Mai funcționează Iași-ul ca un oraș [305940]

[anonimizat]?

[anonimizat]-urbanistică și presupune identificarea problemelor contemporane ale acestuia și prezentarea unei soluții viabile și sustenabile pentru îmbunătățirea calității vieții din oraș.

Cuvinte cheie: socializare, autoturisme, pietoni, zonă, spațiu.

[anonimizat], [anonimizat], problemă ce are implicații la nivel social.

"A city is a place where a [anonimizat], may see something that will tell him what he wants to do his whole life" -Louis Kahn

Ce este orașul? [anonimizat], însă îi putem atribui o definiție clară și concisă?

[anonimizat], orice așezare din Regatul Unit în care exista o [anonimizat]. Totuși, de-a [anonimizat]. Richard Sennett în „The public realm” consideră că orașul este locul unde poți întâlni străini și unde ideile și viață se pot dezvoltă în spațiile publice.

[anonimizat], cum ar fi stelele. [anonimizat], orașul este în continuă schimbare și nu poate fi niciodată terminat. [anonimizat], se dezvoltă și se extinde.

Toate aceste teorii implică indivizii că factorul constant în ecuația definirii orașului. [anonimizat] ([anonimizat]) sau aleatorii (Londra, București), [anonimizat]. Astfel, putem considera că modalitatea prin care un oraș poate funcționa la parametri optimi este aceea de a oferi cetățenilor confortul psihic și fizic și modalități de atingere a obiectivelor proprii. [anonimizat] „Happy City”, susține că însăși cheia unui oraș funcțional și a bunăstării indivizilor în cadrul urban este dată de socializare. [anonimizat] a funcționa normal.

[anonimizat]. Chiar și orașul Iași. [anonimizat]. Dar funcționează el că suport al vieții sociale?

[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. Suntem o [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], o mutație a acestui tip de locuire latină: [anonimizat], [anonimizat]. România se îndreaptă spre o [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. Lazăr (Poză 1) și în apropierea unui punct important de interes (Palas Mall), se observă tratarea minimalistă a trotuarului, fapt ce induce o minimizare a activităților sociale și lipsă pietonilor în acea zonă, similară fiind și zona dintre Tg. Cucu și Hotel Europa.

Sigur, prezența trotuarelor nu atrage automat pietoni. Dacă ne oprim asupra zonei Nicolina 2, dinspre Cug, vedem prezența trotuarelor, însă intervine o nuanța diferită: pe una din laturile străzii, accesul la magazine, cafenele și locuri publice nu se face de la nivelul trotuarului, acestea fiind la un nivel superior, din cauza reliefului. Și aici putem observa locuitori ce folosesc spațiul comun doar cu scop de tranziție.

Cartierul Păcurări este un exemplu paradoxal în această situație. Deși este o zonă periferică a Iași-ului, spațiile comune (magazine, cafenele, parcuri) sunt accesibile de la nivelul trotuarului, iar locuitorii le folosesc pentru a socializa.

Bulevardul Metalurgie este folosit preponderent de autoturisme, pietonii lipsind cu desăvârșire în marea majoritate a timpului (Poză 3). Charles Montgomery afirmă că locuirea într-o zonă că aceasta poate scurta viața cetățenilor cu până la 4 ani. Soluția? Introducerea în această zonă a țesutului urban a spațiilor comune, a unor elemente care să activeze social viața din comunitatea respectivă, care să atragă oameni și să le ofere cadrul propice interacțiunilor sociale.

Cartierele rezidențiale de locuințe individuale de lângă oraș prezintă puține servicii sociale (școală, dispensar medical, magazine) cât și spații comune, funcțiunea zonei fiind preoponderent de locuire, fapt ce implică un nivel de trai în comunitate scăzut, chiar dacă locuirea individuală presupune o calitate a vieții ridicată a individului (Poză 3).

Centrul vechi este printre cele câteva locații din cadrul orașului Iași unde oamenii pot interacționa liber. De ce? Pentru că le oferă libertate, atât ca individ, cât și ca grup social. La nivelurile superioare se află apartamentele, dar la nivelul străzii se află spații propice socializării (cafenele, terase, expoziții de artă, anticariate), iar prin acestea, strada se umple de viață, trăiește, pulsează. Pentru că strada și spațiile sale atrag oameni și grupurile lor sociale și le oferă impresia de confort a unei zone familiare și de izolare față de agitația celorlalte zone. Zgomotul vieții și a ființelor vii trezește în individ dorința de a trăi.

Analizând pietonalul Ștefan cel Mare, observăm că ritmul vieții este diferit, încetinește, chiar dacă zonă este una de tranziție și nu oferă foarte multe spații de socializare în afara de pietonalul în sine și o cafenea. Simplul fapt că oferă repere (vecinătatea cu Palatul, Mitropolia, Teatrul Național) de la nivelul străzii și oferă acces la facilități sociale, împreună cu ideea de promenadă introduce în mentalul colectiv senzația de liniște și echilibru, oferind siguranță.

