(mai multe detalii in proiectul principal atasat ) [606332]

1
(mai multe detalii in proiectul principal atasat )
Introducere –
Aceasta lucrare este una abstract a tocmai prin natura ei; se
incadreaza, in principal, in studiul microtehnologiilor
respectiv nanotehnologiilor (In partea de proiectare si
descriere a micromotoarelor si microactuatorilor) dar si in
studiul medicinei (prin partea de folosirea lipidelor pe post
de transportoare de medicamente). Ea este intr -un stadiu
initial, deocamdata pur teoretic. Lucrarea incepe cu
descrierea lipidelor si a membranei celulare. Dupa aceea am
incercat sa descriem cat de bine am putut aplicatiile
lipidelor in domeniile des pre care am vorbit mai sus.

I. FORMULAREA TEMEI
Cunoscand proprietatile microelectromecanice și
termodinamice ale straturilor de lipide biologice (de
exemplu din structura membranei celulare) sa se realizeze o
cercetare teoretica și experimentala privind aplicatii ale
lipidelor in domeniul MEMS(Microelectromechanics).
Astfel se estimeaza unele obiective aplicative ale
proiectului de cercetare cum ar fi cele de mai jos, dar care
nu epuizeaza tot domeniul aplicativ;
Micromotoare electrostatice.
Repere microelectromecanice cum ar fi ; micro și
nanolagare, micro si nanosuporti de ghidare,
Micro sau nanoactuatii electrostatice.
Abordarea temei presupune următoarele ;
-Aspecte teoretice privind microelectromecanica si
termodinamica lipidelor (modelari t eoretice, ecuatii pentru
descrierea fenomenelor),
-Modele experimentale si metode de determinare al
parametrilor specifici; Microcupluri active, tensiuni
electrostatice, micro si nanoforte , micrcupluri de frecari si
tensiuni superficiale, micro si nanode plasari.
-Modele teoretice privind aplicatiile lipidelor in
transferul/transportul de medicamente.
II. ASPECTE TEORETICE
Celula este unitatea de baza, structurala si functionala a
tuturor organsimelor vii. Toate celulele au imprejurul lor o
membrana celula ra cu multe caracteristici deosebite. Una
dintre cele mai relevante pentru proiectul nostru a
membranei celulare este capacitatea acesteia de a controa
schimburile de ioni incarcati electric. In urmatoarele
randuri vom vorbi despre membrana celulara si pro prietatile
sale electrice. Membrana celulara este “peretele” ce inconjoara
celula. Aceasta membrana este alcatuita dintr -un bistrat
lipidic. Lipidele din acest bistrat sunt fosfolipide
(75%), colesterolul si glicolipidele. Cele mai intalnite
fosfolipide in membrana celulara sunt fosfatdilcolina
(fig.1) sau lecitina si fosfatidiletanolamina (fig 2).[1]

Fig. 1. Phosphatidylcholine

Fig. 2. Phosphatidylethanolamine

Fig. 3.
In imaginile de mai sus/jos sunt lipidele folosite in
experimente vazute la microscopul
Fig. 4.

STRUCTURI LIPIDICE IN MICROELECTROMECANICA (MEMS) SI
FOLOSIREA ACESTORA PENTRU
TRASPORTUL DE MEDICAMENTE
*Ionescu Andrei **Ulian Serghei
‘ALEXANDRU PROCA’ CENTRU PENTRU INITIERE A TINERILOR IN CERCETARE
STIINTIFICA’
*[anonimizat] **[anonimizat]

2

Fiecare din aceste molecule are forma unui cui cu un capat
hidrofil (dupa cum ii spune si numele este atrasa spre
mediul apos) si un capat hidrofob (“uraste” mediul apos).
Aceste capete reprezinta polii unei fosfolipide. Cel hidro fil
fiind polul pozitiv pe cand cel negativ fiind in captul
hidrofob.(Fig.3,Fig.4).[9],[10],[11],[12].

