Management contabil, audit ș i control [627146]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Management contabil, audit ș i control

Lucrare de disertație

Absolvent: [anonimizat],
Prof. univ. dr. Adriana TIRON -TUDOR

2020

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Management contabil, audit și control

Adoptarea practicilor de raportare
nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

Absolvent: [anonimizat],
Prof. univ. dr. Adriana TIRON -TUDOR

2020

CUPRINS

Abstract I
Introducere II
Motivația, obiectivele și metodologia cercetării III
Lista abrevierilor VII
Lista tabelelelor și a graficelor VIII
Capitolul 1. Prezentarea practicilor nefinanciare în literatura de specialitate
1.1 Obiective și metodologie 1
1.2 Rapoartele nefinanciare -concept, necesitate, caracteristici 1
1.3 Obiectivele informațiilor nefinanciare 4
1.4 Conținutul rapoartelor nefinanciare 5
1.5 Influența guvernanței corporative asupra raportării nefinanciare 8
1.6 Impactul factorilor sociali, economici și fiscali asupra temei de cercetare 11
1.7 Limitările prezentării practicilor nefinanciare 13
Capitolul 2. Cadrul legislativ privind raportarea nefinanciară
2.1 Obiective și metodologie 15
2.2 Efectul Directivei 2014/95/UE asupra practicilor nefinanciare 15
2.3 Preluarea Directivei europene în reglementarea românească 17
2.4 Prezentarea reglementărilor românești privind raportarea nefinanciară 19
Capitolul 3. Prezentarea și analiza studiului de caz
3.1 Obiective și metodologie 21
3.2. Prezentarea eșantionului ales 21
3.3. Rezultatul conformității rapoartelor anuale cu principiile raportării nefinanciare din cadrul
companiilor analizate 24
Concluziile generale ale temei de referință 31
Bibliografie 33

I
Abstract

În contextul actual, datorită schimbării continue a circumstanțelor economice, societățile din
România se situează într -un proces de comunicare cu părțile interesate privind activitatea
economică ; ansamblul situațiilor financiare și-a pierdut credibilitatea în fața investitorilor, iar
prezentarea unor informații complete și credibile reprezintă metoda cea mai bună de
inteligibilitate a proceselor fiecărei inteprinderi. Rezultatele financiare nu mai sunt suficiente
pentru a oferi o imag ine de ansamblu a unei afaceri, ci este necesar publicarea situațiilor
nefinanciare, practici relevante în fața investitorilor pentru luarea unor decizii profitabile care
să sprijine înțelegerea dezvoltării firmelor, performanței și a poziției acestora și să reflecte
impactul activităților economice. Prezenta lucrare subliniază rolul și importanța informațiilor
nefinanciare publicate în cadrul companiilor cotate la Bursa de Valori București (BVB) în
vederea atragerii investitorilor și de a crea o imagine in ternațională. Astfel, pentru atingerea
acestui obiectiv, s -au analizat 16 companii care fac parte din sectoare diferite de activitate.
Studiul de cercetare arată tendința companiilor de a imita cele mai bune practice în vederea
elaborării rapoartelor nefin anciare. Cu toate acestea, publicarea acestor rapoarte reprezintă o
adevarată provocare în politica companiilor.

II
Introducere

Prezenta lucrare își propune să evidențieze importanța conceptului de raportăr i nefinanciare
în companii și evidențierea posibile lor acțiuni pentru îmbunătățirea credibilității informațiilor
nefinanciare .
Efectele crizei economice globale au pus în discuție fiabilitatea raportărilor financiare și
au evidențiat necesitatea unui sistem de raportare mai cuprinzător în vederea aprecier ii
performanței entității.
Pentru a furniza o imagine globală , comprehensivă cu privire la activitatea desfășurată
de către o entitate, raportările vor trebui să cuprindă atât partea tradițională financiară cât și
cea globală , informații cu privire la sustenabilitate și dezvoltare durabilă, impactul activității
asupra mediului, capitalul ui uman, responsabilității sociale . (Cozma, 2017)
În viziuunea lui Perrini și Tencati , (2006) , interesul manifestat de cercetători în
comunica rea informațiilor nefinanciare se bazează pe ipoteza care prezintă cea mai directă
expresie a atitudinii și comportamentului firmelor în ceea ce privește responsabilitatea social
corporativă .
Tendința în creștere de raportare a informațiilor nefinanciare din ultimii ani își are
originea în modificări economice, sociale și legislative, deoarece așteptările companiilor ca
entități, a căror responsabilitate ar trebui să crească proporțional cu rolul și importanța pe care
le dețin î n lumea contemporană . (Cañadas et al., 2019)
În prezent, trendul dezvoltării raportărilor cu mai multe aspecte se înglobează în
raportări integrate, care reprezintă mijloace de raportări de sustenabilitate integrate cu
raportările anuale/financiare. (Dragu , 2015:7)
Studiul realizat este unul teoretic, dublat și de unul empiric, prin care am urmărit
aspecte privind plusul de valoare pe care îl aduce prezentarea informațiilor nefinanciare, ca
parte integrantă a rapoartelor financiare anuale întocmite de compa niile cotate la BVB.
În prima parte am prezentat o scurtă analiză a literaturii de specialitate, privind stadiul
actual al cunoașterii normelor și practicilor de raportare nefinanciară a companiilor din
România sub aspectul opiniilor diverșilor autori cât și a legislației și reglementărilor contabile
A doua parte descrie metodologia cercetării, precum și interpretarea rezultatelor
obținute în urma cercetării empirice realizate în rândul elementelor privind componentele
rapoartelor anuale, ce stau la baza î ntocmirii acestora, precum și importanța prezentării și

III
publicării cât mai detaliate a informațiilor nefinanciare, ca parte integrantă a rapoartelor
anuale întocmite de către companii.
În partea a treia am expus concluziile, limitele și viitoarele direcț ii de cercetare
formulate pe baza rezultatelor obținute, indicând o privire asupra percepției eșantionului ales
cu privire la beneficiile aduse de prezentarea și publicarea informațiilor nefinanciare de către
companii, dar și imaginea creată de acestea în rândul utilizatorilor interesați.
În ansamblul ei, lucrarea de cercetare înglobează aspectul general și valoarea
informțiilor nefinanciare.

IV
Motivația, obiectivele și metodologia cercetării

O preocupare pentru prezentul domeniu de cercetare printr -o abordare atât teoretică cât și
empirică este reprezentată de nevoia analizării relevanței valorice a informațiilor nefinanciare
în evaluarea performanțelor unei companii. Importanța acestei cercet ări este dată de faptul că
raportarea nefinanciară este un concept relativ nou în literatura științifică din România.
Obiectivele acestei lucrări de cercetare sunt de a oferi o imagine de ansamblu asupra
dezvoltării informațiilor nefinanciare, evaluarea ra portării realizate din aspectul practicilor de
implicare a părților interesate și de a analiza orientarea companiilor de a publica aceste
rapoarte.
Pentru a atinge obiectivele propuse și de a obține o gamă largă de informații actuale,
conținutul se bazeaz ă pe o metodologie de cercetare complexă. Metodologia ca și concept
definește toate metodele de cercetare utilizate în subiectul științific .
Lucrarea se bazează pe analiza documentelor prin metoda de observare . Sursele de
informații constau în legislație, articole științifice, articole publicate în reviste de specialitate,
cărți, teze de doctorat, site -uri web, bibliografie ce aparține ultimului deceniu de cercetare.
În realizarea întregii lucrări, am urmat următoarele etape de cercetare: alegerea
domeniul ui și tema de cercetare, stabilirea ipotezelor și a părților din tema de cercetare,
culegerea , sintetizarea , prelucarea și aplicarea informațiilor și prezentarea și interpretarea
rezultatelor.
Demersul științific are la bază o abordare cantitativă și calit ativă, instrumente de analiză
prin care se urmărește modul de percepere și de aplicare a conceptelor teoretice privind
raportările nefinanciare în cadrul rapoartelor anuale prezentate de companii.
În abordarea științifică pentru a furniza informații valide și relevante, am comparat
diferite lucrări ale autorilor români și străini, precum și reglementările contabile pe tema de
referință.
Analiza cantitativă a fost efectuată în dezvoltarea studiului de caz pe un eșantion de 16
companii din România, din multiple domenii de activitate, urmărind în ce măsură practicile
nefinanciare ale companiilor influențează investitorii și alte părți interesate, care beneficiază
de calitatea unui management performant, a mediului de afaceri al companiei, a gestionării
riscurilor și a prezentării performanțelor nefinanciare ale entității. Această analiză empirică
reflect ă fiabilitatea subiectului analizat, aducând un plus de valoare literaturii de cercetare.

V
Cercetarea studiului de cercetare are la bază trei indici de sel ecție:
 BET PLUS (BUCHAREST EXCHANGE TRADING PLUS INDEX);
 BET -NG (BUCHAREST EXCHANGE TRADING ENERGY & RELATED
UTILITIES INDEX)
 BET -XT (BUCHAREST EXCHANGE TRADING EXTENDED INDEX)
Procesul de selecție a companiilor a avut la bază trei criterii:
 Companiile trebuie să aibă peste 500 de angajați;
 Să aibă capital românesc;
 Informațiile financiare și nefinanciare să fie publice pentru părțile interesate.
Utilizând un eșantion format din 16 entități economice listate la BVB din diferite
sectoare de activitate, studiul explorează în mod amplu arealul supus cercetării.
Obiectivul acestui studiu este de a reflecta potențialul companiilor cotate la Bursa de
Valori București de a publica informații nefinanciare printr -un raport separat față de raportul
anual, având ca scop atragerea investitorilor și de a crea o imagine internațională.
Pentru atingerea acestui obiectiv, am propus următoarele ipoteze de cercetare:
O1: Companiile cotate la BVB cu peste 500 de angajați public ă informații nefinanciare
în co nformitate cu Directiva 2014/95/UE.
O2: Raportarea nefinanciară oferă entităților avantaje pentru companiile care activează
la nivel global, având un impact pozitiv asupra performanței financiare a filmelor.
O3: Raportarea nefinanciară oferă transparență informațiilor publicate de companiile
cotate la BVB pentru părțile interesate.
Principalii factori care influențează gradul de dezvăluire s -au dovedit a fi mărimea
companiei, performanța acesteia și sectorul industriei în care activează.
Anul de referință ales pentru analiza rapoartelor este 2019. Informațiile au fost
descărcate de pe site -ul bursei, iar pentru a reflect a „conformitatea rapoartelor anuale privind
respectarea principiilor raportării nefinanciare”, s -au utilizat cerințele prezentate în liter atura
de specialitate.
Concentrându -se asupra contextului românesc, lucrarea analizează, printr -un demers
deductiv -inductiv, pentru o analiză exhaustivă a aspectelor privind informațiile nefinanciare
și implicațiile pe care le are asupra raportării entităț ii, influența caracteristicilor nefinanciare
(structura acționariatului, respectarea principiilor nefinanciare, dimensiunea întreprinderii ,

VI
etc.) asupra performanțelor bursiere ale companiilor cotate. În acest context, acest articol are
rolul de a aborda i nformațiile nefinanciare din perspectiva europeană și românească .
Astfel, în tratamentul subiectului, pentru relevanță și reflecție pertinentă, prezentarea
informațiilor s -a făcut de la general la particular, de la caracteristicile de bază la aspect mai
detaliate, de la aspectele teoretice la cele practice.
În concluzie, toate metodele de cercetare, atât metoda deductivă cât și metoda calitativă
și cantitativă, pot oferi o imagine reală asupra acestui subiect de cercetare.