Bulevardul Copou, zonă cu încărcătură istorică, se comportă într-o oarecare măsură ca pietonalul Ștefan cel Mare, însă într-o manieră diferită, strada destinată automobilelor menținând contactul cu realitatea.

Observăm astfel un tipar în țesutul urban al Iași-ului. Zonele centrale sau cele cu încărcătură istorică atrag indivizi și grupuri sociale, fiind și amenajate pentru a facilita petrecerea timpului liber și socializarea. Însă cartierele de blocuri sau zonele din imediata vecinătate a centrului nu pun deloc accent pe individ sau pe activitățile sociale, ținând cont că un parc nu rezolvă toate problemele locuitorilor din acea zonă.

De ce introducerea spațiilor de socializare poate rezolvă problemele societății contemporane? Să luăm exemplul orașului columbian Medellin. Preponderent ocupat de favele, avea mari probleme cu criminalitatea și igiena, dar mai ales cu infrastructura, deplasarea indivizilor către locurile de muncă se făcea prin coridoare înguste nesigure. Arhitectul Brent Toderian introdus, cu arhitectul Carlos Escobar, o soluție pentru rezolvarea problemelor sociale din acea : instalarea unor scări rulante ce facilitează transportul de persoane la fiecare nivel de tranziție un spațiu public, de socializare. soluție îmbunătățit vizibil calitatea vieții din favele, locuitorii asumându- aceste scări rulante, contribuind activ la menținerea acestora participând la activități sociale zonele proaspăt construite. Chiar soluție fost de Sud, idei de acest gen îmbunătăți semnificativ viețile tuturor locuitorilor orașului Iași. Focalizarea atenției locuitorilor defocalizarea acesteia de pe automobile avea efect injectarea de capital investiții de celei din Medellin, Columbia, cu accent pe orașului, nivelul de trai.

Concluzie

Iași-ul nu este unul din orașele noi, construite pe modelul urban local, ce sunt axate pe transportul de la periferie înspre centru în fiecare dimineață și invers în fiecare după-amiază. Iași-ul este un oraș axat pe individ, locuitor al orașului, oferindu-i de-a lungul timpului experiențe sociale diverse, de la achiziționarea produselor autohtone, până la promenadă pe străzile orașului și socializarea. Astfel, pentru a funcționa la parametri optimi, orașul trebuie să se reorienteze către locuitori, să le ofere spații de socializare, căci doar așa se va realiza din nou legătura acesta și om. Bulevarde îngustate și realizarea unei centuri în afara acestuia ce să lege diferitele cartiere periferice, realizarea de noi pietonale, spații comune la nivelul străzii/ trotuarului vor atrage factorul uman, îmbunătățind nivelul de trăi, și va readuce viața în cadrul orașului.

Poza 1

Poza 2

Poza 3

Bibliografie si linkuri web:

Happy City, autor Charles Montgomery, 2013, SUA si Canada;

http://web.mit.edu/ebj/www/doc/JAPAv61n1.pdf;

http://www.publicspace.org/en/text-library/eng/b003-collective-culture-and-urban-public-space;

http://www.bettermarketstreetsf.org/docs/BMS_P1-1_ExistingConditions_12072011.pdf;

http://www.bettermarketstreetsf.org/docs/BMS_P1-1_ExistingConditions_12072011.pdf;

http://www.pps.org/pdf/bookstore/Using_Streets_to_Rebuild_Communities.pdf;

https://www.jrf.org.uk/sites/default/files/jrf/migrated/files/2050-public-space-community.pdf;

https://www.hertie-school.org/fileadmin/images/Downloads/working_papers/39.pdf;

http://unhabitat.org/wp-content/uploads/2015/10/Global%20Public%20Space%20Toolkit.pdf;

https://chisineu.files.wordpress.com/2013/03/the-future-of-public-space.pdf;

https://www.youtube.com/watch?v=jQfC6mKTErg;

https://www.youtube.com/watch?v=AZM3WqDbHic;

https://www.youtube.com/watch?v=Hy4QjmKzF1c;

http://www.thebookoflife.org/how-to-make-an-attractive-city/?utm_source=You%20Tube&utm_medium=You%20Tube%20-%20How%20To%20Make%20An%20Attractive%20City%20-%20video%20description%20-%20TBOL%20Article&utm_campaign=You%20Tube%20-%20How%20To%20Make%20An%20Attractive%20City%20-%20video%20description%20-%20TBOL%20Article ;

http://futurearchitectureplatform.org/projects/ ;

https://www.theguardian.com/cities/2014/may/08/what-makes-city-tech-garden-smart-redefine;

http://www.richardsennett.com/site/senn/templates/general2.aspx?pageid=16&cc=gb .