Mai 2019 Licență Bugetare Participativa Cluj Napoca [614428]

UNIVERSITATEA „BABE
Ș
-BOLYAI”

FACULTATEA DE
Ș
TIIN
Ț
E POLITICE, ADMINISTRATIVE
Ș
I ALE COMUNICĂRII

Lucrare de licen
ț
ă

Cetă
ț
enii
ș
i ora
ș
ul

Studiu de caz

Bugetare participativă Cluj-Napoca

Coordonator
ș
tiin
ț
ific:

Conf. Univ. Ioana Iancu

Absolvent: [anonimizat], 2019

Cuprins

Abstract……………………………………………………………………………2

1.
Partea teoretică…………………………………………………………….3

1.1 Defini
ț
ii ale p rocesului de bugetare participativă……………………..3

1.2 Istoria democra
ț
iei…………………………………………………….4

1.3 Istoria procesului de bugetare participativă……………………………6

1.4 Bugetare participativă tradi
ț
ională vs.

bugetare participativă digitală…………………………………………….10

1.5 Tipologii de bugetare participativă…………………………………….13

1.5.1 Democra
ț
ie participativă………………………………………….13

1.5.2 Democra
ț
ia proximită
ț
ii………………………… ……………….14

1.5.3 Modernizare participativă………………………………………..15

1.5.4 Participare cu mai mul
ț
i actori……………………………………16

1.5.5 Neo-corporatism………………………………………………….17

1.5.6 Dezvoltarea comunită
ț
ii…………………………………………..18

1.6 Bugetare participativă în Europa……………………………………….18

1.7 Bugetare participativă la Cluj-Napoca…………………………………20

2. Partea practică………………………………………………………………….28

3. Bibliografie

1

Abstract:

2

1. Aspecte teoretice

1.1 Defini
ț
ii ale procesului de bugetare participativă

În
ultimii
ani,
procesul
de
bugetare
participativă
este
din
ce
în
ce
mai
utilizat
de

administra
ț
iilor
locale
pentru
a
implica
cetă
ț
enii
în
luare
deciziilor
ce
ț
in
de
nevoile
acestora

ș
i
pentru
a
crea
un
impac t
major
în
comunitatea
în
care
trăiesc.
Având
în
vedere
că
este
vorba

un
concept
destul
de
larg,
nu
există
o
defini
ț
ie
clară
a
acestui
proces,
motiv
pentru
care
voi

prezenta
mai
multe
defini
ț
ii
ale
unor
speciali
ș
ti
în
acest
domeniu .
O
primă
defini
ț
ie
este
ce
a

ini
ț
iatorului
a
primului
proces
de
bugetare
participativă
din
lume
ș
i
anume
în
Puerto
Alegro,

Brazilia.
Ini
ț
iatorutul
procesului,
Uribatam
de
Souza
spune
că:
​
este
un
mecanism
(sau
un

proces)
prin
care
popula
ț
ia
define
ș
te
destina
ț
ia
unei
păr
ț
i
sau
totalitatea
resurselor
publice.

Bugetarea
participativă
este
un
proces
de
democra
ț
ie
directă,
universală
ș
i
voluntară,
prin

care
popula
ț
ia
poate
discuta
ș
i
defini
bugetul
ș
i
politicile
publice
​
.
​
Bugetarea
participativă

combină
democra
ț
ia
directă
ș
i
democra
ț
ia
reprezentativă.
​
Această
defini
ț
ie
pune
accent
pe

1
Bugetare
participativă
ca
fiind
un
proces
de
democra
ț
ie
direct
în
care
dezbaterea
publică
nu

este
limitată
de
aspectele
ce
ț
in
de
buget
și
politici
publice.
Astfel,
zona
priorită
ț
ilor

financiare
și
controlului
guvernării
este
dat
de
către
cetățeni.
Din
acestă
perspectivă,
procesul

de
bugetare
nu
reprezintă
un
proces
secundar
în
raport
cu
procesul
de
guvernare,
ci
devine
un

nou protagonist în acest proces.

O
defini
ț
ie
altern ativă
a
procesului
de
bugetare
participativă
este
cea
a
profesorului

Yves
Cabannes
din
cadrul
​
University
College
of
London
(UCL),
​
Development
Planning
Unit

care
propune
următoarea
defini
ț
ie:
​
Bugetarea
participativă
reprezintă
un
mecanism
sau
un

proces
prin
care
popula
ț
ia
decide
sau
contribuie
în
luarea
deciziei
cu
privire
la
destina
ț
ia

unei păr
ț
i sau a tuturor r esurselor publice disponibile."

2
O
altă
defini
ț
ie
cu
privire
la
procesul
de
bugetare
participativă
este
cea
a
autorului

Brian
Wampler
în
care
pune
accentul
pe
faptul
că:
​
un
proces
de
decizie
prin
care
cetățenii

deliberează
și
negociază
asupra
distribu
ț
iei
resurselor
publice.
Programele
de
bugetare

participativă
sunt
implementate
în
mod
obligatoriu
de
către
guvern,
cetățeni,
organiza
ț
iile

1

​
Cabannes, Yves. "The impact of participatory budgeting on basic services: municipal practices and

evidence from the field."
​
Environment and Urbanization
​
27.1 (2015): 257-284, p.1

2

​
Dias, Nelson, ed.
​
Hope for democracy: 30 years of participatory budgeting worldwide
​
. 2018, p. 29

3

non-guvernamentale
(ONG-uri)
și
organiza
ț
iile
sociale
pentru
a
permite
cetățenilor
să
joace

un
rol
direct
în
deciziile
cu
privire
la
modalită
ț
ile
în
care
resursele
publice
ar
trebui

cheltuite.
​
”

3
A
ș
adar,
defini
ț
iile
celor
trei
autori
men
ț
ionate
mai
sus
subliniază
în
mod
explicit

faptul
că
procesul
de
bugetare
participativă
este
un
instrument
democratic
diferit,
care

combină elemente de democra
ț
ie directă cu elemente de democra
ț
ie participativă.

Ultima
defini
ț
ie
cu
privire
la
procesul
de
bugetare
participativă
se
regăse
ș
te
în

raportul
primului
proces
de
bugetare
participativă
din
Cluj-Napoca
ca
fiind:
un
proces
prin

care
cetățenii
participă
la
dezbateri
și
sunt
implicați
direct
în
procesul
decizional
referitor
la

felul
în
care
se
folosesc
resursele
din
bugetul
local.
Această
defini
ț
ie
a
stat
la
baza
ș
i

4
următoarelor
două
procese
de
bugetare
participativă
online
care
au
avut
loc
în
ora
ș
ul

Cluj-Napoca pe parcursul anilor 2017
ș
i 2018.

1.2 Istoria democra
ț
iei

Interesul
pentru
politica
participativă
este
larg
răspândit
în
întreaga
lume.
Termenul

participare
​
ș
i
​
cooperare a
dintre
stat
ș
i
societatea
civilă
sunt
cuvintele
cheie
ș
i
modele

5
pentru
multe
reforme
democratice
ș
i
teorii
democratice
din
zilele
noastre,
atât
la
nivel
local,

cât
ș
i global.

În
ultimele
decenii,
implicarea
directă
a
cetă
ț
enilor
ș
i
a
societă
ț
ii
civile
în
sfera

politică
a
devenit
piatra
de
temelie
a
strategiilor
politice
locale,
na
ț
ionale
ș
i
interna
ț
ionale,

după
hegemonia
lungă
a
elitismului
ș
i
a
scepticismului
privind
participarea
largă
a

oamenilor obi
ș
nui
ț
i.

6
În
zilele
noastre,
participarea
se
reflectă
în
democra
ț
ia
ț
ările
în
curs
de
dezvoltare.

Astfel,
​
reformele
democratice
urmăresc
să
se
îndrepte
către
institu
ț
ii
politice
mai
deschise
ș
i

procese
de
guvernan
ț
ă
participativă
pentru
a
acorda
aten
ț
ie
societă
ț
ii
civile
care
este
din
ce

în
ce
mai
ambi
ț
ioasă
din
punct
de
vedere
al
implicării
în
comunitate.
Pentru
a
permite

3

​
Shah, Anwar, ed.
​
Participatory budgeting
​
. The World Bank, 2007,
​
p. 21.

4
Raport cu privire la desfășurarea proiectului pilot de bugetare participativă în cartierul Mănăștur,

Cluj-Napoca, 2013, accesed on May 19, 2019

5

​
Stortone, Stefano.
​
Participatory budgeting: heading towards a ‘civil’democracy?
​
. Nomos

Verlagsgesellschaft mbH & Co. KG, 2010, p 2

6

​
Sartori, Giovanni. "The theory of democracy revisited." (1987).

4

oamenilor
să
se
implice
cu
adevărat
în
chestiuni
politice,
participarea
necesită
un
fel
de

descentralizare.

7
Campania
globală
a
ONU-Habitat
privind
guvernarea
urbană
afirmă,
de
exemplu,
că

procesele
p
​
articipative
sunt
cele
mai
bune
mijloace
pentru
a
asigura
utilizarea
eficientă
a

resurselor
rare
de
dezvoltare,
distribuirea
echitabilă
a
beneficiilor
pentru
dezvoltare
ș
i

asigurarea sustenabilită
ț
ii beneficiilor câ
ș
tigate cu greu.

8
Procesul
de
descentralizare
are
scopul
de
a
fi
în
beneficiul
cetățeanului
prin
întărirea

puterii
și
rolului
administrației
publice
locale
în
scopul
dezvoltării
economico-sociale

durabile a unităților administrativ-teritoriale.

9
În
cartea
​
The
Eighteenth
Brumaire
of
Louis
Bonaparte
scrisă
de
Karl
Marx,

autorul
prezintă
o
metaforă
care
face
referire
la
importan
ț
a
democra
ț
iei
participative
ș
i

anume:
​
Regimul
parlamentar
trăie
ș
te
prin
discu
ț
ii,
cum
să
interzică
discu
ț
ia?
[…]

reprezentan
ț
ii,
care
în
mod
constant
fac
apel
la
opinia
publică,
dau
opiniei
publice
dreptul
de

a
vorbi
cu
mintea
reală
în
peti
ț
ii.
[…].
Atunci
când
cân
ț
i
la
vioară
la
cel
mai
înalt
al
statului,

ce
a
ș
teptări
ai
putea
avea
decât
cei
de
jos
să
joace?
​
Cu
această
metaforă,
Marx
arată
un

10
element
important:
democra
ț
ia
nu
este
doar
despre
alegeri:
ci
implică
ș
i
participarea

cetă
ț
enilor
pentru
a
deve ni
un
guvern
pentru
popor.
Cu
toate
acestea,
timp
de
mai
multe

secole,
lumea
politică
a
fost
împăr
ț
ită
în
două:
o
parte
este
compusă
din
politicieni
(jucătorul

de voce)
ș
i celălalt de cet ă
ț
eni obi
ș
nui
ț
i (dansatorul).

Secolul
al
XX-lea
a
reprezentat
o
perioadă
importantă
în
istoria
omenirii
în
care

principiile
legate
de
democra
ț
ie
ș
i
de
respectarea
drepturilor
omului
s-au
impus
într-o
mare

parte
a
lumii,
eliminând
treptat
regimul
comunist
sau
totalitar.
​
Astfel,
democra
ț
ia
a
contribuit

major
în
ultimele
decenii
în
statele
în
care
drepturile
cetă
ț
enilor
au
fost
respectate
prin
lege,

crescând
prosperitatea
comunită
ț
ilor,
precum
ș
i
gradul
de
participare
al
cetă
ț
enilor
la

rezolvarea problemelor din comunită
ț
ii.

11
7

​
Robertson, Roland. "Glocalization: Time-space and homogeneity-heterogeneity."
​
Global modernities

2.1 (1995): 25-44.

8

​
Habitat, U. N. "The global campaign on urban governance: concept paper."
​
Nairobi, Kenya: United

Nations Human Settlements Programme (UN-Habitat)
​
(2002), p 9.