Fig. 5. Bistratul lipidic alaturi de glicolipide si proteine .
III. Caracteristiciile si parametrii membranei
celulare
Lipidele din membrana se clasifica in 2 mari
grupe: fosfolipide si glicolipide (fig. 5). Glicolipidele sunt
folosite pentru a conferi stabilitate membranei celulare. Ea
este formata dintr -o lipida care are atasat unui carbohidrat.
Ele apar in momentul in care o fosfolipida are con tact cu un
carohidrat si se formeaza pe suprafata exoplasmatica. [3]

Fig. 6. Clasificarea lipidelor
Bistratul lipidc este un bun izolator, conductanta
acestuia pe suprafata are o valoare de numai 𝑔𝑝𝑢𝑟𝑒=
10−13Ω−1𝑚−2.
Capacitatea electrica se poate calcula astfel:
deoarece atat interiorul cat si exteriorul sunt solutii are unor
saruri in apa putem vorbi de 2 conductori. Cei 2 conductori
sunt separati de un izolator ,bistratul lipi dic (vezi mai sus).
Astfel, daca putem separa o sarcina q si sa aplicam un
potential electric V asupra suprafetei membranei, membrana
are capacitatea definita ca: C= 𝑞
𝑉⁄. Stiind grosimea
stratului lipidc ca fiind 6 x 10−9 m, obtinem capacitatea
membranei pe unitatea de suprafata: c=𝐶
𝑆=10−2F𝑚−2.[2]

Caracteristicile si parametrii celulei
1.Tensiunea
superficiala – Lipidele in
structura celulara
0,1-2 dine/cm
– Lipide artificiale
9-12 dine/cm
– Lipidele dupa
extragerea din
membrana
celulara 9dine/cm –
I.Diculescu,Gh.Be
nga s.a,”Biologie
celulara”
51 10N dyne=

–
2. Grosimea
stratului de
lipde 7-10nm
3.Suprafata
electrica
potentiala
(valoarea in
mV a
campului
electrostatic
din afara
celulei) 8,5- 38mV.
In tesutul
membrane
celulare valoarea
domeniului
campului
electrostatic
7110 10 / V cm–
Adey
W.R.,”Bioeffects
of mobile
communications
field; possible
mechanisms of
cumulative dose”,
in Mobile
communications
safety “ New York
,Chapman
&Hall,1997,p.103 –
39.
4.
Capaci tatea
electrica a
membranei
celulare
(grosime10n
m) –
1310CF-=

1310CF-= CW Smith,
”Biological
coherence and
response to
external stimuli”,
in Frowlich editor,
1988,p.549 -566.

51 10N dyne=

Calcularea estim ativa a permitivitatii stratului de lipide
Considerand modelul sferic al celulei din si in afara ei
stratul de lipide cum este aratat in Fig. 6.
Si astfel suprafata cilindrica in urmatorul domeniu:
Diametrul (Raza) Suprafata sferica
rezultata
2[]m Observatii
410-
(
210- )
44,186×10-
6310 (10 )–

64,186×10-

Obs. Unitati de masura:
91 10nm m-=
,
61 µ 10mm-= .
101Å 10 m-=

3
Unde formula pentru suprafata sferica este S=4π𝑅2
(1)

4610 10 m–

Calcularea relatiei condensatorului sferic in asimilare cu
modelul lipidei este:

12
21εslRRCRR=- (2)

Unde
12 10 R R nm=- , si
2R- raza maxima ( vezi fig 6 )
~
4610 10 m– ,
Si permitivitatea absoluta:
0ε ε εr = (3)
Cu permitivitatea vidului: ε0=8.854*10-12 [F/m] , si
εrl –
perimitivitatea relativa a stratului de lipide pe care vrem sa
o estimam.
Rezuta domeniul de permitivitate:

2R

1R
εrl
410-

40,9999. 10- 0,0112
610-

60,99. 10- 11,3

Fig. 7. Diagramele DLS arata diametrul mediu,
polidispersitatea si potentialul populatiei de lipozomi.

