Madalinaripanu@outlook.com 920 Piramida Cunoasterii Inv.prescolar Text

Coordonatori: Lolica Tătaru Adina Glava Referent științific, Prof. univ. dr. Vasile Chiș Olga Chiș PIRAMIDA CUNOAȘTERII Repere metodice în aplicarea curriculum ului preșcolar Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Piramida cunoașterii: repere metodice În aplicarea curriculumului preșcolar / coord.: Adina Glava, Lolica Tătaru, Olga Chiș ; referent științific: praf. univ. dr. Vasile Chiș. -Pitești: Diamant, 2014 ISBN 978-606-8225-61-6 I Glava, Adina (coord.) II. Tătaru, Lolica (coord.) III. Chiș, Olga (coord.) IV. Chiș, Vasile (ref. șt.) 37 Editor: Diana Negreanu Tehnoredactare: autoarele Corectura: autoarele DTP: Editura DIAMANT Design copertă: Liliana Bratu Tipar: Artprint Informații și comenzi: Editura Diamant, Pitești, județul Argeș Tel./Fax:0248/647378 Telefon mobil: 0723/387.199; 0740/076.600; 0764/406.408 e-mail: office@edituradiamant.ro www.edituradiamant.ro © Copyright Editura Diamant Reproducerea integrală sau parțială, multiplicarea prin orice mijloace și sub orice formă, precum și alte fapte similare savârșite fără permisiunea scrisă a deținătorului copyrightului, reprezintă o Încălcare a legislației cu privire la protecția proprietății intelectuale și se pedepsesc penal și /sau civil În conformitate cu legile În vigoare. Cuvânt Înainte Cuvânt Înainte Volumul Piramida cunoașterii. Repere metodice În aplicarea curriculum ului preșcolar , coordonat de Inspector școlar de specialitate, prof. Lolica Tătaru, Conf. Univ. dr. Adina Glava și Lect. Univ. dr. Olga Chiș se adresează unui grup profesional cu totul special. Educatoarele, profesorii pentru Învățământul preșcolar, specialiștii pentru sprijin psihopedagogic În acest domeniu (Iogopezi, consilieri ș.a.) reprezintă un grup profesional de mari dimensiuni dar și de profundă, delicată și rafinată formație umană și profesională. Educatoarea, În sens generic și În sens consacrat, este primul pedagog din itinerarullung de formare sistematică și continuă a ființei umane. Rolul și importanța educatoarei este uneori apreciat ca fiind de departe minor față de rolul profesorului, dar știința contemporană relevă că oricare structură În devenire, cum este și copilul, este mai complexă, mai vulnerabilă, mai incertă, mai provocatoa re decât structurile aproape sau gata conturate, cum este de exemplu tânărul și adultul. Vârsta timpurie aduce cu sine contraste specifice Între posibilitățile, premisele de dezvoltare și vulnerabilitățile, dificultățile și blocajele care pot interveni În evoluția copilului. Dezvoltarea copilului contemporan se află mereu În proximitatea sau În interiorul unor relații cauzale circulare de tipul complexitate -vulnerabilitate. Evoluția structurilor psihice, cognitive, socio-emo ționale, comportamentale este accelerată de mediul supra-saturat În stimuli. Stadiile psihogenetice descrise de Jean Piaget la mijlocul secolului al XX-lea sunt doar repere orientative pentru dezvoltarea copilului contemporan. Pedagogia preșcolară astăzi este determinată să asume abordări comprehensive și globale, pentru concertarea factorilor benefici din câmpul educațional al vârstei timpurii. Elaborarea lucrării de față se Înscrie În aria de preocupări ale coordonatorilor și autorilor, opera lor este rezultatul unui experiențe Îndelungate de colaborare interinstituțională: Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Departamentul de Științe ale Educației din Universitatea Babeș Bolyai și rețeaua unităților clujene de Învățământ preșcolar. Conceptele fundamentale ale lucrării reflectă În extensiune cât și În profunzime dezvoltările contemporane din Pedagogia Învățământului preșcolar: curriculum, domenii experiențiale -domenii ale dezvoltării, Învățare experienț ială, activități integrate și interactive etc. Reflecțiile teoretice, precum și aplicațiile cu valoare de bune practici sunt 3 Piramida cunoașterii organizate În lucrare În șapte arii tematice cuprinzătoare, la elaborarea cărora au colaborat un număr de 55 autori, educatoare, profesori pentru Învățământ preșcolar, cadre didactice universitare, consilieri școlari. Aria tematică este prezentată În progresie deductivă și secvențial În raport cu organizarea modernă a curriculumului preșcolar pe domenii de dezvoltare și Învățare experienț ială. Reperele generale de proiectare și desfășurare a procesului de predare -Învățare din grădiniță sunt construite În cadrul generos a trei principii fundamentale: (1) Principiul unității și coerenței procesului didactic din grădiniță; (2) Principiul focalizării pe Învățare a procesului didactic din grădiniță și (3) Principiul asigurării caracterului experiențial al procesului didactic din grădiniță. Predarea pentru Învățare, promovarea Învățării experiențiale și asigurarea unității, a coerenței programelor educaționale din grădiniță sunt, În opinia conf. univ. dr. Adina Glava, principii esențiale pentru abordarea În spirit curricular a educației preșcolare. Managementul comportamentului la preșcolari, temă abordată de prof. Lolica Lenuța Tătaru și prof. Cerasela Liberg invită la reflecții și aplicații În domeniul dezvoltării comportamentelor dezirabile, dar dincolo de acestea, atenția este focalizată pe dezvoltarea mecanismelor de autoreglare și control. Considerăm că aria tematică și aplicațiile În domeniul formării, reglării și autoreglării comportamentului În copilăria timpurie va ocupa treptat o poziție prioritară, atât În pregătirea profesională cât și În activitățile educatoarei. Domeniul experiențial Limbă și comunicare reprezintă un câmp de formare și dezvoltare capabil să concerteze În sistem, să integreze toate celelalte experiențe. Dezvoltarea limbajului și În continuare a competențelor de comunicare sunt aspecte care nu mai necesită argumente, literatura psihopedagogică este deosebit de bogată În date de cercetare. Luăm În considerare, În acest context, proprietățile specifice cuvântului, iar În relație cu aceasta nevoia de optimizare a modalităților de predare Învățare a limbii În perioada copilăriei timpurii. Cuvântul, precum lumina, Într-o Însemnată măsura, are două proprietăți complemen tare. Cuvântul este o succesiune de foneme, are o proprietate materială (c, a, r, t, e) și este totodată o undă sonoră continuă, are o proprietate energetică (carte). Educația limbajului urmează aceste proprietăți. Exercițiul inițial constă În identificarea elementelor discrete de limbaj (segmentare fonetică) urmată de integrarea fonemelor În structuri lexicale cu sens (metoda fonetică analitico- 4 Cuvânt Înainte sintetică). Apoi, odată ce conștiința fonetică a prins contur, demersul analitico sintetic face loc abordărilor globale, la nivel de cuvânt, propoziție , fraze, etc. Învățarea limbii În grădiniță, așa cum o descriu autorii temei date, este un proces gradual și sistematic, un proces care angajează numeroase activități și resurse pedagogice. Realitatea Înconjurătoare are multiple dimensiuni, Între care un loc și rol important ÎI are componen ta cantitativă, numerică. Domeniul experiențial Științe, iar În acest context activitățile matematice au valențe educative deosebite În perioada preșcolară. De ce trebuie să Învețe copiii, dar nu numai ei, numere și operații cu numere? Deoarece numărul face parte din arhitectura realității și a ființei umane deopotrivă. În definirea numărului, sunt prezente două ipostaze complementare, ipostaze care oferă teoriei și practicii educaționale În domeniu interesante și utile abordări. În sens matematic, numărul este o clasă de echivalențe. Pentru nevoile educaționale din grădiniță, definiția de mai sus se traduce astfel: numărul este clasa tuturor mulțimilor egale, deci a preda și Învăța numere În grădiniță este echivalent cu a organiza și desfășura activități concrete cu mulțimi de obiecte concrete. Din perspectiva psihopedagogiei contemporane, numărul este rezultatul, consecin ța conservării cantității, este construcția și păstrarea echivalenței mulțimilor, indiferent de mărimea spațiului În care sunt așezate elementele mulțimilor echivalente. Învățarea timpurie a matematicii implică abordări experiențiale variate dar puternic concertate, articulate În sistem: de la simpla explorare a obiectelor concrete, la identificarea și denumirea lor, apoi organizarea lor În secvențe, structuri spațio­ temporale, clasificarea, măsurarea, compararea, punerea În corespondență termen -cu -termen etc. Apreciem organizarea judicioasă a conținuturi lor tematice reușită de autori, oferta bogată de activități adaptate și proiectate pe nivele de vârstă și de complexitate În tot cuprinsul acestui domeniu experiențial, inclusiv În activitățile de cunoaștere a mediului la care nu ne-am referi În mod particular. În mod echivalent și la un nivel de prezentare teoretică și practică rafinată prin prisma experienței la catedră, sunt elaborate ariile tematice În domeniile experiențiale Om și societate, Estetic și creativ și Psihomotor. Activitățile educative propuse de autori reflectă În chip deplin provocări majore din grădiniță, precum: dezvoltarea abilităților sociale la copii, dezvoltarea emoțională a preșcolarului; dezvoltarea abilităților practice -gospodărești; educația artistico-plastică, educația muzicală ș.a. 5 Piramida cunoașterii Deși volumul Piramida cunoașterii. Repere metodice În aplicarea curriculum ului preșcolar este compus din șapte arii tematice abordate de grupuri distincte de autori, structura lui este unitară și se bazează pe o metodă de lucru comun acceptată și promovată. Se regăsesc În elaborarea fiecărui domeniu experiențial aspecte esențiale, precum: dezbaterea importanței temei În curriculumul preșcolar: prezentarea obiectivelor cadru și de referință, descrierea diversității formelor/modalităților de predare și Învățare; oferta de modele concrete de lucru obiectivate În grupaje de proiecte de activitate focalizate pe domeniu și integrate multiexperienț ial. Apreciem acest volum ca un ghid care invită utilizatorii și beneficiarii săi la abordări pedagogice suficient de normative dar și cât mai deschise, flexibile și creative. Suntem convinși că publicarea acestui volum, În premieră prin comprehensiunea, diversitatea și complemen taritatea tematică, va avea un impact major asupra beneficiarilor din sistemul educațional românesc. Felicităm colectivul de autori pentru incursiunea temerară În curriculumul preșcolar. Felicităm de asemenea Editura Diamant care Încununează În chip deosebit strădania sa editorială pe segmentul Învățământului preșcolar cu o lucrare În premieră ca structură, cuprinder e și mod de abordare -Piramida cunoașterii. Repere metodice În aplicarea curriculum ului preșcolar. Praf. univ. dr. Vasile Chiș Directorul Departamentului de Științe ale Educației Universitatea Babeș Bolyai Repere generale de proiectare și desfășurare a pracesului de predare -Învățare din grădiniță Repere generale de proiectare și desfășurare a procesului de predare -Învățare din grădiniță Conf. univ. dr. Adina Glava Proiectare și dezvol tare curriculară În grădiniță Curriculum-ul preșcolar reprezintă ansamblul experiențelor de Învățare parcurse de copii În grădiniță. Aceste experiențe au ca puncte de pornire situațiile cu potențial formativ proiectate În diferite etape de educatoare. Premisele acestor situații de Învățare sunt anticipate În documen tele școlare, dar ele iau forme variate ce vor reflecta viziunea cadrului didactic cu privire la educația și dezvoltarea timpurie, Înțelegerea acestuia privind particularitățile grupei cu care lucrează, nivelul așteptărilor față de copii, măiestria În utilizarea resurselor informationale și materiale În sensul ocazionării Învățării și dezvoltării preșcolarilor. Identificăm aici două demersuri fundamentale de operaționalizare a exigențelor curriculare: proiectarea și dezvoltarea curriculară. Date fiind specificul Învățării preșcolarilor, ritmurile foarte variate de dezvoltare, dinamica aparte a cristalizării intereselor și nevoilor de cunoaștere la vârsta educației timpurii, ambele procese sunt obligatorii și foarte prezente În activitatea de zi cu zi a educatoarelor. Sunt decizii de proiectare curriculară pe care educatoarea le ia ținând cont de specificul curriculumului ca proiect, respectând atât sistemul conceptual și valoric al acestuia, cât și specificul elementelor sale structurale și integrând aceste elemente cu condițiile contextuale și cu particularitățile mediului educațional În care activează. Ele presupun din partea educatoarelor exersarea spiritului critic și creativ, a capacității inovative și a flexibilității În gândirea profesională. Acest demers complex și continuu conduce la structurarea unui program educațional adaptat și, de aceea, relevant, care trebuie să respecte simultan o serie de criterii de calitate, pe care le vom detalia și justifica În continuare. Apreciem că programul curricular preșcolar aflat În vigoare permite și chiar invită la respectarea În practica proiectării și desfășurării activităților educaționale a setului de principii detaliate mai jos. Principiul unității și coerenței procesului didactic din grădiniță Pentru asigurarea punerii În practică a acestui principiu, În prima instanță, trebuie exploatate nodurile de coerență și unitate ce structurează programul educațional 7 Piramida cunoașterii preșcolar așa cum se prezintă el în documentele curriculare. Înțelegem prin noduri de coerență și unitate, structurile curriculare care organizează exigențele educaționale În sisteme funcționale ce dau o imagine articulată programului educațional. În Învățământul preșcolar acestea sunt: • Categoriile generale de activități de Învățare prevăzute În planul de Învățământ: ele structurează programul zilei de grădiniță, focalizându-I pe trei tipuri generale de învățare: Învățarea dirijată de cadrul didactic (prin activitățile pe domenii experienț iale), Învățarea ludică (prin jocuri și activități didactice alese) și Învățarea pentru dezvoltarea personală (prin activitățile de dezvoltare personală). • Unitățile tematice generale impuse de curriculum, care structurează sintetic universul cunoașterii accesibil vârstei preșcolare; • Finalitățile transversale specifice domeniilor de dezvoltare la vârsta educației timpurii, care oferă repere pentru orientarea activității didactice spre susținerea dezvoltării pe o serie de dimensiuni transversale: limbaj și comunicare, pregătirea pentru Învățare, dezvoltare socio/emoționaIă, dezvoltare fizică, dezvoltare cognitivă. • Organizarea În spațiul grupei a centrelor de activitate, care În esența lor, au un caracter integrator, reorganizând Învățarea disciplinară În funcție de câteva domenii de activitate și de expresie umană fundamentală: universul familial și casnic (Colțul căsuței), lectura (Biblioteca), cunoașterea artistică (Centrul Artă), cunoașterea științifică (Centrul Științe), Universul material (Centrele Construcții și Nisip și apă) În afara acestor elemente de structură curriculară ce dau unitate și coerență programului educațional, pentru ca activitățile didactice să reflecte paradigmele actuale ale proiectării și desfășurării activităților educaționale cu preșcolarii -paradigme dintre care amintim aici doar centrarea pe elev, centrarea pe competențe și focalizarea pe Învățare -pentru ca exigențele practice ale acestor orientări valorice să poată fi respectate, se impun o serie suplimentară de linii de coerență. Astfel, programul curricular ca proces trebuie să fie unitar și coerent în raport cu: • obiectivele educaționale • reperele de dezvoltare și maturizare ale vârstei preșcolare • reperele metodice specifice educației timpurii Unitatea și coerența În raport cu obiectivele educaționale presupune, În grădiniță și nu numai la acest nivel educațional, proiectarea activităților didactice ca și contexte sau medii favorabile atingerii unui set de finalități mai generale sau mai puțin generale, În funcție de amploarea secvenței didactice, set care include obiective specifice domeniilor de cunoaștere proprii grădiniței, dar și obiective transversale, care nu pot fi strict atribuite unui domeniu de cunoaștere, ci reflectă mai degrabă preocupările de dezvoltare personală a preșcolarilor. Consultând și selectând obiectivele cadru și de referință adecvate, educatoarea va concretiza aceste finalități, și va stabili care sunt rezultatele învățării așteptate la finalul unei secvențe de instruire de o anumită 8 Repere generale de proiectare și desfășurare a procesului de predare -Învățare din grădiniță Întindere și care va fi natura acestor rezultate (cognitivă, afectivlatitudinală, valorică, psihomotrică). Activitățile didactice zilnice și programul de activități didactice planificate pentru o săptămână sau pentru un proiec t tematic trebuie astfel gândite Încât să permită exersa rea și structurarea rezultatelor variate ale Învățării, prefigurate În obiectivele stabilite. O regulă cu valoare reglatorie impune ca pentru fiecare obiectiv al activității educaționale formulat (ne referim la obiectivele operaționale) să existe cel puțin o situație de Învățare corespondentă, care să ducă la atingerea obiectivului. Această regulă evidențiază importanța structurării activităților de ,predare -Învățare În jurul finalităților urmărite, respectiv În jurul performanțelor, capacităților, sarcinilor cognitive sau motrice de care copilul este capabil la finalul activității (ex: copilul e capabil să enumere, să grupeze, să ordoneze logic, să aleagă, să ofere soluții, să explice, să compare etc.). Aplicarea acestei logici a proiectării didactice ne asigură că nu absolutizăm importanța cadrelor formale și a conținuturilor declarative sau a metodelor utilizate, ci că Înțelegem că setul restrâns de obiective specifice unei activități didactice poate fi atins pe căi variate, cu resurse metodologice, informaționale și materiale diverse (care pot fi selectate În funcție de factorii contextuali: preferințe ale copiilor, interese de cunoaștere diverse, capacitățile instituționale, potențialul formativ al comunității etc.). Cu titlu de exemplu, afirmăm că obiectivul operațional: copilul: să-și aprecieze comportamentul propriu În roport cu cel al personajelor din povestea lecturată are ca element central nu atât povestea lecturată și nici măcar tipologia personajelor Întâlnite În poveste (acestea sunt În contextul obiectivului analizat mediii contexte de formare), cât capacitatea cognitivă a copilului de a-și analiza propriul comportament și de a-I compara cu cel al altora (aici personaje de poveste). Preșcolarul a exersat auto-analiza și comparația și a Învățat ceva despre sine. Desigur, el a fost interesat de poveste și de acțiunile personajelor, Însă pe „agenda” educatorului au existat, așa cum e firesc, intenții formative. Formulat și utilizat În acest mod, obiectivul operațional poate fi urmărit În esența lui, iar rezultatele Învățării pot fi imediat transferate și exersate și În alte contexte școlare sau extrașcolare. Ca urmare, În ansamblul ei, activitatea propusă de educatoare este o activitate formativă, coerent orientată În acest sens și unitară, indiferent de varietatea situațiilor concrete prin care preșcolarul ajunge să asimileze rezultatele anticipate În obiective. Unitatea și coerența În raport cu reperele de dezvoltare și maturizare ale vârstei preșcolare Înseamnă proiectarea, organizarea, desfășurarea, evaluarea și reglarea activităților didactice ținând cont de copil și particularitățile acestuia. Deși clasic, acest principiu trebuie reiterat și explicitat În contextul curricular actual deoarece pe de-o parte asistăm la o emancipare accelerată a copiilor din generațiile actuale de preșcolari, sub efectul expunerii mai frecventă și mai intensă a acestora la stimuli de calitate și bogați În valențe formative, ca sa menționăm doar una dintre cauzele acestei accelerări. 9 Piramida cunoașterii Pe de altă parte, diversificarea metodologică și informațională contribuie la aducerea În mediul grădiniței a unor tematici curriculare inedite: unități de conținut aparte, surse de informare variate și inedite, proiecte atractive, formații de lucru și forme de organizare a activității atipice etc. Recunoscând potențialul formativ al tuturor acestor componen te, suntem conștineți că ele pot activa riscul de a neglija pe alocuri nevoile reale de informare, dezvoltare sau acțiune ale copiilor: nevoia de joc, nevoia de timp de reflecție, nevoia de exemple și repetare, nevoia de Învățare prin acțiune și inductivă, nevoia de ordine, nevoia de fantezie etc. De aceea, considerăm necesară cunoașterea de către educatoare a particularităților generațiilor curente cu care lucrează și adaptarea programului educaționalla acestea. Un sprijin În acest sens ÎI asigură Reperele fundamentale privind Învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului Între naștere și 7 ani, un document care cuprinde seturi de indicatori ai dezvoltării multidimensionale a copilului de 3-7 ani ce Îi permit educatoarei să Își structureze mintal un profil tipic al preșcolarului și, În consecință, să formuleze așteptări Înalte și În același timp realiste cu privire la evoluția copiilor, standarde de evaluare adecvate, să selecteze accentele potrivite pentru diferite momente ale procesului educațional și, În general, să privească activitățile de predare drept contexte pentru facilitarea dezvoltării copiilor. Unitatea și coerența În raport cu exigențele metodice specifice educației timpurii reprezintă un imperativ aflat În relație cu cel anterior. Metodica activităților din grădiniță este puternic informată de particularitățile psihofizice ale vârstei preșcolare. Reperele metodice sunt menite să regleze pred area și să conducă procesul de Învățare după logica vârstei preșcolare. Deși alcătuiesc un sistem dinamic și deschis de recomandăr i, un sistem aflat În permanentă evoluție, exigențe metodice sunt mai rezistente la transformare decât alte componen te ale proceselor educaționale (conținuturi școlare, finalități etc.), aceasta deoarece sintaxa procesului de Învățare se modifică mai greu. De aceea, apreciem ca obligatorie respectarea metodicii proceselor didactice din grădiniță, chiar și În cazul unor tipuri de activități, conținuturi școlare sau forme de organizare a activității mai complexe și mai nou intrate În repertoriul educatoarelor, cum sunt activitățile integrate, activitățile de dezvoltare personală, metodele interactive, Învățarea prin cooperare sau prin investigație, Învățarea mediată de computer etc. Respectarea exigențelor metodicii preșcolarității presupune o serie de acțiuni esențiale de proiectare a activităților educaționale: 10 • identificarea și formularea corectă a scopului activității, ca finalitate cu grad mediu de generalitate ce reflectă: sarcina didactică fundamentală (predare – Învățare, consolidare a conținuturi lor asimilate, recapitulare, evaluare didactică etc.), domeniul de cunoaștere sau acțiune În care sunt așteptate performanțe școlare, contextul manifestă rii acestor performanțe. Prin formularea corectă a scopului, educatoarea se orientează spre un anumit parcurs și o anumită secvențialitate a procesului educațional specifice fiecărui tip și variantă de Repere generale de praiectare și desfășurare a pracesului de predare -Învățare din grădiniță activitate didactică și dozează timpul școlar În raport cu diferitele etape ale activității ce reprezintă, În concepția noastră, etape ale Învățării sistematice. • Proiectarea situațiilor de Învățare care vor fi articulate În cadrul activității, În relație directă cu obiectivele operaționale. Operațiile logice sau abilitățile anticipate În cadrul obiectivelor operaționale, vor determina alegerea modalității principale de realizare a activității didactice. • Selectarea modalitățilorj variantelor de realizare a activității didactice astfel Încât să se asigure o pondere echilibrată a diferitelor variante de realizare: joc didactic, lectură după imagini, observare, convorbire etc., respectiv o pondere echilibrată și o varietate a diferitelor experiențe de Învățare corespunzătoare modalități lor de realizare a activității. Aici este esențială respectarea pașilor metodici specifici fiecărei variante de realizare, pași care asigură desfășurarea logică, sistematică, dirijată a procesului de Învățare. Principiul focalizării pe Învățare a procesului didactic din grădiniță Centrarea pe Învățare este un imperativ al momentului În cadrul multor sisteme de Învățământ. Esența acestui principiu constă În proiectarea activităților și programelor educaționale astfel Încât ele să ocazioneze Învățarea și dezvoltarea tuturor copiilor. Accentul este, În mod evident mutat de pe predare, ca activitate a cadrului didactic, pe Învățare ca activitate centrală a procesului educațional. Desigur, acest lucru nu Înseamnă eliminarea actului de predar e, dimpotrivă, este vorba despre reconsiderarea predării ca „tribut adus Învățării”, cum spune un proverb oriental sau, mai puțin poetic, de restructurarea predării astfel Încât ea să conducă la o Învățare relevantă, bazată pe Înțelegere și focalizată pe formarea de competențe. Iată câteva repere explicative pentru aceste tipuri de Învățare. Educatoarea preocupată să se asigure că Învățarea are loc pentru fiecare dintre copiii grupei se poate ghida În proiectarea activităților educaționale , În desfășurarea și evaluarea lor de o serie de Întrebări de reflecție precum: De ce le propun copiilor ac eastă activitate? Ce vor Învăța din ea? Ce Își vor aminti sau vor ști să facă pe baza acestei activități? Ce le-ar putea spune copiii acasă părinților despre ceea ce au făcutl Învățat la grădiniță ? Care este rolul meu În această activitate? Cât timp estimez că am vorbit eu și cât au vorbit sau au lucrat copiii? De ce am ales metoda didactică pe care o folosesc? În ce fel sprijină ea Învățarea copiilor? Formularea unora dintre aceste Întrebări sau a unora similare ar trebui să devină o obișnuință pentru cadrul didactic, În efortul său de a se asigura că situațiile didactice propuse sunt reale situații de Învățare pentru copii. Învățarea de calitate la vârsta preșcolară se definește cu referire la câteva criterii esențiale (de altfel, nu doar pentru vârsta preșcolară): relevanța, gradul de aprofundare 11 Piramida cunoașterii a cunoștințelor, măsura articulării achizițiilor În competențe. În continuare, vom Încerca să evidențiem trăsăturile activității de predare care Încurajează o Învățare relevantă, bazată pe Înțelegere și centrată pe formarea de competențe. Predarea pentru învățarea relevantă. În grădiniță, relevanța Învățării este asigurată de măsura În care Învățarea răspunde sau este consonantă cu universul cultural, de cunoaștere, social și fizic al copiilor, cu interesele și nevoile de cunoaștere ale acestora, este aplicabilă În rezolvarea unei game de probleme sau provocări cu care se confruntă preșcolarii, conduce la dezvoltarea multidimensională a copilului, contribuie la activarea și potențarea funcțiilor cognitive, motrice, senzoriale, emoționale, motivaționale ale preșcolarului. Măsura În care Învățarea este relevantă pentru copii este adesea demonstrată de indicatori precum cei de mai jos: -gradul de implicare activă și motivată a copiilor În activitate -starea generală de bine pe care o manifestă În timpul activității de Învățare; -măsura În care copiii manifestă autonomie, curiozitate și inițiativă În realizarea sarcinilor de Învățare, În utilizarea sau transferul cunoștințelor; -măsura În care copiii au Înțeles cu adevărat ce s-a predat, În sensul că au Înțeles, de exemplu, că vizita la brutărie s-a organizat pentru ca ei să Învețe despre procesul de preparare a pâinii și despre meseria de brutar și nu pentru că educatoarea a dorit să facem o plimbare prin oraș. -măsura În care cunoștințele, capacitățile și atitudinile asimilate sunt durabile și funcționale la o oarecare distanță În timp față de momentul În care au fost acumulate; -măsura În care copiii vorbesc despre ceea ce au Învățat, Îi preocupă subiectul studiat și doresc să le explice celorlalți unele dintre lucrurile Învățate la grădiniță. Predarea pentru învățarea bazată pe înțelegere este o exigență a pedagogiei constructiviste. În grădiniță, predarea pentru asigurarea Înțelegerii conținuturilor Învățării presupune crearea de situații educaționale În care preșcolarii să aibă ocazia de a aprofunda conținuturile la nivelul maximal de Înțelegere de care sunt capabili. În esență, putem spune că preșcolarii au ajuns la un nivel de Înțelegere a conținuturilor predate atunci când sunt capabili să explice, să descrie, să aplice ceea ce au Învățat, să dea exemple, să facă deducții simple pe baza celor Învățate. Literatura de specialitate (Bryzniuk și Kazymyra, 2004, citați de Paloș, 2012) recomandă o serie de demersuri didactice care favorizează asigurarea Înțelegerii conținuturilor Învățării, dintre care le reținem pe cele relevante pentru preșcolaritate: 12 • abordarea unor unități tematice motivante și cuprinzătoare, adecvate În raport cu experiențele anteriare de cunoaștere și de viață ale copiilor, autentice și cu implicații practice; Repere generale de praiectare și desfășurare a pracesului de predare -Învățare din grădiniță • formularea de obiective realiste, care sunt enunțate la Începutul activității, pe Înțelesul copiilor și reprezintă ulterior repere esențiale ale evaluării sumative; • evaluarea continuă, cu rol regator, a nivelului de Înțelegere atins de copii, acțiune ce Îi permite educatoarei să Își regleze din mers predarea și să le ofere copiilor un feedback relevant, mobilizator și explicit cu privire la parcursul acestora În procesul de Învățare. Predarea pentru Învățarea bazată pe· competențe. Explicitarea acestei caracteristici ne obligă să ne punem Întrebarea Ce Înseamnă focalizarea pe formarea de competențe la vârsta preșcolară ? Imperativul curriculum-ului centrat pe formarea de competențe este propriu sistemului educațional din țara noastră și este evidențiat adesea și În relație cu educația la vârsta preșcolară (Bogaert, Delmarle, Preda, 2013). Desigur, competența reprezintă un construct pretențios, ce se cristalizează ca rezultat al Învățării și dezvoltării la vârstele școlarizării avansate. Totuși, premisele competențelor și o serie de elemente definitorii ale competențelor se formează Încă din grădiniță. În plus, abordarea educațională centrată pe competențe evidențiază nu doar aspectul static a acumulării de cunoștințe, ci și cel dinamic, al necesității articulării achiziții lor În seturi acționa le utile În rezolvarea unor categorii de probleme. Deși sunt Într-o etapă incipientă a Învățării sistematice, preșcolarii pot fi puși În situația de a exersa identificarea și articularea flexibilă a unor achiziții din repertoriul propriu de cunoștințe, capacități, atitudini și valori pentru a răspunde anumitor provocări educationale sau extrașcolare. Elementele de competență exersate În activitatea didactică din grădiniță sunt prefigurate, În etapa proiectării la nivel micropedag ogic, Încă din formularea obiectivelor operaționale, care, printre altele trebuie să definească operația cognitivă sau abilitatea mentală, fizică sau socio- emoțională vizată și domeniul de manifestare a acestora. Pe scurt, obiectivul anticipează elementele competenței care se antrenează: cunoștințele, acțiunile de care subiectul este capabil În relație cu cunoștințele și contextul În care capacitatea se manifestă, deci este funcțională. Accentele puse prin formularea aleasă de educatoare pot evidenția focalizarea pe capacități sau elemente de competență diferite. Iată de exemplu, În formularea: Copiii să formeze buchete de flori de aceeași culoare, În număr impar evidențiază abilitatea practică de a alcătui un buchet de flori, În anumite condiții (flori de aceeași culoare, grupate În număr impar) În timp ce formularea: Copiii să grupeze florile de aceeași culoare În mulțimi cu un număr impar de elemente, legându-Ie În buchete evidențiază capacitatea cognitivă de clasificare și grupare după anumite criterii. Ambele formulări sunt corecte, Însă accentele sunt diferite. În primul caz, accentul este pus pe utilitatea practică a capacității de grupare În mulțimi cu număr impar de 13 Piramida cunoașterii elemente, În al doilea caz accentul este În mod direct pus pe exersa rea abilității de clasificare și recunoaștere a numerelor impare. Principiul asigurării caracterului experiențial al procesului didactic din grădiniță Programul curricular actual se dorește a fi unul centrat pe experiențierea de către preșcolari a realității Înconjurătoare. De aceea, sugestiile privind strategiile de instruire, inserate În curriculum fac referire la crearea de situații de Învățare centrate pe acțiunea nemijlocită a preșcolarului asupra realității pe care trebuie să o Înțeleagă. Este vorba despre realitate este exterioară copilului, accesibilă prin observare sistematică, experiment, problematizare, accentul fiind pus pe exersarea ordonării realității În categorii, formarea de noțiuni, transferul abilităților, formarea de deprinderi care le vor asigura accesul ulterior la cunoaștere. În curriculum-ul actual, necesitatea aprofundării universului interior, a realității interioare este, de asemenea, evidențiată prin categoriile de activități ce vizează dezvoltarea personală și care permit exersa rea auto­ evaluării, a autoreflecției, a autocontrolului și autoreglării, a autocunoașterii, a explorării propriilor emoții. Învățarea experiențială este un produs al reflecției asupra experienț ei. Pentru ca Învățarea bazată pe experiențierea realității să fie reală, este esențială asigurarea unor experiențe de interațiune cu realitatea variate, consistente și impregnate de emoții pozitive, pe de-o parte, și de provocarea copiilor să reflecteze la experiențele avute, pe de altă parte. Ambele condiții sunt responsabilități ale cadrului didactic, care Își asumă rolul de organizator al experiențelor de cunoaștere ale copiilor. EI selectează și structurează mediile de Învățare, asigurându-se că sunt atractive, permit implicarea sezorială, fizică, intelectuală și emoțională deplină a copilului, Iasă libertate de acțiune și decizie preșcolarului. În momentul desfășurării activităților, educatorul facilitează desfășurarea proceselor exploratorii prin oferirea de ajutor funcțional, prin motivarea copiii pentru menținerea În activitate și pentru implicare reală În procesul de cunoaștere și, mai ales prin sprijinirea copiilor În reflecția asupra cunoașterii asimilate prin experiențiere. Preocupați fiind de o concretiza re educațională a principiilor Învățării experiențiale, cercetătorii de la Centrul de educație experienți ală a Universității Catolice din Leuven, Belgia au formulat trei condiții fundamentale ale educației experienți ale (Laevers și colab., 1997, Laevers și colab., f.a), articulate În ceea ce au numit Modelul educației experienți ale: Asigurarea unui mediu bogat; Cultivarea inițiativei copilului; Promovarea dialogului experienți al. Apreciem aceste trei condiții generale ca fiind extrem de explicative și ilustrative pentru abordarea În spiritul Învățării experienția le a programului educațional din grădiniță și le detaliem În continuare, valorificând perspectiva autorilor modelului menționat mai sus. 14 Repere generale de proiectare și desfășurare a procesului de predare -Învățare din grădiniță Asigurarea mediului bogat În stimu/i și surse de Învățare Îi permite educatoarei să valorifice Înclinația firească a copiilor spre explorare, manipular e, testare a caracteristicilor realității. În prezența unor resurse variate și atractive, copiii se vor angaja direct și adesea din proprie inițiativă În activități cu potențial formativ În relație cu aceste resurse. Gradul Înalt de concentrare, intensitatea trăirilor manifestate de copii, implicarea energetică semnificativă și satisfacția generată de implicare În relație cu subiectul studiat sunt indicatori ai succesului Învățării prin experiențier ea mediului (Laevers și colab., 1997, Laevers, 1998) Cultivarea inițiativei copilului În situațiile de Învățare experiențială presupune din partea cadrului didactic o preocupare constantă pentru: Selectarea formelor de organizare a activității didactice și a variantelor de desfășurare care să asigure cât mai multă autonomie și inițiativă copiilor. Acest lucru va crea treptat În planul copilului un sentiment al”conectării directe” cu mediul și al capacității de a-I Înțelege și stăpâni. Observarea copiilor pentru a le identifica interesele și pentru a identifica activități care să fie consonante cu acestea; Asigurarea unui raport optim Între momentele de Învățare independentă și cele de intervenție și dirijare a Învăță rii, pe parcursul unei activități. Încurajarea explorării și transmiterea unor mesaje explicite de valoriza re a acesteia. Pentru a se implica deplin În acțiuni de cunoaștere nemijlocită a mediului, copiii trebuie să se simtă În siguranță, susținuți și Încurajați În acțiunile lor, să știe că adulții aprobă și valorizează activitatea de explorare și că le permit să greșească, să se murdărească, să strice, să facă dezordine dacă aceste acțiuni conduc la Învățare. Pomovarea dialogului experiențial. Dialogul referitor la experiențele senzoriale, cognitive, motrice sau emoționale trăite de copii este esențial pentru evaluarea, valorizarea, sintetizarea, generalizarea cunoștințelor asimilate prin explorare. Rolul educatoarei este aici cel de mediator. Educatoarea mediază cunoașterea realității de către preșcolar prin: intervenții de facilitare a accesului la realitate: pune la dispoziția copiilor elemente ale realității; intervenții de sprijin funcțional: oferă punctual informațiile și resursele de care copilul are nevoie; intervenții de mediere a Înțelegerii modului În care este alcătuită și funcționează realitatea studiată, prin formularea de Întrebări care să ghideze explorarea, prin sugera rea unor posibile acțiuni de explorare, prin Întrebări referitoare la intențiile de explorare, menite să Îi clarifice copilului ceea ce are de făcut. Rolul Întrebărilor formulate de educatoare este, În acest context al dialogului pentru medierea explorării, unul esențial. Întrebări precum: Ce crezi că se Întâmplă? Ce vezi aici? Cum ai putea afla asta? De ce ai avea nevoie ca să poți face ceea ce dorești ? Ce crezi că Înseamnă ceea ce s-a Întâmplat? Ce vei face În continuare ? Cum ai aflat? Crezi că se Întâmplă de fiecare dată la fel? organizează deducțiile copiilor, evidențiază importanța procesului de 15 Piramida cunoașterii cunoaștere și nu doar a produselor obținute în urma explorării și încurajează continuarea aprofundării, prin cunoaștere directă, a realității. În înțelegerea promotorilor educației experienț iale (Laevers, 2002, Laevers, Vandenbussche, Kog & Depondt, f.a, La evers, 1998), indicatorii fundamentali ai calității învățării experienția le sunt: starea de bine generală a copilului aflat în situații de învățare și gradul de implicare a acestuia. Starea generală de bine este definită prin sentimentul de siguranță, atitudinea pozitivă față de Învățare și activitate, dispoziția pozitivă generală pe care le demonstrează copilul În procesul de explorare. Gradul de implicare este indicat de măsura În care copilul este concentrat la activitate, motivat și perseverent În ceea ce face (Laevers, 1998). Sunt caracteristici care merită cultivate pentru potențialul lor formativ pe termen lu ng, pentru formarea dispozițiilor favorabile față de cunoaștere și a unei atitudini de valorizare generală a Învățării. Predarea pentru Învățare, promovarea Învățării experiențiale și asigurarea unității și coerenței programelor educaționale din grădiniță reprezintă, În Înțelegerea noastră principii esențiale pentru abordarea În spirit curricular a educației preșcolare. Ele permit valorizarea maximală a recomandărilor curriculumului preșcolar actual și canaliza rea eforturilor profesionale ale educatoarei În sensul sprijinirii dezvoltării și devenirii copilului. Repere generale de proiectare și desfășurare a procesului de predare -Învățare din grădiniță Bibliografie *** (2002). Research on Experiential Education. A selection of articles by Ferre Laevers, Centre for Experiential Education Leuven, Belgium B.I.E.F., Gerard, F.M.