Magazin online de piese auto -ZonaAuto.ro Coordonator Științific: Lect.univ.dr. Nicoleta Iacob Student/Masterand: Voicu Ionut-Valentin -2018-… [306622]

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET” [anonimizat]/DISERTAȚIE/DIPLOMĂ

Coordonator Științific:

Lect.univ.dr. Nicoleta Iacob

Student/Masterand: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET” [anonimizat] -ZonaAuto.ro

Coordonator Științific:

Lect.univ.dr. Nicoleta Iacob

Student/Masterand: [anonimizat]2018-

Introducere

Capitolul 1. Afaceri online.

Internet

Termenul de internet provine din împreunarea a două cuvinte din limba engleză:

interconnected = interconectat și cuvântul network = rețea. [anonimizat].

Substantivul „Internet” desemnează o [anonimizat] ”Transmission Control Protocol” și ”Internet Protocol”, numite la un loc ”stiva TCP/IP”. Înaintașul Internetului datează din 1965, atunci când Agenția Proiectelor de Cercetare Înaintate de către Apărare – a Ministerului Apărării din S.U.A a creat prima rețea de calculatoare interconectate sub numele de ARPAnet.

1.1.ARPAnet,prima rețea de internet

https://www.google.ro/search?q=arpanet&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj1_euKsZnbAhVNJFAKHTsMDtIQ_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgrc=Ycy9zRAJE2XebM:

[anonimizat], care de mult s-a [anonimizat] a rezultat din extinderea permanentă a rețelei inițiale Arpanet. [anonimizat]; el oferă pentru utilizatorii săi o multime de informații și servicii cum ar fi e-mail, www, FTP, web hosting și multe altele.

Acest termen, „Internet” nu trebuie confundat cu serviciul World Wide Web. Acesta serviciu (www) este doar unul dintre multele servicii oferite pe Internet

1.2.Serviciul World Wide Web

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=hhUEW66BK8zEwAKFn7XoDQ&q=www&oq=www&gs_l=img.3..0l3j0i67k1j0l6.451120.451453.0.451619.3.3.0.0.0.0.175.327.0j2.2.0….0…1c.1.64.img..1.2.325….0.Qgms-JQaVGA#imgrc=AaU0qH5YYW8rOM:

. Substantivul „internet” (scris cu minusculă) desemnează niste rețele speciale care interconectează doua sau mai multe rețele independente aflate la mare distanta unele de altele. [anonimizat]-un internet pentru care folosința numelui acesta este justificată: rețelele FidoNet și SIPRNet. [anonimizat], nu trebuie confundate cu marea rețea „Internet”.În ziua de astăzi Internetul este ajutat și mentinut de foarte multe firme comerciale. [anonimizat] „protocoalele de comunicație”, care definesc toate regulile și protocoalele de care este nevoie pentru a transmite date în această rețea.

[anonimizat], sunt Internet Protocol (IP), Transmission Control Protocol (TCP) și User Datagram Protocol (UDP).

1.3.[anonimizat],UDP

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=EhkEW8WoLYKC6ASCsqKQDg&q=ip+tcp+udp+protocol&oq=ip+tcp+udp+&gs_l=img.1.0.0i24k1.3865.3865.0.5161.1.1.0.0.0.0.280.280.2-1.1.0….0…1c.1.64.img..0.1.279….0.gmXUGNAUNtM#imgrc=Lj9CVxxlVMYlyM:

Aceste protocoale reprezintă doar o parte din baza sistemului de protocoale Internet, care mai include și protocoalele de control si aplicative, cum ar fi: DNS, PPP, SLIP, ICMP, POP3, IMAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Telnet, FTP, LDAP, SSL, WAP și SIP.

Din cauza celor multe fuziuni dintre marile companii de telefonie și Internet (Internet Service Providers – ISP) au apărut o mulțime de probleme în sensul că sarcinile lor nu erau clar definite. Rețeaua regională a ISP-ului este alcatuita cu ajutorul interconectarii tuturor ruterelor din anumite orașe pe care le deservește compania. Dacă pachetul de date este predestinat unui calculator gazdă deservit de către rețeaua ISP, pachetul de date va fi livrat direct lui. Altfel el este incredințat mai departe operatorului firmei care livreaza companiei ISP servicii pentru comunicare prin backbone-ul rețelei. În varful acestei ierarhii se afla principalii operatorii de la nivelul backbone-ului rețelei, companii cum ar fi SPRINT sau AT&T. Aceștia au in incredințare si raspund de backbone-uri mari cu mii si mii de rutere interconectate cu fibră optică, cu bandă largă de transfer al datelor.

1.4.Reteaua companiei AT&T

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=FBsEW4rBIIbLwQK04afYBg&q=backbone+at%26t&oq=backbone+at%26t&gs_l=img.3..0i8i30k1.5533.30846.0.30954.5.5.0.0.0.0.174.490.1j3.4.0….0…1c.1.64.img..1.4.486…0i19k1j0i8i30i19k1.0.01CTO9PBxm8#imgrc=CBeB32nfWHa5YM:

Corporațiile mari și firmele de hosting utilizează „ferme” de servere conectate direct la backbone.

Operatorii încurajază clienții lor să se folosească de această conectare directă prin achizitionarea de spațiu în rack-uri, care se află în același loc cu ruterul, conducând la conexiuni rapide dintre fermele de servere și backbone-ul rețelei. Dacă un pachet de date este trimis în backbone ,este destinat unui ISP sau unei companii deservite de aceeași coloană, el este transmis routerului cel mai apropiat. Pentru ca pachetele să poata trece

dintr-un backbone în altul, acestea se conecteaza în NAP-uri .Un NAP este o sală plină cu multe rutere, cel puțin unul pentru fiecare backbone conectat. O rețea locală combina toate ruterele astfel încât pachetele de date să se poata retransmite rapid din orice coloană în oricare alta. În afară de conectarea normala în NAP-uri, backbone-urile de mari dimensiuni au foarte multe conexiuni directe între ruterele lor, tehnică fiind numită conectare privată (private peering).

1.5.Retea backbone

https://www.google.ro/search?tbm=isch&q=NAP+private+peering&spell=1&sa=X&ved=0ahUKEwiKm9PRt5nbAhVlGZoKHXZwBxMQBQg1KAA&biw=1366&bih=613&dpr=1#imgrc=3k7W0emn8ggSMM:

Una dintre ciudateniile Internetului este aceea că ISP-urile, care sunt în competiție pentru câștigarea clienților, cooperează în realizarea conectărilor private și întreținerea Internetului.

Termeni asemanatori cu „Internet” cu majusculă și „internet” cu minusculă:

intranet: este o rețea particulară cu principii asemanatoare cu cele ale Internetului normal, dar cu acces restrâns – ca de exemplu intranetul unei companii particulare, la care accesul este dat numai angajațiilor companiei. Intraneturile sunt de cele mai multe ori despărțite de Internet.

extranet: este un intranet particular de companie, la care au acces de data aceasta și anumite personae autorizate din alte companii, ca de exemplu de la firme livratoare sau firme cliente. Accesul la extraneturi are loc cam de fiecare data prin intermediul Internetului.

1.6.Intranet si extranet

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=613&tbm=isch&sa=1&ei=ZhwEW4CtB6yMmwXwnKjoCg&q=intranet&oq=intranet&gs_l=img.3..0l3j0i30k1l7.404331.405656.0.405744.10.8.0.0.0.0.161.557.0j4.4.0….0…1c.1.64.img..6.4.556.0..35i39k1.0.DsmC8eLRZqM#imgrc=tdnjOXK_RbVg6M:

La inceput, în dezvoltarea Internetului a fost competiția între cele două puteri mari predominante în secolul XX: S.U.A și URSS. În anul 1957, URSS lansează în spațiul cosmic primul satelit neutral al Pământului numit Sputnik.

