MANAGEMENT MANAGEMENT ȘȘCOLAR COLAR –MANAGEMENT EDUCA MANAGEMENT EDUCA ȚȚIONAL IONAL [632120]

MANAGEMENT MANAGEMENT ȘȘCOLAR COLAR –MANAGEMENT EDUCA MANAGEMENT EDUCA ȚȚIONAL IONAL
DEFINI ȚII:
1. -“o stare de spirit, un mod de a aborda problemele, o modalitate de a dirija o viziune
dinamic ă, urm ărindu-se eficien ța maxim ă în orice activitate ”
(Ion Petrescu -MANAGEMENT, Bucure ști 1991)
2. -“necesitatea de proiectare, planificare, administrar e, control și dirijare a unei activit ăți
îndreptate spre un scop bine determinat, cu maximum de eficien ță”
(Costache Rusu, Monica Voicu -ABC-ul managerului, I a și, 1995)
“ȘTIINȚA și ARTA de a conduce alți oameni pentru at ingerea unor obiective”Etimologie
manus (lat) = mân ă
manager (eng.) = conduc ător
management (eng.) = conducere Managementul se bazeaz ă pe:
– obiective precise
– informare completă
– bază teoretică ș i metodologic ăConceptul de management
Managementul școlar se referă la coordonarea unităț ilor de baz ă ale sistemului de înv ățământ.
Managementul educa țional se referă la conducerea conceperii ,
realiz ării și evalu ării întregii activit ăți de educa ție.

COMPONENTE ALE MANAGEMENTULUI COMPONENTE ALE MANAGEMENTULUI ȘȘCOLAR COLAR
1. MANAGEMENTUL CURRICULAR – reprezintă stabilirea “părții locale”a curriculum-ului
(Curriculum la Decizia Școlii) activitate în care managerul și consiliul de administra ție al școlii trebuie
să țin ă cont de resursele umane și materiale disponibile, de propunerile cadrelor di dactice, de
opiniile p ărin ților elevilor și chiar ale elevilor din clasele mari.
2. MANAGEMENTUL RESURSELOR – se abordează în func ție de tipul resurselor angrenate în
procesul de înv ățământ cu componentele sale:
a. managementul resurselor umane -utilizarea la maximum a competen țelor cadrelor
didactice, stimularea creativit ății și a liberei ini țiative, autonomia deciziilor
b. managementul resurselor materiale -coordonarea procesului de ameliorare a infrastruct urii
și a dot ării materiale
c. managementul resurselor financiare -elaborarea de proiecte performante prin care s ă se
atrag ă resurse complementare și extrabugetare
d. managementul resurselor informa ționale -asigur ă utilizarea eficient ă a planurilor de
înv ățământ, a programelor analitice, a manualelor, a mate rialelor didactice, ameliorarea colect ării
informa țiilor.
3. MANAGEMENTUL RELA ȚIILOR COMUNITARE – presupune mobilizarea comunităț ilor locale,
antrenarea agen ților economici locali și a p ărin ților.
4. EVALUAREA / CONTROLUL – vizează întregul proces de înv ățământ din școală, propunându- și
ameliorarea activit ății aflate în desf ășurarea și planificarea celei viitoare .

FUNC FUNC ȚȚIILE CICLULUI MANAGERIAL IILE CICLULUI MANAGERIAL
1. FUNC ȚIA DE PLANIFICARE-ORGANIZARE A SISTEMULUI DE ÎNV ĂȚĂMÂNT
implic ă valorificarea eficient ă integral ă a tuturor resurselor pedagogice și vizeaz ă întreg
ciclu managerial:
– definirea obiectivelor – stabilirea strategiei de ac țiune principal ă
– implementarea ac țiunilor concrete
– evaluarea rezultatelor – definitivarea deciziei- reluarea ciclului managerial

FUNC FUNC ȚȚIILE CICLULUI MANAGERIAL IILE CICLULUI MANAGERIAL
2. FUNC ȚIA DE ORIENTARE METODOLOGIC Ă A PROCESULUI DE ÎNV ĂȚĂMÂNT –
implic ă valorifiacrea special ă a ac țiunii manageriale de informare – evaluare –
comunicare pedagogic ă, implicând dou ă opera ții:
a. asigurarea controlului pedagogic – opera ție ce devine relevant ă prin:
– caracterul planificat, analitic, activ, permanent – caracterul global – toate elementele componente ale actului didactic
– caracterul integrator -conceperea controlului ca f actor intern, stimulativ și nu
ca agent extern, perturbator
– caracterul adaptabil la situa ții variate în condi ții de câmp psiho-social,
stil pedagogic
– caracterul deschis – sistem de conexiune inversă