9

​
Ristea, Luminița, Laura Iacob, and Adina Trandafir.
​
Finanțe publice: prezent și perspective
​
. Ex

Ponto, 2006, p. 170.

10

​
https://www.marxists.org/archive/marx/works/download/pdf/18th-Brumaire.pdf
​
, accesed on May 24,

2019

11

​Băluțoiu, Valentin.
Istoria Secolului Al XX-Lea Si Educatia Pentru Cetatenie Democratica
​. Bucures
ti,

Educat
ia, 2000, p 197.

5

Democra
ț
ia
(
​
dēmokratiā)
este
un
cuvânt
care
a
ajuns
să
însemne
lucruri
diferite

pentru
diferi
ț
i
oameni.
Originea
cuvântului
este
greacă
ș
i
este
compus
din
​
dēmos
care

înseamnă
oameni
ș
i
din
cuvântul
kratos
care
înseamnă
putere.
A
ș
adar,
traducerea

democra
ț
iei
din
greacă
este
​
puterea
poporului
,
​
termen
utilizat
pentru
prima
dată
în
Grecia
în

12
mijlocul secolului al V-lea, cunoscută ca democra
ț
ie directă.

A
ș
adar,
pentru
ora
ș
e
democra
ț
ia
participativă
este
considerată
un
metodă
prin
care
se

contribuie
la
îmbunătă
ț
irea
calită
ț
ii
cetă
ț
enilor.
Prin
urmare,
contribu
ț
ia
cetă
ț
enilor
în

procesul
decizional
asigură
punerea
în
aplicare
a
nevoilor
acestora
ș
i
prin
urmare,
schimbările

în
comunitate
nu
întârzie
să
apară.
În
acest
sens,
extinderea
proceselor
participative
sunt

vitale în îmbunătă
ț
irea
ș
i sporirea eficacită
ț
ii serviciilor publice.

1.3 Istoria procesului de bugetare participativă

Procesul
de
bugetare
participativă
a
prins
contur
în
urmă
cu
30
ani
în
Brazilia,
în

Puerto
Alegre
–
un
ora
ș
în
care
dictatura
nu
mai
era
prezentă
datorită
noilor
ale
ș
i
în
urma

alegerilor
electorale
ce
au
avut
loc
în
anul
1988.
Noii
politicieni
intra
ț
i
în
func
ț
ie
ș
i-au
dorit

un
ora
ș
mai
dezvoltat,
motiv
pentru
care
au
implementat
noi
priorită
ț
i
financiare
în
special

pentru clasa de mijloc.

Programele
de
bugetare
participativă
fac
parte
dintr-un
efort
mai
amplu
din
Brazilia

cu
scopul
de
a
extinde
ș
i
aprofunda
democra
ț
ia
actuală.
De
la
​
restabilirea
democra
ț
iei
în

1985
,
politica
braziliană
continuă
să
fie
dominată
de
practici
tradi
ț
ionale
de
patronaj,
de

13
excludere
socială
ș
i
de
corup
ț
ie.
Numeroase
guverne,
ONG-ur i,
mi
ș
cări
sociale
ș
i
parită
ț
i

politice
s-au
îndreptat
către
ideile,
valorile
ș
i
regulile
asociate
bugetării
participative,
în

efortul de a îmbunătă
ț
i rezultatele politicii
ș
i de a îmbogă
ț
i tânăra democra
ț
ie a Braziliei.

Utilizarea
procesului
de
bugetare
participativă
a
început
în
1989
în
municipiul
Porto

Alegre,
capitala
celui
mai
sudic
stat
din
Brazilia,
Rio
Grande
do
Sul.
​
Porto
Alegre
are
peste

un
milion
de
locuitori
ș
i
este
bogat
în
standarde
braziliene.
În
1988,
Partidul
Muncitoresc,

un
partid
politic
progresist
fondat
în
timpul
dictaturii
militare
din
1964-1988,
a
câ
ș
tigat

12

​
http://www.stoa.org/projects/demos/article_democracy_overview?page=all#section_4
​
, accesed pn

May 24, 2019

13

​
Riethof, Marieke. "Changing strategies of the Brazilian labor movement: from opposition to

participation."
​
Latin American Perspectives
​
31.6 (2004): 31-47.

6

alegerile
pentru
primar.
Campania
sa
s-a
bazat
pe
participarea
democratică
ș
i
pe

14
„inversarea
priorită
ț
ilor
de
cheltuieli”,
ceea
ce
implică
inversarea
unei
tendin
ț
e
de
zeci
de
ani

în
care
resursele
publice
au
fost
cheltuite
în
cartierele
de
mijloc
ș
i
de
clasa
superioară.

Procesul
participativ
a
fost
conceput
ca
un
mijloc
de
a
ajuta
cetă
ț
enii
mai
săraci
ș
i
astfel

cartierele să primească sprijin financiar mult mai mare pentru cheltuielile publice.

Atunci
când
primarul
din
partidul
Partidul
Muncitoresc
ș
i-a
asumat
func
ț
ia
în
calitate

de
ales
local
din
Porto
Alegre
în
1989,
​
au
avut
de
a
face
cu
o
municipalitate
în
faliment
ș
i
o

birocra
ț
ie
dezorganizată .
În
primii
doi
ani
ai
primarului
în
cadrul
administra
ț
iei
locale,

15
municipalitatea
a
experimentat
diferite
mecanisme
pentru
a
face
fa
ț
ă
constrângerilor

financiare,
pentru
a
oferi
cetă
ț
enilor
un
rol
direct
în
activită
ț
ile
guvernului
ș
i
pentru
a
inversa

priorită
ț
ile
de
cheltuieli
sociale
ale
administra
ț
iei
anterioare.
Implicarea
cetă
ț
enilor
în

procesul
participativ
a
început
într-un
mod
experimental.
În
primii
doi
ani
ai
procesului
de

bugetare
participativă,
sub
o
mie
de
cetă
ț
eni,
au
participat
ș
i
s-au
implicat
în
luarea

deciziilor.
În
ace
ș
ti
doi
ani
ai
procesului
participativ,
numărul
de
cetă
ț
eni
implica
ț
i
a
crescut

16
la
aproape
8.000.
​
După
ce
primarul
a
câ
ș
tigat
realegerea
în
1992,
procesul
de
bugetare

participativă
a
luat
via
ț
ă
în
adevăratul
sens
al
cuvântului,
ajungând
la
implicarea
a
peste

20.000
de
persoane
pe
an.
​
Numărul
cetă
ț
enilor
a
crescut,
deoarece
ace
ș
tia
ș
i-au
dat
seama

17
de
faptul
că
prin
acest
proces
participativ
lucrurile
încep
să
prindă
conturi
ș
i
că
nevoile
le
sunt

ascultate
ș
i
implementat e,
devenind
astfel
un
important
instrument
de
luare
a
deciziilor
în

ora
ș
ul
în
care
trăiesc.
Societatea
civilă
a
fost
responsabilă
de
cre
ș
terea
exponen
ț
ială
a

numărului
de
oameni
implica
ț
i
în
luare
deciziilor
din
cadrul
procesului
de
bugetare

participativă,
aspect
care
a
contribuit
major
la
definirea
rolurilor
administra
ț
iei
publice:

participarea
la
întâlnirile
din
cartiere,
identificarea
problemelor
din
cartiere,
participare
ș
i

deliberarea în consiliu.

Brazilia
a
fost
o
ț
ară
condusă
de
dictatori
de
peste
20
de
ani
(1964-1985),
iar
anul

1988
a
fost
promulgată
constitu
ț
ia
democratică
care
permitea
unei
societă
ț
i
civile
deja
active

să
func
ț
ioneze
mai
liber.
O
ț
ară
de
156
de
milioane
de
locuito ri,
Brazilia
a
fost
numită
ca

fiind
una
dintre
cele
mai
inegale
ș
i
cu
cei
mai
mul
ț
i
oameni
săraci
din
ț
ările
cu
venituri
medii

14

​
Wood, Terence. "Participatory Democracy in Porto Alegre and Belo Horizonte." (2004).

15
ibidem

16

​

New Guide Explores History and Evolution of Participatory Budgeting

​
,

accesed on May 19, 2019

17

​
Wampler, Brian.
​
A guide to participatory budgeting
​
. International Budget Partnership, 2000, p 2-3.

7

comparabile.
La
finalul
dictaturii
din
1998,
cetă
ț
enii
care
s-au
opus
dictaturilor
au
format

Partidul
Muncitoresc
pentru
a
lua
serios
agenda
de
aprofundare
a
democra
ț
iei
prin

„administra
ț
ia populară” a guvernului.

18
Procesul
de
bugetare
participativă
din
Porto
Alegre
a
fost
nominalizat
la
Summit-ul

ONU
din
1996
privind
a
ș
ezările
umane,
ca
o
​
inova
ț
ie
urbană
​
exemplară,
care
a
demonstrat
o

practică eficientă de gestionare a resurselor democratice.

19
Brazilia
este
ț
ara
cu
cele
mai
multe
institu
ț
ii
participativ e
–
între
1990
ș
i
2008
peste

120
din
cele
mai
mari
250
de
ora
ș
e
ale
Braziliei
au
adoptat
procesul
de
bugetare
participativă.

Guvernele
braziliene
au
adoptat
în
mod
voluntar
programul
de
bugetare
participativă.

Datorită
acestui
program
institu
ț
iile
publice
integrează
direct
cetă
ț
enii
în
întâlniri
publice

unde
ace
ș
tia
decid
cum
să
aloce
fondurile
publice.
​
Sumele
de
finan
ț
are
reprezintă
până
la

100%
din
toate
proiectele
noi
de
cheltuieli
de
capital
ș
i,
în
general,
se
situează
între
5
ș
i
15%

din
bugetul
municipal.
Acest
lucru
nu
este
suficient
pentru
a
schimba
radical
modul
în
care

ora
ș
ele
cheltuiesc
resurs e
limitate,
dar
este
suficient
să
genereze
schimbări
semnificative.
De

exemplu,
ora
ș
ele
brazili ene
Belo
Horizonte
ș
i
Porto
Alegre
au
cheltuit
fiecare
sute
de

milioane de dolari SUA pe parcursul a două decenii pe proiecte selectate de cetă
ț
eni.

20
Procesul
de
bugetare
participativă
​
a
început
în
ora
ș
ul
Belo
Horizonte
în
anul
1993
–

imediat
după
ce
primarul
Patrus
Ananias
ș
i-a
intrat
în
func
ț
ie
–
fiind
o
ini
ț
iativă
a

municipalită
ț
ii
ca
o
nouă
formă
de
guvernare
marcată
de
o
descentralizare
a
atribu
ț
iilor
ș
i
a

puterilor
la
nivel
de
ora
ș
.
Men
ț
ionez
faptul
că
procesele
participative
diferă
de
la
ora
ș
la

21
ora
ș
,
dar
elementul
de
bază
rămâne
acela
ș
i
ș
i
anume
cel
de
a
permite
cetă
ț
enilor
de
a
se

implica în luarea deciziilor cu privire cheltuirea bugetului în func
ț
ie de nevoile acestora.

Procesul
implementat
în
Belo
Horizonte
a
păstrat
câteva
caracteristici
ale
primului

proces
de
bugetare
participativă
implementat
pentru
prima
dată
în
lume
–
Porto
Alegro.
Au

ales
să
men
ț
ină
întâlniri le
deschise
pentru
cetă
ț
eni
care
au
loc
în
cartiere,
acesta
fiind
o

caracterisitică
a
modului
de
guvernare
„de
jos
în
sus”
(
​
bottom-up)
care
permite

22
18

​
Alegre, Porto. "Case study 2-porto alegre, brazil: Participatory approaches in budgeting and public

expenditure management." (2003), p. 1.

19

​
ibidem.