& Pacearcă, Șt. O. Evaluarea competențelor -ghid practic. București: Editura Aramis Bogaerts, c., Delmarle, S. & Preda, V. (2013). Formarea competențelor În grădiniță. O altă perspectivă asupra timpului școlar. București: Editura Aramis Glava, A., Glava, C. (2002). Introducere În pedagogia preșcolară . Cluj-Napoca: Editura Dacia Laevers, F. (1994). The Innovative project Experiential Education, În Research on Experiential Education. A selection of articles by Ferre Laevers, Centre for Experiential Education Leuven, Belgium, 2002 Laevers, F., Bogaerts, M., Moons, J. (1997). Experiential Education at work. A setting with 5 years old. Manual. Centre for Experiential Education Leuven, Belgium Laevers, F. (1998). The Quality of Early Childhood Education. What we can learn from practice and research in Flanders, trad. În volumul Research on Experiential Education. A selection of articles by Ferre Laevers, Centre for Experiential Education Leuven, Belgium, 2002 Laevers, F., Vandenbussche, E., Kog, M. & Depondt, L. (f.a.) A process-orien ted child monitoring system for young children. Centre for Experiential Education Leuven, Belgium Paloș, R. (2012). Teorii ale Învățării și implicațiile lor educaționale. Ediția a 2-a Timișoara: Editura Universității de Vest Rey, B., Carette, V., Defrance, A., Kahn & 5., Pacearcă, Șt. (2012). Competențele În școală -formare și evaluare. București: Editura Aramis 17 Managementul comportamentului la preșcolari Prof. CERASELA LlBEG Prof. LOLlCA-LENUȚA TĂTARU Când compo rtamentul copiilor devine o problemă Abilitățile profesioniștilor În realizarea unor programe de educație preșcolară de calitate se dezvoltă constant. Curriculumul preșcolar Încearcă să ofere oportunități de dezvoltare optimă a preșcolarilor. Programele de educație preșcolară nu au ca scop doar transferul de informații de la adult către copii și dobândirea de abilități și deprinderi la preșcolar, ci și schimbarea comportamentelor indezirabile cu care copiii vin din familie, prin respectarea, de către educatoare, a unor principii corecte de management al acestora, pentru a maximiza performanțele preșcolarilor, care, altfel, pot fi afectate de insuficienta sau incorecta utilizare a propriilor resurse. Este necesar ca educatorii să stăpânească o serie de tehnici pentru a ajuta la schimbarea comportamentului dezadaptativ al copiilor. Performanța situată sub nivelul potențialului copilului se referă la faptul că aceasta, exprimată În rezultate și produse ale activității, este sub nivelul celor prezise vârstei, potențialului său specific (nivelului de inteligenta sau abilităților și deprinderi lor pe care le posedă). Este importantă realizarea performanțelor, dar acest fapt este Îngreunat, uneori, În lipsa unui bun management al comportamentelor problematice din grupă. Mulți copii ajung la grădiniță și la școală nepregătiți să facă față cerințelor specifice din acest mediu. Diferența dintre mediul familial și cel preșcolar presupune o ajustare a comportamentului copilului la un mediu impregnat cu reguli și sarcini bine structurate, pentru a facilita integrarea și adaptarea cât mai bună a acestuia. În intervenția didactică individualizată se au În vedere caracteristicile unice ale copiilor, dar, dincolo de acestea, există nevoi și interese comune, care este necesar să fie avute În vedere (fiindcă un copil impulsiv poate să perturbe jocurilor celorlalți, de exemplu). Sunt modalități de abordare care se cuvine a fi nuanțate, elemente de bune practici care pot ajuta la optimizarea rezultatelor muncii educatorilor și a performanțelor copiilor. Demersul didactic inflențează motivația copilului de a veni la grădiniță, de a se implica În ceea ce se Întâmplă acolo, de a fi performant și integrat acolo. Modelele de intervenție didactică este indicat să urmărească și optimizarea relației copil-educator, deoarece contextul acestor relații poate avea efecte ample În adaptarea la grup, În socializare, În respectarea cerințelor și În manifesta rea unor 18 Managementul comportamentului la preșcolari atitudini pozitive și funcționale față de grădiniță, toate acestea fiind predictori pentru integrarea școlară viitoare a acestor copii. Chiar dacă educatorul este un expert În educație, bine pregătit pentru a gestiona momentele mai mult sau mai puțin previzibile sau problema tice, dezvoltarea sa profesională obl igă la Învățare permanentă și accesarea a noi surse de dezvoltare profesională: cursuri de perfecționare, de formare continuă. Propunerea noastră este de a oferi câteva tehnici și metode specifice de disciplinare pozitivă și de management eficient al unor situații comportamentale problematice pentru copiii din grădiniță. Comportamentele inadecvate Comportament Înseamnă, simplu spus, toate activitatile pe care le facem, fie ele adecvate (ex.: a respecta reguli, a interacționa cu ceilalți fără să le produci suferință ), fie ele inadecvate (ex.: a lovi ceilalți copii, a sfida). Aprecierea gradului de adecvare a comportamentelor este adesea realizată pe baza criteriile de analiză stabilite În funcție de cerințele, standardele și așteptările specifice mediului grădiniței, atunci când vorbim despre preșcolari (a respecta seturile de reguli, a realiza sarcinile de la activități etc.). Comportamentele copilului devin problematice sau inadecvate când frecvența, intensitatea, durata și latența acestor comportamente produc deteriorări În funcționarea lui socială, personală sau școlară și În adaptarea lui. Unii copii prezintă Întârzieri În dezvoltarea cognitivă, deficit de atenție, impulsivitate și hiperactivitate, sau o reactivitate emoțională exagerată, unii copii au un comportament inhibat, În timp ce alții sunt agresivi sau opozanți; copiii cu probleme de temperament manifestă un nivel de activare crescut și răspunsuri la stimulare care conduc la conflicte cu cei din jur, câmpul lor de atenție, iritabilitatea și regularitatea obișnuințelor sunt disfuncționale. În literatura de specialitate sunt mentionați mai multi factori individuali, care pot determina comportamentul neadecvat al copiilor, printre care pot fi și cei enumerați. Pe lângă acești factori, există și factori ereditari, de mediu, contextuali, care pot perturba conduita copiilor. De exemplu, starea de sănătate a unui copil poate modula răspunsul comportamental al acestuia, la fel cum existența unor conflicte În familie poate determina apa riția unor comportamente agresive În situații de interacțiune cu alți copii, prin mode larea realizată (De exemplu, dacă mama țipă și aruncă obiecte atunci când se ceartă, există posibilitatea ca și copilul să manifeste acest tip de comportament În timpul unei neînțelegeri cu ceilalți copiL). De asemenea, când analizăm un comportament, este bine să ținem cont de diferențele interindividuale (unii copii sunt mai sensibili, alții sunt mai energici, unii sunt ușor adaptabili, alții mai toleranți). Pe de altă parte, comportamentul unui copil este motivat, Întotdeauna, de o nevoie, fie ea esențială (hrană, căldură, sănătate) sau emoțională (dragoste, acceptare). 19 Piramida cunoașterii Unele comportamente nepotrivite continuă la o vârstă când repertoriul comportamental ar fi de așteptat să fi ajuns la alt mod de manifestare (de exemplu, comunicarea prin plâns a unor nevoi, la vârste câ nd limbajul expresiv i-ar permite alt mod de exprimare, verbal). Comportamentele care se repetă prea des, interferează cu abilitatea copilului de a Învăța, limitându-i dezvoltarea, sau comportamentele care sunt adecvate Într-un loc, dar se manifestă inadecvat În alt context, devenind un risc pentru copil sau având efecte negative asupra comportamentului celorlalți (de exemplu, a alerga și a striga este un comportament adecvat În parc, dar Într-o sală de spectacol devine inadecvat). Aceste comportamente pot fi influențate de factori foarte diversi: un stil parental permisiv, o toleranță scăzută a copilului față de reguli etc. Un comportament inadecvat se caracterizează printr-un set de manifestări care Împiedică adaptarea la mediul din grădiniță, care aduce atingere funcționării copilului, dar și celorlalți colegi, manifestând și o anumită stabilitate În timp. Aproape toți copii manifestă, la un moment dat, comportamente inadecvate la vârsta preșcolară, dar 10-15% dintre acestea sunt la nivel moderat. Pentru a iniția modificări comportamentale este bine să cunoaștem specificul dezvoltării copiilor la vârstă preșcolară, precum și elementele individuale de manifesta re/comportare, pentru ca interventia comportamentala să devină eficientă. Cadrele didactice și contribuția lor la identificarea unor tulburări de comportament Există tulburări de comportament inadecvat care pot fi clinice, intervenția În acest caz fiind În măsură să implice părinții, cadrele didactice, consilierul școlar, psihologul, psihiatrul, medicul pediatru etc. Din această categorie fac parte tulburări precum ADHD (Tulburarea de deficit de atenție și tulburarea hiperkinetică), tulburarea de conduită, tulburarea de comportament opoziționist și provocator etc. Una dintre sursele de informații, În evaluarea acestor tulburări, o constituie investigarea mediului preșcolar, deoarece este important ca simptomele caracteristice acestor tulburări să fie transituaționale (să se manifeste și acasă și la grădiniță sau În alte medii), pentru a le putea Încadra diagnostic. Educatorii pot oferi informații utile În diagnosticarea ADHD, de exemplu. Acest fapt are la bază următoarele argumente: -Timpul petrecut cu copiii este un interval semnificativ pentru ca aceștia să poată cunoaște suficient de bine comportamentele și temperamentul copiilor. -Educatorii cunosc Îndeajuns de bine caracteristicile de dezvoltare ale copiilor aflați la vârstă preșcolară, Încât să le poată raporta comportamentul la etaloanele de vârstă și gen. 20 Managementul comportamentului la preșcolari -Sarcinile structurate din grădiniță, la care copiii sunt obligați să aloce anumite resurse (de atentie, cognitive), permit educatorilor o evaluare corectă a acestei alocări (cât de bine este focalizată atenția, de exemplu). -La grădiniță sarcinile sunt foarte diverse (jocuri, interacțiuni cu colegii, controla rea impulsurilor etc.), iar cadrele didactice pot observa o gamă largă de răspunsuri comportamentale ale unui copil. Datorită diversității sarcinilor de la grădiniță (ex. de colaborare ), educatorii pot observa manifestă rile impulsive, lipsa atenției, comportamente opozante etc. Cu toate acestea, există limite privind contribuția educatorilor la evaluarea unor comportamente cu caracter clinic ale copiilor. Observațiile educatorilor sunt oferite specialiștilor, singurii care pot realiza o evaluare de specialitate și un diagnostic diferențial. Management ul problemelor comportamentale Întrucât educatorii se confruntă adesea cu probleme comportamentale ale copiilor, precum agresivitatea, nerespectarea regulilor, este necesară abordarea acestor probleme din următoarele motive: pentru a ajuta copilul În cauză, pentru a preveni afectarea comportamentelor celorlalți copii sau perturbarea activității de la grupă. Educatorii nu pot interveni Întotdeauna suficient de eficient În prevenirea sau Înlăturarea problemelor comportamentale ale copiilor, Întrucât este necesar să știe care metodă de disciplinare se pretează cel mai bine pentru a fi aplicată În condițiile activității/interacțiunii În grup, specifice grădiniței. În cadrul grupului de la grădiniță sau În alte contexte (În familie, de exemplu), copiii cu probleme comportamentale trebuie protejați de etichetări, desconsiderări sau marginalizări datorate comportamentelor manifestate. De aceea, este indicată colaborarea intensă, atât cu consilierul școlar, cât și cu părinții acestor copii, Întrucât, doar prin colaborare, se pot obține rezultatele dorite În abordarea problemelor de comportament inadecvat. Comunicarea cu copilul Pentru a avea o bună relaționare cu copilul, În general, sau cu cel cu probleme comportamentale, un element esențial este comunicarea cu acesta Într-o manieră care să evidențieze acceptarea lui necondiționată, fără Însă a fi de acord cu comportamentele inadecvate. Este foarte important ca acești copii să se simtă respectați ca oameni, să știe că părerea lor contează și că cineva empatizează cu ei. Comunicarea presupune atât ascultarea activă, cât și construirea și transmiterea de mesaje adecvate. A asculta activ Înseamnă a Înțelege nu doar ceea ce vrea copilul, ci și ceea ce simte, reflectând această Înțelegere printr-un răspuns obiectiv, orientat pe 21 Piramida cunoașterii aceste aspecte, nu pe judecarea copilului, chiar în situația în care manifestă comportamente inadecvate. Răspunsurile educatorilor pot avea în vedere nu doar mesajele verbale ale copiilor (de exemplu, expresii de tipul: „Mă deranjează ceilalți!”), ci și cele non-verbale (de exemplu, gesturi de amenințare, refuzul copilului de a se juca etc.). Acest aspect este important mai ales că la vârsta preșcolară, limbajul emoțional (denumirea emoțiilor trăite, de exemplu) este destul de puțin nuanțat (de exemplu, copilul spune că se simte rău și când e trist și când este speriat, deși este vorba de emoții diferite), iar exprimarea stărilor emotionale se realizează, adesea, prin gesturi sau comportamente. Există unele situații când nu se recomandă aplicarea ascultării active. De exemplu, când copilul vrea să monopoliz eze atenția adultului sau să abată atenția de la o sarcină primită, reflectarea empatică poate deveni o recompensă pentru comportamente indezirabile/inadecvate ale copiilor. De exemplu, copilul poate considera atenția acordată și înțelegerea manifestată de educatori ca niște elemente gratificatoare pe care le va solicita insistent în viitor. În cazul în care educatorii obser va această funcție a comunicării cu copilul, atunci, se poate apela la o abordare directă: „Am mai vorbit despre aceasta și știi cum poți rezolva problema”, fie prin schimbarea subiectului sau printr-o diminuare a reflectării empatice. A construi mesaje adecvate pentru copii, atunci când manifestă comportamente inadecvate, nu este același lucru cu a le da sfaturi, pentru că, acestea din urma îi fac dependen ți de adult. De cele mai multe ori, copiii au tendința de a refuza să urmeze sfaturile, considerându-Ie niște ordine (de exemplu, un sfat formulat astfel: „Să nu îndrăznești să te mai bați niciodată cu copiii!” etc.). Un mesaj corect formulat va exprima sentimentele de nemulțumire față de ceea ce a făcut copilul, educatorul va identifica și exprima faptul că ceea ce îl deranjează este efectul acestui comportament, nu copilul însuși. Cu alte cuvinte, este necesară diferențierea între comportamentul copilului și copilul ca persoană, iar mesajele transmise trebuie să afecteze comportamentul, nu persoana copilului (De exemplu: ” Am fost nemulțumit că l-ai lovit pe A., pentru că știu că tu ai fi putut găsi și alte rezolvări la faptul că ți-a luat jucăria.”). Pentru a se exprima un mod de comunicare eficient es te necesar ca educatorii să descrie comportamentul pe care copilul îl manifestă, și care interferează cu activitatea grupei, să exprime ceea ce simt ceilalți copii când acest comportament apare, și ceea ce simt ei referitor la acest comportament. De asemenea, educatorii trebuie să descrie și ce consecințe are acest comportament inadecvat (de exemplu: „Când alergi în sala de grupă, ceilalți copii sunt dezamăgiți și furioși pentru că strici ceea ce lucrează ei pe covor”). Ceea ce este important în construirea mesajelor este ca acestea să nu blameze copilul, ci să îl ajute să înțeleagă unde a greșit și ce consecințe are comportamentul său asupra celorlalți copii. 22 Managementul comportamentului la preșcolari Situațiile conflictuale Conflictul este o parte firească a procesului de comunicare cu cei din jur. Apariția frecventă a conflictelor duce Însă la deteriora rea prieteniilor/relațiilor. La vârsta preșcolară sunt mai multe conflicte și, chiar de aceea, copiii trebuie să Își dezvolte, de acum, abilitatea de rezolvare eficientă a acestora, pentru a fi pregătiți să facă față, În viitor, unor astfel de situații. Situațiile conflictuale Între copiii de la grădiniță generează multă furie și frustrare acestora. Medierea unor astfel de situații presupune ascultarea copiilor implicati În situațiile conflictuale respective și clarificarea emoțiilor simțite În astfel de situații dificile Situațiile conflictuale apar, cel mai frecvent, datorită abilităților reduse ale copiilor de rezolvare a unor probleme. Tocmai de aceea, abordarea unor astfel de situatii conflictuale trebuie să constituie un prilej de a-i Învăța pe copii cum să genereze mai multe soluții la o problemă. Înainte de a alege soluția adecvată pentru rezolvarea conflictelor, educatorii trebuie să Îi lase pe copii să exprime variante de soluționar e, chiar dacă sunt inacceptabile, apoi să le elimine În urma analizării. A-i lăsa pe copii să exploreze, să caute soluții alternative pentru a soluționa o problemă și să le discute, constituie un pas important, atât În relaționarea acestora cu educatorii, cat și În dezvoltarea controlului asupra propriului comportament. Conflictele la vârsta preșcolară sunt legate de modul În care se desfășoară un joc, de exemplu, de rolurile pe care copiii și le asumă În cadrul jocului, de Împărțirea jucăriilor, de așteptarea rândului sau de alegerea temei unui joc. Conflictul poate lua forma unor acte fizice agresive, a unui schimb de replici sau izbucniri În lacrimi. Dacă un conflict nu se rezolvă rapid, aceasta poate duce la Întreruperea jocului, la trăiri emoționale ample, de tip furie sau/și frustrare. În rezolvarea conflictelor, preșcolarii pot aborda mai multe posibilități: copiii care se joacă mai mult timp Împreună cu ceilalti, pot Învăța, prin Încercare și eroare, ce funcționează și ce nu În rezolvarea acestor neînțelegeri. De asemenea, acești copii ajung să-și dea seama de modul cum ceilalți copii pot soluționa conflictul. Pentru a fi eficienți În rezolvarea conflictelor, copiii pot respecta următorii pași: vor descrie faptele, fără a-i Învinovăți pe ceilalți, Își vor exprima semntimente față de ceea ce s-a Întâmplat și vor identifica alternative referitoare la cum anume cred că ar putea face față pentru a rezolva situația. Dacă sunt copii care rezolvă conflictele frecvent prin agresivitate (de exemplu, ridicarea tonului, lovituri) pot fi puși să observe o situație conflictuală Între mai mulți copii și apoi să fie discutată, pentru a identifica și alte moduri de rezolvare posibile. Educatorii trebuie să Înțeleagă cauzele diverse ale comportamentelor nedorite, pentru a aborda strategii adecvate de prevenire a conflictelor dintre copii. Astfel, educatorii pot utiliza doar metode pozitive de disciplinare, fără a se recurge la comportamente violente sau etichetări. Se pot Întreprinde măsuri de prevenție pentru a 23 Piramida cunoașterii evita apariția comportamentelor nedorite și, În consecință, a conflictelor Între copii, la nivel de grupă. Dacă educatorii observă o situație În care copilul manifestă comportamente agresive, este bine să-I Întrebe pe acesta care sunt consecințele acelui comportament. Cei mai mulți copii refuză să se mai joace cu cei care se comportă agresiv și nu-i vor mai lăsa nici În spațiul lor de joacă, deci pot experimenta pe „pielea lor” consecinț ele propriilor manifestări, dar Își pot modifica acele comportamente. Pentru un copil care intră frecvent În conflict verbal cu ceilalți, educatorii pot folosi un joc de rol cu două jucării care redau acel tip de interacțiune ineficientă, punând În scenă una dintre situațiile conflictuale. În momentul În care cele două personaje ajung să se certe, jocul se Întrerupe. Acest tip de activități poate fi realizat și cu un grup de 2-3 copii, dar se recomandă ca acei copii care se comportă agresiv să fie spectatori, pentru a avea ocazia să Înțeleagă mai bine comportamentele personajelor și consecințele pe care aceste comportamente le au. Rutinele Organizarea ineficientă a mediului din grădiniță poate deveni cauza unor comportamente inadecvate la copii (de exemplu, un spațiu În care copiii Își desfășoară activitățile didactice, dar tot acolo servesc și masa, dorm și Își depozitează hainele și gentuțele). În schimb, organizarea unui mediu securizant, atractiv În sensul posibilităților de valorificare a opțiunilor copiilor, dar bine structurat, cu destinație bine definită poate ajuta la menținerea comportamentelor dorite și la manifestarea lor În mod frec vent (de exemplu, În sala de mese se servește masa, la vestiar se țin hainele etc.). Fiecare moment al zilei reprezintă o oportunitate de Învățare și cu cât contextele de Învățare sunt mai clare cu atât sunt mai valoroase experiențele trăite și achizițiile dobândite În urma lor. Activitățile cu caracter rutinier se derulează pe parcursul Întregii zile și au un rol deosebit de important pentru dezvoltarea personală a copilului. Fiecare moment trăit de copil este o ocazie de a Învăța ceva, iar acestor activități, prin care Îi sunt satisfacute copilului nevoile primare, trebuie să le acordăm aceeași atenție pe care o acordăm activităților didactice, În organizare, planificare și desfăsurare. Formarea rutinelor și respectarea lor mențin copilul implicat În acțiuni adecvate și scade frecvența situațiilor În care copiii pot manifesta comportamente inadecvate. Din punct de vedere psihologic, rutinele au rolul de a oferi sentimentul de control și de predictibilitate asupra evenimentelor. Prin participarea la aceste activități desfașurate ritmic, copiii Învață despre momentele zilei, succesiunea lor și activitățile specifice acestora, li se formează sentimentul de apartenență la grup, iar ei se simt În siguranță. 24 Managementul comportamentului la preșcolari Rutinele includ următoarele tipuri de activități: • sosirea și plecarea copilului din grădiniță; • salutul; • gimnastica de Înviorare; • Întâlnirea de dimineață; • gustă riie; • micul dejun și masa de prânz; • igiena, spălatul și toaleta; • somnul! perioada de relaxare de după-amiază. Rutinele pot fi discutate cu copiii. De exemplu, dimineața li se pot prezenta copiilor: orarul zilei, succesiunea activităților și modul de trecere de la o activitate la alta. Astfel, se reduce refuzul copiilor de a trece de la o activitate la alta. Comportamentele specifice unor rutine pot fi exersate și prin jocuri de rol (de exemplu, servitul mesei În jocul „De-a musafirii”). Regulile Prin instituirea unor reguli la nivelul grupei se facilitează Învățarea unor comportamente dorite, se reduc situațiile problematice și se stabilesc limitele acceptate ale comportamentelor copiilor. Stabilirea de reguli și formularea permanentă a așteptărilor În legătură cu comportamentele adecvate sunt principalele metode de management comportamental la preșcolari. Respectarea unei reguli presupune dezvoltarea capacității copiilor de a planifica și de a inhiba un comportament, atunci când li se cere. Copiii Învață de mici că fiecare context social are anumite reguli (de exemplu, ca să se joace cu jucăria altui copil, Întâi va trebui să i-o ceară, etc.), iar respectarea acestora facilitează adaptarea noastră socială. Regulile se formulează În termeni de comportamente care se pot observa și care sunt clar definite, nu sub forme generale (de exemplu: „Să fiți cuminți !”). De asemene a, regulile trebuie formulate În termeni afirmativi, evitându-se formularea lor În termeni de interdicție. De exemplu, educatorii, În loc să spună copiilor ce să nu facă, ar fi de dorit să le comunice ceea ce au voie să facă și ceea ce se așteptă de la ei, punând deci accent pe ce se poate face. Interdicțiile sunt percepute ca un element de presiune, constrângere și amenințare, generând non-complianța copiilor la reguli. Regulile trebuie discutate cu copiii, aceștia fiind Încurajați să le propună chiar ei, să le ilustreze prin desene și să le expună În sala de grupă. Copiii trebuie familiarizați cu regulile prin verbalizarea permanentă a acestora, dar trebuie puși și În situația de a Învăța, prin Încercare-eroare, ceea ce se așteaptă de la ei. Cea mai bună modalitate prin care copiii Învață regulile este să le testeze, observând consecințele acestora (aprobare 25 Piramida cunoașterii și recompensă când sunt respectate sau dezaprobare când nu sunt respectate). Uneori, după ce educatoarea comunică o regulă, copiii vor Încerca să o Încalce, forțând limitele (de exemplu, dacă regula este ca În sala de grupă să nu se ridice tonul vocii, unii copii vor striga), pentru a vedea dacă este Într-adevăr necesar ca acesta să fie respectată, pentru că au Întâlnit situații În care au Încălcat reguli și nu au suferit nicio conseci nță. Educatorii trebuie să repete regulile, astfel Încât copiii să le poată interioriza. Interiorizarea regulii apare În momentul În care copiii transpun regula În comportament. Mai eficient este ca educatorii să prezinte și să susțină un set de reguli simple și clare care să fie comunicat copiilor, reamintit și revizuit periodic. Un astfel de set de reguli se poate crea din primele zile de grădiniță (de exemplu: 1. Copilul trebuie să ridice mâna pentru a pune o Întrebare sau a da un răspuns; 2. Când se joacă are grijă să nu deranjeze jocul colegilor; 3. Pentru a obține o jucărie aflată la alt copil, aceasta este cerută … etc.). Acesta este primul pas spre a se asigura ordinea dorită În grupă. Orice regulă presupune două componente: stabilirea comportamentului adecvat, urmat de consecințe pozitive, și stabilirea administrării consecvente a penalizărilor atunci când comportamentul nu este urmat ( De exemplu, comportamentul adecvat este de a proteja construcțiile celorlalți copii. În situația când regula este aplicată consecința pozitivă poate fi de natură socială, apreciere sau laudă, iar În caz de nerespectare este trimitere În pauză șiretragere din joc.) Numărul de reguli se stabilește În funcție de vârsta copilului, mai exact un număr de 3-4 reguli pentru copiii de 3-4 ani și un număr de 5-6 reguli pentru copiii de 5-7 ani. Pentru copiii foarte mici, de 2-3 ani, este indicat să fie utilizate reguli generale de comportament precum: „adunați jucăriile”, „ascultați când cineva vorbește”, etc., iar pentru copiii mai mari de cinci ani se pot stabili reguli referitoare la comportamentul social (de ex. cereți voie pentru a vă juca cu jucăria altcuiva, etc.). După cum menționam anterior, pe lângă stabilirea regulilor este importantă și stabilirea consecințelor acestora. Pentru că respectarea regulilor reprezintă un proces de Învățare, comportamentele pe care copiii le respectă trebuie apreciate de educatori și recompensate prin Întăriri sociale (aprobare, laudă etc.). În schimb, dacă preșcolarii ignoră regulile, educatorii trebuie să stabilească conseci nțe logice sau naturale care să Îi ajute În Înțelegerea rolului și importanței pe care acestea le au pentru adaptarea socială și la mediul grădiniței.. Modificări comportamentale Abordarea comportamentală este fundamentată pe ideea că toate comportamentele, adecvate sau inadecvate, se Învață. Din fericire, orice comportament dorit poate fi consolidat, iar un comportament nedorit poate fi modificat: redus sau chiar dezvățat. 26 Managementul comport amentului la preșcolari a) Când copilul Învață un comportament nou Pentru a Învăța un comportament nou, copilul trebuie să parcurgă mai multe etape. În primul rând, este necesară definirea clară a comportamentului care urmează a fi Învățat. Atunci când comportamentul care se dorește a fi Învățat este prea complex, Înainte de o abordare globală, se poate recurge la descompunerea lui În componente. De exemplu, pentru a Învăța cum se mănâncă la masă, copiii trebuie să Învețe următoarele componente: Întâi se așează la masă, deschid gentuța, scot șervețelul, apoi pachetul cu mâncare și sticla cu apă, desfac folia de pe gustare, mănâncă ușor Înclinați deasupra mesei, la sfârșit se sterg cu șervețelul de hârtie și beau apă. Se poate folosi de către educatoare ghidajul verbal, fizic sau se poate realiza Învățarea prin modelare. În procesul de Învățare a unui comporament nou, se retrage treptat Îndrumarea de către educatori (Dacă la Început, pentru Învățarea unui nou comportament, este necesară Îndrumarea directă și frecventă de către educatori, după Învățarea acestui comportament, Îndrumarea directă se retrage treptat). Pentru fixarea comportamentului nou Învățat În repertoriul comportamental trebuie acordate recompense, la intervale neregulate. b) Când se consolidează un comportament Tehnicile care duc la consolidarea comportamentelor Învățate sunt manipularea Întăririlor pozitive sau recompensele și controlul mediului. RECOMPENSEL E Un rol important În această consolidare a comportamentelor revine recompenselor, care sunt consecințe pozitive, crescând astfel probabilitatea de reapariție a acestui comportament. Sunt mai multe tipuri de recompense: recompense materiale precum: alimente, cadouri, bani, etc; reco mpense sociale precum: lauda, Încurajarea, aprecierea, acceptarea de către ceilalți, atenția etc; activități preferate precum: jocul pe calculator, vizionarea de filme, desene animate, activități sportive, etc. De regulă, educatorii Întăresc prin laudă și apreciere ( De exemplu: „Este foarte bine cum ai cerut jucăria !”) comportamentele adecvate ale copiilor. Uneori Însă, ei acordă o atenție deosebită unor comportamente inadecvate ale copiilor, Întărind social reapariția acestora, chiar dacă nu doresc aceasta. Dacă acele comportamente inadecvate (de exemplu, copilul strigă În timpul activității) au ca funcție obținerea unui plus de atenție din partea educatorului, iar acesta i-o acordă prin critică și dezaprobare. Probabilitatea reapariției acelui comportament este mai mare, chiar dacă este vorba de o atenție negativă. 27 Piramida cunoașterii Este bine să se știe că pentru a descuraja un comportament inadecvat este important să fie incurajat cel dorit și opus acestuia (de exemplu, se reduce comportamentul unui copil care strigă, Încurajându-I atunci când folosește un ton vocal moderat În adresarea către copii și educatoare). Recompensele nu se acordă oricând și oricum. Pentru ca acestea să fie eficiente, este necesar ca educatorii să respecte un set de reguli de aplicare: -Să definească specific comportamentul căruia doresc să Îi crească durata, frecvența, intensitatea; -Să identifice care sunt pentru copil recompensele potrivite; -Să utilizeze recompensele disponibile; -Să se treacă treptat de la recompensele materiale, folosind mai mult recompensele sociale; -Să se descrie comportamentul În momentul când se aplică recompensa (De exemplu:”Primești această față zâmbitoare pentru că ai adunat jucăriile.”) -Se repetă regula pe care se bazează recompensarea; -Copilul este Învățat să-și identifice și să-și autoadministreze recompense; -Se compară comportamentul Înainte și după aplicarea recompensei, pentru a se cunoaște efectul ei; -Se trece de la recompensele aplicate imediat la cele aplicate neregulat, În faza de consolidare a unui comportament. CONTROLUL MEDIULUI Mediul din grădiniță influențează modul de manifestare a comportamentului. Unele comportamente apar doar Într-un anumit mediu (de exemplu, refuză să doarmă la grădiniță) sau În prezența anumitor persoane (de exemplu, aleargă În prezența instructorului de dans etc.). Mediul comunică un anumit mesaj (de exemplu, dacă e parc, e loc de joacă) și favorizează un anumit comportament. Dacă În camera copilului este un raft cu cărți este probabil ca acesta să fie curios de conținul acestora, dacă este doar televizor, va fi interesat de acesta și va butona telecomanda pentru a găsi emisiunile de desene animate. Controlul mediului favorizează apariția unui comportament deja Învățat. Când se aplică metoda controlului mediului este indicat să: -Se identifice comportamentul care se dorește a fi stimulat (De exemplu, se vrea colaborarea cu colegii de grupă ). -Se observă În ce context apare comportamentul vizat (Comportamentul apare În contextul vizitelor la prieteni). -Se reproduce cât mai bine situația din acel mediu (Se organizează jocuri de rol cu o astfel de temă) -Se recompensează comportamentul (Este lăudat copilul pentru colaborarea bună cu colegii). 28 Managementul comportamentului la preșcolari Refuzul de a realiza un comportament La vârsta preșcolară există situații când copilul refuză categoric să realizeze unele comportamente. A recurge la pedepse după manifesta rea refuzului nu va determina Învățarea sau manifestarea comportamentelor dorite. De aceea, este indicată folosirea de către educatori a unor metode prin care acești copii să devină conștienți și responsabili față de propriul comportament, fără a se simți constrânși sau amenințați să manifeste unele comportamente ca urmare a aplicării unor pedepse. Atunci când copiii refuză să manifeste/adopte un comportamentul dezirabil (alegând, În schimb, să adopte un comportament inadecvat, de o gravitate evident ă: de exemplu, lovește, mușcă, etc) aceste comportamente se cer a fi abordate prin excluderea copilului de la activitate (time-out) sau li se pot retrage unele privilegii. În situațiile de refuz se pot folosi, ca metode de interventie, metoda consecințelor logice și naturale (ex. Dacă nu Împarte jucăriile cu colegii, aceștia nu se mai joacă cu el), ignorarea (ex. Dacă strigă pentru a atrage atenția educatoarei, va fi ignorat când ridică tonul) sau excluderea. Aceste metode vor fi descrise În detaliu În cele ce urmează. Consecințele naturale sau logice Comportamentele noastre au anumite consecințe. Unele consecințe apar În mod natural, neplanificat. Aceste consecinte decurg din comportamentul copilului, fără ca educatorul sau părintele să intervină În vreun fel și se numesc consecințe naturale ( De exemplu, dacă Își uită mănușile acasă, va suporta frigul dimineților de primăvară). Consecințele logice sunt și ele acțiuni care decurg din comportamentele copiilor, dar sunt alese de părinte sau educator și sunt prezentate ca alternative la consecințele naturale (De exemplu, dacă se joacă În locuri inadecvate cu plastilina, pe tabletă, nu va mai avea acces la tabletă un interval de timp). Pentru ca aceste consecințe să aibă efectul scontat, este recomandat să existe o relație logică Între comportamentul inadecvat și consecintă, relație pe care copilul să o poată observa. Metoda consecinț elor logice și naturale ajută În a dezvolta copiilor responsabilitatea, capacitatea de a lua decizii potrivite În legătură cu ceea ce vor face, de a fi cooperanți cu ceilalți copii, dar și cu educatorii și părinții. Pentru a ajunge la rezultatele dorite În legătură cu manifestarea unor comportamente dorite: -Se stabilește a cui este problema și pe cine afectează consecințele ei; -Se explică preșcolarului de ce trebuie să facă un anumit comportament și care sunt consecințele acelui comportament. -Este Încurajat copilul când realizează comportamentul dorit; 29 Piramida cunoașterii -Sunt lăsate consecințele naturale să intervină În situația când acel comportament nu este realizat. -În cazul În care nu intervin consecințele naturale, acestea pot fi Înlocuite cu consecințe logice. -Se exprimă verbal relația dintre comportament și consecința logică sau naturală. Ignorarea În contextul managementu lui comportamental a ignora pare a fi egal cu a neglija un comportament, deși nu este deloc așa. Ignorarea se aplică În mod intenționat, cu scopul de realiza extincția, adică stingerea sau reducerea frecvenței, intensității și duratei unui comportament. Este o metodă eficientă, dar destul de dificil de aplicat. Când se dorește a se elimina sau reduce un comportament, folosirea ignorării de către educatori va scădea posibilitatea de manifestare a acelui comportament, prin priva rea copilului de atenție și Încurajare. În faza inițială a aplicării ignorării, frecvența, durata sau intensitatea comportamentului nedorit crește, Înainte de a scădea. Altfel spus, Înainte de o Îmbunătățire a comportamentului, are loc Întâi o Înrăutăți re/creștere a intensității acelui comportament. Pentru a aplica ignorarea În mod corect, pentru a realiza extincția unui comportament, trebuie să se țină seama de următoarele: -Se alege un comportament-țintă pentru a fi modificat și sunt identificate recompensele care Întăresc acel comportament; -Se elimină recompensele când apare acel comportament; -Se manifestă intensificarea comportamentului inadecvat; -Se aplică extincția, În mod consecvent; -Se formulează regula, atunci când se aplică extincția; -Se utilizează extincția, În paralel cu tehnicile utilizate pentru stimularea comportamentului dorit; adică se Întărește/Încurajează prin recompensare comportamentul opus și dorit, atunci când el apare; -Se evită polemica și negocieri le cu copilul atunci când se aplică ignorarea În scopul de a stinge un comportament. Exclude rea Există unele comportamente precum agresivitatea fizică sau verbală, non­ complianța extremă la reguli (de exemplu, copilul mușcă, Înjură, nu Îi Iasă pe ceilalți să doarmă etc.), care nu pot fi ignorate. În aceste cazuri, cel mai indicat este să se apeleze la trimiterea lui În pauză, realizând excluderea din mediul În care manifestă 30 Managemen tul comportamentului la preșcolari comportamentul. În unele iucrări din literatura de specialitate tehnica poartă numele de time-out. Excluderea reprezintă o tehnică eficientă În a stopa comportamentele nedorite. Prin aplicarea acesteia, copiilor li se acordă timpul necesar să se calmeze și să reflecteze. Excluderea este o tehnică de disciplinare și management comportamental, adecvată copiilor Între 2 și 12 ani În condițiile În care: -copilul nu se comportă adecvat ( de exemplu, nu respectă regulile), deși a fost avertizat În legătură cu consecinț ele comportamentului nedorit; -comportamentul nu este adecvat pentru vârsta copilului ( de exemplu, mușcă). Tehnica excluderii poate fi folosită doar pentru anumite comportamente persistente, impulsive, Încărcate emoțional sau ostile ( de exemplu, crize de furie, aruncatul jucării lor, Împinsul celorlalți etc). Ea nu reprezi ntă o soluție când vorbim de nerealizarea sarcinilor, dependen ță, izolare, schimbări de dispoziție. Scopul excluderii este să ÎI priveze pe copil de consecințele pozitive ce acompaniază un comportament nedorit/inadecvat (de ex. acordarea atenției din partea educatoarei, obținerea unor jucării de la colegi etc.) astfel Încât să stopeze manifestarea comportamentului. Educatoarea trebuie să aleagă un loc oarecum izolat În care copilul să nu fie În centrul atenției, să nu se poată juca cu jucăriile sau să desfasoare alte activități, dar unde să poată fi supravegheat. Copilul trebuie condus și așezat cu calm În locul ales, iar educatoarea trebuie să folosească cuvintele care denumesc tehnica pentru a eticheta evenimentul (De exemplu: „Când iti lovești colegii, trebuie să părăsești jocul!”). După ce regulile pentru aplicarea excluderii au fost făcute cunoscute copilului, excluderea trebuie aplicată fără negocieri. Copilul va sta În locul de excludere un număr de minute egal sau corespunzând vârstei lui cronologice ( patru minute pentru un copil de patru ani). O problemă foarte frecventă care poate apărea În aplicarea excluderii este interacțiunea cu copilul. În timpul acesta, copilul trebuie ignorant, cu alte cuvinte trebuie evitată orice interacțiune cu acesta (de exemplu, discuții, gesturi, priviri). Ce se poate face dacă copilul refuză să stea În pauză? Copilul poate fi ușor imobilizat În locul de time-out printr-o acțiune fermă, dar blândă, care transmite gestual necesitatea respectării acestei excluderi. Gestul va fi Însoțit de instrucțiune:”Pentru că nu stai pe locul de time-out, sunt nevoită să te ajut să stai”. De asemenea, dacă preșcolarul părăsește locul de time-out, el trebuie condus Înapoi În acest loc. Când agitația copilului scade În intensitate, educatoarea slăbește imobilizarea, spunând: ” Acum stai și termină-ți pauza”. Această procedură se repetă de câte ori este necesar. În mod obișnuit, aplicarea de câteva ori a excluderii este suficientă pentru a Învăța copilul să stea În time-out. Excluderea (time-out-ul) reprezintă o metodă convenabilă și sigură pentru a-I Învăța pe copil că a Încălcat o regulă importantă. 31 Piramida cunoașterii Pedeapsa Pedeapsa constă fie În administrarea unor stimuli averSIVI, care survin după efectuarea unui comportament inadecvat, fie În eliminarea unor privilegii de care copilul a beneficiat anterior (de exemplu, interdicția de a se juca pe calculator o zi pentru că a mințit), cu scopul de reducere a comportamentului nedorit vizat. Chiar dacă sunt eficiente În reducerea comportamentelor inadecvate, pedepsele pot avea consecinte negative. Mai exact, pedepsele pot produce reacții emoționale negative ( de exemplu, furie). Copilul poate percepe pedeapsa ca pe o frustrare sau un pericol la adresa propriei persoane și de aceea poate reacționa agresiv ( de exemplu, lovește, Înjură) și dezvoltă reacții emoționale negative față de cel care administrează pedeapsa (de exemplu, ură). De asemenea, pedeapsa poate produce comportamente evitative din partea celui pedepsit. De exemplu, un copil aspru pedepsit poate începe să fie mai puțin comunicativ, să mintă, să fie duplicitar, să ascundă anumite fapte/acțiuni pentru a evita pedeapsa, să Învinovățească pe alții. Penalizând un comportament nedorit/inadecvat are loc uneori doar o anulare temporară a acestui comportament, fără a-I modifica ( de exemplu, un copil continuă să ÎI tachineze pe colegul său, chiar dacă a fost dezaprobat, pentru că reacția de râs a celorlalți, față de cel tachinat, determină o satisfacție care depășește neplăcerea generată de pedeapsă). Din această situație, de a fi pedepsit, copilul Învață că prin aplicarea unei pedepse se pune capăt, pentru moment, unei situații, dar nu este Învățat ce să facă În viitor pentru a fi aprobat și pentru a nu mai fi pedepsit. Aplicarea frecventă a pedepeselor are consecinte negative pe termen lung asupra comportamentelor. Penalizarea poate modela comportamentul celui pedepsit. Acei copii care au fost martorii sau au fost ținta unor pedepse excesivejîndelungate, recurg ei Înșiși, excesiv, la penalizări ca și adulți, Întrucât pedepsirea este pentru ei un model, pe care-I interiorizează și ÎI reproduc ulterior. Managementul relațiilor interpers onale În cadrul interacțiunilor sociale (copii -adulți, copii -copii), copiii Își dezvoltă anumite abilități de relaționare și Învață noi comportamente precum cel de a asculta opțiunile celuilalt, de a-și aștepta rândul etc. Modalitățile prin care educatoarea se poate implica În dezvoltarea abilităților sociale ale copilului, care sunt parte integrantă a relațiilor interpersonale, sunt de a ghida comportamentul copilului În anumite situații sociale (de exemplu, În situația de a chema un copil pentru a se juca Împreună) și de a-i oferi copilului oportunități de exersa re a abilități lor sociale. 