1.7.Satelitul Sputnik

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=_B0EW4eZLYW-kwXgvZDIDA&q=sputnik&oq=sputnik&gs_l=img.3..0l10.393434.395827.0.396205.7.5.0.2.2.0.156.676.0j5.5.0….0…1c.1.64.img..0.7.707…0i67k1.0.z1WO9uErz_4#imgrc=DQowosq6ueZP9M:

Acest fapt a declanșat o anxietate deosebită în S.U.A, astfel președintele Eisenhower lansează o agenție specială dependentă de Pentagon: Advanced Research Projects Agency. Această agenție a Ministerului Apărării (Department of Defense, mai scurt DOD) este condusă de o multitudine de oameni de știință, birocrația fiind redusă, și are ca datoria de a menține suprematia tehnologică a armatei Statelor Unite și prevederea surprizei tehnologice a securității naționale prin mecenatul celor mai revoluționare descoperiri științifice și prin investirea fondurilor teoretic nelimitate pentru a realiza legătura între cercetare științifică și implementare tehnologică militară.

1.8.Departamentul de aprărare

https://www.google.ro/search?q=department+of+defense&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjZ5-DFu5nbAhXHtxQKHVONCrQQ_AUICigB&biw=1366&bih=613#imgrc=7C4RL-klBY0QqM:

În anul 1959 profesorul John McCarthy, profesor lal Universității Stanford, nume asociat cu inteligența artificială, găsește soluția de a putea conecta mai multe terminale la un singur calculator: time-sharing. Aceasta este o manieră de lucru în care mai multe programe de calculator solicită acces competitiv la o resursă fizică sau logică, prin care fiecărui program i se alocă un anumit timp pentru a folosii resursele solicitate. Apoi au aparut primele calculatoare în marile universități, se disputa problema interconectării lor.

Cercetătorul Lawrence Roberts afirma o soluție de interconectare prin comutarea pachetelor în modelul numit "client-server". Astfel, pentru a putea trimite informația, aceasta este împărțită în porțiuni mici, numite pachete. Ca și la poșta normala, fiecare pachet conține informațiile referitoare la destinatar, astfel încât pachetul să poată fi corect comandat pe rețea. La destinație întreaga informație este regrupata la loc.

Deși această varianta a întâmpinat rezistență din partea specialiștilor, în 1969 începe să ia amploare rețeaua ARPANET între patru noduri: University of California din Los Angeles numita UCLA, University of Utah, University of California din Santa Ana și Stanford Research Institute numita SRI. Toate acestea patru au fost codificate într-un protocol care aranja transmisia datelor. În forma finală, acesta era TCP/IP adica, Transmission Control Protocol / Internet Protocol, făcut de Vint Cerf și Robert Kahn în anul 1970 și care este și in ziua de azi baza Internetului. Acest protocol, TCP/IP face posibilul ca diferite modele de calculatoare, ca de exemplu acelea compatibile cu Mac's sau IBM, utilizând sisteme de operare diferite, ca UNIX, MacOS sau Windows, etc. să se “înțeleagă” împreuna. În acest fel, Internetul urma să se facă independent de aceasta platforma harware utilizată. Prima conexiune de tip ARPANET a fost facuta în 29 octombrie 1969 între University of California și Institutul de Cercetare Stanford și a decurs așa: cei de la unul din capetele rețelei au tastat un “L” (de la "login") iar apoi, prin telefon, au cerut sa li-i se confirme funcționarea transferului de date de la celălalt capăt al conexiunii.

1.9.Dialogul intre UCLA si ICS

https://ro.wikipedia.org/wiki/Internet

Ca aplicație a Ministerului Apărării al S.U.A, ARPANET s-a dezvoltat uimitor de repede, la el conectându-se continuu multe calculatoare. În 1979 ARPA ia decizia să separe rețeaua în două parți, o parte pentru lumea comercială și universitară, și o parte militară. Cele două rețele puteau comunica în continuare, construindu-se o inter-rețea (internet) numită la inceput DARPA Internet și dedicata ulterior sub denumirea Internet.

1.10.Inter-reteaua DARPA

https://www.google.ro/search?q=darpa+internet&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj7k9icvpnbAhWEFSwKHWD3Ay4Q_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgrc=cDjBLrc6mcie5M:

Mulți cercetători din domeniul academic și militar si-au petrecut timpul în scopul dezvoltării unor programe pentru comunicarea în rețea. Astfel în 1980 o înșiruire de programe de comunicare care sunt folosite și astăzi, erau deja terminate. În anul 1983, protocolul TCP/IP devine protocolul unic oficial al Internetului, și astfel, ca consecinta, tot așa, mai multe calculatoare din lumea întreaga s-au conectat la ARPANET. Extinderea calculatoarelor conectate la Internet a devenit exponențială, astfel în anul 1990 Internetul conținea 3.000 de rețele și aproximativ 300.000 de calculatoare. În anul 1992 se ajunsese la calculatorul înregistrat cu nr. 1.000.000. Apoi dimensiunea Internetului s-a dublat cam pe fiecare an.

Creșterea rapidă a Internetului s-a cuvenit faptului că accesul la documentația protocoalelor este gratuit și liber. În anul 1969 S. Crocker a lansat o serie de „notițe de cercetare” numite RFC -Request for Comments, numerotate cronologic și au devenit cu timpul accesibile gratuit on-line. Marea schimbare a început în anul 1989, când fizicianul Tim Berners Lee de la Centrul European al Fizicii Nucleare din Geneva a intemeiat prototipul  World Wide Web (web sau WWW).

O altă schimbare majora s-a petrecut, în anul 1993, cand National Center for Supercomputing Applications (prescurtat NCSA) din S.U.A a pus in utilizare browserul "Mosaic", care se baza pe o interfață grafică in Windows.

1.11.Browserul Mosaic

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=jiQEW8_-GKHisAehsYUQ&q=mosaic+browser&oq=mosaic+brow&gs_l=img.3.0.0j0i30k1l3j0i5i30k1j0i8i30k1l5.10404.11168.0.12273.5.5.0.0.0.0.140.575.0j5.5.0….0…1c.1.64.img..0.5.571….0.TUVEKLCJra4#imgrc=Ypz39w-dI1-4qM:

Uriasa creștere a webului a început aproape dintr-o data,si anume: în iunie 1993 se înregistraseră 130 servere web, iar în 1994 se ajunsese la peste 11.500 de servere.

1.12.Primul server Web

https://ro.wikipedia.org/wiki/Internet#/media/File:CERN-first-server-p1030757.jpg

1.2.Web

Acest termen, World Wide Web, prescurtat WWW sau www, numit mai pe scurt și web, care în limba engleză înseamnă „pânză” , de multe ori este confundat cu termenul rețea (net) și se pronunță /ˌwɝːld waɪd wɛb/ sau direct /wɛb/ (v. AFI), iar in limba româna [ pron. ŭeb ] , este totalitatea siturilor sau a documentelor și informaților de tipul hipertext strâns legate între ele, care pot fi apelate prin rețeaua mondială de Internet. Aceste documente, care exista în locații diferite pe unele calculatoare de tip server, pot fi regăsite cu ajutorul identificatorului univoc denumit URL. Acest hipertext si inclusiv imagini etc. este afișat cu ajutorul programului de navigare în web numit browser, care descarcă pagini web de pe serverul web și le afișează pe terminalul „client” la utilizator.

WWW este doar unul din multele servicii informatice disponibile pe Internet.