IV. Modele micromecanice si
electromecanice

In urmatoarele randuri vom vorbi despre un dispozitiv
mecanic ce are la baza lui lipide.
In primul dispozitiv este important de reamintit o
anumita proprietate a lipidelor: aceea de a forma miceeli in
medii apoase.
Unde concentratia de lipide este mai mare ca a apei se
vor forma mic elii de tipul celor din figura 8. Pe cand in
cazul opus, und e concentratia de lipide este mai mica decat
cea a apei se vor forma lipide conform celor din figura 9.

Fig. 8. Fig. 9.

Dispozitivul despre care vom vorbi este un micro
actuator folosit pentru un microrulment. Acesta va avea o
forma circulara plina cu miceeli (vezi mai sus) care
inconjoara o tija.
In jurul tijei se va afla un strat de substanta apoasa,
pentru a orienta lip idele ce vor forma al doilea strat.
Si in continuare va mai urma o secventa asemanatoare
celei descrise. Astfel se va forma partea centrala a
microrulmentului. In mod normal in rulment se vor afla 7
tije cu substraturile ei (fig.1 0) (fig.1 1).
~10nm

Fig.6 Modelul sferic pentru estimarea
permitivitatii .

4

Fig. 10 .

Fig. 11 .

Si in cele din urma va vom descrie un ultim motor
liniar(fig. 12).
Acesta nu se deosebeste de celelalte motoare doar
prin sensul de functionare: de-a lungul unei linii. Acest are
in compozitia sa un bistrat lipidic, un mediu apos cu aceasi
functie ca cele prezentate mai sus (de a ordona lipidele) si
electrozii pentru a ajuta motorul in functionarea acestuia.

Fig. 1 2.
V. Studiul bionic
Substatele folosite la transportul ionilor, metoda
speciala pentru studiul membranelor, se numesc ionofori.
Diversitatea lor consta in tipul ionilor pe care fiecare il
transporta. Acestia sunt necesari pentru transportul ionilor
prin membrana celulara.
Unul dintre cei mai folositi ionofori este
Valinomicina, aceasta este un dodecapeptid (contine 12
lanturi de aminoacizi) ciclic. Acesta este folosit pentru
transportul ionului 𝐾+ si formea za un complex in raport
molar de 1:1. Cu ajutorul ionului de potasiu se creeaza niste
potentiale la nivelul membrane celulare.
Un alt ionoform este Nigericina, este un acid
carboxil de asemenea solubil in lipide precum
Valinomicina. Acesta poate transport a trei ioni: 𝐾+, 𝑁𝑎+ si
𝐻+. Datorita proprietatiilor de a transporta acesti ioni este
folosita pentru echilibrarea unui gradient chimic fara a
afecta potentialul membrane celulare. Si ultimul ionoform despre care o sa vorbim este
Gramicidina. Acest ion oform are proprietatea de a forma
pori la nivelul membranei astfel permitand transferul de
cationi monovalenti. Asadar poate disipa potentialul
coponentele chimice si electrice ale potentialului
electrochimic.
Totodata sunt folositi pentru transportul de p rotoni
anumiti agenti decuplanti. Sunt in general acizi slabi cu
sarcina electrica delocalizata printr -un sistem de orbitali π.
Cateva exemple de agent decuplanti sunt prezentati in
formulele de mai de jos (Fig.13, Fig.14, Fig.15).