VII
Lista abrevierilor

BVB, Bursa de Valori București
CE, Comisia Europeană
GRI, Global Reporting Initiative (Inițiativa de Raportare Global)
IIRC, Consiliul internațional pentru raportare integrată (International Integrated
Reporting Council)
ISO, International Organization for Standardization
OMFP, Ordinul Ministrului de Finanțe Publice
RSC, Responsa bilitatea socială corporativă
UE, Uniunea Europeană

VIII
Lista tabelelor și graficelor

Tabele:
Tabelul 1 Benefici ile raportării informațiilor ne financiare 5
Tabel ul 2 Aspecte le relevante ale guvernanței corporative ce influențează informațiile nefinanciare 9
Tabel ul 3 Indicatori i de măsurare a performanței cu caracter non financiar 9
Tabel ul 4 Evidențierea procesului raportării nefinanciare 10
Tabel ul 5 Analiza factorilor în perspectiva practicilor nefinanciare 13
Tabelul 6 Eșantionul analizat pentru cercetare 23
Tabelul 7 Evidența companiilor privind documentele publicate 25
Tabel ul 8 Caracteristicile rapoartelor nefinanciare ale eșantionului 27

Grafice:
Grafic ul 1 Ierarhia societăților în funcție de conformitatea/uniformitatea la practicile nefinanciare 29

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

1
Capitolul 1. Prezentarea informați ilor nefinanciare în literatura de
specialitate
1.1 Obiective și metodologie
În cadrul acestui capitol, mi -am propus să prezint principalele concepte teoretice privind
principiile nefinanciare din prisma opiniilor diverșilor autori din literatura de specialitate.
Acest studiu bibliometric evidențiat într-o analiză sistematică de revizuire a literaturii de
specialitate, pe tema informațiilor nefinanciare își propune reflectarea acestui co ncept prezentat
intens în ultimul decen iu de numeroși autori, din care amintim: (Dragu & Tiron -Tudor, 2013),
(Bertrand, 2014) (Năchescu, 2015), (Krištofík et all, 2016), (Praknar, 2017), (Diehl et all, 2018),
(Leopizzi et all, 2019), (Ionașcu, 2020).
1.2 Rapoartele nef inanciare – concept, necesitate, caracteristici
Studierea factorilor de influență, financiari și nefinanciari, ai performanței companiilor
reprezintă preocuparea unui mare număr de cercetători prezenți în arealul doctrinelor financiar –
contabile. Diverse leg ături deterministe au fost analizate, toate în scopul identificării soluțiilor
optime de organizare a activității entităților economice, care să conducă la obținerea de beneficii
superioare pentru toate părțile interesate. (Carp, 2015)
Implicate în ampla dezbatere privind capacitatea entităților economice de a crea plus
valoare, informațiile nefinanciare, referitoare la guvernanța corporativă, structura acționariatului,
reputația auditorului, opinia de audit, dimensiunea firmei, specificul normelor contabile aplicate
etc., reprezintă elemente intens analizate în literatura de specialitate, contribuind la definirea unui
suport informațional semnificativ, utilizabil în fundamentarea opțiunilor privind plasarea
capitalului. Informațiile publicate prin intermediul situațiilor nefinanciare participă într-o măsură
limitată la deplina informare a utilizatorilor, cu influență semnificativă în analiza și explicarea
evoluțiilor datelor financiare, cu implicații asupra deciziilor investiționale.
Dragu, (Dragu, 2015 ) prezintă o analiză asupra raportării nefinanciare cu tendințe înspre
lumea business -ului. Obligația de raportare nefinanciară își are izvorul în directivele europene
care conduc la performanță pe termen lung pentru marile companii europene și contrib uie la
creșterea competitivității și a numărului de locuri de muncă.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

2
Ca și concept teoretic, informațiile nefinanciare sunt parte integrantă a rapoartelor
financiare anuale cu notele de subsol aferente (Robb et all, 2001), întocmite de companiile din
Român ia, evidențiind beneficiile aduse prin prezentarea informațiilor descriptive, contribuind la
creșterea credibilității și inteligibilității acestora, dar și aducând un plus de valoare în procesul
decizional al potențialilor investitori.
Solicitate pentru o mai profundă fundamentare a deciziilor privind disponibilizarea
capitalului deținut, datele n efinanciare vin să completeze spectrul informațional al situațiilor
financiare publicate de către companii, contribuind totodată, la diminuarea gradului de
incertitudine asociat procesului investițional. (Boyer , 2013)
În opinia autorului roman Bunea „o reprezentare echilibrată a informației financiare și a
celei nefinanciare asigură o imagine completă pentru ca investitorii, dar și celelalte părți
interesate să poată să înțeleagă mai bine cum organizația creează valoarea, o gestionează și o
susține.
Rapoartele nefinanciare nu intră în domeniul de aplicare al situațiilor financiare și ,,includ
scoruri, raporturi și alte informații care nu sunt prezente în rapoartele financiare” (Orens et
Lybaert, 2010). Dezvăluirea acestor informații fiabile este vitală pentru gestionarea schimbării
către o economie global durabilă prin combinarea rentabilității pe termen lung cu justiția socială
și protecția mediului. (Aykut et all, 2017)
Raportarea nefinanciară ajută la măsurarea, monitorizarea și gestionarea performanței
companiei, impactul acestor asupra societății crescând vizibilitatea și față de părțile interesate.
Investitorii actuali și potențial i iau în considerare din ce în ce mai mult aspecte de mediu, social
și de personal, respectarea drepturilor omului și luptă împotriva corupției și luării de mită,
aspecte care influențează în cele din urmă deciziile consumatorilor.
Pentru Perrini (2006), informațiile nefinanciare permit părților interesate să înțeleagă mai
bine performanța generală a companiei, strategia și perspectivele sale de creștere.
Comunicarea de aspect e nefinanciare a fost voluntară pentru marile companii din Europa
până în momen tul apariției Directivei 2014/95/UE, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2017 și în
România prin OMFP 1938/2016, când s -a introdus ”Declarația nefinanciară”, firmele raportează
informații nefinanciare în mod voluntar, a raportului de management, fie ca un r aport separat sub
forma Rapoartelor de Dezvoltare Durabilă sau Rapoartelor de responsabilitate socială.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

3
Acest mod de raportare reprezintă un instrument prin care companiile pot adăuga valoare și
pot susține acțiuni sustenabile. Aceste tendințe globale dev in din ce în ce mai evidente, fiind
posibil o schimbare a mentalității companiilor din România pentru a face tranziția de la evaluarea
strict a rezultatelor financiare către considerarea aspectelor nefinanciare și integrarea
sustenabilității în mediul de a faceri.
Bunele practici în materie de raportare existente deja la nivelul mediului de afaceri din
România precum și contextul mai larg ce ține de nevoia de transparență și integritate a marilor
companii sunt elemente cheie de transpunere a Directivei privind raportarea non financiară
trebuie să țină cont.
Conform OMFP 1938/2016, art. 3, alineatul 492, o entitate care este filial ă este scutită de
obligația de transmitere a declarației nefinanciare dacă entitatea respectivă și filialele sale sunt
incluse în raportul consolidat al administratorilor sau în raportul separat al unei alte întreprinderi,
întocmit în conformitate cu preve derile legale.
Dacă o întreprindere –mamă întocmește un raport nefinanciar sep arat corespunzător
aceluiași exercițiu financiar, entitatea respectivă este scutită de obligația de a întocmi declarația
nefinanciară, cu condiția ca acest raport separat:
 să fie publicat împreună cu raportul consolidat de gestiune, sau
 să fie pus la dispoziția publicului într -un termen rezonabil care nu depășește sașe luni de
la data bilanțului, pe site -ul întreprinderii -mamă, și să fie menționat în raportul administratorilor.
(Comândaru et al, 2017)
Statele membre pot impune ca informațiile din declarația nefinanciară consolidată sau din
raportul separat să fie verificate de un prestator independent de servicii de asigurare.
Raportarea nefinanciară este strâns legată de politica de responsabilitate corporativă, de
strategia de business, dar și de managementul riscului. Pentru ca investitorii să poată face o
comparație pertinent ă între performanțele companiilor, organizația Global Reporting Initiative
(GRI) a elaborat o serie de st andarde de raportare, cunoscute ca Standardele GRI, și care au
cunoscut etape succesive de dezvoltare: GRI G3, GRI G4 și Standardele GRI.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

4
1.3 Obiectivele informațiilor nefinanciare
Dacă în subcapitolul anterior, am evidențiat conceptual necesitatea informațiilor
nefinanciare, în continuare vom reflecta obiectivele acestor pract ici necesare fiecărei societăți.
Cauzele semnificative ale introducerii cerinței de raportare nefinanciară sunt evidențiate
prin:
 Presiunile de piață, sociale și de mediu asupra întreprinderilor care au crescut în ultimii
ani;
 Crește ponderea importanței și rolului durabilității în activitatea corporativă;
 Importanța crescândă acordată calculelor nefinanciare ale performanței și strategiilor de
investiții ale organizației. (Gădău, 2016)
Scopul general al raportării nefinanciare este prezentarea mediului în care compania își
desfășoară activitatea, guvernanța corporativă, atitudinea față de ecologie și protecția mediului,
responsab ilitatea față de stat și regiune, precum și activitățile întreprinse pentru a răspunde
nevoilor comunității, angajați și clienți. (Dworczak, 2017)
În general, scopul informațiilor atât financiare cât și nefinanciare este de a oferi informații
utile utiliza torilor. Realizarea și publicarea unui raport non -financiar pt companii, nu este doar o
obligația legală, dar și o activitatea care vine cu o serie de beneficii.
Dacă ne referim la companiile listate, putem să identificăm o serie de beneficii specifice,
cum ar fi:
 crearea și menținerea unei asigurări externe, unei relații de încredere cu investitorii și cu
alți actori de pe piața de capital prin prezentarea unei imaginii complete a performanței
economice, sociale și de mediu a companiei; (Kristensen et We stlund, 2003)
 comunicarea eficientă cu investitorii și cu alți actori de pe piața de capital în situații de
criză provocate de modul în care compania gestionează un anumit aspect non -financiar; (Perrini,
2006)
 prezentarea mai multor informații non-financiare în mod detaliat permite investitorilor să
înțeleagă mai concis informațiile financiare publicate în raportările anuale; ( Jo et all. , 2011)
 constituie încredere pentru părțile interesate în transparența și credibilitatea informțiilor
transm ise de către societate; (Hartman et al. 2010; Nielsen et al., 2011).

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

5
 întărirea capacității companiei de a atrage noi investitori și de a le demonstra acestora
sustenabilitatea firmei pe termen lung; (Su et all., 2017). (Kim et al. , 2017 )
 crește vizibilitat ea companiei în comunitatea în care își desfășoară activitatea, conferă
transparență asupra eforturilor de CSR și, în același timp, relevă impactul acestor inițiative.
Unul dintre dezavantajele publicării rapoartelor nefinanciare ar putea fi reprezentat de
volumul suplimentar de lucru.
Unele dintre beneficiile care reflectă practicile nefinanciare sunt reprezentate în tabelul de
mai jos:
Tabel ul 1 Beneficiile raportării informațiilor nonfinanciare
Sursa: (Krištofík et all., 2016)
Dezvăluirile nefinanciare ajută părțile interesate să își justifice investiția, deoarece
informații nefinanciare puternice ajută la susținerea performanței susținute a firmei. (Praknar,
2017)
1.4. Conținutul rapoartelor nefinanciare
Pentru a reflecta importanța rapoartelor nefinanciare pentru companii, este necesar să se
înțeleagă conținutul acestor practici și modul de prezentare.
Raportarea performanței non -financiare, sau raportarea indicatorilor de sustenabilitate, nu
vizează toți agenții economici , ci doar ,,întreprinderile mari care sunt entități de interes public și
care, la data bilanțului, depășesc criteriul de a avea un numar mediu de 500 de angajați în cursul
exercițiului financiar”. (Directiva 95/2014)
Raportarea nefinanciară în conformitate cu cerințele noii directive pentru entități se poate
face în două moduri diferite: situații nefinanciare ca raport de gestiune; fie ca un raport separat,
pentru a fi pus la dispoziția utilizatorilor în termen relativ, pentru a nu depăși șase luni de la da ta Intern Extern
ajută la raționalizarea și sporirea nivelului de
sensibilitate a unei serii de procese interne ale
organizației prin diagnosticarea problemelor contribuie la menținerea relațiilor adecvate între
poziționarea pe piață a unei mărci de produs și
producția sa, care influențează evaluarea produselor,
cererea, cota de piață și rezultatele întreprinderilor
este o parte a politicilor de informare
careconsolidează fiabilitatea acțiunilor și relațiilor cu
părțile interesate și rezolvarea confliectelor acestora ajută la gestionarea riscurilor de reputație și la
crearea unui avantaj competitiv