1.13.URL

https://www.google.ro/search?q=url&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjrz4HTpvbAhVC_aQKHXldDJQQ_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgrc=cWJNzoM0B_y5ZM:

Alte servicii mai sunt, de exemplu: afișarea informațiilor cu formă de text, sunete si imagini, poșta electronica prescurtat e-mail, transferul fișierelor de date și informații prescurtat FTP, video- aplicații, chat, și video on demand, servicii de telefonie și telefonia cu imagini prin Internet de tipul VoIP, posturile radio și televiziunea prin Internet, sondările de opinie,

e-commerce, știri răspândite prin metoda RSS, toate tipurile de grafică și de muzică, lucratul pe calculator de la distanță cu ajutorul Internetului, grupurile de discuții pe diverse probleme, sisteme de jocur, distribuția de software, etc.

Browserele din ziua de azi pot să afișeze pagini web, și oferă și interfețe către celelalte servicii de Internet, având un effect de integrogare (este suficinet un browser pentru toate serviciile). De aceea granița dintre serviciul WWW și restul serviciilor din Internet nu sunt întotdeauna clare.

Un mic istoric ar fi acesta:

Web-ul a fost inventat în anul 1989 la  Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) din Geneva.

1.14.Centrul European de Cercetari Nucleare

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=GG8FW-jKNZCYkwXl9KzgDg&q=Centrul+European+de+Cercet%C4%83ri+Nucleare&oq=Centrul+European+de+Cercet%C4%83ri+Nucleare&gs_l=img.12…1161324.1161324.0.1162081.1.1.0.0.0.0.159.159.0j1.1.0….0…1c.1.64.img..0.0.0….0.5Ttx8OfLrew#imgrc=GsXnh8eIpKefbM:

Pentru început s-a propus crearea unei colecții de documente cu legături între ele, ea a fost creata de Tim Berners-Lee în luna martie 1989. Ideea a apărut în urma unor probleme de comunicare pe care le-au întâmpinat echipele de cercetători ce se foloseau de centru, chiar folosindu-se si de poșta electronică.

Primul model al colecției (pentru inceput în format de text simplu) a apărut în decembrie 1991, atunci când i s-a făcut prima afișare publică. Cercetarea s-a continuat prin apariția primului program grafic Mosaic, în februarie 1993, realizat Marc Andreessen din universitatea National Center for Supercomputing Applications (prescurtat NCSA) din orașul Urbana-Champaign din Illinois, S.U.A.

1.15. Centrul Național pentru Aplicații Supercomputate

https://www.google.ro/search?q=National+Center+for+Supercomputing+Applications&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwj14b3ZgZzbAhXQGuwKHaABDOUQ_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgrc=uzokXjRIYhLIPM:

În anul 1994 prin unuirea lui CERN și M.I.T. s-a format Consorțiul World Wide Web, care are ca obiectiv principal dezvoltarea webului, conformarea protocoalelor și încurajarea legăturilor dintre site-uri. Berners-Lee a devenit intre timp directorul acestei asociații. M.I.T. comanda partea americană a asociației, iar partea europeană este comandata de centrul de cercetari francez, INRIA.

În anul 1995 Andreessen pleaca din NCSA și constituie o companie noua, Netscape Communications Corp., care urma sa se ocupe de dezvoltarea software pentru web. Apoi webul a evoluat până la forma pe care o are astăzi, un serviciu multimedia sociabil, având suport fizic Internetul.

1.16.Corporatia Netscape de Comunicatii

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=fXYFW5KcNcSykwW6pLqoCA&q=Netscape+Communications+Corp.%2C+&oq=Netscape+Communications+Corp.%2C+&gs_l=img.3…116378.116378.0.116602.1.1.0.0.0.0.109.109.0j1.1.0….0…1c.1.64.img..0.0.0….0.x9_o_J58GsM#imgrc=kzdAVZ-MTqMDTM:

Berners-Lee împreuna cu echipa lui au facut primele versiuni pentru cele patru componente necesare pentru serviciul web:

-protocolul HTTP de intercomunicație;

-limbajul HTML, pentru a fi posibila afișarea de catre browser;

-serverul web;

-browserul in sine.

Pentru ca webul sa funcționeze sunt necesare trei standarde, și anume:

– Hypertext Transfer Protocol (HTTP), o stiva de protocoale OSI cu ajutorul careia browserul și serverul web al utilizatorului comunică între ele;

– Hypertext Markup Language (HTML), este un standard de definire și prezentare a paginilor web;

– Uniform Resource Identifier (URI), este un sistem universal pentru identificarea resurselor din web, mai este folosit si pentru identificarea și regăsirea paginilor web.

Următoarele standarde sunt definite mai târziu:

Cascading Style Sheets (precurtat CSS);

JavaScript (JS);

Hypertext Transfer Protocol Secure (prescurtat HTTPS).

World Wide Web Consortium, mai este cunoscut și sub numele de W3C, care in ziua de astăzi este condus de Berners-Lee, si dezvoltă standardele CSS și HTML; alte standarde mai provin de la ECMA, Internet Engineering Task Force (prescurtat IETF), sau alți producători cum ar fi Sun Microsystems.

1.17. Consortiul W3C

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=83YFW_CiGsmUkwWJ1o_wBw&q=World+Wide+Web+Consortium&oq=World+Wide+Web+Consortium&gs_l=img.3..0i19k1.250504.250504.0.251179.1.1.0.0.0.0.337.337.3-1.1.0….0…1c.1.64.img..0.1.335….0.Jz440gzby5U#imgrc=azwcEIhHt_tJkM:

Browserul cheamă pagina web folosindu-se de HTTP și URI, o explica conform formatării paginii ,adica hypertext, și o afișeaza utilizatorului pe monitor. Un principiu al webului este modelul client-server, fiind browserul programul client, iar serverul web HTTP fiind programul server. Pentru a fi posibila interpretarea și redarea informațiilor sub forma hipertext, browserul apelează la limbajul HTML, definit de la începutul dezvoltării webului.Între anii 2004-2005 webul a fost supus unui salt calitativ cu privire la aplicațiile de răspândire mare pe glob, fiind cunoscut sub numele Web 2.0.

1.19.Particularitati Web 2.0

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=73cFW-zoJIKTmwXf_7LoDQ&q=Web+2.0&oq=Web+2.0&gs_l=img.3..0j0i30k1l9.101458.102631.0.103667.6.6.0.0.0.0.284.981.0j5j1.6.0….0…1c.1.64.img..0.6.976…0i67k1j0i5i30k1.0.HqRKzFehrjc#imgrc=Kko4l3CoCJtr7M:

1.3.E-Business (Afaceri electronice)

1.20.Electronic-Business

https://www.google.ro/search?q=e-business&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi9h8z6rZ7bAhWELlAKHR_UBF0Q_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgrc=PIWgXDTZm7gyuM:

E-Business sau afacerea online este un termen folosit pentru oricare tip de tranzacție comerciala sau de afacere care mai include și schimbul de informații pe internet. Comerțul reprezintă schimbul produselor și serviciilor între întreprinderi, grupuri și persoane fizice și este văzut ca o activitate esențiala a oricărei afaceri.

Acest comerț electronic se concentrează pe utilizarea ICT pentru a putea permite activităților externe și a relațiilor afacerii cu persoanele fizice, grupuri și alte întreprinderi se referă la afaceri care îsi desfașoara activitatea cu ajutorul internetului, adică a putea face afaceri cu ajutorul rețelei de internet. Termenul "e-business" a fost realizat de echipa de marketing și de Internet a IBM în 1996.

