70% = 299 mil.mc.
An secetos 80% = 256 mil.mc.
An secetos 95% = 162 mil.mc.
An ploios 5% = 765 mil.mc.
Debite medii z ilnice minime anuale :
70% = 0,26 mc/s
80% = 0,15 mc/s
90% = 0,05 mc/s
19
Debite maxime anuale
10% = 855 mc/s
5% = 1000 mc/s
2% = 1180 mc/s
1% = 1300 mc/s
Apa Oltețului este conform Ord. 337/2001 , apă de clasa a II -a de calitate. Atât după
grupa de indicatori Ro, cât și după nutrienți, apa Oltețului are clasa a II -a de calitate.
Flora și fauna
Prin ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România a fost instituit ș i situl Nordul
Gorjului de Est, care are ca scop protejarea și conservarea unor habitate de interes comunitar și
a unor specii de plante și animale incluse în anexa II a directivei 92/43 C EE. Situl are o
suprafață de 49, 119 ha pe teritoriul județelor Gorj -96% și Vâlcea -4%.
Comuna Polovragi este inclusă în acest sit cu 76% din teritoriul total al său.
Vegetația de pe teritoriul comunei este dominată vegetația forestieră având în vedere
faptul că teritoriul respectiv este ocupat în cea mai mare parte de păduri.
Zona montană se remarcă printr -o etajare de altitudine a principalelor formațiuni
forestiere – gorunete, făgete, amestecuri de fag cu rășinoase, molidișuri ca o consecință a
influențelor climatice sud -vestice.
Zona dealurilor subcarpatice înalte pr ezintă o frecvență mai mare a gorunetelor pe
versanții însoriți și a fagetelor pe versanții umbriți. În rest, spațiul de deal se remarcă prin
pătrunderea puternică a speciilor submezofile (cer și gârniță) care, împreună cu gorunul
formează amestecuri comp lexe.
La altitudini mai joase se remarcă prezența soiurilor de fag termofil precum fagul
balcanic (sub 1000 m), fagul oriental (sub 700 -800 m) și castanul comestibil.
Fauna teritoriului comunei este dominată de fauna cinegetică reprezentată de iepure,
căprior, cerb carpatin, cerb lopătar, mistreț, urs, capra neagră. La acestea se adaugă mamiferele
mici și medii (pisica sălbatică, râsul comun și diferite specii de roz ătoare), amfibieni și reptile
(șarpele de pădire, șarpele neted, șopârla de munte, tritonul etc.), specii de p ăsări specifice
(ciocănitoarea, pițigoiul, scorțarul, cinteza, măcăleandrul, etc.). o grupare aparte o reprezintă
chiropterele, care sunt singurele mamifere zburătoare, protejate prin legea nr. 90/2000 pentru
20
aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa, adoptat la Londra în 4
Decembrie/1991.
Solul
În comuna Polovragi apar soluri variate dispuse mozaicat, datorită condițiilor de relief,
dominant fragmentat, cât și datorită climei și vegetației existente.
În zona montană se dispun etajat soluri brune acide, soluri brune podzolice, podzoluri și
soluri humico -silicatice (sub pajiștile alpine) la care se asociază, pe alocuri, rendzine și terra
rossa dezvoltate pe roci calcaroase.
Solurile montane sunt, de regulă, sche letice și au grosime redusă.
În zona piemontană predomină solurile brune podzolice, de regulă distribuite în asociație
cu soluri brune, iar pe versanții erodați ajung pe alocuri până la stadiul de regosoluri și chiar
roca la zi. Local apar pseudo -rendzine și terra rossa.
Cea mai mare parte a teritoriului comunei dezvoltat pe interfluviul valea Galbenu –
valea Oltețului este ocupat de soluri brune de pădure slab și moderat erodate dezvoltate pe argile
cu un conținut moderat de humus și azot, din care amintim :
– Soluri brune de pădure, puternic erodate și gleizate, se dezvoltă pe pante mai
mari, între 18 și 350, ceea ce conduce la o puternică spălare a orizontului superior.
– Solurile deluviale și deluvio -coluviale, cuprin două tipuri : brun și coluvial medio –
adânc fiind răspândite la poalele dealurilor piemontane cu pante mici.
– Soluri podzolice secundare apar pe terasele superioare de 8 -10 m și pe zonele
netede ale interfluviilor.
În zona dealurilor subcarpatice, de asemenea se întâlnesc mai multe tipuri de soluri.
– Soluri silvestre podzolice gălbui care ocupă, de obicei, suprafețe plane de pe
gruiurile piemontane și de pe terasele vechi. Pe terenurile argiloase s -a constatat
că procesele de pedogelizare se manifestă puternic în orizontul inferior.
– Solurile silvestre brune -gălbui -podzolice se dezvoltă în condiții de relief, rocă și
vegetație apropiate solurilor podzolice. Astfel, acestea apar, în general, pe un
relief mai accidentat -cazul versantului Nordic al dealului Sporăști și cornișele
teraselor mai noi.
– Solurile silvestre podzolice și solurile silvestre brun -podzolice sunt asemănătoare
cu cele anterioare întâlnindu -se pe pantele mai accentuate.
21
– Solurile semigetice ocupă o bună parte din conurile de dejecție formate de văi la
ieșirea lor din zona montană.
– Solurile pseudorendzinice sunt caracteristice dealurilor subcarpatice interne,
formează complexe cu soluri silvestre brune.
Fondul forestier
Fondul forestier bogat, reprezentat prin păduri de foioase și conifere ce îmbracă
versa nții sud -vestici ai Munțil or Căpăț âna, ocupă c ea mai mare suprafață a comunei, 4.919 ha,
reprezentând aproape 58% din suprafața totală a comunei.
Pădurea de castani comestibili, extinsă pe 10 ha, acoperă partea terminală sud -vestică a
versantului Pietrei Polovragilor, până în apropierea mânăstirii. Formează un ecosistem
echilibrat, cu ex emplare multiseculare de castan, aflat în regim protectiv (rezervație științifică și
seminceră ).
Pădurea constituie un ecosistem complex, bine structurat, de mari dimensiuni și cu
caracter perma nent care asigură ameliorarea situațiilor climatice, frânează scurgerile de apă,
eroziunea solului și alunecările de teren; diminuează poluarea, ocrotește vânatul, protejează
agricultura, înfrumusețează peisajul și este un cadru favorabil pentru recreerea populației.
2.2.2 Resursele de muncă
Forța de muncă – este determinată de piramida pe vârsta populației, respectiv structura
pe grupe de vârsta a populației. În acest sens, interesează în mod deosebit grupele de vârstă: 0 –
15 ani, 16 -59 ani, 60 ani și peste, care stau la baza unor analize economice.
Struct ura demografică arată că populația din grupa de vârstă 19 -60 ani este majoritară,
iar raportul dintre dintre populația adultă (16 -60ani) și populația sub 16 ani și de peste 60 ani
este pozitiv ( vezi fig. nr. 2 ).
Conform datelor ultimului recensământ, populația activă a comunei Polovragi însuma
1,446 de pers oane (47. 4% din populalia totală), numărul populației ocupate era : 1,134 persoane,
din care salariați doar 364, iar numărul ș omeril or era de 338 persoane (23. 37% din populația
activă). Cea mai mare p arte a populaț iei ocupa te a comunei (77. 5%) era ocupată în agricultură,
în gospodă riile individuale, pondere care a cres cut în urmă torii ani, ca urmare a re ducerii sau
închiderii activităț ii altor angajatori din apropiere, ca de pildă S NLO (Societatea Nați onală a
Lignitului Oltenia) , carierele Alunu – Gorj și Berbeș ti – Vâlcea .
22
Un număr foarte mic (2 -4% din totalul populației active) este înregistrat ca reprezentând
întreprinzători particulari . O explicație plauzibilă a acestei realități ar fi faptul că, organizarea
juridică care identifică întreprinzătorul particular (persoana fizică autorizată, asociație familială,
societate comercială, etc) nu a prezentat până în prezent nici un avantaj pentru întreprinzătorul
din domeniul agriculturii și zootehniei . Dimpotrivă, din punct de vedere fiscal și managerial,
rămânerea în afara sistemului antreprenorial recunoscut și înregistrat la camerele de comerț,
industrie și agricultură, a prezentat o serie de avantaje fiscale și financiare pentru întreprinzătorii
din do meniile agriculturii și zootehniei : eludarea taxelor și a impozitelor altfel evidente în cazul
organizării pe baze comerciale, cheltuieli manageriale mai mici, datorate în principal de lipsa
evidenței contabile și a altor cheltuieli financiare (plăți cash și nu prin sistem bancar).
Introducerea unui sistem de impozitare similar Uniunii Europene pe de o parte, sistem
care necesită cel putin înregistrarea în Registrul Fermelor și “autorizarea producătorilor
agricoli”, cât și limitarea accesului la credite ba ncare și la fonduri nerambursabile doar pentru
întreprinzători particulari înregistrați ca atare, pe de altă parte, vor constitui factori de
conștientizare și de catalizare a necesității organizării pe baze comerciale a întreprinzătorilor
particulari din a gricultură și zootehnie. Recenta ordonanță 20/26.01.2006, privind acordarea de
facilități producătorilor agricoli și crescătorilor de animale în perioada de preaderare la U.E.,
susține prin acordarea de facilități, crearea și organizarea de ferme familiale comerciale.
De asemenea este de remarcat faptul că un număr foarte mic dintre subiecții chestionați
recunosc forța de muncă ca pe o resursă reală de dezvoltare. Acest lucru se datorează în opinia
noastra unei serii de factori cu efecte negative asupra dez voltării în general și a valorificării
forței de muncă în par ticular :
– fenomenul de îmbătrânire a populației rurale ;
– migrația către mediul urban ;
– emigrația către piețe europene de muncă a populației active.
Tradiția și conservatorismul, remarcabile în mediul rural, induc în cei mai mulți dintre
subiecții chestionați dorința de a dezvolta o afacere într -un domeniu «pe care îl cunosc ș i le
place ». Mobilitatea antreprenorială specifică societăților în tranziție este mai puțin evidentă în
mediul rural, und e cei mai mulți doresc să -și dezvolte afacerea existentă sau să înceapă o
afacere nouă tot într -un domeniu specific zonei (zootehnie, turism rural, agricultura) .