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

6
bilanțului, pe site -ul web al companiei. Constatăm că ambele modalități de raportare prescriu o
prezentare implicită în format, dar stabilește anumite cerințe pe care trebuie să le îndeplinească.
(Gădău, 2016)
În cazul în care este aleasă ca metodă de raportare a raportului separat, raportul trebuie să
se țină de cerințele de gestionare distincte și să fie publicat împreună cu raportul de conducere.
Astfel, organizația poate opta pentru utilizarea și dezvoltarea propriului instrument, cadrul de
raportar e, în conformitate cu cerințele de mai sus.
Sectorul industrial, dimensiunea societății, aria geografică în care sunt comercializate
produsele sau serviciile, locul în care își are sediul societatea, obiectul de activitate al acesteia,
structura de managem ent, istoricul, misiunea, viziunea și valorile organizației, doza de ambiție al
conducerii și motivația sunt câteva dintre variabilele care influențează decizia de a alege un
anumit cadru de raportare non -financiară. (Fătu, 2018:168)
După Orens and Lybaert , (2010), instrumentele de raportare nefinanciară implică, la rândul
lor, grade de dificultate diferite, nivelul de maturitate în derularea unor astfel de procese obligând
raportorul (organizația) să adopte – sau nu – standarde moderne și complexe.
Conform alineatului 1 din OMFP 1938/2016, conținutul declarației nefinanciare trebuie să
includă un set minim de informații privind :
a) o descriere succintă a modelului de afaceri al întreprinderii;
b) respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită,
c) descriere a politicilor adoptate de întreprindere cu privire la aspectele de mediu
(consumul de energie, apă, emisii, deșeuri, biodiversitate, managementul resurselor, mediu),
sociale/legate de comunitate, de personal (beneficii, egalitatea de gen, drepturile angajaților,
formare profesională, dialogul social, diversitate, respectarea drepturilor sindicale,), politica de
produs/serviciu (marketing responsabil, comunicare și informare corectă despre produs/serviciu),
politica de atragere/fidelizare clienți, politica de selecție a furnizorilor (tipurile de materiale
folosite în procesul de fabricație, elemente legate de etică în relația client -furnizor), sănătatea,
siguranța și securitatea la locul de muncă, politica de delegare a deciziei și responsa bilitații în
interiorul companiei, inclusiv procesele de diligență aplicată;
d) rezultatul acestor politici;
e) o analiză a principalelor riscuri legate de chestiunile legate de operațiunile întreprinderii,
inclusiv, relațiile de afaceri, produsele sau serviciile sale care pot provoca efecte negative în

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

7
aceste domenii și modul în care întreprinderea gestionează aces te riscuri; dar si angajamente în
favoarea dezvoltării durabile, a luptei împotriva risipei alimentare și în favoarea luptei împotriva
discriminării și a promovării diversității.
f) indicatori cheie de performanță nefinanciari relevanți pentru activitatea par ticulară
g) dar și referințe și explicații suplimentare privind sumele raportate în situațiile financiare
anuale.
Dacă entitatea nu pune în aplicare politici în ceea ce privește unul sau mai multe dintre
aspectele menționate la alin. (1), declarația nefinanci ară oferă o explicație clară și motivată cu
privire la această opțiune. În cazul rapoartelor consolidate, cerințele legale rămân neschimbate.
Datorită complexității informațiilor furnizate, declarația nefinanciară sau raportul
nefinanciar este rezultatul u nui proces care durează luni de zile. Pe parcursul acestei perioade
sunt culese, analizate, comparate și selectate informații despre performanța economică, socială și
de mediu a organizației respective. Odată devenite publice, aceste informații vor putea f i utilizate
și evaluate de autorități, angajați, clienți, consumatori sau concurenți. De aceea, documentul final
trebuie să reflecte cât mai corect impactul pe termen scurt, mediu și/sau lung pe care îl are
organizația respectivă, inclusiv contribuția sa r eală la dezvoltarea comunității în care își
desfășoară activitatea. (Dunlap et al, 2017)
Conform directivelor europene, pentru o raportare eficientă a informați ilor nefinanciare, se
recomandă respectarea a câtorva reguli:
a. consultarea reală în procesul de t ranspunere
Transpunerea directivei printr -un proces consultativ amplu, care poate evita costuri suplimentare
în viitorul apropiat cu modificarea legislației europene și naționale prin impactul activității
economice asupra societății.
b. toate companiile activ e în România trebuie să raporteze, inclusiv filialele locale
Subsidiarele din România ale marilor companii multinaționale au fost printre cele care au dat
startul adoptării și aplicarii unor standarde de raportare nefinaciară.
c. o atitudine ambițioasă în procesul de transpunere
Directivele europene oferă un cadru minimal de legiferare, lăsând la latitudinea statului membru
o marjă, întrucât legea de transpunere trebuie sa fie explicită și clară în cerințele sale.
d. descurajarea aplicării pur formale

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

8
Exista un risc real ca legea de transpunere sa fie aplicată doar formal de multe companii.
Va exista tentația compilării unor rapoarte cu informații minimale trimise doar către autoritățile
statului. Evitarea acestei situații ar trebui să fie o prioritate pentru legiuitor, întrucât p reambulul
directivei încurajează statele membre să gandească mecanisme proprii pentru o bună
implementare.
1.5 Influența guvernanței corporative asupra informațiilor nefinanciare
Ca și aspect teoretic, guvernanța corporativă est e ansamblul mecanismelor de disciplinare
de tipul unor reguli, legi și principii, prin care companiile sunt conduse și controlate, modelează
relațiile și obiectivele deținătorilor de interese în scopul eficientizării activității companiilor, a
maximizarii valori acestora, a diminuarii costului capitalui și a creșterii valorii adăugate la
nivelul întregii economii, dar și a protejării intereselor deținătorilor de interese. (Ducai, 2017:12)
În opinia lui (Orens et all, 2010), guvernanța corporativă cuprinde r ezumativ valoarea
clienților, capitalul uman/ intelectual, eficiența producției, inovația, cercetarea și dezvoltarea și
creșterea, responsabilitatea social ă.
Un aspect relevant din prisma guvernanței corporative ce este inclus printre informațiile
nefinan ciare se refera la integritate, mai precis la managementul eticii în companii, astfel între
raportare și integritate fiind o relație indirectă, în sensul în care raportarea induce o presiune de a
reflecta realitatea companiei. Aceste elemente presupun creș terea vizibilității operațiilor, a
transparenței nefinanciare și nu în ultimul rând creșterea controlului asupra managementului.
(Năchescu, 2015:26)
Informațiile nefinanciare cu privire la strategia de creștere economică, probleme legate de
personal, bran d și cotă de piață și riscurile prezente și viitoare care permit o mai bună înțelegere
a afacerii, sunt incluse în rapoartele obligatorii. Astfel, transparența include îmbunătățirea
accesului la informații, actualitatea și relevanța informațiilor ce sunt u tile părților interesate.
Astfel, este esențial ca toate entitățile economice să publice informații care să prezinte o
imagine cât mai cuprinzătoare, inteligibilă și fiabilă privind performanța și starealor financiară,
precum și practicile nefinanciare î n vederea luării deciziilor de către consiliile de administrație.
Totuși calitatea și transparența informațională pot fi noțiuni contradictorii, în sensul că un
nivel foarte ridicat al transparenței poate avea drept consecință o diluare a calității
informa ționale.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

9
O reflectare a elementelor guvernanței corporative ce influențează informațiile nefinanciare
sunt redate în tabelul de mai jos:
Tabelul 2 Aspecte relevante ale guvernanței corporative ce influențează informațiile nefinanciare
Calitatea
managementului Cultura corporativă Calitatea sistemului de
comunicare cu
acționarii Eficitatea politicilor de
remunerare a
conducerii executive
Gradul de execuție al
strategiei firmei Abilitatea de a atrage și
de a păstra persoane
talentate Credibilitatea
managementului Politicile de remunerare
bazate pe criteri
corespunzătoare de
performanță
Calitatea strategiei
companii Calitatea forței de
muncă și utilizarea
muncii în echipă Accesibilitatea
managementului Raportul dintre
remunerarea conducerii
executiv e și
remunerarea forței de
muncă

Experiența managerială Calitatea sistemului de
acordare de stimulente Eficiența
departamentului de
relații cu acționarii Armonizarea politicii de
stimulare a
managementului cu
interesele acționarilor
Calitatea viziunii
organizaționale Calitatea programelor
de traning a
personalului Calitatea materialelor
publicate

Stilul de conducere al
managementului Politicile sociale și de
mediu
Sursa: (Robu & Sandu, 2018:25)
FASB din 2001 cu privire la Raportarea financiarã în contextual noii economii prezintã noi
indicatori de mãsurare a performanței, cu caracter nonfinanciar, care sunt redați în tabelul 3.
Tabelul 3 Indicatori de măsurare a performanței cu caracter non fina nciar
Perspectiva axată pe clienți
Perspectiva axată pe resurse
umane Perspectiva axată pe procese,
dezvoltare și inovație
Numărul de contracte Număr de angajați și vârsta lor
medie Procentul de clienți noi în 12 luni
(%)
Numărul de clienți Număr de manager Procentul primelor de asigurare în
produsele nou lansate (%)
Indicele de satisfacție a clienților Indicele de capital uman Cheltuieli de dezvoltare în totalul
cheltuielilor administrative (%)
Număr de polițe individuale Rotația angajaților Numă r de contracte/angajat
Puncte de vânzare Cheltuieli de formare/angajat Costuritotale administrative

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

10
Sursa: Raportul FASB, 2011
În cazul raportări i nefinanciare evaluarea este facută și de alte părți interesate precum
angajați, clienți, comunitate, etc. pe baza unor criterii care iau în considerare fluxurile și
metodele utilizate de management în procesul de luare a decizilor printr -o o serie de procese de
analiză menite „să conducă la obținerea celor mai bune rezultate care pot fi în controlul
decidențil or”.
Privită din această perspectivă raportarea nefinanciară poate fi utilizată de catre manageri
ca instrument eficient de marketing dar și ca mecanism de validare/actualizare permanentă a
metodelor de control intern. (Achim & Borlea, 2015)
Pentru a înțelege mecanismul guvernanței corporative asupra informațiilor nefinanciare, se
realizează o legatură strânsă între părțile interesate în procesul de utilizare a datelor.
Guvernanța corporativă arată că interesele managerilor sunt aliniate cu cele ale
acționarilor. (Bertrand et all, 2014) Acest proces s este explicat în tabelul de mai jos .
Tabelul 4 Evidențierea procesului raportării nefinanciare
Raportarea nefinaciară
responsabil acțiune livrabil Cui se
adresează Acțiune
Administratorii declar ă
raportează Declara ție
nefinanciar ă
Raport
nefinanciar
Indicatori
nefinanciari
(inclusive
evaluare
guvernan ță) Acționari
(AGA)
Angajați
Clienți
Furnizori
Comunitate investesc/
dezinvestesc
Vânzările
Continuitatea afacerii
Auditorul
financiar/
statutar verific ă daca s -a furnizat
declara ția
nefinanciară sau
raportul separate
și include
informa ția în
Raportul
auditorului
independent
Sursa: Dragu, 2019: 15

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

11
1.6 Impactul factorilor sociali, economici și fiscali asupra temei de cercetare
Adoptarea unui cadru de raportare finanicar sau nefinanciar, național sau internațional,
indiferent de cât de simplu sau de complex ar fi el, presupune cel puțin costuri de timp, de
resurse umane și financiare. Cu cât a ceste resurse sunt distribuite pe o perioadă mai mare, cu atât
ele vor fi suportate mai ușor la nivel de organizație. Cu cât perioada de implementare a unui
cadru de raportare nefinanciară și acomodare organizațională este mai mare, cu atât costurile
tranz acționale vor fi mai mici, iar performanța organizațională în ansamblu nu va fi afectată.
(Demerens et all, 2014)
Totuși, costurile aferente procesului de raportare non -financiara sunt destul de greu de
evaluat, cele mai multe din tre companii repartizând a ceastă sarcina unor departamente și angajați
care sunt implicați și în alte proiecte, fără să existe un buget intern special dedicat raportării.
Exista și cazuri în care departamentul însărcinat cu raportarea non -financiara își asumă deschis
faptul că procesul t rebuie să fie unul internalizat pentru a produce efecte reale. Aceste companii
aleg să asigure oamenilor proprii traininguri certificate în sisteme de raportare și să le lase lor
întreaga implementare, fără a apela la consultanți externi. (Kristensen & Westlund, 2013)
În mod evident, efortul de culegere a informațiilor din interiorul companiei reprezintă cea
mai serioasă constrângere în procesul de raportare. Chiar și companiile care angajează
consultanți externi pentru raportarea non -financiară întâmpină d ificultăți în sensul culegerii
informațiilor care presupune o familiarizare cu activitatea companiei și cu obiectivele de
raportare, aspecte care nu sunt uzuale unui consultant. (Tiron -Tudor et al, 2019)
În cazul raportării indicatorilor nefinanciari socie tatea „externalizează” influențele pe care
le are asupra mediului înconjurator și comunitate. Există, influențe reciproce între indicatorii
nefinanciari și cei financiari precum: o politică transparent și etică de produs și de marketing
(indicatori nefinan ciari) poate conduce la creșterea cifrei de afaceri (indicator financiar) după
cum neglijarea acțiunilor societății asupra mediului, mai nou preluarea responsabilității de
valorificare și reciclare a deșeurilor introduce în circuitul economic (indicator ne financiar)
influențează semnificativ nivelul cheltuielilor cu prestări servicii (indicator financiar). (Upton,
2001)
Reflectând prezentarea practicilor nefinanciare în legislația românească a Directivei
95/2014, apreciem că prevederile actelor normative de transpunere vor avea incidență directă