1.21.ICT-Information-Comunication-Technology

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=VbEGW67pI8nWwAKpgqigBA&q=ict&oq=ict&gs_l=img.3..0j0i67k1j0l8.481553.481912.0.482059.3.3.0.0.0.0.161.408.0j3.3.0….0…1c.1.64.img..0.3.403…35i39k1.0.I3NYeGl6Fts#imgrc=qES5e4YwRYfTiM:

În anul 1994, compania IBM, cu agenția sa Ogilvy & Mather, a început să se folosească de fundația sa în soluții și expertiză IT pentru comercializarea ca lider în conducerea afacerilor pe Internet prin termenul "e-business". Apoi, CEO Louis V Gerstner, Jr. a investit un miliard de dolari pentru comercializarea acestui nou brand. După ce a cercetat piața la nivel Mondial, în octombrie 1997, IBM a debutat cu o piesă de opt pagini din Wall Street Journal, care a introdus conceptul "e-business" și va face publicitate expertizei IBM în noul domeniu.

1.22.E-business 1997

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=GrQGW9-1C4vXwQK1hImYAw&q=e-businees+IBM+1997&oq=e-businees+IBM+1997&gs_l=img.3…44219.48790.0.48833.21.20.1.0.0.0.217.2315.9j9j1.19.0….0…1c.1.64.img..1.10.1412…0j35i39k1j0i67k1j0i19k1.0.J9QkZ0KkIec#imgrc=Rceo3_MC0wDMGM:

IBM a considerat să nu marcheze termenul "e-business" în speranța că celelalte companii se vor folosi de acest termen și vor crea o întreagă industrie nouă. Cu toate acestea, lucrul acesta a fost prea reușit și până în anul 2000, pentru a se deosebi de ceilalti, IBM a lansat o campanie de trei sute de milioane de dolari în strânsa legătură cu capacitățile sale de "infrastructură e-business". De atunci, acesti termenii "e-business" și "comerțul electronic" au fost ușor interschimbabili și au devenit o parte din limbajului comun.

Componentă cheie a modelului de afaceri este modelul de venit, fiind un cadru pentru generarea veniturilor. Aceasta identifică ce sursă de venituri trebuie urmărita, ce valoare se poate oferi, cum se prețuiește valoarea și cine o plătește. Se identifică în primul rând ce serviciu sau produs va fi creat pentru generarea veniturilor și modurile în care serviciul sau produsul va fi vândut.Fără ca modelul de venituri să fie bine definit, adică un plan clar pentru generare veniturilor, întreprinderile noi se vor lupta din cauza costurilor pe care nu le pot suporta. Având un modelul de venituri clar, afacere se poate concentra pe un public țintă, planurile de dezvoltare ale unui fond pentru un produs sau serviciu, să stabilească planurile de marketing, să înceapă o linie de credit și să ridice capitalul.

Preocuparile afacerilor electronice ar fi urmatoarele:

-Securitatea, care implica si,

– Politica și confidențialitate

-Autenticitate

-Integritatea datelor

-Controlul accesului

-Valabilitatea

-Costul

-Soluții de securitate

-Accesul si integritatea datelor
-Criptarea

-Certificatele digitale

-Semnăturile digitale

1.4. Comertul electronic (E-commerce)

1.23.Cormerț electronic

https://www.google.ro/search?q=e-commerce&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi-o_ymwqDbAhXJCsAKHcSpD9cQ_AUICigB&biw=1366&bih=662#imgrc=TQ2iE2yoAUmD_M:

Comerțul electronic (Electronic Commerce) este o activitate de cumpărare sau vânzare printr-o filiera de transmitere a datelor la distanță, fiind o activitate specifică politicii exuberante in domeniul marketingului marilor companii comerciale. Cu ajutorul Internetului s-a dezvoltat o corelație de servicii și schimb de produse între cel care face oferta și cumpărător. În perioada anilor “90 marea companie IBM, printr-o campanie publicitară concordanta, a făcut cunoscut termenul Electronic Business. Este un termen asemanator cu E-Trade, care se ocupa cu tranzacțiile stipendiste electronice.

1.24.E-business IBM 1999

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=w9UHW8utIMHa6ATctr3oCw&q=e-commerce+1990+IBM&oq=e-commerce+1990+IBM&gs_l=img.3…4363.5588.0.5840.4.4.0.0.0.0.238.578.0j2j1.3.0….0…1c.1.64.img..1.0.0….0.59P_41QTNVA#imgrc=dYKiiKFzM6VE3M:

Folosirea ansamblului mijloacelor electronice pentru a putea participa la o activitate comerciala electronică poartă numele de tranzacție electronică. Mai sunt si alte activitați electronice strâns legate de comerțul electronic, ca exemplu servirea cumpărătorilor, livrarea mărfii, colaborarea cu coechipierii de afaceri și conducerea organizației prin mijloacele electronice.

Se disting următoarele patru etape în tranzacțiile comerciale clasice:

-informarea comercială cu referire la tranzacții și anume cercetarea marketingului;

-completarea contractului comercial general;

-comandarea si vânzarea produsului sau a unui serviciului;

-plata.

Pot fi tranzacționate servicii și bunuri digitale în cadrul comerțului electronic, iar locul în care sunt efectuate tranzacțiile acestor bunuri digitale se numeste piață electronică.

1.25.Subdomeniile comerțului electronic

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C8%9B_electronic#/media/File:E-Business.png1.5. Avantajele si dezavantajele comertului electronic

De ce avem nevoie de comerț electronic ?

1.26.Comerț electronic

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=SDoJW4_UIo7WwALz4I7YBQ&q=comert+electronic&oq=comert+electronic&gs_l=img.3..35i39k1l2j0j0i24k1l7.10961.11460.0.12179.4.4.0.0.0.0.127.454.0j4.4.0….0…1c.1.64.img..0.4.450…0i30k1.0.NJXP1-l1jTw#imgrc=GMGdKTCnPO6IoM:

Comerțul electronic este componenta de bază pentru noua economie, iar Internetul este mediul principal cu ajutorul caruia economia își face prezența simțita.

În privința avantajelor utilizării acestui comerț electronic, acestea se pot analiza din trei privințe: in privinta companiei, a consumatorului și a societății.

Avantajele in privința companiei:

–    zonele de activitate ale piețelelor naționale și internaționale trebuiesc extinse;

–       creșterea semnificativă a vitezei de comunicare;

–       eficiență îmbunătățită -datele fiind într-un format electronic, erorile de tastare sunt reduse;

–       se reduce considerabil inventarul și managementul stocurilor;

–       se reduce timpul dintre cheltuirea banilor și primirea produselor sau a serviciilor;

–       se reduc costurile de creare, distribuție, stocare, informațiilor scrise pe hârtie;

–       relațiile sunt mai strânse cu clienții și furnizorii;

–       este o cale modernă și rapidă pentru furnizarea informațiilor despre companie;

–       canale auxiliare de vânzare pe Web.

Avantajele cumpărătorului:

–       cumpărarea de produse sau efectuarea de tranzacții la orice oră din orice zi;

–       căutarea rapidă a produselor și a serviciilor, cu posibilitatea de a putea compara prețurile și calitatea produselor;

–       transportul foarte rapid al produselor, in special celo digitale;

–       clienții pot participa la licitațiile virtuale, la unele întalniri virtuale, unde au loc schimburi de idei și de experiențe;

–       comoditate marita;

Avantajele comerciantului:

–       atragerea clienților cu ajutorul unui canal de distribuție;

–       exista posibilitatea ca angajații să lucreze de acasă, reducându-se astfel traficul și poluarea;

–       este posibil ca anumite mărfuri să poata fi vândute la prețuri mai mici, astfel încât oamenii cu venituri reduse să poată cumpăra cantitate mai mare;

–       oamenii din zonele rurale pot avea acces la produse și servicii, la care nu puteau avea acces altfel;

–       ușurinta furnizării a serviciilor publice, cum ar fi educația, sănătatea;

Avantajele generale ale comerțului electronic:

1.27.Simplitatea comandarii online

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=OzsJW5TrBa2MmgXu-53oCA&q=avantajele+generale+ale+comertului+electronic&oq=avantajele+generale+ale+comertului+electronic&gs_l=img.3…55551.64165.0.64299.45.41.0.4.4.0.150.4184.17j22.39.0….0…1c.1.64.img..2.15.1345…0j35i39k1j0i67k1j0i10k1j0i24k1j0i10i24k1.0.9h89-IQZxf0#imgrc=PFRx4rtUaEOfoM:

–          Internetul, calea prin care comerțul electronic se efectueaza, este prezent aproape peste tot, este accesibil și foarte ieftin;

–          resursele comerțul electronic pot fi accesate printr-o gamă largă de tehnologii, cum ar fi calculatoarele, telefoanele mobile, televiziunea digitală;

–          timpul consacrat cumpărăturilor este redus;

–          se poate plăti cu cardul;

–          nu există limitare din punct de vedere geografic;

–          anumiți intermediari pot fi excluși din lanțul de aprovizionare.