b. elaborarea schemei manageriale a controlului pedago gic – reprezintă o operaț ie
subordonat ă ac țiunilor de evaluare și îndrumare metodologic ă a activit ății educative
în termeni de apreciere valoric ă
– diagnoză informativă
– prognoză formativă
care se bazeaz ă pe irm ătoarele demersuri:
-stabilirea obiectivelor concrete
– stabilirea priorităț ilor de evaluare – la nivel de activitate didacticcă ș i
activtate educativă – stabilirea premiselor activităț ii de evaluare – prin cercetarea
planificării activităț ii didactice, educative și de perfec ționare
– stabilirea modalităț ilor de evaluare
-asisten ță la ore, probe docimologice, teste sondaj, observa ții
psihopedagogice. FUNC FUNC ȚȚIILE CICLULUI MANAGERIAL IILE CICLULUI MANAGERIAL
2. FUNC ȚIA DE ORIENTARE METODOLOGIC Ă A PROCESULUI DE ÎNV ĂȚĂMÂNT –
implic ă valorificarea special ă a ac țiunii manageriale de informare – evaluare –
comunicare pedagogic ă, implicând dou ă opera ții:

a. specificul sistemelor socio-umane care au un caract er deschis, (auto)perfectibil prin mecanisme declan șate din
interior, mai eficiente decât cele for țate din exterior
b. specificul conducerii sistemului de înv ățământ, care angajeaz ă rela ții de conexiune invers ă pe circuitul: –
“intrare” în sistem -starea sistemului sau calitatea procesului de înv ățământ -“ie șirea” din sistem
c. specificul conducerii procesului de înv ățământ care vizeaz ă perfec ționarea continu ă a rela țiilor de conexiune
invers ă “subiect-obiect” prin activit ăți metodice și de cercetare pedagogic ăFUNC FUNC ȚȚIILE CICLULUI MANAGERIAL IILE CICLULUI MANAGERIAL
3. FUNC ȚIA DE REGLARE-AUTOREGLARE A SISTEMULUI DE ÎNV ĂȚĂMÂNT
tinde s ă devin ă o func ție de anvergur ă care vizeaz ă stimularea și valorificarea
integratoare a ac țiunilor educa ționale și are un caracter obiectiv determinat de
urm ătoarele componente:

c. definirea și analiza programelor de realizare a reformei concr etizate prin elaborarea –
în concordan ță cu noile finalit ăți și cu noua structur ă a sistemului -a noului plan de
înv ățământ, a noilor programe și manuale alternative (Noul Curricului Na țional) RAPORTAREA CONDUCERII MANAGERIALE RAPORTAREA CONDUCERII MANAGERIALE
LA PROBLEMATICA REFORMEI LA PROBLEMATICA REFORMEI ÎÎNV ĂNV ĂȚȚĂMÂNTULUI ĂMÂNTULUI
Implic ă:
a. definirea și analiza crizei mondiale a educa ției, cauz ă obiectiv ă a proceselor
reformatoare declan șate în ultimele decenii
b. definirea și analiza modelului conceptual de schimbare inovato are a sistemului de
înv ățământ care presupune elaborarea în ordine ierarhic ă a unor finalit ăți – structuri –
con ținuturi

A UNEI OFERTE MANAGERIALE O POSIBIL Ă STRUCTUR Ă A UNEI OFERTE MANAGERIALE O POSIBIL Ă STRUCTUR Ă
1. Analiza, diagnoza, adic ă stabilirea datelor existente privitoare la :
-resurse umane -resurse materiale -resurse financiare -resurse pedagogice -contextul socio-economic și cultural
Un tip de analiz ă este cea numit ă SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats)
(S) PUNCTE TARI
a. -resurse umane:
-personal didactic cu înalt ă calificare
-elevi cu nivel ridicat de cuno știn țe, capabili de
performan țe
b. -baza logistic ă corespunz ătoare
c. -managementul școlar și educa țional
d. -admi și p% în liceu
e. -admi și q% în înv ățământul superior
a. -plan de școlarizare realizabil
b. -curriculum na țional (70%)
c. -colaborare cu mass-media
d. -parteneriat social
e. -formarea ini țială a cadrelor didactice (O) OPORTUNIT ĂȚI(W) PUNCTE SLABE
a. – factor de demotivare financiară a cadrelor didacti ce
b. – criza economică
c. -incoeren ța legislativ ă
d. -resurse materiale și financiare insuficiente
e. – mass -media care nu educ ă, strada -“ școala vie ții”a. -resurse umane:
-cadre didactice conservatoare, pu țin receptive
la schimbare
-personal necalificat -elevi cu probleme
b. -circula ția deficitar ă a informa ției
c. – dezinteres pentru activitatea educativă
d. -resurse materiale și financiare limitate
(T) AMENIN ȚĂRI
2. Prognoza, adic ă obiectivele propuse și strategiile anticipative care s ă aib ă în vedere:
– managementul curricular – managementul resurselor umane – managementul resurselor financiare și materiale
– managementul rela țiilor comunitare și sistemice

ACTIVITATEA ECHIPEI MANAGERIALE ACTIVITATEA ECHIPEI MANAGERIALE
–CICLUL MANAGERIAL CICLUL MANAGERIAL –
Func ția
analiz ă – diagnoză
Func ția
proiectiv ă -planificare Func ția
coordonare control evaluare -decizie
Func ția
organizatoric ă
OBIECTIVE SPECIFICE
– analiza resurselor
– stabilirea responsabilităț ilor
-termene -monitorizare OBIECTIVE GENERALE
ORGANIGRAMA
FI ȘA POSTULUI
REGULAMENTE Stabilirea criteriilor și
itemilor de evaluare în
func ție de obiective