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

12
asupra prevederilor Codului Fiscal, Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale , Ordonanței
de Urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului , etc.
Comisia europeană a publicat în 20 19 o comunicare prin a evidențiat anumite aspecte
privind raportarea nefinanciară, accentuând efectul climatic asupra elementelor raportoare.
Publicarea în condiții mai bune a informațiilor legate de climă poate avea beneficii, cum ar
fi:
 un grad sporit de conștientizare și de înțelegere a riscurilor și a oportunităților legate de
climă în cadrul entității, o mai bună gestionare a riscurilor și un proces decizional și o planificare
strategică mai bine informate;
 bază de investitori mai diversificată și un cost potențial mai scăzut al capitalului, rezultat,
de exemplu, din includerea în portofoliile de investiții gestionate în mod activ și în indicii axați
pe durabilitate, precum și din ratinguri de credit îmbunătățite pentru emiterea de obligațiuni și
evaluări mai bune ale bonității financiare pentru creditele bancare;
 un dialog mai constructiv cu părțile interesate, în special cu investitorii și acționarii;
 mai bună reputație corporativă și menținerea licenței sociale de operare.
Este foarte important ca p ărțile interesate să înțeleagă viziunea entității asupra modului în
care schimbările politice, climatice, influențează practicile nefinanciare, prin care activitățile
economice pot afecta strategia anteprenorială pe termen scurt, mediu și lung. Pentru a ra porta în
mod adecvat aspectele legate de aceste schimbări, entitățile vor trebui să aibă o perspectivă
pentru informațiile nefinanciare pe termen mai lung decât pentru raportarea financiară.
Un mod de a evaluaastfel de implicații este prin utilizarea anal izei pe bază de scenarii.
Identificarea de noi oportunități legate de indicatori influențabili poate consolida perspectivele de
câștig ale unei entități. Totuși, entitățile care nu iau în considerare în mod corespunzător modelul
lor de afaceri în lumina sc himbărilor de mediu, social, economic pot provoca efecte negative
asupra acestor elemente și implicit se pot confrunta cu un impact negative asupra activitățiilor
economice. (Warren, 2018)
În continuare, vom prezenta factorii ce influențează practicile nefinanciare în următorul
tabel.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

13
Tabelul 5 Analiza factorilor în perspective practicilor nefinanciare
Indicatorii non -financiari
Procesele interne ale entității Cercetare și dezvoltare
Ameliorarea productivității și a calității
producției;
Reducerea timpului de livrare
Respectarea termenilor de proceselor interne;
procese de inovare: capacități legate de producție;
numărul de produse sau service noi;
timpul de dezvoltare a produselor noi timpul
necesar pentru livrarea produsuluicătreclienți;
procentul de livrare în timp real;
timpul mediu necesar de realizare a comenzilor;
timpul efectiv de producție.
Identificarea cauzelor aflate la baza problemelor și
ameliorarea calității; reproiectarea procesului de
livrare a comenzilor;
organizarea de echipe de cercetare și dezvoltare
din de partamentul de producție și cel al vînzărilor
necesare modificării proceselor entitate;

Alinierea scopurilor acționarilor
Dezvolarea aptitudinilor aferente către clienți ,
angajaților
îmbunătățirea capacității sistemelor
informaționale
educația angajaților și nivelurile de calificare
cifrele care indică gradul de satisfacție a
anagajaților;
randamentul anagajaților;
procentul de sugestii ale angajaților implementate;
procentul de compensații baz ate de stimulente
producției individuale și de echipă.
Participarea angajaților la discuții cu sugestii în
scopul dezvoltării lucrului în echipă
programe de instruirea angajaților;
determinarea supraveghetorilor să acționeze mai
mult ca la formatori nu ca factori de decizie;
ameliorarea procedurii de culegere a
informațiilor
organizarea echipelor de cercetare pentru
implimentarea controalelor avansate .
Sursa: (Munteanu, 2016:4)
1.7 Limitările prezentării practicilor nefinanciare
Principalele critici aduse acestor tip de raportãri sunt lipsa de relevanțã a unor indicatori,
capacitatea instrumentelor utilizate și lipsa de continuitate de la un an la altul, care poate sugera
disimularea anumitor evenimente nefaste. (Suciu, 2015)
În România, foart e puține companii au realizat în mod voluntar să transmită părților
interesate informații nefinanciareîn primul an de implementare a noii legislații. Majoritatea dintre

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

14
acestea fie au apelat la consultanți, fie aveau deja experiența publicării în anii ante riori de
Rapoarte de Sustenabilitate sau de Responsabilitate Socială.
O problemă a raportului nefinanciar adeseori acoperă diferențele în ceea ce privește
implicarea comunității, valori etice, rolul managementului dar numai raporturile de
sustenabilitatea reflectă aspectele economice și socioeconomice din perspectiva companiei.
Analiza și concluziile consultărilor publice efectuate de experții Comisiei Europene au
indicat faptul că, adoptarea și implementarea de practici de prezentare a informațiilor non
financiare rămâne limitată. Majoritatea stakeholderilor consultați de CE (în special, investitor ii,
ONG -uri și alte organizații ale societății civile) au apreciat că actualul nivel de transparență nu
răspunde nevoilor de informare, atât în ceea ce privește cantitatea cât și calitatea informațiilor
disponibile. Calitatea informațiilor nefinanciare prezentate de companii rămâne o mare problemă
în sensul în care investitorii consideră că nu sunt suficient de relevante, echilibrate, exacte,
actualizate și compar abile.
Printre lacunele de informare au fost enumerate:
a. Transparența inadecvată a informațiilor non -financiare din mediul de business, în sensul în
care practicile companiilor care tind să se concentreze doar asupra performanțelor pozitive;
rapoartele s unt adesea inconsecvente în timp sau informațiile nu sunt divulgate anual;
b. Prezentarea informațiilor nu acoperă sau sunt anecdotice aspectele relevante pentru ambele
părți interesate, interne sau externe, în special în ceea ce privește gestionarea risc ului, drepturile
omului și probleme de corupție.
c. Utilizarea unor indicatori cheie de performanțăeste considerată insuficientă de către
majoritatea stakeholderilor.
d. Rapoartele nu sunt supuse verificării independente, ceea ce afectează acuratețea info rmațiilor,
întrucât există diversitate insuficienta în consiliile de management ale companiilor
Astfel, CE propune noi îmbunătățiri în ceea ce privește cantitatea, calitatea și
comparabilitatea informațiilor prezentate, astfel încât să se răspundă nevoilor investitorilor și
nevoilor altor părți interesate.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

15
Capitolul 2. Cadrul legislativ privind raportarea nefinanciare
2.1 Obiective și metodologie
În decursul timpului raportările anuale ale companiilor au cunoscut o serie de modificări în ceea
ce privește prezentarea de informații necesare utilizatorilor, modificări produse de legislația
națională sau internațională cu scopul îmbunătățirii calității informațiilor prezentate de companii,
dar și pentru a crea un model uniform de raportare pentru toate catego riile de companii,
indiferent de mărimea acestora.
Astfel, o serie de organisme naționale și internaționale se ocupă de elaborarea de ghiduri,
standarde și reglementări privind raportarea nefinanciară ca o modalitate complementară de a
furniza informații r elevante către categoriile interesate de utilizatori. (Dima et all, 2015:1)
Prezentul capitol reflectă viziunea legislației privind raportarea nefinanciară sub impactul
Directivei europene 2014/95/UE și a reglementărilor românești. De asemenea, se sublinează
efectul Directivei europene în legislația din România și implicit asupra companiilor românești.
Astfel, se evidențiază efectul și prezentarea elementelor legislative aferente informațiilor
nefinanciare prezentate de societate.
2.2 Efectul Directivei europene 95/2014 asupra practicilor nefinanciare
Directiva europeană a apărut ca urmare a creșterii înclinației spre responsabilitatea socială dar și
din cauza nivelului scăzut de transparență a informației nefinanciare. Actul norm ativ reprezintă
primul pas european în direcția obligativității de a raporta informații nefinanciare, însă într -un
cadru destul de adecvat practicii guvernanței corporative.
Directiva europeană 95/2014 servește ca un instrument vital în vederea prezentări i
informațiilor nefinanciare ale societăților comerciale din țările membre UE cu peste 500 de
angajați care sunt nevoite să o pună în aplicare începând cu ianuarie 2018.
De asemenea, solicită anumitor întreprinderi mari să prezinte informații nefinanciare
relevante pentru a oferi investitorilor și altor părți interesate o imagine mai completă, echitabilă
și cuprinzătoare privind propria dezvoltare, performanță, poziție și impactul activității lor.
Astfel, actul normativ solicită companiilor mari, de interes public, cu un număr mediu de
peste 500 angajați să întocmească, separat sau ca parte componentă a raportului
administratorului, o declarație nefinanciară care să conțină următoarele informații: aspecte de

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

16
mediu, sociale și legate de personal, respectarea drepturilor omului și combaterea corupției și a
dării de mită (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 2014 – articolul 1, paragrafele 1 și 3), politici
în legătură cu aspectele enumerate, rezultatele aplicării acestora, principalele riscuri aferente și
modu l în care entitatea le gestionează, indicatori -cheie de performanță nefinanciară caracteristici
organizației, toate însoțite de o prezentare succintă a modelului de afaceri.
Prin respectarea cerințelor recomandate, inițiativa europeană are rolul de a aduc e o creștere
companiilor care raportează aspectele de sustenabilitate, să determine un nivel comparativ de
transparență în Europa și să ofere un grad semnificativ de încredere informațiilor. Prin urmare, se
consideră că aplicarea acestei Directive constitu ie o mare oportunitate pentru identificarea cu
cadrul de raportare integrată.
Ghidul Comisiei Europene publicat în 2017 explică toate noțiunile relevante din articolul 1
al Directivei 95/2014 privind sfera informațiilor nefinanciare, oferind exemple concrete
referitoare la conținutul unei raportări marcate de profesionalism, aspecte legate de modelul de
afaceri, politica și procesul de diligență. politicile de guvernanță, managementul riscului și alte
elemente din tematica de raportare.
Așadar, scopul recomandărilor prezentate în ghid nu este de a impiedica inovarea în
practicile de raportare nefinanciare ci de a susține libertatea de a alege orice cadru de raportare
național, european sau internațional cu condiția să fie valid și profesionist.
La baza raportării nefinanciare guvernate de Directiva 2014/95/UE se află două scopuri
(Fărcaș, 2020): în primul rând, posibilitatea comparării informațiilor nefinanciare în spațiul
Uniunii Europene; în al doilea rând, creșterea responsabilității arătate de companiile europene
prin obligativitatea raportării informațiilor nefinanciare.
Principi ile cheie dupa care se ghidează documentul normativ european în elaborarea
practicilor nefinanciare sunt:
 publicarea de informații semnificative, informații corecte, echilibrate și ușor de inteles
 informații cuprinzătoare, dar concise, strategice și prospective
 informații orientate către părțile interesate, consecvente și coerente.
Directiva europeană prevede că, orice întreprindere trebuie să explice și să motiveze
aspectele care au condus la imposibilitate prezentării a unor informații din raportul nefinanciar.
În cazuri excepționale, statul membru va putea permite ca o serie de informații care ar aduce

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

17
prejudicii grave poziției comerciale a întreprinderii, să fie omise, sub rezerva unei motivări clare
și să nu împiedice o ințelegere corectă și echil ibrată a performanței de dezvoltare durabilă a
întreprinderii.
Acest aspect nu constrânge întreprinderile și grupurile mici de societăți să se pregătească
din punct de vedere tehnic și din perspectiva competenței organizaționale pentru realizarea
primelor rapoarte non -financiare. De altfel, o abordare pro -activă din partea companiilor
dovedește nu doar perspectiva conformității cu legislația astfel creată, ci și o dovadă de
implementare efectivă a principiilor care stau la baza ideii de responsabilitate soc ială.
2.3 Preluarea Directivei europene în reglementarea românească
Odată cu creșterea globalizării, companiile au început să se orienteze către oferirea de noi
informații privind raportarea nefinanciară, într -un mod voluntar, obligate de compania mamă, da r
și de reglementările europene în vigoare.
În literatura de specialitate, subiectul reflectării Directivei 2014/95/UE în România este
abordat de un număr destul de limitat de lucrări științifice (Marinescu, 2020; Fărcaș, 2020, Dragu
& Tiron -Tudor, 2013, Tiron -Tudor et all, 2019), atât din perspecti va ante cât și post
implementare.
Acest concept nou, raportarea nefinanciară se află în plină dezvoltare în mediul de afaceri
românesc, ca urmare a aplicării Directivei europene 95/2014.
În legislația românească, Directiva europeană s -a preluat parțial pr in intermediul OMFP
1938/2016, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2017, care prevede completări necesare
OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aspecte legislative care se aplică
societăților ale căror acțiuni sunt cotate la Bursa de Valori București, societăți care sunt obiectul
studiul de cercetare.
Acest act normativ, devine un impuls pentru companiile care își desfășoară activita tea în
România și, pentru a se alinia la noile cerințe de sustenabilitate și la politica societății mame,
companiile au adoptat practici nefinanciare, cum ar fi raportarea socială și de mediu. (Marinescu,
2020.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