Fig. 14. Acetone

Fig. 15. Hexafluoroacetylacetone

Fig. 16. Dinitrofenol
VI. Manipularea particulelor polarizate cu
ajutorul campurilor electrice in rotatie
Fortele exercitate de un camp electric neuniform pot
vatama particulele polarizate pe care dorim sa le
manipulam.
Utilizand campuri electrice in rotatie putem induce
( miscarea de rotatie) rotatia particulelor
polarizate(fosfolipidele) suspendate intr -un mediu apos
avand o aplicabilitate extinsa pe domeniul MEMS, in cazul
nostru in procesul de eleborare al
(bio)microelectromotoarelor cu ajutorul fosfolipidelor. O
varietate intinsa de structuri incepand de la structuri planare
simple pana la structuri 3D pot fi elaborate(teoretic) pentru
aceste scopuri. [44]
Figura 13 -bis (hexafluoracenetonil)
acetona(dreapta )

5
Implicatiile pe aceasta tema cu aplicatii in
biotehnologie sunt inca in faza incipienta, obiectivul fiind
unul de termen lung.
De exemplu celulele si componentele acestora pot fi
colectate, sortate, adunate si transportate cu ajutorul
structurilor microele ctrozilor (Marimi de referinta intre 10-6
m la 10-4 m).
Vom incerca sa prezentam o teorie de inducere a
miscarii si de orientare a particulelor cu ajutorul acestor
campuri electrice. De asemenea vom prezenta multiple
metode pentru acestea, incluzand calcul ele necesare.

VI. Lipidele ca suport pentru transportul
medicamentelor

Formularea temei de cercetare privind transportul
medicamentelor cu ajutorul lipidelor
Cunos cand modelele și modelările referitoare la ;
-A. Structura geometrică.
-B. Modelul (modelele) micromecanicacii
reologice ale structurii lipidice si medicamentului
– C. Modelul electrostatic al structurii lipidice și
medicamentului cat și caracteristicile fizice și chimice ale
lipidelor ; L(
12, ,…..n l l l ) cat și a medicam entelor de
transpotrtat M(
12, ,…..m l l l ) să se efectueze un studiu al
transportului medicamentului ,evidențiind micro și
nanosolicitări mecanice, electrostatice, termodinamice și
identificînd tehnologii și proceduri neconvenționale
referitor la acest transport .
Aplicabilitatea clinica a lipozomiilor este foarte bine
cunoscuta datorita proprietatiilor biologice foarte atractive,
cum ar fii: biocompatibilitate, abilitatea de a cuprinde
medicamente dizolvate in solutii apoase (hidrofile) cat si a
medicamentelor lipofile. In comparatie cu alti transportori
de medicamente, lipozomii, au alte cateva avantaje:
Livrarea medicamentelor cu ajutorul lipidelor este un
nou concept care este foarte promitator.
Sistemul de livrare al medicamentelor cu ajutorul
lipidelor se aplica pentru medicamentele ce sunt solubile in
solutii apoase, astfel acest tip de transport se extinde pe
majoritatea tratamentelor existente in zilele noastre.
Rutele de transport sunt fie orale, oculare,
intranazale, dermice, tr ansdermice si vaginale ,insa cea
preferata de noi este cea orala pentru ca este noninvaziva si
mult mai ieftina si are mai putine efecte secundare decat o
injectie.
Lipozomii au fost descoperiti la inceputul anilor
1960 de Bangham si colegii sai devenind c el mai cercetat
domeniu al livrarii de medicamente cu ajutorul lipidelor. La
inceput ei au studiat “in vivo” biomembrana.
Numele de lipozom provine din Greaca. Lipos
inseamnand grasime iar Soma insemnand corp.
Lipozomii au fost folositi predominant in
medi cina, dar si in zone non -medicale pentru catalizatori
cosmetice si ecologie.
Paul Egrlitch a inventat termenul de ‘glontul
magic’ in secolul 20 propunand simpla folosire a
lipozomilor sistem care implica suportul pentru
medicamente pe o tina bine definita pe care sa actioneze.
Predominanta lor in furnizarea de medicamente
ne-a permis sa le puteam ultiliza ca instrument terapeutic in domenii cum ar fi: directionarea catre tumori, terapia
genetica, vaccinarea genetica, modularea imunitatii, tratarea
infectiil or cu fungi dar si inglobarea unor tratamente
obisnuite intr -o forma mult mai eficienta.
Se pot imagina citeva modele de structuri
geometrice [32,33] de transport al medicamentelor cu
ajutorul lipidelor .
Se vor mai adauga schemele micromecanice
echivalen te si schemele electrostatice echivalente.