23
Aplicarea legii fondului funciar, respectiv constituirea proprietății private pentru foștii
proprietari sau pentru urmașii acestora a condus la apariția unui număr foarte mare de
gospodării individuale, exploatații privat -familiale cu suprafețe mici de teren dispersate, de
forme neregulate și dispuse din deal în vale în zonele colinare, grăbind as tfel distrugerea solului
prin eroziune. Astfel, s -a frânat procesul de producție, s -au triplat cheltuielile de exploatare și s –
a degradat solul. Ponderea gospodăriilor individuale de subzistență care asigură în principal
hrana (la produsele de bază) pentru familie și în secundar produse agricole pentru piață cu
dimensiuni cuprinse între 0.07 și 0. 40 ha teren arabil/locuitor este dominantă în toate localitățile
studiate, aceasta determinând și un nu măr redus de animale/locuitor (între 0.2 – 0.7 bovine /cap
de loc., 0.04 – 5.8 ovine, 0. 1-0.5 porcine și 2.5 -5.5 păsări ). Aceste gospodării nu sunt deloc de
neglijat în balanța necesarului de produse agricole, deoarece asigură necesarul de produse
agroalimentare de bază pentru mai mult de 70% din populația zonei.
Noii proprietari, lips iți de mijloace materiale, financiare și chiar de cunoștinte de
specialitate, renunță adesea la eleme ntele tehnologiilor raționale ( semințe de calitate,
îngrășăminte, substanțe pentru com baterea bolilor și dăunătorilor ), restaurând o agricultură de
subzistență, cu producții scăzute și de slabă calitate, munca lor desfășurându -se în condiții foarte
grele, cu mașini și utilaje rudimentare și cu rezultate scăzute și ineficiente. Riscul sărăciei crește
invers proporțional cu volumul teren ului agricol aflat în proprietate, iar pragul de la care acesta
se reduce semnificativ este de circa 2 hectare pe persoană adultă. În condițiile fărămițării
suprafețelor agricole din exploatațiile țărănești, nu se pot asigura sursele financiare pentru
dotare tehnică corespunzătoare și nu putem vorbi despre organizarea managementului
corespunzător cerințelor tehnologiilor moderne.
Capitalul – este de fapt un factor derivat al producției, care rezultă din interacțiunea
primilor și a cărui afirmare este legată de perioada în care echipamentele de producție au
dobândit o importanță tot mai mare pentru activitatea economică.
Mai puțin de 30% din săteni văd capitalul propriu ca pe o potențială resursă de
dezvoltare, expunerea la riscul financiar fiind relativ mică . Cei mai mulți sunt dispuși să
investească sume variind între € 5, 000 și € 10,000, dar cu perspectivă de recuperare a investiției
pe termen mediu și lung. În acest sens trebuie spus că, modelele de dezvoltare minimale pentru
atingerea zonei de competitivit ate, atât de necesare în perspectiva integrării în U.E., pentru
24
afaceri în zootehnie și turism rural de exemplu, necesită surse proprii (în natură sau cash) de
peste 15% din totalul pro iectului de investiții (EUR 100, 000).
Capitalul, ca resursă reală de de zvoltare, este estompat de celelate două resurse: pământ
și forță de muncă. De altfel lipsa lichiditaților pe care o acuză cei mai mulți intreprinzători
particulari din mediul rural este explicabilă prin :
• nivelul de trai scăzut ;
• plasarea capitalului în pământ, clădiri și eventual utilaje agricole ;
• achiziționarea/modernizarea locuinței, proprietate personală.
Atragerea de capital este de asemenea privită de cei mai mulți intreprinzători privați,
subiecți ai chestion arului, ca pe un subiect «tabu ». Un număr foarte restrâns a apelat în trecut la
credite bancare pentru dezvoltarea afacerii existente, cei mai mulți declarând ca au pornit
afacerea « de la zero » fără credite bancare sau au moștenit -o de la p ărinți, rude. Cu toate
acestea, lipsa resurselo r financiare este principalul obstacol care frânează procesul dezvoltării.
Asimilând capitalul cu dotarea tehnică a intreprinzătorilor, imaginea totală a acestei resurse
confirmă precaritatea acestui vector de dezvoltare.
Tabel 2.5 Gradul de tehnologizare al comunei Polovragi și al comunelor
din apropierea acesteia
Utilaje/1, 000
loc Polovragi Novaci Costești Tomșani Vaideeni Horezu Slătioara
Tractoare 3.51 2.73 4.01 2.38 5.14 5.43 4.71
Motocultoare 0.00 0.30 0.26 0.23 0.46 0.14 0.39
Motocositoare 2.61 2.42 0.26 0.23 0.70 1.17 0.58
Pluguri pentru
tractor 4.25 2.73 1.60 2.14 4.67 0.88 3.93
Pluguri cu
tracțiune
animală 18.64 24.29 12.83 10.26 17.77 1.76 15.72
Cultivatoare 0.00 0.30 4.01 0.23 0.93 0.00 0.39
Sursa: Primă riile comunale , anul 2015
Dotarea tehnică absolut necesară intreprinzătorilor din domeniul agriculturii și
zootehniei în zona ținta reflectă gradul scăzut de tehnologizare al acestui sector. Utilajele și
echipamentele sunt în proporție de peste 95% perimate, uzate fizic și moral și nu pot fi luate în
garanție de băncile comerciale î n cazul unor credite de investiț ie.
25
Dată fiind importanța economică a exploatațiilor agricole în general și a celor familiale în
particular, aceste a trebuie susținute prin facilități economice și oferte tehnice de ușurare a
muncii, de creștere a productivității de intensificare a producției cum ar fi:
accesul gospodarilor la un inventar agricol performant și ieftin (subvenționat);
asigurarea accesulu i la material biologic de înalta calitate;
un sistem de credit agricol mai ușor accesibil;
Nivelul de instruire al populației rezultat din statisticile comunei arată o diminuare a
gradului de instruire generală și specială a populației . Scade numărul și p roporția absolvenților
de învățământ secundar și superior concomitent cu reducerea sensibilă a numărului și proporției
absolvenților de învățământ primar și a numărului persoanelor care nu au absolvit nicio școală.
Pentru dezvoltarea localității, autoritățile locale au accesat fonduri prin programele de
finanțare. În comună s -au reabilitat școlile din cele două sate, Racovița și Polovragi. Prin
fonduri proprii s -au reabilitat primăria și căminul cultural. În localitate s -a construit și un centru
de informare turistică, unde se află și sediul Salvamont.
Din analiza structurii populației active ocupate pe principalele sectoare socio -economice
rezultă nivelul de modernitate a economiei.
Pentru ș omeri, Primăria comunei Polovragi a organizat diverse curs uri de calificare în
domeniile zootehni e, floricultura, apicultura ș.a .
2.3 Activitățile economice
Resursele existente la nivelul localității sunt:
– masa lemnoasă;
– agricultura (creșterea animalelor, cultura plantelor);
– potențialul turistic;
Urmare a diminuării exploatării masei lemnoase, a conservării rezervelor de grafit, a
desființării centrelor de achiziții pentru fructe, a nerentabilității creșterii animalelor, a lipsei unei
subvenționări reale a agriculturii, a nevalorificării potențialu lui turistic existent, se justifică
recesiunea economică.
Sectorul antreprenorial în mediul rural are o evoluție precară, acesta fiind oprimat de
microîntreprinderi ale căror domenii de activitate sunt reduse, activitatea economică principală
fiind comerțu l.
26
Comuna Polovragi este cunoscută ca centru etnografic și istoric. Din punct de vedere al
ocupațiilor tradiționale, Polovragiul este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creșterea
animalelor, artă populară tradițională (cusături – țesături, sculptură în lemn, cioplitură în lemn,
împletituri), exploatarea și prelucrarea lemnului. Creșterea ovinelor și bovinelor continuă să
reprezinte emblema locului. De asemenea trebuie remarcată poziția privilegiată din nordul
Olteniei unde există cea mai mare concentrare de mânăstiri din țară, majoritatea din ele aflându –
se în aproprierea Polovragiului.
2.3.1 Agricultura
Comuna Polovragi este o zon ă boga tă în resurse forestiere și materiale de construcții, cu
profi agricol dominant, propice creșterii animalelor (suprafețe importante de pășuni și fâ nețe).
Cultivarea căpșunilor este îndeletnicirea principală a locuitorilor din Polovragi .
Situația agriculturii în zonă poate fi sintetizată astfel:
terenurile arabile ocupă suprafețe relativ mici, în parcele fărâmițate ;
o cultură care a luat amploare în ultimii 10 de ani este cea a căpșunului, aceasta
nefiind pretențioasă la condițiile de sol. D acă în urmă cu câțiva ani erau foarte numeroase centre
de colectare, în prezent se practică, fie livrarea lor unor intermediari, fie deplasarea
producătorilor spre zonele de desfacere , cu producții de 10000 kg/ha.
livezile de pomi fructiferi ocupă in gener al suprafețe modeste, comparativ cu alte
regiuni subcarpatice. Se incearcă creșterea suprafețelor pomicole mai ales pe terenurile cu pantă
accentuată, ocupate în prezent de fânețe, întrucât livezile existente suferă un proces de
îmbătrânire, mai ales cele de pruni. Producția pomicolă este folosită local în fabricarea țuicii,
pentru producția de conserve și la vânzarea pe piața liberă din orașe pentru completarea
veniturilor modeste ale producătorilor ;
viile sunt plantate pe terenurile puțin productive și pe versanții însoriți. Se
folosesc soiurile autohtone și mai puțin soiul altoit, cu producții scăzute, nesemnificative la
suprafața cultivată. Nu putem vorbi despre comercializarea acestui produs ;
principala cultură de câ mp este porumbul . Culturile de porumb se mai practică și
pe terenurile de pe lângă casă, terenuri cu randament mai ridicat. Producțiile la hectar la cult ura
porumbului sunt de aprox. 2,500 – 3,042 kg / ha comparativ cu prod ucția pe țară (8,000 kg /ha) ;
27
grâul și celelalte păioase ocupau suprafețe mai întinse în trecut (în special ovazul
și grâul furajer – triticale). Odată cu creșterea costului lucrărilor agricole, s -au redus mult aceste
suprafețe. Producțiile obținute la grâu și secară în această zonă sunt de aprox. 2, 048 kg. / ha,
comparativ cu producția pe țară care se situ ează la valori cuprinse între 5,500 – 7,000 kg / ha ;
cartoful se cultivă pe suprafețe relativ întinse, nefiind prea pretențios la condițiile
pedoclimatice, producția medie în zon a țintă fiind de aproximativ 15, 000kg / ha ;
dintre leguminoase, o mare extindere a căpătat fasolea, cultivată fie separat, fie în
culturi intercalate (cu cartoful sau porumbul), cu producția medie de 1, 200kg/ha ;
culturile de legum e și zarzavaturi se practică pe terenurile de pe lângă case, mai
răspândite fiind: ceapa, usturoiul, ardeii, varza și roșiile, la aceste culturi agricultorii zonei
obținând producții de până la 23, 300kg/ha;
plantele furajere, lucerna, trifoiul, sfecla fur ajeră, s -au extins în ultima vreme ca
urmare a dorinței locuitorilor de a avea vite bune, cu un randament sporit de carne si lapte,
zootehnia fiind de altfel sectorul cel mai bine conturat în zona țintă, cu rase de taurine autohtone
(Balțata Românească, Br ună de Maramureș, și metiși cu Friza), cu producții de lapte însemnate
cantitativ între 15 și 18 litri /cap de vacă .