18
Așadar, Legislația românească prevede ca rap ortarea nefinanciară să se facă sub forma unei
declarații nefinanciare care să fie inclusă în raportul administratorului. De asemenea, sunt
prevăzute și câteva cerințe de prezentare a unor informații legate de diversitate, în special de gen.
Cu ajutorul ”G hidului privind raportarea informațiilor nefinanciare”, elaborat de Comisia
Europeană pentru înțelegerea principiilor nefinanciare, România poate fi un potențial raportor
care să participe cu celelalte țări din UE la conștientizarea importanței și menține rea unei
comunicări a informației nefinanciare pentru părțile interesate.
Raportarea non -financiară are extrem de multe beneficii pentru companiile românești,
pentru că fiecare raport prezentat identifică zone de vulnerabilitate ale societăților comerciale , pe
care le pot remedia și pot să adopte cu ușurință sustenabilitatea în ADN -ul respectivei
organizații, privită ca o oglindă a mediului de afaceri responsabil din Romania. În plus, este un
proces de proiectare externă a acțiunilor companiei, o acțiune de transparentizare a activităților
economice și de a reflecta organizația ca un actor social responsbil pentru mediu, devenind astfel
un vehicul de promovare și comunicare cu mediul extern.
De-a lungul timpului, privind aplicarea cadrului legislativ cu cara cter de recomandare,
privind raportarea nefinanciară în Romania, s -a observat următoarele aspecte :
 menționarea explicită a faptului că declarațiile și sau rapoartele au reflectat impactul pe
care entitățile emitente l -au avut asupra economiei, societății și mediului din România, nu doar la
nivel de grup (agregat) ;
 instituirea unui set minim de indicatori, a unui organism și a unui mecanism clar de
verificare și validare ;
 evidențierea penalităților în caz de neconformare.
Astfel, analizând studiile de cercetare din literatura științifică, putem observa, că
implementarea în legislația românească a Directivei 95/2014/UE a avut un impact reprezentativ ,
în raportarea nefinanciară a companiilor. Acest aspect, a determinat pentr u majoritatea
societăților o evoluție pozitivă în prezentarea practicilor nefinanciare de la un an la altul. Așadar,
companiile erau interesate în a respecta cerințele legislației, prin prezentarea declarației
nefinanciare, rapoarte lor non-financiare sau d e sustenabilitate.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

19
2. 4 Prezentarea reglementărilor românești privind raportarea nefinanciară
În ultimii 20 de ani, ca urmare a presiunilor exercitate de o largă gamă de utilizatori ai
informațiilor economice, concepte precum raportarea sustenabilă și r aportarea integrată au fost
evidențiate în sfera economică în defavoarea raportării financiare tradiționale.
Ținând cont de divulgările nefinanciare, este necesar să existe anumite standarde naționale
concrete pentru evaluarea și dezvăluirea rapoartelor n efinanciare.
În continuare, vom analiza perspectiva legislației OMFP nr.1938/2016, act normativ
modificat prin OMFP 3456/2018 asupra acestui subiect supus cercetării.
În baza actului normativ enunțat, companiile pot să publice informațiile nefinanciare prin
două modalități: o declarație nefinanciară inclusă în raportul administratorilor sau un raport
separat. Singură diferența între aceste două modalități se referă la t ermenul până la care
informațiile non -financiare trebuie să fie disponibile: dată publicării raportului administratorilor
sau în termen de 6 luni de la dată bilanțului.
Conform alineatului 1, articolul 4921 al Ordinului nr. 1938/2016 , emis de Ministerul
Finanțelor Publice din Romania, ,,entitățile de interes public care la data bilanțului depășesc
criteriul de a avea un numar mediu de 500 de angajați, includ în raportul administratorilor o
declarație nefinanciară ce contine informații privind cel puțin asp ectele de mediu, sociale și de
personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită.”
Totuși, î n acceptiunea legii, ,,entitățile de interes public” sunt cele cu capital integral sau
majoritar de stat, societațile financiar -bancare și non -bancare (pensii private, asigurări etc.) și
cele listate la bursă.
Conform articolului 6, declarația nefinanciară trebuie să conțină, în ceea ce privește
aspectele legate de mediu, detalii privind impactul actual și previzibil al operațiunilor entității
asupra mediului și, după caz, asupra sănătății și a siguranței, utilizarea de energie regenerabilă și
neregenerabilă, emisiile de gaze cu efect de seră, utilizarea apei și poluarea aerului.
În ceea ce privește aspectele sociale și de personal, in formațiile furnizate în declarația
nefinanciară se pot referi la acțiunile întreprinse pentru a asigura egalitatea de gen, punerea în
aplicare a convențiilor fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii, condițiile de
muncă, dialogul social, respe ctarea dreptului lucrătorilor de a fi informați și consultați,
respectarea drepturilor sindicale, sănătatea și siguranța la locul de muncă, dialogul cu

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

20
comunitățile locale și/sau acțiunile întreprinse pentru a asigura protecția și dezvoltarea acestor
comun ități.
În ceea ce privește drepturile omului, combaterea corupției și a dării de mită, declarația
nefinanciară poate include informații privind prevenirea abuzurilor în materie de drepturile
omului și/ sau privind instrumentele instituite pentru combatere a corupției și a dării de mită.
Declarația nefinanciară include, de asemenea, consecințele asupra schimbării climatice pe
care le are activitatea entității și utilizarea bunurilor și serviciilor pe care aceasta le produce, ca și
asupra angajamentelor sale în favoarea dezvoltării durabile, a luptei împotriva risipei alimentare
și în favoarea luptei împotriva discriminării și a promovării diversității.
Respectând caracterul concis al conținutului, actul normativ cere companiilor să introducă
în aceste r aportări doar informații non -financiare relevante privind ansamblul politicilor,
rezultatelor și riscurilor lor pentru înțelegerea dezvoltării, performanței, poziției entității și a
impactului activității sale asupra societății.
În direcția aceasta, confor m actului normativ, este necesar desfășurarea unui proces de
analiză complex pentru a identifica informațiile relevante, care trebuie să surprindă atât
perspectiva internă, cât și cea externă a companiei și care trebuie să implice părțile. Pentru
identific area conținutului raportului se necesită o durata de până la două luni sau chiar mai mult,
în funcție de mărimea și complexitatea fiecărei companii. Din aceste considerente, realizarea
unei raportări nefinanciare necesită cel puțin 5 -6 luni.
În realizarea unui raport pentru fiecare aspect non -financiar identificat trebuie stabilit un
indicator de performanță non -financiară pentru înțelegerea progresului înregistrat de o companie
de la an la an. Acest lucru permite o mai mare tranparență și credibitate în f ața investitorilor,
ceea ce constituie unul dintre obiectivele raportărilor non -financiare.
Datorită acestor cerințe, legislația permite companiilor să utilizeze metodologii și standarde
de raportare naționale sau internaționale pentru facilitarea procesu lui realizării unui raport non –
financiar. Utilizarea unui astfel de instrumente asigură un nivel calitativ mai bun al informațiilor
non-financiare publicate.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

21
Capitolul 3. Prezentarea și analiza studiului de caz
3.1 Obiective și metodologie privind studiul de caz
Obiectivul acestui capitol care constituie și unul dintre obiectivele întregii lucrări de cercetare,
este de a reflecta posibilitatea companiilor din sectoare diferite de activitate cotate la Bursa de
Valori București (BVB) de a publica info rmații nefinanciare, printr -un raport separat față de
raportul anual, având ca scop atragerea investitorilor și implicit respectarea reglementărilor
naționale și internaționale .
Studiul de caz, care reprezintă a naliza cantitativă a acestei lucrări de cerc etare a fost
proiectat cu scopul de a sublinia fiabilitatea subiectului analizat, aducând astfel un plus
subiectului de cercetare.
3.2. Prezentarea eșantionului ales
În vederea reflectării obiectivului propus, pentru dezvoltarea studiului de caz, au fost alese un
număr de companii din România, din multiple domenii de activitate, urmărind în ce măsură
practicile nefinanciare ale companiilor influențează investitorii și alte părți interesate.
Cercetarea studiului de cercetare are la bază trei indici de selecție:
• BET PLUS (BUCHAREST EXCHANGE TRADING PLUS INDEX);
• BET -NG (BUCHAREST EXCHANGE TRADING ENERGY & RELATED UTILITIES
INDEX)
• BET -XT (BUCHAREST EXCHANGE TRADING EXTENDED INDEX)
Procesul de selecție a companiilor a avut la bază trei criterii:
Companiile să aibă peste 500 de angajați;
Să aibă capital românesc;
Informațiile financiare și nefinanciare să fie publice pentru părțile interesate.
Pentru eviden țierea procentului de capital românesc nu au fost luate în considerare valorile
corespunzătoare câmpului „Alți acționari” din subcategoria Structură acționari de pe pagina de
„Sumar” a fiecărei companii, disponibilă pe pagina web a BVB. Astfel, Firmele car e nu au
respectat criteriile stabilite au fost eliminate din eșantionul ales pentru analiză.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

22
Populația analizată este reprezentată de ansamblul companiilor cotate la Bursa de Valori
București, dintre acestea eliminându -se instituțiile financiare. Eșantionu l este format din 16
entități economice, iar anul de referință ales pentru analiza rapoartelor este 2019.
Pentru a înțelege sursa principală a rapoartelor nefinaciare, este necesar de a defini acest
acronomic.
Bursa de Valori București (BVB) a fost înființată în data de 21 iunie 1995 ca instituție de
interes public, non -profit, în baza Deciziei Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) nr.
20/1995, iar în iulie 2005, BVB a devenit societate pe acțiuni. BVB este principalul operator de
piață di n România și administrează mai multe piețe: piața regelementată și piața Aero. De
asemenea, asigură un rol esențial atunci de creare a bunăstării de care are nevoie orice companie,
dezvoltarea unei dintre cele mai mari platforme de finanțare a economiei ro mânești.
Acțiunile BVB sunt incluse în indici bursieri care urmăresc evoluția prețurilor burselor
listate precum și în indici locali: BET și versiuneasa de randament total BET -TR, BET -XT și
BETXT -TR, BET -BK, BET Plus.
Veniturile operaționale ale BVB sunt realizate, în principal, din activitatea de
tranzacționare a tuturor instrumentelor listate, din tarife percepute emitenților pentru admiterea și
menținerea la tranzacționare și din vânzarea de date bursiere către diverși utilizatori.
Analiza și interpreta rea rezultatelor rapoartelor nefinanciare a firmelor vizate, au ca țintă
validarea ipotezelor de cercetare stabilite în metodologia lucrării.
Principalele variabile care au influențează alegerea populației țintă s -au dovedit a fi
mărimea companiei, perfor manța acesteia și sectorul industriei în care activează.
Datele utilizate au fost colectate din informațiile financiare și nefinanciare au descărcate de
pe site -ul BVB și cel al companiilor, iar pentru a reflecta ,,conformitatea rapoartelor anuale
privind respectarea principiilor raportării nefinanciare”, s -au utilizat indicatori prezentați în
literatura de specialitate.
Astfel, caracteristicile celor 16 entității cotate la BVB selectate pentru acest studiu de caz
sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