20

https://www.washingtonpost.com/news/monkey-cage/wp/2014/01/22/brazil-let-its-citizens-make-decisi
ons-about-city-budgets-heres-what-happened/?utm_term=.d7df7b503480
​
, accesed on May 19, 2019

21

​
Avritzer, Leonardo.
​
Participatory institutions in democratic Brazil
​
. Washington, DC: Woodrow Wilson

Center Press, 2009, p. 94.

22

​
Andrews, Matthew, and Anwar Shah. "Citizen-Centered Governance: A new approach to public

sector reform."
​
Bringing civility in governance
​
3 (2003), p.217.

8

îmbunătă
ț
irea
calită
ț
ii
deciziilor.
În
cadrul
întâlnirilor
din
cartier e
participă
ș
i
reprezentan
ț
i
ai

administra
ț
iei publice pro blemele cu care se confruntă popula
ț
ia în acele zone.

La
sfâr
ș
itul
secolului
al
XX-lea,
Belo
Horizonte
a
început
să
experimenteze

gestionarea
democratică,
când,
în
1993,
a
fost
implementat
programul
de
participare
bugetară.

 
De
atunci,
374.302
de
reziden
ț
i
au
participat
la
adunări
ș
i
întruniri
comunitare,
hotărând

asupra
executării
a
1.193
de
lucrări
publice.
​
De
la
început,
acest
proces
a
fost
întărit
de

 

numărul
mare
de
participan
ț
i.
​
În
2008,
procesul
de
participare
la
bugetare
a
reunit
peste

 

44.000 de oameni în ora
ș
, în toate regiunile din ora
ș
ul Belo Horizonte

Autoarea
Cleopatra
McGovern
prezintă
în
lucrarea
sa
intitulată
​
Participatory

Budgeting
in
Belo
Horizonte,
Brazil
modul
în
care
procesul
de
bugetare
participativă
este

implementat
în
ora
ș
ul
Belo
Horizonte.
​
Prin
procesul
de
bugetare
participativă,
partea
alocată

din
bugetul
municipal
al
ora
ș
ului
Belo
Horizonte
pentru
noi
cheltuieli
de
capital,
spre

exemplu:
construirea
unei
noi
clădiri
–
este
decisă
de
către
cetă
ț
eni
datorită
acestui
proces.
În

Belo
Horizonte,
oficialii
ora
ș
ului
se
întrunesc
o
dată
la
doi
ani
în
cadrul
unor
întâlniri
publice

pentru
a
stabili
priorită
ț
ile
anuale
ale
municipiului
pe
cele
mai
importante
domenii,
cum
ar
fi:

infrastructură, educa
ț
ie, lo cuin
ț
e, sănătate.

Odată
stabilite
priorită
ț
ile
anuale,
cetă
ț
enii
sunt
invita
ț
i
să
prezinte
idei
de
proiecte
ș
i

propuneri
pentru
regiunea
în
care
se
încadrează,
conform
priorită
ț
ilor
anuale
stabilite
în

cadrul
întâlnirii
publice
a
oficialilor.
Un
exemplu
concret
ar
fi
pentru
situa
ț
ia
în
care
apa
ș
i

canalizarea
reprezintă
un
obiectiv
clar
stabilit
pentru
municipalitate,
astfel
locuitorii
din

cartiere
pot
propune
o
extindere
a
sistemului
municipal
de
apă
în
comunitatea
lor.
Propunerile

cetă
ț
enilor
sunt
ulterior
prezentate
publicului
larg,
mai
apoi
deliberate
prin
procesul

democratic
–
bugetare
participativă,
urmând
ca
implementarea
proiectelor
câ
ș
tigătoare
să

înceapă chiar în anul curent.

Procesul
Bugetare
participativă
din
Belo
Horizonte
are
trei
componente
principale:

Bugetare
participativă
la
nivel
regional,
Bugetare
participativă
pentru
locuin
ț
e
ș
i
Bugetare

participativă
digitală.
Procesul
la
nivel
regional
a
fost
primul
din
Belo
Horizonte,
fondat
în

1993
cu
scopul
de
a
mobiliza
participarea
cetă
ț
enilor
în
toate
cele
nouă
regiuni
ale
ora
ș
ului;

deliberările
se
axează
pe
alocarea
resurselor
pentru
lucrările
publice
(de
exemplu:
pavaje,

canalizare,
clinici
de
asisten
ț
ă
medicală
etc.).
Al
doilea
tip
de
proces
participativ
are
ca

obiectiv
locuin
ț
ele,
fonda t
în
anul
1996,
iar
societatea
civilă
se
înregistrează
la
administra
ț
ia

municipală
pentru
ca
atunci
când
se
construiesc
noi
locuin
ț
e,
50%
din
noile
apartamente
să

9

fie
alocate
cetă
ț
enilor
care
nu-
ș
i
permit
o
locuin
ț
ă.
A
treia
componentă
principală
din

procesul
de
bugetare
participativă
din
Belo
Horizonte
este
procesul
digital
–
un
proces

inovativ
fondat
în
anul
2006
care
permite
cetă
ț
enilor
să
voteze
online
pentru
lucrări
publice

specifice dintr-o serie de mai multe proiecte.

PB
la
nivel
regional
define
ș
te
investi
ț
iile
în
toate
cele
nouă
regiuni
administrative
ale

ora
ș
ului
Belo
Horizonte.
​
În
acest
mod,
cetă
ț
enii
selectează
lucrările
publice
pentru
următorii

 

doi
ani
prin
adunări
regionale.
​
Pe
lângă
selectarea
lucrărilor
publice,
publicul
desemnează

 

reprezentan
ț
i
pentru
monitorizarea
executării
lucrărilor.
În
anii
2009/2010
administra
ț
ia

publică
a
ora
ș
ului
Belo
Horizonte
a
alocat
aproximativ
5%
din
buget
pentru
procesul

participativ de la nivel regional – 47,8 milioane de euro.
 
 

1.4 Bugetare participativă tradi
ț
ională vs bugetare participativă digitală

Începând
cu
anii
1990,
utilizarea
tehnologiilor
informa
ț
iei
ș
i
comunica
ț
iilor
(TIC)
în

procesele
democratice
a
fost
în
mare
măsură
definită
ca
​
democra
ț
ia
electronică
sau

e-democra
ț
ia
​
.
Din
punc t
de
vedere
istoric,
​
ideea
tehnologiilor
de
comunicare
ca
mijloc
de

23
îmbunătă
ț
ire
a
procesel or
politice
este
un
fenomen
care
a
reu
ș
it
întotdeauna
să
inoveze

tehnic
încă
din
secolul
al
XIX-lea
–
telegraful
ca
o
modalitate
de
a
stabili
o
comunicare

universală
între
Occident
ș
i
Orient.
Pe
măsură
ce
internetul
a
devenit
popular
ș
i
mult
mai

24
accesibil
după
anii
1990,
a
ș
teptările
oamenilor
sunt
din
ce
în
ce
mai
mari.
De
aceea,
datorită

noului
mijloc
de
comunicare,
anume
tehnologiilor
informa
ț
iei
ș
i
comunica
ț
iilor
–
un
mod
de

comunicare
fiabil,
direct,
costuri
reduse
ș
i
optim
sus
ț
ine
procesele
democratice
ale

guvernelor
ș
i
instu
ț
iilor
publice.
Din
această
perspectivă,
implementarea
unui
proces

25
democratic
digital
la
nivel
local
poate
fi
considerat
o
arenă
privilegiată.
​
Democra
ț
ia

electronică
este
precum
un
loc
politic
–
agora
revitalizată
–
în
care
cetă
ț
enii
sunt
implica
ț
i

direct
online
în
luarea
de
decizii.
În
acest
sens,
internetul
ș
i
alte
sisteme
TIC
permit

26
entită
ț
ilor,
institu
ț
iilor,
administra
ț
iilor
ora
ș
elor
ș
i
persoanelor
fizice
să
împărtă
ș
ească
aceea
ș
i

23
Vedel, Thierry. "L’idée de démocratie électronique: origines, visions, questions."
​
Le

désenchantement démocratique
​
243 (2003).

24
Trechsel, A; Kies R; Mendez F; Schmitter P: Evaluation of the Use of New Technologies in Order to

Facilitate Democracy in Europe. Strasbourg, European Parliament, STOA, 2003.

25
Levy, P. Cyberculture: Rapport au Conseil de l’Europe. Odile Jacob, 1997

26

​
Pailliart, Isabelle. "Démocratie locale et nouvelles techniques d'information et de communication."

Pouvoirs: Revue française d'etudes constitutionnelles et politiques
​
73 (1995): 69-78.

10

loca
ț
ie
virtuală
ca
într-o
agoră
revitalizată,
optimizând
astfel
capacitatea
ora
ș
ului
de
a
face

fa
ț
ă provocărilor
ș
i mijloacele vitale pentru un nou tip de particip are publică.

La
rândul
său,
bugetarea
participativă
–
procesul
în
care
cetă
ț
enii
participă
la
ac
ț
iunea

decizională
cu
privire
la
alocarea
bugetului
pentru
nevoi
specifice
din
comunitate
–
a
fost

considerată
drept
una
dintre
principalele
inova
ț
ii
care
vizează
consolidarea
responsabilită
ț
ii
la

nivel
local
ș
i
regional.
​
În
acest
sens,
este
clar
că
cele
două
concepte
–
PB
ș
i
e-democra
ț
ia
–
au

 

a
ș
teptări
convergente
pentru
o
consolidare
a
practicilor
democratice,
iar
nivelul
local
ca
pe
o

arenă privilegiată.

Ora
ș
ul
Belo
Horizonte
este
capitala
statului
Minas
Gerais,
cu
o
popula
ț
ie
de

2.350.564
de
locuitori
ș
i
1.732.660
de
alegători.
Începând
cu
anul
1993,
ora
ș
ul
a
implementat

procesul
de
bugetare
participativă
care
poate
fi
descris
ca
un
proces
care
constă
dintr-o
serie

de
adunări
care
se
desfă
ș
oară,
permi
ț
ând
cetă
ț
enilor
să
aloce
resurse
bugetare
ș
i
să
controleze

cheltuielile
publice.
Procesul
de
bugetare
participativă
din
Belo
Horizonte
poate
fi
divizat
în

procesul
​
offline
​
sau
tradi
ț
ional
ș
i
procesul
online
sau
​
digital
​
.
Procesul
participativ
tradi
ț
ional

poate fi sintetizat în trei etape principale:

1.
41
de
reuniuni
publice
unde
fiecare
cetă
ț
ean
de
peste
16
ani
poate
pre-selecta

maxim
25
de
proiecte
pentru
fiecare
district.
La
aceste
adunări
sunt
ale
ș
i
cetă
ț
eni
care
să

reprezinte fiecare district.

2.
Sunt
organizate
vizite
în
fiecare
cartier
alături
de
reprezentan
ț
ii
districtului
pentru

cele 25 de proiecte pre-selectate cu scopul de în
ț
eleg mai bine nevoile cetă
ț
enilor.

3.
​
Reprezentan
ț
ii
cartierelor
deliberează
ș
i
aleg
ș
i
aleg
maximum
14
proiecte
ce

urmează
să
fie
implementate
de
administra
ț
ia
publică.
Apoi,
un
număr
mai
mic
de
delega
ț
i

sunt ale
ș
i pentru urmări
ș
i supraveghea executarea lucrărilor
ș
i a bugetului.