– B. Modelul (modelele) micromecanicacii reologice ale
structurii lipidice si medicamentului [37,38,39]

Studiu modelelor reologice clasice si al modelelor
reologice complexe a inclus modelele reologice clasice ale
mediilor continue, modelele reologice complexe (cu indice
cin tabel), si modelele reologice gen eralizate cu indice g in
tabel.Studiul se bazeaza pe bibliografia notata in titlu si este
un studiu necesar pentru o mai buna caracterizare micro sau
nanomecanice atit a structurii lipidice cit si a structurii
medicamentoase.
Se propune ipoteza ca fiecare structura lipidica sau
medicamentoasa sa fie caracterizata de modele reologice
diferite.
Modelul Caracterizare Utilitate
privind
transportul
medicamente
lor cu
ajutorul
structurilor
lipidice
1.Modelul
continuu
rigid(Solidul lui
Euclid) Se caracte rizeaza
prin absenta
deformațiilor Nu poate
prezenta
utilitate
pentru nici
una din
structuri
2.Modelul
continuu elastic
(Solidul lui Hooke) Sunt cunoscute
relațiile între
deformațiile Utilitate
satisfacatoare
*
Fig.18 Structura(model) de transport al
medicamentelor.
Geometrie cilindirica. Fig.17 Structura cilindirca pentru transportul
medicamentelor

6
specifice si
tensiunile
mecanice

3.Mediu continuu
ideal
plastic(Solidul lui
Saint Venant) La un asemenea
model
deformațiile nu au
loc decit daca
tensiunile ating un
anumit prag. Satisfacator
*
4.Lichidul perfect
incompresibil(Lich
idul lui Pascal) Într-un asemenea
lichid deformațiile
au loc fără variatie
de volum, iar
tensiunile sunt
compresiuni(presi
uni) normale **
5.Lichidul viscos
incompresibil(Lich
idul lui Newton)

Este utilizat în
aplicatii dinamice

Poate
reprezenta
utilitate
**
MODELAREA ELECTROSTATICĂ.
Pentru transportul structurii l lipide –medicament (
de mentionat ca domeniul dimensional se afla intre 10nm si
10microni) devine interesant modul in care se produce
manipularea structurii (considerind modelul sferic). Astfel
transportul medicamentelor utilizînd suportul lipidic
(ambele prezentănd calități electrostatice) se poate face
utilizînd un cîmp electric de intensitate 𝐸0̅̅̅[42,43,48,49].
Pentru un calcul și proiectarea transportului
medicamentului se asociază modelul sferic cu un dipol
electrostatic [42,43,49] ca in Fig.31 de mai jos.
Pentru transportul pe directie liniara forta electrostatică
necesară se poate calcula cu relatia:
𝐹𝑡̅=(𝑝𝑡̅∙∇)𝐸0̅̅̅ ( )
Unde ∇−operatorul lui Hamilton [49] , și
momentul dipolului electric de s arcină 𝑞 și lungime d este ;
𝑝𝑡̅=𝑞𝑑̅( )
Pentru rotirea structurii (modelul sferic) calculul
microcuplului necesar este produsul vectorial între
momentul dipolului și intensitatea cimpului electric ;
𝑇𝑝̅̅̅=𝑝𝑡̅×𝐸0̅̅̅ ( )

VII. Program –PROGRAM ATASAT IN
ARHIVA
Am scris un program ce ne ajuta in
calculul fortelor de la nivelul lipidelor pe care le
folosim la microactuatoare.
Acest program citeste initial valorile
sarcinilor electrice din bratul lepidic(capetele
hidrofile si hidrofobe) si distantele dintre acestea.
Si introduce datele permitivitatii in
lichid/vid si unghiul la care se afla bratele
lipidice(in functie de cultura de lipide pe care o
folosim).
La final daca dorim programul poate sa
ne genereze un grafic multiplu(un script matlab) in
functie de cultura de fosfolipide pe care o folosim.
Mai jos vom atasa capturi de ecran cu
programul(calculele si graficele).
(Program atasat in mail)

k
c
Fig.19 Asimil area modelului sferic cu un dipol
electric.