Producțiile medii mici, sub valorile medii pe țară, obținute la principalele culturi de
câmp sunt datorate în p rincipal următorilor factori :
– existența, în peste 80% din suprafața zonei țintă, a unor condiții climatice dificile,
determinate de temperaturi scăzute, precipitații multiple, altitudini de peste 550 m, al căror efect
este scurtarea considerabilă a sezonului de vegetație ;
– panta terenului, în multe zone aceasta depășind 20%, abruptă pentru lucrul cu utilajele
agricole, necesită utilizarea de mașini agricole costisitoare ;
– factorul limitativ al resursei pământ ( suprafețe mici dispersate, cu randamente scăzute
la utilajele din dotare, cu consum mare de energie fizică și mecanică) ;
– dotarea precară, rudimentală a gospoda riilor țărănești ( predomină în dotare căruțe) ;
– asigurarea resurselor financiare necesare producției agricole (lipsa fondurilor proprii ).
– mentalitatea gravată de o puternică reticență a agricultorilor față de fenomenul de
îndatorare, ceea ce îngreunează foarte mult, mai ales în condițiile de birocrati sm exagerat,
accesul la credite ;
– prețurile mari la inputuri (îngrășăminte, pesticide, semințe);
28
Tabel 2.6 Indicatori agricoli și zootehnici ai comunei Polovragi și ai comunelor
din apropierea acesteia
Indicatori Polovragi Novaci Măldăreș ti Costeș ti Tomș ani Vaideeni Horezu
Teren
agricol/loc 1.14 1.02 1.05 0.55 0.69 1.92 0.59
arabil/loc 0.34 0.15 0.40 0.18 0.23 0.07 0.08
pășune/fan
eață/loc. 0.77 0.85 0.56 0.29 0.32 1.70 0.46
livezi/vii/
loc. 0.03 0.02 0.09 0.08 0.13 0.15 0.06
Nr.bovine/
loc 0.45 0.28 0.50 0.56 0.63 0.77 0.26
Nr.ovine/
loc. 0.78 2.30 0.12 0.34 0.05 5.85 0.41
Nr.porcine
/loc. 0.47 0.47 0.40 0.48 0.52 0.42 0.19
Nr.păsă ri/
loc. 5.56 5.32 4.93 4.55 4.32 2.57 2.94
(arabil+pă
șune)/
nr.bovine 2.47 3.51 1.93 0.84 0.88 2.30 2.08
pășune/nr.
ovine 0.99 0.37 4.57 0.85 6.34 0.29 1.13
Sursa: Primă riile aparținătoare , 2017
Zona țintă este, cu preponderență, o zonă pre -montană și montană și este caracterizat ă
printr -un relief și o climă ( cu o temperatura medie anuală de 6°C) mai puțin favorabilă
agriculturii / zootehniei.
Analiza indicatorilor derivați din datele primare culese din teritoriu poate fi sintetizată
după cum urmează :
Comunele Polovragi, Costești, Tomșani și Măldărești dispun de teren arabil
(peste 30% din totalul terenului agricol), ceea ce creaza premisele dezvoltării limitate a
activităților agricole de tip vegetal . Totuș i, trebuie remarcat că, suprafaț a agricolă este
fragmentată într -o multitudine de parcele mici, sistem care crează dificultăți în realizarea
lucrărilor în regim mec anizat, fertilizarea corespunzătoare împotriva dăunătorilor, folosirea
amenajărilor pentru irigații, furajarea unor efective mari de animale, efectuarea unor investiții
pentru dotări sau întreținerea capacității productive a terenurilor.
29
Suprafața ocupată de fânețe și pășuni este relativ mare, raportată la totalul
suprafețelor de teren agricol (peste 50%), ceea ce crează premise favorabile pentru dezvoltarea
activităților de tip zootehnic (bovine, ovine, caprine) . Faptul că suprafețele destinate culturilor
vegetale, în special cereale, pentru producerea concentratelor, element de furajare absolut
necesar dezvoltării activităților zootehnice eficiente, sunt restrânse, face ca zootehnia să capete
valențe ecologice, lucru foarte puțin exploatat în prezent.
Suprafețele ocupate cu livezi/vii sunt evidente tot în comunele situate în zona
colinară (Costești, Tomșani), comune deja remarcate ca având și potențial pentru dezvoltarea de
activități agricole de tip vegetal .
Resursa «pământ » este determinantă pentru stabilirea dimensiunii economică a unei
exploatații agricole. Acesta este în esență expresia realizării celor mai ridicate venituri într -o
perioadă de timp, în confruntarea cu piața care, în condițiile unui nivel minim al costurilor,
asigură realizarea cel ui mai ridicat profit sau al unui n ivel maxim al valorii adăugate.
2.3.2 Industriile locale și meșteșugurile
Cei mai importanți angajatori locali, care permit obținerea unor venituri salariale
regulate, sunt: școala (33 salariați), primăria (14 salariați), mici unități comerciale (10 salariați),
pensiunile locale (9 salariați), serviciul public al primăriei (7 salariați), la care se adaugă 9
lucrători independenți autorizați și alții de mai mică importanță (cabinete medicale, oficiul
poștal, servicii financ iare etc.).
Comerțul se desfășoară prin diverși agenți economici cu capital privat sau cooperatist,
pe raza comunei funcționând peste 30 de agenți economici.
Cele mai importante dintre acestea își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii, a
materia lelor de construcții, prestări servicii : SC Bizicom SRL, SC Succes Nic Com SRL, SC
Happy SRL, SC Zexe SRL, SC Lanad Impex SRL, AF Pîrvu Dorin, SC Carlexim SRL, AF
Prințipu Ion, AF Popescu N. Constantin, PF Bușe Marian, AF Giurgiu Vasile, AF Turcă Elena,
Farmacia Florina, Fruct Alcool SRL, Diana Comn SRL, Mags Construct SRL, Ancorex Ind
SRL, Evrikasa Serv.
Argila, piatra, lemnul, metalele, fibrele animale și vegetale, pieile, etc, au fost folosite
foarte divers în decursul timpului, începând cu satisfacere a unor nevoi elementare. Cu timpul,
30
îmbinând utilul cu frumosul, locuitorii prin măiestria lor decorativă, au creat adevărate opere de
artă din aceste produse.
În satul Polovragi încă se mai găsesc câteva ateliere meșteșugărești, între care și cel de
prelucrare a lemnului practicat încă din cele mai vechi timpuri. În trecut lemnul se folosea în
mod deosebit în scopuri practice de către meseriașii lemnari și dulgheri.
Categoriile obiectelor de artă populară din lemn sunt mai multe și din acestea reținem
numeroase elemente de arhitectură de pe case, mobilierul locuințelor, obiecte de uz casnic,
obiecte de cult. Acestea din urmă îmbracă tot mai mult un aspect artistic. Astfel, la construcțiile
caselor, stâlpii de menținere a pridvoarelor sunt lucrați cu mu ltă măiestrie. Din mobilierul
locuințelor reținem aspectul ornamental al lăzilor pentru depozitarea difertelor obiecte (erau
numite în trecut lăzi de zestre).
Pentru agricultură funcționează pe lângă Primăria Polovragi un birou de consultanță
AGRICOLĂ, d in cadrul A.N.C.A., încadrat cu un inginer de specialitate.
. 2.3.3 Turismul
Așezarea are o valoare etnografică și folclorică deosebită, având o celebră formație
artistică de fluierași, rapsozi populari, soliști vocali, un grup vocal feminin, cântăreți din
instrumente populare vechi .
Importanța științifică (geologică, geomorfologică, botanică și forestieră) a întregii zone
carstice a determinat declararea acesteia ca arie protejată, inclusă înscrise în Legea nr. 5 / 2000;
Dispuse pe o dist anță de 3 km, cu aspect peisagistic de zona carstică cu chei săpate în
calcare, Cheile Oltețului sunt spectaculoase. La intrare, înconjurată de o pădure de castani cu
fructe comestibile, se află Mânăstirea Polovragi, ridicată în timpul domniei lui Matei Basarab
în anul 1643 , iar deasupra acesteia, pe un vârf de munte numit „Piatra Polovragilor ”, se înalță
Crucea lui Ursache , monument memorial ridicat în amintirea unui vătaf al plaiului Novacilor.
În versantul stâng, la o altitudine de 670 m, este săpată Peșter a Polovragi , cu galerii de o
lungime semnificativă, incomplet cercetată .
Peștera Polovragi (Peștera lui Pahomie), una dintre cele mai lungi din țară, cu o lungime
de 9200 m, este alcătuită din concrețiuni calcaroase denumite de localnici în diverse feluri : Jilțul
lui Zamolxe, Cuptorul dacic, etc. De altfel credința populară susține că "după înfrângerea
dacilor de către romani, zeul protector al acestora – Zamolxe, s -ar fi retras în peșteră plângând
31
soarta poporului său. Picurii din tavan nefiin d altceva decât lacrimile sale" . 4 Eroziunea a dus la
adâncirea albiei și formarea unui canion, unde prăbușirile, scurgerile din tavan și hornurile sunt
frecvente. Din galeria principală, electrificată circa 1 km, se desprind trei sectoare, mai
important fiind cel din dreapta, numit și “Culoarul Liliecilor” . Este singurul obiectiv turistic
care generează venituri directe.
Monumente cultural – istorice
Comuna Polovragi are o serie de obiective cu valoare istorică și culturală de interes
național cuprinse în lista aprobată prin Ordinul nr. 2314/2001 al Ministrului Culturii și Cultelor.
Pe teritoriul comunei sunt menționate un număr de 8 obiective și anume :
Cetatea Dacică – aflată pe platoul Pietrei Polovragiului, este înconjura tă din trei
părți de abrupturi greu accesibile, a servit ca loc d e refugiu pentru un trib dacic
din sec. II -I î. Hr . Legenda spune că exista un tunel care făca legătura între cetate
și peștera aflată în apropierea mănăstirii , iar Zamolxis intra și ieșea pe aici din
locuința lui secretă din inima muntelui . Se mai zvonește că pe aici dispăreau
dacii din cetatea asediată și apăreau în alta parte, băgând spaima în romani ;
Mânăstirea Polovragi – monument istoric și de cu ltură cu o vechime de mai bine
de 500 de ani . Biserica mănăstirii, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” , a
fost atestată documentar într -un hristov emis de Matei Basarab abia în anul 1648.