32 Managementul comportamentului la preșcolari În plus, copiii Învață cum să interpreteze o anumită situație socială (de exemplu, reținerea unui copil de a colabora cu colegii), pe baza reacțiilor pe care ceilalți le exprimă referitor la situația dată. La această vârstă, preșcolară, o importantă modalitate de dezvoltare a abilităților sociale o reprezintă jocul. O parte importantă a jocului o reprezintă jocul de rol care presupune situarea copiilor În condiții de manifestare a unor roluri. În cadrul jocului de rol, copiii au ocazia să-și exerseze abilitățile sociale esențiale, precum să coopereze cu ceilalți, adaptându-și comportamentele la răspunsurile celorlalți, să fie toleranți față de ceilalți, să accepte că nu toate lucrurile decurg după cum doresc ei În activitatea de grup, să răspundă adecvat celorlalți, referitor la ceea ce Însemnă rolul asumat, să-i ajute pe ceilalți și să accepte să fie ajutați. O problemă comportamentală poate fi și refuzul de a interacționa cu ceilați copii. Copiii care manifestă acest refuz pot fi: -copii introverți, care simt nevoia să stea mai mult singuri decât să comunice cu alții; -copii care sunt respinși sau marginalizați de ceilalți pe diverse crite rii (ex. etnie, dezvoltare fizică, Înfățișare, Îmbrăcăminte, copii cu handicap fizic, etc.); -copii cărora le este frică să interacționeze cu ceilalți, fie că nu au fost suficient stimulați sau nu li s-a oferit oportunitatea de a-și exersa abilitățile sociale, sau au fost crescuți Într-un mediu familiar mai autoritar. Acești co pii beneficiază cel mai mult de munca/activitățile În grupe mici, Întrucât aceasta Îi face să se simtă mai puțin intimidați. Copiii pot fi ajutați să relaționeze cu alți copii sau să se implice În joc. Educatoarea trebuie să creeze ocazii În care copiii să fie auziți și apreciați. Prin propriul exemplu, educatoarea pomovează o reflectare empatică față de opiniile copiilor (De exemplu, în cadrul Întâlnirii de dimineață copiii pot spune ce și-ar dori să se joace În acea zi.) De asemenea, educatoarea poate utiliza eficient situațiile cotidiene (ca de exemplu, aniversarea unui coleg sau chiar situații neplăcute ca alunecarea la activitatea de educație fizică), pentru a-i Învăța pe copii cum să acorde atenție, să asculte, să-i ajute pe ceilalți și să fie atenți la nevoile lor În anumite momente. Dacă educatoare observă că un copil nu reușește să stabilească niciun contact cu un alt copil În cadrul activităților de grup, ea trebuie să intervină și să ajute acest copil, devenind partenerul lui de joacă, îndrumând u-I pentru a Învăța aceste abilități. Fiind ajutat de către educatoare, copilul se va simți mai În siguranță, deoarece vede că are un sprijin la care poate apela oricând are nevoie. În plus, având sprijinul educatoarei scad șansele ca celalalti copii să refuze să se joace cu el/copilul. Dac ă totuși acestia refuză, atunci va fi un prilej bun pentru educatoare de a-I Învăța pe copil cum să facă față acestei situații fără a se supăra, spunându -i; „Nu-i nicio problemă că X nu vrea să se joace cu tine, poți ruga pe altcineva”. 33 Piramida cunoașterii Un alt aspect important la vârsta preșcolară se referă la modul În care educatoarea Îi Învăță pe copii să se integreze Într-un joc aflat În desfășurare. Copiii, de obicei, Încearcă mai multe strategii: -unii copii folosesc semnale non-verbale, cum ar fi zâmbetele sau gesturile care indică interes ce ar vrea să facă, sau stau lângă ceilalți copii și se uită cum se joacă, sperând că cineva Îi va observa și Îi va chema să se joace; -unii copii stau și privesc jocul așteptând o oportunitate de a se implica În joc; -unii copii se implică În paralel Într-un joc asemănător celui din grupul de copii sperând ca ceilalți să Îi cheme și pe ei În grup; -unii copiii se comportă intruziv și intră peste jocul celorlalți, spunând că unele jucării sau spațiul respectiv le aparțin; -unii copii folosesc anumite formule verbale: „Pot să mă joc și eu? sau II Tu ce te joci acum?” Stabilirea unei relații pozitive cu ceilalți copii este importantă, deoarece copiii au nevoie să simtă că lumea este un loc sigur, că oamenii sunt predictibili și că ei merită să fie iubiți, indiferent de performanțele pe care le obțin. Cooperarea reprezintă abilitatea de a lucra Împreună cu alte persoane/copii pentru atingerea unui scop comun. Cooperarea este esențială pentru o bună relaționare dintre membrii grupului sau copiii de la grupă. Ea se referă la: -Împărțirea materialelor Între copii, -disponibilitatea de a face ceea ce li se cere, -coordonarea acțiunilor cu ceilalți pentru atingerea scopului, -acceptarea ideilor membrilor grupului, -negocierea și compromisul În cadrul grupului. Educatoarea trebuie să propună sarcini care necesită cooperarea Între copii și găsirea unor soluții co mune, să ofere copiilor proiecte În care aceștia să coopereze. În cadrul unor astfel de proiecte, rolul educatoarei este: – de a-i ghida pe copiii În identificarea temei, a planului! etapelor de realizare a proiectului colectiv; -a discuta cu copiii despre rolurile pe care fiecare și le poate asuma În realizarea proiectului; -a formula clar așteptările privind comportamentul și participarea copiilor la acest proiect; – a Încuraja copiii să conducă, să inițieze și să faciliteze activitățile de grup. Uneori copiii refuză să coopereze, deoarece nu li se pare suficient de interesantă o activitate. În aceste situații, educatoarea poate interveni cu creativitatea sa, Înglobând sarcina proiectului În ceva plăcut, Într-un joc. De exemplu, În loc să i se spună unui copil: „Pune jucăriile la locul lor!”, putem spune „Tu vei livra aceste obiecte la o destinație precisă, ești curierul care le transporți”. După efectuarea acestui comportament, de adunare a jucăriilor, este important să mulțumim copilului pentru munca pe care a 34 Managementul comport amentului la preșcolari făcut-o, deoarece ne-a fost de mare folos. În acest fel, de fapt, copilul este incurajat să se implice și data viitoare. Cererea ajutorului În realizarea unei sarcini complexe, atunci când copilul nu poate singur să Îndeplinească cerințele, vizează recunoașterea de către acesta a propriilor limite, a insuficientei dezvoltări a unor abilități și solicitarea unei ghidări din partea adulților/educatoarei sau colegilor. În cazul În care ajutorul este cerut de la ceilalți colegi, crește posibilitatea colaborării/cooperării și Închegarea unor prietenii. Când se ivește o situație În care trebuie să-I ajute pe alt coleg este important să se vorbească cu copiii despre aceasta și să li se explice consecințele acordării de ajutor altui copil. CONCLUZII În situațiile când comportamentele copiilor sunt inadecvate intervenția pentru modificarea acestor comportamente este bine să fie abordată analizându-se funcția acelui comportament, cauzele, contextul apariției, frecvența apariției, durata, intensitatea și consecinț ele care ÎI Întrețin. Colaborarea dintre educatoare, părinți și consilierul școlar poate favoriza modificarea acestor comportamente. Piramida cunoașterii Bibliografie Băban, A.(2001) -Consiliere educațională-Editura ASCR. Cluj-Napoca Barkley, R.A. (2009) -Copilul dificil. Editura ASCR. Cluj-Napoca Botiș, A., TĂRĂU, A. (2009)-Disciplinarea pozitivă. Editura ASCR. Cluj-Napoca Botiș, A., Mihalca, L.( 2007) -Despre dezvoltarea abilităților emoționale și sociale ale copiilor, fete și băieți, cu vârsta până la 7 ani. Editura Alpha MDN, Buzău. Clark, L (2003)-SOS-Ajutor pentru părinți, RTS, Cluj-Napoca Froyen & Iverson (1999) -Schoolwide and c1assroom management, În The reflective educator-Ieader (3rd ed.), Upper Saddle River, NJ: Prentice-Hall Schaffer, H.R. (2007) -Introducere În psihologi a copilului. Editura ASCR, Cluj-Napoca. Stefan A. c., Kallay E. (2009) -Dezvoltarea competen țelor emoționale și sociale la preșcolari. Ghid practic pentru educatori. Editura Aqua Forte, Cluj-Napoca. Domeniul Științe -Cunoașterea mediului DOMENIUL ȘTIINȚE A. CUNOAȘTEREA MEDIUL UI Autori: Prof. Crișan Simona Prof. PIăcintar Georgeta Prof. Pojar Livia Prof. Truța Luciana Colaboratori: Prof. Simon Maria Prof. Ștefan-Bârdea Angena B. ACTIVITĂȚI CU CONȚINUT MATEMATIC Autori: Prof. Abrudan Aurica Alina Prof. Baciu Ioana Simona Prof. Lăscăian Alexandra Ioana Educ. Marcu Melania Georgeta Prof. Ochiș Adina Irina Prof. Pocol Maria 37 A. CUNOAȘTEREA MEDIUL UI Importanța cunoașterii mediului Înconjurător În grădiniță Mediul Înconjurător În care copiii Își desfășoară activitatea, prin variatele lui aspecte, constituie un prilej permanent de influențare asupra personalității acestuia. Pentru copil, mediul -prin condițiile materiale și culturale pe care le oferă, constituie un cadru necesar dezvoltării lui și În același timp, principala sursă de impresii, care vor sta la baza procesului de cunoaștere a realității. Cunoașterea mediului Înconjurător de către copiii preșcolari prezintă o importanță deosebită În dezvoltarea lor globală, precum și o sarcină de bază a procesului instructiv­ educativ desfășurat În grădinița de copii. Activitățile de cunoaștere a mediului Înconjurător contribuie În mod deosebit la educația intelectuală a preșcolarilor, la cultivarea unei atitudini active de ocrotire a naturii și de protejare a mediului Înconjurător, a unei conduite ecologice În relațiile copiilor cu natura, la exersa rea deprinderi lor de Îngrijire și ocrotire a mediului, la stimularea curiozității pentru investigarea acesteia. Prin participarea sistematică la activitățile de cunoaștere a mediului Înconjurător, copiii au prilejul de a percepe procesele și fenomenele din realitatea Înconjurătoare. Astfel, ei intră În contact direct cu lumea viețuitoarelor și corpurilor lipsite de viață (apă, aer, sol), cu procesele și fenomenele din mediul Înconjurător. Prin intermediul acestor activități, preșcolarii Își formează capacitatea de a sesiza transformările din natură, relațiile dintre viețuitoare, unitatea dintre organism și mediu. De asemenea, mediul Înconjurător oferă copiilor și alte posibilități de cunoaștere. Este vorba de cunoașterea muncii oamenilor, a diferitelor meserii, a rezultatelor activității umane În diferite domenii. Prin Însușirea de noi cunoștințe despre aceste aspecte ale vieții sociale, copiii Își Iărgesc orizontul, Își dezvoltă interesul pentru cunoașterea activității omului, li se educă dragostea și respectul față de om și de rezultatele muncii lui. Un aspect important ÎI reprezintă fenomenele naturii, care oferă copiilor prilejul de a comunica În cadrul grupei descoperirile lor și de a interpreta date și simboluri din care ei extrag informații; este vorba aici de calendarul naturii, tabelul responsabiiităților, jurnalul grupei, elemente cu care copiii operează zilnic. Învățământul preprimar abordează multe elemente specifice cunoașterii mediului Înconjurător. Activitățile de cunoaștere a mediului se pot realiza pe Întreg programul zilei și aproape prin toate formele de organizare a procesului instructiv – educativ, precum și În activitățile pe centre de interes și cele complementare. 38 Domeniul Științe – Cunoaș terea mediului Conținuturile Învățării specifice cunoașterii mediului În grădiniță 1. Grădinița și activitățile copiilor În grădiniță • familiarizarea cu localul grădiniței; • sistematizarea cunoștințelor despre sala de grupă, vestiare, spălător, dormitor, cabinetul medical și alte Încăperi cu destinație specială; recunoașterea și denumirea corectă a obiectelor din aceste spații; • cunoașterea și respectarea regulilor de comportare În grădiniță; • cunoașterea activităților specifice din grădiniță și modalitățile de adaptare la programul zilnic; • cunoașterea numelor copiilor din grupă; • respectarea regulilor de conviețuire socială, manifestând un comportament civilizat În relațiile cu cei din jur; precizarea și respectarea regulilor de comportare față de personalul grădiniței și față de ceilalți adulți. 2. Familia și viața de familie • Însușirea noțiunii de familie: componența familiei, relații familiale generate de conviețuirea În comun, de interesele și aspirațiile acestora; • Îmbogățirea și sistematiza rea cunoștințelor despre activitatea membrilor familiei În viața socială și În gospodărie, profesiile părinților și locul de muncă, participarea afectivă la unele evenimente importante din viața familiei; • cunoașterea atribuțiilor copiilor În cadrul familiei; • cunoașterea și respectarea regulilor de conviețuire În familie (atașament, dragoste, respect); • Îmbogățirea cunoștințelor despre Încăperile locuinței și destinația lor, adresă, număr de telefon de acasă. 3. Om – Înfățișare, condiții de viață • recunoașterea părților componente ale corpului omenesc și precizarea funcțiilor acestora; • cunoașterea, precizarea și respectarea regulilor de igienă În diferite momente ale zilei; • conștientizarea necesității de a respecta igiena personală În toate Împrejurările de viață și cunoaș terea efectelor negative rezultate din Încălcarea acestor norme; • Însușirea unor modalități de exprimare a emoțiilor și sentimentelor prin antrenarea organelor de simț și a elementelor componente ale propriului corp. 4. Obiecte de uz igienic • cunoașterea și utilizarea obiectelor cu care se menține igiena corporală; diferențierea obiectelor de toaletă În funcție de modul de folosire, de utilitatea lor; 39 Piramida cunoașterii • Însușirea deprinderii de a folosi În mod corespunzător, În funcție de necesități obiectele de uz personal; • sesizarea unor comportamente neconforme cu regulile elementare de igienă; • conștientizarea importanței utilizării obiectelor de igienă personală. 5. Îmbrăcăminte • cunoașterea și denumirea obiectelor de Îmbrăcăminte și utilitatea acestora; • identificarea diferitelor materiale utilizate În confecționarea obiectelor de Îmbrăcăminte; • cunoașterea caracteristicilor obiectelor de Îmbrăcăminte cu privire la mărime, culoare, grosime; • cunoașterea modului de utilizare a obiectelor de Îmbrăcăminte În funcție de sezon; • manifestarea unor atitudini responsabile față de Întreținerea obiectelor de Îmbrăcăminte; • cunoașterea succesiunii etapelor de Îmbrăcare-dezbrăcare. 6. Hrana • clasificarea alimenteleor de bază după proveniență și mod de folosire și diferențierea lor după unele aspecte caracteristice: gust, miros, culoare, mod de prezentare, mod de consum, condiții de păstrare; • lărgirea sferei noțiunii de aliment În cunoașterea unor sortimente variate, produse zaharoase, făinoase etc.; • identificarea alimentelor care dăunează sănătății. • respectarea regulilor de igienă În consumul alimentelor, folosirea acestora În mod rațional; 7. Vesela și tacâmurile • cunoașterea unei varietăți mai mari de veselă, precizarea modului de folosire pentru a evita deteriorarea; • identificarea materialelor din care sunt confecționate obiectele de veselă: sticlă, porțelan, metal, plastic; • determinarea Însușirilor acestor materiale: casabil, maleabil, oxidabil. • cunoașterea modului și a ordinii În care se așază și utilizează vesela și tacâmurile; 8. Activitatea omului 40 • sistematiza rea cunoștințelor copiilor despre profesii, instrumente și unelte utilizate În activitatea omului; • precizarea activităților specifice anumitor sectoare de activitate; • clasificarea uneltelor după criteriul utilizării lor; • cunoașterea simbolurilor specifice anumitor domenii de activitate; • cunoașterea și aplicarea regulilor de minimă protecție a muncii și a utilizării instrumentelor de lucru; • precizarea unor reguli și principii de bază În raporturile de serviciu. Domeniul științe -Cunoașterea mediului 9. Mijloace de locomoție și transport • recunoașterea și denumirea mijloace de locomoție și transport; • clasificarea mijloacele de locomoție și transport sub aspectul căii de circulație, al modului de funcționare, al combustibilului folosit, al Întreținerii acestora , al locului de garare, etc.; • cunoașterea și aplicarea regulilor de circulație și modalitățile de respectare a acestora; • cunoașterea semnificației unor indicatoare de circulație sau marcaje rutiere și deprinder ea de a respecta regulile privind circulația pietonilor; • cunoașterea consecințelor pe care le au Încălcarea acestor reguli; • precizarea unor reguli de comportare În mijloacele de transport; • conștientiza rea efectelor nocive pe care le pot avea mijloacele de transport asupra mediului Înconjurător. 10. Orașul/satul meu • aprofundarea cunoștințelor cu privire la orașul/satul În care locuiesc; • cunoașterea denumirii orașului/satului, cartierului, a unor obiective importante, edificii; • recunoașterea Însemnelor și simbolurilor specifice orașului/satului; • cunoașterea activităților desfășurate de oameni din mediile studiate (oraș, sat, cartier); • cunoașterea semnificației unor evenimen te de interes local; • participarea la acțiuni de Îngrijire, ocrotire și protejare a orașului/satului; • identificarea problemelor de mediu care se Întâlnesc În activitățile desfășurate În aer liber În oraș/sat; • cunoașterea diferențelor de cultură, tradiție, limbă dintre locuitorii orașului/satului. 11. Aspecte ale naturii ll.a. Plante • aprofundarea cunoștințelor despre părțile componente ale plantelor și funcțiile principale ale acestora; • observarea procesului de creștere a plantelor și Înregistrarea datelor În legătură cu această activitate, cunoașterea modului de Îngrijire a acestora de către om; • clasificarea plantelor după anumite criterii, folosirea corectă a unor noțiuni: copac, pom, fruct, legumă; • analizarea-compararea reacțiilor plantelor În diferite situații sub influența factorilor de mediu; • realizarea unor experimente și observații comparative În prezența factorilor necesari dezvoltării și În condițiile absenței acestor factori; • realizarea unor acțiuni practice și gospodărești, În grădină sau În ghivece și asumarea responsabilități lor de Îngrijire și ocrotire a plantelor. 41 Piramida cunoașterii l1.b. Animale • recunoașterea și denumirea animalelor; • sistematizarea cunoștințelor cu privire la Înfățișare, părțile compone nte ale corpului, acțiuni specifice, hrană, adăpost, mediu de viață, puii lor, foloasele pe care le aduc; • clasificarea animalelor după mediul lor de viață: domestice, sălbatice; • observarea modificărilor apărute În viața animalelor În funcție de anotimp; • manifestarea unor atitudini responsa bile față de asigurarea mediului de viață al animalelor; • precizarea unor reguli de comportament față de animale; • sublinierea modului În care copiii pot contribui la Îngrijirea animalelor. 11.c. Anotimpuri • cunoașterea aspectelor specifice fiecărui anotimp; • identificarea fenomenelor atmosferice În funcție de schimbările ce survin În natură; • explicarea modului de producere a fenomenelor și efectele acestora asupra mediului; • analizarea și compararea anotimpurilor În funcție de fenomenele specifice; • utilizarea datelor și simbolurilor din calendarul naturii; 11.d. Orientare În timp • perceperea corectă a succesiunii etapelor unei zile; • cunoașterea denumirii zilelor În succesiunea lor, ca unități de timp ale săptămânii; • perceperea scurgerii timpului prin raportarea reprezentă rilor de ieri, alaltăieri, azi, mâine, la activitățile realizate de copii; • cunoașterea lunilor anului; • precizarea etapelor unei zile În succesiune cronologică. 11.e. Spațiul cosmic • manifestarea interesului față de existența corpurilor cerești și a vehiculelor cosmice; • denumirea, descrierea sumară a corpurilor cerești pe baza criteriilor perceptive; • recunoașterea elementelor componente ale spațiului cosmic: soare, lună, stele, planete; • compararea, clasificarea corpurilor cerești sub aspectul mărimii, formei, culorii, etc. 12. Drumeții, excursii, vizi te 42 • cunoașterea În mod organizat a obiectivelor socio-culturale, a spațiului căruia Îi aparțin; • observarea spontană a fenomenelor naturii În mișcarea și dezvoltarea lor, sesizarea unor cauze care le determină; • perceperea activă a realității prin acțiuni directe asupra obiectelor, fenomenelor din mediul Înconjurător, a unor forme geografice și locuri istorice; Domeniul Științe -Cunoașterea mediului • Însușirea și prețuirea valorilor culturale, folclorice și istorice ale poporului; • manifestarea interesului spontan pentru descoperi rea realității Înconjurătoare; • descoperi rea cunoștințelor noi pe baza curiozității și a interesului pentru cercetare; • cunoașterea prin contact direct a obiectelor și fenomenelor din natură; • identificarea problemelor cu care se confru ntă mediul și găsirea unor soluții pentru rezolvarea acestora; • identificarea caracteristicilor esențiale ale lucrurilor cu care intră În contact; • identificarea și investigarea problemelor de mediu; • participarea la acțiuni practice de Îngrijire, ocrotire și protejare a mediului. Tematica orientativă Activități de observare • „Grădinița”, „Sala de grupă”, „Jucăriile copiilor,” „Autobuzul”, „Trenul”, „Avionul”, „Vaporul” • „Crizantema”, „Ghiocelul”, „Laleaua”, „Margareta”, „Trandafirul”, „Mărul/Părul Înflorit”, „Cireșul”, „Bradul”, etc. • „Morcovul”, „Ceapa verde”, „Ridichea”, „Roșia”, „Ardeiul,” „Fasolea” etc. • „Mărul”, „Para”, „Strugurele”, „Cireșele”, „Căpșuni”, „Nuca”, etc. • „Pisica”, „Câinele”, „Vaca”, „Iepurele”, „Vulpea”, „Ursul”, „Veverița”, „Calul”, „Oaia”, „Furnica”, „Albina”, „Fluturele”etc. • „Găina”, „Cocoșul”, „Gâsca”, „Rața”, „Barza,” „Rândunica” etc. • „Flori de toamnă,” „Fructe specifice toamnei”, „Legume de toamnă”, „Lămâia și portocala”, „Pomi fructiferi”, „Vița de vie”, „Animalele sălbatice din anumite zone geografice „, „Apa și transfomările ei”, „Plante medicinale ” etc. • „Mijloace de locomoție pe uscat, pe apă, În aer”. • „Fenomene ale naturii”, „Zăpada”, „Gheața”, „Ploaia,” „Vântul”, „Curcubeul”, etc. • „La librărie”, „La grădiniță”, „Drapelul”, „Costumul popular” etc. • „Corpuri cerești”, „Racheta”etc. Lecturi după imagini „La plimbare”,,,în vizită la grădina zoologică”, „Familia mea”, „Afară ninge”, „Casa noastră”, „Munca În grădină”, „A sosit toamna”, „Pădurea”, „Cum circulăm” , „Din viața familiei”, „De ziua celor dragi”, „Moș Crăciun Împarte daruri”, ,,0 meserie frumoasă”, „Camera de joacă”, „în excursie”, „Apa și foloasele ei”, „Ce ne Învață natura?”, „De ziua femeii”, ,,1 Iunie-ziua copiilor” „Vacanța ne așteaptă” etc. 43 Piramida cunoașterii Povestiri „Povestea bobului de grîu”, „Povestea unei rochițe”, „Povestea pâinii”, „Liniștea apelor curate”, „Ce mi-a povestit un greier mic” de M. Popa, „Locuitorii pădurii”, „Legenda buburuzei” de E. Jianu, „Cioc, cioc, cioc”, ,,0 rază”, „Frunza”, „Când stăpânul nu-i acasă” de E. Gârleanu, „Povestea brazilor și a hârtiei” de D. Botez, „Povestea anotimpurilor” de C. Iordache, ” „Povestea unei jucării” de T. Banciu, „Noi, albinele” de C. Gruia etc. Lecturi ale educatoarei „Cuibul de păsărele” (fragment) de C. Petrescu, „Ursul” de E. Jianu,” Cel mai frumos dar” de M. Moisescu, „Doi călători” de AI. Mitru, „De pe-o bună dimineață” de O. Cazimir, „Ghiocelul” de H.C. Andersen, „Supărarea Danielei” de V. Gafița, „Sticletele” de M. Sadoveanu, „Căprioara” de E. Gârleanu, „Balada unui greier mic” de G .Topârceanu. etc. Jocuri didactice „Spune cum se numește?” (părțile corpului), „Ce culoare are?” (culorile de bază), „Cu ce se îmbracă copilul?”, „Ce este și ce faci cu el?” (obiecte de veselă), „Săculețul fermecat”, „Ce a ascuns păpușa?” (obiecte de uz personal), „Ce se aude?”, „Ce se vede?”, „Cum este?” (sensibilitatea auditivă, olfactivă, vizuală), „Ce știi despre: plante, animale, oameni?”, „Cu ce călătorim?”, „Așază la locul potrivit” (clasificarea obiectelor după utilitate), „Ce se potrivește?” (aspecte ale naturii), „Ce am cumpărat de la piață?”, „Știi cine a venit?” (animale, păsări), „Ajută puiul să-și găsească mama”, lISă facem cumpărături” (obiecte de îmbrăcăminte), „Ce știi despre?”, (clasificare după anumite criterii), „Ce nu se potrivește? ” (formarea noțiunilor), „Ghicește ce ai gustat!”, „Cine seamănă cu mine?”, „După mine, cine vine?” (succesiunea anotimpurilor), „Răspunde repede și bine!”, „Știi când?” (succesiunea etapelor zilei, a activităților dintr-o zi sau raportat la alte repere, a zilelor săptămânii, a lunilor anului, a anotimpurilor), „Când se întâmplă?” (elemente specifice anotimpurilor) „Ce a greșit pictorul?” Convorbiri „Anotimpul toamna, iarna, pnmavara, vara”, „De ce mor copacii?”, „Cu ce călătorim?”, „Ce aș dori să fiu?”, „La noi la grădiniță”, „Ne pregătim să fim școlari” etc. 44 Domeniul Științe – Cunoașterea mediului Propuneri și idei tematice 1. Cine sunt/ suntem ? O explorare a naturii umane, a convingerilor și valorilor noastre, a corpului uman, a stării de sănătate proprii și a familiilor noastre, a prietenilor, comunităților și culturilor cu care venim În contact (fizică, sufletească, culturală și spirituală), a drepturilor și a responsabilităților noastre, a ceea ce Înseamnă să fii om. Proiecte tematice (exemple) „Cine sunt și cum sunt eu” „Eu și lumea mea” „Stil de viață sănătos” „Sunt mic, dar sunt român!” „Un copil harnic, cinstit și bun” „Să iubim copiii acestei planete” „Sunt copil În Europa” Observări: Cum sunt eu? -corpul omenesc (observare folosind material natural sau obiectual – mulaj) Sigurel mă Îngrijesc (observare obiecte de igienă) Eu și lucrurile mele (observare pe bază de materiale naturale) Așa sunt eu (observarea comporta­ mentelor copiilor cu ocazia unei vizite Într­ o anumită locație) În lumea grădiniței (observarea obiectelor, mediului grădiniței) Europa și steagurile/țările ei (observare folosind material obiectual) Povestiri /Lectura educatoarei Lectură după imagini: Draga mea familie (membrii familiei); Viața În familie (responsabilitățile membrilor În familie) Tic se descoperă pe sine (corpul uman) Prietenii curățeni ei (obiecte de uz igienic); Hora copiilor din lumea largă Pretutindeni trăiesc copii (drepturi și Îndatoriri) Să ne ajutăm părinții Europa văzută de copii Experimente Prietenia, comoara cea mai de preț-Haine murdare -curate (după câteva poveste populară zile, hainele murdare Încep să miroasă Povestea prieteniei de V. Alexandru urât) Convorbiri Jocurile copiilor În grădiniță Eu și familia mea 1 Decembrie -Ziua națională a României Ce știm despre Europa Copiii din lumea Întreagă Jocuri didactice: Spune ce face copilul (părțile corpului, acțiuni efectuate de diferite părți ale corpului) Să ne Îmbrăcăm frumos Ce ne povestești despre tine? (despre 45 Piramida cunoașterii copiii lumii) Un copil prin Europa Diferiți, dar egali (copiii și drepturile lor) 2. Când Icum și de ce se întâmplă? O explorare a lumii fizice și materiale, a universului apropiat sau Îndepărtat, a relației cauză-efect, a fenomenelor naturole și a celor produse de am, a anotimpurilor, a domeniului științei și tehnologiei. Proiecte tematice (exemple) „Toamna s-a ivit pe culme” „Sanie cu zurgăIăi” (jocurile copiilor iarna) „Zâna stelelor de gheață, a sosit de dimineață” „Miros plăcut de primăvară, adie-n aerul curat” „Primăvara În parcuri și livezi” „Magia culorilor” Observări Frunze ruginii au Îmbrăcat (observare cu ocazia unei plimbări) Lectură după imagini parcul În grădina de legume A venit pe dealuri toamna (observarea schimbărilor din natură În jurul grădiniței) În coșul toamnei (observare fructe/ legume pe bază de material natural sau cu ocazia unor vizite În grădina de le gume a bunicii sau În livadă) Culorile toamnei (observare flori pe bază de material natural În grupă sau cu ocazia unei plimbări) Bradul Împodobit (observare pe bază de material natural În ghiveci sau cu ocazia unor excursii -diferiți copaci) Vine, vine primăvara (aspecte caracte­ ristice, specifice, observate În mediul Înconjurător cu ocazia unor plimbări) În grădina primăverii (observare legume de primăvară pe bază de material natural sau cu ocazia unor vizite) Parfum și culoare primăvara (observare flori de primăvară -material natural sau cu ocazia unor vizite la Grădina Botanică, a 46 Bogățiile toamnei Toamna În livadă Hai la joacă afară Flori de primăvară Îmbracă pământul Din lumea insectelor unor plimbări, excursii) Păsările călătoare se Întorc la noi (obser­ varea unor modele obiectuale -mulaje) povestiri/Lectura educatoarei Povești despre flori Puiul de 1. AI. Brătescu Voinești Frunza de E. Gârleanu Povestea frunzei de Crina Sîrbu Povestea unei picături de apă de M Ghivirigă Povestea anotimpurilor de Celina Iordache Povestea fulgului de zăpadă de T.Banciu Baba Iarna face pozne de 1. Bogdanov Pic Pic și Pica Pica de Liliana Trăsnea Povestea castanelor de Trenca Banciu Povestea puiului de brad de Luiza Carol Convorbiri Legume În grădina toamnei Toamnă, toamnă harnică și de roade darnică Sănătate de la toate! O zi frumoasă de primăvară Domeniul Științe -Cunoaș terea mediului Jocuri didactice Ce știi despre mine? (toamna) Când se Întâmplă? (anotimpurile) Unde este locul meu? (evaluare anotimpuri) După mine, cine vine? (evaluare anotim­ puri) Ce a cumpărot mama de la piață? (fructe/ legume de toamnă) Ce știm și ce nu știm despre flori (toamnă/ primăvară); Roata toamnei; Roata anotimpurilo r La aprozar (legume de primăvară) La florărie (flori de primăvară) Experimente Călătoria unei picături de apă Curăța rea apei poluate 3. Cum este/a fost și va fi aici pe pământ? O explorare a Sistemului solar, a evoluției vieții pe Pământ, cu identificarea factorilor care Întrețin viața, a problemelor lumii contemporane: poluarea, Încălzirea globală, suprapopularea etc., explorare a orientării noastre În spațiu și timp, a istoriilor noastre personale, a istoriei și geografiei din perspectivă locală și global ă, a căminelor și a călătoriilor noastre, a descope ririlor, explorărilor , a contribuției indivizilor și a civilizațiilor la evoluția noastră În timp și spațiu. Proiecte tematice (exemple): „Pe urmele istoriei: localitatea / județul nostru” „Țara noastră, trecut și prezent” „Sărbătorile la români” „Iarna și sărbătorile ei” „Exploratorii-animalele și păsările lumii” „Pământul, planeta oamenilor ” „Împreună pentru sănătatea Pământului” 47 Piramida cunoașterii „Universul” Observări Lectură după imagini Însemnele României (observarea Călătorie În România Însemnelor specifice țării noastre pe bază Datini și obiceiuri de Crăciun de modele obiectuale) Ferma de animale Animalele sălbatice pe glob (mulaje, Universul se prezintă material natural -unde este posibil, cu Pregătiri/e familiei pentru sărbători ocazia unor excursii la grădina zoologică ) La ferma lui Nea Marin (observări animale și păsări domestice pe bază de mulaje, materiale naturale sau cu ocazia unor vizite la o fermă) În prag de sfinte sărbători (observări cu ocazia unor vizite) Globul pământesc Povestiri/Lectura educatoarei Legenda bradului Legenda Crăciunului Povestea lui Moș Nicolae Legenda tricolorului Locuitorii Deltei de E. Jianu Jocuri didactice Ce știm despre planete? Ce e bine, ce e rău pentru Pământ? Trecut sau prezent (despre țară) Ne pregătim de sărbători Convorbiri Ce știm și ce nu știm despre țara noastră Moș Nicolae aduce daruri copiilor cuminți Ce știm despre Univers? Experimente Reciclarea deșeuri/or (prin topire) Gunoaiele (după câteva zile miros urât și atrag animale-șoareci, șobolani) Aerul curat-apa curată-plantele 4. Cine și cum planifică/organizează o activitate 1 O explorare a modalități/or În care comunitatea/individul Își planifică și organizează activități/e, precum și a universului praduselor muncii și, implicit, a drumului pe care acestea ÎI parcurg . O incursiune În lumea sistemelor și a comunități/or umane, a fenomene lor de utilizare/ neutilizare a forței de muncă și a impactului acestora asupra evoluției comunități/or umane, În contextul formării unor capacități antreprenoriale. 48 Proiecte tematice (exemple): „De pe câmp pe masa noastră” ,,Anii trec, noi călătorim” „Jurnal de călătorie;” „E ziua mea!” Domeniul științe -Cunoașterea mediului „Prin lumea celor care nu cuvântă” „Timpul-prieten sau dușman? ” „În curând voi fi școlar” „În vacanță” Observări Lectură după imagini Rechizitele școlarului (observare pe bază În excursie (mijloace de transport) de material natural) De la moară la brutărie Produse de panificație (observarea pe bază Ceasul azi și ceasul ieri de material natural sau cu ocazia unor În vizită la școală vizite) Din trecut până În prezent oamenii au călătorit (observare cu ocazia unor plimbări) Ceasul Tica Tic (observare pe bază de material natural) Convorbiri Semaforul Licurici Îi Învață pe cei mici Jocuri didactice Cum ajunge pâinea pe masa noastră? Cum se circula odată, cum se circulă acum? Un călător politicos ! Așază la locul potrivit! (mijloace de locomoție) Ce am uitat să pun În ghiozdan? Cum și pe unde circulăm? Ce oră arată ceasul? Vreme trece, vreme vine -trecerea Prin lumea celor care nu cuvântă timpului Sunt pregătit pentru școală! Povestiri /Lectura educatoarei Experimente Povestea pâinii Ce se Întâmplă dacă nu se respectă organizarea corectă a unor activități, procese de producție, etc. S. Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? O explorare a felurilor În care ne descoperim și ne exprimăm ideile, sentimentele, convingerile și valorile, Îndeosebi prin limbaj și prin arte. O incursiune În lumea patrimoniului cultural național și universal. Proiecte tematice (exemple): „Anotimpuri și tradiții” „Sentimente, amintiri, istorie” (ziua națională) „Exprim ceea ce simt eu” (mărțișorul, ziua mamei) „Sărbătoarea Învierii În casele românilor” „În lumea poveștilor” „În lumea culorilor” 49 Piramida cunoașterii „învățăm să reciclăm, natura o protejăm!” Observări Lectură după imagini Sărbători În casele românilor (observări cu ocazia Bucuriile iernii unor vizite) Unirea cea mare! Țara mea, ieri și azi (observare cu ocazia unei Crăciun la noi În familie vizite la muzeu) La Paști Personaje minunate din cărți adunate (observare Mama mea-i cea mai gingașă cu ocazia unei vizite la teatru, la bibliotecă) Deșeurile-un pericol pentru noi? Povestiri/Lectura educatoarei Convorbiri Toți românii cântă Hora Unirii! de D. Almaș Ce ne Învață trecutul istoric? Legenda mărțișorului -folclor Cum petrecem de sărbători, cu Inima mamei de AI. Mitru familia? Viața și minunile lui Isus Când, cum și de ce dăruim mărțișoare? De ce o iubesc pe mama? Cum sărbătorim Sfintele Paști? Jocuri didactice Să ne prezentăm! (personaje din povești) Ce a uitat iepurașul? Prichindeii ecologiști 6. Ce și cum vreau să fiu ? O explorare a drepturilor și a responsabilităților noastre, a gândurilor și năzuințelor noastre de dezvoltare personală., incursiune În universul muncii, a naturii și a valorii sociale a acesteia (Munca-act ivitatea umană cea mai importantă, care transformă năzuințele În realizări). O incursiune În lumea meseriilor, a activității umane În genere, În vederea descoperirii aptitudinilor și abilităților proprii, a propriei valori și a Încurajării stimei de sine. 50 Proiecte tematice (exemple): „Ca ei voi fi și eu” (meserii) „Să iubim și să ocrotim animalele planetei” „Sănătate de la plante” „Școala mă așteaptă” „Dacă bine ne purtăm” (deprinderi de comportament) „Să cresc mare și voinic” (alimentația sănătoasă, sport și mișcare În aer liber) Observări Și eu voi fi ca ei (observare cu ocazia unor vizite) Caruselul profesiilor (observare cu ocazia unor vizite) Miracolul din plante (observare plante medicinale) Povestiri /Lectura educatoarei Nu numai la grădiniță de O. Pancu lași Greșeala Cumințicăi de V. Gafița Cum au fugit odată jucăriile de la un copil de Nina Stănculescu Fram, ursul polar de Cezar Petrescu Jocuri didactice Unelte și meserii Ce poți să-mi spui despre … ? Meseria-brățară de aur Domeniul Științe -Cunoașterea mediului Lectură după imagini Profesia părinților noștri Parfum de mușețel Școala În parc, la joacă Sport, mișcare, sănătate Convorbiri Ce meserie mi-ar plăcea mie? Care este cea mai frumoasă meserie? De la grădiniță, la școală De ce mânc ăm fructe și legume? Să Îngrijim și să ocrotim animalele planetei Vreau să fiu un bun școlar Sportul și mișcarea -prietenii unui organism sănăt os Ce aș vrea să devin când voi fi mare? Experimente Creme din plante Ceaiuri pentru sănătatea noastră Piramida cunoașterii Forme de realizare a activităților de cunoașterea mediului În grădiniță. Sugestii vizând proiectarea și desfășurarea activităților de sine stătătoare și a celor integrate Observarea Consider ente generale În pedagogia și metodica activității cu preșcolarii, termenul observare desemnează una din formele de bază ale activității organizate pentru cunoașterea mediului Înconjurător. Principala sarcină a observării este de a realiza perceperea activă și sistematică a obiectelor și fenomenelor lumii reale, sub Îndrumarea educatoarei. Activitatea de observare este cea mai importantă sursă de impresii pe care copiii le acumu lează și le valorifică În Întreaga lor viață. Aceste impresii și cunoștințe vor constitui punctul de plecare al Întregului proces organizat de cunoaștere, de mai târziu. Activitatea de observare desfășurată În grădiniță are multiple scopuri: • să organizeze procesul de cunoaștere directă a realității de către copii, să lărgească baza senzorială a procesului de cunoaștere, să dezvolte și să stimuleze capacitățile perceptive precum și alte capacități, procese, abilități și aptitudini intelectuale ce se conturează și se dezvoltă de la vârstele mici; • să asigure Înțelegerea, la nivelul vârstei, a relațiilor simple dintre obiecte și fenomene; • să satisfacă dorința și interesele cognitive ale preșcolarilor, să dezvolte curiozitatea și spiritul de cercetare al acestora; • să contribuie la acumularea de impresii constituind fondul de cunoștințe cu care copilul va opera ulterior la niveluri din ce În ce mai complexe. Observarea, prin comparație cu alte forme de realizare a activității din grădiniță, este definită de câteva trăsături caracteristice: • este punctul de plecare În procesul de cunoaștere a realității; • este activitatea cu funcție dominantă de comunicare și asimilare de noi cunoștințe; • constituie o modalitate eficientă de Îndrumare a percepției copiilor de către educatoare; • reprezintă o sursă principală de impresii și reprezentări care vor fi reluate apoi În alte activități-povestiri, jocuri didactice, convorbiri, etc. sau restructurate În manifestă rile creatoare ale copiilor. Clasificarea activităților de observare: Activitățile de observare pot fi clasificate În funcție de diverse criterii, unele din acestea fiind conținutul, organizarea, durata și materialul utilizat. 