Mai funcționează Iași -ul ca un oraș [617067]

1
Mai funcționează Iași -ul ca un oraș?
Analiză socio -urbanistică

Abstract
Eseul propune analiza orașului Iași din perspectivă socio -urbanistică și presupune
identificarea problemelor contem porane ale acestuia și prezentarea unei soluții viabile și
sustenabile pentru îmbunătățirea calității vieții din oraș.

Cuvinte cheie: socializare, autoturisme, pietoni, zonă, spațiu.

Premiză
Orașul contemporan prezintă, ca problemă majoră, defocalizarea atenției de pe individ
și focalizarea acesteia pe relocarea acestora dintr -un loc în altul, problemă ce are implicații la
nivel social.

"A city is a place where a small boy, as he walks through it, may see something that
will tell him what he wants to do his whole life" -Louis Kahn

Ce este orașul? Îl percepem toți, este imprimat în mentalul colectiv, însă îi putem
atribui o definiție clară și concisă?

Sub domnia lui Henry a l VIII -lea, orice așezare din Regatul Unit în care exista o
biserică episcopală era considerată oraș, fără să se țină cont măcar de dimensiunile acesteia.
Totuși, de -a lungul timpului, numeroși specialiști au încercat să definească orașul în termeni
specif ici. Richard Sennett în „The public realm” consideră că orașul este locul unde poți
întâlni străini și unde ideile și viață se pot dezvoltă în spațiile publice.
Geoffrey West și Luis Bettencourt compară orașul cu diferite tipuri de organizări, de la
grupu ri de celule din organism la organizări cosmice, cum ar fi stelele. Aceștia sugerează că,
asemenea unui organism viu, orașul este în continuă schimbare și nu poate fi niciodată
terminat. El evoluează constant, pulsează de viață, se dezvoltă și se extinde.

Toate aceste teorii implică indivizii că factorul constant în ecuația definirii orașului.
Acesta poate avea regimuri de înălțime diferite, rețele stradale ortogonale (New York,
Barcelona) sau aleatorii (Londra, București), străzi pietonale sau bulevard e destinate
automobilelor, însă elementul comun tuturor acestor conglomerări urbane este însăși omul.
Astfel, putem considera că modalitatea prin care un oraș poate funcționa la parametri optimi
este aceea de a oferi cetățenilor confortul psihic și fizic ș i modalități de atingere a obiectivelor
proprii. Charles Montgomery, autorul „Happy City”, susține că însăși cheia unui oraș
funcțional și a bunăstării indivizilor în cadrul urban este dată de socializare. Cu alte cuvinte,
oamenii au nevoie de oameni pentr u a funcționa normal.

Privit din exterior, orice oraș vibrează. Chiar și orașul Iași. Oamenii se mișcă, mașinile
se relocheaza. Dar funcționează el că suport al vieții sociale?