În privința aspectelelor critice ale dezvoltării comerțului electronic se poate menționa:

1.28.Evoluția comerțului electronic in 2011

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=bjwJW8byPImlwQK-irWQCA&q=dezvoltarea+comertului+electronic&oq=dezvoltarea+comertului+electronic&gs_l=img.3..35i39k1j0i24k1l2.2990.3318.0.3464.4.4.0.0.0.0.131.354.3j1.4.0….0…1c.1.64.img..1.1.131….0.u-a978RsYdw#imgrc=gYrozA93_FSbZM:

–          securitate;

–          acceptarea unor noi modalități de plată, cum ar fi bani electronici;

–          infrastructura mai adecvată in ceea ce privește telecomunicațiile;

–          costuri de investiție;

–          ipostaza culturală și lingvistică;

–          greutatea înglobării Internet-ului și software-ului de comerț electronic cu alte aplicații și baze de date;

–          anumite produse software ce aparțin comerțului electronic sunt incompatibile cu unele platforme hardware și sisteme de operare;

–         neputința de a putea atinge obiectele sau produsele online pentru clienți;

–          suport de service insuficient – ca exemplu, experți ai taxelor de comerț electronic sau evaluatori pentru calitatea marfii sunt rari;

–          accesul la Internet este scump înca pentru unii clienți;

–          în mai multe domenii nu sunt suficienți doar cumpărători și ofertanți pentru a putea avea tranzacții profitabile de comerț electronic;

Motivele pentru care o firma sau o companie vrea să se avânte în comerțul electronic pe Internet sunt următoarele:

1.29.Comerț electronic

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=czwJW9a5FMzLwALNiqrgBA&q=+comertul+electronic&oq=+comertul+electronic&gs_l=img.3..0j0i24k1l9.225006.226756.0.227095.3.3.0.0.0.0.161.326.2j1.3.0….0…1c.1.64.img..0.2.164….0.piyrNG-Fy_8#imgrc=8Jxm-EZoizNaPM:

-au posibilitatea de a-și mari numarul de clienți: pe Internet, oricare companie sau firma poate avea o răspândire pe tot globul, bucurându-se de clienți din toată lumea. Ca exemplu, oricare persoana este conectat la Internet poate sa intre pe paginile Web ale unei companii, indiferent unde se afla pe pământ utilizatorul.

-reduceri masive ale costurilor pentru distribuția produselor și a serviciilor pentru clienți: utilizarea Internet-ului conduce la scăderea drastica a costurilor, chiar daca prezența pe Internet implică la început anumite costuri, care variază în funcție de ce servicii este nevoie, dar aceste costuri se acoperă relativ repede. Un exemplu ar fi, trimiterea prin poștă normala a unei liste de prezentare a unor produselor presupune un cost cu mult mai mare decât daca lista ar fi trimisa în format electronic, adica prin e-mail sau plasarea acesteia pe un site Web. Înca un avantaj al costurilor de distribuție reduse este posibilitatea de a putea distribui mult mai multă informație și a o putea actualiza rapid.

1.6. Modele de afaceri

Comerțul electronic îngaduie participarea persoanelor fizice și juridice, a statului sau a tuturor instituțiilor acestuia. Ținand cont de relațiile dintre participanți s-au dezvoltat mai multe categorii ale comerțului electronic.

Business to business (B2B)

1.30.B2B

https://www.google.ro/search?q=b2b&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjirb2NlajbAhVMJVAKHbfvAtcQ_AUICygC&biw=1366&bih=662#imgrc=VZ9gLeJ3fQmrzM:

Acesta este un model de comerț electronic în cadrul căruia participanții sunt companii sau organizații. În România domeniul business to business este o chestiune promițătoare, datorită pătrunderii Internetului în marile firme la nivel înalt. Studiile recente arata ca în România sunt mai mult de un milion de utilizatori care navighează pe Web de la locul de muncă, școli sau universități, și aproximativ 42.000 de domenii sunt înregistrate.

Business to consumer (B2C)

1.31.B2C – Business to Consumer

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=L9YLW9b_IJLawAKOjYOYBQ&q=b2c&oq=b2c&gs_l=img.3..0j0i30k1l9.48662.49457.0.50098.3.3.0.0.0.0.158.438.0j3.3.0….0…1c.1.64.img..0.3.436…35i39k1j0i67k1.0.v6JguGsAXEA#imgrc=Ef909iHycH41hM:

Este un model de comerț electronic în cadrul căruia companiile vând produse sau servicii la persoane fizice. În România, piața electronică business to consumer se află în proces de formare. Compărătorii încă învața online, dar mai sunt încă multe dificultați care trebuie învinse înaintea schimbării comportamentului clienților; aceste probleme sunt încercuite de securitatea tranzacțiilor, garantarea protecției clienților, mărirea vitezei transferului sau chiar asigurarea accesului la Internet.

O mare parte a utilizatorilor Internetului au acces la Internet cu ajutorul locului de muncă, șinumai aproximativ 200.000 dispun de acces personal.

Office of National Statistics din Marea Britanie spune că vânzările business to consumer pe tot globul au depășit zece miliarde de dolari în anul 2001, piața fiind în continuare în dezvoltare.

Consumer to business (C2B)

1.32.C2B – Consumer to Business

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=YtYLW8GMLYu00gWW_7XICw&q=c2b&oq=c2b&gs_l=img.3..0i19k1l10.421241.421878.0.422397.3.3.0.0.0.0.267.502.0j2j1.3.0….0…1c.1.64.img..0.3.497…0j35i39k1j0i67k1.0.9t8IWwyjgCU#imgrc=krhNWYA5bcAzGM:

Acest tip de comert electronic se adresează la persoane fizice care se folosesc de Internet pentru a-și putea vinde produse sau servicii firmelor. Ca exemplu avem site-urile www.telejob.ro, www.price.ro, priceline.com.

Consumer to consumer (C2C)

1.33.C2B – Consumer to Business

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=3NgLW5fkBMfTwQKQwrrICg&q=consumer+to+business+&oq=consumer+to+business+&gs_l=img.3..0i19k1l5j0i30i19k1l5.10713.15819.0.16203.27.23.0.4.4.0.176.3021.0j23.23.0….0…1c.1.64.img..0.27.3061…0j35i39k1j0i67k1j0i30k1j0i8i30i19k1.0.lTQRmryrMLk#imgrc=OdTK4Lj-yrWAfM:

Este modelul care se referă la tranzacții direct între consumatori. De exemplu, persoanele fizice care îsi vând bunuri, cum ar fi: pamânt, mașini, case, și alte bunuri sau practică unele servicii, vânzări de cunoștințe, licitații individuale. Un exemplu din domeniul acesta care are mare succes în lumea întreagă este eBay sau în Romania site-ul okazii.ro.

G – government

Aceast tip de comerț electronic este întalnit în următoarele modele:  government to business (G2B), government to citizen (G2C), government to employee (G2E), business to government (B2G), citizen to government (C2G), employee to government (E2G) și government to government (G2G).