23
Tabelul 6 Eșantionul analizat pentru cercetare

Sursă: proiecție proprie
Așadar, se poate sublinia că eșantionul ales din cele trei indici locali de selecție: BET -NG,
BET -PLUS și BET -XT cuprinde companii din diverse sectoare de activitate din România, nr.
crt. simbol
BVB indici
locali Denumire firma sector de
activitate nr.angajati
2019 capital
romanesc
(%)
1 SNP BET –
NG OMV PETROM utilități (energie
electrică) 11814 20,64
2 SNG BET –
NG S.N.G.N. ROMGAZ S.A. utilități
(gaze naturale) 5.518 70
3 TGN BET –
NG S.N.T.G.N.TRANSGAZ
S.A. utilități ( gaze
naturale 4.246 58,51
4 SNN BET –
NG S.N.
NUCLEARELECTRICA
S.A. utilități (energie
electrică) 2.038 82,5
5 TEL BET –
NG C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA utilități (energie
electrică) 2.027 58,69
6 COTE BET –
NG CONPET SA servicii (transport
prin conducte) 1.587 58,73
7 OIL BET –
NG OIL TERMINAL S.A servicii (transport
petrolier pe mare) 943 59,62
8 ALR BET
PLUS ALRO S.A. industrial
(aluminiu și
bauxită) 2.514 71,37
9 ARS BET
PLUS AEROSTAR S.A. industrial
(avioane și nave
spațiale) 1.735 71,3
10 ATB BET
PLUS ANTIBIOTICE S.A. industrial(produse
farmaceutice) 1.415 53,02
11 CMP BET
PLUS COMPA S. A. industrial (piese și
accesorii auto) 2.190 54,6
12 VNC BET
PLUS VRANCART SA industrial (hartie
igienica, carton si
ambalaje din
carton) 1.180 74,42
13 ROCE BET
PLUS ROMCARBON SA industrial (placi si
profile din plastic) 874 63,05
14 ALT BET
PLUS ALTUR S.A. industrial (piese
auto) 737 71,45
15 RRC BET –
NG ROMPETROL
RAFINARE S.A. industrial (țiței) 1.156 44,7
16 M BET –
XT MEDLIFE S.A. servicii medicale 2.193 58,23

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

24
sectoare care au și un puternic impact decisiv în economia țării precum industria farmaceutică,
sectorul energie și gaze naturale și industria constructoare de aeronave și piese auto.
Anali zând caracteristicle societăților din tabel putem observa anumite aspecte care vor
constitui elemente primordiale în analiza practicilor nefinanciare.
Cele mai numerose companii, în număr de trei sunt din sectorul energiei electrice, urmat de
cel al gazelo r naturale iar cele mai puține din sectorul industrial al diverselor ramuri economice.
Societatea cu cel mai mare număr de angajați înregistat în anul de referință, 2019, este
OMV PETROM cu 11.814 angajați, urmată de S.N.G.N. ROMGAZ S.A. cu 5.518 angajați. La
polul opus fiind ROMCARBON SA cu 874 de angajați, urmată de ALTUR S.A. cu 737 de
angajați.
În ceea ce privește structura capitalului românesc, firma cu cel mai mare procent este S.N.
NUCLEARELECTRICA S.A. care deține 82,50 % capital românesc, urmată d e VRANCART
cu 74,42 % .
3.3. Rezultatul conformității rapoartelor anuale cu principiile raportării
nefinanciare din cadrul companiilor analizate
Am parcurs pagina web a BVB pentru fiecare societate, în vederea analizării rapoartelor
anuale conform legislației în vigoare, dacă existe declarația nefinanciară. În cazul societăților la
care nu am găsit declarația inclusă în raportul administratorului, iar raportul auditorului menționa
faptul că aceasta există separat, am căutat -o pe website -ul companiei respective .
Pentru anul de referință 2019, am analizat fiecare raport nefinanciar: raportul anual și
raportul de sustenabilitate al companiei dacă include elementele prevăzute de către Directiva
95/2014/ UE. Conform „Ghidului privind raportarea in formațiilor nefinanciare”, obiectivul
entităților este să publice informații nefinanciare relevante, utile, consecvente și comparabile,
astfel încât să se favorizeze creșterea economică într -un mod sistematic și durabil și să asigure
transparență pentru pă rțile interesate.
Pe lângă documente analizate, companiile au publicat și alte rapoarte intermediare, de
exemplu: Raportul auditorilor individual în co nformitate cu IFRS, Bugetul de venit și cheltuieli,
Raport individual privind plățile efectuate către G uvern și alte rapoarte, rapoarte care vin să
completeze informațille nefinanciare.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

25
Pentru o mai bună înțelegere a componenetelor nefinaciare, de către părțile interesate, unele
companii a avut intenția să publice voluntar o serie de informații nefinanciare s uplimentare cu
scopul de a oferi o imagine cât mai amplă a practicilor nefinanciare. Aceste informații sunt
incluse într -un raport suplimentar, de către companiile ale căror acțiuni sunt cotate la BVB,
denumit ”Raport de sustenabilitate”, ”Broșura de respo nsabilitate socială corporativă (CSR)”, ”
Raport de mediu” sau ”Responsabilitate socială”. Consider că rapoartele obligatorii/suplimentare
sunt acele rapoarte menite să aducă un plus de valoare, de informație raportului nefinanciar,
pentru a oferi o imagin e cât mai amplă practicilor nefinanciare.
În urma verificării documentelor precizate (raportul nefinanciar și rapoartele suplimentare) a
fiecărei societăți, s -a observat aspectele precizate în tabelul de mai jos.
Tabelul 7 Evidența companiilor privind documentele publicate
Sursă: prelucrare propr ie
Valoarea documentele analizate, rapoartele anuale și rapoartele de sustenabilitate pentru a
fi conforme cu principiile raportării nefinanciare determinate de reglementările naționale și
internaționale, sunt stabilite prin următoarele aspecte:
 respectarea celor șase principii privind performanța raportării nefinanciare;
 prezentarea modelului de afacere; nr.
crt. simbol
BVB Denumire firma Rapoarte
obligatorii Rapoarte
suplimentare
(voluntare)
1 SNP OMV PETROM X X
2 SNG S.N.G.N. ROMGAZ S.A. X X
3 TGN S.N.T.G.N.TRANSGAZ S.A. X X
4 SNN S.N. NUCLEARELECTRICA S.A. X X
5 TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA X X
6 COTE CONPET SA X X
7 OIL OIL TERMINAL S.A X
8 ALR ALRO S.A. X
9 ARS AEROSTAR S.A. X
10 ATB ANTIBIOTICE S.A. X
11 CMP COMPA S. A. X
12 VNC VRANCART SA X
13 ROCE ROMCARBON SA X
14 ALT ALTUR S.A. X
15 RRC ROMPETROL RAFINARE S.A. X
16 M MEDLIFE S.A. X

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

26
 descrierea structurii acționariatului;
 prezentarea principiilor de guvernanță corporativă și a riscului;
 prezentarea orientării entităților spre activitățile sociale și de mediu.
Așadar, pentru a surprinde calitatea informațiilor nefinanciare am analizat fiecare
companie în parte. În urma analizei, am observat că din totalul eșantionul ales de societăți doar
șase compan ii au reușit să publicat pe site -ul lor un raport de sustenabilitate, aspect ce este
reflectat în Tabelul 7.
În analiza companiilor s -a accentuat gradul calitativ al rapoartelor nefinanciare prin
aspectul respectării celor șase principii . Acest element evi dențează gradul de respectare a
conceptului de raportare nefinanciară prin:
 Publicare a de informații semnificative;
 Informații corecte, echilibrate și ușor de înțeles;
 Informații cuprinzătoare, dar concise;
 Informaț ii strategice și prospective;
 Informa ții orientate către părțile interesate;
 Informații consecvente și coerente.
Punctul de analiza formulat pe baza consultarii legislaț iei în domeniu : a Ghidului privind
raportarea informațiilor nefinanciare (metodologia de raportare a informațiilor nef inanciare) emis
de CE din 2017 și a Directivei europene 95/2014, sublinează gradul de conformitate a
societăților alese din eșantion la actele normative prevăzute pentru acest subiect de referintă.
Rapoartelor nefinanciare au fost analizat sistematic pe o scară de la 1 -5 pentru fiecare
companie, adica de la un continut mai puțin conform la unul corespunzător cu principiile
informațiilor nefinanciare.
Modelul bazat pe scoruri de 1 -5, a fost gândit să surprindă respectarea unor criterii
prevăzute pentru o bun ă imagine a practiciilor nefinanciare. Pentru a se obține scorul maxim de
5, companiile trebuie să urmeze 3 criterii, și anume: să prezinte un raport de sustenabilitate
pentru anul 2019 ; să dețină o secțiune specială privind relația cu investitorii și să respecte în
totalitate cele șase principii ale informațiilor nefinanciare.
Pe măsura descreșterii scorului, condițiile se restrîng; astfel pentru a obține scorul 4,
companiile au publicat doar un raport de sustenabilitate pe o perioadă de cel puțin 1 an.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

27
Pentru a obține scorul 3, companiile trebuie să dețină informații nefinanciare prezentate
într-un mod cât mai sumar, dar explicit; scorul 2 de companiile care au prezentat doar anumite
informații nefinaciare, dar neclare pentru părțile intresate. Companiil e care publică doar raportul
financiar și într -un raport separat spre exemplu ,,Donații” oferă informații privind raportarea
nefinanciară. Scorul negativ au fost obținut de companiile care nu respectat niciun criteriu din
cele enunțate mai sus.
Tabelul 8 Caracteristicile rapoartelor nefinanciare ale eșantionului
Sursă: prelucrare proprie
Din tabelul de mai sus se poate observa gradul de conformitate sau uniformitate cu
prinicipiile vizate privind raportarea nefinanciară. Analizând fiecare caracteristică a acestor
principii putem observa o reflectare destul de obiectivă.
La caracteristica ”publicarea de informații semnificative” scorul obținut de toate
companiile este 5, ceea ce reflectă pentru cele 16 companii un atașament foarte relevant
rapoartelor nefinanciare, informații care corespund conținutul prevăzut în Directiva europeană. nr.
crt. Denumire firma Publicarea de
info
semnificative Info
corecte,
echilibrate
și ușor de
înțeles Informații
cuprinzătoare,
dar concise Informații
strategice și
prospective Info
orientate
către
părțile
interesate Info
consecvente
și coerente
1 OMV PETROM 5 5 5 5 5 5
2 S.N.G.N. ROMGAZ S.A. 5 4 5 5 5 5
3 S.N.T.G.N.
TRANSGAZ S.A. 5 3 2 0 1 2
4 S.N.
NUCLEARELECTRICA
S.A. 5 3 2 0 1 2
5 C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA 5 3 1 1 0 0
6 CONPET SA 5 4 2
7 OIL TERMINAL S.A 5 3 1 2 0 1
8 ALRO S.A. 5 4 3 2 1 5
9 AEROSTAR S.A. 5 3 1 2 0 1
10 ANTIBIOTICE S.A. 5 4 3 2 1 5
11 COMPA S. A. 5 3 1 2 0 1
12 VRANCART SA 5 3 1 2 0 1
13 ROMCARBON SA 5 4 3 2 0 2
14 ALTUR S.A. 5 4 3 2 0 2
15 ROMPETROL
RAFINARE S.A. 5 3 1 2 0 1
16 MEDLIFE S.A. 5 4 3 2 0 3

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

28
În caz ul celei de a doua caracteristică ”informații corecte, echilibrate și ușor de înțeles”,
scorul variază semnificativ între 3 și 5. Cel mai mare scor fiind obținut de compania OMV
PETROM SA, ceea ce reflectă fiabilitatea și transparența datelor nefinanciare .
Privind caracteristica ,,informații cuprinzătoare, dar concise”, scorurile companiilor se
cuprind pe întreaga linie de analiză, între scorul cel mai puțin important (1) și cel mai important
(5). Acest aspect reflectă capacitatea companiilor de a prezent a informațiile prevăzute în
legislație și anume: aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului și
combaterea corupției și a dării de mită.
A patra caracteristică privind ”informații strategice și prospective”, companiile cu sc orurile
cele mai reduse sunt TRANSGAZ SA și NUCLEAELECTRICA SA, fapt ce demostrează
imposibilitatea companiilot de a fi orientate spre dezvoltarea durabilă a afacerii, spre prospectiva
mediului de afaceri.
Cea de a cincea caracteristică determinată prin ”i nformații orientate către părțile interesate”
prezintă o situație destul de negativă, majoritatea companilor având cel mai redus scor, ceea ce
demostrează incapacitatea companiilor de a publica informații semnificative cu privire la relația
cu părțile inte resate și pot explica modul în care aceasta le influențează deciziile.
Ultimul criteriu privind ”Informații consecvente și coerente” prezintă o situație destul de
mediocră, cu un prag de orientare între 0 și 5, cele mai multe companii având scorul 1, fapt ce
sublinează o relație slabă între modelul de afaceri și aspectele nefinanciare.
În urma analizei a nivelului de conformitate/uniformitate a documentelor companiilor din
eșantion cu principiile raportării nefinanciare, am calculat totalul scorurilor în mă rimi
procentuale pentru evidențierea unei ierarhii, prezentată în Figura 1.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