A fost rezidită în 1643 -1647 și restaurată în perioada 1690 -1693 din i nitiativa
domni torului Constantin Brâncoveanu. Este înconjurată de un ansamblu de
construcții (chili, trapeză etc.) formând o puternică cetate de apărare, în care se
poate pătrunde doar prin poarta masivă, de pe latura sudică. P osedă o importantă
colecție de icoane pe sticlă și lemn (peste 650 exemplare), datând din sec. XVIII
– XIX, precum și o bibliotecă valoroasă, cu peste 3000 volume ;
Bolnița “Sf. Nicolae” , sat Polovragi, 1732, zidită în stil bizantin . Se poate ajunge
printr -o deschidere în zidul de incintă a Mănăstirii Polovragi ;
Stare ția, sat Polovragi, sec. XVII – XVIII ;
Turn clopotniță , sat Polovragi, 1648;
Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, sat Polovragi, ctitorită în anul 1806;
4Al. V lahuță, România Pitorească, 1901
32
Crucea lui Ursache , 1808, domină platoul calcaros, fiind vizibilă din s atul
Polovragi; este cioplită în piatră dură, fiind o mărturie a existenței Căpitanului de
plai Ursache, care a străjuit pe aceste locuri la sfârșitul sec XVIII și începutul sec
XIX. Crucea marchează și amplasamentul complexului dacic, construit în
perioad a Burebista. Locul reprezintă un ideal punct de belvedere asupra
depresiunii subcarpatice și a împrejurimilor .
Din verificările făcute la fața locului s -au constatat următoarele:
– Mânăstirea Polovragi, inclusă atât în Legea nr.5/2000 ca monument și ansamb lu de
arhitectură cât și în Lista monumentelor istorice, are un program pentru conservare cât și pentru
punerea în valoare a componentelor ansamblului mânăstiresc : este necesar să se obțină avizele
legale pentru toate lucrările propuse atât în zona de protecție și în incinta mânăstirii.
– Așezarea dacică fortificată este bine delimitată însă cercetările arheologice de
specialitate au fost întrerupte cu mult timp în urmă fără a mai fi reluate iar săpăturile nu sunt
protejate, fiind expuse intervențiilor oamenilor dar și a distrugerilor naturale.
– Crucea lui Ursache este identificată și împreună cu Cetatea dacică constituie un punct
de atracție deosebit, nepus în valoare.
– Biserica de lemn “Sf. Nicolae” din satul Polovragi este identificată dar se află într-o
stare avansată de degradare.
Elemente de patrimoniu etno -cultural
Polovragi este centru etnofolcloric, cu tradiții legate de păstorit și transhumanță,
renumit pentru:
portul popular ciobănesc cu influențe din zona Mă rginimii Sibiului,
arhitectură tradițională – case vechi de lemn cu pridvor, specifice zonei
etnografice "Oltenia de sub Munte";
cusături și țesături artistice (săculeț i, desăgi), meșteș uguri cu o ra spândire
din ce în ce mai redusă ;
prelucrarea artistică a lemnului – instrumente muzicale, obiecte de uz
gospodăresc: lă zi, coșuri, furci de tors lâna ;
prelucrarea lânii – obiecte de îmbrăcăminte, pături.
33
Evenimente locale
Sărbătorile tradiționale locale constituie un prilej de relaxare, de întâlnire a sătenilor , de
stabilirea de contacte umane între localnici și oaspeț i, între cei plecati la oraș și cei rămaș i în
sat, între reprezentanții administrației locale și diverse personalități invitate.
Sărbatoarea de “Sf. Ilie ” (bâlci) sau "Nedeia de la Polovragi" este poate cea mai
cunoscută manifestare populară din Subcarpații Olteniei , organizat între 14 și 2 0 iulie în spațiul
amenajat din vatra satului. Este un eveniment deosebit pentru viața social – econom ică și
culturală a localității ce a deve nit de foarte multi ani o tradiț ie a zonei, care atrage formaț ii
artistice, rapsozi populari, turiști și societăți comerciale din toată zona de nord a Olteniei.
Reunește reprezentanți ai meșterilor populari și ai formațiilor folclorice nu doar din
județele Gorj și Vâlcea, dar și din alte regiuni etnografice ale României. Se desfășoară parada
portului, cântecului și dansului păstoresc, iar ansambluri folclorice cu specific păstoresc vin să –
și dea concursul pentru menținerea tradiției . Debutează cu un târg de vite, iar în ultimele 3 zile
au loc manifestări folclorice de amploare și se comercializează mărfuri generale.
Zilele Culturii polovrăgene (in memoriam Artur Bădița, poet local) – în lunile martie și
aprilie ale fiecărui an este comemorat poe tul Artur Bădița și în același timp toată creația
modernă și contemporană l ocală, populară și cultă.
Ziua Căpșunului, sărbătorită deja de mulți ani, tind e să devină o tradiție, cultivarea
căpșunilor fiind o îndeletnicire veche a locuitorilor din Polovragi.
Baluri și spectacole cu ocazia sărbătorilor de Paște – au loc manifest ări cultural teatrale
(sub regia și scenariul actorilor locali), dansuri populare (prezentate de ansamblul folcloric
“Cheile Oltețului ” și elevi ai școlii Generale Polovragi, care prezintă suite din Gorj, Făgăraș,
Oaș și alte zone etno -folclorice ale țării) și manifestări tradiționale (puse în scenă de ansamblul
folcloric “ Cheile Olteț ului” ce aduc la lumină cântecul de fluier și cântecul vocal al păstporilor
și băcițelor).
Colinde, datini și obiceiuri de iarnă – între 24 Decembrie și 6 Ianuarie au loc tradiții
locale, precum : colinde -cântări, capra, ursul, buhaiul, plugușorul, spectaco le în aer liber și pe
scena Căminului Cultural Polovragi.
34
Evaluarea ofertei actuale
Conform unui studiu realizat de Consiliul Județean Gorj pentru valorificarea
potențialului turistic, zona are potențial turistic de nivel European, iar integrarea turistică este
regională.
Domeniul schiabil amenajabil din zona alpină (Sud-Vestul Vf. Negova nu, Piciorul
Negovanului) este favorabil pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă, cu grosimea stratului de
zăpadă în medie de 40 cm și menținerea acestuia peste 150 zile/an.
Ca și t rasee turistice montane , sunt :
– Polovragi – Curmătura Oltețului , triunghi albastru. Traseu neatractiv pentru turismul
pedestru datorită lungimii foarte mari, dar excelent pentru cicloturism/mtbike, enduro, ATV,
4×4 cu legătură către Voineasa, Sebeș, Petroșani, Rânca;
– Mânăstirea Polovragi – Crucea lui Ursache – Poieni le de Sus , cetățile dacice/Oborul
Jidovilor –Luncile Oltețului, punct roșu, traseu insuficient promovat și nevalorificat de către
localnici în oferta turistică;
– Mânăstirea Polovragi – canionul de nisip – fenomenul carstic Sura , traseu nemarcat
insuficien t promovat și nevalorificat de către localnici în oferta turistică.
Numărul turiștilor care vizitează Comuna Polovra gi depășește 25, 000 persoane an ual, la
care se adaugă turiștii aflați în tranz it, care nu sunt înregistrați.
Capacitățile de cazare și serviciile sunt limitate, dispunând de pensiuni turistice de mici
capacitate, de sub 30 de locuri de cazare . Pe întreg teritoriul comunei, există patru structuri de
cazare (pensiuni turistice de 2 și 3 margarete), însumând 62 locu ri de cazare
Pensiunea Cheile Oltețului (3margarete) – pune la dispoziția turiștilor 40 locuri de
cazare cu numeroase dotări și facilitate de petrecere a timpului liber. Locurile sunt
distribuite în 15 camere (10 duble și 5 apartamente de maxim 4 persoane) .
Pensiunea Miraj (2 margarete) – dispune de 10 locuri de cazare pentru clienți, în 5
camere duble, dotate cu televizor, telefon, garderobă.
Pensiunea Casa Mihăescu (2 margarete) – are o capacitate de 8 locuri în 4 camere
duble, dotate cu grup sanitar, televizor, frigider și telefon în fiecare camera, precum și
alte facilitate de petrecere a timpului liber.
Pensiunea Dumitrescu (2 margarete) – pune la dispoziția turi știlor 2 camere duble dotate
cu grup sanitar.
35
În apropierea Mă năstirii Polovragi se află teren pentru amplasat corturi , iar alte
posibilități de cazare sunt la chiliile Mănăstirii Polovragi (aproximativ 10 locuri) .
Alți doi agenți economici sunt înregistra ți ca și tip de activitate CAEN, la capitolul “ Alte
unități de preparare a hranei ” și “ Baruri ”. Așadar, alături de cele patru pensiuni care desfășoară
activități turistice, numărul total al agenților economic i ce activează în domeniul turismului se
ridică la 5, un număr insufi cient pentru dezvoltarea acestui sector.
Raportul dintre numărul locurilor de cazare și cel al locurilor la masă (aproximativ 50
locuri la mese) este de 0.8, astfel că serviciile de alimentație publică sunt slab reprezenta nte și
nu satisfac în totalitate nevoile turiștilor.
2.3.4 Infrastructură rurală
Păstrare patrimoniului etno -cultural trebuie să reprezinte, alături de infrastructură și
utilități, obiectivul principal al strategiei de dezvoltare a localității.
Accesul în localitate se face foarte ușor fiind străbătut ă de DN 67 (Târgu Jiu -Râmnicu
Vâlcea) la sud și de drumul județean 665 desprins din DN 67 pe traseul Horezu -Vaideeni –
Polovragi -Novaci -Bumbești Jiu.
Prin localitate trece un drum național (DN 67), un drum județean (DJ 665) și 5 drumuri
comunale: DC 22, DC 22A, DC 22B, DC 22C, DC 22D, DC (spre Pasul Curmatura Oltețului).
Comuna Polovragi se află la o distanță de: 24 km de Horezu, 55 km de Târgu Jiu, 68
km de Râmnicu Vâlcea, 102 km de Curtea de Argeș, 112 km de Craiova, 124 km de Pitești, 164
km de Sibiu, 233 km de Brașov, 234 km de București.
Infrastructura rutieră este precară, calitatea drumurilor este slabă (inadecvate și prost
întreținute) , cu toate acestea evoluția principalilor indicatori de ansamblu prezintă o ușoară
creștere față de anii anteriori.