7
VIII . REFERINTE
[1] NIEBUR Ernst, Scholarpedia (2008), 3(6):7166,
“Electrical properties of cell membrane”.
[2] FATIKOW Sergej, REMBOLD Ulrich, “Tehnologia
Micro Sistemelor si Robotica”, Publisher Tehnica, pp. 114 –
132.
[3] BENGA Gheorghe, “Biologie Celulara”, Publisher
Didactica si Pedagogica, pp 40 -61.
[4] IGNAT Mircea, “A study of intracellular movements
with application in electromotion”.
[5] IGNAT Mircea, HRISTEA Gabriela, “Theoretical
aspects on lipid layers with applications in microactuators
field”.
[6] HSU Tai -Ran, “MEMS and microsystems”, Publisher
Wiley.
[7] Wikipedia, “Lipid bilayer”.
[9] BEZANILLA Francisco, “How membrane proteins
sense voltage”.
[10] PEKER M. and SHNEIDER M.N., “The surface
charge of a cell lipid membrane”.
[11] Physics Libre Texts, “Lipid Hea dgroup texts”.
[12] Wikipedia “Glycolipids”
[13] Lipid -Based Drug Delivery Systems
[14]Hina Shrestha, Rajni Bala, and Sandeep Arora
[15]Chitkara College of Pharmacy, Chitkara University,
Chandigarh -Patiala National Highway, Rajpura, Patiala,
Punjab 140401, India
[16]D.G MARGINEANU M.I. ISAC C.TARBA
“Biofizica”
[17]Wikipedia,”Liposome”
[18]Youtube, “Cell Structure”
[19]Wikipedia, “Motor”
[20]Allen, T.M. & Cullis, P.R. (2013) Liposomal drug
delivery systems: from concept to clinical applications. Adv
Drug Deliv Rev 65, 36-48.
[21]Allen, T.M., Austin, G.A., Chonn, A., Lin, L., Lee,
K.C. (1991) Uptake of liposomes by cultured mouse bone
marrow macrophages: influence of liposome composition
and size. Biochim Biophys Acta 1061 , 56-64.
[22]Allen, T.M., Cheng, W.W., Hare, J.I., Laginha, K.M.
(2006) Pharmacokinetics and pharmacodynamics of lipidic
nano -particles in cancer. Anticancer Agent Med Chem 6,
513-523.
Banerjee, J., Hanson, A.J., Gadam, B., Elegbede, A.I.,
Tobwala, S., [23]Ganguly, B., Wagh, A., Mu honen, W.W.,
Law, B., Shabb, J.B., Srivastava, D.K., Mallik, S. (2009)
Release of Liposomal Contents by Cell -Secreted Matrix
Metalloproteinase -9. Bioconjugate Chem 20, 1332 –1339.
[24]Maurya Sheo Datta , Liposomes As A Drug Delivery
Carrier – A Review ; IRJ P 1 (1) 2010 43 -50.
[25]Vyas SP, Khar RK, “Targeted & Controlled drug
delivery -Carrier Concept in drug delivery ”. 2nd ed. New
Delhi.
CBS Publishers, 38 -80, 2002,173 .
[26]Loveleenpreet Kaur , Liposome As A Drug Carrier – A
Review IJRPC 2013, 3(1) ISSN: 223 1-2781,121 -128.
[27]Mansoori and Agrawal, A Review On Liposome
IJARPB, 2012; Vol.2 (4) ISSN2277 , 453 -464
[28]Teza doctorat Dr.Mihaela Trif “ LIPOZOMII. Aplicații
în terapia afecțiunilor reumatismale și inflamatorii’’.
[29]CSH Perspectives -Cold Harbor Persp ectives in
Biology” Lipid Polymorphisms and Membrane Shape ”. [30] Nonbilayer lipids affect peripheral and integral
membrane proteins via changes in the lateral pressure
profile. Biochimica et Biophysica Acta 1666 (2004) 275 –
288.