În
anul
2016,
ora
ș
ul
Belo
Horizonte
a
avut
parte
de
o
schimbare
cu
privire
la
procesul

e
bugetare
participativă,
anume:
s-a
lansat
procesul
participativ
digital
cu
scopul
de
a
atrage

câ
ț
i
mai
mul
ț
i
oameni
în
luare
deciziilor
ce
ț
in
de
alocarea
bugetului.
Pentru
bugetarea

participativă
tradi
ț
ională,
administra
ț
ia
locală
a
acordat
un
buget
de
43
milioane
de
dolari,
iar

independent
de
acest
buget
a
fost
alocat
pentru
bugetarea
online
un
buget
de
4
ori
mai
mic:

11
milioane
de
dolari
noilor
proiecte.
Implementarea
procesului
digital
din
2016
s-a
axat

exclusiv
etapei
de
vot
care
a
permis
cetă
ț
enilor
să
voteze
online
1
sau
4
proiecte
indiferent
de

cartierul
în
care
locuiesc
pentru
cele
9
cartiere
ale
ora
ș
ului.
Potrivit
municipalită
ț
ii
Belo

Horizonte
lansarea
acestei
ini
ț
iative
a
avut
3
factori
majori,
precum:
modernizarea
procesului

11

de
bugetare
participativă
folosindu-se
de
tehnologiile
informa
ț
iilor
ș
i
comunica
ț
iilor,

cre
ș
terea
participării
cetă
ț
enilor
în
procesul
participativ
ș
i
extinderea
proiectelor
care
sunt

supuse la vot.

Implicarea
în
procesele
participative
tradi
ț
ionale
nivelul
implicării
cetă
ț
enilor
este

mult
mai
scăzut
fa
ț
ă
de
cel
ce
se
desfă
ș
oară
online.
De
obicei,
la
cele
tradi
ț
ionale
cei
mai

implica
ț
i
sunt
cei
mai
înainta
ț
i
în
vârstă
ș
i
cei
care
fac
parte
dintr-un
mediu
socio-economic

inferior.
​
Conform
informa
ț
iilor
oferite
de
municipalitatea
Belo
Horizonte,
o
medie
de
1,5%

dintre
votan
ț
i
au
particip at
la
întâlnirile
din
cartiere.
Astfel,
unul
dintre
obiectivele
centrale

27
ale
noului
tip
de
proces
participativ
–
digital
–
este
de
a
spori
participarea
ș
i
de
a
integra
noi

profile
de
participan
ț
i
în
luarea
deciziilor,
în
special
cetă
ț
enii
de
vârstă
medie
ș
i
tinerii.
În

acest
sens,
internetul
a
fost
văzut
ca
un
mijloc
de
a
cre
ș
te
participarea
prin
reducerea

costurilor
suportate
de
cetă
ț
eni
(de
exemplu:
timp,
transport)
ca
rezultat
al
participării
la

procesul
participativ
​
.
​
Cu
alte
cuvinte,
dacă
în
cetă
ț
enii
care
se
implică
în
procesul
tradi
ț
ional

 

trebuie
sa
participe
la
întâlniri
la
o
dată
gata
stabilită
ș
i
într-un
loc
deja
stabilit,
cetă
ț
enii
care

nu
dispun
de
acest
timp
sunt
liberi
să
voteze
online
într-o
perioadă
de
42
de
zile,
oricând
în

aceste zile.

Ora
ș
ul
Porto
Alegro
a
fost
​
primul
din
lume
care
a
introdus
sistemul
de
depunere

online
a
proiectelor
pentru
procesul
de
bugetare
participativă
în
anul
2001
​
.
Municipalitatea

28
a
introdus
acest
instrument
pentru
a
cre
ș
te
gradul
de
implicare
a
cetă
ț
enilor.cererile
ș
i

depunerea de propuneri.

Un
ora
ș
mediu
din
Brazilia,
​
Ipatinga
a
început
să
furnizeze
informa
ț
ii
despre
procesul

de
bugetare
participativă
online
folosindu-se
de
geo-loca
ț
ie
privind
bugetul
alocat
ș
i
statusul

proiectelor.
​
De
asemenea,
acest
ora
ș
este
primul
din
lumea
care
implementează
platforma

29
de sistem de vot online pentru proiectele din cadrul proceselor participative.

Instrumentele
digitale
utilizate
pentru
procesele
de
bugetare
participativă
au
contribuit

major
la
deciziile
luate
de
către
oficialii
ora
ș
elor
ș
i
au
condus
la
îmbunătă
ț
irea
proceselor

participative
tradi
ț
ionale,
înlocuind
întâlnire
fa
ț
ă-în-fa
ț
ă
cu
discu
ț
ii
în
mediul
online.
Astfel,

conform
unui
studiu
despre
ora
ș
ul
Belo
Horizonte
care
a
folosit
sistemul
de
vot
online
pentru

27
Peixoto, Tiago. "e-Participatory Budgeting: e-Democracy from theory to success?."
​
Available at

SSRN 1273554
​
(2008), p. 10

28

​
ARRONTE ALVAREZ, Aitor. "Towards Intelligent E-Participatory Budgeting.", p.5

29
Peixoto, Tiago. "e-Participatory Budgeting: e-Democracy from theory to success?."
​
Available at

SSRN 1273554
​
(2008), p. 11

12

bugetare
participativă
s-a
observat
că
numărul
cetă
ț
enilor
a
crescut
de
7
ori
fa
ț
ă
de
procesul

tradi
ț
ional de bugetare pa rticipativă în etapa de vot.

Oferind
cetă
ț
enilor
puterea
să
ia
decizii
informate
ș
i
instrumente
princare
să
le

faciliteze
luarea
lor,
administra
ț
ia
locală
ajunge
să
aibă
cea
mai
puternică
comunitate
de

oameni.
Primarii
ora
ș
elor
ar
trebui
să
cunoască
rolul
pe
care
tehnologia
îl
poate
juca
în

oferirea
de
oportunită
ț
i
pentru
cetă
ț
enii
municipalită
ț
ilor
de
a
se
implica
în
via
ț
a
civică.

Tehnologia
ș
i
conectivi tatea
de
mare
viteză
au
poten
ț
ialul
de
a
armoniza
cetă
ț
enii
cu

informa
ț
ii
ș
i
de
a
le
oferi
platforme
pentru
a
interac
ț
iona
direct
cu
factorii
de
decizie
ș
i

procesele democratice care afectează
ș
i pot îmbunătă
ț
i via
ț
a de zi cu zi.

1.5 Tipologii de bugetare participativă

Având
la
bază
procesul
de
bugetare
participativă
din
Porto
Alegro
autorul
Yves

Sintomer
prezintă
în
lucrare
intitulată
​
Transnational
Models
of
Citizen
Participation:
The

Case
of
Participatory
Budgeting
​
6
tipuri
de
procese
participative
implementate
la
nivel

30
global.
Aceste
tipuri
de
procese
sunt
prezentate
în
jurul
a
ș
ase
criterii,
anume:
contextul

socio-politic,
orientările
normative,
regulile
ș
i
procedurile
participative,
dinamica
ac
ț
iunii

colective,
rela
ț
ia
dintre
politica
conven
ț
ională
ș
i
procesele
participative
ș
i
punctele
forte,

slăbiciunile
ș
i provocările fiecărui model participativ.

1.5.1
​
Democra
ț
ie participativă

Primul
model
pe
care
îl
prezintă
autorul
este
cel
de
democra
ț
ie
participativă.
​
Acest

 

termen
„democra
ț
ie
participativă”
este
adesea
folosit
ca
un
cuvânt
cheie,
referindu-se
la

majoritatea
abordărilor
care,
într-un
fel,
aduc
cetă
ț
enii
în
procesul
de
luare
a
deciziilor,

chiar
dacă
acest
lucru
este
pur
consultativ.
​
Asta
înseamnă
că
mecanismele
tradi
ț
ionale
ale

 
 

3 1
guvernării
reprezentative
sunt
legate
de
procedurile
democratice
directe
sau
semi-directe
–
cu

alte
cuvinte:
locuitorii
ș
i
delega
ț
ilor
cărora
sunt
investi
ț
i
cu
un
„mandatul
semi-imperativ”
au

30

​
Sintomer, Yves, Carsten Herzberg, and Anja Röcke. "Transnational models of citizen participation:

the case of participatory budgeting."
​
Sociologias
​
14.30 (2012): 70-116.

31

​
Sintomer, Yves, Carsten Herzberg, and Anja Röcke. "Transnational models of citizen participation:

the case of participatory budgeting."
​
Sociologias
​
14.30 (2012): 70-116, p. 19.

13

de
facto
puteri
decizionale,
de
ș
i
decizia
politică
finală
rămâne
în
mâinile
reprezentan
ț
ilor

politici.
​
Acest
model
se
caracterizează
în
principal
prin
apari
ț
ia
simultană
a
unei
​
puterii
a
 

patra
–
participan
ț
ii
au
o
putere
reală
de
decizie,
diferită
de
cea
judiciară,
legislativă
ș
i

executivă)
ș
i
o
​
putere
compensatorie
(mobilizarea
autonomă
a
societă
ț
ii
civile
în
cadrul

procesului
care
conduce
la
împuternicirea
poporului
ș
i
la
promovarea
solu
ț
ionării
conflictelor

de cooperare).

A
ș
adar,
pentru
​
procesul
participativ
​
administra
ț
iile
locale
sunt
active
în
lansarea

procesului,
dar
ș
i
în
punerea
în
aplicare
a
deciziilor.
Într-un
astfel
de
model,
participarea

cetă
ț
enilor
este
concepu tă
ca
o
alternativă
la
neoliberalism
ș
i
ca
parte
a
unui
proces
mai

larg
de
reformă
socială
ș
i
politică.
​
Slăbiciunea
democra
ț
iei
participative
este
că
aceasta

32
necesită
o
voin
ț
ă
politică
puternică
ș
i
o
societate
civilă
mobiliza tă
ș
i
independentă
care
este

gata
să
coopereze
cu
guvernele
locale.
Nu
va
dura
dacă
este
limitată
doar
la
nivelul
local.

Printre
provocările
principale
se
numără
eforturile
de
a
conecta
cu
succes
participarea

cetă
ț
enilor
la
moderniza rea
administrativă
ș
i
de
a
evita
riscul
de
cooptare
a
membrilor

mobiliza
ț
i
ai
societă
ț
ii
civile
în
cadrul
institu
ț
ional
(ceea
ce
le
va
reduce
de
la
propriile
lor

niveluri de bază).

33

1.5.2
​
Democra
ț
ia proximită
ț
ii

Proximitatea,
atât
din
punctul
de
vedere
al
apropierii
geografice,
cât
ș
i
al

comunicării
sporite
între
cetă
ț
eni,
administra
ț
ii
publice
ș
i
autorită
ț
i
locale,
reprezintă

elementul
esen
ț
ial
care
contribuie
la
definirea
celui
de-al
doilea
model
​
.
De
obicei
are
loc
în

34
ț
ări
ale
căror
guverne
locale
au
o
putere
reală,
dar
sunt
într-un
fel
marginale
într-o
cultură

politică
marcată
de
o
​
prejudecată
centralistă
​
,
astfel
încât
administra
ț
iile
publice
locale
nu

sunt
neapărat
implicate
într-un
proces
puternic
de
modernizare.
​
Proximitatea
democra
ț
iei
se

bazează
pe
reguli
informale
ș
i
lasă
societă
ț
ii
civile
o
autonomie
marginală.
Întrucât
procesul

este
doar
consultativ,
iar
societatea
civilă
nu
are
prea
multă
independen
ț
ă,
oa
patra
putere

sau
o
putere
de
compensare
pare
să
fie
exclusă.
Democra
ț
ia
de
proximitate
este,
în
esen
ț
ă,

35
de
sus
în
jos.
Acesta
se
adresează
adesea
cetă
ț
enilor
voluntari
individuali,
dar
ONG-urile

32
Ibidem, p. 20

33
Ibidem, p. 21

34
Ibidem, p. 21

35

​
Sintomer, Yves, Carsten Herzberg, and Anja Röcke. "Transnational models of citizen participation:

the case of participatory budgeting."
​
Sociologias
​
14.30 (2012): 70-116, p. 21.

14

joacă,
de
asemenea,
un
rol
considerabil
neoficial;
în
plus,
un
număr
de
instrumente

participative
care
se
încadrează
în
acest
model
utilizează
selec
ț
ia
aleatorie
pentru
a
selecta

cetă
ț
enii obi
ș
nui
ț
i.