52 Domeniul științe -Cunoașterea mediului • criteriul conținutului-are În vedere aspectele realității ce urmează a fi cunoscute­ În esență, natura și viața socială, aceste domenii, Întrepătrunzându-se; • din punct de vedere al organizării -observă riie se pot clasifica după modul de planificare (dinainte planificate sau ocazionale), după plasarea observării În programul zilei (realizate ca activități distincte sau În cursul plimbărilor, vizitelor, excursiilor), după locul unde se desfășoară observarea (În mediu natural sau În mediu special amenajat), după numărul de copii antrenați și modul de antrenare a lor (observări cu grupa Întreagă, cu grupuri mici și observări individuale); Este important de reținut faptul că din punct de vedere al planificării, se face distincția Între observările dinainte planificate și observările neplanificate sau observările ocazionale. În cazul observăr ilor dinainte planificate, temele sunt stabilite În funcție de curriculum preșcolar, grupa de copii, anotimpul În care ne aflăm, etc. În general, de tematica observărilor vor depinde, În mare măsură, celelalte activități, observă riie fiind izvorul informațiilor, al datelor senzoriale care vor fi prelucrate. Unele observări planificate nu pot fi fixate cu precizie, deoarece organizarea lor depinde de momentul apariției fenomenului: ploaie, vânt, brumă, ninsoare, furtună. Observăr ile ocazionale se desfășoară fără o planificare prealabilă, deoarece ele sunt determinate de Împrejurări care nu pot fi prevăzute dinainte: fenomene ale naturii ca eclipsa de soare, trăsnetul, căderea grindinei, revărsarea apelor sau evenimente sociale: competiții sportive, festivaluri. • durata este un alt factor de clasificare; se poate vorbi de observare de scurtă durată, de lungă durată sau observare În timp; Observarea În timp necesită urmărirea fenomenului, În evoluția lui, reținând modificările survenite, comparând fiecare nouă etapă cu cele anterioare. • după felul materialului utilizat: natural, confecționat (mulaje, machete, modele obiectuale); acesta trebuie să fie reprezentativ, sugestiv, corect realizat pentru a susține intuitiv, a favoriza crearea situațiilor de Învățare În vederea asimilării rapide și temeinice a noilor informații. Referitor la materialul utilizat, În opinia noastră, observările după tablou, așa cum se realizau cu ceva timp În urmă, nu mai sunt relevante, resursele curriculare existente În unitățile preșcolare și utilizate În cadrul activităților de observare specifice cunoașterii mediului (ex: animale, mijloace de transport sub forma unor jucării care reprezintă fidel realitatea, etc.), vizitele la grădina zoologică, la diversele obiective de interes social (gară, autogară, aeroport etc.) din mediul apropiat susțin pe deplin demersul didactic În vederea realizării obiectivelor specifice propuse. Aspecte metodice ale organizării și desfășurării observărilor Etapele principale ale unei activități clasice de observare sunt: • prezentarea obiectului de observat; • perceperea liberă a obiectului, exprimarea impresiilor imediate asupra obiectului prezentat; 53 Piramida cunoașterii • perceperea sistematică a obiectului pe baza unui plan de Întrebări, desprinderea părților componente; • sintezele, generalizările simple asupra celor observate, reconstituirea Întregului pe plan mintal În vederea elaborării reprezentă rii sau noțiunii corespunzătoare. Structura unei activități de observare cuprinde unele etape comune și altor activități, și anume: introducerea În activitate, cu rolul de a familiariza copiii cu tema și sarcinile ce le revin; perceperea sist ematică a materialului de observat, care reprezintă o etapă specifică și Încheierea, prin care se urmărește a oferi noilor informații o coloratură afectivă intensă sau un caracter aplicativ. Structura clasică poate să prezinte diferite variante În funcție de conținutul observării sau de materialul utilizat În activitate. În cazul observării unui animal, momentul de plecare ÎI va constitui apropierea copilului de animalul adus În sala de grupă, fixarea unor cerințe de comportare astfel Încât perceperea acestuia să aibă loc În condiții cât mai bune. Partea principală a activității, În cazul unui animal viu, va consta În urmărirea principalelor acțiuni ale acestuia, Însoțită de verbalizarea lor, respectiv descrierea lor. Aceasta se finalizează cu fixarea principalelor trăsături ale animalului observat, efectuarea unor generalizări simple. În cazul unui mulaj sau a unui animal Împăiat, perceperea sistematică a părților componente și deducerea funcțiilor, a acțiunilor acestora, reprezintă partea centrală a activității. Specific acestui gen de observări este acțiunea colectivă de percepere, determinată de existența unui singur exemplar. Observarea plantelor sau a unor părți ale acestora, favorizează o cercetare mai amănunțită a materialului pe baza acțiunilor proprii, astfel de observări desfășurându­ se, În majoritatea cazurilor, cu material individual. Momentu l principal al unei astfel de observări ÎI constituie acțiunea directă cu materialul primit, pe baza căreia copiii pot să deducă unele caracteristici. În general, o astfel de activitate va cuprinde: • familiarizarea cu aspectul exterior al plantei, intuirea ei În ansamblu și a principalelor părți componente; • efectuarea unor acțiuni simple de investigare prin intermediul cărora se desprind Însușirile principale; • sistematiza rea constatărilor făcute, elaborarea unor concluzii simple. În cazul observării unor obiecte din mediul ambiant, a unor elemente sau fenomene naturale, accentul trebuie să cadă pe Însușirea unor tehnici simple de investigare a lumii materiale, pe aplicarea acestora În vederea perceperii ei multilaterale. În observăr ile alimentelor sau ale unor materii prime (lemn, bumbac) se pot organiza exerciții senzoriale grupate În funcție de analizatorii antrenați. În aceste cazuri, structura activității se stabilește În funcție de analizatorii antrenați și cuprinde o primă 54 Domeniul științe -Cunoașterea mediului parte În care se urmărește cercetarea materialului de observat prin intermediul diferiților analizatori, iar În a doua parte acțiuni cu caracter aplicativ. Observarea vieții sociale, a activităților oamenilor impune o structură aparte. În primul rând se va realiza familiarizarea cu locul observării și stabilirea unor relații simple cu persoanele implicate; apoi, perceperea organizată a acțiunilor, materialelor, În funcție de diferite criterii (așezarea În spațiu a lucrurilor, succesiunea operațiilor, specificul proceselor ce au loc); În ultima parte se vor organiza discuții libere cu persoanele observate (oameni care muncesc În magazin, cabinet, atelier), realizându-se lărgirea relațiilor. În cadrul activității de observare, introducerea În activitate are ca obiective trezirea interesului copiilor pentru observarea ce urmează, captarea atenției acestora, dar și Încadrarea activității și a temei În categoria activităților cu un conținut asemănător. Aceste obiective pot să fie realizate astfel: • se stabilește legătura cu alte activități de același fel sau cu aceeași temă; • se reactualizează experiența de viață a copiilor; • se prezintă materialul de observat, se precizează sarcinile ce le revin copiilor, reguli de comportare, etc. Partea specifică și cea mai importantă a observăr;; este perceperea materialului de observat, analiza lui pe baza antrenăr;; multilaterale a analizatorilor. Este important să reținem că În activitatea de observare accentul cade pe percepereo sistemotică a realității; acest lucru impune ca momente cheie, În toate observă riie, analiza și sinteza celor observate. În modul de efectuare a analizei se pot aplica mai multe scheme de lucru; În cele mai multe cazuri, analiza are două etape: primul contact se realizează liber, făcând apel la ceea ce sesizează copiii cu mai multă ușurință, după care urmează analiza sistematică pe baza unui plan de Întrebări prin care se urmărește prelucrarea și ordonarea impresiilor Într-un tot. Orice analiză a obiectelor și fenomenelor realității trebuie să stabilească, În cele din urmă, ce este, din ce este alcătuit, la ce servește și cum se prezintă sub aspectul dimensiunilor, culorii, formei, așezării spațiale, etc. La grupele mici sugerăm ca analiza să Înceapă cu aspecte legate de colorit, dimensiune și forma lucrurilor, respectiv, cu Însușirile exterioare, mai ales În cazul plantelor și al obiectelor; părțile componen te urmând să fie percepute În funcție de aceste Însușiri. La grupa mare, se acordă Întâietate structurii exterioare și, În funcție de aceasta, se diferențiază Însușirile Întregului și ale părților. Alegerea celor mai eficiente metode și procedee de Îndrumare a percepției este o cerință hotărâtoare. Îndrumarea percepției copiilor se poate efectua În diferite feluri, În funcție de nivelul atins de copii În sesizarea independen tă a structurii și Însușirilor obiectelor lumii reale, dar În toate situațiile, la bază există o succesiune de Întrebări introduse treptat, un scurt plan de Întrebări elaborat de educatoare etc; În concluzie, În efectuarea analizei din punct de vedere al conținutului, există mai multe posibilități: 55 Piramida cunoașterii • trecerea de la amănunte, aspecte izolate, spre Întreg; • trecerea de la perceperea Întregului spre părțile componente principale și secundare; • analizarea structurii exterioare a obiectelor și, În legătură cu aceasta, a Însușirilor caracteristice sau invers; • analizarea funcțională a acțiunilor și În funcție de aceasta, a structurilor exterioare și a Însușirilor caracteristice. O problemă importantă În orice activitate de observare o reprezintă sintetizarea datelor senzoriale și, În strânsă legătură cu aceasta, fixarea, restructurarea și prelucrarea Într-o formă nouă a constatărilor făcute. În mod curent, analiza se Împletește cu sintezele pe tot parcursul observării. Sinteza poate avea loc imediat după introducerea unui element nou, pentru a-I integra În contextul dat, după parcurgerea unei unități logice În cadrul analizei (respectiv, sinteze parțiale) și la sfârșitul analizei, sinteza finală, cu scopul de a desprinde ideile principale ce se degajă din analiză, sau pentru a elabora generalizări simple, comparații, concluzii etc. Acțiunile cele mai eficiente utilizate În practică pentru a sistematiza și sintetiza datele senzoriale ar putea fi: • recurgerea la unele descrieri, povestiri scurte, ghicitori-acestea fiind sinteze cu caracter verbal formulate de educatoare sau de copii cu ajutorul educatoarei; • se poate folosi, de asemene a, desenul educatoarei precedat, Însoțit sau urmat de relatările copiilor; • se poate realiza sistematiza rea și sintetizarea datelor senzoriale și prin procedee de joc variate, prin utilizarea unor materiale ilustrative concepute În acest scop (asamblarea unui Întreg din elemente componente, reconstituirea unor animale, plante, obiecte din fragmente de siluete sau de imagini, completarea diferitelor desene prin adăugarea elementelor lipsă, prin eliminarea elementelor greșite sau suplimentare, prin punerea În corespondență, etc). Pentru fixare și sistematizare sunt potrivite jocurile senzoriale (Ghicește ce ai gustat!), jocurile de perspicacitate (Spune ce lipsește!), jocurile de asociere (Spune ce urmează !), jocurile de clasificare ( Găsește-i locul !). Încheierea unei observări se poate realiza prin procedee asemănătoare cu cele din introducere, cu condiția ca acestea să fie diferite de cele utilizate deja În aceeași activitate și În concordanță cu procedeele utilizate În analiza materialului de observat. Este important să se acorde prioritate elementelor de joc, acțiunilor cu caracter aplicativ care să favorizeze apropierea afectivă a copiilor de ceea ce ei au cunoscut În cadrul activității. Observarea bazată pe procedeul compara ției, formă specifică a observărilor, poate fi concepută În mai multe moduri. Organizarea acesteia oferă educatoarei posibilitatea de a folosi mai multe modalități de prezentare și analiză a obiectelor propuse pentru activitatea respectivă. Astfel, putem vorbi de analiza separată a fiecărui element și de desprinderea separată la urmă a ase mă nărilor și deosebirilor, de 56 Domeniul Științe -Cunoașterea mediului analizarea detaliată a elementului mai puțin cunoscut , urmată de compararea acestuia cu altul, de compararea simultană a elementelor, stabilind concomitent asemănările și deosebirile, sau de comparația Între un element prezent și unul absent, dar perceput anterior. În planificarea și organizarea acestor forme de realizare a activită ții, vom avea În vedere neapărat, următoarele aspecte: • nivelul atins de procesul percepției la grupa respectivă, În special din punct de vedere al sistematizării și gradului de independe nță, al experienței senzoriale acumulate de copii; • etapa din anul școlar În care se desfășoară activitatea; • condițiile materiale ce se pot asigura În activitatea respectivă. Cea mai simplă modalitate de realizare a comparației cuprinde inițial analiza separată a fiecărui element propus pentru observare și stabilirea numai În cadrul sintezei finale de către educatoare sau de către educatoare, cu ajutorul copiilor a deosebirilor și asemănă rilor. Această modalitate este recomandată la copiii cu un nivel de experiență senzor ială mai redus, la grupa mijlocie mai ales, la Începutul anului școlar și numai În cazurile În care obiectele alese nu sunt prea complicate, astfel Încât analiza lor să nu se prelungească prea mult. a altă modalitate cunoscută În practica grădinițelor, preconizează ca În prima parte a observării prin comparație, să se efectueze o analiză detaliată a primului element al comparației, cel mai puțin cunoscut, iar În partea a doua a observării, se introduce analiza celui de-al doilea element al comparației, care se realizează printr-o raportare permanentă la obiectul analizat anterior. Compararea simultană a elementelor se realizează În cadrul observărilor al căror specific constă În prezentarea Încă de la Începutul activității a ambelor obiecte supuse comparației, Îmbinând permanent comparația cu analiza, subordonând analiza și sinteza cerințelor desfășurării comparației. a astfel de observare solicită stabilirea unor criterii de comparație și orientare permanentă a copiilor spre detașarea de la Început a ceea ce este asemănător de ceea ce diferă, prin utilizarea acesteia se creează premise pentru desfășurarea ulterioară a comparației pe plan mintal. Trebuie reținut faptul că reușita acestui fel de observări depinde de existența unor posibilități mai ridicate de percepere și verbalizare la copii. Cea mai complexă formă de observare prin comparație, pe care o menționează literatura pedagogică, o constituie aceea bazată pe o comparație Între un element prezent și unul absent, dar perceput anterior. Această variantă este Întâlnită mai rar, deoarece presupune o capacitate mare de concentrare, posibilitatea de a opera cu datele asimilate anterior, de a prelucra și restructura În funcție de contextul nou la care sunt raportate. Reușita unei observări depinde de măsura În care metodele și procedeele Îi stimulează pe copii În depunerea unui efort, În participarea activă prin investigații proprii pentru a descoperi relațiile sau a deduce unele consecințe. Este indicat a se crea 57 Piramida cunoașterii situații de Învățare care să permită copiilor să formuleze singuri Întrebări În legătură cu ceea ce observă, să emită ipoteze, să Încerce să le verifice prin observație și experimente; să clasifice, să ordoneze, să măsoare, să solicite o informație și s-o utilizeze corect; să descifreze unele răspunsuri după desene sau alte materiale grafice. PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Cum este/a fost și va fi aici pe pământ?” Tema proiectului: „Prietene necuvântătoare” Tema săptămânii: „în ogradă la bunici” Tema activității: „Câinele și pisica” Tipul activității: predare de cunoștințe Categorii de activități de învățare: Domeniul Științe-Cunoașterea mediului Forma de realizare: observare Scopul activității: Identificarea caracteristicilor animalelor domestice observate prin comparație și a modalități lor de Îngrijire specifice acestora. Obiective operaționale : să recunoască pisica și câinele, prin observare directă; să identifice părțile corpului celor două animale (pisica și câinele), prin observare directă; să analizeze comparativ câinele și pisica (aspect, hrană, foloase), pe baza datelor observate direct și prin activarea cunoștințelor anterioare; să enumere cel puțin 3 foloasele ad use de animalele domestice observate, prin raportare la experiența personală; să precizeze modul de hrănire al pisicii și al câinelui, prin raportare la experiența personală; să utilizeze un limbaj științific adecvat prin activizarea vocabularului existent. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: observația, explicația, problematizarea, demonstrația, conversația, Învățarea prin descoperire. Mijloace didactice: căței, pisică, boluri pentru lapte, oase, ecusoane, medalii. Forme de organizare a activității: frontal, individual, pe grupe. Durata: 30 minute 58 Domeniul Științe -Cunoaș terea mediului EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE Moment Pregătirea sălii de grupă Observarea organizatoric pentru activitate: aerisirea comportamentului sălii, pregătirea materialelor, copiilor aranjarea mobilier ului. Captarea În sala de grupă sunt aduse Conversația Observarea atenției două cuști În care se află o comportamentului pisică și un cățeI. Copiii sunt Frantal copiilor rugați să recunoască Pisică animalele și află numele Câine acestora: Pufi și Azorel. Anunțarea Copiilor li se prezintă tema Explicația Observarea temei activității: „Câinele și Conversația comportamentului pisica”. Copiii află că vor Frontal copiilor observa câinele și pisica și vor învăța multe lucruri despre acestea. Dirijarea Pentru început se stabilește Problematiza rea Observarea învățării locul în care trăiesc cele două gradului de animale și faptul că sunt Frantal înțelegere a sarcinii animale domestice. Pisică În continuarea activității se va Câine realiza observarea comparativă a câinelui și a pisicii. Individual Pe parcursul observării, copiii sunt rugați să atingă cele două Evaluarea animale pentru a putea stabili răspunsurilor cum este blana lor, mustățile copiilor și picioarele acestora. Copiii sunt invitați să observe mai întâi capul Observația Aprecieri verbale și câinelui și apoi capul pisicii. nonverbale Observarea copiilor este Explicația dirijată prin adresarea unor întrebări ajutătoare: Învățarea prin • Ce observați la descoperire capul câinelui/ pisicii? • Ce culoare au ochii? Frontal • Cum sunt urechile Pisică câinelui față de cele Câine 59 Piramida cunoașterii EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTIC DIDACTICE EVALUARE ale pisicii? Sinteza parțială Aprecierea gradului După observarea și de implicare În descrierea capului se face activitate sinteza parțială a observării pe baza ideilor expuse de copii. Explicația Evaluarea Se trece la observarea răspunsurilor corpului câinelui, apoi al copiilor pisicii și la compararea Aprecieri verbale acestora. Copiilor le sunt adresate Întrebări Demonstrația ajutătoare: • Cum sunt Iăbuțele Observația pisicii comparativ cu ale câinelui? Învățarea prin • Cum este blana descoperire câinelui? • Cum sunt piciorele Frontal câinelui față de cele Pisică ale pisicii? Câine • Câte picioare are câinele? Dar pisica? Sinteza parțială După observarea corpului Evaluarea celor două animale se face răspunsurilor o sinteză parțială prin copiilor descrierea comparată a Aprecieri verbale acestora pe baza descrierilor făcute de copii. Problematizarea După observarea și descri- Conversația erea animalelor, se adrese-Demonstrația ază copiilor Întrebări referi-Frontal toare la hrana lor, la modul Câine de Îngrijire și la rolul aces-Pisică tora pe Iăngă casa omului: • Cu ce se hrănește câinele? • Ce mănâncă pisica? • Cum avem grijă de Domeniul științe -Cunoașterea mediului EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE câini? • De ce țin oamenii pisici pe lângă casele lor? Dar câini? Sinteza finală În continuare se realizează sinteza finală o observării câinelui și a pisicii. Aceasta constă în descrierea generală a celor două animale și stabilirea ase mă nărilor și deosebirilor dintre acestea. Obținerea Pentru a demonstra că au performanței învățat multe lucruri Explicația Evaluarea și asigurarea interesante despre câine și corectitudinii feed-backului pisică, copiii vor participa la Exercițiul răspunsurilor un joc cu denumirea „Prietenii animalelor”. Frontal Aprecieri verbale Pentru desfășurarea jocului, Pe grupe individuale și de copiii vor primi câte un Ecusoane cu grup ecuson care înfățișează un pisici și câini câine sau o pisică. În funcție de ecusonul primit se Pisică stabilesc două echipe: echipa Câine pisicuțelor și echipa cățeilor. Hrana specifică Educatoarea le adresează celor două copiilor propoziții lacunare animale despre cele două animale observate. După desfășurarea jocului, copiii vor hrăni cele două animale. Încheierea La finalul activității se fac Conversația Aprecieri generale activității aprecieri generale și Frontal și individuale individuale asupra modului Medalii de participar e la activitate, iar copiii vor fi felicitați și recompensați cu medalii care semnifică faptul că sunt „Prieteni ai animalelor”. 61 Piramida cunoașterii PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Cine sunt/suntem?” Tema proiectului: „Un zâmbet frumos pornește de la dinți sănătoși” Tema săptămânii: „Un zâmbet frumos pornește de la dinți sănătoși” Tema activității: „Un zâmbet frumos pornește de la dinți sănătoși” Tipul activității: predare de cunoștințe, consolidare de priceperi și deprinderi Categorii de activități de Învățare: ADP+ALAl +DȘ+DEC Forma de realizare: activitate integrată Știință: „Încercuiește elementele care nu dăunează dinților” Domeniul Știință (cunoașterea mediului) „Dinți fericiți” -observare-ADP ” Îmi place zâmbetul tău … ” I Construc ții: „Scaunul dentistului” I „Un zâmbet frumos pornește de la dinți sănătoși” (ADP+ALAl +DS+DEC ) Joc de rol: „Cu păpușa la dentist” Domeniul Estetic și creativ � (activitate artistico­ plastică) Scopurile activității: Identificarea tipurilor de dinți, a rolului acestora, a modalităților de Îngrijire specifice; redarea plastică a obiectelor de uz personal de îngrijire a dinților într-o formă personificată. Obiective operaționale: 62 să identifice principalele tipuri de dinți, prin observarea directă a acestora; să precizeze rolul fiecărui tip de dinți În timpul consumului de alimente, prin experimentare directă; Domeniul Științe – Cunoașterea mediului să precizeze 3 modalități de îngrijire a dinților, prin raportare la propria experiență; să se spele pe dinți utilizând corect obiectele personale sp ecifice, prin experimenta re directă; să identifice cel puțin 3 cauze ale carii lor, pe baza experienței personale; să redea plastic periuța și pasta de dinți utilizând personificarea. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, explicația, demonstrația, problematizar ea, învățarea prin descoperire, exercițiul, turul galeriei. Mijloace didactice: periuțe de dinți, tuburi de pastă de dinți, mere, imagini cu tipurile de dinți, oglinzi, creioane colorate, coli albe, planșă cu periuța și pasta de dinți personificate, pahare de unică folosință, prosoape de hârtie. Forme de organizare a activității: frontal, individual, pe grupe. Durata: 40 de minute Scenariul activității 1. Moment organizatoric În vederea bunei desfășurări a activităților de învățare au loc: aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. II. Întâlnirea de dimineață. Copiii intră în sala de grupă pe o melodie ritmată și se așază în semicerc pentru a putea stabili fiecare un contact vizual cu toți membrii grupei. Pentru salut, se folosește „tehnica comunicării rotative”: pornind de la educatoare către copilul din dreapta, folosindu-se numele copilului și precizând un element care îi place la celălalt copil („Bună dimineața, Mara. Îmi place zâmbetul tău !”). Fiecare salut este însoțit de o strângere de mână. Prezența se va realiza cu ajutorul unei fetițe și a unui băiețel. Fetița va numi fiecare băiețel prezent, iar băiatul va numi fetițele prezente, fiecare așezând pozele copiilor prezenți și a celor absenți pe panou. Calendarul naturii este indispensabil pentru a cultiva spiritul de observație al copiilor în legătură cu schimbările care au loc în mediul înconjurător și pentru a realiza orientarea în timp. Se precizează anotimpul, luna, săptămâna, ziua și copiii stabilesc cum este vremea afară. Împărtășirea cu cei/alți se va realiza prin argumentarea diverselor stări emoționale: „Sunt vesel/trist atunci când ….. ” Activitatea de grup se va realiza prin jocul „Zboară, zboară .. „, conducătorul jocului schimbându-se de câteva ori. III. Captarea atenției pentru activitățile de Învățare Noutatea zi/ei: se prezintă copiilor o periuță și o pastă de dinți care doresc să fie prietenii copiilor și care le propun să îi învețe multe lucruri despre cum pot să fie mai 63 Piramida cunoașterii sănătoși și fericiți. Acestea au fost trimise de medicul stomatolog al cărui cabinet a fost vizitat deja de către copii. IV. Anunțarea temei și obiective lor activității didactice Educatoarea anunță tema și obiectivele activității: Un zâmbet frumos pornește de la dinți sănătoși! motivând aceasta prin faptul că vor cunoaște tipurile de dinți ale omului, la ce folosesc, cum se pot Îngriji și cum poate fi evitată apariția cariilor. V. Dirijarea învățării și obținerea performanței ADE: Domeniul Știință (Cunoaș terea mediului-observare) Fiecare copil primește o oglindă și își examinează dinții. Se stabilește culoarea dinților (aibă). Se identifică, pe rând, tipurile de dinți: incisivi, canini, molari (măsele). Copiii repetă denumirile tipurilor de dinți, localizându-i În oglindă. Se prezintă imagini cu cele trei tipuri de dinți evidențiate (sinteza parțială). Copiii primesc câte o bucată de măr În vederea identificării rolului fiecărui tip de dinți. Se punctează etapizat rolul acestora: incisivii-taie, caninii-rup, molarii (măselele)­ zdrobesc alimentele. Se fixează denumirea și rolul fiecărui tip de dinți (sinteza parțială), dar și rolul acestora În exprimarea bucuriei prin zâmbet (exercițiu: suntem fericiți!). Pentru ca zâmbetul să fie frumos, dinții trebuie să fie îngrijiți. Se discută despre modalitățile de Îngrijire a dinților: folosirea zilnică a periuței și a pastei de dinți, consumul de fructe, evitarea dulciurilor și despre faptul că lipsa Îngrijirii dinților duce la apariția carii lor. Se subliniază de asemenea că prietenii dinților sunt În mod special periuța și pasta de dinți care sunt fericite că Îi pot ajuta pe copii. Se descriu cele două obiecte de uz personal prin observarea lor directă de către copii. ADE: Domeniul Estetic și creativ (Educație plastică-desen) Educatoarea prezintă o planșă cu cele două obiecte de uz personal personificate și vesele. Pentru că fiecare are propria lui periuță și pastă de dinți, li se propune copiilor realizarea acestora prin desen personalizat. Astfel, acestea vor deveni prietenii lor cu adevărat fericiți. Copiii realizează tema propusă, după care, cu ajutorul metodei Turul galeriei, se stabilesc cele mai vesele obiecte de uz personal realizate. Tranziție: „Unu, doi, trei, Zâmbet frumos de vrei Spală dinții tăi frumoși Ca să fie sănătoși! II Copiii exersează În context real modul de spălare corectă a dinților, utilizând obiectele de igienă personală specifice. 64 VI. Asigurarea retenției și a transferului celor învățate ALA 1: Activități liber alese Știință: Încercuiește elementele care nu dăunează dinților! Construcții: Scaunul dentistului Joc de rol: Cu păpușa la dentist VII. Evaluarea activității Domeniul științe -Cunoașterea mediului După finalizarea activităților de la centrele de interes se va face prezentarea rezultatelor fiecărui grup. VIII. incheierea activității. Aprecieri finale În Încheiere se vor face aprecieri generale și individuale privind desfășurarea activității, realizându-se o poză de grup cu „copii fericiți”. Pe tot parcursul activității, propunătoarea va observa comportamentul copiilor și gradul de implicare În activități, va oferi Întăriri pozitive, va corecta eventualele greșeli, va oferi feedback constructiv și va formula aprecieri individuale și colective cu privire la prestațiile copiilor. Piramida cunoașterii PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?” Tema săptămânii: „Un izvor de sănătate ne dă toamna din bucate!” Tema activității: „Sfaturi pentru sănătatea tuturor” Tipul activității: predare de cunoștințe Categorii de activități de învățare: ADP+ALAl +DȘ+DOS Forma de realizare: activitate integrată Artă: „Etichete pentru borcanele cu compoturi și gemuri” (desen) „Coșuri cu fructe și legume” (modelaj) (Iipire ) Domeniul Știință (cunoașterea mediului) „Para și pruna” (observare) ADP: „Vitamine de la . ?” cine …. I Știință: ,,Afișe pentru meniul împăratului !/I (sortare de imagini) I „Sfaturi pentru sănătatea tuturor!” (ADP+ALAl +DOS+DȘ) Construcții : „Cămara împăratului” Domeniul Om și Societate (educație pentru sănătate) ,Jmpărăția lui Lăcomilă­ Împărat” (lectura educatoarei) Scopurile activității: Dobândirea unor informații despre două fructe de toamnă, para și pruna, pe baza procesului de investigare sistematică a realității de către copii; precizarea însușirilor semnificative, a structurii și foloaselor, utilizând comparația; înțelegerea mesajului privind importanța alimentației sănătoase în viața omului. 66 Domeniul științe – Cunoașterea mediului Obiective operaționale: -să recunoască/denumească fructele de toamnă (para și pruna), prin observare directă; -să enumere caracteristicile fructelor de toamnă analizate (para și pruna), identificându-Ie prin observare directă; – să exerseze posibilitățile de cunoaștere a fructelor, prin utilizarea analizatorilor (văz, pipăit, miros, gust); -să enumere trei reguli de igienă legate de utilizarea fructelor În alimentație, valorificând experiența personală; -să utilizeze În contexte noi cuvintele: semințe, cotor, neted, lucios, zemos, prin formularea unor enunțuri logice; -să argumenteze importanța alimentației sănătoase În viața omului și mai ales În perioada de creștere, prin raportare la experiența personală; -să identifice cele mai importante vitamine necesare organismului și care sunt alimentele care le conțin, prin raportare la experiența personală. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, munca În grupuri mici, metoda „Schimbă perechea „. Mijloace didactice: păpușa prinț, frunze naturale, planșe reprezentând scene din poveste, jetoane cu legume/fructe, alte alimente, polistiren, carton, legume/fructe naturale, copăcei; borcane, cuțite (plastic), servețele, clopoțel, cartea cu povești, jetoane, scăunele, tăvi, coș, lipici, pomi-pru ni și peri, fructe și legume naturale. Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual. Durata: o zi Scenariul activității 1. Moment organizatoric În vederea bunei desfășurări a activităților de Învățare au loc: aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. II. Întâlnirea de dimineață Intrarea copiilor În grupă se face pe un fond muzical adecvat anotimpului toamna. Ei găsesc În mijlocul grupei o grădină cu bogății de toamnă În miniatură: pomi fructiferi, iar pe jos legume și fructe. Copiii sunt invitați să-și aleagă o legumă sau un fruct, apoi educatoarea Îi salută folosind formula: „Bună dimineața fructe rumene, zemoase … „, iar copiii Îi răspund: „Bună dimineața Carina”. („Bună dimineața legume mari și frumoase!”). După ce s-au salutat, copiii așază Într-un coș fructele și legumele, iar educatoarea le numără, stabilind astfel numărul de copii prezenți. 67 Piramida cunoașterii Deoarece ei au cules din minigrădina din sala de grupă legume și fructe de toamnă, se specifică faptul că sunt În anotimpul toamna, În luna … ; este o zi de …. ; o zi frumoasă, cu soare; (calendarul naturii). Educatoarea Întreabă copiii dacă ei consumă des aceste fructe și legume pe care le-au cules. De ce este bine să le consumăm zilnic? (Împărtășirea cu cei/alți) III. Captarea atenției pentru activitățile de învățare Discuția este Întreruptă de un oaspete care Își face apariția În grupă-prințul Voinicel, puțin trist, pus pe gânduri (noutatea zi/ei). Copiii ÎI primesc În grupă și doresc să afle motivul supărării acestuia. Prințul dorește să le spună copiilor o poveste tristă, a unui Împărat și a familiei sale, pe care tocmai i-a vizitat. IV. Anunțarea temei și obiectivelor activității didactice Educatoarea propune copiilor să asculte Împreună povestea, să afle mai multe despre acel Împărat, dar și ce ar putea ei face să-I ajute și să-I Înveselească pe prinț. Tranziție: Trecerea la următoarea etapă, cea a activităților pe domenii experiențiale, se realizează cu ajutorul cântecului „A,a ,a acum e toamnă …. „. V. Dirijarea învățării Copiii se așază pe covor, În semicerc, și ascultă relatarea povestirii prințului. Aceasta se face de către educatoare, clar, pe un ton adecvat, captând atenția copiilor: „Într-o zi, Prințul Voinicel a mers În vizită la Împăratul vecin. Acesta, Împreună cu familia lui, aveau probleme de sănătate: greutate prea mare, dinții cariați, oase slăb ite, probleme de vedere (fiul Împăratului avea o mână ruptă, iar fiica acestuia purta ochelari când citea). Toate acestea din cauza faptului că de la mesele lor nu lipseau carnea, dulciurile, multă pâine (mâncăruri mai puțin sănătoase), iar ei nu consumau niciodată fructe și legume. Prințul Voinicel era un băiat cu un corp frumos dezvoltat, dar Împărăteasa ÎI considera slab și amărât. Dorind să-I aibă de ginere, a pus să se pregătească În cinstea lui mese foarte bogate, cu fel și fel de mâncăruri, așa cum mâncau ei. Prințul, văzând ce primește zi de zi la masă, mânca cumpătat, iar Într-o seară o Întrebă pe fiica Împăratului de ce nu mănâncă fructe și legume, deoarece acestea sunt foarte sănătoase, nu Îngrașă, Întăresc organismul pentru că au vitamine și ajută dinții să nu se carieze. Fiica Împăratului s-a supărat foarte tare pe prințul Voinicel și i-a povestit Împărătesei cele spuse de acesta. Supărată la rândul ei, Împărăteasa s-a dus la Împărat, să se plângă. Ac esta nu a putut să o primească, deoarece nu se simțea prea bine, pentru că la masa de seară mâncase foarte mult. Dimineața Împăratul nu s-a putut ridica din pat, acuzând dureri de stomac. Au chemat doctorul care, după ce l-a consultat, i-a prescris un regim alimentar sănătos, fără prea multă carne și dulciuri, În schimb cu multe fructe și legume. Împăratul a promis că va urma cu strictețe regimul, chiar și restul membrilor familiei vor face la fel, iar cămările Împărăției lui se vor umple cu fructe și legume. Însă, după plecarea doctorului , tristețea ÎI cuprinse pe Împărat, deoarece auzise despre fructe și legume, dar nu prea le cunoștea și nici nu știa multe despre ele, mai ales despre fructele pe care i le-a recomandat medicul. ” 68 Domeniul Științe -Cunoașterea mediului Educatoarea propune copiilor să meargă În livada imaginară a palatului, să descopere ce fructe se găsesc acolo , dacă nu sunt acolo acele fructe de care are nevoie împăratul. La semnalul unui clopoțel, copiii se Îndreaptă spre livada palatului unde descoperă niște pruni, peri și două coșuri: unul cu prune, iar altul cu pere. Educatoarea prezintă copiilor bogățiile din cele două coșuri, apoi propune copiilor să afle cât mai multe despre acele fructe. Astfel, se prezintă insușirile fructelor: forma, culoarea, cu ce seamănă fiecare; para este tare, pruna este moale la pipăit, au un miros plăcut, iar gustul este dulce (fiecare copil gustă din fiecare fruct). După prezentarea acestor caracteristici, se realizează sinteza parțială de către un copil, ajutat de educatoare. Urmează apoi prezentarea părților componente: para este acoperită cu o coajă subțire. Sub coajă se află miezul alb, iar în mijloc are sâmburi mici și tari. Pruna este acoperită cu o pieliță subțire; sub pieliță se află un miez moale, zemos, dulce, de culoare gălbuie, iar în mijloc un sâmbure mare și tare. Se realizează a doua sinteză parțială. Se prezintă apoi copiilor modul de utilizare, de consum: perele și prunele se pot consuma crude, În salate de fructe sau se folosesc la prepararea compoturilor, gemurilor, prăjiturilor, plăcintelor; se pot face sucuri prin stoarcerea lor. Fructele se spală înainte de a fi consumate. După prezentarea tuturor caracteristicilor celor două fructe se realizează sinteza finală de către copii, cu ajutor din partea educatoarei. De asemenea, sinteza finală este făcută comparând cele două fructe-asemănări și deosebiri. Apoi se prezintă copiilor și alte fructe pe care le-ar putea consuma Împăratul. VI. Obținerea performa nței Mulțumiți de cele învățate despre fructe și auzind sunetul clopoțelului, copiii se Întorc la locurile lor pentru a afla finalul poveștii și pentru a-I ajuta pe împărat. O singură problemă mai avea împăratul. Câte fructe și legume să mănânce pe zi, câtă carne, câte dulciuri? Astfel, copiii hotărăsc să-i vină în ajutor. Prin metoda „Schimbă perechea”, copiii Îi stabilesc câte un meniu În fiecare zi. • Scăunelele sunt așezate cu spatele la cerc; • Pe fiecare scăunel stă un copil; • În fața fiecărui scăunel stă câte un copil care Îi dă celui așezat un jeton cu imaginea unui fruct, legumă, pui, prăjitură etc., apoi trece la următorul; • Se rotește în jurul cercului până trece pe la fiecare copil, apoi ajunge la perechea inițială; • La final cei așezați vor avea câte 8-10 jetoane; dacă numărul jetoanelor (Ia un copil) ce reprezintă hrana sănătoasă predo mină-are un meniu sănătos pentru împărat; dacă predomină jetoanele cu hrană mai puțin sănătoasă, acest meniu nu este trimis împăratului; Din greșeală, prințul Voinicel le-a așezat pe toate într-o cutie și le-a amestecat. Și­ a dat seama că a greșit, dar copiii l-au salvat, identificâ nd meniul sănătos. Tranziție: Pe versurile cântecului A, a, a acum ….. se Îndreaptă spre atelierul secret 69 Piramida cunoașterii VII. Asigurarea retenției și a transferului celor învățate Știință: sortează jetoane, realizând „afișe pentru meniul Împăratului” Artă: realizează (desenează) etichete pentru borcanele cu compoturi și gemuri; realizează, de asemenea, coșuri cu fructe și legume ce se pot păstra crude mai mult timp; Construcții: construiesc cămara pentru borcane și alte bunătăți pregătite de copii pentru Împărat. VIII. Evaluarea activității La final etichetele sunt lipite pe borcane, acestea sunt așezate În cămara construită de copii (macheta); afișele meniu sunt puse pe pereții cămării, apoi sunt puse coșurile. IX. Încheierea activității. Aprecieri finale Macheta este dăruită lui Voinicel să o ducă împăratului, pentru ca acesta să știe ce trebuie să aibă În cămara Împărăției. Pe tot parcursul activității, propunătoarea va observa comportamentul copiilor și gradul de implicare În activități, va oferi Întăriri pozitive, va corecta eventualele greșeli, va oferi feedback constructiv și va formula aprecieri individuale și colective cu privire la prestațiile copiilor. Domeniul științe -Cunoașterea mediului Lectura după imagini Considerente generale Activitate specifică învățământului preșcolar, lectura după imagini aduce, în cadrul Domeniului Știință, ca și observarea, o contribuție deosebită la cunoașterea mediului Înconjurător. Așa cum s-a arătat anterior În observări, accentul cade pe cunoașterea directă a obiectelor și fenomenelor lumii Înconjurătoare, pe descoperi rea pe calea simțurilor a aspectelor esențiale ale obiectelor, Însă În lectura după imagini primează analiza, descrierea și mai ales interpretarea datelor, a acțiunilor Înfățișate În ilustrații, În special, tablouri. Prin intermediul lecturilor după imagini, copiii reușesc să se familiarizeze cu diferite aspecte ale mediului mai Îndepărtat și pe care nu le-au cunoscut pe cale directă. Rolul și importanța lecturilor după imagini decurg din Însăși valoarea instructiv educativă pe care o are materialul ilustrativ În viața copilului preșcolar. Așa cum adultul citește textul scris, copilul citește imaginea, adică primește un mesaj, se exprimă pe baza lui, comunică. În activitatea practică, metodica lecturilor după imagini este condiționată de cunoașterea și respectarea particularităților modului de percepere a imaginilor de către copii. La vârsta preșcolară, sensibilitatea tuturor analizatorilor cunoaște o dezvoltare intensă, ceea ce explică importantele transformări ce au loc În conținutul cognitiv al percepției. Cu toate acestea, percepția copilului preșcolar prezintă unele insuficiențe care ies În evidență, mai ales, În cazul percepției ilustrațiilor (imagini, tablouri, planșe). La Începutul vârstei preșcolare, perceperea imaginii este nediferențiată și sumară; copiii percep izolat diferitele elemente, nu sesizează relațiile dintre acestea, desprind cu greu esențialul și În multe cazuri atenția le este atrasă de amănunte fără importanță. Ținând seama de faptul că imaginile, tablourile sunt un stimulent complex și cu valențe instructiv-formative deosebite, iar capacitatea copiilor de a le percepe independent este destul de limitată, apare evident necesitatea dirijării procesului de intuire și de interpretare a acestora În cadrul activităților de lectură după imagini. În acest sens, educatoarea va avea În vedere următoarele aspecte: • să deprindă copiii să perceapă În mod sistematic imaginile, să desprindă tema și să Înțeleagă conținutul acesteia printr-un proces de analiză și sinteză; • să precizeze, să corecteze și să adâncească procesul intuirii independente și să-i ajute pe copii să se ridice la generalizări; • să precizeze, să activizeze și să Îmbogățească vocabularul copiilor. Sub aspect tematic, materialul ilustrativ este indicat să fie semnificativ, legat de sarcinile de cunoaștere și să ofere copiilor date concrete, sub forma unei probleme de rezolvat care să-i intereseze și să le Îngăduie o activitate intelectuală vie. Pentru eficientizarea lecturilor după imagini se recomandă ca imaginile alese să fie de dimensiuni mai mari, pentru ca elementele tabloului să fie văzute și analizate fără dificultate de către copii; de asemenea, acestea trebuie expuse În așa fel Încât să asigure 71 Piramida cunoașterii o bună vizibilitate pentru toți participanții la activitate. Imaginile utilizate trebuie să corespundă, prin conținut și calitate, intereselor de cunoaștere ale copiilor, și anume: • să respecte adevărul științific; • să corespundă vârstei, din punct de vedere al conținutului; • să pună În evidență elementul principal; • să posede suficiente detalii pentru a forma reprezentări corecte și complete despre problema studiată; • să ofere o imagine clară asupra realității pe care o prezintă; • să faciliteze transmiterea mesajului prin elementele care o compun; • să stârnească atenția prin calități estetice deosebite (colorit, proporția elementelor, așezarea În tablou, etc). Structura activității de lectură după imagini: • Asigurarea condițiilor favorabile desfășurării activității (pregătirea sălii, pregătirea materialului); • Introducerea copiilor În activitate-etapă În care are loc prezentarea imaginilor, anunțarea temei și eventual o scurtă pregătire de natură să familiarizeze copiii cu conținutul imaginilor (convorbi re, poezie, ghicitoare, scurtă povestire, prezentarea unor jucării, obiecte corespunzătoare elementelor principale din compoziția imaginilor etc.). E necesar ca educatoarea să antreneze rezonanța sufletească a copilului, alegând procedeul cel mai potrivit temei și nivelului grupei. • Analiza, descrierea și interpretarea imaginii prin intermediul convorbirii dintre educatoare și copii și al sintezelor parțiale ale datelor analizate prin intermediul expunerii narative, descriptive sau explicative. Citirea tabloului Începe cu enumerarea liberă a elementelor compoziționale, după care se trece la analiza detaliată a acestuia, Începând cu grupul compoziți onal central. Eficiența acestei etape este dată de modul cum sunt formulate Întrebările, precum și de tipul de Întrebare. Pot fi utilizate diferite categorii de Întrebări: 72 -care stimulează capacitatea copiilor de a stabili legături Între elementele tabloului și realitatea obiectivă: După ce se vede că tabloul reprezintă anotimpul primăvara? -care cer copiilor să motiveze diferite acțiuni: De ce udă copiii plantele? -care cer prevederea consecinței unei acțiuni: Pentru cine muncesc oamenii pe câmp? -care solicită sinteza: Ce culori folosește pictorul pentru anotimpul primăvara? -care solicită deducții: După ce se vede În tablou că este cald? • Activitățile de lectură după imagini se pot Încheia prin rezolvarea unei sarcini grafice, alcătuirea unei scurte povestiri, un joc de rol, o activitate practică de Îngrijire a plantelor. În Încheierea activității, copiii pot găsi titlul potrivit tabloului. Domeniul științe -Cunoașterea mediului Este important să reținem că, În organizarea și desfășurarea activităților, educatoarea va avea grijă să adapteze structura și conținutul acestora la cerințele grupei cu care lucrează și să se orienteze În alegerea materialului ilustrativ, În formularea Întrebărilor și stabilirea indicațiilor verbale și a sintezelor, În funcție de scopul urmărit. PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mijlocie Tema anuală de studiu: „Cine și cum planificăjorganizează o activitate” Tema săptămânii: „Eu și lumea mea” Tema activității: „Camera de joacă” Tipul activității: consolidare-verificare de cunoștințe; Categorii de activități de Învățare: Domeniul Științe-Cunoașterea mediului Forma de realizare: lectură după imagini Scopurile activității: Dezvoltarea capacității de a percepe În mod sistematic imaginile, antrenarea deprinderii de a analiza conținutul tematic și de a sintetiza informațiile însușite, prin utilizarea unui limbaj adecvat. Obiective operaționale: să denumească elementele componente ale camerei de joacă a copiilor, pe baza imaginilor prezentate; să precizeze jocurile și jucăriile specifice copiilor, pe baza imaginilor prezentate; să enumere reguli de menținer e a ordinii În camera de joacă, prin raportare la experiența personală; să redea, sub forma unei povestiri, semnificația unitară a tabloului, prin activizarea vocabular ului specific. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: observația, conversația, explicația, exercițiul, problematizarea. Mijloace didactice: tablă magnetică, jucării, tablou, siluete. Forme de organizare a activității: frontal, individual. Durata: 20 minute EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTIC DIDACTICE Moment Pentru buna desfășurare a EVALUARE Observarea organizatoric activității se aerisește sala de comportament grupă, scăunelele sunt așezate ului copiilor În formă de semicerc, se pregătește materialul necesar 73 Piramida cunoașterii EVENIMENTUL DIDACTIC Captarea atenției Anunțarea temei Dirijarea Învățării 74 CONȚINUT ȘTIINȚIFIC și copiii sunt introduși În liniște În sală. Elementul surpriză constă În introducerea câtorva jucării preferate ale copiilor care, supărate pentru că li se murdăresc hăinuțele și le sunt rupte mânuțele și piciorușele , anunță că doresc să-i părăsească pe copii pentru că aceștia nu le așează În ordine, la locul lor, sunt aruncate pe jos, prin toată camera de joacă. Discuția, dirijată de educatoare, solicită copiii să Înțeleagă ce Înseamnă ordinea și dezordinea, apoi aceștia vor fi rugați să așeze jucăriile pe etaje re, În ordine. Copiilor le este anunțată tema de discuție: „Astăzi vom discuta despre felul În care copiii trebuie să-și păstreze camera de joacă pentru ca toate jucăriile să fie mulțumite.” Copiilor le este prezentat un tablou care sugerează imaginea unei camere de joacă În care toate jucăriile sunt frumos aranjate pe rafturi. Copiii vor enumera elementele compoziționale observate În mod spontan și contemplativ. -Ce vedeți În acest tablou? -Ce jucării recunoașteți În camera copilului? -Care este jucăria preferată de tine? STRATEGII DIDACTICE Conversația Problematizarea Frontal Jucării Conversația Frontal Explicația Conversația Observația Problematizarea Frontal Individual Planșa EVALUARE Observarea comportament ului copiilor Observarea gradului de Înțelegere a sarcinii EVENIMENTUL DIDACTIC CONȚINUT ȘTIINȚIFIC -Ce culoare păpușii, dar țului? are rochița blănița ursule- -Câți iepurași vezi pe raft? -Ce credeți că se poate Întâmpla dacă jucăriile nu sunt aranjate În ordine? Copiii vor fi lăsați să dea frâu liber imaginației, spontaneității și creativită ții. Educatoarea dirijează percepția copiilor către planul central al tabloului și copiii vor fi Îndrumați să identifice componentele tabloului, să le denumească, să identifice comportamentele sugerate de imagini și să interpreteze imaginile pentru a ajunge la concluzii. Sinteza parțială Educatoarea, Împreună cu copiii, sintetizează ideile enunțate de aceștia prin citirea tabloului și fixează cunoștințele dobândite până la acel moment. Percepția copiilor va fi dirijată către celelalte planuri ale tabloului. -Ce se mai află În sală? (etajere) -Care este locul potrivit pentru fiecare jucărie ca să fie ordine În cameră? -Cum putem ajuta copiii care doresc să facă ordine În cameră? Domeniul Științe -Cunoașterea mediului STRATEGII DIDACTICE Explicația Conversația Observația Problematizarea Frontal Planșa Explicația Conversația Observația Problematizarea Frontal Planșa EVALUARE Aprecieri verbale și nonverbale Aprecierea gradului de implicare În activitate. 75 Piramida cunoașterii EVENIMENTUL DIDACTIC Obținerea performanței și asigurarea feed-backului Încheierea activității CONȚINUT ȘTIINȚIFIC Sinteza finală a celor observate va fi realizată de către educatoare Voi evidenția importanța menținerii camerei de joacă În ordine pentru a crea o atmosferă plăcută și pentru ca jucăriile să se declare prietenele copiilor. STRATEGII DIDACTICE Evaluarea performanțelor va fi Exercițiul realizată de educatoare Conversația Împreună cu copiii care vor Frantal crea o scurtă povestire, având Planșa ca suport imaginile tabloului, pe care o vor consemna În jurnalui grupei; la final vor da un titlu tabloului expus. În Încheierea activității vor fi Conversația făcute aprecieri asupra Frantal modului de realizare a sarcinilor, a comportamentului copiilor și vor fi distribuite recompense. EVALUARE Aprecieri verbale individuale și colective. Aprecieri generale și individuale. Aplauze Domeniul Științe -Cunoașter ea mediului PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mijlocie Tema anuală de studiu: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim” Tema proiectului: „Bucuriile iernii” Tema săptămânii: „Iarna a sosit la noi”. Tema activității: „Joc și veselie În zăpadă” Tipul de activitate: consolidare și verificare de cunoștințe, priceperi și deprinderi Categorii de activități de Învățare: ADP+DȘ+DPM Forma de realizare: activitate integrată A.D.P. „Ce-i atâta gălăgie … ” I Domeniul Domeniul Știință „Joc și veselie În Psiho-Mo tric (cunoașterea mediului) – zăpadăI” -„În zăpadă ne jucăm” „Jocurile copiilor iarna!” (ADP+DȘ+DPM) -variante de alergare, -lectură după imagini- aruncarea și rostogolirea mingii – Scopurile activității: Consolidarea și sistematiza rea cunoștințelor copiilor cu privire la aspectele caracteristice anotimpului iarna și activități specifice În natură; consolidarea deprinderilor motrice de bază și utilitar-aplicative Învățate. Obiective operaționa le: să recunoască anotimpul iarna după fenomenele caracteristice, pe baza imaginilor prezentate; să enumere jocurile copiilor din anotimpul iarna, pe baza imaginilor prezentate; să comunice impresii, idei pe baza imaginilor observate; să răspundă la Întrebări În termeni adecvați temei și formulând propoziții logice, valorificând experiența personală; să execute corect alergarea (variante) și rostogolirea mingii, conform indicațiilor educatoarei. 77 Piramida cunoașterii Strategii didactice: Metode și procedee didactice: observația, conversația, demonstrația, explicația, exercițiul, problematizarea. Mijloace didactice: tablou, tablă magnetică, mingi. Forme de organizare a activității: frontal, individual, pe grupe. Scenariul activității I.Moment organizatoric În vederea desfășurării activității În condiții optime, mobilierul este aranjat corespunzător modului de concepere al activității și se asigură o atmosferă de lucru adecvată. II. Întâlnirea de dimineață: copiii sunt introduși În sala de grupă utilizând ca fond sonor un cântecel de iarnă cunoscut și Îndrăgit de ei. Vor fi așezați pe scăunele În poziția În care poate fi stabilit contactul vizual cu toți membrii grupei. Prezența: este realizată cu ajutorul copiilor care vor numi fetițele și băieții prezenți, utilizând pozele copiilor expuse În trenulețul zilelor de naștere. Calendarul naturii: copiii vor observa aspectele naturii În acel moment și vor completa calendarul naturii: afară ninge, soarele este acoperit de nori pufoși, copiii se Îmbracă cu haine groase … etc. Tmpărtășirea cu ceilalți: se va realiza prin exprimarea stărilor emoționale a copiilor din acel moment: Sunt vesel pentru că ninge …. III. Captarea atenției pentru activitățile de Învățare Noutatea zilei: Educatoarea Îi introduce pe copii În atmosfera peisajelor de iarnă și creionează o poveste scurtă despre aspectele caracteristice ale acestui anotimp: „Era cea mai frumoasă iarnă din câte fuseseră până atunci. Prințesa Iarna Își lăsa fulgușarii veseli să se hârjonească și În joaca lor să Împodobească pământul. Zăpada acoperea munții și strălucea până departe, de unde se auzea zvon de veselie. Ce-o fi oare? O mulțime de copii care umplea văile cu chiotele lor. ” IV. Anunțarea temei și a obiectivelor activității didactice Discuția dintre educatoare și copii, dirijată cu ajutorul Întrebărilor, va reliefa cele mai apreciate momente petrecute de copii În natură, În anotimpul iarna, jocurile acestora În zăpadă. V. Dirijarea învățării și obținerea performa nței Educatoarea le prezintă apoi copiilor versurile poeziei „Iarna” de Cornel ia Marta și le cere acestora să recunoască jocurile sugerate de versuri: mersul cu săniuța, cu schiurile, cu patinele, construcția omului de zăpadă, jocul cu bulgări. 78 Domeniul științe -Cunoaș terea mediului „Ura, a venit băbuța, Ne vom da cu săniuța, Cu patinele-n picioare Mergem toți la patinoare. Poți să mergi, dacă tu știi, Chiar pe pârtia de schi Împreună toți, grămadă, Facem oameni de zăpadă, Iar cu bulgări albi și moi, Vom porni chiar un război.” A.D.E: Domeniul știință (cunoașterea mediului-lec tură după imagini) Pe tabla magnetică este așezat un tablou care ilustrează jocurile copiilor din anotimpul iarna. Copiii sunt Îndrumați să citească imaginea, Începând cu elemente le din planul central și să verbalizeze ceea ce văd. Vor sesiza aspecte legate de Îmbrăcămintea copiilor, adecvată acestui anotimp: căciuli, fulare, mănuși, jache te, ghetuțe. Vor identifica obiectele folosite În joaca lor: săniuțe, schiuri, patine, bulgări de zăpadă și aspectele caracteristice ale naturii În acest anotimp: zăpadă, gheață, fulgi de nea etc. După observarea planului central al tabloului, educatoarea sintetizează ideile enunțate de copii prin citirea imaginilor, apoi va dirija percepția lor către celelalte planuri ale tabloului. Sinteza finală a celor observate va fi realizată de către educatoare, aceasta constând În descrierea tabloului În ansamblu. Prin intermed iul versurilor: „Hai la joacă-afară,/Cu toți În sănioară,/Veseli să pornim,/Zăpada o-ndrăgim”, utilizate aici ca tranziție, activitatea Își continuă cursul prin organizarea jocului „În zăpadă ne jucăm”. ADE: Domeniul psihomo tric Copiii vor fi antrenați În executarea unor variante de mers și alergare, apoi vor fi organizați În grupuri, după formele de joc preferate de ei În timpul iernii; apoi, aceștia vor executa câteva exerciții psihomotrice specifice: alergare prin zăpadă, aruncarea bulgări lor cu o mână, rostogolirea bulgărilor etc. VI. Asigurarea retenției și a transferului celor învățate. Pentru a demonstra că au Învățat multe lucruri interesante despre anotimpul iarna, se va organiza jocul: „Ce știi despre iarnă”, În cadrul căruia fiecare copil este invitat să precizeze un aspect al acestui anotimp pe care el ÎI consideră semnificativ. VII. Încheierea activității. Aprecieri finale În Încheierea activității vor fi făcute aprecieri asupra modului de realizare a sarcinilor, a comportamentului copiilor și vor fi distribuite recompense, iar copiii se vor „Îmbarca” În sănioare și În ritmul jocului „Călușeii” vor părăsi sala de grupă. Pe tot parcursul activității, propunătoarea va observa comportamentul copiilor și gradul de implicare În activități, va oferi Întăriri pozitive, va corecta eventualele greșeli, 79 Piramida cunoașterii va oferi feedback constructiv și va formula aprecieri individuale și colective cu privire la prestațiile copiilor. Povestirea și lectura educatoarei Considerente generale Povestirile educatoarei sunt activități de expunere orală a conținutului unor texte literare cu caracter realist, științific sau fantastic menite să rezolve sarcinile educației multilaterale realizată în învățământul preșcolar, iar caracterul lor preponder ent descriptiv și chiar explicativ constituie un mijloc valoros de realizare a sarcinilor didactice. Povestirea este una dintre cele mai îndrăgite activități dirijate din grădiniță, fiind folosită atât ca metodă de expunere și comunicare de cunoștințe, cât și ca formă de activitate destinată cunoașterii mediului înconjurător care satisface nevoia de cunoaștere și de afectivitate a copiilor, le stimulează imaginația și le creează cadrul optim de comunicare. Cu ajutorul povestirii, educatoarea realizează apropierea copiilor de cele mai variate aspecte de viață și domenii de activitate și-i informează asupra unor fapte și evenimente care nu pot fi cunoscute prin experiența directă. Copiii iubesc și ascultă cu plăcere poves tiri pentru că răspund necesității lor de a ști, de a cunoaște, de a înțelege cum se împlinesc năzuințele spre mai bine, spre frumos. Pornind de la această idee, educația prin povestiri explicative a preșcolarilor este posibilă și necesară. Este posibilă la această vârstă, deoarece copilul dovedește mare maleabilitate psihică, fapt ce ne dă posibilitatea să intervenim educativ sub aspect formativ și informativ. Este necesară întrucât, la aceasta vârstă, se înregistrează cele mai multe acumulări, cu rezultate deosebite în plan intelectual și afectiv. Clasificarea activităților de povestire/lectura educatoarei Povestirile/lecturile educatoarei pot fi grupate în funcție de sarcina didactică urmărită sau de natura textului literar folosit. În funcție de sarcina didactică, povestirile sunt organizate în diferite momente ale zilei ca activități de comunicare, fixare sau verificare a cunoștințelor în cadrul activităților comune fie ca activități de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor abordate într-o manieră interdisciplinară care va favoriza coerența conținuturilor. În funcție de natura textului literar folosit, povestirile/lecturile pot fi: povestiri realiste/ explicative, legende, fabule. Poveștile realiste, explicative, fabulele scrise anume pentru copii, se impun prin tematica variată și prin simplitatea conflictului inspirat din viața cotidiană. O parte însemnată din ele au ca temă centrală copilul, lumea copilăriei, altele abordează aspecte din viața animalelor și a plantelor, vorbesc despre descoperiri geografice, despre evenimente istorice, despre sentimente omenești, având capacitatea de a influența spontan emoțiile și sentimentele copiilor. 80 Domeniul Științe -Cunoaș terea mediului Legenda este o povestire care oferă o explicație naivă, care, utilizând evenimente miraculoase și fantastice, tinde să dea explicație genetică și În general cauzală unor fenomene, Întâmplări, caracteristici ale plantelor, animalelor, omului. Se mai numesc și povestiri explicative Întrucât trimit la originea unor fenomene naturale, plante și animale a căror apariție este explicată prin povestirea unor Întamplări miraculoase și stau mărturie asupra dorinței omului de a-și depăși limitele, de a-și dobândi libertatea. Accesibilitatea povestirilor/lecturilor cu caracter explicativ nu este dată de nivelul lor artistic cât de măsura În care problematica acestei creații se Înscrie În sfera de interese ale copiilor precum și felul În care copiii sunt conduși să-i Înțeleagă sensul. Aspecte metodice ale organizării și desfășurării activităților de povestire/lectura educatoarei: Structura activității de povestire/lectură a educatoarei O activitate de povestire/lectură a educatoarei impune o atentă pregătire a educatoarei care va ține seama de următoarele aspecte: • Conținuturile activităților de povestire/lectură trebuie alese În concordanță cu obiectivele cadru și obiectivele de referință, să Înfățișeze aspec te cât mai apropiate de experiența copiilor, să aibă valențe educative; • Studierea anterioară a textului și adaptarea acestuia la particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor; • Elaborarea planului povestirii, succesiunea episoadelor precum și procedeele prin care se va realiza valorificarea conținutului; • Pregătirea mater ialelor didactice; • Expunerea conținutului trebuie să fie clară și accesibilă copiilor, adecvată pentru a menține motivația Învățării; Etapele activității de povestire/lectură a educatoarei Organizarea activității • asigurarea cadrului adecvat poves tirii; • pregătirea și expunerea materialului didactic și a mijloacelor utilizate. Desfășurarea activității a. Introducerea În activitate este o parte importantă care asigură succesul activității. Modalitatea de captare a interesului copiilor pentru subiectul abordat este esențială pentru realizarea obiectivelor și pentru menținer ea motivației În Învățare. Diversitatea metodelor utilizate asigură pregătirea copiilor pentru Înțelegerea conținutului (acestea pot fi jucării, marionete, tablouri, desene etc.) b. Expunerea povestirii de către educatoare • Educatoarea anunță titlului și autorul povestirii/lecturii; • Expunerea conținutului marchează momentul central al activității, a caruI reușită depinde de captarea atenției și asigură persistența ei. Expunerea trebuie să fie pe deplin accesibilă În ceea ce privește conținutul și forma. Expresivitatea expunerii trebuie să marcheze cursivitate, claritate și sucesiunea logică a evenimentelor și să imprime 81 Piramida cunoașterii povestirii un caracter emoțional puternic care se obține prin modelarea vocii, schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii, accentuări sau scăderi ale intensității vocii, repetiții, mimică și gesticulație, mijloace imitative și intuitive. Expunerea poate alterna cu dialog succint cu copiii sau cu Întrebări retorice, menite să le Întrețină atenția, să creeze tensiune emoțională și dinamism. c. Încheierea activității, În cadrul căreia se urmărește fixarea conținutului povestirii, poate fi realizată prin: • discuții libere care să valorizeze mesajul conținutului audiat; • realizarea transferului, cu trimitere la alte texte literare pentru Înțelegerea noilor cunoștințe asimilate; • reproducerea unor mișcări imitative care definesc personajele Îndrăgite de copii. PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mijlocie Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se Întâmplă?” Tema săptămânii: „Prietenele mele, necuvântătoarele” Tema activității: „Legenda buburuzei” Tipul activității: mixt Categorii de activități de învățare: Domeniul Științe-Cun oașterea mediului Forma de realizare: povestirea educatoarei Scopurile activității: identificarea elementelor caracteristice anotimpului primăvara regăsite În textul povestirii; educarea capacității de a exprima verbal și nonverbal emoții, trăiri, opinii proprii. Obiective operaționale: să identifice aspecte referitoare la viața insectelor În anotimpul primăvara, pe baza povestirii prezentate; să precizeze succesiunea evenimentelor, pe baza imaginilor prezentate; să formuleze cel puțin 2 mesaje de prietenie pentru buburuze, valorificând experiența personală. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, explicația, povestirea. Mijloace didactice: planșe cu aspecte din povestire, machetă, buburuze, flori, iarbă, soare, ecusoane, recompense. Forme de organizare a activității: frontal, individual. Durata: 20 minute 82 EVENIMENTUL DIDACTIC Moment organizatoric Captarea atenției Anunțarea temei Dirijarea Învățării Domeniul Științe -Cunoașterea mediului CONȚINUT ȘTIINȚIFIC Pentru desfășurare activității În condiții optime se aerisește sala de grupă, este pregătit materialul necesar și copiii sunt invitați să se așeze pe pernițele dinainte pregătite. Copiii Își vor Îndrepta atenția Înspre colțul naturii amenajat În sala de grupă, unde vor găsi obiecte simbol care sugerează anotimpul primăvara: coronițe din flori pentru fetițe și bandane-soare pentru băieți, cu ajutorul cărora vor personifica elementele naturii sugerate. Vor face un scurt popas În mijlocul naturii, printre micile viețuitoare pe care ei le Îndrăgesc: buburuzele (mascote) așezate strategic pentru captarea atenției. STRATEGII DIDACTICE Conversația Frontal Individual Macheta Coronițe din flori Bandane-soare Buburuze­ mascote Educatoarea o prezintă apoi Conversația copiilor pe buburuza Maia, Explicația sosită la grădiniță după un Frontal zbor obositor, care a poposit Buburuza Maia la colțul naturii amenajat În grupă pentru a se odihni și profită de Întâlnire pentru a le spune copiilor o poveste care se numește „Legenda buburuzei”. Educatoarea povestește conținutul, nuanțându-și tonul În așa fel Încât să mențină interesul copiilor, marcând pauzele determinate de punctuație, utilizând mimica și gesturile adecvate situației. Concomitent cu povestea educatoarei, dacă nivelul de Povestirea Conversația Explicația Frontal Planșe cu aspecte din povestire EVALUARE Observarea comportament ului copiilor. Observarea comportament ului copiilor. Observarea gradului de Înțelegere a sarcinii. 83 Piramida cunoașterii EVENIMENTUL DIDACTIC Obținerea performanței și asigurarea feed-back-ului Încheierea activității CONȚINUT ȘTIINȚIFIC dezvoltare al copiilor permite, aceasta expune și planșele sugestive pentru conținut. Va fi evidențiată importanța gâzelor În formarea unor atitudini pozitive manifestate În raport cu mediul Înconjurător. Fixarea conținutulului se realizează prin prezentarea secvențelor povestirii de către copii, pe baza planșelor. Se inițiază, apoi, o discuție, În cadrul căreia se fixează titlul povestirii audiate, iar educatoarea va dirija dialogul pentru a clarifica momentele sesizate de copii pe parcursul povestirii cu privire la aspecte din viața insectelor. STRATEGII DIDACTICE Conversația Planșe cu aspecte din povestire Frontal Individual La finalul activității, cu ajutorul Conversația limbajului verbal și a celui Recompense nonverbal, copiii vor transmite Frontal mesaje de prietenie adresate Individual buburuzei Maia și suratelor ei, dorința de a fi prieteni și de a le proteja, iar Maia, ca semn de recunoștință, le oferă copiilor câte o „bulină” dulce, purtată pe aripioarele ei. 84 EVALUARE Aprecieri verbale individuale și colective. Aprecieri generale și individuale Aplauze Domeniul științe -Cunoașterea mediului LEGENDA BUBURUZEI de Eugen Jianu Au ieșit ghioceii albi, brândușele galbene și toporașii albaștri. Albinele Își deretică stupul. Că mâine or să iasă la treabă. Mieii zburdă pe pajiștile abia dezgolite de nea. În ogradă, găinile scurmă și cotcodăcesc.Toată lumea are treabă. Nimeni nu stă degeaba. Mângâiată de soare, buburuza cea mică și roșie a ieșit și ea din crăpăturile scoarței copacului unde a stat pitită până atunci. A făcut ochii mari și s-a uitat În jur. Așa cum stătea pe scoarța cenușie a copacului, părea o fărâmă dintr-o piatră prețioasă roșie. Avea și scăpărări de rubin când vreo rază o mângâia pe spate. Buburuza s-a Întristat: -Ce mică și neînsemnată sunt! Toate În jurul meu au rost, numai eu nu. Nimeni nu mă bagă În seamă! Zicând acestea și-a desfăcut larg aripile, Iăsându-se purtată de-o boare de vânt. Așa a ajuns pe prispa unei case, iar de acolo pe mâna unui copil care se juca. -Bunicu le, s-a bucurat copilul, uite o buburuză! Ce gâza micuță și drăgălașă, i-o fi frig … Dar de acuma, gata! Nu te mai necăji, buburuzo. Am să te Încălzesc eu! Și copilul a ridicat Încetișor mâna către soare și-a mângâiat cu drag stropul roșu care Îi Înflorea palma. Apoi a suflat Încetișor asupra-i. -Hai, du-te, buburuzo! Încălzește-te la soare! S-a bucurat buburuza. A Înțeles că, mică și neînsemnată cum e, are și ea un rost pe lumea asta. E cea dintâi gâză care se arată primăvara. -E, cum s-ar zice, o vestitoare curajoasă! PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se Întâmplă?” Tema proiectului: „De vorbă cu anotimpurile” Tema săptămânii: „Povestea anotimpurilor” Tema activității: „Povestea anotimpurilor” Tipul activității: mixt Categorii de activități de Învățare: ADP+DȘ+DOS Forma de realizare: activitate integrată 85 A.D.P: „La joacă cu vremea bună” I Domeniul Știință Domeniul Om și (cunoașterea mediului) ” Povestea Societate „Povestea 1-anotimpurilorl” -(activitate practică) anotimpurilor” (ADP+DȘ+DOS) „Tărâmul anotimpurilor” -lectura (explicativă) -îndoire, asamblare, educatoarei -rupere pe contur, lipire- Scopurile activității: Verificarea și consolidarea cunoștințelor copiilor cu privire la cele patru anotimpuri și aspectele caracteristice ale acestora; utilizarea unor tehnici de lucru cunoscute pentru realizarea elementelor specifice fiecărui anotimp. Obiective operaționale: să identifice cel puțin 3 aspecte caracteristice fiecărui anotimp, pe baza lecturii educatoarei și a imaginilor prezentate; să asocieze anotimpurile cu modul de manifestare a cel puțin 2 fenomene caracteristice fiecăruia, valorificând experiența de viață proprie; să precizeze succesiunea evenimentelor povestirii, pe baza imaginilor prezentate; să realizeze câte un element specific fiecărui anotimp (ghiocei, maci, ghirlande de frunze ruginii, steluțe de gheață), utilizând tehnici de lucru adecvate: lipire, pliere, lipire pe suport, rupere pe contur. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, explicația, observarea, exercițiul, povestirea educatoarei, metoda activă cubul. Mijloace didactice: planșe cu imagini specifice celor patru anotimpuri, machete „grădini” ale anotimpurilor, obiecte-simbol ale anotimpurilor, hârtie colorată, glitter, lipici, păpuși, cub. Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe. 86 Domeniul științe -Cunoașterea mediului Scenariul activității I.Moment organizatoric Pentru a asigura desfășurarea activității În condiții optime, scăunelele sunt aranjate În semicerc, În poziția În care poate fi stabilit contactul vizual cu toți membrii grupei și se creează o atmosferă de lucru adecvată. II. Întâlnirea de dimineață: debutează prin intermediul versurilor: Dimineața mă trezesc, După ce mă pregătesc, Spre grădiniță eu pornesc! Salutul se propagă În mod circular, de la educatoare la fiecare copil. Prezența este realizată utilizând versurile cunoscute de copii: Cu colegi m-am Întâlnit, Cine oare n-a venit? cu ajutorul cărora ei identifică colegii prezenți sau absenți de la grădiniță. Calendarul naturii precizează câteva aspecte ale zilei În care se desfășoară activitatea, cu privire la dată, momentul zilei etc. Împărtășirea cu ceilalți se va realiza prin intermediul jocului: „Ce știi despre mine?”, unde fiecare copil va exprima o stare emoțională cauzată de prezența unui anotimp: „Pe mine vara mă face vesel” sau „Toamna, când plouă, sunt trist” etc. III. Captarea atenției pentru activitățile de învățare Noutatea zilei: Împăratul anotimpurilor, prin curierul special TicPitic-poștasul, le trimite prichindeilor o scrisoare și o carte de povești pentru că-i știe mari iubitori de povești frumoase. Acesta Îi mai roagă să asculte cu atenție povestea celor patru domnițe, fiicele lui, și să le ajute să-și amenajeze cele mai frumoase grădini. IV. Dirijarea învățării și obținerea performanței ADE: Domeniul știință (Cunoașterea mediului-Lec tura educatoarei-explicativă) Educatoarea expune povestea, nuanțându-și tonul În așa fel Încât să mențină interesul copiilor. Fixarea conținutului se realizează cu ajutorul imaginilor, iar prin intermediul metodei Cubul se urmărește fixarea cunoștințelor referitoare la caracteristicile celor patru anotimpuri reprezentate de personaje de poveste. Cubul utilizat va avea pe fațetele lui imagini care reprezintă aspecte caracteristice celor patru anotimpuri. Cubul va fi rostogolit În direcția copiilor, iar cel care-I primește „citește” imaginea de pe fațeta cubului aflată În partea Îndreptată Înspre el, precizează ce anotimp reprezintă și enumeră câteva caracteristici ale acestuia. În plicul trimis de Împărat se mai găsesc și imagini-simbol reprezentative pentru cele patru anotimpuri, cu ajutorul cărora copiii vor fi grupați În patru grupe: Grupa Ghioceilor-reprezenta nții Domniței Primăvara, Grupa Forilor de mac-reprezentanții Domniței Vara, Grupa Frunzelor ruginii-reprezenta nții Domniței Toamna și Grupa Steluțelor de gheață-reprezentanții Domniței Iarna. Prin versurile: „Suntem patru surioare,/Omului folositoare,/Și aducem daruri mii,/Bucurii pentru copii”, utilizate aici ca tranziție, copiii vor fi invitați să viziteze grădinile domnițelor (prezentate cu ajutorul unor machete, unde domnițele vor fi păpuși 87 Piramida cunoașterii Îmbrăcate În costumații caracteristice anotimpurilor pe care le reprezintă), să se așeze În jurul machetei, În funcție de simbolul pe care-I dețin și să realizeze sarcinile ce le sunt desemnate, pentru a Înfrumuseța grădinile domnițelor, urmând ca la sfârșit, să fie aleasă cea mai frumoasă grădină și copiii să fie recompensați pe măsură. ADE: Domeniul Om și societate-Activitate practică În grădina Domniței Primăvara, copiii vor confecționa ghiocei utilizând tehnica Îndoirii hârtiei, pe care Îi vor așeza apoi pe machetă. În grădina Domniței Vara, preșcolarii vor confecționa flori de mac utilizând tehnica asamblare. În grădina Toamnei, copiii vor realiza ghirlande de frunze ruginii, folosind tehnica ruperii pe contur, iar În grădina Iernii, preșcolarii vor decora steluțe de gheață, utilizând tehnica lipirii pe suport. V. Asigurarea retenției și a transferului celor învățate. Pentru a demonstra că și-au Însușit cunoștințele transmise În cadrul activității, copiii, grupați În cele patru grupe, ca reprezentanți ai domnițelor, vor colora câte un simbol caracteristic fiecărui anotimp, pe care-I vor așeza În cartea anotimpurilor. VI. Încheierea activității. Aprecieri finale În final, toate domnițele se vor declara mulțumite de activitatea copiilor; aceștia vor organiza o horă, pe ritmul cântecului „Înfloresc grădinile” și vor primi recompense. Pe tot parcursul activității, propunătoarea va observa comportamentul copiilor și gradul de implicare În activități, va oferi Întăriri pozitive, va corecta eve ntualele greșeli, va oferi feedback constructiv și va formula aprecieri individuale și colective cu privire la prestațiile copiilor. POVESTEA ANOTIMPURILOR după Celina Iordache A fost odată ca niciodată un Împărat și o împărăteasă. În tinerețe, împăratul a călătorit mult prin lume, că așa era în acele vremuri. Din cele patru colțuri ale lumii se întorcea de fiecare dată cu flori minuna te, frumos colorate, delicate, cu pomi ce făceau cele mai mari și parfumate fructe. Pentru fiecare locșor și-a făcut patru grădini diferite, pe care le-a botezat după cum s-a priceput: Primăvara, Vara, Toamna și Iarna. Tare mândri erau cei doi de grădinile împărăției și, ori de câte ori aveau musafiri, îi pofteau acolo. Ei aveau patru fete frumoase și bune la inimă. Prințesele semănau atât de mult unele cu altele, încât oamenilor din împărăție le era tare greu să le deosebească . Chiar și împăratul le încurca atunci când erau mai mici. Însă, când fetele au crescut, le-a cunoscut tare bine, pentru că fiecăreia îi plăcea altceva. Fiica cea mare era tot timpul zâmbitoare. Ea alegea să se joace în grădina numită Primăvara. Acolo, iarba abia se ivea printre straturi, erau ghiocei, zambile parfumate, brândușe și viorele. Fetița își făurea cununițe din petale de ghiocei, se îmbrăca numai cu rochițe de culoare verde crud. De aceea, toți i-au spus Primăvara. 88 Domeniul științe -Cunoașterea mediului A doua fiică alerga Întotdeauna Într-un suflet În grădina cea mai Însorită și mai călduroasă. Vara, pentru că așa i-a rămas numele, iubea culoarea aurie a razelor de soare, galbenul spicelor de grâu, roșul aprins al macilor de câmp. Purta numai rochii lungi de mătase roșie, pe care picta cu drag toate florile din grădina ei. Toamna, cea de-a treia fiică, robotea până aproape de miezul nopții În grădina ei preferată. Umplea coșulețe cu mere, pere, gutui, struguri și nuci. Își prindea În păr frunze de culoare arămie și Își broda pe rochițe numai crizanteme. În cea din urmă grădină era o lume cu totul diferită. Tare frig mai era acolo, dar cea de-a patra prințesă adora florile ei de gheață, albul zăpezii și numai acolo ședea, Îmbrăcată În rochițe albe, țesute cu fir de argint. Pentru că Iarna se temea ca florile ei să nu se topească, gonea Soarele și chema În ajutor Crivățul, care sufla cu putere peste grădina Înghețată. Într-una din zile, Împăratul le-a chemat pe fete și le-a spus: -Dragele mele fete, de ani Întregi mă gândesc pe care dintre voi să o las să conducă Împărăția, Însă nu a fost chip să aleg pe una. Voi ați ocrotit cele patru grădini ale palatului atât de bine, Încât mă pot lăuda cu cele mai frumoase grădini din lume. M-am sfătuit cu Înțelepții Împărăției și toți mi-au spus numai lucruri bune despre voi. Și atunci am hotărât ca toate să fiți domnițe, fiecare În grădina ei, iar Împărăția Întreagă să fie de acum Încolo condusă de fiecare dintre voi, pe rând, câte trei luni din an, În ordinea În care v-ați născut: Primăvara, Vara, Toamna și Iarna. Și tot așa a fost În Împărăție până acum, În zilele noastre. Pe rând, domnițele conduc treburile Împărăției câte trei luni pe an, iar oamenii se bucură din plin de darurile pe care le oferă fiecare. 89 Piramida cunoașterii PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se Întâmplă?” Tema proiectului: „Pe cărări de frunze uscate” Tema activității: „CăIătoria unei frunze” Tipul activității: predare de cunoștințe, consolidare priceperi și deprinderi Categorii de activități de Învățare: ADP+DȘ+DEC Forma de realizare: activitate integrată ADP: „Din grădina-ngălbenită, o frunză roșie/galbenă .. te salută!” I Domeniul Știință Domeniul Estetic și (cunoașterea mediului) „Călătoria unei Creativ „Frunza” � frunze!” (activitate artistico- 1- -lectura (explicativă) (ADP+DȘ+DEC) plastică) „Viața frunzelor” educatoarei–pictură – Scopurile activității: Asimilarea de cunoștințe privind etapele parcurse de o frunză de la apariție până la maturitate și rolul acesteia În mediul Înconjurător; fixarea cunoștințelor prin executarea unor lucrări plastice realizate cu tehnica picturii. 90 Obiective operaționale: să identifice etapele din viața frunzei, pe baza lecturii educatoarei; să precizeze cel puțin 3 modificări din natură prezentate În lectură, cu ajutorul educatoarei; să descrie alcătuirea externă a unei frunze, pe baza planșelor prezentate și a observării directe; să identifice 3 tipuri de frunze, prin observare directă; să identifice rolul unei frunze În viața plantei, cu ajutorul educatoarei ; să realizeze un tablou cu frunze, utilizând tehnica picturii și culori specifice frunzelor; să redea semnificația cuvintelor: tânjea, cobitor, Iăvicer, În contextul poveștii lecturate. Domeniul științe -Cunoașterea mediului Strategii didactice: Metode și procedee didactice: povestirea, observația, explicația, demonstrația, conversația, exercițiul, problematizarea, turul ga leriei. Mijloace didactice: siluete de frunze, covor cu frunze, coș, copacul anotimpurilor, scrisoare, planșe reprezentând scene din poveste, acuarele, hârtie, pensule, carton, pahare, apă. Forme de organizare a activității: frontal, individual. Scenariul activității 1. Moment organizatoric În vederea bunei desfășurări a activităților de Învățare au loc: aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. II. Întâlnirea de dimineață Înainte de sosirea copiilor În grupă, se aranjează Într-un colț al grupei un covor de frunze uscate. Intrarea copiilor În grupă se face pe un fond muzical adecvat, fiind surprinși de existența covorului de frunze uscate. La invitația educatoarei, copiii se așează În jurul covorului de frunze, ascultând cu interes muzica. Pentru a capta atenția și interesul copiilor, se oprește muzica și li se sugerează să-și aleagă fiecare câte o frunză dintr-un coș așezat În mijlocul covorului de frunze. Cu ajutorul acestor frunze se realizează salutul dintre copii, folosind formula: „Bună dimineața frunză galbenă Luca, verde lana … „. Pentru a stabili numărul copiilor prezenți, aceștia vor lipi pe un panou pe care este desenat un copac, frunzele cu ajutorul cărora s-au prezentat, stabilindu-se astfel numărul copiilor prezenți. Analizând culoarea frunzelor, copiii Încep să completeze calendarul natur;;: „Astăzi este o zi frumoasă de … , suntem În luna … Este o zi Însorită, nu suflă vântul … „. III. Reactualizarea cunoștințelor anterioare La Activitatea de grup, copiii participă cu plăcere la recitarea poeziei Frunze de toamnă: Frunze aurii roșcate Au bătut la mine-n geam; Le-a smuls vântul de pe ram și le poartă fără rost; Nu știm În ce pom au fost. Vântul bate și e rece Noaptea unde o vom petrece? Vântul bate și e ploaie Dă-ne drumul În odaie! „Nu fiți triste surioare, De acum sunteți plăpumioare; 91 Pământul ÎI Înveliți și de ger voi ÎI feriți”. IV. Captarea atenției pentru activitățile de învățare Noutatea zilei: Poezia este Întreruptă de apariția În grupă a unui colet trimis de Bătrânul An. Copiii, Împreună cu educatoarea, deschid coletul și descoper ă „copacul anotimpurilor”, Însoțit de o scrisoare: Dragi copii, „Stiți că eu, Bătrânul An, am patru fete, iar acum a coborât pe pământ fata Toamnă care a pictat frunzele copacilor atât de frumos. Însă aceste frunze nu au fost tot timpul așa. Uneori au fost ca niște umflături mici și verzi pe ramurile copacilor , apoi au crescut, având diferite forme, În funcție de copacul pe care cresc. Azi v-am trimis În sala de grupă copacul anotimpurilor pentru a afla mai multe despre această haină care Îmbracă copacii, Împreună cu o poveste, a unei frunze. ” V. Anunțarea temei și obiectivelor activității didactice Educatoarea propune copiilor să asculte povestea trimisă de Bătrânul An pentru a afla mai multe despre acea „haină-frunza” care Îmbracă „copacul anotimpurilor”. Tranziții: „Bate vântul frunzele … ” VI. Dirijarea învățării și obținerea performanței ADE: Domeniul Știință (cunoașterea mediului-lectura [explicativă] educatoarei) Educatoare citește copiilor povestea „Frunza”, trimisă de Bătrânul An, pentru a afla prin câte etape trece o frunză până ajunge sub picioarele noastre, În culori minunate. Educatoarea va citi pe un ton cald, calm povestirea, modulând vocea altfel la fiecare moment al acțiunii. Odată cu expunerea textului vor fi explicate cuvintele și expresiile care pot fi necunoscute, alăturând un cuvânt sinonim sau o sintagmă lămuritoare, fără a Întrerupe firul povestirii. În paralel, pe un panou, se vor afla planșe care ilustrează momentele importante. Pe baza planșelor, dis’cuția cu preșcolarii va fi direcționată spre identificarea etapelor din viața unei frunze, spre anotimpurile În care se formează și evoluează frunza, dar și spre rolul ei În creșterea și dezvoltarea copacului, apoi concluzia se va extinde’ asupra tuturor viețuitoarelor. Educatoarea adresează copiilor Întrebări ajutătoare În vederea stimulării capacității acestora de a stabili corelații Între elementele tabloului toamnei și realitate. Se va evidenția și recunoașterea modificărilor care survin În natură odată cu succesiunea anotimpurilor, cu accent pe elementele care se regăsesc În lectură. 92 Discuții despre transformarea frunzelor: • În ce anotimp apar pe crenguțele copacului muguri? -… Primăvara • Ce se dezvoltă apoi din muguri? – .. .frunzele verzi Se arată copiilor mai multe frunze, pentru identificarea formei. • Ce formă pot avea frunzele? -… ovaIă, panglică, ac, lance etc. Domeniul Științe -Cunoașterea mediului • Cum este marginea frunzei? -… netedă/Întreagă, crestată Frunza este alcătuită din trei elemente: pețiol, limb, teacă. Teaca este partea inferioară mai lățită, cu care frunza se prinde de tulpină. Pețiolul este codița care susține limbul. Limbul este partea superioară mai lățită a frunzei și prezintă niște vinișoare numite nervuri. Frunza este numită „bucătăria plantei” (absoarbe dioxidul de carbon și elimină oxigenul În aer, pentru a respira aer curat). • Cum sunt frunzele vara? -… verzi, mari, sănătoase • De ce sunt importante frunzele? … ele pregătesc hrana pentru copac, ne dau aer curat • De ce credeți că se Îngălbenesc frunzele toamna și cad? -… pentru că e rece, nu mai au putere, le bate vântul ADE: Domeniul Estetic și Creativ ( activitate artistico-plastică [pictură)) VII. Asigurarea retenției și a transferului celor Învățate Pentru a-i demonstr a Bătrânului An ce au Învățat din povestea trimisă de el, copiii, grupați În funcție de culoarea frunzei alese la Întâlnirea de dimineață, realizează câte un tablou (pictură) În care prezintă etapele din viața unei frunze (călătoria unei frunze … ). După finalizarea lucrărilor, acestea sunt expuse pe un panou. Fiecare echipă, analizează și celelalte tablouri, precizează dacă lipsesc anumite elemente, apoi se fac completările necesare (turul galeriei). VIII. Încheierea activității. Aprecieri finale. La finalul activității copiii hotărăsc să trimită tablourile realizate de ei Bătrânului An, drept mulțumire pentru povestea trimisă, din care au Învățat lucruri frumoase și interesante despre evoluția unei frunze. Pe tot parcursul activității, propunătoarea va observa comportamentul copiilor și gradul de implicare În activități, va oferi Întăriri pozitive, va corecta eventualele greșeli, va oferi feedback constructiv și va formula aprecieri individuale și colective cu privire la prestațiile copiilor. 