Nu există transport f eroviar, cea mai apropiată gară fiind cea din Horezu .
Distanța între oraș/sat reședință ș i municipiul reședința de ju deț este de 53 km , iar între
oraș/sat reședință și cel mai apropiat oraș: Novaci este de 15 km .
Este conectat la sisteme de transport public interurban . Cursele de călători ce asigură
legături directe cu municiiile: București, Pitești, Rm. Vâlcea, Sibiu, C raiova, Tg. Jiu, Petroșani,
Hunedoara, Deva, Timișoara, Alba Iulia, Cluj.
36
În domeniul apă/apă uzată, cu referire la canalizare și alimentare cu apă , infrastructura
este slab dezvoltată și neconformă cu standardele europene. Rețeaua de alimentare cu apă
potabilă în mediul rural este foarte puțin extinsă, apa curentă fiind o reală problemă nu numai
pentru factorul de confort al comunității, dar în special pentru securitatea sănătății.
De asemenea, și l a capitolul informare, cercetare și inovare în tehnologie, infrastructura
este slab dezvoltată.
Toate comuna este conectată la Sistemul Energetic Național (SC Electrica), prin Linii
Electrice Aeriene ( LEA) de joasă și medie tensiune.
Cheltuielile materia le privind îmbunătățirea iluminatului public au fost destinate
realizării unor investiții la nivelul întregii comune. În anul 2007 s -au instalat cca 100 de corpuri
de iluminat (becuri, lămpi stradale) și de asemenea, au fost înlocuite lămpile stradale de 2 50 W
cu lămpi stradale economice. Astfel, toate zonele comunei beneficiază de iluminat public
corespunzător.
Telecomunicații: comuna dispune de telefonie fixă pe cablu optic, este racordată la
centrala telefonică digitală cu o capacitate de 500 posturi tel efonice, cu posibi litate de extindere
până la 1, 000 abonați și 3 servicii pentru telefonie mobilă GSM.
Infrastructură (drumuri, comunicații, transporturi etc) este una deficitară. Serviciile
oferite populației și inclusiv turiștilor sosiți în localitate se situează la un nivel nesatisfăcător, în
raport cu cerințele actuale și raportat la serviciile din țările vecine, membre ale Uniunii
Europene , potențiale concurente în domeniul tur istic și nu numai.
2.4 Veniturile și cheltuielile comunei Polovragi
Conform principiului autonomiei locale , unității administrativ teritoriale Polovragi îi
revin resurse proprii, pe care le gestionează în conformitate cu atribuțiile ce îi revin conform
legii.
La baza evoluției încasărilor și plăților realizate stă bugetul de venituri și cheltuieli.
Bugetul, în acțiunea Legii finanțelor publice reprezintă ,, documentul prin care sunt prevă zute și
aprobate în fiecare an veniturile și cheltuie lile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcție de
sistemul de finanțare a instituțiilor publice ”.5
5 Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, publicata in MO nr. 597/2002
37
Stabilirea veniturilor și cheltuielilor consemnate în buget se face după gradul de
subordonare a instituției respective, dar și de specificul acesteia.
Analiza situației bugetului local al comunei Polovragi, incluzând veniturile și
cheltuielile pe anul 2016, este prezentată în situația structurată de mai jos:
Tabel 2.7 Situația bugetului local al comunei Polovragi , Județul Gorj în anul 2016
VENITURI TOTALE 7,556, 907 (lei)
Venituri Proprii Total 2,233, 935
Cote defalcate din impozitul pe venit 315,501
Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit
pentru echilibrarea bugetelor locale 695,350
Sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul
județelor 0
Sume defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul
comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarel or și municipiului București 1,599, 867
Sume defalcate din TVA pentru drumuri 53,000
Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale 577,000
Sume defalcate din TVA pentru finanțarea Programului de dezvoltare a
infrastructurii 0
Sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanțarea învățământului
particular sau confesional acreditat 0
Subvenții 3,079, 400
Sume primite de la UE / alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțării 0
Sume primite de la UE / alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțării
aferente cadrului financiar 2014 -2020 0
Alte venituri 13,705
CHELTUIELI TOTALE 8,033, 014
Cheltuieli de personal 2,348, 766
Bunuri și servicii 1,074, 603
Dobânzi 0
Subvenții 0
38
Transferuri între unități ale administrației publice 0
Alte transferuri 0
Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile 0
Asistență socială 275,126
Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar
2014 -2020 0
Alte cheltuieli 85,000
Cheltuieli de capital 4,249, 519
Operațiuni financiare 0
Plăți efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent 0
Servicii publice generale 1,127, 432
Apărare, ordine publică 99,058
Învățământ 1,339, 860
Sănătate 37,394
Cultură, recreere și religie 132,174
Asigurări și asistență socială 452,141
Locuințe, servicii și dezvoltare publică 659,126
Protecția mediului 596,692
Combustibili și energie 0
Transporturi 3,589, 137
Alte cheltuieli 0
Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Direcția pentr u Politici
Fiscale și Bugetare L ocale
În anul 2016, veniturile comunei Polovragi au fost în valoare de 7,556, 907 lei , din care
impozite le, taxe le și vărsăminte le de venituri cuvenite de la agenți economici și instituții
publice , au însemnat 2,233, 935 lei . Impozitul pe proprietate este cel mai important agent
aducător de venituri și se referă la impozitele pe clădiri, terenuri și autovehicule, prelevate de la
persoanele fizice sau juridice.
De asemenea veniturile din amenzi, din recuperarea cheltuielilor de judecată și
despăgubire, din valorificarea legală a bunurilor confiscate, din concesionări și din închirieri au
avut un aport important la buget.
39
La bugetul comunei Polovragi s-au acordat sume defalcate din două categorii de venituri
ale bugetului de sta t pentru finanțarea unor cheltuieli publice și pentru echilibrarea bugetelor.
Sume defalcate din taxa pe valoare adăugată sunt destinate pentru : finanțarea
cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor (cheltuieli pentru personal, burse
pentru elevi), finanțarea dumurilor comunale, centre locale de consultant agricolă,
susținerea sistemului de protecție a copilului, retehnologizarea, modernizarea și
modernizarea sistemului de producere și distribuire a energiei termice.
Sume defalcate din impozitul pe venit se alocă bugetului local pentru: protecție socială
(ajutoare pentru încălzirea locuințelor cu lemne, cărbune și combustibil petrolier,
subvenționarea persoanelor cu handicap, subvenționarea sistemului de protecție a
copilului), cultură și culte (cum este ansamblul folcloric “Cheile Oltețului ”), sume
pentru echilibrarea bugetelor locale.
Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sunt a cordate pentru finanțarea
unor responsabilitați transferate autoritaților administrației publice locale, precum și pentru
echilibrarea bugetelor local, sume ce sunt stabilite anual prin legea bugetului de stat.
Veniturile cele mai mari din Comuna Polovragi în anul 2016 au venit din subvenții le
primite de la bugetul de stat în valoare de 3,079, 400 lei, în vedere a finanțării unor programe de
dezvoltare sau sociale. La capitolul sume primite de la Uniunea Europeană sau de la alți
donator i în contul plăților efectuate și prefinanțării, aceasta nu a înregistrat nicio valoare.
Cheltuielile comunei Polovragi au înregistrat valori de 8,033, 014 lei în anul 2016.
Acestea exprimă relațiile economico -sociale în formă bănească dintre stat și persoanele fizice și
juridice cu ocazia utilizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii funcțiilor
acestuia. Aceste cheltuieli se referă l a diverse plăți pentru real izarea obiectivelor conform
politicii statului (servicii publice generale, acțiuni socio -culturale etc.).
După clasificarea economică, cheltuielile din bugetul local, se impart în: cheltuieli
curente (cheltuieli de personal, cheltuieli material e și de serv icii și alte cheltuieli) și cheltuieli de
capital.
Cele mai mari cheltuieli ale comunei Polovragi sunt înregistrate în cadrul cheltuielilor de
capital ( 4,249, 519 lei), formate din investițiile autorităților administrației publice.
Cheltuieli în valoare de 3,589, 137 lei s -au consemnat în anul 2016 pentru transporturi,
pentru întreținerea și modernizarea drumurilor și podurilor, transportului în comun, străzilor.
40
De asemenea, o sumă importantă (2.348.766 lei) s -a cheltuit cu personalul (salariile
personalul ui, asigurări sociale, contribuțiile angajatorilor pentru asigurările sociale, asigurări de
șomaj, asigurări sociale de sănătate, accidente de muncă și boli profesionale, alte cheltuieli
privind asigurări și protecția socială, indemnizații de delegare, det așare).
Necesitatea educației și pregătirii profesionale este resimțită de către fiecare membru al
societății și se satisfice pe calea învățământului. În bugetul Ministerului Educației, Cercetării și
Tineretului, din sumele prevăzute la alineatul "Finanțar ea cheltuielilor de capital ale unităților
de învățământ preuniversitar" la capitolul "Învățământ", suma de 1,339, 860 lei se utilizează
pentru: Școala generală nr. 1 comuna Polovragi, județul Gorj, 160 mii lei; Grădinița Polovragi,
comuna Polovragi, județul Gorj, 90 mii lei; Școala nr. 2 Rudari, comuna Polovragi, județul
Gorj.
Beneficiarii învățământului sunt, în primul rând copiii și tinerii, în al doilea rând
interprinderile și instituțiile în care absolvenții își vor desfășura activitatea, iar în al treilea rând
societatea în ansamblul ei.
Raportul dintre veniturile și cheltuielile c omunei arată un deficit de 476, 107 lei, ceea ce
înseamnă că î n anul 2016, comuna Polovragi a avut cheltuieli mai mari decăt venituri.
CAPITOLUL III
STRATEGIA DEZVOLTĂRII ECONOMICO -SOCIALE PE
TERMEN LUNG ȘI MEDIU A COMUNEI POLOVRAGI, JUDEȚUL
GORJ
Comuna Polovragi trebuie să fie o comunitate dinamică din punct de vedere economic și
cultural, să constituie un loc de viață prosper pentru locuitorii săi și un loc atractiv pentru cei
care o vizitează.
Dezvoltarea unei așezări rurale este determinată semnificativ de sch imbările care se
produc în structura economiei locale, în structura populației și în cultura comunitară. Totodată,
dezvoltarea comunității trebuie să țină cont de caracterul limitat al resurselor (de capital uman,
natural și financiar) ce împiedică o autor itate publică să gestioneze toate problemele
comunității, precum și de alocarea echilibrată a acestora.