Democra
ț
ia
de
proximitate
este
modelul
cel
mai
răspândit
în
Europa
ș
i
este
sus
ț
inută

din
fondurile
consiliilor
locale.
Acela
ș
i
lucru
se
poate
spune
ș
i
în
North
America,
Australia,

Coreea
sau
Japonia.
În
unele
cazuri,
cum
ar
fi
Roma
XI
(Italia)
sau
Lisabona
(Portugalia),

cazurile
privind
democra
ț
ia
de
proximitate
sunt
considerate
versiuni
foarte
u
ș
oare
ale

democra
ț
iei
participative
ș
i
pot
trece
de
la
un
model
la
altul
în
func
ț
ie
de
evolu
ț
ia
politică.

Alte
cazuri,
cum
ar
fi
regiunea
franceză
Poitou-Charentes
sau
Dong-Ku
Ulsan
(Coreea),
se

află între proximitate
ș
i democra
ț
ie participativă.

36

1.5.3
​
Modernizare participativă

Noile
strategii
ș
i
culturi
de
management
public
par
a
fi
la
originea
celui
de-al
treilea

model
de
modernizare
participativă,
într-un
context
în
care
statul
încearcă
să
se
modernizeze

(pentru
a
deveni
mai
eficient
ș
i
legitim)
sau
încearcă
să
reziste
presiunilor
de
privatizare.

37
Procesele
participative
care
apar
ț
in
acestui
model
tind
să
fie
de
sus
în
jos,
sunt
mai
pu
ț
in

orientate
spre
partid
ș
i
depă
ș
esc
valoarea
lor
consultativă.
Spre
deosebire
de
democra
ț
ia
de

proximitate,
​
modernizarea
participativă
nu
se
concentrează
doar
pe
nivelul
cartierelor,
ci

include
ș
i
administra
ț
ia
centrală
ș
i
principalii
săi
furnizori
de
servicii.
În
acest
model,

38
participan
ț
ii
sunt
consid era
ț
i
clien
ț
i;
prin
urmare,
nu
există
nici
un
interes
în
integrarea

grupurilor marginalizate sau în lansarea politicilor sociale.

Societatea
civilă
are
o
autonomie
limitată
ș
i
nu
există
loc
pentru
nici
o
a
patra
putere,

nici
o
contra-putere
compensatoare.
Experimentele
în
conformitate
cu
acest
model
tind
să

sporească
legitimitatea
politicilor
publice,
de
ș
i
politica
rămâne
în
fundal.
Cei
viza
ț
i
sunt
în

principal
clasa
de
mijloc.
Cadrele
normative
se
bazează
pe
versiuni
participative
ale
noului

management public.

Acest
model
a
avut
influen
ț
ă
în
Germania
ș
i
într-o
măsură
mai
mică
în
alte
ț
ări
din

Europa
de
Nord.
Ț
ările
din
afara
Europei
au
profitat
ș
i
de
această
abordare,
de
exemplu
din

China.
În
întreaga
lume,
multe
autorită
ț
i
municipale
cu
afiliere
politică
foarte
diferite
au

36
Ibidem, p. 22.

37
Ibidem, p. 22.

38
Ibidem, p. 22.

15

introdus
procese
participative
care
reflectă
acest
model
​
.
​
Cazuri
precum
Cascais
–
astăzi
cel

39
mai
bun
exemplu
de
bugetare
participativă
în
curs
de
desfă
ș
urare
în
peninsula
Iberică
–

investesc
mult
în
modernizarea
participativă.
Experimente
precum
Bagira
(una
dintre
cele

trei
municipalită
ț
i
din
Bukavu,
capitala
Kivu
de
Sud
din
RDC
Congo),
dar
ș
i
Zeguo
(China)

sau Köln (Germania) se află între modernizarea participativă
ș
i democra
ț
ia de proximitate.

40

1.5.4
​
Participare cu mai mul
ț
i actori

Al
patrulea
model,
​
participarea
cu
mai
mul
ț
i
actori
​
,
se
bazează
în
principal
pe
ideea

că
​
cetă
ț
enii
care
se
implică
în
procesele
participative
sunt
doar
o
parte
a
unei
coali
ț
ii
mai

mari
de
actori
care
contribuie
la
discu
ț
ia
asupra
bugetului,
împreună
cu
întreprinderile

private,
ONG-urile
ș
i
administra
ț
ia
locală.
​
În
acest
model,
politica
locală
să
fie
limitată,
iar

41
puterile
economice
care
se
implică
financiar
sunt
cele
care
dau
tonul.
De
ș
i
procesele

participative
ar
putea
avea
puteri
decizionale,
ele
rămân
capturate
într-o
abordare
de
sus
în
jos

care
nu
permite
o
putere
compensatoare
ș
i
nici
nu
permite
celei
de-a
patra
puteri
să
apară.

Acest
tip
de
bugetare
participativă
reprezintă
o
extindere
a
mecanismelor
de
guvernan
ț
ă

(prin
care
interesele
economice
private
dobândesc
o
influen
ț
ă
institu
ț
ională
în
procesul
de

luare
a
deciziilor).
În
cadrul
parteneriatului
public-privat
participativ,
societatea
civilă
este

slabă
ș
i
are
pu
ț
ină
autonomie,
chiar
dacă
normele
de
luare
a
deciziilor
sunt
clar
definite.

42
Majoritatea
participan
ț
ilor
la
bugetare
participativă
apar
ț
in
clasei
de
mijloc,
în
timp
ce

politicile
par
să
fi
incorporat
constrângerile
globalizării
neo-liberale.
Organiza
ț
iile

interna
ț
ionale,
cum
ar
fi
Banca
Mondială
sau
Na
ț
iunile
Unite,
au
jucat
deja
un
rol
important

în
diseminarea
lor.
​
Cadrul
normativ
dominant
este
un
hibrid
al
retoricii
guvernării
ș
i
temei

participării cetă
ț
ene
ș
ti

Majoritatea
experimentelor
legate
de
acest
model
au
avut
loc
în
Europa
de
Est,
de

exemplu
cazul
Płock
(Polonia),
care
are
o
influen
ț
ă
considerabilă
în
special
în
lumea

anglo-saxonă.
Unele
procese
participative
africane
se
potrivesc
par
ț
ial
acestui
model,
mai

39

​
Sintomer, Yves, Carsten Herzberg, and Anja Röcke. "Transnational models of citizen participation:

the case of participatory budgeting."
​
Sociologias
​
14.30 (2012): 70-116, p. 23.

40

​
Sintomer, Yves, et al. "Participatory budgeting worldwide."
​
Dialog Global
​
25 (2013): 1-93, p. 24

41
Ibidem, p. 19

42
Ibidem, p. 19

16

ales
atunci
când
bugetarea
participativă
este
conceput
ca
un
motor
al
descentralizării,
iar

actorii externi joacă un rol important în finan
ț
area procesului.

43

1.5.
​
5 Neo-corporatism

Caracterul
distinctiv
al
modelului
neo-corporatist
este
acela
că
administra
ț
ia
locală

joacă
un
rol
important
prin
faptul
că
se
înconjoară
cu
grupuri
organizate
(ONG-uri,

sindicate),
grupuri
sociale
(bătrâni,
grupuri
de
imigran
ț
i
etc.)
ș
i
alte
​
institu
ț
ii
locale.
​
Prin

 

44
acest
model,
guvernul
î
ș
i
propune
să
stabilească
o
consultare
cu
​
cei
care
contează
ș
i
încearcă

să
ajungă
la
un
consens
social
prin
medierea
unor
interese,
valori
ș
i
cereri
de
recunoa
ș
tere
de

către
diferite
fac
ț
iuni
din
societate.
​
În
acest
model,
tendin
ț
ele
politice
ale
guvernelor
locale

 

variază, la fel ca
ș
i dinam ica modernizării administra
ț
iei publice.

45
În
modelul
neo-corporatist,
regulile
participative
pot
fi
formalizate,
în
timp
ce

calitatea
deliberării
este
variabilă.
În
cele
mai
multe
cazuri,
procesele
neo-corporatiste

locale
sunt
în
esen
ț
ă
consultative.
Chiar
dacă
societatea
civilă
joacă
un
rol
considerabil
în

acest
model,
independen
ț
a
sa
procedurală
este
destul
de
limitată
ș
i
sunt
în
esen
ț
ă
procesele

participative
sunt
de
sus
în
jos.
De
aceea,
apari
ț
ia
unei
puteri
compensatorii
–
sau
a
unei

46
puteri
a
patra
–
este
pu
ț
in
probabilă.
Rezultatul
este
mai
mult
o
întărire
a
participării

tradi
ț
ionale
decât
un
cerc
virtuos
de
participare
conven
ț
ională
ș
i
neconven
ț
ională
(sau

înlocuirea
acesteia
cu
cel
din
urmă).
La
nivel
na
ț
ional,
abordările
clasice
neo-corporatiste,

sunt
utilizate
în
special
pentru
gestionarea
sistemului
de
sănătate,
carea
func
ț
ionează
în

moduri
foarte
diferite:
pot
fi
foarte
formalizate,
au
o
autoritate
reală
de
decizie
ș
i
conferă

partenerilor sociali competen
ț
e decizionale .

Modelul
neo-corporatist
este
dominant
în
procesele
Agendei
Locale
21
(în
care

diferite
păr
ț
i
interesate
locale
se
întâlnesc
pentru
a
discuta
subiecte
comune,
dar
nu
au
nici
o

putere
de
a-
ș
i
realiza
propunerile)
sau
în
planuri
strategice
participative
(în
care
guvernele

invită diferite grupuri la mese rotunde).

47
43

​
Sintomer, Yves, et al. "Participatory budgeting worldwide."
​
Dialog Global
​
25 (2013): 1-93, p. 20

44
Ibidem, p.20

45
Ibidem, p. 20

46
Ibidem, p. 20

47

​
Sintomer, Yves, Carsten Herzberg, and Anja Röcke. "Transnational models of citizen participation:

the case of participatory budgeting."
​
Sociologias
​
14.30 (2012): 70-116, p. 25

17

1.5.6 Dezvoltarea comunită
ț
ii

O
caracteristică
dominantă
a
ultimului
model
este
aceea
că
participarea
include
faza

de
implementare
a
proiectului,
într-un
context
care
disociază
politica
municipalită
ț
ii
ș
i

contribuie
la
un
proces
participativ
puternic
determinat
de
o
dinamică
de
tipul
de
sus
în
jos.

48
Prin
urmare,
a
patra
putere
ș
i
combatere
a
puterii
compensatorii
care
apar,
nu
sunt
strâns

legate
de
institu
ț
iile
locale,
ceea
ce
diferen
ț
iază
acest
model
–
dezvoltarea
comunită
ț
ii
–
de

modelul
democra
ț
iei
participative.
​
În
acest
model
de
bugetare
participativă,
cei
mai
activi

participan
ț
i
cei
care
fac
parte
din
clasa
superioară
clasei
muncitoare
ș
i
cea
de
mijloc,

deoarece ace
ș
tia de
ț
in func
ț
ii
ș
i sunt implica
ț
i direct în conducerea asocia
ț
iilor comunitare.

49
În
domeniul
bugetării
participative,
​
acest
model
s-a
dezvoltat
ț
ările
anglo-saxonă,
de

exemplu
în
Marea
Britanie,
unde
predomină
experimentul
emblematic
din
burgul
Tower

Hamlets din Londra
​
.

50
Avantajele
acestui
model
constau
în
capacitatea
de
a
experimenta
în
locuri
unde

guvernele
locale
sunt
adesea
slabe
ș
i
unde
societatea
civilă
are
o
adevărată
independen
ț
ă
ș
i

o
putere
de
organizare.
Principala
slăbiciune
constă
în
faptul
că
este
dificil
să
se

51
construiască
o
viziune
generală
a
ora
ș
ului
atunci
când
energiile
se
concentrează
pe
investi
ț
ii

locale
mici;
​
de
asemenea,
pentru
a
fi
considerată
o
slăbiciune
sunt
legăturile
dintre

 

participare, modernizarea administra
ț
iei publice
ș
i politica institu
ț
ională.