93 Piramida cunoașterii FRUNZA de Emil Gârleanu S-a desfăcut din mugur, Într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o rază de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre Între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorullumii sus, pe cer! Raza se coborî din nou, și toată ziua, Încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai În vârf. De deasupra îi cădea lumină, de dedesupt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită de departe, tăie albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina casei, cântând mereu … Dar Într-o dimineață, raza de soare nu mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi repede, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunelele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăștia puternic, umed: o amețea. După zilele acestea, lipsite de scânteie, soarele răsări Într-o dimineață înfocat, vărsând parcă flăcări, Încălzind totul În câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moi eșit de căldură, de se furișă sub dânsa, la umbră, la adăpost. Și frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine păsărica; iar aceasta ciripi înăbușit, din gușă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cântec. Și În fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, În fiecare zi frunza o ferea, și seara cântecul se împrăștia vesel. Cât n-ar fi dat acum frunza pe o picătură de ploaie! Dar norii fugeau goniți de vânturile din Înălțimi; cerul de sticlă, Înflăcărat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; când și când, rozeta, care Își scutura sămânța coaptă, Împrăștia mireasma în zorii unor a din dimineți. Prea multă lumină, prea multă căldură. Nopțile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut să fie veșnic noapte … Pasărea venea mereu, câteodată și noaptea rămânea acolo, ațipind, cu căpșorul sub aripă. Și trecu mult până ce, o dată, vântul de toamnă Începu să bată. Zilele erau mai răcoroase, nopțile mai reci; cerul arareori curat. Puternic sufla vântul tomnatic! Apusurile erau ca sângele și parcă înroșeau și pământul. Frunza Își simți puterile slăbite; cu greu putea să ție piept vântului, care o clătina În toate părțile; câteva tovarășe, smulse, fluturară prin aer, apoi fură duse departe. 94 Domeniul Științe -Cunoașterea mediului Pasărea Îi venea mai rar, nu mai cânta, și asta o mâhnea cumplit. Frunza tânjea, se Îngălbenea; celelalte, de pe același copac, parcă se Îngălbeniseră și mai repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foșnetul cobitor al tovarășelor ce o părăseau, strecurându-se ușor, ca o șoaptă, ca o rugăciune, așternându-se jos, Într-un Iăvicer pe deasupra căruia vântul alerga grăbit. De dimineață până seara, și noaptea, frunzele cădeau Întruna. Unele mai repezi, altele mai domoale, legănându-se În aer ca o aripă de fluture, aninându-se de ramuri ca cerând ajutor; numai Într-un târziu, dându-se Învinse, cădeau, Îngropându-se Între celelalte. Într-o dimineață se sperie. În tot copacul rămăsese numai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele, tremurând ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac, În largul lui, stoluri Întregi de păsări plecau În șir; atunci băgă de seamă că și cuiburile rândunelelor rămaseră goale. Un fior o străbătu și se gândi la pasărea pe care nu o mai văzuse de câteva zile. În clipele acelea, când parcă se cutremura la gândul că poate și dânsa va trebui să se desprindă, să moară, ca și celelalte, vederea prietenei pe care o adăpostise atâta i-ar fi fost de ajutor. Și pasărea parcă auzi chemarea tovarășei de altădată; veni, dar se opri puțin, pe o altă ramură, ca și când n-ar fi cunoscut locul obișnuit În care cântase; apoi Își luă zborul și, În trecerea grăbită, fără să Întoarcă măcar capul, lovi cu vârful aripei frunza care, de­ abia mai ținându-se, căzu la rândul ei. Și Iăvicerul de jos se mai Îngroșă, din ce fusese, cu aceasta, cea din urmă, moartă. Jocul didactic Aspecte specifice Jocul didactic se caracterizează printr-o structură specifică (el Îmbină organic jocul cu instruirea), deosebită de celelalte activități care se derulează În grădiniță. Jocul didactic este apreciat drept unul dintre cele mai accesibile și mai eficiente mijloace instructiv-educative folosite la vârsta preșcolară. În comparație cu celelalte jocuri cu subiecte și reguli stabilite de educatoare, jocul didactic este destinat mai cu seamă rezolvării unor sarcini ale educației intelectuale. Indiferent de etapa de vârstă la care este utilizat, jocul didactic favorizează atât aspectul informativ al procedului de Învățământ, cât și aspectul formativ a acestuia. Pentru a scoate mai bine În evidență specificul jocului didactic, nu este suficient a fi analizat numai În raport cu celelalte feluri de activități și jocuri. Problema principală care se pune În acest sens constă În determinarea structurii sale, prin care Își menține esența de joc și specificul de ac tivitate didactică. Componentele de bază ale jocului didactic sunt următoarele: • scopul didactic; • sarcina didactică; 95 Piramida cunoașterii • elementele de joc; • conținutul jocului didactic; • regulile jocului didactic; • materialul didactic utilizat; • acțiunea de joc. Scopul didactic al jocului, dat de finalitatea instructiv-educativă și formativă vizată, trebuie astfel formulat Încât să facă referire nemijlocită la obiectivele specifice ariei de conținut În care se Înscrie conținutul jocului. Sarcina didactică a jocului reprezintă problema de gândire și/sau de acțiune pusă În fața copilului (de a compara, de a descrie, de a ghici, indica, măsura sau parcurge un anumit traseu). Aceasta se regăsește În formularea cerinței de joc și trebuie precizată cât mai clar, În termeni operaționali. Gradul de complexitate al sarcinii jocului trebuie să fie optim, astfel Încât cerința acestuia să motiveze și să susțină desfășurarea acțiunii. Elementele de joc reprezintă mijloacele de realizare a sarcinii didactice, constituind elementele de realizare a sarcinii de Învățare. Ele pot fi cele mai variate (Întrecere, recompensă, aplauze etc.), alegerea lor făcându-se În funcție de conținutul jocului, de vârsta copiilor etc. Conținutul jocului didactic este alcătuit din ansamblul cunoștințelor și capacităților obținute În diversele activități instructiv-formative, care sunt activate În funcție de sarcina jocului ce presupune reactualizarea, completarea, aplicarea lor practică. Sarcina educatoarei este aceea de a solicita În cadrul jocului nu doar activități de recunoaștere sau reproducere a informației pe care copiii au achiziționat-o, ci și activități de reorganizare a cunoștințelor pentru rezo lvarea unor situații-pr oblemă sau chestiuni aplicative. Oricum, la un conținut identic, educatoarea poate atașa sarcini diferențiate și chiar individualizate. Regulile jocului didactic sunt prestabilite și obligatorii pentru toți participanții. Ele reglementează conduita și acțiunile copiilor În funcție de structura particulară a jocului didactic. Materialul didactic utilizat În cadrul jocului trebuie să fie variat, adecvat conținutului activității, vârstei copiilor, fiind În același timp stimulativ și diferit de materialele folosite În activitățile obișnuite de Învățare: jucării, fișe, jetoane, cartonașe etc. Acțiunea de joc este componenta prin care se realizează sarcina de joc. Ea cuprinde momente de așteptare, surpriză, ghicire, mișcare și Întrecere. Esența jocului didactic constă În Întrepătrunderea și interacțiunea acestor componente. De semenea, În echilibrul dintre sarcina didactică și acțiunea de joc. Ponderea mai mică sau mai mare a uneia dintre aceste două compone nte poate duce la denaturarea jocurilor didactice, la schimbarea profilului lor. De exemplu, jocurile didactice În care elementul de joc este slab exprimat, accentul căzând numai pe rezolvarea sarcinii instructive, Își pierd caracterul ludic, se transformă pur și simplu În exerciții cu material, În convorbiri sau În convorbiri după imagini, și invers, atunci când 96 Domeniul Științe -Cunoaș terea mediului acțiunea ludică devine predomina ntă, jocul didactic se transformă Într-o activitate pur distractivă, Își pierde caracterul instructiv. Jocul didactic este un tip de joc direcționat spre Îndeplinirea anumitor finalități pedagogice. Aceasta presupune o susținută implicare a educatoarei În proiectarea, organizarea, desfășurarea eficientă și conducerea activităților de joc didactic. Valoarea formativă a jocului didactic Jocul didactic, așa cum s-a subliniat anterior, rezolvă prin conținutul său mare parte din problemele educației intelectuale. Deși rolul lui este mai neînsemnat În privința transmiterii de noi cunoștințe, acesta contribuie la precizarea, consolidarea, adâncirea, sistematiza rea și verificarea cunoștințelor. Valoarea jocului didactic reiese și din contribuția acestuia la stimularea și dezvoltarea tuturor proceselor psihice. Cea mai mare parte a jocurilor didactice, cu tot aspectul lor atractiv, cuprind valoroase exerciții senzoriale și mintale. Jocurile didactice solicită În mare parte activitatea gândirii, ele reclamând Întotdeauna rezolvarea În mod individual a unor probleme. De asemenea, jocurile didactice contribuie fie direct, fie indirect și la educarea emoțiilor, a sentimentelor morale și a trăsturiior pozitive ale voinței și caracterului. Valoarea practică a jocului didactic constă În faptul că În procesul desfășurării lui, copilul are ocazia să aplice cunoștințele dobândite În diverse tipuri de activități, să Își exerseze priceperile și deprinderile În cadrul unei activități plăcute, În care sarcina și condițiile de Învățare sunt stabilite de cadrul didactic, dar elementul ludic este prezent prin integrarea unor momente de surpriză, așteptare, Încercare a capacități lor personale și Întrecere Între copii. Clasificarea jocurilor didactice Raportându-ne la jocurile didactice specifice cunoașterii mediului, acestea pot fi clasificate : a) după prezența sau absența materialului didactic: jocuri didactice orale (fără material didactic) jocuri didactice cu material didactic b) după scopul urmărit: jocuri senzoriale jocuri intelectuale c) după sarcina didactică: jocuri didactice pentru fixarea și sistematiza rea cunoștințelor jocuri didactice de verificare și evaluare a cunoștințelor Elemente metodice specifice jocului didactic (etapele jocului didactic): • Organizarea sălii de grupă • Introducerea În joc (captarea atenției) • Prezentarea materia lului (reactualizarea cunoștințelor) • Anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia • Explicarea și demonstrarea jocului 97 Piramida cunoașterii • Executarea jocului de probă • Executarea jocului de către copii • Complicarea jocului • Evaluarea desfășurării jocului și a achizițiilor • Retenția (fixarea cunoștințelor și deprinderilor) PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se Întâmplă?” Tema proiectului: „Anotimpuri În culori” Tema săptămânii: „Culori calde, culori reci” Tema activității: „Anotimpuri În culori” Tipul activității: verificare și evaluare de cunoștințe Categorii de activități de învățare: Domeniul Științe-Cunoașterea mediului Forma de realizare: joc didactic Scopul activității: Evaluarea cunoștințelor despre culori, elemente, activități, luni,fenomene ale naturii specifice celor patru anotimpuri. Obiective operaționale: să denumească cele patru anotimpuri pe baza culorilor specifice; să descrie elementele specifice celor patru anotimpuri (activități, luni, fenomene ale naturii, plante), utilizând ima ginile de pe jetoane; să formuleze cel puțin 3 enunțuri, utilizând un limbaj științific adecvat; să ordoneze cronologic cele patru ano timpuri, având la dispoziție cele 4 păpuși. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: exercițiul, problematizarea, conversația, descoperirea, explicația, demonstrația. Mijloace didactice: păpuși reprezentând cele patru anotimpuri, panou, buline colorate În culorile specifice anotimpurilor (verde, galben,maro, alb), coșuleț, emoticoane vesele. Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual. Sarcina didactică: Asocierea elemenetelor specifice fiecărui anotimp, descrierea acestora, motivarea răspunsurilor utilizând un limbaj științific adecvat, sesizarea greșelilor, ordonarea cronologică a celor patru anotimpuri. Regulile jocului: Copiii aleg, pe rând, câte un jeton, ÎI descriu și ÎI așază În dreptul anotimpului potrivit; la semnalul educatoarei deschid ochii și precizează greșeala apărută; răspunsul la Întrebarea educatoarei este dat doar de liderul echipei, după consultarea 98 Domeniul științe -Cunoașterea mediului coechipierilor, răspunsurile corecte aduc pentru echipă câte o bulină roșie, câștigând echipa cu cele mai multe buline roșii (cele mai multe răspunsuri corecte). Elemente de joc: aplauzele, Închisul și deschisul ochilor, Întrecerea, recompensele. Durata: 30 minute EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE Educatoarea pregătește materialul didactic necesar activității. Observarea 1. Organizarea Copiii intră În sală Exercițiul comportamentului activității cântând cântecul „Tot ce Frontal nonverbal e pe lume” și se așează pe scăunelele aflate În formă de semicerc. Se face sub formă de 2. Captarea ghicitoare: „Suntem patru surori, atenției În patru culori. Problematizarea Răspunsul (Introducerea În Pe rând noi venim, Frontal ghicitorii joc) Dar niciodată nu ne Înâlnim.” (cele patru anotimpuri) Educatoarea descoperă pe măsuța din fața copiilor 4 păpuși Îmbrăcate În următoarele culori: verde, galben, maro, alb. Descoperirea 3. Reactualizarea Copiii sesizează că Conversația cunoștințelor păpușile reprezintă cele Problema tizarea (Prezentarea patru fiice ale anului, Frontal Evaluare orală materialului) adică cele 4 anotimpuri. Păpuși Educatoarea adresează reprezentând Întrebări copiilor cele 4 referitoare la identitatea anotimpuri celor 4 anotimpuri. Copiii răspund Întrebărilor și motivează culorile hainelor În care sunt Îmbrăcate păpușile. 99 Piramida cunoașterii EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE „Astăzi vom desfășura jocul Anotimpuri În culori 4.Anunțarea pentru a afla câte lucruri Repetarea titlului titlului jocului și a știți despre cele 4 Explicația jocului de către anotimpuri (fenomene Frontal scopului acestuia ale naturii, activități, copii plante, luni specifice)”. Copiii repetă titlul jocului. Educatoarea explică modul de desfășurare a jocului: pe panou se află 4 Explicația buline ce reprezintă cele Demonstrația 4 anotimpuri; În coșulețul Exercițiul Observarea 5.Explicarea și de pe masă se află Frontal comportamentului demonstrarea jetoane specifice tuturor Buline colorate nonverbal jocului anotimpurilor; copiii vin Coșuleț Evaluare orală pe rând, scot câte un Jetoane cu jeton din coșuleț, descriu aspect din cele Evaluare practică imaginea și ÎI așează la 4 anotimpuri bulina specifică Panou anotimpului. („Așază corect!”) Copiii execută jocul de Exercițiul Corectarea 6.Executarea probă. Educatoarea face Frontal eventualelor jocului de probă observații și precizări Individual greșeli suplimen tare. Aprecieri verbale Educatoarea este Aprecieri verbale conducătorul jocului. 7. Executarea Copiii desfășoară jocul cu Exercițiul Asocierea Problematizarea elementelor cu jocului de către atenție, iar așezarea Frontal anotimpurile copii corectă a imaginii la Individual potrivite anotimpul potrivit este răsplătită cu aplauze. Aplauze 8. Complicarea Varianta II jocului „Găsește greșeala !” Problematiza rea Aprecieri verbale Educatoarea va muta Exercițiul Sesizarea greșe lilor jetoanele de la un Explicația Aplauze anotimp la altul. Frontal Copiii pun mâna la ochi. Individual La semnalul educatoarei Jetoane cu deschid ochii. imagini din cele 100 Domeniul științe -Cunoașterea mediului – ,–EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE Copiii sesizează greșelile 4 anotimpuri și așează imaginile corect, Panou motivând așezarea Aprecieri verbale făcută. Ordonarea Conducătorul jocului cronologică a poate deveni un copil. anotimpurilor (păpușilor) Varianta III: „După mine, Aplauze cine vine?” Problematizarea Educatoarea așează În Exercițiul partea stângă una din Explicația cele 4 păpuși. Frontal Copiii așează În ordine Individual cronologică celelalte Păpuși păpuși (anotimpuri). reprezentând Jocul se repetă până când cele 4 fiecare păpușă este anotimpuri prima. Conducătorul jocului poate deveni un copil. Problema tizarea Exercițiul Aprecieri Varianta IV: lISă Explicația individuale și răspundem corectl” Pe grupe colective Copiii sunt Împărțiți În Buline colorate Aplauze două echipe: echipa Ridicarea bulinelor fluturilor și echipa potrivite macilor. anotimpuri lor Fiecare grupă Își Aprecieri prin stabilește un lider, iar recompens e acesta primește 4 buline colorate În culorile anotimpuri lor. Pentru răspuns se ridică o Problematizarea bulină colorată, iar echipa Exercițiul care răspunde corect Pe grupe primește o bulină roșie. Buline roșii Câștigă echipa care are mai multe buline roșii. Educatoarea adresează Aprecieri Întrebări despre individuale și 101 Piramida cunoașterii EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE anotimpuri fiecărei colective grupe: Aplauze „În ce anotimp înflorește Aprecieri prin ghiocelul?” recompense „Când vine Moș Crăciun ?” „Când mergem la mare?” „Când pleacă păsările călătoare în țările calde?” „Cărui anotimp îi aparține luna iunie?” Se stabilește echipa câștigătoa re ce va fi recompensată cu câte un emoticon vesel pentru fiecare copil. Educatoarea propune copiilor să recite o poezie sau să cânte un cântec specific fiecărui anotimp pentru a verifica 9. Evaluarea realizarea obiectivelor Exercițiul desfășurării propuse. Individual Aprecieri verbale jocului și a Copiii re cită poeziile: Pe grupe Aplauze achizițiilor „Toamna” de Demostene Botez, „Omul de zăpadă”, „Motanul pedepsit” de Elena Farago și cântă cântecul”Cântec pentru ziua copilului”. Educatoarea face 10. Retenția aprecieri generale și (fixarea individuale asupra Conversația Aprecieri verbale cunoștințelor și desfășurării jocului, Frontal Aplauze deprinderilor) asupra noțiunilor sistematizate și evaluate. 102 Domeniul Științe -Cunoașterea mediului PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mijlocie Tema anuală de studiu: „Cine și cum planifică/organizează o activitate?” Tema săptămânii: „Prin lumea celor care nu cuvântă” Tema activității: „Prin lumea celor care nu cuvântă” Tipul activității: evaluare de cunoștințe și deprinderi motrice Categorii de activități de învățare: ADP+ALA+DȘ+DPM Forma de realizare: activitate integrată ADP: „Aș vrea să fiu … ” I Știință: Construcții: „Care este hrana mea?” „Căsuțele animalelor” I Domeniul Știință (cu noașterea „Prin lumea celor care nu mediului) � cuvântă!” „Ce știi despre … ” Joc de masă: „Așază-mă la locul meu!” Domeniul Psihomo tric – „Cursa animalelor” -joc didactic -(ADP+ALA+DȘ+DPM) -săritura În lungime- Scopurile activității: verificarea și consolidarea cunoștințelor referitoare la animalele domestice și sălbatice precum și exersa rea unor deprinderi motrice învățate; Obiective operaționale: să identifice câte 3 animalele domestice, sălbatice și de la poli, pe baza ghicitorilor educatoarei; să asocieze fiecare animal cu mediul lui de viață, valorificând cunoștințele anterioare; să precizeze 4 caracteristici ale animalelor identificate (mediu de viață, hrană, foloase, onomatopee), valorificând cunoștințele anterioare; 103 Piramida cunoașterii să compare animalele identificate, prin raportare la mediul de viață, hrană, foloase; să imite mersul animalelor identificate, utilizând deprinder i motrice învățate (mersul în patru labe, săritura În lungime, diferite variante de mers). Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, explicația, problematizarea, exercițiul. Mijloace didactice: minge, machete reprezentând cele trei medii de viață ale animalelor studiate (curtea și casa omului, pădurea, zona polară), jetoane cu animale domestice (câine, pisică, vacă), animale sălbatice (urs, vulpe, veveriță), animale polare (urs polar, pinguin, vulpe polară), ghicitori, cercuri de plastic, măști cu animale. Forme de organizare a activității: frontal, individual, pe grupe. Scenariul activității 1. Moment organizatoric În vederea bunei desfășurări a activităților de Învățare au loc: aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. II. ADP Întâlnirea de dimineață. Fiecare copil are prins la piept câte un jeton cu un animal cunoscut. Copiii intră În sala de grupă imitând mișcările animalului reprezentat pe jeton și se așează În semicerc pentru a putea stabili fiecare un contact vizual cu toți membrii grupei. Pentru salut, se folosește „tehnica comunicării rotative”: pornind de la educatoare către copilul din dreapta, folosindu-se denumirea animalului de pe jeton (Ex. „Bună dimineața, ursule brun!”). Fiecare salut este Însoțit de o strângere de mână. Prezența se va realiza cu ajutorul unei fetițe și a unui băiețel. Fetița va numi fiecare băiețel prezent, iar băiatul va numi fetițele prezente, fiecare așezând pozele copiilor prezenți și a celor absenți pe panou. Calendarul naturii este indispensabil pentru a cultiva spiritul de observație al copiilor în legătură cu schimbările care au loc În mediul înconjurător și pentru a realiza orientarea În timp. Se precizează anotimpul, luna, săptămâna, ziua și stabilesc cum este vremea afară. Împărtășirea cu cei/alți se va realiza prin precizarea și argumentarea opțiunii pentru animalul În care ar dori să se transforme: „Aș vrea să fiu …… pentru că …… ” Activitatea de grup se va realiza prin jocul „Răspunde mai departe!”: un copil va avea o minge și va spune „calul are … „, aruncă mingea altui copil care va completa propoziția ” … 4 picioare”. Jocul se repetă de câteva ori. 104 Domeniul Științe -Cunoașterea mediului III. Captarea atenției pentru activitățile de învățare Noutatea zilei: Se prezintă copiilor măștile animalelor cunoscute. Preșcolarii vor parcurge mai multe etape pentru a se putea transforma În animalul preferat la final. IV. Anunțarea temei și obiectivelor activității didactice „Astăzi vom face o călătorie prin lumea celor care nu cuvântă, dar despre care știm atâtea lucruri. Ne vom reaminti unde trăiesc animalele, ce mănâncă, ce foloase ne dau, cum le recunoaștem după sunetele pe care le scot și le vom imita mersul.” Tranziție: „Toți suntem prieteni buni, Hai să ne jucăm acum!” V. Dirijarea învățării și obținerea performanței ALA : Activități liber alese Știință: Care este hrana mea? Construcții: Căsuțele animalelor Joc de masă: Așază-mă la locul meu! După finalizarea activităților de la centrele de interes se va face prezentarea rezultatelor fiecărui grup. Tranziție: „Dacă vreau să cresc voinic Fac gimnastică de mic. Merg În pas alergător, Sar apoi Într-un picior. Mă opresc, respir ușor, Întind brațele să zbor. Toată lumea e a mea Când m-așez jos la podea! Ăsta-i doar un Început: la priviți cât am crescut !” ADE: Domeniul Știință ( Cunoașterea mediului-joc didactic) Copiii sunt așezați În semicerc, În fața lor fiind organizate machete cu cele trei medii de viață ale animalelor studiate. Pe o altă măsuță sunt așezate animalele domestice și sălbatice cunoscute. Pe covor, de la măsuța unde sunt animalele, sunt așezate cercuri la o distanță de 20 de centimetri unul de celălalt. Se poartă o discuție introductivă despre mediile de viață reprezentate de machete și despre categoriile de animalele care trăiesc acolo. Se prezintă regulile jocului: educatoarea va spune o ghicitoare; copilul care ghicește răspunsul va veni la măsuța cu animale, va alege animalul și prin săritură În lungime din cerc În cerc (ghețari) va ajunge la mediul lui de viață și ÎI va așeza, motivând alegerea făcută, precizând adăpostul și hrana acestuia. Dacă va rezolva corect sarcina, va fi recompensat cu aplauze. Apoi, un alt copil, așezat În fața grupei, va imita mersul și onomatopeele specifice, iar copiii din grupă vor face și ei același lucru. 105 Piramida cunoașterii Ghicitori propuse : Animale domestice: „Toarce-ntruna pe cuptor „Roade oase „Ea este bună la toate Fără fus, fără fuior Stă În cușcă Ne dă carne, ne dă lapte Dar cum simte-un șoricel Pe dușmanii săi Îi mușcă.” Iar viței mititei Se repede după el.” Se numesc copiii ei.” (PISICA) (CÂINELE) (VACA) Animale sălbatice Are blană călduroasă, „E codată și roșcată, „Este tare mititică Cafenie și frumoasă. Și din fire cam șireată O zărești pe rămurică Mormăind merge-n pădure Umblă ziua prin grădini Însă coada ei stufoasă După zmeură și mure. Fură rațe și găini.” O face așa frumoasă. Cine-i oare?” Cu alune se hrănește (URSUL) (VULPEA) Spuneți voi cum se numește!” VEVERITA) Animale polare „Eu am mersul legănat „Eu am blana călduroasă „Am o soră cu blana De toți copiii apreciat Aibă și pufoasă roșcată Numele meu e Pin-Pin La Polul Sud eu locuiesc Ce stă În pădure ziua toată Și sunt un ………. ” Și pește pescuiesc.” La Polul Sud noi locuim (PINGUIN) (URSUL POLAR) Și nu umblăm după găini.” (VULPEA POLARĂ) ADE: Domeniul psihomo tric Se va defășura jocul „Cursa animalelor”. Fiecare copil va primi o mască ce va reprezenta un animal dom estic, sălbatic sau din zonele polare. Se vor grupa după categoria din care fac parte. Se vor forma trei coloane, În fața cărora se vor afla patru cercuri așezate la o distanță de 20 de cm unul de celălalt. La semnalul educatoarei, primii copii din fiecare grupă vor executa săritura În lungime din cerc În cerc, iar la Întoarcere vor imita mersul animalului a cărui mască o poartă și se vor așeza la capătul rândului. Apoi va porni următorul copil. Câștigă grupa ai cărei copii au parcurs corect și cel mai repede traseul. VI. Asigurarea rete nției și a transferului celor invățate Copiii vor fi așezați În cerc. La semnalul educatoarei (va spune o culoare specifică grupelor de animale: alb-animale de la Poli, verde-animale sălbatice, maro-animale domestice) grupa respectivă, imitând mersul și onomatopeele specifice animalului a cărui mască o poartă, se va reuni În mijlocul cercului. Reușita grupei va fi aplaudată. VII. Încheierea activității. Aprecieri finale În Încheiere se vor face aprecieri generale și individuale privind desfășurarea activității. 106 Domeniul Științe -Cunoașterea mediului Pe tot parcursul activității, educatoarea va observa comportamentul copiilor și gradul de implicare În activități, va oferi Întăriri pozitive, va corecta eventualele greșeli, va oferi feedback constructiv și va formula aprecieri individuale și colective cu privire la prestațiile copiilor. Convorbirea Copilul preșcolar dobândește În grădiniță multiple cunoștințe, pe care și le Însușește cu prioritate prin legătură directă cu realitatea. Odată cu acumularea acestui bagaj de cunoștințe, reprezentările copilului ating un grad Înalt de generalizare. În același timp vorbirea devine mai bogată, asigurând dezvoltarea intensă a gândirii. Una din activitățile specifice cunoașterii mediului, desfășurată În grădiniță și care contribuie intens la dezvoltarea gândirii copiilor, este convorbirea. Activitățile de convorbire sunt considerate ca fiind printre cele mai active și eficiente forme de instruire și educare, realizându-se printr-un dialog Între cadrul didactic și copil, pe baza unei succesiuni de Întrebări și răspunsuri care pornesc de la cunoștințele dobândite anterior de copii și care sunt legate de conținutul noii teme propuse. Convorbirile au o valoare formativă importantă În procesul de cunoaștere a mediului Înconjurător deoarece se bazează pe Întrebări stimulatorii și exploratorii. Se caracterizează prin aceea că declanșează procesul de cunoaștere, răspunsurile fiind rodul frământărilor individuale, al căutărilor, al explorărilor, fără a fi impuse de cadrul didactic. Valoarea formativă a activităților de convorbire este condiționată de tehnica elaborării ș; adresăr;; Întrebărilor. Elaborarea, ordonarea și ierarhizarea Întrebărilor se face Într-o succesiune logică, care să contribuie la Înțelegerea conținutului temei și la realizarea obiective lor propuse. Întrebările sunt adresate frontal, pentru ca toți copiii să fie antrenați În rezolvarea lor. Răspunsurile copiilor trebuie să fie clare, complete, exprimate Într-o formă corectă și personală, să cuprindă analiza cunoștințelor, sublinierea relațiilor dintre ele, și nu simpla reproducere mecanică a textului propus. În grădinița de copii, convorbirea se recomandă a se desfășura ca activitate independe ntă, dar și sub forma unor convorbiri scurte În cadrul altor activități, ca procedeu didactic; În același timp se pot organiza convorbiri libere cu număr restrâns de copii În diferite momente ale zilei: Întâlnirea de dimineață, În activitățile liber alese, la activitățile desfășurate În aer liber. Complexitatea convorbirii ca activitate de sine stătătoare decurge din faptul că se desfășoară În exclusivitate pe plan verbal urmărindu-se consolidarea, aprofundarea și sistematiza rea cunoștințelor dobândite de copii În cadrul celorlalte activități, sau a celor alese, precum și În alte momente ale zilei. Convorbirile se organizează și se desfășoară la anumite intervale de timp. Ele sunt pregătite de alte activități: de observări, povestiri explicative, lecturi după imagini, jocuri didactice. Se desfășoară pe cale orală, fără 107 Piramida cunoașterii utilizarea unor materiale didactice intuitive. Acest fapt determină realizarea activităților de convorbire În mod spec ial la grupa mare. La grupa mijlocie se poate Încerca utilizarea ei În semestrul al II-lea, atunci când nivelul de dezvoltare al copiilor permite abordarea activităților În acest mod. Importanța activităților de convorbire constă În aceea că ajută la formarea unui complex de deprinderi de exprimare corectă; copiii se deprind să asculte Întrebările, să răspundă când sunt solicitați, să asculte răspunsurile celorlalți și să intervină pentru a le corecta, să-și ordoneze Întreaga achiziție informațională pentru a răspunde adecvat Întrebărilor educatoarei. Activitățile de convorbire au rolul de fixare, consolidare și sistematizare, de verificare și apreciere a cunoștințelor copiilor, se materializează prin Întrebări care vizează În special reținerea de către copii a unor informații despre caracteristicile specifice viețuitoarelor (plante sau animale), influența diferiților factori de mediu asupra Înfățișării, alcătuirii și modului de viață al acestora. De aceea, În orice activitate, pe lângă Întrebările care urmăresc să consolideze În memoria copiilor anumite informații despre anumite particularități, se folosesc Întrebări cu ajutorul cărora aceștia să motiveze răspunsurile, să compare diferite aspecte, Întrebări care să le stimuleze gândi rea. 108 Sarcinile de bază ale convorbirilor sunt: • să realizeze o sistematiza re a cunoștințelor dobândite prin repetarea lor, Într-o structură nouă; • să formeze capacitatea copiilor de a-și verifica și ordona reprezentările și cunoștințele despre lumea reală după criterii noi date de educatoare, prin intermediul Întrebărilor; • să contribuie În mod direct la creșterea calitativă a posibilității de exprimare corectă a copiilor, care trebuie să descrie, să analizeze, să compare, să explice; vorbirea Închegată logic; • să ajute la formarea unui complex de deprinderi de exprimare corectă, necesare copilului atât În conversația uzuală cât și În activitatea școlară; • să asigure dezvoltarea intensă a gândirii În urma analizelor, sintezelor și a comparațiilor făcute, a sistematiză rilor și generalizărilor. Participarea copiilor la convorbire necesită un efort cognitiv susținut, constând În: • concentrarea atenției pentru a recepta mesajul (pentru a Înțelege Întrebarea); • selectarea cunoștințelor pentru a formula răspunsul corespunzător; • selectarea mijloacelor lingvistice care concură la formularea răspunsurilor corecte; • efectuarea generalizări lor necesare pe bază de analiză, sinteză, comparare și abstractizare, astfel dezvoltându-se gândirea copiilor; • se realizează și se consolidează reprezentări științifice și morale, se formează sentimente și atitudini morale; Domeniul Științe -Cunoașterea mediului • prin modul de desfășurare a convorbirii se creează condițiile exersării unor deprinderi de comportament civilizat În colectivitate, se formează calități morale ca politețea, stăpânirea de sine, curajul, spiritul de cooperare, prietenia, etc.; • prilejuiește afirmarea opiniei personale, a părerilor proprii, dezvoltarea atenției voluntare. Eficiența convorbirii este condiționată de: • planificarea activității din timp; • alegerea temei, care trebuie să fie accesibilă, atractivă, să corespundă intereselor și preferințelor copiilor; • crearea unor diverse situații de viață care să accentueze caracterul formativ; • elaborarea unui plan de Întrebări adecvat temei; Convorbirile se pot clasifica astfel: După scopul didactic: • convorbiri pentru fixarea cunoștințelor, realizate după anumite evenimente: o observare, o plimbare În parc, o excursie, etc.; • convorbiri pentru sistematizarea cunoștințelor, când tema permite sistematizări și generalizări; • convorbiri pentru verificarea cunoștințelor. După tem atică: • tematică referitoare la natură: anotimpuri, animale, plante, etc.; • teme din viața cotidiană: comportarea copilului la grădiniță, În familie, În societate etc.; • teme referitoare la viața socială, care sunt interesante și captivante pentru copii. Organizarea și desfășurarea activităților de convorbire Existența unor obiective, a unei teme și conținut bine determinate reprezintă punctul de plecare În elaborarea structurii activității de convorbire. Organizarea și desfășurarea activității de convorbire presupune: • pregătirea temeinică a educatoarei; • planificarea convorbirii la intervale optime de timp; • elaborarea planului de discuție sub formă de Întrebăriși răspunsuri; • alegerea procedeelor, care să asigure participarea activă a copiilor pe tot parcursul activității. Momentele activității de convorbire sunt identice cu cele ale celorlalte forme de activitate, dar pot interveni și elemente specifice În funcție de tema abordată și În funcție de obiectivele propuse. Structura activității de convorbire: Organizarea activității-constă În asigurarea cadrului adecvat. Introducerea În activitate -este orientată spre evocarea unor impresii, a unor trăiri afective puternice, care creează motivația participării active a copiilor. Se recomandă utilizarea unor materiale emoționale: ghicitori, proiecții, poezii, povestire scurtă, urmate 109 Piramida cunoașterii de comentarii care fac introducerea În tema abordată. Alte posibilități de atrage re a copiilor la activitate pot fi: prezentări Power Point, audiții muzicale, jocul pe roluri, urmate de scurte discuții. Anunțarea temei și a obiectivelor se va realiza de regulă În mod di rect, orientând copiii spre subiectul discuției. Desfășurarea activității (convorbirea propriu-zisă): secvența principală a activității-se realizează pe baza Întrebărilor succesive ale educatoarei și a răspunsurilor copiilor. Această convorbire trebuie să se desfășoare pe baza unui plan de idei având următoarele caracteristici: • să conțină Întrebări principale, cărora li se pot adăuga Întrebări ajutătoare; • Întrebările trebuie să vizeze: scopul activității, conținutul convorbirii, complexitatea tematicii, volumul de cunoștințe actualizat. Întrebările diferă În funcție de scopul activității, astfel: • În cazul con vorbirii de verificare, care solicită În primul rând memoria, se poate cere copiilor să enumere diferite obiecte, fenomene, culori; să reproducă diferite evenimente și acțiuni din viața copiilor, etc. • În cazul con vorbirilor de sistematizare, care solicită În primul rând gândirea­ Întrebările trebuie să facă apel la cunoștințele acumulate anterior și la gândirea logică a copiilor. De exemplu: De ce Îngheață apa iarna? De ce cad frunzele copacilor toamna? (analiză-sinteză) Cum sunt zilele și nopțile vara? Cum sunt iarna? (comparație) Cum putem numi cu un singur cuvânt ploaia, zăpada, vântul, bruma? Cum se numesc animalele care trăiesc la casa omului? (generalizare) Întrebările trebuie să satisfacă următoarele cerințe: • să fie accesibile copiilor; • să vizeze experiența de viață a copiilor; • să fie formulate simplu, concis și corect. • să stimuleze gândirea copiilor; • să fie formulate cu cuvinte Înțelese de copii; • să fie cu un grad de dificultate care să poată fi depășit de copii; • să fie prezentate Într- o succesiune logică; Pe parcursul convorbirii se pot face sublinieri și repetări ale aspectelor principale care stau la baza evidențierii concluzii/or (sintezelor) parțiale și finale. Concluziile se realizează de către educatoare, dar se acceptă și observațiile corecte ale copiilor. Încheierea activității-este inclusă În concluzii. Pentru diversificarea activității și pentru antrenarea tuturor copiilor În activitate se pot utiliza elemente de joc, cântec, dramatiza rea unor acțiuni discutate etc. Convorbirea Îi Învață pe copii să opereze pe plan mental, de aceea este considerată din punct de vedere al structurii cea mai grea formă de activitate din grădiniță, cea mai apropiată de lecția de tip școlar. Mânuirea meșteșugită a Întrebărilor este o artă pe care educatoarea trebuie să o stăpânească tot așa de bine precum stăpânește toate metodele și procedeele folosite În instrucția și educația copiilor. 110 Domeniul Științe -Cunoașterea mediului PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se Întâmplă?” Tema proiectului:” Toamnă, toamnă darnică!” Tema săptămânii: „Bogățiile toamnei” Tema activității: IIDin grădină adunate” Tipul activității: evaluare de cunoștințe Categorii de activități de Învățare: Domeniul Științe-Cunoașterea mediului Forma de realizare: convorbire Scopul activității: Verificarea și consolidarea cunoștințelor copiilor cu privire la fructele și legumele de toamnă. Obiective operaționale: să enumere fructele și legumele de toamnă, valorificând cunoștințele anterioare; să descrie prin comparație fructe și legume de toamnă (caracteristici, părțile componen te ale fructelor, legumelor, asemănări și deosebiri), cu ajutorul educatoarei; să precizeze modul de păstrare al fructelor și legumelor, prin raportare la experiența personală; să identifice cel puțin o normă de igienă În consumarea fructelor și legumelor, prin raportare la experiența personală; să argumenteze importanța fructelor și legumelor În alimentație, prin raportare la experiența personală. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, explicația, exercițiul, problematizarea, povestirea. Mijloace didactice: computer (pentru fragmentul din povestea anotimpurilor) sau cartea de povești, recompense. Forme de organizare a activității: frontal, individual. Durata: 30-35 minute EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC DIDACTIC Moment Pentru buna desfășurare a organizatoric activității se aerisește sala de grupă, se aranjezează scăunelele În formă de semicerc, se pregătește materialul necesar. Copiii intră În sală și se așază pe scăunele. STRATEGII EVALUARE DIDACTICE Se apreciază comporta- mentul copiilor 111 Piramida cunoașterii EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE Captarea Se realizează prin audierea unui Povestirea atenției fragment din Povestea Conversația anotimpurilor. Se poartă câteva Frontal discuții pe marginea fragmentului audiat care reliefează subiectul convorbirii. Anunțarea Copii, astăzi vom desfășura Conversația Repetarea temei activitatea cu tema „Din grădină Frontal titlului adunate” (se explică conținutul activității temei-discuții despre fructele și legumele de toamnă); Dirijarea Educatoarea se axează pe câteva Frontal învățării idei pe baza cărora stabilește Explicația planul de întrebări. La sfârșitul discuției asupra unei idei principale se efectuează, Într-o formă Se evaluează deosebită, o sinteză parțială, iar la răspunsurile I finalul discuțiilor o sinteză generală copiilor cu scopul de a sublinia ceea ce este Problemati- mai important. zarea Aplauze Plan de Întrebări -pentru diferite aspecte/idei: Identificarea fructelor și legumelor: Conversația Ce fructe se culeg toamna? Unde cresc fructele? Ce legume se culeg toamna? Unde cresc legumele? Se evaluează Unde se transportă/depozitează răspunsurile fructele și legumele? Frontal copiilor Cine a participat (și unde) la Problemati- Aplauze cules de fructe și legume? zarea Se realizează sinteza parțială. Conversația Descrierea fructelor și legumelor- caracter istici; părți componen te; asemănări și deosebiri: Problemati- Se aplaudă Care sunt părțile componente zarea copiii care dau ale unui fruct? Conversația răspunsuri Ce culoare au fructele? corecte Domeniul Științe – Cunoașterea mediului r- EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE Ce forme au fructele? Care sunt părțile componente ale unei legume? Ce culoare au legumele? Ce forme au legumele? Se realizează sinteza parțială. Problemati- Modul de păstrare al fructelor și zarea legumelor: Conversația Unde se păstrează fructele? (În cămară, În depozite) Frontal Unde se păstrează legumele? (în Problemati- cămară, În depozite) zarea Sub ce formă se păstrează Conversația fructele și legumele? (proaspete și conservate). Cine se ocupă de păstrarea Frontal fructelor și legumelor?” Povestirea „De ce conservăm fructe și legume?” Se realizează sinteza parțială. Norme de igienă În consumarea fructelor și legumelor ; importanța acestora În alimentația noastră: Ce facem cu fructele/legumele Înainte de a le consuma/prepara? (le spăIăm) Ce s-ar Întâmpla dacă nu am spăla fructele și legumele Înainte de a le consuma?” Ce importanță au fructele și legumele În alimentația noastră? (au vitamine care ne ajută să creștem și să ne păstrăm sănătatea) Se realizează sinteza parțială. Sinteza generală se realizează de către educatoare prin poveste: se 113 Piramida cunoașterii EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTIC DIDACTICE face o revenire la fragmentul audiat și se subliniază aspectele mai importante din cele discutate. Încheierea Educatoarea face aprecieri Frontal activității asupra modului În care copiii Conversația s-au implicat În activitate, se Împart recompense. Activitatea se Încheie cu interpretarea cântecului „Toamnă harnică”, În timp ce copiii ies În mod organizat din sala de grupă. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se ÎntampIă?” Tema proiectului: „Primăvara, anotimpul bucuriei” Tema săptămânii: „Primăvară, ai sosit!” Tema activității: „De vorbă cu primăvara” Tipul activității: verificare de cunoștințe, priceperi și deprinder i Categorii de activități de Învățare: ADP+DȘ+DEC Forma de realizare: activitate integrată ADP: „Prieteni ai primăverii!” I EVALUARE Aprecieri generale și individuale Copiii primesc recompense Domeniul Știință II De vorbă cu Domeniul Estetic și (cunoașterea mediului) 1-Primăvara 1″ Creativ „lâna Primăvară a sosit � (DȘ+DEC) „Chipul Primăverii” În țară” -convorbire –desen, pictură – 114 Domeniul Științe – Cunoaștere a mediului scopurile activității: Verificarea și consolidarea cunoștințelor copiilor cu privire la anotimpul primăvara; exersarea unor deprinderi de lucru cunoscute pentru realizarea unor produse simple. Obiective operațio nale: să precizeze cel puțin S aspecte specifice anotimpului primăvara: caracteristici, fenomene, Îmbrăcămintea copiilor, jocurile copiilor, activități de primăvară, cu ajutorul educ atoarei; să formuleze cel puțin 3 enunțuri ca răspuns la Întrebări, utilizând un limbaj științific adecvat; să descrie anotimpul primăvara, sintetizând aspectele discutate Într-o scurtă povestire; să realizeze În grup cel puțin 4 elemente specifice primăverii, utilizând tehnici de lucru Învățate pentru compunerea lucrării artistico-plastice (desen, pictură). Strategii didactice: Metode și pr ocedee didactice: conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, exercițiul, brainstorming, metoda explozia stelară. Mijloace didactice: tablou de primăvară, stele (una mare și cinci mici), siluete de flori și fluturi, creioane colorate, ace de siguranță, ștampile. Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual. Scenariul activității 1. Moment organizatoric În vederea bunei desfășurări a activităților de Învățare au loc: aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. II. Întâlnirea de dimineață La intrarea În sala de grupă, fiecare copil primește un medalion viu colorat pe care este reprezentat grafic un aspect caracteristic anotimpului primăvara: o insectă, o floare Salutul se desfășoară utilizând „tehnica comunicării rotative”, fiind transmis circular, de la educatoare către copilul din dreapta și Însoțit de o strângere de mână, utilizând denumirea imaginii de pe medalion: „Bună dimineața, ghiocel!”, „Bună dimineața, greieraș!”. Prezența se realizează nominal, la apelul educatoarei copiii răspund „prezent (ă)”, identificând astfel copiii absenți. Calendarul naturii. Sub Îndrumarea educatoarei copiii precizează câteva aspecte referitoare la starea vremii și Îmbrăcămintea adecvată temperaturii de afară. Împărtășirea cu cei/alți și activitatea de grup se realizează prin intermediul jocului „Ghicește la ce m-am gândit!”. Educatoarea enunță ghicitori și invită copiii să se grupeze În funcție de răspunsul oferit și de imaginile reprezentative de pe medalioanele l1S Piramida cunoașterii pe care le dețin. Fiecare grupă astfel constituită este invitată apoi să recite câteva versuri sau să cânte un fragment dintr-un cântec specific aspectelor discutate. III. Captarea atenției pentru activitățile de învățare Noutatea zilei În sala de grupă Își face apariția o fetiță Îmbrăcată În lâna Primăvara care, pe ritmurile melodice ale „Anotimpuri lor” lui Vivaldi, cu ajutorul baghetei magice, aduce mireasma primăverii În urma ei. IV. Anunțarea temei și a obiectivelor activității didactice Educatoarea le spune copiilor că lâna dorește să participe la activitatea de astăzi, deoarece a auzit că activitatea se numește „De vorbă cu primăvara!” Tranziție: Rostește apoi versurile: „Batem, batem pumnișorii/Și Închidem ochișorii ” (În timp ce copiii stau cu ochii Închiși se așază materialul didactic necesar (pentru aplicarea metodei interactive Explozia Stelară). În fața semicercului, jos pe covor, se așază o stea mare pe care va sta lâna Primăvara. În jurul stelei mari se așază 5 stele mici pe care vor fi scrise Întrebările, fiecare cu altă culoare: cu roșu Ce?; cu galben Cine?; cu albastru Unde?; cu verde Când?; cu portocaliu De ce? V. Dirijarea învățării La semnalul educatoarei copiii deschid ochii, educatoarea le prezintă materialul, apoi Împreună cu lâna și bagheta magică numește 5 copii care-și vor alege pe rând câte o steluță. Fiecare copil Își formează o echipă din 3-4 colegi. Membrii echipelor vor răspunde Întrebărilor adresate de educatoare, Întrebări legate de diferite aspecte de primăvară: caracter istici, fenomene, Îmbrăcămintea copiilor, jocurile copiilor, activități de primăvară. 116 • Educatoarea va adresa Întrebări tuturor echipelor despre un anumit aspect, dar va respecta Întrebarea de pe steluța echipei. • Răspunsurile vor fi formulate În propoziții dezvoltate și fraze. • Se punctează fiecare răspuns al membrilor echipei cu câte o bulină (bulina va avea culoarea Întrebării de pe steluța echipei care răspunde și se lipește pe steluța echipei). • Răspunsurile corecte se aplaudă după ce se rostesc versurile: „Ai răspuns, ai Întrebat/Acum ești aplaudat” . • Câștigă echipa care obține mai multe buline și va fi recompensată cu ștampiluțe­ fluturi sau flori-Ia alegerea câștigători lor. • După epuizarea Întrebărilor pe un anumit aspect, educatoarea formulează o sinteză parțială. Plan de Întrebări (exemple) pentru diferite aspecte/idei: a.Primele semne ale anotimpului primăvara: -Ce anotimp este reprezentat de lână? -Cine vestește primăvara? Domeniul Științe -Cunoașterea mediului -Unde apar primii ghiocei? -Când începe primavara? -De ce se topește zăpada? (sinteză parțială) b. Fenomene: -Ce se întâmplă cu temperatura primăvara? -Cine încălzește natura? -Unde dispare zăpada? -Când plouă? -De ce cresc plantele și înfloresc pomii? (sinteză parțială) c. Imbrăcămintea copiilor: -Ce îmbrăcăminte poartă copiii primăvara? -Cine ne învată cum să păstrăm îmbrăcămintea? -Unde păstrăm îmbrăcămintea? -Când ne îmbrăcăm subțire? -De ce ne îmbrăcăm subțire? (sinteză parțială) d. Jocurile copiilor: -Ce jocuri ne jucăm primăvara? -Cine ne învață cum să ne jucăm? -Unde ne jucăm primăvara? -Când ne jucăm pe-afară? -De ce respectăm reguli când ne jucăm? (sinteză par țială) e. Activități de primăvară: -Ce lucrează oamenii primăvara în grădini și parcuri? -Cine face curățenie la noi acasă? – Unde crește salata verde,ceapa și ridichea? -Când sărbătorim Ziua femeii și Paștele? -De ce plantăm, îngrijim, consumăm legumele de primăvară? (sinteză par țială) VI. Obținerea perform anței Educatoarea spune: Vă gândiți și creați/O poveste să formați/Cu un titlu stabilit/Primăvară ai sosit. Zâna cu bagheta magică atinge un copil care va realiza o sintetiză generală despre cele discutate printr-o scurtă povestire cu titlul „Primăvară, ai sosit!”. Tranziție: bătăi din palme și rostirea versurilor: Vine prim ăvara/Cu-alaiul ei de flori/ Se -mbracă grădina/In strai de sărbăt ori. 117 Piramida cunoașterii VII. Asigurarea transferului și a retenției celor învățate Zâna Primăvara le povestește copiilor că un vrăjitor a făcut să-i dispară din grădină toate florile, apoi fluturii, iarba, pomii. Și pentru a-i da iarăși viață grădinii, îi roagă pe copii să deseneze, să picteze grădina, folosind diferite materiale, instrumente și tehnici de lucru Învățate. Copiii vor realiza tema pe fâșii lungi de hârtie aibă care sunt expuse de jur Împrejurul sălii de grupă (prinse pe pătuțuri), folosindu-și imaginația, creativitatea; acestea fiind desenate și pictate vor reprezenta grădina În anotimpul primăvara cu iarbă, pomi, fluturi și flori. Zâna, pentru că este Încântată de frumusețea grădinii, le Împarte stimulente copiilor (fluturi și flori) și Îi invită pe toți să danseze În „grădină” pe melodia „Fluturașul meu”. VIII. Încheierea activității. Aprecieri finale. Educatoarea face aprecieri asupra modului de implicare a copiilor În rezolvarea cerințelor activității, iar Zâna pleacă fericită să se bucure și să danseze În Grădina Primăverii. Pe tot parcursul activității, educatorea va observa comportamentul copiilor și gradul de implicare În activități, va oferi Întăriri pozitive, va corecta eventualele greșeli, va oferi feedback constructiv și va formula aprecieri individuale și colective cu privire la prestațiile copiilor. Alte căi de cunoaștere nemijlocită a mediului înconjurător Societatea umană este În continuă dezvoltare, obligând astfel toate categoriile sociale să țină pasul cu evoluția societății și implicit a educației. În sistemul de Învățământ românesc au loc transformări rapide pornind de la crearea mediului de Învățare care poate eficientiza tehnicile de Învățare și de muncă intelectuală sau le poate bloca, Încetini uneori. Nevoile și cerințele copiilor impun cadrelor didactice o schimbare radicală a modului de abordare a procesului de instruire. Curriculum actual aduce În atenția cadrelor didactice termeni și atitudini noi, necesare În procesul instructiv-educativ. În acest sens, o exigență curriculară de dată recentă este educația de tip outdoor. În ceea ce privește cunoașterea mediului, activitățile outdoor sunt o formă organizată de Învățare care îl pregătesc pe copil pentru viață și care se desfășoară În aer liber, având următoarele caracteristici: 118 • organizarea lor este planificată, este necesară pregătirea atentă a acestora; • învățarea se face În mod practic, activ, prin experiențe personale, la care mai apoi reflectăm pentru a extrage Învățăturile; • cadrul didactic urmărește schimbările vizibile la nivel comportamental, pentru a se asigura securitatea celor implicați În activitate; • se adresează tuturor celor trei nivele de Învățare: nivelul cognitiv, nivelul motric și cel afectiv; • oferă mare libertate de acțiune, mare flexibilitate, spațiul de Învățare fiind mult mai flexibil decât cel din grădiniță; Domeniul Științe – Cunoașterea mediului • sunt centrate pe interesele și posibilitățile copiilor, În desfășurarea acestora, se valorifică aptitudinile copiilor; • copiii manifestă o mai mare Încredere În forțele proprii, crește capacitatea acestora de a se integra rapid Într-un grup de copii cu aceiași vârstă, facilitează munca În echipă. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe prin contactul direct cu obiecte și fenomene din natură și societate. Formele de activitate specifice, organizate În grădiniță, care facilitează acest contact nemijlocit, se referă la plimbări, vizite, excursii și activități cu caracter practic În cadrul naturii. Acestea sunt activități de Învățare, deosebite, prin mediul În care se desfășoară, și implică crearea unor situații de Învățare În urma cărora copiii să trăiască experiențe de Învățare reală. Valorificarea la potențial maxim a acestor activități presupune corelarea experienței anterioare a copiilor (dobândită În context formal) cu cea trăită de aceștia În context nonformal. Valoarea lor deosebită se datorează investigațiilor pe care copiii le pot efectua, observațiilor spontane sau dirijate. Valențele educative ale acestor activități sunt multiple și importanța lor este confirmată de faptul că accelerează dezvoltarea capacităților de cunoaștere, asigură Însușirea activă a informațiilor și facilitează formarea unor deprinder i elementare de muncă, de ordine și disciplină. Se remarcă caracterul formativ al acestor activități prin modul În care facilitează exersa rea În context real a unor abilități deja dobândite și acumularea altora noi pe baza unor experiențe directe. Toate acestea vor contribui la creșterea gradului de adaptabilitate al copiilor la mediul extern, la dezvoltarea abilităților de viață necesare oricărui individ. Copilul care a Învățat să admire parcurile cu flori, să asculte murmurul unui izvor, să observe viața unei insecte, obiceiurile unei păsări-va deveni prietenul naturii și, apoi, protectorul acesteia. Aspecte specifice În organizarea și desfășurarea plimbărilor, vizitelor, excursiilor Organizarea și desfășurarea plimbărilor, a vizitelor și excursiilor cere din partea educatoarei o orientare, o pregătire În cunoștință de cauză asupra locurilor ce vor fi văzute și asupra aspectelor care trebuie reținute de către copii. Această pregătire include: fixarea a ceea ce trebuie observat, alegerea locului În care se va desfășura activitatea copiilor, stabilirea intinerariului, calcularea timpului, precum și alegerea unor locuri de popas În situația În care traseul este mai lung. În funcție de obiectivul stabilit, se va pregăti materialul și eventualele obi ecte necesare pentru activitatea practică a copiilor. Pentru vizite, se impune a lua legătura În prealabil cu instituția ce urmează a fi cunoscută și selectarea de comun acord cu reprezentanții acesteia, a aspectelor care urmează să fie cunoscute de către copii. Pentru excursii, pe lângă acestea, se va pregăti trusa medicală, pături și hrană pentru copii. În cazul plimbărilor, accentul va cădea pe cunoașterea Împrejurimilor grădiniței, a străzilor apropiate, a cartierului, cunoașterea circulației, a principalelor mijloace de 119 Piramida cunoașterii locomoție, precum și a schimbărilor care au loc În natură ca urmare a fenomenelor caracteristice diferitelor anotimpuri. Vizitele se pot desfășura În instituții, intreprinderi, muzee, biblioteci etc. Excursiile presupun deplasarea grupei de copii În locuri mai Îndepărtate de grădiniță, În afara localității, ca de pildă: ferma de păsări, ferma de animale, grădina zoologică, pădurea, livada, grădina de legume, etc. Deplasarea propriu-zisă dă ocazia Îmbinării armonioase a observării dirijate cu observarea spontană, completată de impresiile verbale ale educatoarei și copiilor. Pe tot cursul plimbării sau al vizitei va fi stimulat dialogul Între copii, se va lăsa copiilor posibilitatea să observe În mod spontan ceea ce le atrage atenția, să ceară unele explicații; de asemenea, se va reuni grupa pentru intervale scurte de timp, În vederea schimbării de impresii și de materiale adunate. Organizarea activității copiilor variază În funcție de temă, precum și de condițiile existente, dar, indiferent de acestea, la Început investigarea mediului se va face de către copii În mod liber, după ce, În prealabil, educatoarea a formulat cerințe clare privind conduita pe care trebuie să o aibă fiecare copil În asemenea Împrejurări. Educatoarea intervine pentru a reuni grupa și a orienta copiii spre scopul precis dinainte stabilit. Este necesar acest lucru, Întrucât perșcolarul nu are Încă posibilitatea ca, În contact cu lumea Înconjurătoare, să identifice toate lucrurile, să-și clarifice impresiile, să sesizeze caracteristicile și raporturile existente Între ele. Se poate organiza o conversație liberă, care va permite educatoarei să analizeze reprezentă rile spontane ale copiilor și astfel să se orienteze asupra completărilor pe care trebuie să le facă, precum și asupra a ceea ce este necesar ca ei să cunoască În mod organizat. Important este ca, prin Întrebări simple, precise, judicios formulate, ea să continue să le orienteze investigația, dându-Ie posibilitatea să-ți reactualizeze diferite informații, să găsească căi de rezolvare a unor probleme, să facă comparații, pentru a evidenția caracteristicile distinctive ale obiectivelor cu care au venit În contact. Observațiile făcute de copii, ca și materialul adunat, pot fi valorificate În numeroase activități cu grupa Întreagă, cu grupuri mici sau individual. Pot fi confecționate jucării, machete, se pot realiza sortări, clasificări de materiale, se pot alcătui ierbare, insecta re; de asemene a, se poate Îmbogăți colțul naturii cu materialele culese. În partea finală a acestui gen de activități, se pot organiza diferite jocuri, activități practice, se face analiza materialelor culese dacă este cazul, se pregătește colectivul de copii pentru reîntoarcere. 120 Domeniul Științe – Cunoașterea mediului Aspecte specifice În organizarea și desfășurarea activităților cu caracter practic Activitățile cu caracter practic se pot desfășura În toate momentele vieții copilului în grădiniță. Problema principală este de a imprima acestor activități un caracter atractiv, diferit față de restul activităților, pentru a crea cadrul de manifestare a curiozității copilului, a dorinței lui de acțiune, de investigare și cercetare. Stabilirea tematicii și a conținutului diferitelor activități trebuie să se facă pornind de la aspecte simple, cât mai accesibile copiilor, gradându-Ie apoi În funcție de cunoștințele și capacitățile dobândite de aceștia de la o grupă la alta, de la o etapă la alta a anului școlar. Este important acest lucru Întrucât, odată cu transmiterea unor cunoștințe practice, se Înlesnește preșcolarului aprofunda rea unor noțiuni și ÎI deprinde treptat cu preocuparea de a căuta și descoperi cauzele și efectele fenomenelor cu care vine în contact direct. În același timp, trebuie avută În vedere necesitatea gradării În complexitate a diferitelor deprinderi de muncă pe care urmărim să le formăm copiilor. Spre exemplu, pentru tema „Îngrijirea și cultivarea plantelor la colțul naturii”, gradarea deprinderilor de muncă pentru cele trei grupe ar arăta astfel: • grupa mică: formarea deprinderilor de a stropi plantele, de a pune semințele la Încolțit În șănțulețele pregătite de educatoare, curățirea plantelor de frunzele uscate; • grupa mijlocie: stropirea plantelor după unele caracteristici, ștergerea frunzelor de praf, afânarea pământului, spălarea ghivecelor; • grupa mare: ame najarea colțului cu plante, stropirea plantelor În funcție de necesitățile de umiditate ale acestora, afânarea pământului, schimbarea pământului din ghivece la anumite intervale, Înmulțirea prin semințe,etc. Atât În stabilirea temelor, cât și În eșalona rea activităților practice, trebuie să se țină neapărat seama de nivelul de dezvoltare al grupei pentru a nu-i pune pe copii În situația să efectueze anumite operații pe care nu le Înțeleg sau care depășesc posibilitățile lor practice de realizare. Bineînțeles, potențialul formativ al acestor activități este condiționat de asigurarea bazei materiale, de aceea este indicat ca În grădiniță să se organizeze colțul viu al naturii care, îmbogățindu-se treptat, lărgește sfera de acțiune a copilului. Pentru activitățile din aer liber se recomandă amenajarea unui teren, după posibilitățile existente În fiecare grădiniță; În același timp, se vor asigura uneltele necesare muncii pe care o vor desfășura copiii. Activitatea la colțul naturii se poate organiza pe grupuri de 4-5 copii, care răspund pe o perioadă scurtă de timp de Îngrijirea plantelor, animalelor. Periodic se vor desfășura cu Întreaga grupă de copii, experiențe, demonstrații, observări scurte referitoare la producerea unor schimbări mai importante În viața plantelor și animalelor. in organizarea și desfășurarea activităților cu caracter practic există multe elemente de legătură cu activitățile de observare; este necesar ca o serie de aspec te metodice 121 Piramida cunoașterii specifice observărilor să fie preluate de activitățile desfășurate În natură sau la colțul naturii. În esență, structura activităților cu caracter practic, organizate frontal sau cu grupuri restrânse de copii, cuprinde: Organizarea locului de muncă: stabilirea din timp a locului de desfășurare (pentru activitatea practică desfășurată În mijlocul naturii), pregătirea materialelor și a uneltelor necesare; Desfășurarea activității: anunțarea lucrării cu stimularea motivației necesare, prezentarea materialului, demonstrarea și explicarea practică a lucrărilor În succesiunea lor, repartizarea sarcinilor pe grupe de copii sau individual, efectuarea lucrării, aprecierea muncii. În familiarizarea grupei de copii cu lucrările În succesiunea lor, se folosește cu precădere demonstrația, care constituie un suport intuitiv prețios În activitatea copilului. Totodată, educatoarea ajută copiii să descopere pe loc și În timp unele caracteristici provenite din acțiunile exercitate de ei asupra obiectelor și fenomenelor pe care le vor investiga prin efort propriu. În condițiile unei Îndrumări corecte a acestor activități, educatoarea creează cadrul În care copilul observă Într-o perioadă mai Îndelungată, cele mai neÎnsemnate schimbări din viața plantelor și animalelor, face legătura Între acestea și cele anterioare, reține fazele mai importante ale evoluției și le poate consemna În calendarul naturii, spre exemplu. Pentru Însușirea unor deprinderi de muncă corecte, Îndrumarea educatoarei trebuie să vizeze și corectitudinea modului de folosire a uneltelor și materialelor. Ea trebuie să observe deficiențele și să le corecteze la timp, cerând copiilor să respecte operațiunea, controlând rezultatul obținut; se impune de asemenea urmărirea permanentă a disciplinei muncii, a ordinii la locul de muncă, a grijii pentru materiale și unelte. Spre deosebire de celelalte tipuri de activitate, aprecierea muncii are ca obiectiv evidențierea rezultatelor astfel Încât să fie cunoscute de întreaga grupă de copii, iar modul În care aceasta este făcută, să influențeze emoțional copilul , să contribuie la creșterea Încrederii În propriile forțe. Important este ca structura activității cu caracter practic să fie dinamică și flexibilă, să antreneze copiii În a-și organiza propria activitate, a-și crea un câmp larg de manifestare a inițiativei, un climat de colaborare În cadrul grupelor de muncă, În care fiecare etapă a muncii să cuprindă o finalitate concretă. Domeniul Științe -Cunoașterea mediulu i PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Când/cum și de ce se întâmplă?” Tema proiectului: „În lumea animalelor ” Tema săptămânii: „Prietenii de la fermă” Tema ac tivității: „În ograda lui Nea Marin” Tipul activității: mixt Categorii de activități de învățare: ADP+ALA+DȘ+DOS+ALA Forma de realizare: activitate integrată Artă: „Cocoșelul îngâmfat” (lipire) Domeniul Știință (cu noașterea mediului) „Găina și cocoșul” -observare-ADP: „Mi-ar plăcea să îngrijesc �. � 1” o gama …. Știință: „Ce ne trebuie la fermă?” (sortare de imagini) În ograda lui Nea Marin (ADP+DȘ+ALAl +DOS+ALA2) ALA 2 „Cursa micilor fermieri” (joc de mișcare) Joc de rol: „Micii fermieri” (preparare hrană pentru păsări) Domeniul Om și Societate (activitate practică) „Ferma de păsări” -lipi re- 123 Piramida cunoașterii Scopurile activității: Asimilarea de cunoștințe privind păsările de curte, pe baza observărillor În mediul natural; valorificarea abilități lor practice În vederea Îmbogățirii mediului apropiat cu lucrări personale. Obiective operaționale: să enumere părțile componen te ale corpului păsărilor de curte, pe baza observării directe; să precizeze asemănările și deosebirile dintre cocoș și găină, pe baza observării directe; să identifice foloasele obținute de la cocoș și găină, valorificând-și experiența personală; să precizeze cel puțin 3 moduri de Îngrijire și hrană a cocoșului și găinii, pe baza observării directe; să precizeze modul de Înmulțire al păsărilor, cu ajutorul educatoarei; să precizeze acțiunile specifice găinii/cocoșului: ciugulește, scurmă, cotcodăcește, pe baza observării directe; să realizeze lucrări estetice utilizând corect tehnici de lucru cunoscute (decupa re, rupere, lipire); să formuleze enunțuri logice, utilizând un limbaj științific adecvat. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: observația, explicația, demonstrația, conversația, exercițiul, turul galeriei, problematizarea. Mijloace didactice: siluete de animale și păsări de la curte, scrisoarea, ferma lui nea marin, găini, cocoși, alte păsări de la fermă, pene colorate, pâslă, mese, aracet, pensule, hârtie/ carton, vase pentru hrana păsărilor, jetoane. Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual. Durata: o zi Scenariul activității 1. Moment organizatoric În vederea bunei desfășurări a activităților de Învățare au loc: aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atm osfere de lucru adecvate. II. Întâlnirea de dimineață După ce grupa s-a reunit, copiii sunt așezați pe scăunele În semicerc, pe care au găsit siluete de animale și păsări de la fermă. 124 Salutul „Dimineața a sosit, Toți copiii au venit, A Început o nouă zi, Bună dimineața copii!” Domeniul Științe -Cunoașterea mediului Salutul se realizează cu ajutorul apelativelor stimulative pentru copii, cu trimitere la tema săptămânii. Educatoarea propune copiilor să se salute, imaginând u-și că sunt niște animăluțe, folosind formula -„Bună-dimineața animăluțe vesele!” -„Bună-dimineața eu sunt un câine!” -„Buna-dimineața eu sunt o pisică!” -„Bună-dimineața eu sunt o rață!” Se vor utiliza formule specifice de salut, cât mai distractive, atrăgătoare și mobilizatoare. Salutul se propagă În cerc, de la stânga la dreapta. Pe rând, fiecare copil o dată salutat, salută, la rândul lui pe celălalt, astfel, cercul integrator propagându-se la nivelul Întregii grupe. Prezența „După ce ne-am adunat, Și frumos ne-am salutat, Colegii ne-am Întâlnit Oare cine azi la grădiniță n-a venit?” Un copil va numi colegii În funcție de fotografiile de pe panoul de prezență. Copiii care Își aud numele răspund „prezent”, fotografiile celor absenți se așază pe panou la rubrica „Copiii absenți”. III. Reactualizarea elementelor anterior Învățate Împărtășirea cu ceila/ți Copiii Își vor reaminti care este tema săptămânii („Prietenii de la fermă”), fiind solicitați să vorbească clar, corect. La schimbul de impresii, copiii vor discuta despre: ce animale preferă și de ce, precum și ce animale au acasă și numele acestora. Activitatea de grup Se realizează cu ajutorul unei prezentări Power Point. Copiii trebuie să recunoască și să denumească animalele și păsările de curte prezentate. IV. Captarea atenției pentru activitățile de Învățare Noutatea zilei: Poștașul din cartier aduce În sala de grupă o scrisoare de la fermierul Marin. Prin scrisoarea adresată copiilor, acesta Îi invită la ferma lui să-i vadă noua familie de păsări. Copiii știu că Nea Marin are o fermă deschisă vizitatorilor și, pentru a fi cât mai atractivă, dorește să aibă tot felul de animale domestic și păsări de curte. Deorece familia de păsări este nou venită la fermă, fermierul dorește să invite copiii să o vadă, să afle mai multe lucruri despre aceste păsări de curte, cu ce se hrănesc, ce foloase au oamenii de la ele. V. Anunțarea temei și obiective lor activității didactice Deoarece dorința de cunoaștere a copiilor, la această vârstă este mare, educatoarea propune copiilor să meargă În vizită la ferma lui Nea Marin să afle lucruri 125 Piramida cunoașterii noi și interesante despre aceste păsări de curte, cu ce se hrănesc, ce foloase au oamenii de la ele. Calendarul naturii Pentru a putea merge În vizită la femă, copiii trebuie să vadă cum este vremea. Astfel, se va completa calendarul naturii prin așezarea jetoanelor potrivite astfel Încât să se stabilească anotimpul În care sunt, starea vremii, aspecte ale anotimpului curent, luna În care sunt activitățile din ziua respectivă, se prezintă copiilor programul zilei. Tranziții: după ce observă starea vremii copiii pornesc spre ferma lui Nea Marin cântând cânteculllRățuștele mele”. VI. Dirijarea învățării și obținerea performanței ADE: Domeniul Știință (Cunoașterea mediului-observare) Ajunși la fermă, Nea Marin le prezintă copiilor, ultima achiziție-familia de păsări (un cocoș și o găină). Le sugerează să se comporte frumos, să nu facă gălăgie pentru a nu agita păsările până el le povestește despre ele. Fermierul Întreabă copiii dacă recunosc aceste păsări -găina și cocoșul: • Ce este găina/cocoșul? -… 0 pasăre • Unde trăiește găina/cocoșul? -… pe lângă casa omului • Deci sunt păsări de curte. • Cine face ouă? -… găina • Găina face ouă, iar cocoșul doar cântă cu-cu ri-gu. Copiii sunt lăsați să mai privească câteva minute găina/cocoșul, apoi vor fi conduși de Nea Marin și educatoare spre perceperea sistematică a părților componente. • Din ce este alcătuit corpul găinii! cocoșului-… cap, gât, trunchi, picioare,aripi. • Cum este capul? -… mic • Ce are găina/cocoșul În partea de jos a capului? -… un cioc mai mic găina și puțin mai mare cocoșul • Cu ce vede găina/ cocoșul mâncarea ? -… cu cei doi ochii • Ce formă au ochii? -… rotundă • Cum sunt așezați ochii? -… de o parte și de alta a capului Se deseneaz ă În aer forma rotundă a ochilor. • Cu ce aude găina/ cocoșul? -… cu urechile • Priviti ce mai are la cap? (se arată creasta) Găina/cocoșul are două urechi mici ca niște găurele, cu care aude; găina are o creastă mică roșie, iar cocoșul o creastă puțin mai mare decât găina.Găina privește mâncarea cu cei doi ochi așezați de o parte și de alta a capului. Ascultă cu urechile și ciugulește cu ciocul ascuțit. Sinteza parțială se realizează de către un copil cu ajutorul educatoarei („alcătuir ea” capului stabilind asemănările și deosebirile dintre cele două păsări). • Prin ce se unește capul cu trunchiul? -… gât (se arată) • Cum este trunchiul ca mărime față de cap? -… mai mare • Cu ce este acoperit trunchiul? -… cu pene (copiii vor pipăi penele) 126 Domeniul Științe – Cunoașterea mediului • Ce culoare au penele? -… au culoare alba, neagra, roșie, galbenă, verde, maro etc • Cu ce zboară găina? -… cu ajutorul aripilor • Unde sunt așezate aripile? -… de o parte și de alta a trunchiului • Cu ce se termină trunchiul gainii? -… se arată coada • Din ce este formată coada? -… din pene mai scurte la găină și mai lungi și mai colorate la cocoș • Cu ce merge găina/ cocoșul? -… cu picioarele • Câte picioare are găina/ cocoșul? -… două • Cum sunt picioarele ? -… scurte și subțiri • Cu ce se termină picioarele la găină? Dar la cocoș? -… cu trei degete-găină și tot trei la cocoș, Însă acesta mai are un pinten • Cu ce se terminaă degetele? -… cu gheare/ unghii • La ce-i folosesc ghearele? -…….. …… .. • Ghearele o ajută să scurme În pământ. Sinteza parțială se realizează de către un copil cu ajutorul educatoarei (s tabilind asemănările și deosebirile dintre cele două păsări). Capul se leagă de trunchi prin gât. Trunchiul este acoperit cu puf și pene de culoare aibă, neagră. De o parte și de alta a trunchiului se află cele două aripi care le ajută să zboare. Trunchiul se termină cu o coadă formată din pene. Găina/cocoșul are două picioare acoperite cu piele, care o ajută să umble și care se termină cu trei gheare care o ajut să scurme după: viermi gândaci, râme, semințe. Cocoșul mai are pe fiecare picior câte un pinten (formațiune osoasă). • Unde trăiește găina/ cocoșul? -… pe lângă casa omului, la fermă • Ce păsări mai trăiesc În fermă? -… rațe, gâșe, curci …. • Cine le Îngrijește? -… omul • Cu ce se hrănesc aceste păsări? -… cu boabe de porumb și grâu, iarbă • Ce foloase aduce găina / cocoșul? -… oua-doar găina, carne, puf, pene • Ce se fac din pene? -… se fac perne • Cum se Înmulțesc aceste păsări? -…….. …… . • Găina face ouă pe care le clocește timp de aproximativ trei săptămâni, apoi din ouă ies puii. Sinteza parțială se realizează de către un copil, cu ajutorul educatoarei (stabilind asemănăr ile și deosebirile dintre cele două păsări). Găina/cocoșul trăiește pe lângă casa omului și este hrănită cu boabe de porumb și grâu. Găina face ouă, are carne gustoasă și pene din care se fac perne. ALA 1.: Activități liber alese Obținerea performanței: Nea Marin Îndeamnă copiii să-și aleagă câte o pană dintr-un coș, apoi Îi invită pe terasa fermei unde se vor așeza la mesele pregătite În funcție de culoarea penei alese din coș (alb-artă, rosu-joc de rol, negru-știință) Artă-realizează găina și cocoșul, utilizând pene și pâslă colorată. 127 Piramida cunoașterii Știință-sortează elemente Întâlnite la fermă (găini, cocoși, cotețe, cuibar, rațe, gâște, curcani, copaci, hambar, animale domestic, hrana, produse obținute de la păsări). Joc de ro/-adună iarbă pe care o amestecă cu făină de porumb pentru a hrăni păsările. ADE: Domeniul Om și Societate (activitate practică–colaj) VII. Asigurarea feedback-ului: Nea Marin Îndeamnă copiii să realizeze trei tablouri reprezentând ferma, având elemente centrale noile achiz iții-găina și cocoșul. Astfel, copiii sunt Împărțiți În trei echipe, realizează trei tablouri, utilizând materialele realizate pe sectoare (știință și artă). După finalizarea lucrărilor, copiii analizează tablourile cu ajutorul metodei „turul galeriei”, iar acolo unde es te cazul, se adaugă elementele lipsă. ALA 2: Activități liber alese-activități recreative și de relaxare VIII. Încheierea activității. Aprecieri finale La finalul vizitei, Nea Marin mulțumește copiilor că au acceptat și de data aceasta invitația lui, expune lucrările copiilor pe terasă și Îi roagă să-i hrănească păsările (jocul: Cursa micilor fermieri) cu ceea ce au pregătit la sectorul joc de rol. Pe tot parcursul activității, propunătoarea va observa comportamentul copiilor și gradul de implicare În activități, va oferi Întăriri pozitive, va corecta eve ntualele greșeli, va oferi feedback constructiv și va formula aprecieri individuale și colective cu privire la prestațiile copiilor. 128 Domeniul Științe – Cunoașterea mediului PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?” Tema săptămânii: ” Suntem prietenii naturii” Tema activității: „Apa Înseamnă viață” Tipul activității: mixt Categorii de activități de Învățare: ADP+ALA1 +DȘ Forma de realizare: activitate integrată ADP: „Picătura de apă curată … !” I Artă: Construc ții: Joc de rol: „Așa da/Așa nu!” -desen-„Panouri pentru mesaje Eco” „Mica gospodină” -preparare de ceaiuri- Domeniul Știință (cunoașterea mediului) „Apă curată/apă murdară” -experiment-„Apa Înseamnă viațăI” – (ADP+ALAl +DȘ) Scopurile activității: Sistematiza rea cunoștințelor despre rolul apei În viața omului, a plantelor și a animalelor și identificarea modalităților de ecologizare a mediului ambiant. Obiective operaționale: să precizeze cel puțin 3 idei legate de rolul apei În viața omului, a plantelor, a animalelor, cu ajutorul educatoarei; să precizeze ce este poluarea, prin integrarea informațiilor obținute prin experimenta re directă; să identifice cel puțin 3 efecte ale poluării, prin experimentare directă; 129 Piramida cunoașterii să exemplifice, cu ajutorul educatoarei, cel puțin 3 modalități concrete de păstrare a curățeniei apelor; să formuleze enunțuri logice, utilizând termeni specifici temei abordate (poluare, reciclare, filtrare). Strategii didactice: Metode și procedee didactice: povestirea, explicația, demonstrația, conversația, exercițiul, problematizarea, experimentul. Mijloace didactice: ecusoane, siluete reprezentând picături de apă, silueta Pica-pic, planșă cu Flopi, acvariu, cutii de conserve, resturi de la ambalaje, cafea, motorină, detergent, mănuși sterile, acuarele, hârtie, creioane colorate, carton, bandă dublu adezivă, minilac, pahare, plicuri de ceai, fierbător de apă, panouri, scrisoare, coșuri pentru reciclarea deșeurilor. Forme de organizare a activității: frontal, individual, pe grupe. Scenariul activității 1. Moment organizatoric În vederea bunei desfășurări a activităților de Învățare au loc: aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. II. Întâlnirea de dimineață. Copiii intră În sala de grupă pe o melodie ritmată și se asează În semicerc pentru a putea stabili fiecare un contact vizual cu toți membrii grupei. În fața lor se află silueta unei picături de apă-Pica-Pic care a venit la ei În grupă, adusă de ploaia de afară. Educatoarea rostește următoarele versuri: „Ne-am trezit de dimineață Și-am venit la grădiniță. A Început o nouă zi, Picături de apă azi vom fi. Pe scăunele ne-așezăm Și frumos ne salutăm!” În timp ce rostește versurile, educatoarea Împarte copiilor ecusoane având reprezentate pe ele picături de apă. Pentru salut, se folosește „tehnica comunicării rotative”: pornind de la educatoare către copilul din dreapta, folosindu-se numele copilului (Ex. „Bună dimineața, eu astăzi sunt o picătură de apă curată”). Fiecare salut este Însoțit de o strângere de mână. Prezența se va realiza cu ajutorul unei fetițe și a unui băiețel. Fetița va numi fiecare băiețel prezent, iar băiatul va numi fetițele prezente, fiecare așezând siluetele­ picături de apă pe un panou reprezentând o apă/lac. Calendarul naturii este indispensabil pentru a cultiva spiritul de observație al copiilor În legătură cu schimbările care au loc În mediul Înconjurător și pentru a realiza 130 Domeniul Științe -Cunoaștere a mediului orientarea În timp. Se precizează anotimpul, luna, săptămâna, ziua și stabilesc cum este vremea afară. III. Reactualizarea elementelor anterior invatate Împărtășirea cu ceila/ți: fiindcă azi sunteți picături de apă trebuie să spuneți ce faceți voi pe pământ (udă florile, apă de băut pentru animale și om, pentru prepararea hranei, pentru spălat etc.). Activitatea de grup: copiii trebuie să răspundă cu „adevărat” sau „fals” unor afirmații spuse de educatoare: trebuie să udăm florile pentru a supraviețui cu apă curată; aruncăm diverse resturi menajere În apă; Închizi robinetul când nu ai nevoie de apă; nu speli mașina tatălui În apa râului etc. IV. Captarea atenției pentru activitățile de Învățare Noutatea zilei: Picătura Pica-Pic le prezintă copiilor o imagine cu un bun prieten al ei-Flopi care este un animal ciudat. EI poate Înota si zbura. Pentru a fi sănătos, Flopi are nevoie-ca orice altă ființă-de aer curat și de apă curată. Educatoarea citește copiilor scrisoarea trimisă de acesta: „Bună ziua tuturor. Eu sunt Flopi. Cred că nu m-ați mai văzut până acum. Poate credeți că sunt un animal ciudat. Eu știu, Însă, că sunt deosebit față de alte viețuitoare. Pot să Înot și să zbor foarte bine. Știu ce credeti despre mine: că sunt un pește zburător! Așa este, numai că sunt diferit față de un pește zburător. Pot să zbor pe distanțe mai lungi, ca o pasăre. De aceea , am aripi. Unde sunt aripile mele? Ce culoare au? Ce vă place la mine? Pentru a Înota, am o aripioară. Unde este ea? Am și codiță, ca a unui delfin, care mă ajută să Înot. Pot să și merg, dar foarte Încet, ca un melc. Nu am pi ciorușe. Merg numai În codiță și, ca să nu mă doară, port pantalonași. Iubesc toate culorile naturii. Capul meu este verde, aripile sunt albastre, iar pantalonașii sunt portocalii. Locuiesc Într-un heleșteu, În mijlocul unei păduri mari. Pentru că pot să merg, să Înot și să zbor, am prieteni peste tot și Într-o zi m-am hotărât să plec Într-o călătorie, să­ mi vizitez prietenii. Vă invit să ascultați povestea călătoriei mele și poate mă ajutați să mă feresc de necazuri. ” V. Anunțarea temei și obiectivelor activității didactice Cu drag, Flopi Înțelegând supărarea lui Flopi, care reiese din cele povestite În scrisoare, educatoa rea, Împreună cu Pica-Pic propun copiilor să asculte Întreaga poveste a lui Flopi, iar apoi să-I Învețe ei cum să se ferească de necazuri. Tranziție: „Secretul naturii” (cântec) 131 Piramida cunoașterii VI. Dirijarea învățării și obținerea performanței ADE -Domeniul Știință (Cunoaș terea mediului-experiment) Copiii se așează În jurul unui lac În miniatură amenajat În grupă, În care plutește un peștișor artificial și unde ascultă povestea lui Flopi: „Ați auzit cu toții povestea călătoriei lui Flopi. EI locuiește Într-un heleșteu, cu apă limpede și curată. După o vreme, Flopi se hotărăște să plece În vacanță. Ajunge, din păcate, Într-un râu cu apă murdară și se Îmbolnăvește. Oana și Petrică ÎI găsesc, ÎI scot afară din apa murdară și ÎI duc acasă. Flopi este foarte bolnav. Tatăl Oanei ÎI așază Într­ un acvariu cu apă limpede și curată. Copiii ÎI Îngrijesc zi de zi și, până la urmă, Flopi se Însănătoșește. Pentru că apa heleșteului unde Flopi trăiește este limpede și curată, după ce se Însănătoșește, copiii ÎI duc Înapoi În heleșteul lui. Cu toții sunt convinși că Flopi numai acolo poate supraviețui. ” I Ascultându-i povestea, copiii Împreună cu educatoarea hotărăsc să-I Învețe pe Flopi cum să se ferească de alte necazuri și-i arată câteva situații În care apa este poluată și nu ar trebui să se aventureze și să plece din heleșteullui. Astfel, ei pun Într-un acvariu apă curată În care mai aruncă cutii de conserve, resturile de la ambalaje, acuarele, cafea, suc de portocale, detergent, motorină etc. Copiii observă că apa se colorează. Resturile rămân pe fundul acvariului sau plutesc pe apă. • Credeți că peștii și plantele pot supraviețui În aceste condiții, În apa murdară din acvariu?-nu • Unde se varsă apa murdară a râului?-apa murdară a râului se varsă În mare • Cum se numește marea de la noi din țară?-Marea Neagră. Când afară este cald, Înotăm cu toții În mare. Pentru a nu ne Îmbolnăvi, trebuie să păstrăm apa râului curată. Nu numai pentru noi, dar și pentru animalele și plantele care trăiesc acolo. • Cum putem curăța apa? Pentru a curăța apa trebuie să folosiți mănuși, pentru că apa este foarte murdară. Unde aruncăm resturile din acvariu?-În coșuri • Separați-le În coșuri, pentru că aceste materiale se vor recicla. Se explică copiilor În ce constă reciclarea. Sunt sfătuiți să nu arunce caietele și cărțile vechi, sticlele din plastic, cutiile de conserve sau ambalajele de la dulciuri. Acestea se adună În coșuri și se predau la centrele de colectare. În final, toate aceste materiale sunt trimise În fabrici, pentru a fi transformate În caiete, cărți și ambalaje noi. 132 • Este apa curată acum? -… nu • Apa este foarte murdară, cu toate că am adunat din acvariu toate cutiile de conserve și resturile de la ambalaje și le-am așezat În coșurile de gunoi pentru reciclare. • Credeți că acum peștii pot Înota În apă?