41
Autoritatea publică trebuie să evalueze permanent oportunitatea realizării unei investiții,
nu numai în raport cu resursele sale financiare prezente, dar și cu cele viitoare, precum și cu
opțiunile populației, astfel încât această autoritate să încurajeze responsabilitatea comunitară și
individuală, precum și parteneriatul în realizarea unui proiect de dezvoltare locală.
3.1 Proiecte aflate în derulare în comuna Polovragi , Județul Gorj
O serie de proiecte de formare și reconversie profesională au fost deja realizate în
comuna Polovragi, cu ajutorul autorităților locale și a Agenției județene pentru ocuparea forței
de muncă Gorj sau cu ONG -uri specializa te din diverse centre ale țării.
S-au realizat studii și strategii de dezvoltare atât exclusiv comunei Polovragi (cum ar fi
“Evaluarea potențialului de dezvoltare economică a localității” , realizată de Fundația Parteneri
pentru Dezvoltare Locală), spațiului mai vast al Olteniei de sub Munte (Asociația Oltenia de sub
Munte), dar și proiecte de dezvoltare a turismului, prin intermediul unor programe de finanțare
naționale sau europene, cum ar fi Asociația Amicii Salvamont, Centru Ecomediu din Târgul -Jiu
care s -a ocupat de Zona ecoturistică Polovragi, proiect finanțat prin programul PHARE (2001 –
2004), component ACCES 4.2.
"Modernizarea circuitului de vizitare Peștera Polovragi" (2012)
Valoarea totală a obiectivului de investiție a fost 3.676.170 lei, m ajoritatea banilor fiind
alocați de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
Acestea a vizat: amenajarea unei platforme de parcare în poiana din fața mănăstirii, la
circa 1,3 km de obiectiv; realizarea unei construcții pentru grupuri sanitare situată între parcare
și drum; amenajarea zonei de intrare în peșteră pe două niveluri; amenajarea unor scări din
grătare metalice, dotate cu balustrade de protecție pe ambele laturi; scări de zidărie de piatră;
platforme de regrupare din zidărie; trotuar metalic suspendat din oțel inox pe suporți metalici și
instalații electrice.
Două investiții începute anul acesta și care se apropie de final sunt :
Modernizarea unor drumuri sătești din Polovragi – pe o distanță de 6 kilometri s-a
urmărit îmbunătățirea condițiilor de circulație pentru toți locuitorii comunei .
Valoarea investiției se ridică la suma de 6.028.937 lei, iar finanțarea a fost obținută prin
Programul Național de Dezvoltare Locală – P.N.D.L. .
42
Extinderea Re țelei de Canalizare Menajeră în satul Polovragi , în valoare de 614.780 lei,
tot prin cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală.
Lucră rile sunt compuse din două rețele de canalizare menajeră care asigură colectarea
apelor uzate și transportul acestora în sistem gravita țional. Lungimea rețelei este de 2039 m.
La școala gimnazială din centrul comunei Polovragi, unde învață peste 300 de elevi,
Guvernul României finanțează un proiect pilot numit “Masă caldă pentru elevi ”, reducând
astfel absenteismul între elevi. Mulți dintre ei provin din familii sărmane, iar mâncarea primită
la școală este poate singura masă din acea zi. Meniul, în valoare de 7 lei, este diversificat.
În acest proiect pilot sunt cuprinse 50 de școli din întreaga țară – adică peste 20, 000 de
elevi. Guvernul a alocat 1,4 milioane de lei, dar primăriile pot majora bugetul pentru masa
caldă.
În luna mai a acestui an, s -au aprobat 3 proiecte în valoare de 2,5 milioane de euro , iar
investițiile vor începe î n acest an :
Construirea unei grădinițe cu program prelungit;
O aducțiune cu apă în satul de rudari ;
Rețea de canalizare în satul Racovița.
Sursa de finanțare: PNDR 2014 – 2020 Măsura 7.2 : Invest iții în crearea și modernizarea
infrastructurii de bază la scară mica.
3.2 Proiecte propuse pentru dezvoltarea comunei Pol ovragi , Județul Gorj
Autoritățile din Polovragi așteaptă finanțarea unor proiecte importante pentru localitate
pe măsura 7.2 . Este vorba despre :
– Realizarea unui C omplex Sportiv ce va avea în componența sa un teren de baschet,
unul de volei și unul de tenis ;
– Construirea unei grădinițe cu program prelungit ;
– Construirea unui centru pentru conservarea căpșunilor .
Polovragiul are proiecte și la Compania Națională de Investiții :
– Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social – Subprogramul
“lucrări în primă urgență” – Modernizarea sistemului de iluminat public în comuna Polovragi,
satele Polovragi și Racoviță prin instalarea unor lămpi cu led;
– Realizarea unui Centru Meșteșugăresc și tradiții pol ovrăgene;
43
De asemenea, sunt în plan și modernizarea unor drumuri de expl oatație agricolă, dotarea
căminului cultural și refacerea bisericii din lemn Sfântul Nicolae.
Obiective de dezvoltare a comunei Polovragi pe termen lung :
Crearea unui centru pentru colectare a, prelucrare a și valorificare a la standarde europene
a produselor agro -zootehnice (lapte, castane, fructe de pădure, căpșuni, legume, fructe,
miere de albine etc.) ;
Executarea unei rețele de transport pe cablu, în zonele Poiana Mânăstirii – Crucea lui
Ursache – Luncile Oltețului;
Crearea unei infrastructuri potrivite transportului local al persoanelor folosind bici cleta
și derivate ale acesteia (piste betonate asfaltate special, crearea unui s toc de biciclete
care să poată fi închiriate, locuri de parcare corespunzătoare în locurile aglomerate) ;
Organizarea pe dealurile apropiate a unor trasee de mountainbike, trasee de turism
ecvestru și pedestru ;
Construirea unor sisteme modulare de canalizar e și epurare bio -bacteriologică;
Structurarea producătorilor agricoli în asociații profesionale în diferite domenii de
activitate ;
Crearea unui program de valorificare a arhitecturii tradiționale prin motivarea
proprietarilor în păstrarea, reabilitarea și integrarea în circuitul touristic rural a caselor
țărănești;
Conservarea obiectivelor de interes architectonic șiI amenajarea Muzeului Satului
Polovr ăgean ;
Readucerea în prim plan a vechilor meșteșuguri tradiționale: împletituri, sculptură, lemn
artizanal;
Construirea de utilități sanitare pentru bătrâni, pentru oameni cu dizabilități, a unui
centru de investigații medicale în ambulatoriu ;
Protejarea și administrarea ariilor naturale protejate ;
Crearea unui sistem inf ormatic la nivel local pentru un management informatizatm
realizarea unei arhive electronice și promovarea zonei.
44
3.3 Punctele forte si slabe, oportunități și amenințări ale comunei Polovragi ,
Județul Gorj (Analiza SWOT)
Am realizat analiza SWOT pentru cele mai importante 7 aspecte ale comunei Polovragi :
așezarea geografică, demografie, locuințe și terenuri, dezvoltare economică, utilități, servicii
publice și mediul natural și construit:
Tabel 3 .8 Analiza SWOT a comunei Polovragi
Puncte tari Puncte sla be
Așezare geografică
– Poziția geografică favorabilă, la
contactul Depresiunii subcarpatice a Olteniei
cu Munții Parâng -Căpățânii ;
– Relief cu potențial turistic,
numeroase obiective de atracție turistică, cu
identitate arhitecturală și obiceiuri
tradiționale valoroase ; Așezare geografică
– Insufic ienta punere în valoare a
potenț ialului turistic , lipsa promovării ;
Demografie
-Natalitate a populației în scădere, rata
mortalității s -a menținut la o valoare
constantă ;
– Forță de muncă calificată în
industria extractivă, prelucrarea lemnului,
pietrei ; Demografie
– Accentuarea emigrației, deficitul
demografic natural;
– Tendința de îmbătrânire a populației ;
– Insuficient personal calificat ;
Locuințe și terenuri
– Preț relativ scăzut al unităților de
locuit;
– Preț relativ scăzut al terenului;
– Suprafața verde / locuitor peste
media pe țară;
– Grad foarte mic de poluare;
– Diversitate ambientală montană și
submontană (relief, apă, zonă carstică, floră,
faună) ;
– Terenuri și zone favorabile cultivării
unor anumite culturi : căpșuni, pomi
fructiferi; Locuințe și terenuri
– Piața imobiliar ă lipsită de dinamism;
– Infrastructura slab dezvoltată;
Dezvoltare economică
– Forță de muncă disponibilă;
– Dezvoltarea în ultimii ani a
sectorului serviciilor și comerțului; Dezvoltare economică
– Precaritatea economiei locale, reîntoarsă
la practicile agricole tradiționale slab dezvoltate;
– Mecanisme, capacități și fonduri publice
insuficiente de susținere a economiei local e;
45
– Infrastructură de afaceri nedezvoltată ;
– Scăderea producției agricole și tendința
de simplificare a culturilor;
Utilități
– Poziția localității, cu acces la DN 67,
importantă cale rutieră de transport;
– Neexistența de zone ne conectate la
Sistemul Energetic Național;
– Funcționarea rețelei telefonice fixe
pe cablu optic și 3 servicii de telefonie
mobilă; Utilități
– Infrastructura rutieră slab dezvoltată;
– Circulația dificilă în zona montană din
cauza stării proaste a căilor de acces
(infrastruct ură precară, gropi, indicatoare lipsă) ;
– Inexistența racordurilor gospodărești la
instalația centrală de canalizare;
– Neracordarea tuturor cetățenilor la
rețeua electrică principală publică;
– Depozite de deșeuri necontrolate;
– Lipsa stației de epurare;
– Unități de cazare turistică insuficiente ;
Servicii publice (învățământ,
sănătate, cultură etc)
– Asigurarea de locuri în școli;
– Dotări și modernizări realizate prin
subven ții de la stat ;
Servicii publice (învățământ, sănătate,
cultură etc)
– Finanțare insuficientă a sistemului de
sănătate;
– Abilități insuficiente de căutare a
surselor de finanțare și de management;
– Lipsa mijloacelor de informare a
populației;
– Arealul/poten țialul cultural insuficient
valorificat;
– Neincluderea în activit ăți turistice a
tradițiilor locale și folclorului ;
Mediu natural și construit
– Forme de relief variate, local
spectaculoase (Mănăstirea Polovragi, Cheile
Oltețului, Peștera Polovragi) ;
– Peisaje natural diverse și atractive,
etajate de la peisajul agro-rural al
depresiunii;
– Ospitalitatea locuitorilor și tradițiile
încă vii;
– Posibilitatea practicării unor forme
de turism specifice;
– Existența monumentelor istorice;
– Prelucrarea lemnului, materiale de
construcții ;
Mediu natural și construit
– Starea nesatisfăcătoare a monumentelor
istorice;
– Lipsa controlului specializat al stării
mediului;
– Serviciile turistice oferite sunt slab
dezvoltate, foarte puțin diversificate și sub
standardele naționale;