1.6 Bugetare participativă în Europa

Procesul
de
bugetare
participativă
s-a
răspândit
rapid
în
Europa,
în
urma
unor

prezentări
ale
a
unor
speciali
ș
ti
despre
acest
proces
de
la
Banca
Mondială
la
Forumurile

Interna
ț
ionale
care
au
avut
loc
în
Porto
Alegro
pe
la
sfâr
ș
itul
anilor
‘90,
la
care
au

participat
autorită
ț
i
publice
din
întreaga
lume.
Pe
la
începutul
anilor
2000,
procesele
de

52
48
Ibidem, p. 25.

49
Ibidem, p 26.

50

​
Sintomer, Yves, et al. "Participatory budgeting worldwide."
​
Dialog Global
​
25 (2013): 1-93, p. 20

51
Ibidem, p. 25

52

​
Porto de Oliveira, Osmany. "International policy diffusion and participatory budgeting: ambassadors

of participation, international institutions and transnational networks."
​
Switzerland: Springer
​
(2017), p.

75.

18

bugetare
participativă
din
Europa
puteau
fi
numărate
pe
degete,
însă
acest
lucru
se
schimbă

de
prin
anul
2005
când
numărul
proceselor
participative
din
Europa
a
ajuns
la
55.
Această

tendin
ț
ă
de
cre
ș
tere
a
numărului
de
procese
a
continuat.
Până
în
2009,
numărul
acestora
a

crescut
la
peste
200
procese
participative,
datorită
în
mare
parte
cre
ș
terilor
puternice
din

Italia,
precum
ș
i
din
Spania
ș
i
Portugalia
(Lisabona
–
aprox.
548
000
de
locuitori
–
a
fost

prima
capitală
europeană
cu
etapă
de
vot
electronic
în
cadrul
procesului
de
bugetare

participativă).
​
Din
2008,
procesul
de
bugetare
participativă
a
început
ș
i
în
Europa
de
Nord
 

(Norvegia
ș
i
Suedia,
apoi
Islanda
în
2010
ș
i
Finlanda
în
2012),
în
timp
ce
în
2003
unele
au

început în Europa de Est.

53
Un
aspect
notabil
al
panoramei
la
nivel
de
Europa
cu
privire
la
procesele
de
bugetare

participativă
este
diversitatea
abordărilor
acestora.
Adaptarea
modelului
democra
ț
iei

participative
se
regăse
ș
te
în
principal
în
Spania
ș
i
Italia.
În
Peninsula
Iberică
sunt
răspândite

procese
participative
care
includ
elemente
ale
modelului
de
participare
multi-stakeholder.
Cu

toate
acestea,
cele
mai
răspândite
bugete
participative
din
Europa
sunt
cele
care
se
aseamănă

foarte mult cu modelul de participare la proximitate.

Exemple
de
acest
lucru
s-au
dezvoltat
în
principal
în
Fran
ț
a,
Portugalia,
Belgia,

Suedia,
Norvegia
ș
i
Italia .
Ini
ț
ial,
în
Europa
de
Vest
erau
în
gene ral
partide
social-democrate

sau
postcomuniste
de
stânga
implicate
în
diseminarea
proceselor
de
bugetare
participativă.

De
asemenea,
guvernele
conservatoare
sunt
implicate
în
mod
activ
–
iar
în
Suedia,
Germania,

Portugalia
ș
i
Polonia,
procesul
de
bugetare
participativă
a
fost
un
fenomen
inter-partid
de
la

bun început.

Experimentele
guvernelor
europene
cu
privire
la
participarea
cetă
ț
enilor
în
chestiuni

legate
de
buget
au
fost
mult
mai
extinse
decât
cele
din
America
Latină.
​
Mai
degrabă
decât

 

cre
ș
terea
justi
ț
iei
sociale,
procesele
participative
din
Europa
s-au
născut
din
necesitatea
de
a

readuce
la
via
ț
ă
particip area
democratică,
de
a
consolida
societatea
civilă,
de
a
moderniza

serviciile publice
ș
i de a c ombate corup
ț
ia.

În
ultimii
10-15
ani
a
crescut
considerabil
numărul
proceselor
participative.
​
Între
2005

 

ș
i
2012,
procesele
de
bugetare
participativă
din
Europa
au
crescut
de
la
55
procese
la
peste

1300
procese.
​
Un
studiu
din
2008
a
estimat
că
5,3%
din
popula
ț
ia
spaniolă,
1,4%
din

popula
ț
ia
germană
ș
i
1%
din
cetă
ț
enii
portughezi
ș
i
italieni
au
locuit
în
ora
ș
e
care
au
folosit

53

​
Sintomer, Yves, et al. "Participatory budgeting worldwide."
​
Dialog Global
​
25 (2013): 1-93, p. 29

19

procese
participative.
​
În
ansamblu,
peste
8
milioane
de
cetă
ț
eni
europeni
sunt
implica
ț
i

 

54
activ în procese participative.

55
Procesele
de
bugetare
participativă
din
Fran
ț
a,
Germania,
Polonia,
Spania
ș
i
Italia

sunt
considerate
exemple
de
bune
practici
la
nivel
de
Europa.
Spre
exemplu,
în
Fran
ț
a,
după

intrarea
în
vigoare
a
legii
lui
Vaillant
cu
referire
la
democra
ț
ia
de
proximitate
din
2002
care

obligă
autorită
ț
i
local e
din
municipalită
ț
i
să
creeze
consilii
de
cartier
în
toate

municipalită
ț
ile
franceze
care
au
peste
80.000
de
locuitori.
A
ș
adar,
pentru
a
implica

56
cetă
ț
enii, autorită
ț
ile publice au lansat mai multe procese particip ative.

În
Germania,
procesul
de
bugetare
participativă
a
fost
folosit
pentru
a
reduce
datoria

publică
(mai
ales
în
statul
Renania
de
Nord-Westfalia),
ce
face
parte
dintr-o
strategie
care

vizează
reducerea
datoriei
existente
ș
i
stimularea
comunită
ț
ilor
locale
să
î
ș
i
cheltuiască
în

mod
eficient
resursele
financiare.
​
Polonia
este
ț
ara
care
are
cel
mai
mare
număr
de
procese

participative
în
curs
de
desfă
ș
urare
din
Europa,
peste
1600
–
datorită
unei
legi
adoptate
în

anul
2009
care
a
introdus
fondurile
Solecki.
Fondurile
Solecki
sunt
o
formă
unică
de
proces

participativ ce func
ț
ionea ză în mediul rural
ș
i urban.

57

1.7 Bugetare participativă la Cluj-Napoca

Bugetare participativă offline

În
anul
2013
a
avut
loc
pentru
prima
dată
în
România
primul
proces
de
bugetare

participativă
în
ora
ș
ul
Cluj-Napoca,
în
cel
mai
mare
cartier:
Mănă
ș
tur.
Acesta
a
fost
un

proiect
pilot
prin
care
municipalitatea
clujeană
a
adus
membrii
comunită
ț
ii
din
cartier
pentru

a-i
implica
direct,
transparent
ș
i
într-un
mod
inclusiv
în
luarea
deciziilor
cu
privire
la
modul

în
care
să
fie
aloca
ț
i
o
parte
din
bugetul
local.
Astfel,
cetă
ț
enii
cartierului
Mănă
ș
tur
au

contribuit
la
priorită
ț
ile
de
cheltuire
a
banilor
din
bugetul
local.
Proiectul
a
luat
via
ț
ă
în
urma

unei
peti
ț
ii
civice
ce
a
fost
adresată
municipalită
ț
ii
în
anul
2012,
urmând
ca
primarul
ora
ș
ului

Emil
Boc
să
invite
semnatarii
peti
ț
iei
la
un
grup
de
lucru
alături
de
al
ț
i
piloni
importan
ț
i
din

54

​
Sintomer, Yves, Carsten Herzberg, and Anja Röcke. "Participatory budgeting in Europe: potentials

and challenges."
​
International Journal of Urban and Regional Research
​
32.1 (2008): 164-178, p. 169.

55

​
Sintomer, Yves, et al. "Participatory budgeting worldwide."
​
Dialog Global
​
25 (2013): 1-93, p. 41.

56

​
Sgueo, Gianluca. "Participatory budgeting: an innovative approach."
​
Available at SSRN 2712213

(2016), p.3

57

​
Dias, Nelson, ed.
​
Hope for democracy: 30 years of participatory budgeting worldwide
​
. 2018, p. 342

20

ora
ș
precum:
exper
ț
i
din
universită
ț
i
clujene,
reprezentan
ț
i
ai
unor
ONG-uri
ș
i
al
ț
i
exper
ț
i

independen
ț
i.

Pentru
implementarea
procesului,
grupul
de
lucru
al
procesului
de
bugetare

participativă
pentru
cartierul
Mănă
ș
tur
a
realizat
planul
de
lucru
care
con
ț
ine
documentul
prin

care
aceasta
este
prezentată
ca
fiind
​
un
instrument
de
al
dezvoltării
urbane
incluzive
ș
i
de

regenerare
urbană.
​
Documentul
cadru
propune
un
dialog
continuu
între
administrație
și

58
cetățeni,
un
proces
în
care
cetățenii
vin
cu
probleme,
stabilesc
priorități
și
încearcă

împreună
cu
autoritățile
să
găsească
soluții
–
scopul
procesului
de
bugetare
participativă

constă
în:
(A)
Participarea
activă
a
cetățenilor
în
procese
deliberarative
cu
rol
de
luare
a

deciziei
și
în
implementarea
deciziei,
(B)
pentru
asigurarea
unei
dezvoltări
durabile,
prin
(C)

stimularea
formelor
de
auto-organizare
a
comunităților
locale
(D)
în
contexte
care
să
facă

transparent
modul
de
funcționare
a
administrației
locale
și
(E)
adâncirea
formelor
de
control

democratic al instituțiilor publice.

59
Scopul
proiectului
pilot
de
bugetare
participativă
a
vizat
dezvoltarea
și
consolidarea

comunității
locale
și
creșterea
gradului
de
conștientizare
în
rândul
cetățenilor
a
avantajelor

implicării individuale în dezvoltarea comunității.

60
Procesul
de
bugetare
participativă
din
cartierul
Mănă
ș
tur
a
avut
loc
exclusiv
offline,

reprezentând
o
noutate
atât
pentru
administra
ț
ia
publică,
cât
ș
i
pentru
cetă
ț
eni,
motiv
pentru

care
nivelul
de
implicare
al
cetă
ț
enilor
nu
a
fost
unul
foarte
ridicat.
Reprezenta
ț
ii
Băncii

Mondiale
au
subliniat
importan
ț
a
unei
abordări
de
dezvoltare
al
procesului
pas
cu
pas
acest

proces
poate
fi
considerat
chiar
un
proces
de
învă
ț
are
pentru
ambele
păr
ț
i
implicate:

reprezentan
ț
i ai administr a
ț
iei locale
ș
i cetă
ț
eni.

Obiectivele
generale
ale
proiectului
au
fost:
reducerea
barierelor
de
comunicare
și

colaborare
între
cetățeni
și
reprezentanții
administrației
publice
locale;
creșterea
gradului

de
sustenabilitate
a
politicilor
publice
și
investițiilor
la
nivelul
comunității
locale;
crearea
și

promovarea
unei
culturi
participative
atât
la
nivelul
cetățenilor,
cât
și
la
nivel
instituțional,

în
administrația
publică
locală.
Obiectivele
specifice
au
fost
calibrate
astfel
încât
să
fie

realizabile,
după
cum
urmează:
1)
Informarea
cetățenilor
cu
privire
la
desfășurarea
unui

proces
de
participare
publică.
2)
Consultarea
cetățenilor
cu
privire
la
domeniile
pe
care
le

58

​
https://bp.primariaclujnapoca.ro/wp-content/uploads/Raport-BP-2013-Cluj-Napoca-Manastur.pdf
​
,

p.4

59
Ibidem

60
Ibidem, p.6

21

consideră
prioritare
pentru
dezvoltarea
de
politici
publice
la
nivel
de
oraș.
3)
Implicarea

cetățenilor
în
stabilirea
proiectelor
prioritare
la
nivel
de
cartier.
4)
Realizarea
unor
acțiuni

participative de dezvoltare comunitară în cartier.