Prin 'government' înțelegem administrația electronică a respectivului stat, se cuprind aici toate organizațiile non-profit, atât instituțiile administrației centrale cât și cele ale administației locale, organe și instituții civice, și alte forme de organizații cu caracter non-profit sau nelucrativ.

E – government

1.34.E-Government

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=i9kLW4HKM4zZwAKCobjgBw&q=e-government&oq=e-government&gs_l=img.3..0i19k1l10.19554.19554.0.19784.1.1.0.0.0.0.151.151.0j1.1.0….0…1c.1.64.img..0.1.149….0.hk5HIUNqgw8#imgrc=ma5Pp-lORpN41M:

Noțiunea e-government, sau guvernul electronic, este repartizată ansamblului sistemelor și resurselor specifice managementului public care au sarcina de a optimiza actul administrativ prin folosirea tehnologiilor noi ale informației și ale comunicațiilor.

Primul pilon, din toți cei patru in total, al conceptelor noi de guvernare este înfațișat de colaborarea government to citizen (guvern-cetățean). Relația aceasta guvern-cetățean se bazează pe serviciile de informare oferite de guvern.

Government to business (G2B)

1.35.G2B – Government to Business

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=oNkLW8TgLYnfwQKqyJ-oCw&q=g2b&oq=g2b&gs_l=img.3..0i19k1l10.116482.117350.0.117574.3.3.0.0.0.0.165.451.0j3.3.0….0…1c.1.64.img..0.3.448…0j0i67k1.0.HhzmUY0w_mg#imgrc=x60CJDZ5bmucmM:

Pentru a putea realiza interacțiunile electronice între Guvern și mediul de afaceri, Comunitatea Europeană a prepus niste servicii publice de baza, care sunt oferite mediului de afaceri cu ajutorul mijloacelor electronice.

Acestea ar fi serviciile publice de baza :

       Contributia angajatilor;

       Taxele corporatiilor;

       TVA;

       Inregistrarea unei companii noi;

       Transmiterea datelor spre oficiile de statistica;

       Declaratiile vamale;

       Permise de mediu;

       Achizitiile publice.

Business to government (B2G)

1.36.B2G – Business to Government

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=F9oLW7bPFsXRsAHWsJugAQ&q=b2g&oq=b2g&gs_l=img.3..35i39k1l2j0l8.206590.207247.0.207369.3.3.0.0.0.0.200.339.0j1j1.2.0….0…1c.1.64.img..1.2.336…0i67k1.0.colhhUmYTuA#imgrc=lOdAaH9QtcMfHM:

Instituțiile administațiilor centrale și locale, organizațiile civice utilizează anumite canale de comerț electronic pentru a-și putea ridica eficiența operațiunilor și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor prin cooperarea cu mediul de afaceri.

Interesul guvernelor în domeniul afacerilor este accentuarea utilizării Interentului și a rețelelor VAN, pentru împraștierea informației, oportunităților, cotelor primite de la vânzătorii de bunuri și servicii.

Interactiunea între institutii ale Administratiei si cetateni (G2C)

1.37.G2C – Government to consumer

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=59oLW8eHL4nQswGp75m4Aw&q=g2c&oq=g2c&gs_l=img.3..0i19k1l3j0i10i19k1l2j0i19k1l5.461569.462229.0.462741.3.3.0.0.0.0.163.456.0j3.3.0….0…1c.1.64.img..0.3.453…0j35i39k1j0i67k1.0.eetXwv-c1Y8#imgrc=J7DD4PmakQWNzM:

E-Government propune o alternativă cetățenilor în modelul clasic de interacțiune, în sensul că aceștia aleg de unde si când pot să acceseze serviciile publice care le sunt predestinate. O mare parte din oamenii doresc să acceseze serviciile publice pemoment, "aici și acum". Acum fapt înseamnă că oricînd, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămâna oamenii vor să aiba internetul la îndemana. "Aici" înseamnă din orice loc, care poate fi acasă, la serviciu sau la școală. Costul de dezvoltare al acestor servicii online este simplu în comparație cu cel al altor canale de distribuție. Folosirea Internetului face viața oamenilor mai ușoară, si nu numai, schimbă și modul în care aceștia văd Guvernul : adica modern în loc de instituțional și eficient în loc de birocratic. Aceasta tehnologie web are capacitatea de a putea reinventa Guvernul așa cum nimeni nu și-a imaginat înaintea anilor “90, într-un fel care contează tot mai mult în favoarea cetățeni și a mediul de afaceri, care primesc servicii publice, servicii pentru cei care plătesc taxele și trebuie să primească în schimb servicii publice cât mai acceptabile.

Lista de bază a serviciilor publice propuse de Comunitatea Europeană pentru a putea face parte din serviciile oferite cu ajutorul mijloacelor electronice, în cadrul e-government, este următoarea:

serviciile de căutare a unui loc de muncă cu ajutorul oficiilor de muncă;

contribuțiile la securitatea socială;

taxe pe venit;

înmatricularea mașinilor;

documentele personale, cum ar fi: pașaport și permisele de conducere;

cereri pentru a obține autorizații de construcție;

declarațiile către poliție;

bibliotecile publice;

registre de stare civilă;

înscrierea la universități și facultăți;

anunțarea schimbării domiciliului;

serviciile de sănătate;

Interactiunea între institutiile Guvernului (G2G)

1.38.G2G – Government to Government

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=bN0LW6CBGIa2sQH3jKLgBw&q=g2g&oq=g2g&gs_l=img.3..35i39k1j0i30k1l9.23243.23543.0.24125.3.3.0.0.0.0.197.360.0j2.2.0….0…1c.1.64.img..1.2.356…0j0i67k1.0.-DL80EKUHXo#imgrc=Nko0t6gG0TF6yM:

Fiecare organizație în parte din sectorul public are metode sale propriile, procesele proprii, proceduri și reguli proprii. Departamentele verticale s-au făcut pentru îndeplinirea diferitelor activități cu interesul de a-și exercita atribuțiile într-un mod cât mai eficient.

Interactiunea între institutiile Administratiei si angajatii (G2E)

1.39. G2E – Government to Employee

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=bN4LW769JIHSwALaqI2gDg&q=government+to+employee&oq=government+to+empl&gs_l=img.3.0.35i39k1j0i19k1.3108.4344.0.5289.6.6.0.0.0.0.147.699.1j5.6.0….0…1c.1.64.img..0.5.583…0i8i30k1j0i8i30i19k1.0.Bf8XRv5uGI8#imgrc=FDpMwpSfxasIzM:

În poziția de angajator, Guvernul își îmbunătățește eficienta managementului intern, reduce costurile administrative și determină apariția unei noi culturi e-government prin folosirea mijloacelor electronice în a comunica și tranzacționa cu angajații săi și funcționarii publici. Fiecare dintre instituțiile guvernamentale va realiza în cadrul portalului său o structură internă, dedicată doar angajaților ei. Această structura conține informații referitoare la stat, atribuțiile acestuia, structura și forma sa de organizare și a fiecărei instituții guvernamentale.

Modelul Colaborativ

Este un model de comerț electronic care se bazează pe colaborarea a mai multor firme, uneori chiar concurente în a produce și vinde produse și servicii, asociați într-o companie virtuală. Partenerii de afaceri își împart sarcinile, costurile și resursele în scopul de a crea, produce, întreține și a adăuga valoare și vânzarea produselor și serviciilor.

Aceasta colaborare poate referi la unele funcții specifice cum ar fi concepția și proiectarea în cadrul colaborării sau adaugarea de atribute, instrumente specializate noi sau competențe.

Sarcinile partenerilor pot fi lămurite pe fazele de producție, tehnicile de vânzare, satisfacerea comenzii și livrarea ei, servicii cu valoare adăugată, expertize și monitorizare.