[31] Varsha A. Andhale*, Priyanka R. Patil, Anuja U. Dhas
, Priyanka D. Chauhan , Seema V. Desai.
Department of Pharmaceutics, Oriental college of
pharmacy, Sanpada, Navi Mumbai -400705, India.
[31] Florence AT, Nasseri B, Arunothyanun P. 2004. Does
shape
matter? Spherical, polyhed ral, and tubular vesicles.In
Carrier -based drug delivery, pp. 75 –84.
American Chemical Society, Washington, DC.

[32] Ganga M.,”Matematica .Manual pentru clasa a XI –
a.Elemente de algebra liniara ;i geometrie analiti c” ,Vol.II,
Ed. MATHPRESS, 2004.
[33] Il ine V., Pozniak E., Geometrie analitique , Mir
Publishers ,Moscou, 1985
[34]15 Chinn W.G., Steenrod N.E., Introducere în
topologie, Ed.Tehnică, 1981
[35] Beju I.,Soos E., Teodorescu P.P., Tehnici de calcul
vectorial cu aplicații , Ed.Tehnică , 1976.
[36] Arnold V.I., Metodele matematice ale mecanicii
clasice , Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1980.
[37] Voinea R., Voiculescu D., Simion Fl.P., „Introducere
în mecanica solidului cu aplicații în inginerie” ,
Ed,Academiei, Bucuresti, 1989.
[38] Saltzman W.M., Tissue Engineering.Engineering
Principles for Design of Remplacement Organs and
Tissues”, oxford University Press, 2004
[39] Dill E.H.,”Continuum mechanics.Elasticity, Plasticity,
Viscoelasticity”,CRC Press, Taylor &Francis Group, 2007.
[40] Manual de fizica , clasa XI – Cleopatra Gherbanovschi
Nicolae Gherbanovschi 2007.
[41]Timotin A., Hortopan V.,Ifrim Al, Lecții de bazele
electrotehnicii, Ed.Didactică și Pedagogică, București,1962
[42]Landau I.D., Lifshitz E.M., Fzica
teoretică.Elect rodinamica mediilor continue Ed.Tehnică,
1968.
[43] Jones B.Th.,”Basic Theory of Dielectrophoresis and
Electrorotation”, IEEE Engineeringand Biology
magazine,vol.6,number 2, November/December
2003,pp.33 -42.
[44]Thomas B. Jones, Circuit 1998 Corbis Corp, Dr opper
digital stock 1997.
[45] S. Masuda, M. Washizu, and I. Kawabata, „Movement
of blood cells by nonuniform traveling field” IEEE Trans.
Ind. Applicat., Vol.24, pp. 214 -222, March/April 1988.
[46] Y. Huang, J.A. Tame, and R. Pethig, „Electrokinetic
behav ieur of colloidal particles in traveling elevtric fields;
studies using yeast cells” J. Phys. D: Appl. Phys. Vol. 27
pp.1571 -1574, 1994.
[47]X. -B. Wang, Y.Huang, F.F. Bekcer and P.R.C
Gascoyne „A undfied theory of dielectrophoresis and
traveling wave diele ctrophoresis” J. Phys. D: Appl. Phys.
Vol. 37 pp.1571 -1574,1994.
[48]Pethig R.,Talary M.S.,Lee R.S.,”Enhancing Traveling –
Wave Dielectrophoresis with Signal Superposition” ”, IEEE
Engineeringand Biology magazine, vol.6,number 2,
November/December 2003, pp.4 3-50.
[49] Feynman R.P., Fizica modernă, Vol.I -II, Ed.Tehnică,
1969.