– Inexistența unui plan coerent de
promovare a localității;
– Insuficiența unei baze tehnico -materiale
specifice turistismului;
– Lipsa unor nuclee de
consiliere/informare la nivel local/zonal privind
oportunitățile pentru aspectele legate de
domeniul agrico l (subvenții, programe de
dezvoltare rurală, etc.) ;
46
Oportunități Amenin țări
Demografie
– Existența unui excedent de forță de
muncă;
– Revitalizarea demografică,
economică și edilitară a comunei prin
revenirea tinerilor plecați la muncă peste
hotare. Demografie
– Migrația forței de muncă ;
– Îmbătrânirea populației ;
Locuințe și terenuri
– Implementarea politicilor de
construcție de locuințe;
– Dezvoltarea pieței proprietății
imobiliare;
– Un sistem de îmbunătățiri funciare
partial funcțional;
– Existența unei legislații și a unor
finanțări active pentru ameliorarea
terenurilor; Locuințe și terenuri
– Încetineala finalizării retrocedărilor
(teren, pădure, proprietăți) are ca rezultat
imposibilitatea accesării fondurilor ;
Dezvoltare economică
– Posibilitatea accesării de fonduri
pentru agricultură și dezvoltare rurală atât
pentru sectorul public cât și pentru cel privat
prin programele de finanțare ale Uniunii
Europene ;
– Dezvoltarea sectorului privat bazat
pe resurse agricole;
– Structuri care pot susține inițiative
locale (ANTREC -pentru agroturism etc.);
– Oportunităși de finanțare pentru
dezvoltare rurală, diversificare economică,
îmbunătățire infrastructură de bază –
submăsurile 6.2, 6.4 (Programul Național de
Dezvoltare Rurală) ; Dezvoltare economică
– Dificultatea atragerii de specialiști
pregătiți pentru agricultura modern ă;
– Scăderea veniturilor populației și
creșterea inflației ;
– Lipsa unor resurse financiare pentru
susținerea cofinanțării pentru diferite proiecte;
Utilități
– Creșterea accesibilității comunei și
creșterea confortului populatiei prin lucrări
de infrastructură;
– Existența fondurilor UE;
– Realizarea utilităților de bază
conform politicii de mediu (canalizarea
apelor menajere și amenajarea unui punct de
transfer al deșeurilor menajere) pentru a
susține dezvoltarea durabilă;
– Îmbunătățirea infrastructurii în
relația cu principalele axe de tranzit și cu Utilități
– Posibilitățile reduse ale bugetului local
în calitate de investitor în îmbunătățirea
infrastructurii;
47
axele de penetrare și circulație în spațiul
montan adiacent ;
– Dezvoltarea și modernizarea
utilitățil or;
Servicii publice
– Dezvoltarea sectorului
neguvernamental;
– Creșterea gradului de calificare a
funcționarilor din serviciile publice, pentru
creșterea calității serviciilor publice;
-Creșterea utilității Serviciilor publice
prin racordarea și contorizarea populației;
– Posibilitatea oferirii de către
autoritățile locale de facilități (fiscale,
concesionări de terenuri etc.) investitorilor
interesați de deschiderea unor afaceri ; Servicii publice
– Lipsa investițiilor;
– Capacitatea limitată a administrației de
accesare și gestionare a fondurilor structurale;
Mediu natural și construit
– Zonă neexploatată și cu potențial
turistic;
– Conștientizarea populației în
problema mediului ;
– Perspective de dezvoltare a
turismului montan și a agroturismului.
Mediu natural și construit
– Deteriorarea calității mediului natural și
construit prin investiții necontrolate ;
– Degradarea monumentelor naturale,
istorice și de artă, pierderea identității locale,
abandonarea elementelor de arhitectură
tradițională ;
– Investiții insuficiente în tratarea apelor
uzate și în reciclarea deșeurilor solide ;
– Exploatarea haotică a resur selor
naturale ;
– Defrișări neraționale și lipsă lucrări
ameliorare terenuri care duc la alunecări de
teren .
În urma datelor obținute, consider că trebuie implementată o strategie ofensivă, de
punere în valoare a punctelor tari și de valorificarea multiplelor oportunități de care beneficiază
comuna Polovragi.
O strategie de diversificare ar trebui să includă un program agresiv de publicitate, prin
intermediul unei pagini web cu legături pe toate site -urile autorităților locale, prin crearea unei
baze de date și prin furnizarea continuă de informații.
48
3.4 Oport unități și propuneri de dezvoltare a comunei Polov ragi, Județul
Gorj
Evoluția potențialului economic este determinată de un grup de factori: dezvoltarea
activităților din agricultură și silvicultură, dezvoltarea turismului, stimularea dezvoltării
activităților comerciale și agrozotehnice din cadrul comunei Polovragi.
Scopul viziunii de dezvoltare a comunei Polovragi este acela de a agrega obiectivele
socio -economice formulate la nivel regional cu schimbările care au loc în structura spațială,
economică și socială a teritoriului rural. Dezvoltarea viitoare a comunei va fi legată de
dezvoltarea județului Gorj precum și de dezvoltarea întregii Depresiuni a Olteniei de sub Munte.
Această viziune locală trebuie să se înscrie în viziunea de dezvoltare a regiunii Sud –
Vest – Oltenia, așa cum este formulată în Planul Național de Dezvoltare Rurală. În esență
viziunea regională ilustrează un viitor care vizează:
• Dezvoltarea infrastructurii de bază și asigurarea accesului neîngrădit al populației la
această infrastructură;
• Protecția mediului – populația și comunitățile regiun ii vor susține pe termen lung
bunurile, moștenirea culturală și mediul înconjurător al regiunii;
• Reducerea sărăciei – ocupare, educare și perfecționare care va permite cetățenilor
dezvoltarea potențialului personal și contribuția la obținerea bunăstării economice și sociale a
comunităților.
Obiective generale:
– Punere in valoare a potentialului turistic;
– Dezvoltarea infrastructurii;
– Creșterea producției agricole;
– Depozite de deșeuri;
Obiective specifice:
– Restaurarea obiectivelor turistice;
– Promovarea obiectivelor turistice;
– Construirea de noi structuri turistice;
– Dezvoltarea infrastructurii prin construirea de drumuri, racordarea locuințelor la apă
curentă, canalizare etc.
49
– Construirea unor depozite pentru deșeuri, deșeurile menajere etc.;
– Creșterea pro ducției agricole prin promovarea unor culturi cu rezistență sporită împotriva
dăunătorilor, bolilor, secetei;
Obiective operaționale:
– Promovarea investițiilor în exploataț iile agr icole din sectorul vegetal și de creș tere a
animalelo r pentru realizarea de construcții noi și/sau modernizarea construcț iilor agricole
existente din cadrul acestora și a utilităților aferente, achiziționarea de mașini și utilaje noi,
înființ area de planta ții etc.
– Îmbunătățirea cunoș tintelor tehnice si economice generale, specific e pentru agricultura,
silvicultura si industria alimentara;
– Pregatire generala pentru managementul si administrarea fermelor;
– Respectarea conditiilor de eco -conditionalitate si a Standardelor Pietei Agricole Comune,
diversificarea sau restructurarea produ ctiei fermelor (introducerea de noi p roduse si sisteme
de procesare) ;
– Constientizarea fermierilor privind probleme generale de mediu în sectoarele agricol,
forestier si al industriei alimentare în scopul îmbunatatirii protectiei mediului;
– Educarea si const ientizarea proprietarilor de paduri (dobândirea constiintei forestiere) în
vederea asigurarii gospodaririi durabile a padurilor coroborat cu valorificarea superioara a
resurselor forestiere si cresterea procentului de paduri la nivel national, ce reprezint a
obiective principale ale politicii nationale forestiere;
– Informari privind introducerea de noi tehnologii informationale si de comunicare (IT).
Amenajarea teritoriului
Punerea în aplicare a politicilor de amenajare a teritoriului în zona Polovragi trebui e să
permită o dezvoltare durabilă în agricultură, silvicultură, acvacultură și pescuit, a artizanatului, a
industriei, a turismului și a sectorului serviciilor, deopotrivă cu salvgardarea spațiului natural,
de viață și de destindere.
Pentru a elimina disfuncționalitățile în așa fel încât să se dezvolte activitățile economice,
trebuie luate în seamă aspecte precum atragerea în circuitul economic a resurselor naturale din
zonă și sprijinirea activităților profitabile.
50
Localitatea dispune de un areal natu ral forestier și agricol, dezvoltarea activităților de
valorificare a pădurii și a celor agrozootehnice reprezintă o premisă pentru creșterea economică
a comunei Polovragi.
Infrastructuri, transporturi și echipamente
Comuna Polovragi ar trebui dotată cu i nfrastructuri necesare și în particular cu surse de
aprovizionare moderne și adaptate nevoilor.
Industria prelucrătoare poate reprezenta un sector de creștere economică, prin
promovarea unor tipuri de activități agro -silvice valorificând resursele existent e, promovarea
întreprinderilor mici și mijlocii, întocmirea unui parteneriat între sectorul privat și cel public,
valorificarea capacităților de producție prin vânzare sau închiriere.
Agricultura și politica agricolă
Producțiile totale la ha diferă de la an la an, în funcție de mărimea suprafețelor cultivate
și de condițiile climatice specifice fiecărui an în parte. De aceea, este indicat să se sporească
suprafețele cultivate în special cu soiuri și culturi care dau rezultate.
Ar trebui să se acorde o mai mare atenție reabilitării viticulturii, ținând cont de faptul că
solul și climatul comunei sunt favorabile dezvoltării podgoriilor, putând obține soiuri de vin de
calitate superioară.
Economia forestieră va reprezenta și în viitor un factor important în bu getul comunei
ținând cont de faptul că pădurea este un ecosistem complex, bine structurat, de mari dimensiuni
care asigură ameliorarea situațiilor climatice, reduce eroziunea solul ui și alunecările de teren,
frânează scurgerile de apă , reduce poluarea, ocr otește vânatul, protejează agricultura și este un
cadru favorabil pentru recreerea populației .
Prezervarea fondului forestier este obiectivul major al dezvoltării activităților forestiere
și se poate realiza prin : păstrarea integrității fondului forestier , măsuri și acțiuni ecologice
(conservarea bio -diversității, mărirea suprafețelor de păduri, îmbunătățirea funcției
ecoproductive prin amenajamente silvice), extinderea suprafețelor protejate, diversificarea
valorificării altor produse forestiere, moderniz area și dezvoltarea accesibilității fondului
forestier.