61
Desfă
ș
urarea
procesului
a
avut
loc
în
trei
etape.
Etapa
I
a
constat
în
informare
ș
i

consultarea
cetă
ț
enilor,
astfel
reprezentan
ț
ii
primăriei
au
oferit
cetă
ț
enilor
participan
ț
i

informa
ț
ii
concrete
cu
privire
la
procesul
participativ,
despre
bugetul
municipiului
ș
i

informa
ț
ii
despre
priorită țile
anului
2013
în
ceea
ce
prive
ș
te
cheltuirea
banului
public.
Pasul

următor
din
prima
etapă
a
fost
cel
de
ascultare
al
nevoilor
cetă
ț
enilor,
colectarea

feedback-ului
ș
i în
ț
elegerea problemelor cu care se confruntă ace
ș
tia în via
ț
a de zi cu zi.

Cea
de-a
doua
etapă
a
procesului
a
avut
la
bază
informa
ț
iilor
colectate
în
etapa
I,
atfel

reprezentan
ț
ii
primăriei
au
împăr
ț
it
în
categorii
probleme
ș
i
nevoile
cetă
ț
enilor,
urmând
ca
în

ultima
etapă
să
implice
direct
cetă
ț
enii
în
prioritizarea
proiectelor
pentru
cartierul
Mănă
ș
tur.

În
ultima
etapă
a
avut
loc
​
oferirea
de
feedback
din
partea
autorităților
locale
cu
privire
la

felul
în
care
opiniile
lor
exprimate
se
reflectă
în
subiectele
propuse
spre
dezbatere
pentru
ca

cetățenii să poată stabili dacă problemele și dorințele au fost corect înțelese.

62
Pentru
a
avea
o
structură
la
modul
de
desfă
ș
urare
al
procesului
organizatorii
au
decis

să
împartă
propunerile
cetă
ț
enilor
în
9
mari
categorii
derivate
de
la
domeniile
activitate
ale

Primăriei
Cluj-Napoca,
acestea
fiind:
modernizări
infrastructură
rutieră,
parcări,
mobilitate

urbană,
activită
ț
i
cultura le
ș
i
educa
ț
ionale,
spa
ț
ii
verzi,
amenajarea
ș
i
utilizarea
spa
ț
iilor

publice,
gunoi
ș
i
colect are
selectivă,
cură
ț
enie
generală.
După
finalizarea
procesului
de

bugetare
participativă,
proiectele
finaliste
conform
priorită
ț
ilor
cetă
ț
enilor
ș
i
analizei
realizată

de
serviciile
din
cadrul
primăriei
sunt:
reabilitarea
Parcului
Primăverii,
reabilitarea

cinematografului Dacia, modernizarea străzii Primăverii
ș
i a străzii Mehedin
ț
i.

Este
de
semnalat
mobilizarea
publică
în
contextul
unei
acțiuni
participative
a
unei

părți
din
populația
cartierului
Mănăștur.
În
total,
au
avut
loc
5
acțiuni
de
participare
publică

la
care
au
luat
parte
mai
mult
de
600
de
cetățeni,
iar
la
acțiunile
participative
de
dezvoltare

comunitară
–
peste
3.000
de
cetățeni.
De
precizat
că
întrucât
mobilizarea
cetățenilor
a
fost

din
start
gândită
și
s-a
realizat
în
contextul
unei
grile
de
reprezentare
teritorială
(asociații
de

61

​
https://bp.primariaclujnapoca.ro/wp-content/uploads/Raport-BP-2013-Cluj-Napoca-Manastur.pdf
​
,

p.7

62

​
https://bp.primariaclujnapoca.ro/wp-content/uploads/Raport-BP-2013-Cluj-Napoca-Manastur.pdf
​
, p.

9

22

proprietari/locatari),
acești
peste
600
de
cetățeni
au
asigurat
o
anumită
reprezentare
publică

a tuturor zonelor și a majorității străzilor din cartier.

63
La
finalul
raportului
realizat
în
urma
procesului
Bugetare
participativă
pentru
cartierul

Mănă
ș
tur
sunt
prezentate
recomandări
aplicative
pentru
anul
următor
–
2014,
cât
ș
i
pentru
anii

următori.
Prima
recomandare
este
implementarea
acestui
tip
de
proces
participativ
la
nivelul

celorlalte
cartiere
din
ora
ș
,
apoi
implementarea
la
nivel
de
ora
ș
,
deoarece
o
asemenea

dezvoltare
în
anii
următori
ar
fi
de
natură
să
ofere
o
forță
persuasivă
mărită
în
perspectiva

creșterii
participării
publice,
ar
contribui
semnificativ
la
dezvoltarea
conștiinței

participativității directe și a dimensiunii negociative a guvernanței publice locale.

64
La
trei
ani
de
la
implementarea
procesului
participativ
în
cartierul
Mănă
ș
tur,
Primăria

Cluj-Napoca
implementează
pentru
prima
dată
în
România
procesul
de
bugetare
participativă

online.
Pornind
de
la
faptul
că
tehnologia
informa
ț
iilor
ș
i
comunica
ț
iilor
este
un
instrument

prin
care
administra
ț
iilor
locale
se
pot
folosi
pentru
a
cre
ș
te
calitatea
vie
ț
ii
cetă
ț
enilor,

ajungem
la
modul
prin
care
ace
ș
tia
pot
contribui
la
transformarea
digitală.
Municipalitatea

clujeană
este
recunoscută
la
nivel
na
ț
ional
ș
i
european
pentru
pa
ș
ii
realiza
ț
i
în
digitalizarea

administra
ț
iei
publice
locale.
Noul
proces
participativ
implementat
la
Cluj-Napoca
este
o

confirmare
a
faptului
că
se
dore
ș
te
o
comunitate
în
care
nevoile
cetă
ț
enilor
sunt
prioritare

pentru
administra
ț
ie
ș
i
se
dore
ș
te
o
îmbunătă
ț
ire
a
capacită
ț
ii
de
gestionare
a
problemelor
cu

care se confruntă cetă
ț
enii din Cluj-Napoca.

Bugetare participativă online

În
luna
mai
a
anului
2017,
angaja
ț
ii
Primăriei
Cluj-Napoca
se
ocupau
de

implementarea
procesului
de
bugetare
participativă
online,
având
ca
model
procese
ce
se

desfă
ș
urau
în
alte
ora
ș
e
din
Europa,
precum:
Braga,
Paris
etc.
Pentru
a
cre
ș
te
gradul
de

implicare
al
cetă
ț
enilor
s-a
realizat
platforma
​
www.bugetarepartivipativa.ro
​
unde
ace
ș
tia
au

depus
proiecte
ș
i
au
votat.
Întregul
proces
se
desfă
ș
oară
exclusiv
online,
pentru
cei
care
au

vârsta
peste
18
ani,
locuiesc,
lucrează
sau
studiază
în
Cluj-Napoca
–
ace
ș
tia
fiind
eligibili

pentru depunerea de proiecte, cât
ș
i pentru votarea lor.

63

​
https://bp.primariaclujnapoca.ro/wp-content/uploads/Raport-BP-2013-Cluj-Napoca-Manastur.pdf
​
, p.

86

64
Ibidem, p. 87.

23

Tema abordată a fost cea a democra
ț
iei participative în era digitală. Mai specific, prin

consolidarea
procesului
de
bugetare
participativă
de
la
nivelul
municipiului
–
anume
prin

desfă
ș
urarea
celei
de
a
doua
edi
ț
ii
a
procesului
de
bugetare
participativă
online
ini
ț
iat
anul

precedent
la
Cluj,
cu
o
serie
de
îmbunătă
ț
iri
în
proces
–
s-a
urmărit
cre
ș
terea
transparen
ț
ei

decizionale
în
modul
în
care
se
cheltuiesc
banii
publici
în
municipiul
Cluj-Napoca
ș
i

stimularea implicării cetă
ț
enilor în luarea diverselor decizii care îi privesc direct.

Cetă
ț
enii
care
au
ales
să
depune
proiecte
prin
intermediul
procesului
de
bugetare

participativă,
folosindu-se
de
platforma
online
www.bugetareparticipativa.ro
au
putut
să

aducă
în
fa
ț
a
administra
ț
iei
locale
câte
6
proiecte/cetă
ț
ean.
Au
fost
ș
ase
domenii
în
care

ace
ș
tia
au
putut
depune
câte
un
proiect
în
fiecare
domeniu:
Alei,
trotuare
ș
i
zone
pietonale,

Mobilitate,
accesibilitate
ș
i
siguran
ț
a
circula
ț
iei,
Spa
ț
ii
verzi
ș
i
locuri
de
joacă,
Amenajare

spa
ț
ii
publice
(mobilier
urban,
iluminat
public
etc.),
Infrastructură
educa
ț
ională
ș
i
culturală,

Ora
ș
digital.
Procesul
este
structurat
în
7
etape
ș
i
se
întinde
pe
o
durată
de
5
luni:
depunerea

proiectelor,
analiza
acestora
pe
baza
criteriilor
de
eligibilitate
de
către
comisia
tehnică
din

cadrul primăriei, etapa de vot pe domenii, validare vot pe domenii,

etapa
de
vot
final,
validare
vot
final
ș
i
afi
ș
area
proiectelor
finaliste
care
vor
fi
implementate

de primăria Cluj-Napoca.

Obiectivele procesului online de bugetare participativă sunt:

1. Creșterea nivelului de dialog și de colaborare dintre cetățeni și administrația publică.

2. Ajustarea politicilor publice la nevoile
ș
i a
ș
teptările cetățenilor, pentru a îmbunătă
ț
i

calitatea vie
ț
ii în Municip iul Cluj-Napoca.

3. Creșterea gradului de asumare și co-creare a procesului de dezvoltare urbană de

către cetățeni.

4. Consolidarea democrației prin participarea cetățenilor la un exercițiu de luare a unor

decizii ce privesc întreaga comunitate.

5. Cre
ș
terea transparen
ț
ei activită
ț
ii administrației publice locale.

Beneficiarii acestui proiect sunt membrii comunită
ț
ii din Cluj-Napoca, a căror idei
ș
i

proiecte sunt implementate de Municipiul Cluj-Napoca.

Procesul
de
bugetare
participativă
online
de
la
Cluj-Napoca
este
primul
de
acest
fel

din
România,
devenind
model
de
bune
practici
la
nivel
na
ț
ional
în
cursul
anului
2018,
când
o

serie
amplă
de
ora
ș
e
din
România,
de
variate
dimensiuni,
au
adoptat
un
astfel
de
proces

24

participativ,
ce
utilizează
tehnologia
pentru
implicarea
cetă
ț
enilor
în
decizii
cu
impact
direct

asupra comunită
ț
ilor
ș
i micro-comunită
ț
ilor locale.

Pe lângă ora
ș
e pre cum Baia Mare, Oradea, Flore
ș
ti, Turda, Sibiu, Bra
ș
ov, Bucure
ș
ti –

Sector
3
ș
i
multe
alte
localită
ț
i
din
ț
ară,
procesele
participative
de
la
Cluj-Napoca
reprezintă

modele
de
bune
practici
pentru
procese
de
la
nivel
european,
precum
Com’On
Europe
(care

implică
7
ora
ș
e
din
Uniu nea
Europeană)
dar
ș
i
pentru
ora
ș
e
precum
Ungheni
din
Republica

Moldova.