29
Figura 1 Ierarhia societăților în funcție de conformitatea/uniformitatea la practicile nefinanciare

Sursa: prelucrare proprie
Figura nr. 1 reflectă în ce măsură companiile cotate la BVB prezintă o situație nefinanciară
conformă cu conținutul reglementărilor europene. Analizând graficul putem observa o variație a
societăților între 33% și 100 %, media fiind în jur de 53 %.
Compan ia cu cel mai mare grad de conformitate, prezentând un scor maxim este OMV
PETROM, fapt ce dovedește alinierea societății la standardele europene privind practicile
nefinanciare. La polul opus, se află C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA cu el mai nefavorabil scor,
33 %, ceea ce reflectă o responsabilitate redusă a companiei de a publica informații nefinanciare.
Consultând documentele postate pe site -ul firmei OMV PETROM SA, s -a putut observa că
acestea prezintă separat informații nefinanciare într -un mod concis și t ransparent și anume printr –
un raport intitulat ”Raport de sustenabilitate”. Aspect al raportului suplimentar lipsește altor
companii analizate care se încadrează în perimetrul celor care publică rapoarte cu conținut
nefinanciar.
Raportul de sustenabilitat e al companiei aflată în topul celor care se conformă practicilor
nefinanciare descrie modul în care societatea prezintă și gestionează diverse probleme legate de
mediu, social și de guvernanță corporativă. Raportul de sustenabilitate al companiei debuteaz ă cu 100%97%43%43%33%37%40%67%40%67%40%40%53%53%40%57%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%OMV PETROMS.N.G.N. ROMGAZ S.A.S.N.T.G.N. TRANGAZS.N. NUCLEARELECTRICA S.A.C.N.T.E.E. TRANSELECTRICACONPET SAOIL TERMINAL S.AALRO S.A.AEROSTAR S.A.ANTIBIOTICE S.A.COMPA S. A.VRANCART SAROMCARBON SAALTUR S.A.ROMPETROL RAFINARE S.A.MEDLIFE S.A.
suma scorurilor în procentcompaniile Series1

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

30
o secțiune intitulată ”Despre raport”, în care se prezintă pe scurt rezultatele consolidate ale
Grupului OMV Petrom pentru anul financiar 2019. A doua parte oferă informații nefinanciare
care cuprind informații detaliate și concise despre structura a cționariatului, modelul de afaceri,
guvernanța corporativă, managementul riscului și responsabilitatea produsului. Mai mult,
compania se orientează prospectiv în privința dezvoltării durabile a companiei și prezintă ideile
de proiecte pentru responsabilita tea socială și în vederea protecției mediului înconjurător.
În ceea ce privește responsabilitatea socială, compania prezintă o situație bine evidențiată
pe fiecare proiect în parte, dezvoltat pe nevoile societății și angajaților. Aspectele legate de
mediu sunt reflectate printr -o serie de programe care vizează grija pentru mediul înconjurător,
cum ar fi situația emisiilor de dioxid de carbon și folosirea resurselor de apă.
În urma analizei detaliate a companiilor cuprinse în eșantionul de cercetare, putem observa
că prezentarea informațiilor nefinanciare diferă de la o companie la alta și astfel nivelul de
conformitate/uniformitate a societăților cotate cu practicile nefinanciare stabilite prin Directiva
europeană 95/2014 este diferit. Acest aspect este arg umentat prin faptul că fiecare societate
prezintă informații nefinanciare relevante domeniul său de activitate, pentu a oferi un raport cât
mai detaliat și consecvent.
Companiile care prezintă un grad mai scăzut de conformitate ar fi nevoite să acorde o
importanță mai mare publicării rapoartelor nefinanciare, pentru a reflecta o imagine cât mai
transparentă a informațiilor și a spori scorurile de caracterizare.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

31
Concluziile generale ale temei de referință

Astfel, în urma studiului de cercetare efectuat se poate concluziona că percepția generală a
diverșilor autori de specialitate, în ceea ce privește prezentarea rapoartelor nefinanciare în cadrul
raportărilor anuale este foarte importantă, întrucât reprezintă vectori de imagine pentru companii,
prin care se asigură investitorii și alte părți interesate de calitatea unui management performant,
prin prezentarea și descrierea rezultatelor obținute, a mediului de afaceri al companiei, a
gestionării riscurilor, a prezentării performanțelor nefinanciar e ale entității, a comparabilității
companiilor pe categorii de mărime și activitate prestată, atât la nivelul țării noastre, cât și la
nivelul Uniunii Europene. (Dimoc & Ionescu, 2015)
Situațiile nefinanciare unesc și prezintă performanțele activității en tității economice și
principalii indicatori ai activității în direcția dezvoltării sociale, ecologice și durabile.
Pe de altă parte, raportarea nefinanciară realizează o radiografie mult mai profundă a
modelului de afaceri al companiei, indicând într -o mai bună măsură potențialul de dezvoltare, pe
termen lung, al acesteia. (Fătu, 2018: 169)
De aceea, este important ca societățile românești să pună accent pe valoarea rapoartelor
nefinanciare, pentru a obține un avantaj competitiv mai mare atât pe piață cât și o valoare
credibilă în fața investitorilor.
Ca urmare a analizei s tudiului întreprins, putem considera că implementarea Directivei
europene 95/2014 în mediul de afaceri din România a reprezentat un mic succes, companiile
răspunzând pozitiv, întrucât majoritatea soceităților cotate la BVB au acordat o importanță
considerabilă pentru prezintarea clar, concis și transparent a rapoartelor nefinanciare și celor
suplimentare ca rapoartele de sustenabilitate.
În ceea ce privește, caracterul calitativ al stud iului, am putut observa că doar 16 companii
cu peste 500 de angajați din totalul celor care dețin acțiuni la BVB publică rapoartele
nefinanicare, fapt ce demostrează încercarea alinierii României la standardele europene.
Lucrarea de cercetare, în ansamblu l său a adus o înțelegere mai profundă asupra
problematicii practivilor nefinanciare oferind în același timp o reflectare în literatura de
specialitate, în asupra reglementărilor naționale și internaționale și o transpunere în mediul de
afaceri din România , o tendință de raportare atât în teorie, cât și în practică. Imbinând metodele
de cercetare și instrumentul de analiză pe baza rapoartelor nefinanciare, subiectul analizat a

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

32
răspuns afimativ ipotezelor de cercetare. Acest studiu a constituit un debut pentru studierea și
înțelegerea obiecctivelor rapoartelor nefinanciare în dreptul companiilor cotate.
Totuși, au existat și unele limite ale cercetării reprezentate de dimensiunea redusă a
eșantionului utilizat și analizarea strict a caracteristicilor vizate pentru an aliză. Chiar dacă
modelul de afaceri al companii este influențat de prezența practicilor nefinanciare , uneori este
destul de dificil de surprins și de cuantificat pe scoruri elementele nefinaniciare asupra deciziilor
investitorilor. Pentru a refl ecta conformitatea rapoartelor anuale cu principiile raportării
nefinanciare este posivil și includerea în analiză a mai multor indici ai BVB.
În concluzie, studiul de cercetare a demostrat că societățile cotate la BVB se află în
prezent într-un proces continuu de dezvoltare a practicilor de raportare nefinanciară. O rezolvare
a acestei limitări constituie importanța ”Ghidului privind raportarea informațiilor nefinanciare”,
elaborat de Comisia Europeană pentru înțelegerea principiilor, obiectivelor rapoartelor
nefinanciare pentru alinierea României împreună cu celelalte state membre ale UE la
valorificarea practicilor nefinanciare și a reflectării unei poziții transparente pentru părțile
interesate.
Prin urmare, este imperios necesar dezvol tarea acestui subiect al raportării nefinanciare în
direcțiile viitoare de cercetare, pentru a analiza continuitatea gradului de conformitate al
companiilor românești la legislația națională și internaț ională și extinderea eșantionului cu noi
societăți și perspective ale calității informațiilor nefinanciare. Domeniul de aplicare, conținutul și
asigurarea Directivei UE privind raportarea nefinanciară este un pas semnificativ pentru
dezvoltarea durabilității unei companii.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

33
Bibliografie

Aaishwarya R. și Kulkarni L., (2014), A Review of Concept and Reporting of Non -Financial Initiatives of
Business Organisations, Procedia Economics and Finance 11, pp. 33 -41.
Achim, M.V. și Borlea, S.N, (2015), Developing of ESG score to assess the non -financial performances
in Romanian companies , Procedia Economics and Finance, 32 1209 – 1224.
Aerts, W., Cormier, D. și Orens, R., (2010), Webbased non -financial disclosure and cost of finance,
Journal of Business Finance & Accounting 37 (9/10): 1057 -1093.
Aldaz, M., Igor, A. și José, A.C., (2015), Non-financial reports, anti -corruption performance and
corporate reputation , Revista brasileira de gestao de negocios 1806 -4892, Revie Of Business
management, São Paulo, Vol. 17, No. 58, pp. 1321 -1340.
Almășan, A., Circa, C., Dumitru, M., Gușe, R.G, (2016), The role of the stakeholders in the
institutionalization of the CSR reporting in Romania , Accounting and Management Information
Systems Vol. 15, No. 2, pp. 304 -340.
Almășan, A., Circa, C., Dumitru, M., Gușe, R.G ., și Mangiuc, D.M., (2019), Effects of Integrated
Reporting on Corporate Disclosure Practices regarding the Capitals and Performance , Amfiteatru
Economic, 21(52), pp. 572 -589.
Anton, S.G., (2019), The Impact of Enterprise Risk Management on Firm Value: Em pirical Evidence
from Romanian Non -Financial Firms , Inzinerine Ekonomika -Engineering Economics, 29(2), 151 –
157.
Avetisyan, G. J., Avetisyan, E., Bartosch, J., Kinderman, D. și Knudsen, J.S., (2020), Mandatory
Non‑financial Disclosure and Its Influence on CSR: An International Comparison , Journal of
Business Ethics, 162:323 –342
Aykut, B., Hell, C., Singer, K. și Stiegler, T., (2017), Is the Time Right for a Change in Company
Reporting? Development of Company Reporting from Financial to Non -financial Infor mation ,
Journal of Modern Accounting and Auditing, Vol. 13, No. 4, 152 -161.
Bakija, K., Peršić, M. și Vlašić, D., (2015), Framework for improving quality and comparability of non –
financial reporting system , Copernican Journal of Finance & Accounting.
Banța, V.C. și Popescu, C.R. (2019), Performance Evaluation of the Implementation of the 2013/34/EU
Directive in Romania on the Basis of Corporate Social Responsibility Report , Sustainability 2019,
11, 2531; doi:10.3390/su11092531.
Bertrand, F., Besacier, N.G., Disle, C., Périer, S. și Protin, P., (2014), L’information non financière,
Clarification d’un concept en vogue , Revue française de gestion – N° 242/2014.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

34
Bogdan, M., Kocsi, K. și Sava, A., (2018), Online disclosure of non -financial information in Rom anian
large companies , Techincal university of Cluj -Napoca Acta Techinca Napocensis. Series: Applied
Mathematics, Mechanics, and Engineering, Vol. 61, Issue Special.
Bogeanu, A. și Popa, H., (2018), Impact of european unionțs requirements regarding the pub lication of
nonfinancial information on the romanian accounting regulation , Revista Tinerilor Economiști, 31.
Bomlai, A. și Suttipun, M., (2019), The relationship between corporate governance and integrated
reporting , International Journal of Business and Society, Vol. 20 No 1, 2019, 348 -364.
Bordeianu, G.D., Radu, F. și Urban, V., (2019), Sustainable Development and Non -financial Reporting of
Companies , Economy Transdisciplinarity Cognition Vol. 22, Issue 1/2019 57 -61.
Botez, D., (2013), Raportarea integra tă-sfârșit sau un nou început pentru raportarea financiară? R evista
Audit financiar, anul XI, nr. 98 -2/2013.
Boyer -Allirol, B., (2013), Faut-il mieux réglementer le reporting extrafinancier , Revue française de
gestion N° 237/2013.
Breitbarth, T., Harris, P. și Insch, A., (2010), Pictures at an exhibition revisited: reflections on a typology
of images used in the construction of corporate social responsibility and sustainability in non –
financial corporate reporting , Journal of Public Affairs J. Public Affairs 10: 238 –257.
Buhmann, K., (2018), Neglecting the Proactive Aspect of Human Rights Due Diligence? A Critical
Appraisal of the EU’s Non -Financial Reporting Directive as a Pillar One Avenue for Promoting
Pillar Two Action , Business a nd Human Rights Journal, 3 (2018), pp. 23 –45 Cambridge University
Press.
Bunea, Ș., (2015), Mizele divulgării de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea ,
Revista „Economistul” nr. 18.
Burlaud, A. și Niculescu, M., (2015), Non financi al information: A European perspective , Audit
financiar, XIII, Nr. 6(126)/2015, 102 -112 ISSN: 1583 -5812; ISSN on -line: 1844 -8801.
Calace, D., Vukić, N.M., și Vuković, C.R., (2017), Non financial reporting as a new trens in sustenability
accounting, Journal of Accounting and Management vol.: 07; no.: 02; page 13 – 26.
Carp, M., (2016), Studiu empiric privind influența calității informației financiare asupra valorii
companiilor cotate , Audit financiar, XIV, nr. 1/2016, 15 -24.
Carp, M., (2015), Studiu explorat or privind influența factorilor nefinanciari asupra performanței bursiere
a companiilor românești cotate , Audit financiar, XII, nr. 1/2015, 52 -66.
Carp, M și Georgescu, I., (2016), The Influence of the Non -Financial Features on the Earnings
Management Pro cess: The Case of the BSE Listed Companies , Journal of Eastern Europe Research
in Business and Economics Vol. 2016 (2016), Article ID 386814, 15 pages