Agricultura și întreținer ea naturii sunt funcții esențiale ale spațiului rural. Un sector
agricol viabil, organizat în funcție de particularitățile rurale (exploatația familială viabilă),
51
apropiat de natura, durabil și multifuncțional, poate să contribuie la prezervarea acestor
funcțiuni esenț iale. Politica agricolă este deci chemată să joace în acest sens un rol central.
Vorbim astazi de o agricultură multifuncțională, ale carei sarcini ar fi urmatoar ele:
– Garantia securitatii aprovizionarii cu produse alimentare.
– Productia de materii prime neconventionale, refolosibile.
– Prezervarea patrimoniului peisagistic ca spațiu de destindere și capital turistic.
– Contribuția la menținerea bazelor vitale de viață (sol, apă, aer) și a exploatării
durabile a acestora.
– Contribuția la buna funcționare a spațiului rural, la o viață sănătoasă la ț ară, atat
pe plan economic, cât și social sau cultural.
Pentru a deveni o activitate economică cu adevărat, agricultura comunei Polovragi
necesită un complex de măsuri ce va permite dezvoltarea comunei în următorii 10 -15 ani, cum
ar fi:
– Formarea și perfecționarea producătorilor agricoli ;
– Remontarea suprafețelor islazuri lor comunale și pajiști lor naturale;
– Exploatații viabi le și asigurarea de servicii necesare;
– Întocmirea unor structuri de producție potrivite măsurilor de ameliorare a solului și
nevoilor de consum ale populației;
– Lucrări de îmbunătățire a terenurilor agricole și a calității solurilor degradate ;
– Împiedicare a declinului efectivelor de animale.
Valorificarea resurselor solului și subsolului, a capacităților existente și a forței de
muncă pot relansa economia comunei Polovragi în domeniul agricol și în cel forestier.
Turism
Resursele turistice variate favorizează practicarea unor variate forme de turism, precum
turismul religios și cel speologic sau chiar turismul pentru sporturi extreme.
Agroturismul este ajutat de cadrul pitoresc, nepoluat al satelor ce compun comuna
Polovragi ca ca și potențialul cu ltural -istoric. Astfel, sunt încurajați agricultorii care, în afară de
exploatațiile lor, asigură găzduire în fermă.
Turismul itinerant este strâns legat de agroturism și se bazează pe tradiții folclorice,
obiceiuri și manifestări locale (Târgul de Sf. Ilie, Hramul Bisericii Adormirea Maicii Domnului,
Ziua Căpșunului etc.).
52
Trebuie urmărit echilibrul dintre utilitățile turistice și protecția naturii, a infrastructurilor
și serviciilor existente, conservând calitatea peisajului și a mediului prin păstrare a construcțiilor
și folosirea materialelor tradiționale.
Pentru ca turismul să poată deveni o activitate principală în economia localității este
nevoie să se ia măsuri de revigorare și amplificare a activităților la nivel turistic și să se
îmbunătățească calitatea serviciilor, astfel încât să atragă cât mai mulți turiști, cum ar fi:
Modernizarea infrastructurii, repararea drumurilor ;
Înființarea unui Departament pentru Turism de către Primărie, a unui centru de
informare turistică, care să acorde consultanță turistică și să organizeze activități
turistice;
Stimularea extinderii rețelei de pensiuni de către autoritatea locală (acordarea
unor facilitate sau scutiri de taxe/impoz ite, promovarea gratuită a acestora,
susținerea financiară în vederea participării la târguri);
Îmbunătățirea drumului spre peșteră și chei (DJ646). De asemenea, semnalizarea
acestora, amplasarea unei hărți turistice și a unui panou informativ a zonei și a
traseelor turistice din Munții Căpățânii;
Realizarea utilităților de bază conform politicii de mediu (canalizarea apelor
menajere și amenajarea unui punct de transfer al deșeurilor menajere) pentru a
susține dezvoltarea durabilă. Investitorii nu doresc să înceapă o activitate
economică într -o localitate fără infrastructură și fără utilitățile de bază;
Amenajarea la poarta Mănăstirii Polovragi a unei parcări, unui grup sanitar, unor
magazine cu alimente și de suveniruri;
Diversificarea ofertei turistice, cu m ar fi amenajarea unui muzeu al satului care
să arate turiștilor arhitectura tradițională a caselor, instalațiile tehnice populare și
alte utilaje folosite într -o gospodărie locală;
Diversificarea agrementului local, prin înființarea unui centru de echita ție sau
realizarea unor trasee montane de călărie cu ghid, întrucât există un număr
semnificativ de cai în localitate sau realizarea unui ștrand, terenuri de sport
multifuncționale, alei de promenadă, pentru petrecerea timpului liber atât a
turiștilor cât și a populației rezidente ;
53
Calendarul evenimentelor locale să fie promovat în media, pe site -ul primăriei
sau prin intermediul agențiilor de turism;
Realizarea unor materiale informative (ghid turistic, hartă a localității, pliante);
Includerea în sejururi turistice din zona Gorj a celor două simboluri ale localității
(Peștera Polovragi și Mănăstirea polovragi);
Deși dispune de resurse turistice variate, numeroasele probleme și disfunționalități ale
ofertei turistice actuale nu permit conturarea unei activi tăți turistice eficiente. Zona trebuie
introdusă în programe turistice la nivel județean și regional.
54
Concluzii
Din analiza prezentată anterior, rezultă o serie de aspecte definitorii pentru gestiunea
comunei, a căror soluționare va conduce la dezvoltarea comunei Polovragi , Județul Gorj :
1. Infrastructura fizică: Echiparea teritoriului cu utilități publice nu atinge
standardele cererii comunității locale.
2. Infrastructura socială : Comuna se confruntă cu o scădere a nivelului de servicii
de sănătate și de educație, programe culturale și de recreere, toate considerat e ca elemente ce
susțin economia locală și dezvoltarea viitoare a comunității.
3. Cultura și calitatea vieții: Patrimoniul cultural și tradițiile locale sunt insuficient
valorificate, pentru a păstra identitatea locală.
4. Mediul natural: Inițiativele locale de protecție a mediului au un caracter limitat.
5. Economia locală: Oportunitățile de diversificare a economiei sunt date de
procesarea intermediară și marketingul produselor agricole locale, sau oferite de comunele
învecinate . Aceste op ortunități sunt limitate de insuficiența personalului specializat, a
tehnologiilor și a finanțării.
6. Resursa umană: Prin migrația tinerilor și a specialiștilor, comunitatea pierde
resurse valoroase de muncă și de administrație.
7. Parteneriatul public: Îmbun ătățirea managementului public și realizarea de
parteneriate cu alte administrații locale vecine, reprezintă o oportunitate pentru realizarea de
proiecte finanțate din fondurile Uniunii Europene .
8. Economia zonei țintă este de tip agro -industrial, fiind afectată structural, uneori
decisiv, de mutațiile post -decembriste. Agricultura releva un degradeu al intensității și
productivității din zona joasă colinară, spre cea pre -montană și montană. Unitatea deluroasă
stabileșt e un echilibru între cele două ramuri ale agriculturii, cultura plantelor și creșterea
animalelor, pentru că în zona montană, cea din urmă să devină hotărâtoare (se cresc cu
preponderență ovine și bovine).
9. Turismul valorifică doar o mică parte a patrimoniu lui atractiv regional.
Obiectivele de interes turistic ( Mănăstirea Polovragi, Peștera Polovragi, Cheile Oltețului) nu
sunt valorificate la nivelul potențialului prezentat, în mare parte datorită ofertei turistice
deficitare (cazare, programe turistice), a infrastructurii și, nu în cele din urmă, a promovării
aproape inexistente.
55
10. Afectată doar la extremități de influența ramurilor industriale poluante (chimie și
minerit), zona țintă prezintă valențe ecologice, în special în zona pre -montană și montană.
Dezv oltarea unor activități de producție (creșterea animalelor) de tip ecologic, ar compensa
lipsa de eficiență și productivitate, datorate în spe cial resurselor deficitare (pămâ nt, capital) și ar
poziționa această ramură a agriculturii în zona de atractivitat e a agro -turismului, putând astfel
crea efecte sinergetice benefice.
11. Pentru obținerea de venituri alternative în gospodăriile din mediul rural încep să
se dezvolte în această zonă activități de turism și agroturism. Pe lângă activitățile agricole,
populați a rurală mai are și alte indeletniciri, dar atât ponderea cât și veniturile obținute din
acestea sunt relativ reduse. În vederea valorificării produselor agricole și obținerii unor venituri
corespunzătoare este nevoie ca în mediul rural să se încurajeze ce ntre/întreprinderi pentru
colectarea și prelucrarea produselor agricole ceea ce ar avea efect și asupra extinderii serviciilor
pentru populație.
56
Bibliografie
1. Erdeli G.
Gheorghilas A. Amenajări turistice, Editura Universitară, București, 2006
2. Ion, Marin Geografia României, Editura Academiei, București, 1983 ;
3. Nistoreanu, P. Management în turism , Ed. ASE, București, 2002
4. Popa, Nicolae Satul Tradițional, Presa Universitară Cluj, 2015;
5. Ștefulescu, A. Gorjul istoric și pitoresc, Târgu Jiului, Tipografia N.D.
Miloșescu – Furnisorul Curții Regale, 1904;
6. Vlahuță, Alexandru România Pitorească, 1901;
7. *** Plan urbanistic general al comunei Polovragi, Județul Gorj,
proiect elaborat de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare
pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului, 2015;
8. *** Primăria Polovragi, https://www.ghidulprimariilor.ro ;
9. *** Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,
Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale (pag. 35);
10. *** Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice (pag. 33), publicată
în M onitorul Oficial nr. 597/2002;
11. *** Plan director pentru studierea intravilanului comunei Polovragi,
proiect elaborat de S.P.J. Gorj;
12. *** http://www.wikipedia.org ;
13. *** http://www.gorjulturistic.ro .
57
Anexe
Anexa 1. Răspândirea elementelor de arhitectură tradițională locală în satul Polovragi,
Județul Gorj
58
Anexa 2.Mănăstirea Polovragi și Peștera Polovragi
. .
Anexa 3. Ansamblul Folcloric “Cheile Oltețului”, Poloveagi, Județul Gorj
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: MANAGEMENT ȘI DEZVOLTARE RURALĂ STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO -ECONOMICĂ A COMUNEI POLOVRAGI, JUDEȚUL GORJ Îndrumător științific, Șef Lucrări D r…. [611005] (ID: 611005)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.