O problemă punctuală de la nivel local pe care procesul participativ online Bugetare

participativă
Cluj-Napoca
2017-2018
a
abordat-o
cu
succes,
spre
exemplu,
a
fost
consultarea

reală,
respectiv
implicarea
în
luarea
deciziilor
a
unei
anumite
categorii
de
cetă
ț
eni,
precum

publicul
de
tineri
profesioni
ș
ti
sau
muncitori,
tineri
adul
ț
i
sau
adul
ț
i
activi
în
câmpul
muncii,

părin
ț
i
ș
i,
în
general,
persoane
a
căror
activitate
de
zi
cu
zi
îngreunează
implicarea
la
nivel

civic
ș
i
interac
ț
iunea
cu
administra
ț
ia
locală
–
categorie
de
public
care
rareori
se
implică
la

nivel local mai departe de obliga
ț
iile legale.

Proiectul
Autobuze
ș
colare
cu
circuit
închis
este
un
rezultat
concret
al
acestui

exemplu
ș
i
o
ilustrare
excelentă
a
motiva
ț
iei
de
a
continua
ș
i
îmbunătă
ț
i
procesul
de
bugetare

participativă
online
de
la
Cluj-Napoca.
Acest
proiect
a
demarat
ca
proiect
pilot
ini
ț
iat
de

cetă
ț
eni
ș
i
votat
de
ace
ș
tia
pe
www.bugetareparticipativa.ro
în
prima
edi
ț
ie
a
procesului

online
(2017),
conform
Regulamentului
publicat
pe
platformă
,
fiind
implementat
de

65
Primăria
Cluj-Napoca
în
parteneriat
cu
Compania
de
Transport
Public
ș
i
4
ș
coli
din
zona

centrală
a
ora
ș
ului.
Peste
2000
elevi
au
beneficiat
de
noua
op
ț
iune
de
transport
public

personalizat în primele 40 zile de derulare a procesului.

Efectul procesului Bugetare participativă a dat contur a numeroase reac
ț
ii pozitive în

presa
locală
ș
i
na
ț
ională,
în
special
în
primul
an
în
care
s-a
lansat
procesul
de
bugetare

participativă
online,
iar
acest
lucru
s-a
observat
ș
i
la
numărul
de
proiecte
depuse
în
2017

comparativ
cu
anul
2018.
A
ș
adar,
în
anul
2017
au
fost
depuse
336
de
proiecte
pe
când
în
anul

2018
au
fost
doar
162
proiecte.
Observăm
că
în
cea
de-a
doua
edi
ț
ie,
propunerile
cetă
ț
enilor

au
scăzut
cu
52%
fa
ț
ă
de
anul
precedent.
Alte
două
etape
importante
din
cadrul
acestui
proces

sunt
cele
de
vot
–
deoarece
cetă
ț
enii
ora
ș
ului
Cluj-Napoca
se
implică
activ,
prin
vot
online,
la

stabilirea
celor
mai
importante
proiecte
pe
care
municipalitatea
le
va
implementa
în
următorul

an
al
fiecărei
edi
ț
ii
de
bugetare
participativă.
Sunt
două
etape
de
vot,
anume:
etapa
de
vot
pe

65

​
https://bugetareparticipativa.ro/regulament/
​
, accesat 28 mai, 2019

25

domenii,
etapă
în
care
cetă
ț
enii
pot
vota
proiectele
declarate
eligibile
de
comisia
din
cadrul

primăriei
–
ș
ase
proiecte ,
adică
câte
un
proiect
din
cele
ș
ase
domenii:
Alei,
trotuare
ș
i
zone

pietonale,
Mobilitate,
accesibilitate
ș
i
siguran
ț
a
circula
ț
iei,
Spa
ț
ii
verzi
ș
i
locuri
de
joacă,

Amenajare
spa
ț
ii
publice
(mobilier
urban,
iluminat
public
etc.),
Infrastructură
educa
ț
ională
ș
i

culturală,
Ora
ș
digital
–
ș
i
ultima
etapă
de
vot
în
care
cetă
ț
enii
pot
vota
un
singur
proiect
din

cele
30
de
proiecte
(se
iau
primele
trei
proiecte
cu
cele
mai
multe
voturi
din
fiecare
domeniu,

iar
restul
de
proiecte
până
la
30
se
iau
în
func
ț
ie
de
numărul
cel
mai
mare
de
voturi.
În
prima

edi
ț
ie
a
procesului
de
bugetare
participativă,
la
prima
etapă
de
vot
au
fost
un
total
29.138

voturi
pentru
126
de
proiecte
declarate
de
comisia
de
analiză
ca
fiind
eligibile,
iar
în
anul

următor
14.920
de
voturi
au
fost
înregistrate
pe
platforma
​
www.bugetareparticipativa.ro

pentru
doar
46
de
proiecte
eligibile.
Observăm
că
numărul
proiectelor
eligibile
a
scăzut
cu

36,5% în anul 2018 fa
ț
ă de anul 2017.

Luând
în
considerare
că
procesul
de
bugetare
participativă
este
o
modalitate
de
a

îmbunătă
ț
i
colaborarea
dintre
institu
ț
ia
publică
ș
i
cetă
ț
eni
prin
această
lucrare
se
dore
ș
te
să

arate cum a contribuit acesta la reducerea barierelor de comunicare între cetă
ț
eni
ș
i

reprezentan
ț
ii
administra
ț
iei
publice
locale,
cre
ș
terea
sustenabilită
ț
ii
politicilor
publice
ș
i
a

investi
ț
iilor
la
nivelul
comunită
ț
ii
locale;
crearea
ș
i
promovarea
unei
culturi
participative
atât

la nivelul cetă
ț
enilor cât
ș
i la nivel institu
ț
ional în administra
ț
ia publică locală.

În
continuare,
lucrarea
va
cuprinde
o
analiză
a
modului
în
care
procesele
de
bugetare

participativă
au
fost
percepute
de
cetă
ț
eni
pe
canalul
de
socializare,
Facebook
print
metoda
de

cercetare
–
analiză
de
con
ț
inut,
cât
ș
i
percep
ț
ia
reprezentan
ț
ilor
din
Primăria
Cluj-Napoca
care

au fost implica
ț
i în aceste procese cu privire la modul de desfă
ș
urare a acestora.

26

2. Partea practică

27

Bibliografie:

1.
Cabannes,
Yves.
"The
impact
of
participatory
budgeting
on
basic
services:
municipal

practices
and
evidence
from
the
field."
​
Environment
and
Urbanization
27.1
(2015):

257-284.

2.
Dias,
Nelson,
ed.
​
Hope
for
democracy:
30
years
of
participatory
budgeting

worldwide
​
. 2018.

3.

​
Shah, Anwar, ed.
​
Participatory budgeting
​
. The World Bank, 2007,
​
p. 21.

4.
Riethof,
Marieke.
"Changing
strategies
of
the
Brazilian
labor
movement:
from

opposition to participation."
​
Latin American Perspectives
​
31.6 (2004): 31-47.

5.
​
Wood,
Terence.
"Participatory
Democracy
in
Porto
Alegre
and
Belo
Horizonte."

(2004).

6.
Avritzer,
Leonardo.
​
Participatory
institutions
in
democratic
Brazil
​
.
Washington,
DC:

Woodrow Wilson Center Press, 2009

7.
Sclar,
Elliott
D.,
Nicole
Volavka-Close,
and
Peter
Brown,
eds.
​
The
urban

transformation: health, shelter and climate change
​
. Routledge, 2013.

8.
Andrews,
Matthew,
and
Anwar
Shah.
"Citizen-Centered
Governance:
A
new

approach to public sector reform."
​
Bringing civility in governance
​
3 (2003)

9.Băluțoiu,
Valentin.
​
Istoria
Secolului
Al
XX-Lea
Si
Educatia
Pentru
Cetatenie

Democratica
​. Bucuresti, Educatia, 2000.

10.
​
Ober,
Josiah.
"The
original
meaning
of'democracy':
capacity
to
do
things,
not
majority

rule."
​
Princeton/Stanford Working Papers in Classics Paper
​
090704 (2007).

11.
Sartori, Giovanni. "The theory of democracy revisited." (1987).

12.
Robertson,
Roland.
"Glocalization:
Time-space
and
homogeneity-heterogeneity."

Global modernities
​
2.1 (1995): 25-44.

13.
​
Stortone,
Stefano.
​
Participatory
budgeting:
heading
towards
a
‘civil’democracy?
​
.

Nomos Verlagsgesellschaft mbH & Co. KG, 2010

14.
Porto
de
Oliveira,
Osmany.
"International
policy
diffusion
and
participatory

budgeting:
ambassadors
of
participation,
international
institutions
and
transnational

networks."
​
Switzerland: Springer
​
(2017).

15.
Vedel,
Thierry.
"L’idée
de
démocratie
électronique:
origines,
visions,
questions."
​
Le

désenchantement démocratique
​
243 (2003).

28

16.
Trechsel,
A;
Kies
R;
Mendez
F;
Schmitter
P:
Evaluation
of
the
Use
of
New

Technologies
in
Order
to
Facilitate
Democracy
in
Europe.
Strasbourg,
European

Parliament, STOA, 2003.

17.
Levy, P. Cyberculture: Rapport au Conseil de l’Europe. Odile Jacob, 1997

18.
Pailliart,
Isabelle.
"Démocratie
locale
et
nouvelles
techniques
d'information
et
de

communication."
​
Pouvoirs:
Revue
française
d'etudes
constitutionnelles
et
politiques

73 (1995): 69-78.

19.
Peixoto,
Tiago.
"Beyond
theory:
E-participatory
budgeting
and
its
promises
for

eParticipation."
​
European Journal of ePractice
​
7.5 (2009): 1-9.

20.
​
Sintomer,
Yves,
Carsten
Herzberg,
and
Anja
Röcke.
"Transnational
models
of
citizen

participation: the case of participatory budgeting."
​
Sociologias
​
14.30 (2012): 70-116.

21.
Sintomer,
Yves,
et
al.
"Participatory
budgeting
worldwide."
​
Dialog
Global
25
(2013):

1-93.

22.
Peixoto,
Tiago.
"e-Participatory
Budgeting:
e-Democracy
from
theory
to
success?."

Available at SSRN 1273554
​
(2008).

23.
Freitas,
Rita
de
Cássia
Almeida,
and
Willian
Rocha.
"ORÇAMENTO

PARTICIPATIVO."

24.
ARRONTE ALVAREZ, Aitor. "Towards Intelligent E-Participatory Budgeting."

Websites:

1.
https://www.shareable.net/new-guide-explores-history-and-evolution-of-participatory-
budgeting/
​
, accesat 19 mai, 2019

2.
Raport cu privire la desfășurarea proiectului pilot de bugetare participativă în cartierul

Mănăștur, Cluj-Napoca, 2013, accesat 19 mai, 2019

3.
https://www.washingtonpost.com/news/monkey-cage/wp/2014/01/22/brazil-let-its-citi
zens-make-decisions-about-city-budgets-heres-what-happened/?utm_term=.d7df7b50
3480
​
, accesat 19 mai, 2019

4.
https://www.shareable.net/new-guide-explores-history-and-evolution-of-participatory-
budgeting/
​
, accesat 19 mai, 2019

29

5.
http://www.pbh.gov.br/comunicacao/pdfs/publicacoesop/revista_op15anos_ingles.pdf
, accesat 24 mai, 2019

6.
https://www.marxists.org/archive/marx/works/download/pdf/18th-Brumaire.pdf
​
,

accesat 24 mai, 2019

7.
http://hongkong-expat.over-blog.com/pages/Participatory_democracy_only_suitable_f
or_relatively_small_places-6749671.html
​
, accesat 24 mai, 2019

8.
http://www.stoa.org/projects/demos/article_democracy_overview?page=all#section_4
, accesat 24 mai, 2019

9.
http://hongkong-expat.over-blog.com/pages/Participatory_democracy_only_suitable_f
or_relatively_small_places-6749671.html
​
, accesat 24 mai, 2019

10.
https://urbact.eu/participatory-budget
​
, accesat 25 mai, 2019

30