2
Ca să putem găsi răspunsul acestei întrebări, trebuie să luăm în considera re tipologia
de locuire din România. Popor latin, suntem predispuși la socializare, la comuniune cu
aproapele, la ajutor. Suntem o societate în care, teoretic, relațiile sociale sunt calde și
deschise, în care comuniunea cu aproapele este des întâlnită. Se observă, totuși, o mutație a
acestui tip de locuire latină: spațiile comune sunt rar utilizate, piațetele sunt preponderent
spații de tranziție și mai puțin zone de adunare, străzile pietonale sunt foarte rare, iar străzile
destinate automobilelor au dese ori trotuare mici. România se îndreaptă spre o tipologie de
locuire vest -europeană, unde relocarea cu ajutorul autovehiculelor este principalul scop al
orașului, neglijând aspectul social. Putem observă exemple elocvente în Iași, unde, în zonă
centrală, pe bulevardul Sf. Lazăr (Poză 1) și în apropierea unui punct important de interes
(Palas Mall), se observă tratarea minimalistă a trotuarului, fapt ce induce o minimizare a
activităților sociale și lipsă pietonilor în acea zonă, similară fiind și zona dintre Tg. Cucu și
Hotel Europa.
Sigur, prezența trotuarelor nu atrage automat pietoni. Dacă ne oprim asupra zonei
Nicolina 2, dinspre Cug, vedem prezența trotuarelor, însă intervine o nuanța diferită: pe una
din laturile străzii, accesul la magazine, cafenele și locuri publice nu se face de la nivelul
trotuarului, acestea fiind la un nivel superior, din cauza reliefului. Și aici putem observa
locuitori ce folosesc spațiul comun doar cu scop de tranziție.
Cartierul Păcurări este un exemplu paradoxal în aceast ă situație. Deși este o zonă
periferică a Iași -ului, spațiile comune (magazine, cafenele, parcuri) sunt accesibile de la
nivelul trotuarului, iar locuitorii le folosesc pentru a socializa.
Bulevardul Metalurgie este folosit preponderent de autoturisme, pi etonii lipsind cu
desăvârșire în marea majoritate a timpului (Poză 3). Charles Montgomery afirmă că locuirea
într-o zonă că aceasta poate scurta viața cetățenilor cu până la 4 ani. Soluția? Introducerea în
această zonă a țesutului urban a spațiilor comune, a unor elemente care să activeze social viața
din comunitatea respectivă, care să atragă oameni și să le ofere cadrul propice interacțiunilor
sociale.
Cartierele rezidențiale de locuințe individuale de lângă oraș prezintă puține servicii
sociale (școală , dispensar medical, magazine) cât și spații comune, funcțiunea zonei fiind
preoponderent de locuire, fapt ce implică un nivel de trai în comunitate scăzut, chiar dacă
locuirea individuală presupune o calitate a vieții ridicată a individului (Poză 3).

Centr ul vechi este printre cele câteva locații din cadrul orașului Iași unde oamenii pot
interacționa liber. De ce? Pentru că le oferă libertate, atât ca individ, cât și ca grup social. La
nivelurile superioare se află apartamentele, dar la nivelul străzii se a flă spații propice
socializării (cafenele, terase, expoziții de artă, anticariate), iar prin acestea, strada se umple de
viață, trăiește, pulsează. Pentru că strada și spațiile sale atrag oameni și grupurile lor sociale și
le oferă impresia de confort a un ei zone familiare și de izolare față de agitația celorlalte zone.
Zgomotul vieții și a ființelor vii trezește în individ dorința de a trăi.
Analizând pietonalul Ștefan cel Mare, observăm că ritmul vieții este diferit,
încetinește, chiar dacă zonă este una de tranziție și nu oferă foarte multe spații de socializare
în afara de pietonalul în sine și o cafenea. Simplul fapt că oferă repere (vecin ătatea cu Palatul,
Mitropolia, Teatrul Național) de la nivelul străzii și oferă acces la facilități sociale, împreună
cu ideea de promenadă introduce în mentalul colectiv senzația de liniște și echilibru, oferind
siguranță.
Bulevardul Copou, zonă cu încă rcătură istorică, se comportă într -o oarecare măsură ca
pietonalul Ștefan cel Mare, însă într -o manieră diferită, strada destinată automobilelor
menținând contactul cu realitatea.

3
Observăm astfel un tipar în țesutul urban al Iași -ului. Zonele centrale sau cele cu
încărcătură istorică atrag indivizi și grupuri sociale, fiind și amenajate pentru a facilita
petrecerea timpului liber și socializarea. Însă cartierele de blocuri sau zonele din imediata
vecinătate a centrului nu pun deloc accent pe individ sau pe activitățile sociale, ținând cont că
un parc nu rezolvă toate problemele locuitorilor din acea zonă.