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

35
Cioacă, S.I., Enciu, A., și Vuță, M., (2019). An Empirical Analysis of Corporate Social Responsibility
Effects on Financial Performance for Romanian Listed Companies . Amfiteatru Economic, 21(52),
pp. 607 -622.
Comândaru, A -M. și Păduraru (Horaicu) A.T., (2017), The interference between managerial accountancy
and corporate governance , Annals of the „Constanti n Brâncuși” University of Târgu Jiu, Economy
Series, Issue 3/2017
Connolly, B. și Quinn, J., (2017), The Non -Financial Information Directive: An Assessment of Its Impact
on Corporate Social Responsibility, European Company Law 14 , Issue 1, pp. 15 –21.
Cremes, J., (2013), Non-financial reporting and reference to workers’ representatives, Contemporary
Readings in Law and Social Justice Volume 5(2), 2013, pp. 50 –89.
Criveanu M. și Ion E.I.., (2016), Financial and non -financial indicators for organizational performance
measurement , Annals of the University of Craiova, Economic Sciences Series,Vol. 1 Issue 44, p41 –
52.
Damoc, C. și Ionescu, B.Ș., (2015) ,,Rapoartele nefi nanciare : vectori de imagine ai companiilor, Audit
financiar, XIII, Nr. 10(130)/2015, 21 -31 ISSN: 1583 -5812.
Demerens, F., Géraud, F. și Paré, J., (2014), Do European Mid -cap firms disclose enough non -financial,
specifically CSR -related information to the ir stakeholders? , Gestion 2000.
De Séverac, B. și Guinchard -Nascimento, J., (2018), Informations environnementales publiées dans le
document de référence :Quel impact sur les cours boursiers? Une étude longitudinale sur le CAC
40 (2008 -2013) , Management international, 22(3), 79 -94.
Diehl, C.A., Nunes, A.A.B și Sellitto, M.A., (2018), Non financial indicators of performance assessment:
content analysis of sustainable enterprises , Revista Gestão e Planejamento, Salvador, v. 19, p. 367 –
382.
Dima, Ș. M., Farc ane, N. și Popa, A.S., (2015), Informațiile financiare și non -financiare între raportare
sustenabilă și raportare integrate , Audit financiar, XIII, Nr. 2(122)/2015, 21 -33.
Dragu, I. și Tiron -Tudor, A., (2013), New corporate reporting trends.analysis on the evolution of
integrated reporting , Annals of Faculty of Economics, University of Oradea, 1(1), pages 12 -28.
Dumitru , M., Dyduch , J., Gușe , R. și Krasodomska, J., (2015), ,,Corporate Reporting Practices in Poland
and Romania – An Ex -ante Study to the New Non -financial Reporting European
Directive ’’Accounting in Europe, Vol. 14, No. 3, 279 –304.
Dunlap, T., Grapsas, R. , Katrien, V. și Rainer, L., (2017), Sustainability Disclosures in the EU After the
2014 Non -Financi al Reporting Directive , Volume 31.
Dworczak, B. (2017), Determinants for the development of non -financial reporting and its external,
Studia Oecononomica Postaniensia , vol. 5.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

36
Erkens, M, Paugam, L. și Stolowy, H, (2015), L’information non financière :état de l’art et perspectives
de recherche fondées sur une étude bibliométrique , Comptabilité – Contrôle – Audit Association
Francophone de Comptabilité, pages 15 à 92.
Fărcaș, T.V., (2020), Study about the Implementation of the Directive 95/2014 in Romania – Legislative
Perspective and the Actual Application , Audit Financiar, vol. XVIII, no. 2(158) pp. 339 -351.
Fătu S., (2018), Ce au în comun guvernanța corporativă și raportarea nefinanciară?, Revista de Studii
Financiare, Vol. III, Nr. 4.
Ferguson, A.și Pündr ich G., (2015), Does Industry Specialist Assurance of Non -Financial Information
Matter to Investors? , A Journal of Practice & Theory May Vol. 34, No. 2.
Fraser, M. (2012), The management accountant and nonfinancial information ”, Chartered Accountants
Journal, vol. 91, n° 3, p. 32 -34.
Fülöp, M.T., (2018), Noile tendințe de raportare în audit exemple de bune practici BVB , Audit financiar,
XVI, Nr. 2(150)/2018.
Gallo, P, Luba T. și Timkova, V., (2018), Importance of Financial and Non -financial Indicatorsin
Companies with the Balanced Scorecard Concept , Quality Access to Success, Vo l .
Gădău, L., (2016), Responsability and transparency on non -financial reporting , Annals of the
„Constantin Brâncuși” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 3/2016.
Grob, T., Haller A. și Link M, (2017), The Term ‘Non -financial Information’ – A Semantic Analysis of a
Key Feature of Current and Future Corporate Reporting , Accounting in Europe, Vol. 14, No. 3,
407–429.
Grosu, V. și Tanasă (Brînzaru) S.M, (2012), Performanța prin prisma raportării integrate. O abordare a
cadrului elaborat de consiliul internațional pentru raportare integrată ,Springer, no.7
Grosu V., Hlaciu, E., Socoliuc, M., și Stanciu, S., (2018), Analysis of Social Responsibility and Reporting
Methods of Romanian Companies in the Countries of the European Union , Sustainability 10.
Hassan, K.M., (2015), Corporate governance, audit committee and the internet reporting of strategic
information by UAE non -financial listed firms , Accounting and Management Information Systems
Vol. 14, No. 3, pp. 508 -545.
Herghiligiu, I., Istrate, V.C., Robu I.C, și Păvăloaia L., (2017), Analysis of companies, sustainability
under the influence of environmental information disclosure, Environmental Engineering and
Management Journal 9.
Hess, D., (2019), The Transparency Trap: Non -Financial Disclosure and the Responsibility of Business
to Respect Human Rights , American Business Law Journal Volume 56, Issue 1, 5 –53.
Hussam, M., Krištofík, P. și Lament M., (2016), The reporting of non -financial information ant the
rationale for its standardisation, Business Administration and Management, 2.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

37
Ionașcu, I., Ionașcu, M., (2020), Corporate Reporting in the (Post)Modern Society: Reflections on
Romania , Audit Financiar, vol. XVIII, no. 1(157)/2020, pp.196 -208.
Jastrzębska, E., (2016), Reporing of non -financial information as a stakeholder engagement method,
Social Responsibility of Organizations. Nr 423/2016.
Leopizzi R, Pizzi S și Venturelli A, (2019), The state of art of corporate social disclosure before the
introduction of non -financial reporting directive: a cross country analysis , Social responsability
journal, Vol.15 No.4, pp.409 -423.
Ling, T. și Rezaee, Z. (2017), Voluntary disclosure of non -financial information a nd its association with
sustainability performance , Advances in Accounting.
Marinescu, A -O., (2020), Adoption of Non -Financial Reporting Practice of the Companies Listed on
Bucharest Stock Exchange , Audit Financiar, vol. XVIII, no. 1(157)/2020, pp. 209 -218.
Mașca, E, (2015), Conservative accounting practices used by companies listed on stock exchanges in
Romania , Studia universitatis Petru maior, Series Oeconimica, no 5.
Milu, N -D, (2019), Involvement of accounting profession in quality of non -financial r eporting , Oradea
Journal of Business and Economics, Volume IV.
Mironiuc, M. și Taran A., (2015), The significance of financial and non -financial information in
insolvency risk detection , Elsevier Iași, no. 7.
Moscu, R.G. și Vintila, G., (2014), Compliance with the Romanian corporate governance code.
Evidences from the companies on Bucharest stock exchange , Journal of Public Administration,
Finance and Law, Issue 6/2014 .
Năchescu, M.L, (2015) ,, Guvernanța corporativă și piețe de capital , Editura ASE, Bu curești.
Nechita, E. (2019), Analysis of the Relationship between Accounting and Sustainable Development. The
Role of Accounting and Accounting Profession on Sustainable Development , Audit Financiar, vol.
XVII, no. 3(155)/2019, pp. 520 -536.
Nistor, S.C., Tiron -Tudor A. Ștefănescu, C.A. și Zanellato, G., (2019), Encompassing Non -Financial
Reporting in A Coercive Framework for Enhancing Social Responsibility: Romanian Listed
Companies’ Case, Vol. 21, No.52, Amfiteatru Economic, pp. 590 -606.
Paugam, L. și Her vé, S., (2018), The expansion of non -financial reporting: an exploratory study ,
Accounting and Business Research, 48:5, 525 -548.
Perrini, F. și Tencati, A. (2006). “Sustainability and stakeholder management: The need for new
corporate performance evaluation and reporting systems ”, Business Strategy and the Environment,
Vol. 15.
Praknar, W., (2017), Non-financial reporting: corporate social responsability, executies and materiality ,
International journal of research in commerce & management, volume 8.

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

38
Perrini, F. (2006). “The practitioner’s perspective on non -financial reporting”, International journal of
research in commerce & management, vol. 48, n° 2, p. 73 -103.
Robu, V. și Sandu, R, (2018), Problematica analizei performanțelor – o abordare critic ã în contextul
teoriilor informației și guvernanței corporative .
Simonsen, C., (2010), Historical Account of Key Words in Non -Financial Report Titles , Social and
Environmental Accounting Vol. 4, No. 2, Pp 136 -148.
Sorescu, K. E și Szabo, D.G, (2017), Non-financial reporting, CSR frameworks and groups of
undertakings: application and consequence , Journal of corporate law studies, vol. 17, No 1, 1 -9.
Suciu, R., (2015), Studiu privind managementul de mediu al companiilor din România în contextul
dezvoltăr ii durabile , Revista Transilvană de Științe Administrative 2 (37)/2015, pp. 197 -214
Tamas -Szora, A. (2016), Views on the Credibility of the Nonfinancial Information – New approaches ,
Year XVI, No. 18/2016 , Finance – Challenges of the Future.
Turcu, R -D. și Turturea M., (2015), Study regarding companies perfomance measurement through non –
financial indicators , Network intelligence studies volume II; issue 2(6)
***Accounting, Auditing and Accountability Journal, 20(6), pp. 855 -882.
***Comunicări provenind de la instituțiile, organele și organismele uniunii europene -comunicare a
comisiei.Orientări privind raportarea nefinanciară: Supliment privind raportarea informațiilor legate
de climă, 2019.
***Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014, Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, 2014, Disponibil online:
http://eurlex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/HTML/?uri=CE LEX:32014L0095&from=RO
***Ghid privind raportarea informațiilor nefinanciare, elaborat de Comisia Europeană. Disp onibil
online:http://eur -lex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52017XC0705
(01)&from=RO
***Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
***Ministerul Finanțelor Publice (2016), ORDIN Nr.123/2016 din 28 ianuarie 2016 privind principalele
aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile
anuale ale operatorilor economici la unitațile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice,
Monitorul Oficial al României nr. 81 din 4 februarie 2016, Disponibil onlin e:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP _123_2016.pdf 39
***OMPF nr 1938/2016 modificat de Ordinul nr 3456/2016
https://arcromania.ro/content/index.php/programe/pentru -companii/articole -si-studii -de-caz/366 –
raportarea -non-financiar a-2

Adoptarea practicilor de raportare nefinanciară ale companiilor cotate la BVB

39
https://home.kpmg/ro/ro/home/presa/comunicate -presa/2016/06/kpmg -studiu -raportare -afaceri –
discrepante -investitori.htm l
www.kpmg.com/crreporting
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1938_2016.pdf
http://www.bvb.ro /