1.7.Legislația în domeniul comerțului electronic în România

1.40.Legislație

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=1BcNW5fxPIWy6ATjlLToDQ&q=legisla%C8%9Bie+comer%C8%9B+electronic&oq=legisla%C8%9Bie+comer%C8%9B+electronic&gs_l=img.3…1109.3666.0.3766.14.14.0.0.0.0.144.1445.3j10.13.0….0…1c.1.64.img..1.0.0….0.S2yB919Uo7M#imgrc=EfSbURyVWi_NHM:

Domeniul comerțului electronic în România a fost impulsionat în mod substanțial prin creșterea rapidă a numărului de servicii prestate prin mijloace electronice, care a atras atenția atât a companiilor, cât și a consumatorilor asupra acestui domeniu, prin marea viteză de efectuare a tranzacțiilor, dar și prin costurile lor reduse. Tranzacțiile efectuate prin mijloace electronice au dat un imbold major întreprinderilor mici și mijlocii să utilizeze internetul pentru a- și dezvoltă afacerile și au oferit posibilitatea consumatorilor din România de a ccesa bunuri și servicii la care altfel aceștia nu ar fi avut acces.

Libertatea de a furniza “servicii ale societății informaționale”

În concordanță deplin ă cu prevederile directivei adoptate la nivelul UE, Legea 365 stabilește pricipiul libertății de furnizare a “serviciilor societății infromationale”, ceea ce înseamnă că o persoană nu are nevoie de o autorizare prealabilă pentru a furniza asemenea servicii, această activitate desfășurându – se în conformitate cu principiile concurenței libere și loiale. Potrivit Legii 365, un “serviciu al societății informaționale” înseamnă orice serviciu care se efectuează utilizandu -se mijloace electronice și care prezintă următoarele caracteristici: este efectuat în considerarea unui folos patrimonial, procurat ofertantului în mod obișnuit de către destinatar; nu este necesar că ofertantul și destinatarul să fie fizic prezenți simultan în același loc; este efectuat prin transmiterea informației la cererea individuală a destinatarului. Destinatarul este definit drept orice persoană fizică sau juridică ce utilizează, în scopuri comerciale, profesionale sau de altă natură, un serviciu al societății informaționale, în special în scopul căutării de informații sau al furnizării accesului la acestea.

Comunicări comerciale. Spam

1.41.Legea 365/2002

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=2RcNW-iyN6fi6ASpt7e4AQ&q=legea+365&oq=legea+365&gs_l=img.3..0i24k1l10.209361.211229.0.211316.9.8.0.0.0.0.194.797.0j6.6.0….0…1c.1.64.img..3.6.795…0j35i39k1j0i67k1j0i30k1.0.1V7SOApjg8I#imgrc=1x5luiPtQanR4M:

În comerțul electronic, utilizarea comunicărilor comerciale este esențială în scop publicitar. Legea 365 definește comunicările comerciale drept orice formă de comunicare destinată să promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblemă unui comerciant ori membru al unei profesii reglementate. Mai mult, Legea 365 stabilește condițiile minime pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de servicii ce efectuează comunicări comerciale, principiul de baza fiind acela că transmiterea comunicărilor comerciale prin e-mail este interzisă, cu excepția cazului în care destinatarul și -a dat consimțământul de a primi asemenea comunicări. Consimțământul destinatarului poate fi obținut în orice formă și poate fi demonstrat prin orice mijloace de către furnizorul de servicii.

Contracte încheiate prin mijloace electronice

1.41. Contractul la distanța

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=rhgNW6qTEOL06ASe7reQAg&q=contracte+incheiate+la+distanta&oq=contracte+incheia&gs_l=img.3.0.0i24k1l8.525877.529492.0.531202.21.18.2.1.1.0.228.2534.1j15j1.17.0….0…1c.1.64.img..2.16.2177…0j35i39k1j0i30k1j0i5i30k1j0i8i30k1.0.EbcpcDDnTRY#imgrc=yocAGJY_QucfRM:

În scopul facilitării tranzacțiilor electronice, Legea 365 conține prevederi specifice privind încheierea contractelor prin mijloace electronice. Dat fiind faptul că aceste contracte nu solicită prezența simultană a părților, ele pot fi analizate drept contracte la distanță, reglementate de Ordonanță Guvernului nr. 130/2000, în cazul în care sunt încheiate între furnizori de servicii și consumatori, definiți drept persoane fizice și juridice care acționează în alte scopuri decât cele ale activității lor comerciale sau profesionale. Contractele încheiate prin mijloace electronice produc toate efectele pe care legea le recunoaște pentru celelalte contracte, atunci când sunt îndeplinite toate condițiile lor de validitate. Printre aceste condiții de validitate nu se află și obligativitatea că ambele părți să – și dea consimțământul pentru utilizarea mijloacelor electronice.

Răspunderea furnizorilor de servicii

Regimul sancționator aplicabil în cazul încălcării prevederilor Legii 365 a fost stabilit luându – se în considerare imposibilitatea practică de a efectua un control eficient și deplin asupra activităților prestate în domeniul electronic. Astfel, în cazul contractelor încheiate prin mijloace electronice, Legea 365 stabilește că sancțiune nulitatea relativă a acestor contracte, în cazul în care furnizorul de servicii și -a încălcat obligația legală de informare a celeilalte părți.

Prin urmare, legea stabilește de fapt prezumpția că, în cazul neinformarii celeilalte părți contractante în conformitate cu dispozițiile legale, contractul a fost de fapt încheiat printr-un viciu de consimțământ al respectivei părți. În plus, legea instituie amendă civilă drept sancțiune.

Concluzii

Într -o economie în rapidă dezvoltare, canalele alternative de vânzare și viteză crescută de comunicare, precum și metodele publicitare rapide și facile reprezintă fără îndoială aspectele pozitive ale tranzacțiilor desfășurate prin mijloace electronice pentru furnizorii de servicii. Pentru consumatori, comerțul electronic reprezintă un consum redus de timp și oferă o mai mare varietate de opțiuni, întrucât magazinele virtuale pot fi vizitate ușor și rapid de oriunde din România unde există un calculator. În timp ce comerțul electronic prezintă o serie de riscuri pentru consumatori, derivând din imposibilitatea acestora de a viziona și testa produsele pe care le achiziționează, precum și din diversele mecanisme puse în funcțiune pentru obținerea datelor lor personale, incluzând informațiile bancare, totuși beneficiile aduse consumatorilor au fost îmbunătățite prin adoptarea unei legislații specifice în România.

Capitoul 3. Studierea eficienței comerciale a magazinului virtual.

3.1. Eficienta comerciala

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=cSsNW9LjA8LhkgWu0I2ADw&q=eficienta&oq=eficienta&gs_l=img.3..35i39k1j0l3j0i30k1l2j0i5i30k1l4.13084.13439.0.13594.2.2.0.0.0.0.337.337.3-1.1.0….0…1c.1.64.img..1.1.336….0.5ikhj2YFR2g#imgrc=xVCGWpcnwNYV-M:

Comercianții care oferă produsele și serviciile lor prin intermediul Internetului urmăresc eficiența site-ului cam din trei opinii: una globală, care aspiră performanța magazinului, cea a marketingului și cea comercială.

Performanța magazinului este influențată direct de calitatea managementului și de numărul vizitatorilor și volumul vânzărilor.

Comerțul prin Internet se poate defini în proporție mare ca activități practocare pentru a câștigarea clienților pentru magazinul online și a-i și păstra pe aceștia. Tehnicile pentru comerțul online fac apel la bannere incluse în paginile web, ca hiperlegătură, plasate în motorul de căutare și pe portalurile mari și la campanii de promovare prin adrese e-mail.