EXERCI EXERCI ȚȚII DE REFLEC II DE REFLEC ȚȚIE IE
1. – Încerca ți ca, pe baza unui inventar al schimbărilor pe care le -ați perceput în școala D-
voastr ă., să eviden ția ți raporturile:
a. -schimbare în social – schimbări de răspuns în școal ă
b. -tendin țe în social – schimbări anticipate în școal ă
2. -Pornind de la premisa existen ței unor elemente de democratizare în via ța școlii,
realiza ți o list ă a celor pe care le resim țiți prin efectele lor și o alt ă list ă a celor pe care le
promova ți chiar d-voastr ă. În practica școlar ă.
3. -Pe baza metodei scenariului și a jocului de rol, încerca ți urm ătorul exerci țiu:
– schimbarea de introdus – democratizarea rela țiilor educator/educa ți.
Adopta ți, succesiv, rolurile de director – profesor – părinte – elev și men ționa ți pentru
fiecare:
a. -ce în țelege ți prin democratizarea rela țiilor
educatori/educa ți de pe pozi ția respectiv ă?
b. – ce a ți putea face pentru democratizarea rela țiilor educatori/educa ți de ținând pozi ția
respectiv ă?
c. -ce consecin țe ar avea în via ța școlii ac țiunile respective?

4. – Aprecia ți un plan educativ și formativ, ce interesează mai mult : rezultatele înv ățării
sau modul cum s-a ajuns la ele? Care pot fi conseci n țele variantei alese asupra
profesorului? Dar asupra elevului?
6. -Și totu și, profesorul improvizeaz ă numeroase situa ții sau sarcini de lucru în clas ă,
fără s ă le fi prev ăzut în proiectarea sa anterioar ă. Da ți 1-2 exemple din experien ța D-
voastr ă. Ce cauze au putut determina abaterea de la proiec t? Identifica ți obiectivele
propuse, corespunz ătoare noilor situa ții. Sau nu era nevoie de ele? 5. -Ca profesor, în realizarea planific ării anuale sau în proiectarea unei lec ții, ce aborda ți
întâi? Scopurile și obiectivele sau con ținutul informativ dat?
Argumenta ți!
7. -Formula ți întreb ări, probleme neclare, probleme deschise, dup ă consultarea unei
bibliografiei tematice sau numai dup ă parcurgerea cursului? Dezvolta ți 1-2 dintre ele
într-un referat sau o comunicare ce va fi înaintat ă la C.C.D. EXERCI EXERCI ȚȚII DE REFLEC II DE REFLEC ȚȚIE IE

BIBLOGRAFIE BIBLOGRAFIE
Sorin CRISTEA -“Pedagogie general ă -managementul educativ”-Bucure ști 1996
Sorin CRISTEA -“Fundamente pedagogice ale reformei înv ățământului”-E.D.P. -Bucure ști 1994
Sorin CRISTEA -“Metodologia reformei educa ției”-Ed. Hardiscom, Pite ști 1996
Elena JOI ȚA -“Eficien ța instruirii”-E.D.P. -Bucure ști 1998
Elena JOI ȚA -“Management școlar. Elemente de tehnologie managerial ă”-Craiova 1995
I. MACIUC -“Puncte de reper în preg ătirea pentru profesiunea didactic ă”-Craiova 1998
I. NEAC ȘU -“Instruire și înv ățare”-Bucure ști 1990
A. NECULAN, T. COZMA -“Psihopedagogie”Ia și 1994
Cezar BÂRZEA -“Arta și știin ța educa ției”-I.S.E. Bucure ști
Rodica NICULESCU -“Înva ță s ă fi un bun manager”-Ed. Inedit, Tulcea 1994
I. PETRESCU -“Management”-Ed. Holding rester, Bucur e ști 1991
I. JINGA -“Conducerea înv ățământului”-E.D.P. Bucure ști
I. JINGA -“Inspec ția școlar ă”-E.D.P. Bucure ști
G.A. COLE -“Management Theory and Practic”-E.P., Bu cure ști 1990
HUBERMAN -“Cum se produc schimb ările în educa ție”-Bucure ști 1998
E. PĂUN -“Sociopedagogia școlar ă E.D.P., Bucure ști 1992
I. RADU -“Teorie și practic ă în evaluarea eficien ței înv ățământului”-E.D.P. -Bucure ști 1991
Ion NICOLA -“Pedagogie general ă”-E.D.P. -Bucure ști 1991
John C. MAXWELL -“Dezvolt ă liderul din tine” -Ed. Amaltea
Stephen R. COVEY – Cele 7 trepte ale în țelepciunii”-Ed. ALL, Bucure ști
“Managementul școlar – management educațional” – Casa Corpului Didactic – prof. Tudor DEACONU – 8