De ce introducerea spațiilor de socializare poate rezolvă problemele societății
contemporane? Să luăm exemplul orașului columbian Medellin. Prepond erent ocupat de
favele, avea mari probleme cu criminalitatea și igiena, dar mai ales cu infrastructura,
deplasarea indivizilor către locurile de muncă se făcea prin coridoare înguste nesigure.
Arhitectul Brent Toderian introdus, cu arhitectul Carlos Esc obar, o soluție pentru rezolvarea
problemelor sociale din acea : instalarea unor scări rulante ce facilitează transportul de
persoane la fiecare nivel de tranziție un spațiu public, de socializare. soluție îmbunătățit
vizibil calitatea vieții din favel e, locuitorii asumându – aceste scări rulante, contribuind activ la
menținerea acestora participând la activități sociale zonele proaspăt construite. Chiar
soluție fost de Sud, idei de acest gen îmbunătăți semnificativ viețile tuturor locuitorilo r
orașului Iași. Focalizarea atenției locuitorilor defocalizarea acesteia de pe automobile avea
efect injectarea de capital investiții de celei din Medellin, Columbia, cu accent pe orașului,
nivelul de trai.

Concluzie
Iași-ul nu este unul din orașele noi, const ruite pe modelul urban local, ce sunt axate pe
transportul de la periferie înspre centru în fiecare dimineață și invers în fiecare după -amiază.
Iași-ul este un oraș axat pe individ, locuitor al orașului, oferindu -i de-a lungul timpului
experiențe sociale d iverse, de la achiziționarea produselor autohtone, până la promenadă pe
străzile orașului și socializarea. Astfel, pentru a funcționa la parametri optimi, orașul trebuie
să se reorienteze către locuitori, să le ofere spații de socializare, căci doar așa se va realiza din
nou legătura acesta și om. Bulevarde îngustate și realizarea unei centuri în afara acestuia ce să
lege diferitele cartiere periferice, realizarea de noi pietonale, spații comune la nivelul străzii/
trotuarului vor atrage factorul uman, îmbu nătățind nivelul de trăi, și va readuce viața în cadrul
orașului.

4

Poza 1

Poza 2

Poza 3

5

Bibliografie si linkuri web:
1. Happy City, autor Charles Montgomery, 2013, SUA si Canada;
2. http://web.mit.edu/ebj/www/doc/JAPAv61n1.pdf ;
3. http://www.publicspace.org/en/text -library/eng/b003 -collective -culture -and-urban –
public -space ;
4. http://www.bettermarketstreetsf.org/docs/BMS_P1 –
1_ExistingConditions_12072011.pdf ;
5. http://www.bettermarketstreetsf.org/docs/BMS_P1 –
1_ExistingConditions_1207 2011.pdf ;
6. http://www.pps.org/pdf/bookstore/Using_Streets_to_Rebuild_Communities.pdf ;
7. https://www.jrf.org.uk/sites/default/files/jrf/migrated/files/2050 -public -space –
community.pdf ;
8. https://www.hertie -school.org/fileadm in/images/Downloads/working_papers/39.pdf ;
9. http://unhabitat.org/wp –
content/uploads/2015/10/Global%20Public%20Space%20Toolkit.pdf ;
10. https://chisineu.files.wordpress.com/2013/03/the -future -of-public -space.pdf ;
11. https://www.youtube.com/watch?v=jQfC6mKTErg ;
12. https://www.youtube.com/watch?v=AZM3WqDbHic ;
13. https://www.youtube.com/watch?v=Hy4QjmKzF1c ;
14. http://www.thebookoflife.org/how -to-make -an-attractive –
city/?utm_source=You%20Tube&utm_medium=You%20Tube%20 –
%20How%20To%20Make%20An%20Attractive%20City%20 –
%20video%20description%20 –
%20TBOL%20Article&utm_campaign=You%20Tube%20 –
%20Ho w%20To%20Make%20An%20Attractive%20City%20 –
%20video%20description%20 -%20TBOL%20Article ;
15. http://futurearchitectureplatform.org/projects/ ;
16. https://www.theguardian.com/cities/2014/may/08/what -makes -city-tech-garden -smart –
redefine ;
17. http://www.richar dsennett.com/site/senn/templates/general2.aspx?pageid=16&cc=gb .