Analiza de comerțului nu trebuie să fie neglijeze divizarea cumpărătorilor. Este foarte importantă cunoașterea diviziunilor, deoarece ne permite cunoașterea mai buna a clienților și a preferințelor lor. Datorită divizării se pot utiliza diferite seturi de variabile cum ar fi comportamentul cumpărătorului și caracteristicile demografice, fiind selectate în funcție de domeniul care necesită analizare.

Cercetarea eficienței magazinului virtual din punct de vedere comercial, vizează în următoarele patru aspecte: tipurile de produse, sugestii comerciale, metafore de cumpărare și particularități de design pentru site-ul web.

Primul domeniu de analiză al produselor își preconizează să stabilească gradul în care gama de marfa prezentataă în magazinul online mulțumește din punct de vedere al sortimentelor cerințele clienților. Dacă se întâmplă ca sortimentul de produse să nu fie optim atunci comerciantul poate înlocui marca, regulile de selecție, calitatea, prețul de vânzare.

Sugestiile comerciale sunt procedee pentru prezentarea și gruparea produselor pentru a putea crește încrederea de a cumpăra produse din magazinele online. Am pus aici exemple de sugestii comerciale: vânzările de tip upgrade, vânzările încrucișate, promoțiile și recomandările.

Într-un magazin online, ca mijloace de gasire a produselor de interes sunt folosite metaforele de cumpărare. Eficiența metaforelor de cumpărare este de mare interes pentru comercianții online. Similar sugestiilor comerciale, metaforele de cumpărare sunt puse la un loc cu hiperlegăturile în paginile web. Aceasta chestie permite aranjarea și gruparea hiperlegăturilor pe categorii dintr-un magazin online în calitate de sugestiile comerciale și metaforele de cumpărare.

Însușirile de aspect ale site-ului reprezintă un domeniu de analiză a eficienței comerciale a acestuia. Însușirile de design se referă la cum arata fundalul, a mijloacelor utilizate (adica filme, imagini, text), caracterele utilizate, culoarea, dimensiunea, amplasarea lor în pagină.

În mod similar celui în care marketingul utilizează bannerele și referirile la site pentru atragerea cliențiilor, comerțul online utilizează legaturi și hiperlegături legături către anumite imagini pentru determinarea potențialilor clienți să acceseze paginile de vânzare a produselor. Negocianți prezenți pe internet folosesc o diversitate de tactici pentru comercializarea produselelor cu ajutorul hiperlegăturilor. Din această privință, problema măsurării și monitorizării eficienței diversitații de tactici de comercializare folosite într-un magazin online se poate împărții în trei subprobleme:

aranjarea hiperlegăturilor în funcție de scopurile comerciale;

măsurarea traficului și monitorizarea lui pe hiperlegături și examinarea eficienței;

verificarea profitului adus de hiperlegături pe tipurile de metafore de cumparare, sugestii comerciale și particularitățile de design utilizate la realizarea paginii web a magazinului online.

După ce domeniile de analiză a eficienței magazinului online au fost stabilite, trebuie introdus un set de condici, denumite rate de microconversie, care se pot folosi pentru măsurarea eficienței străduința depusă în domeniile verificate. În mod clasic, rata de conversie a magazinului online ne arată procentul vizitatorilor care au cumpărat ceva. În acelasi timp ce această condică este folositoare pentru evaluarea eficienței globale a magazinului, condica nu poate să ajute la stabilirea condițiilor din magazin care pot afecta performanța comercială. Conceptul de rată de microconversie mărește această măsură tradițională, ținând cont de cei patru pași facuți la realizarea cumpărăturilor online, care sunt aceștia:

ce impresie lasa produsul; grație aspectului paginii web în care produsul este introdus, posibilul client trece la pasul următor;

accesarea cu ajutorul clic-ului dat pe hiperlegătura paginii web a produsului; acum dacă posibilul client este mulțumit de informațiile prezentate, preț și de aspectul produsului, atunci el trece la pasul următor;

punerea produsului în coșul de cumpărături;

achiziționarea produsului și completarea tranzacției.

Termenul de rată de microconversie mărește măsura clasica, ținând cont de obiectivele de marketing și cele comerciale asociate hiperlegăturilor.

În acest fel, rata de microconversie este corelată cu strategiile de marketing și cele comerciale și se poate utiliza pentru a evalua eficiența deosebitelor aparenței comerciale ale magazinului online. Ca deosebire a ratelor de conversie clasice care dau o măsură de ansamblu pentru tot site-ul, aceste rate de microconversie se pot calcula pentru fiecare produs, metaforă comercială, sugestie comercială, și fiecare banner în parte. În continuare am prezentat ratele de microconversie specifice aspectelor comerciale asociate unei hiperlegături.

Produsul. Ratele de vizitare și accesare, accesarea și plasarea în coș, plasarea în coșul de cumpărături și rata de vizitare și cumpărare care se pot calcula pentru orice articol pus spre vânzare în magazinul online pentru măsurarea eficienței a fiecărui articol în parte. Ratele de microconversie socotite pentru produs anume se pot însuma pentru a putea obține ratele pentru grupele de produse dacă se cere acest lucru.

3.2. Cumpărături online

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=CW4NW5bSCMqQkwXupoeIBQ&q=produse+online&oq=produse+online&gs_l=img.3..0i5i30k1j0i8i30k1l4j0i24k1l5.9446.11749.0.11872.8.8.0.0.0.0.105.669.7j1.8.0….0…1c.1.64.img..0.8.666…0j0i67k1j0i30k1.0.9He4dcifHJk#imgrc=dr4paaDkzBsyKM:

Metafore de cumpărare. Acele patru rate de microconversie și eficiența hiperlegăturilor se pot calcula pentru unele hiperlink-uri care apar în paginile ce conțin rezultatele căutărilor, ca măsură a eficienței motorului de căutare folosit.

Sugestii de cumpărare. La fel ca la metaforele de cumparare, cele patru rate de microconversie și eficiența hiperlegăturilor se pot calcula pentru unele hiperlegături care decurg la vânzări încrucișate sau de tipul upgrade, la partea de promoții și recomandări pentru a scoate în evidență eficiența metode comerciale într-un magazin online.

3.3. Idei de marketing

https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=g24NW_zlB4nbwQL_xaHgBA&q=sugestii+de+cumparare&oq=sugestii+de+cumparare&gs_l=img.3…15193.20671.0.20794.23.22.1.0.0.0.111.1695.19j3.22.0….0…1c.1.64.img..0.4.391…0j35i39k1.0.Tn7i7npcqJ4#imgrc=u6GuufEYlllzWM:

Elemente de design. Paginile care prezintă produse și hiperlegăturile se pot clasifica în funcție de unele elemente precum: mijloacele text, imagini și culorile folosite, dimensiunile elementelor din pagina web, caracterele și corpurile de litere folosite și amplasarea lor. Aceste patru rate de eficiența și microconversie se pot calcula pentru fiecare hiperlegătură în parte pentru evidențierea eficienței multor design-uri.

3.4. Preview al magazinului meu, ZonaAuto

Daca se urmăresc exact pașii de cumpărare și condicile aferente se poate descoperi punctele care generează pierderea clienților și se poate preveni și lua măsurile necesare. Sistemul nu este greu de implementat din moment ce vizitele paginilor web sunt înregistrate în mod automat de servere, iar traficul se poate monitoriza.

Concluzii si propuneri

Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Internet

https://ro.wikipedia.org/wiki/World_Wide_Web

https://en.wikipedia.org/wiki/Electronic_business

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comer%C8%9B_electronic

http://informatica.ase.ro/site/a140301/cap3.htm

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/Modelele-comertului-electronic21.php

https://economie.hotnews.ro/stiri-companii-6057014-legislatia-din-romania-domeniul-comertului-electronic.htm