-nu • Ce trebuie să facem pentru a curăța Într-adevar apa din acvariu?-ar trebui filtrată Copiii Își dau seama că problema nu poate fi rezolvată atât de ușor. Domeniul științe -Cunoaș terea mediului • Mai țineți minte ce v-a spus tatăl Oanei? V-a povestit despre rezervoarele mari, În care apa murdară este purificată. Dar acum este prea târziu! Apa râului nu mai poate fi limpede și curată. Substanțele otrăvitoare din apa râului nu mai pot fi Îndepărtate. Ce se Întâmplă atunci?-animalele și plantele mor. • Pentru ca acest lucru să nu se Întâmple, țineți cont de următoarele sfaturi: „Nu aruncați substanțe otrăvitoare În apă!” • Unde le aruncăm?-În containerele speciale pentru gunoi. • Faceți tot ce vă stă În putință pentru a menține apa curată! Astfel, mediul Înconjurător nu va fi afectat. Și pentru ca Flopi să Înțeleagă și mai bine ce Înseamnă poluarea apei copiii Îi mai pregătesc niște surprize. nu). Tranziții; „Secretul naturii” (cântec). Copiii se Îndreaptă spre centre: VII. Asigurarea retenției și a transferului celor invățate ALA 1: Activități liber alese Artă: realizarea unor desene ce sugerează situații de poluare a apei (Așa da/Așa Construcții: realizarea unor panouri pentru mesaje Eco. Joc de rol: prepararea unui ceai cu apă curată pentru Flopi. VIII. Evaluarea activității După finalizarea lucrărilor, copiii se Îndreaptă spre lacul amenajat În sala de grupă, așezând pe marginea lui panou riie realizate la centrul construcții și pe care au lipit desenele realizate la centrul artă. Toate acestea pentru a vedea și Flopi situații În care apa este poluată. IX. Încheierea activități i. Aprecieri finale În Încheiere, picătura Pica-Pic mulțumește copiilor și fotografiază minilacul amenajat de ei, pentru a duce fotografia lui Flopi. Pe tot parcursul activității, propunătoarea va observa comportamentul copiilor și gradul de implicare În activități, va oferi Întăriri pozitive, va corecta eventualele greșeli, va oferi feedback constructiv și va formula aprecieri individuale și colective cu privire la prestațiile copiilor. 133 Piramida cunoașterii Bibliografie Albulescu, 1. (2009), Pragmatica predării. Activitatea prafesorului Între rutină și creativitate, Editura Paralela 45, Pitești; Bocoș, M., Catalano, H., Avram, 1., Someșan, E. (coord.), (2009), Pedagogia Învățământului preșcolar. Instrumente didactice, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca; Bocoș, M., Jucan, D., (2008), Fundamente pedagogi ce: teoria și metodologia curriculum ului, repere și instrumente didactice pentru formarea prafesori/or, Editura Paralela 45, Pitești; Bocoș, M., Stan, c., Someșan, E. (coord.),(2008), Strategii didactice activizante În Învățămân tul preșcolar și primar, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca; Breben S., Gongea E., Ruiu G., Fulga M., (2002), Metode interactive de grup, ghid metodic, Ed. Arves; Cant, A., Leva, E., Tătaru, L., (2010), Dragă educatoarea mea, Editura Diamant, Pitești; Cerghit 1. , VIăsceanu A., (1988), Curs de pedagogie, Universitatea București; Ciubotaru, M., (2005), Educația ecologică În grădiniță, Ed. CD Press; Cosma, M., Gădălean, M., Pojar, L., Tătaru, L., (2009), Activități integrate -Întrebări și răspunsuri, Editura Casei Corpului Didactic, Cluj-Napoca; Crăciun,V., Dilă,S., (2002), Glasul naturii, ghid practic de educație pentru mediu pentru Învățământul preșcolar; Culea L., Sesovici A., Grama F., (2008), Activitatea integrată in grădiniță, DPH, București; Glava, A., Glava, c., (2002), Introducere În pedagogia preșcolară, Editura Dacia, Cluj­ Napoca; Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L. (2009), Educația timpurie, ghid metodic pentru aplicarea curriculum ului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești; Păiși Lăzărescu, M., Ezechil, L., (2011), Laborator preșcolar -ghid metodologic, ediția a IV-a revizuită, V&I Intergral, București Taiban M., Nistor V., BÎrseti E., Petre, M., Vornicu V., Berescu A., (1979), Cunoștințe despre natură și om În grădinița de copii, Editura didactică și pedagogică, București; Taiban, M., Petre, M., Nistor, V., Berescu, A., (1976), Jocuri didactice pentru grădinițele de copii, Editura Didactică și Pedagogică, București. Manualul educatorului pentru utilizarea setului”Flopi și apa”și „Flopi și aerul”, Coordonator pentru Romania: Lucia Ceuca. XXX, (2009), Curriculum pentru Învățământul preșcolar, prezentare și explicitări, Didactica Publishing House, București. 134 Domeniul Științe – Activități cu conținut matematic B. ACTIVITĂȚI CU CONȚINUT MATEMATIC Importanța activităților cu conținut matematic În grădiniță În viziunea actualului curriculum pentru Învățământul preșcolar, se consideră necesar ca preșcolarul să fie pus În contact cu domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale sau prin simularea unor activități (cumpărături la magazin, măsurători etc. ). În această manieră, ar putea fi dezvoltate reprezentările acestora cu privire la unele concepte, cum ar fi: volum, masă, număr și, de asemenea, ei vor putea fi implicați În activități de discriminare, clasificare sau descrier e cantitativă. Dezvoltarea capacităților de raționament, inclusiv de rationament abstract, va fi Încurajată În conexiune cu obiecte și activități familiare. Este considerată deosebit de semnificativă concretiza rea ideilor matemati ce În experimente, utilizarea lor Împreună cu alte concepte și elemente de cunoaștere pentru rezolvarea de probleme, pentru exprimarea unor puncte de vedere, pentru creșterea clarității și a relevanței unor mesaje. De asemene a, este de dorit ca domeniul să nu Îngrădească preșcolarul doar la contextul disciplinelor matematice, ci să-i ofere posibilitatea de a explora și contexte ale altor componen te curriculare, oriunde apar elemente cum ar fi: generarea unor desene geometrice, scheme, estimarea unor costuri, planificarea unor activități, cuantificarea unor rezultate, analiza proporțiilor etc. Totodată, preșcolarii pot fi Încurajați să efectueze experimente, să utilizeze În condiții de securitate diferite instrumente sau echipamente, să Înregistreze și să comunice rezultatele observațiilor științifice, să utilizeze diferite surse de informare, să rezolve probleme, să caute soluții, să utilizeze concluzii valide. Caracteristici ale activităților matematice Vârsta preșcolară reprezintă o perioadă intensă de dezvoltare. Acum, gândirea parcurge drumul de la acțiune la operație, etapă denumită de J. Piaget stadiul preoperațional al gândirii. Stadiul dezvoltării inteligenței evidențiază trei noțiuni pivot: acțiunea, reprezentarea (imaginea) ca premise ale dezvoltării limbajului (funcția semiotică, adică acea capacitate de a utiliza semne, simboluri ca substitute ale lucrurilor). În procesul de formare și dezvoltare a cunoștințelor matematice, este recomandat să se asigure o evoluție graduală, urmând calea de la concret spre abstract. Este cunoscut faptul că abilitățile de identificare a obiectelor și a mulțimilor, de triere, sortare și formare a mulțimilor, de ordonare, clasificare, seriere și apreciere globală a 135 Piramida cunoașterii cantității, de grupare și asociere a obiectelor În perechi se dobândesc prin acțiunea directă cu obiectele. Materialul didactic utilizat în activitățile matematice Materialul didactic are o mare importanță și se alege În funcție de nivelul de vârstă al copiilor. La grupa mică/mijlocie se vor folosi obiecte concrete (jucării) pe care copiii le pot mânui cu ușurință. Acestea vor fi prezentate sub formă de surpriză, introduse prin intermediul unor personaje ludice sau acoperite (pentru a stârni curiozitatea copiilor) și, ulterior, vor fi identificate de educatoare și copii, acolo unde nivelul de dezvoltare a acestora permite. Totodată, materialul didactic trebuie să fie atractiv, să stimuleze interesul copiilor și să formeze o atitudine pozitivă față de acest gen de activitate, să asigure perceperea clară și să fie ales În funcție de scopul propus. Treptat, spre sfârșitul grupei mijlocii și Începutul grupei mari, materialul didactic va deveni tot mai schematic, pentru a contribui la formarea și exersa rea capacității de abstractizare. Contactul senzorial cu materialul didactic structurat favorizează atât latura formativă, cât și cea informativă a Învățării perceptive. Varietatea materialelor didactice nu trebuie să fie foarte mare deoarece se distrage atenția copiilor de la ceea ce este esențial. În ceea ce privește materialul didactic utilizat În cadrul unei activități cu conținut matematic, trebuie să ținem cont de respectarea regulilor impuse de literatura de specialitate: mai Întâi, se va lucra cu obiecte concrete, apoi cu imagini, jetoane, urmând În final, folosirea simbolurilor. Metode de învățământ specifice activităților matema tice Indiferent de forma exercițiilor este necesar să se facă trecerea treptată de la exersa rea dirijată la cea semidi rijată, și În final la cea independen tă. La nivelul activităților matematic e se impune folosirea metodelor ce pun accentul pe formarea de deprinderi și dobândirea de abilități prin acțiune. Prin urmare, În activitățile matematice se utilizează atât metode tradiționale, cât și metode interactive și de grup. Metode tradiționale Prezentăm, cu titlu orientativ, o serie de metode tradiționale care pot fi utilizate În cadrul activităților matematice. Explicația este o metodă verbală de asimilare a cunoștințelor prin care se progresează În cunoaștere, oferind un model descriptiv la nivelul relațiilor. A explica Înseamnă, În viziunea lui D’Hainaut, a descoperi, a face să apară clare pentru copil relații de tipul cauză-efect (Petrovici, c., 2006. pag 2). Explicația are rolul de a fixa prin cuvânt acțiunea obiectuală. 136 Domeniul științe -Activități cu conținut matematic – Demons trația este metoda Învățării pe baza contactului cu materialul intuitiv, contact prin care se obține reflectarea obiectului Învățării la nivelul percepției și al reprezentării. Conversația este metoda de instruire bazată pe Întrebări și răspunsuri În scopul realizării unor sarcini și situații de Învățare. Exercițiul este o metodă ce are la bază acțiuni motrice și intelectuale efectuate În mod conștient și repetat, În scopul formării de priceperi și deprinderi, automatizării și interiorizării unor modalități de lucru de natură motrică sau mintală. Problematizar ea constituie o modalitate de instruire prin crearea unor situații problemă, care solicită copiilor utilizarea, restructurarea și completarea unor cunoștințe și capacități dobândite anterior pe baza experienței și a efortului personal. Situația problemă reprezintă o sarcină cu caracter de noutate, prin a cărei rezolvare copilul Își Însușește noi cunoștințe; ea determină o stare conflictuală În gândire, un dezacord Între cunoștințele anterioare și sarcina de rezolvat. Algoritmizarea este o metodă ce presupune utilizarea și valorificarea algoritmilor În Învățare. Algoritmii reprezită deprinderi de activitate intelectuală, elaborate pe baza unor riguroase analize logice și presupun o succesiune de operații Într-o ordine prestabilită. Algoritmul, odată Însușit, va fi aplicat ori de câte ori apar situații similare (Exemplu: Algoritmul de formare a numărului natural). Jocul, ca metodă, intervine pe o anumită secvență de instruire, ca un ansamblu de acțiuni și operații ce se organizează În forma specifică a jocului didactic. Utilizarea metodei jocului didactic În diferite momente ale activităților matematice, aduce un plus de eficiență formativă În planul cunoașterii, determină atitudini afective și o conduită afectivă a preșcolarului. Metode interactive și de grup Prezentăm, cu titlu orientativ o serie de metode interactive și de grup, selectate din lucrarea Metode interactive și de grup (Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M, 2002), care pot fi utilizate În cadrul activităților matematice. Tehnica Lotus sau Floarea de nufăr, cum mai este ea denumită, este o metodă interactivă de lucru În grup care oferă posibilitatea stabilirii de relații Între noțiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme secundare concretizate În opt idei ce vor deveni teme abordate În activitățile pe grupuri mici. Această tehnică poate fi folosită În jocurile logice care vizează exersa rea capacității de a recunoaște, a denumi și a utiliza figurile geometrice. Cubul este strategia de predare-Învățare care urmărește un algoritm care vizează descrierea, comparația, asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea atunci când se dorește explorarea unui subiect nou sau a unuia cunoscut pentru a fi Îmbogățit cu noi cunoștințe. Metoda se poate aplica În jocurile logico-matematice, dar și În activitățile matematice care pot viza Învățarea pozițiilor spațiale. 137 Piramida cunoașterii Schimbă perechea este o metodă de predare-Învățare care constă În rezolvarea sarcinii de lucru În perechi. Metoda are aplicabilitate În activitățile matematice care vizează formarea de mulțimi, dar și În unele jocuri logico-matematice. Piramida sau metoda bulgărelui de zăpadă este o metodă de predare-Învățare care constă În asamblarea activității individuale pentru realizarea unei sarcini sau probleme date. Metoda poate fi aplicată și În jocurile logico-matematice. Turul galeriei este tehnica de Învățare prin cooperare care stimulează creativitatea și Învățarea eficientă Încurajând copiii să-și exprime opiniile cu privire la soluțiile propuse de colegii lor. Tehnica poate fi aplicată cu succes În activitățile matematice prin care care se urmărește compunerea și descompunerea numerelor. Diamantul este o metodă de fixare, consolidare și evaluare care constă În sintetizarea principalelor probleme, informații, idei ale unei teme date. Ea poate fi utilizată În activitățile cu conținut matematic În secvența pentru reactualizarea cunoștințelor. Partenerul de sprijin este o modalitate de Învățare prin care un copil cu dificultăți de Învățare este sprijinit de un coleg „partener”. Această metodă are aplicabilitate În activitățile bazate pe exerciții cu material individual care vizează rezolvarea de probleme. Forme de organizare (tipuri) a activităților matematice Eficiența oricărei activități didactice depinde, În mare măsură, de structurile organizatorice În care aceasta are loc. Cu cât activitatea are un conținut mai bogat, cu atât forma organizatorică În care se realizează este mai complexă, mai pretențioasă. Formele organizatorice se Încadrează În tipuri de activitate, ce reprezintă clase de activități asemănătoare În raport cu un criteriu dat. O clasificare pe tipuri de activitate se poate realiza În funcție de: 138 a) locul ocupat În programul zilei și gradul de participare a copiilor Se disting, astfel: • activități de sine stătătoare, la nivelul disciplinei, desfășurate cu Întreaga grupă de preșcolari, În etapa activităților pe domenii de Învățare (experiențiale). Conform prevederilor actualului curriculum, nici aceste activități nu pot fi monodisciplinare, Întrucât vizează mai multe domenii de dezvoltare. • activități matematice ca secvențe În cadrul unor activități integrate, desfășurate cu Întreaga grupă de preșcolari, când Își pierd statutul de activități de sine stătătoare devenind elemente, părți componente ale unui demers didactic global; Domeniul Științe� Activități cu conținut matematic • activități cu conținut matematic desfășurate În cadrul jocuri/or și activități/or alese (ALA) la aria de stimulare „Știință”. Aceste activități nu se desfășoară frontal, ci ca activități individuale, În perechi sau cu grupuri mici de copii. Acest tip de activități se desfășoară În cadrul ALA de dimineață, iar la grădinițele cu program prelungit și În etapa ALA de după-amiază. b) sarcina didactică dominan tă După acest criteriu se delimitează: • activități de predare-Învățare (dobândire de cunoștințe); • activități de formare de pricep eri și deprinder i; • activități de consolidare a cunoștințelor, priceperi/or și deprinderi/or ; • activități de evaluare. În proiectarea activităților matematic e, pe parcursul anului școlar recomandăm să fie abordate toate tipurile de activități, stabilite În funcție de sarcina didactică dominantă, Într-o pondere stabilită orientativ (Mihai/ Roșu, RIP, nr. 1-2/1997)” după cum urmează: Nr. Sarcina didactică dominantă Ponderea anuală crt. 1 predare-Învățare (dobândire de cunoștințe) 30% 2 formare de priceperi și deprinderi 40% 3 consolidare a cunoștințelor, priceperilor și 15% deprinderi lor 4 Evaluare 15% Pentru formele de activitate induse de criteriul „sarcina didactică dominantă”, structura unei activități poate avea următoarele componen te: Activitatea de predare-Î nvățare Sarcina didactică dominantă -comunicarea și Însușirea/dobândirea de cunoștințe noi Structura organizatorică orientativă: 1. Organizarea Învățării -pregătirea pentru activitate; 2. Reactualizarea cunoștințelor anterioare -realizarea conexiunii cu activitățile anterioare care prezintă cunoștințe necesare asimilării celor care vor fi predate În activitatea propusă; 3. Captarea atenției -trezirea interesului copiilor pentru subiectul activității ce urmează a se desfășura; 4. Enunțarea temei și a obiectivelor -informarea copiilor printr-un limbaj adecvat Înțelegerii lor, despre sarcinile ce urmează a fi Îndeplinite pe parcursul activității; 5. Prezentarea conținutului și dirijarea Învățării -secvența majoră a activității (răspunde sarcinii dominante și ocupă cea mai mare parte a resursei de timp) presupunând prezentarea conținutului științific ce face obiectul activității; 139 Piramida cunoașterii 6. Obținerea performanței -executarea exercițiilor de către copii, executarea jocului; 7. Intensificarea retenției -presupune diverse modalități de fixare a noilor cunoștințe: exerciții, problematizări, aplicații practice, crearea situațiilor de transfer, revizuirea activității prin exerciții de tip )ntrecere”; 8. Evaluarea -formularea unor judecăți de valoare, asupra modului de desfășurare a activității și a modului de implicare a preșcolarilor. Activitatea de formare de priceperi și deprinderi Sarcina didactică dominantă -realizarea unor activități independente cu scopul de a forma anumite priceperi și deprinderi de muncă intelectuală și nu numai. Structura organizatorică orientativă : 1. Organizarea învățării; 2. Reactualizarea cunoștințelor anterioare; 3. Enunțarea temei și a obiectivelor; 4. Prezentarea conținutului și dirijarea învățării: (secvența majoră); 5. Obținerea performanței; 6. Evaluarea activității. Activitatea de consolidare a cunoștințelor, priceperi/or și deprinderi/or Sarcina didactică dominantă -recapitularea cunoștințelor, fixarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderi lor. Structura organizatorică orientativă: 1. Organizarea învățării; 2. Captarea atenției; 3. Enunțarea subiectului și a obiectivelor; 4. Reactual izarea cunoștințelor anterioare (secvența majoră); 5. Obținerea performanței; 6. Intensificarea retenției; 7. Evaluarea activității. Activitatea de evaluare Sarcina didactică dominantă -verificarea însușirii cunoștințelor, formarea priceperilor și deprinderi lor. Structura organizatorică orientativă: 140 1. Organizarea învățării; 2. Captarea atenției; 3. Enunțarea subiectului și a obiective lor; 4. Evaluarea propriu-zisă (secvența majoră); 5. Încheierea activității. c) forma de activitate dominan tă După acest criteriu amintim: • exerciții cu material didactic individual ; Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic • jocuri didactice matematice; • jocuri logico-matematice. Pe grupe de vârstă, se recomandă valorizarea matricei corelative cu ponderea formelor organizatorice induse de activitatea dominantă (Mihail Roșu, RIP, nr. 1- 2/1997): Grupa Forma de activitate Exerciții cu material Joc didactic Joc logico- Pondere individual matematic matematic mică 20% 40% 40% mijlocie 40% 30% 30% mare 50% 30% 20% Desigur, procentele sunt aproximative și pot fi luate În considerare doar orientativ În proiectarea activităților matematice. d) locul de desfășurare În funcție de acest criteriu se disting: • Activități cu conținut matematic desfășurate În sala de grupă; • Activități de tip outdoor, desfășurate În curtea grădiniței, În parc, În natură, fiind ocazionate de excursii, vizite. Orice activitate matematică se poate Încadra În aceste categorii, În funcție de scopul urmărit. În practică, contextul educațional favorizează aceste tipuri de activități, ele nu se Întâlnesc În formă pură, pe tot parcursul activității. Clasificarea de mai sus este dată de dominanta activității matematice. Obiective ale activităților matematice Pentru a stabili obiectivele operaționale ale unei activități matematice ce urmează să o desfășoare, recomandăm ca educatoarea să parcurgă următorii pași: • identificarea obiectivelor cadru care vizează activitățile cu conținut matematic de la domeniul Științe din curriculumul pentru Învățământul preșcolar; • identificarea obiectivelor de referință, subordonate obiectivelor cadru; • stabilirea obiectivelor operaționale pentru activitatea matematică ce urmează să o desfășoare. Obiectivele operaționale definesc comportamentele urmărite după ce copilul a parcurs o experiență de Învățare și reprezintă finalități concrete, observa bile și măsurabile. Operațional iza rea obiectivelor este necesară pentru: • a organiza mai bine situațiile de Învățare, • a stabili acțiunile concrete ce condiționează cunoașterea, Înțelegerea, aplicarea și evaluarea noului conținut, • a asigura dezvoltarea copilului În raport cu posibilitățile sale maxime. 141 Piramida cunoașterii Un model de operaționalizare, care și-a dovedit eficiența și aplicabilitatea În practica pedagogică este cel elaborat de R.F. Mager, model care vizează următoarele trei condiții de operaționalizare: • descrierea comportamentului observabil – a prestației, performanței sau competenței, cu ajutorul verbelor de acțiune (vezi Taxonomia lui Boom); • menționa rea condițiilor de producere și manifestare a comportamentului, utilizând sintagmele „cu ajutorul…”, „utilizând”, ‘1olosind”, „pe baza … „, „pornind de la … „, „având la dispoziție … „, „având acces la … „, „valorijicând … ” etc • prezentarea criteriilor de reușită/de acceptare a performanței standard, precizând numărul minim de răspunsuri corecte; numărul Încercărilor admise; numărul maxim de omisiuni admise, etc. Conținuturi și sugestii tematice Grupa mică Gruparea obiectelor după o însușire comună: formă, culoare, mărime Exerciții cu material individual: „Spune cine (ce) sunt?”; „Cum este?”; „Alege și pune În aceeași grupă toate păpușile (mașinuțele, iepurașii etc. )”; „Grupează jucăriile care au aceeași formă și spune ce grupe ai format”; „Așează-mă lângă jucării care au culoarea mea”; „Alegem și grupăm mărgele colorate”; „Alege și arată jucăria mică(mare)”; „Alege și grupează jucăriile mari și pe cele mici”; „Separă obiectele mari de cele mici și spune ce grupe ai format”. Jocuri didactice: „Spune ce sunt”; „Ce a ascuns ursulețul (păpușa)”; „Ce ne-a adus iepurașul?”; „încărcăm trenul”; „Facem ordine”; „Garajul mare și mic”; „Mingile la coșul de aceeași culoare”; „Grădina zoologică „; „Jucării rotunde, jucării pătrate”. Jocuri logice: „Alege discurile și joacă-te cu ele”; „Alege pătrate le și joacă-te cu ele”; „Spune ce sunt/cum sunt”; „Așază-mă la căsuța mea”. Perceperea și sesizarea diferențelor cantitative dintre două grupe comparate și aprecierea globală a cantității Exerciții cu material individual: ,,0 păpușă (minge, mașină), mai multe păpuși (mingi, mașini)”; „Mai multe jucării, mai puține jucării”; „Arată și spune În care grupă sunt mai multe jucării, mai puține jucării” 142 Domeniul Științe – Activități cu conținut matemat ic Jocuri didactice: „Găsește frații mei”; „Șervețele colorate”; „Grădina cu flori”; „Coșulețe cu fructe și legume”. Jocuri logice: ,,Alege prietenii mei cei mici (mari)”; ,,Așază-mă la culoarea mea”. Perceperea, indica rea și exprimarea verbală adecvată unor relații spațiale (pe-sub; jos-sus; În față-În spate) dintre diferite obiecte și grupe de obiecte Exerciții cu material individual: „Caută și spune unde sunt păpușile (creioanele, mașinile etc. )”; „Unde ai așezat mulțimea/grupa de jucării?”; „Spuneți unde sunt?”; „Ce mulțime/grupă de jucării ai așezat (pe, sub, lânga, În spate, În fața, jos, sus)”. Jocuri didactice „Unde s-au ascuns jucăriile”; „Păcăleli”; „Caută și găsește”. Așezarea Într-o anumită ordine, prin alternare, a obiectelor din două sau trei grupe diferite, după modele structurate inițial de către educatoare (alternare de forme, mărimi, culori): Exerciții cu material individual: ” Așezăm În horă fetițe și băieți”; „Șirag de mărgele colorate pentru păpușă”; „Decorăm un cordon cu flori roșii și albastre”; „Modelăm nasturi mari și mici, să-i așezăm În rând, unul mare, unul mic”. Jocuri didactice: „Trenul”; „Dansul fetelor și al băieților”; „Știu să fac șirul”. Jocuri logice: ,,Aranjăm discurile și pătratele”; ” Ce este această piesă?”; „Să construim un tren lung din toate pătratele”; „Să construim un șarpe colorat”. Familiarizarea cu numerele naturale 1-3 și raportarea cantității la număr și invers Exerciții cu material individual: „Numără și spune câte obiecte (creioane, mașini, etc. ) sunt pe masă”; „Arată și spune unde sunt două/trei obiecte”; „Formează o grupă cu 1, 2, 3 obiecte”; „Recunoaște și denumește cifra (1-3)”; „Descoper ă care cifră lipsește din șirul dat”. Jocuri didactice: „Te rog să-mi dai”; „Săculețul cu surprize”; „Punguța cu doi bani”; „Cine are același număr?”; „Ce ne spune ursulețul?”; „Cine știe să numere mai bine”. 143 Piramida cunoașterii Jocuri logice: „Ce știi despre mine?”; „Treci la locul tău!”; Inițierea În operații simple de adunare și scădere cu 1-2 unități În intervalul 1-3, prin manipulare de obiecte: Exerciții cu material individual: „Cum putem face să fie mai mult cu un obiect decât În grupa cu …. obiecte”; „Cum putem face să fie mai puține obiecte decât În grupa cu ….. obiecte”. Jocuri didactice: „Cine rezolvă corect?”; „Socoteli”. Grupa mijlocie Formarea de grupe de obiecte după un criteriu dat (formă, mărime, culoare), observarea și numirea unor Însușiri comune: Exerciții cu material individual: „Grupeză obiectele de aceeași formă (mărime, culoare)”; „Spune de ce sunt așezate În aceeași grupă”; Jocuri didactice: ” Cu ce mă joc”; „Cine știe mai bine?”; Săculețul fermecat”; „Spune ce ai găsit”; „Spune cum sunt și așează-mă la locul meu”. Jocuri logice: „Ghicește cum este”; „Ce piesă nu cunoaștem”; „Cum este și cum nu este această piesă”. Constituirea unor grupe de obiecte de aceeași formă, dar de dimensiuni diferite; separarea lor În mari-mici; lungi-scurte; groase- subțiri: Exerciții cu material individual: „Formează grupe de obiecte mari-mici (lungi-scurte, groase-subțiri)”. Jocuri didactice: „Cine are o grupă la fel cu a mea?”; „Spune ce s-a schimbat”. Jocuri logice: „Așază-mă la căsuța mea”; „Biblioteca”; „Cine aranjează mai frumos”; „Tabloul pieselor mari (mici) albastre, galbene, roșii”; „Unde este locul meu”. 144 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic – ––– –––––––––––––––––- Ordonarea obiectelor care au aceeași formă, dar sunt de mai multe dimensiuni , În șir crescător și descrescător: Exerciții cu material individual: „Așază În șir obiectele (mingile, merele etc. ) de la cel mai mic la cel mai mare (respectiv de la cel mai mare la cel mai mic)”; „Ordonează obi ectele (panglicile, cordoanele, creioanele) de la cel mai scurt la cel mai lung și invers”; „Ordonează bețișoarele de la cel mai subțire la cel mai gros și invers”. Jocuri didactice: „Știi să faci la fel ca mine?”; „Cine ordonează mai frumos?” Jocuri logice: „Tabloul cercurilor (al pătratelor, triunghiurilor, dreptunghiurilor)”; „Tabloul tricolor”. Compararea a două sau mai multe grupe diferite pentru perceperea și sesizarea diferenței raporturilor cantitative dintre acestea; aprecierea cantității global („aici cred că sunt mai multe, mai puține”) și prin punere În coresponden ță (formare de perechi): Exerciții cu material individual: „Spune unde crezi că sunt mai multe, mai puține”; „Formează perechi Între obiectele din două grupe diferite și spune unde sunt mai multe și de ce? (mai puține și de ce sau dacă sunt tot atâtea și de ce?)”. Jocuri didactice: „Ce poți spune despre grupa ta? „; „Cine știe mai bine?”; lISă fie tot atâtea”; „Cine are o grupă la fel cu a mea”. Jocuri logice: „Formați perechi”; „Străzi intersectate”. Perceperea, indicarea și exprimarea verbală adecvată unor relații spațiale (pe-sub; jos-sus; În față-În spate, deasupr a-dedesupt; la stânga- la dreapta) dintre diferite obiecte și grupe de obiecte Exerciții cu material individual: „Unde ai așezat grupa de jucării?”; „Spuneți unde sunt?”; „Ce grupa de jucarii ai așezat (pe, sub, lânga, În spate, În fața, jos, sus, la stânga, la dreapta)”. Jocuri didactice „Unde s-au ascuns jucăriile”; „Păcăleli”; „Caută și găsește”; „Magicianul și piticii”. 145 Piramida cunoașterii Familiarizarea cu numerele naturale 1-5 și raportarea cantității la număr și invers (repetarea număratului În limitele 1-3; Învățarea numerelor 4 și 5): Exerciții cu material individual: „Formați grupe care să aibă 1,2, 3 obiecte”;”Care este cifra care se potrivește grupei?”; „Formați grupe cu trei obiecte, numărați obiectele din fiecare gupă”; „Ordonează grupele de la grupa cu un obiect până la grupa cu trei obiecte”; „Formează o grupă care să aibă cu un obiect mai mult decât grupa cu 3 obiecte”; „Numără câte obiecte sunt (de la 11a 4)”; „Formează o grupă car e să aibă cu un obiect mai mult decât grupa cu 4 obiecte”; „Ordonează grupele În șir crescător și descrescător „; „Numără, spune și arată câte obiecte sunt În fiecare grupă”; „Pune sub fiecare grupă cifra care ne arată câte sunt (1-5)”; „Unește punctele și spune ce cifră este”, Jocuri didactice: „Te rog să-mi dai. , , , (3 păpuși, mașini, mere” , ,4 creioane, ursuleți, iepurași. , , , 5 cuburi, mărgele, jetoane)”; Săculețul cu surprize”; „Ce știi să spui despre mine”; „Cine are același număr”; „Ghici, ghici”; „Ghicește al câtelea lipsește”; „Cine știe să numere mai bine”, Jocuri logice: „Ghici, ghici”, Inițierea În operații simple de adunare și scădere cu 1-2 unități În intervalul 1-5, prin manipular e de obiecte: Exerciții cu material individual: „Cum putem face să fie mai mult cu un obiect decât În grupa cu , , , obiecte”; „Cum putem face să fie mai puține obiecte decât În grupa cu, , , obiecte”, Jocuri didactice: „Cine știe mai bine?”; „Cine rezolvă corect?” Grupa mare Reluarea sub forme noi a cunoștințelor, a priceperi lor și a deprinerilor Însușite de copii În grupele anterioare, privind constituirea unor grupe de obiecte după o Însușire comună, ordonarea obiectelor unei grupe după dimensiunea acestora, orientare În câmp vizual: Exerciții cu material individual: „Spune de ce sunt aceste jucării puse Împreună”; „Formează grupe de obiecte și spune de ce le-ai așezat la un loc”; „Așază În șir obiectele de la cel mai mic la cel mai mare” (și invers); „Așază În șir obiectele de la cel mai scurt la cel mai lung” (și invers); 146 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic „Așază În șir obiectele de la cel mai subțire la cel mai gros” (și invers); „Așază În șir obiectele de la cel mai Îngust la cel mai lat” (și invers); „Spune ce grupă de obiecte ai la dreapta ta” (Ia stânga, În față; pe … , sub … etc. ); Jocuri didactice: „Facem ordine”; „Cine așază mai bine”; „Ce ai găsit”; „Unde este locul”; „Spune unde ai așezat”. Jocuri logice: ,,Aranjăm pătrate (discuri, triunghiuri, deptunghiuri)”; „Găsește locul potrivit”, „Biblioteca”; „Trenul ( o diferență). Constituirea unor grupe de obiecte (piese geometrice) pe baza a două sau trei Însușiri comune, consider ate simultan: Exerciții cu material individual: „Formează grupe de obiecte de aceeași formă și culoare și spune de ce le-ai așezat Împreună”; „Formează grupe de obiecte de aceeași formă și mărime și spune de ce le-ai așezat Împreună”; ,,Alege și grupează jucăriile de aceeași formă, culoare, mărime” (ex. pătrate roșii, mari, discuri, galbene mici etc. ). Jocuri didactice: „Știi să faci la fel ca mine?”; „Spune ce s-a schimbat”. Jocuri logice: „Tabloul pieselor mici-subțiri”; „Trenul cu patru diferențe”; „Jocul mulțimilor disjuncte”. Ordonarea În șir crescător și descrescător a elementelor unei mulțimi după un criteriu dat: Exerciții cu material individual: „Așază În șir obiectele de la cel mai mic la cel mai mare (respectiv de la cel mai mare la cel mai mic)”; „Ordonează obiectele de la cel mai scurt la cel mai lung și invers”; „Ordonează bețișoarele de la cel mai subțire la cel mai gros și invers”, „Ordonează panglici le de la cea mai Îngustă la cea mai Iată”. Jocuri didactice: „Știi să faci la fel ca mine?”; Cine ordonează mai frumos?” 147 Piramida cunoașterii Compararea grupelor de obiecte prin formare de perechi, observarea raporturilor cantitative Între obiectele din grupele comparate (sunt tot atâtea, mai multe decât … , mai puține decât … ) Exerciții cu material individual: „Formează perechi Între obiectele din aceste grupe; spune dacă sunt tot atâtea sau unde sunt mai multe, mai puține și de ce”; „Formează perechi Între obiectele din grupele date (cu diferență)”; „Cum poți face să fie tot atâtea? Cum se mai poate?”; „Formează cât mai multe grupe cu obiecte diferite, dar În fiecare grupă să fie tot atâtea ca În grupa dată”. Jocuri didactice: „Sunt tot atâtea”; „Repede și bine”; „Cine știe, câștigă”. Jocuri logice: „Soarele”, „Racheta”. Exersarea număratului În limitele 1-5 alcătuirea scării numerice de la 11a 5, asocierea corectă a numărului la cantitate și invers: Exerciții cu material individual: „Formează o grupă cu 1 obiect (2, 3, 4, S)”; lISă formăm mai multe grupe cu 1, 2, 3,4, S obiecte și să punem cifra potrivită sub fiecare grupă”; „Arată câte obiecte punem Într-o grupă lângă cifra 2 (3, S, 4, 1)”; „Spune câte obiecte sunt În grupele din acest șir?” (1,2,3,4, S). Jocuri didactice: „Te rog să-mi dai 3 (2, 4, 1, S) păpuși (mingi, cuburi, etc. )”; „Ghici ce s-a schimbat”, „Multe, puține”; „Ordonăm și numărăm”, „Detectivii”. Învățarea numărului 6 (7, 8, 9, 10) comparativ cu grupa de 5 (6, 7, 8, 9) obiecte; integrarea În șirul numeric 1-6 (7, 8, 9, 10), familiarizarea cu aspectul ordinal al numărului, compunerea și descompunerea numerelor: Exerciții cu material individual: „Construiți cât mai multe grupe cu 6 ( 7, 8, 9, 10) obiecte și așezați lângă fieca re cifra potrivită”; „Construiți șirul numeric de la 1 la 6 (7, 8, 9, 10) și de la 6 (7, 8, 9, 10) la 1; arătați și spuneți câte obiecte sunt În fiecare grupă”; „Care e primul obiect, al doilea, .. . din grupa … „; . Jocuri didactice: „Găsește greșeala”, „Te rog să-mi dai. .. „; „A câta jucărie lipsește?”; „Numără corect”; „Ghicește la ce număr m-am gândit!”; „Cine știe câștigă”; „AI câtelea fluturaș a zburat”: „De-a școala”; „Cu matematic a În lumea poveștilor”; „Biblioteca”: 148 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic Jocuri logice: „Jocuri cu două cercuri”; „Ce piesă lipsește?”. Familiarizarea cu simbolur ile matematice; inițierea În operații simple de adunare și scădere cu 1-2 unități În limitele 1-10; introducerea raționamentelor de tip ipotetico- deductiv; compuner ea de probleme: Exerciții cu material individual: „Cum putem face să fie mai mult cu un obiect decât În grupa cu … obiecte”; „Cum putem face să fie mai puține obiecte decât În grupa cu … obiecte”. Jocuri didactice: „Dacă știi-câștigi Întrecerea „; „Cine rezolvă repede și bine?”; ” Cine compune problema mai repede?”; „Socotește și potrivește”; „Micul matematician”; „Răspunde repede și bine” „Numărăm și socotim”; „Hai să facem o problemă”; „Eu voi fi mâine școlar”. Măsurarea dimensiun ilor unor obiecte și a capacității vaselor cu ajutorul unor etaloane (unități) nestandardizate (bețișor, creion, panglică, lingură, pahar etc. ); Împărțirea unui Întreg În jumătăți și sferturi: Exerciții cu material individual: „Spune care este mai lung, care e mai scurt”; „Spune care este mai lat, care e mai Îngust”; „Unde este mai multă apă”; „Știi să refaci Întregul? (din jumătăți, din 4 sferturi, dintr-o jumătate și două sferturi)”; „Spune ce activitate a durat mai mult, mai puțin”; „Spune ce oră este (orele fixe)”. Jocuri didactice : „Spune cum este”; „La cumpărături”; De la tinerețe, pân’ la bătrânețe”. Forme de realizare a activităților matematic e În grădiniță Exerciții cu material individual Definirea exercițiilor cu material individual: Sunt forme de organizare specifice ce permit realizarea cu eficiență a tuturor tipurilor fundamentale ale activității matematic e prin exerciții. Câteva caracteristici ale acestei forme de activitate sunt: • include un sistem de exerciții articulat pe obiectivele operaționale ale activității; • Îmbină activitatea frontală cu cea diferențiată și individuală; 149 Piramida cunoașterii • solicită, dar nu cu necesitate, prezența unui model; • impune folosirea de material individual; • exercițiile sunt structurate pe secvențe didactice; • sarcinile exercițiilor constituie o bază În evaluare; • permite și asigură Învățarea conștientă, activă și progresivă a conținutului noțional matematic; • formează deprinderi de muncă independen tă și autocontrol; • asigură Însușirea și folosirea unui limbaj matematic corect, prin motivarea acțiunii; • folosește ca metode explicația și demonstrația; • introduce elemente de algoritmizare. Eficiența acestei forme de activitate este asigurată și prin materialul didactic variat. Sistemul de exerciții utilizat În astfel de activități este determinat de sarcina didactică și are la bază exercițiul ca metodă didactică. Proiectarea unei activități matematice pe bază de exerciții trebuie să fie adaptată structurii de organizare a activității În funcție de nivelul de vârstă căruia i se adresează. Etapele activităților matematice bazate pe exerciții cu material individual: Moment orgonizatoric: • aerisirea sălii de grupă; • aranjarea mobilierului; • pregătirea materialelor didactice; • introducerea copiilor În sala de grupă; Captarea atenției: a prezentarea materialului didactic prin intermediul elementelor ludice; • intuirea materialului didactic distributiv și demonstrativ de către educatoare (grupa mică) și cu antrenarea copiilor (grupele mijlocie și mare); Anunțarea temei și a obiectivelor: • În contextul ludic se prezintă tema activității și obiective le și sarcina didactică; Reactual izarea cunoștințelor: • se fac exerciții de exemplificare de către educatoare (gr. mică) și cu ajutorul copiilor (grupele mijlocie și mare), exerciții ce au ca scop reactualizarea unor cunoștințe anterioare ce urmează a fi valorificate În activitate; • În cazul activităților de consolidare, sistematiza re, exercițiile se realizează semidirijat; Prezentarea conținutului și dirijarea invățarii: • demonstrarea și explicarea modului de realizare; • verbalizarea acțiunilor efectuate și utilizarea termenilor specifici domeniului 150 Domeniul Științe -Activități cu conținu t matematic • se fac precizari privind succesiunea unor acțiuni Obținerea performanței și asigurarea feed-back-ului: • executarea exercițiilor de către copii; • se urmarește respectarea indicații lor date; • se acordă sprijin copiilor ce întâmpină dificultăți; • în cazul unor greșeli tipice, se repetă exercițiile demonstrative cu elemente de JOC, alegând strategii noi, adaptate nivelului de înțelegere; • în activitățile de repetare se aleg sarcini ale exercițiilor la care copiii nu au obținut rezultatele așteptate; • se verbalizează repetat, motivându-se acțiunea, alegând strategii noi, adaptate nivelului de înțelegere, se descrie acțiunea; • se pune accent pe folosirea terminologiei noi; Asigurarea retenției și a transferului: • introducerea unor exerciții variate care să implice verbalizarea terminologiei specifice; • rezolvarea prin exercițiu a unor sarcini este posibilă și sub formă de întrecere între copii (între un copil care lucrează cu material distributiv și ceilalți), sau între educatoare și copii; • în diversificarea exercițiilor se acordă atenție antrenării mai multor analizatori: tactil, auditiv, vizual; • apreciere verbală după fiecare tip de exercitiu (foarte bine, corect, etc.). Evaluarea performanței: • se introduc sarcini de rezolvare individuală (fișe); • se intuiește fișa; • se precizează sarcina de rezolvat; • dupa realizarea sarcinilor se analizează, se corectează greșelile; • se fac aprecieri prin raportare la obiective. Prezentăm, spre exemplificare, structura orientativă a unor activități matematice bazate pe exerciții cu material individual: Tema activității: Să-I ajutăm pe Tic-pitic Grupa: mică Scopurile activității: recunoașterea și denumirea corectă a obiectelor (se utilizează jucării existente în sala de grupă); perceperea unor însușiri ale obiectelor și gruparea lor după o însușire comună-formă Eveniment didactic Conținut Moment organizatoric Se crează cadrul necesar bunei desfășurări a activității: -aerisirea sălii de grupă; -aranjarea mobilierului în formă de careu; -pregătirea materialului didactic demonstrativ la masa 151 Piramida cunoașterii Captarea atenției Anunțarea temei și obiectivelor educatoarei și a celui distributiv. Prezentarea materialului didactic prin intermediul unor elemente ludice (o păpușă, un ursuleț, un pitic din poveste, etc). Intuirea materialului didactic (coșuleț cu jucării) adus de Tic-pitic( ursuleți, iepurași, căței, pisici, rățuște). Se face cu ajutorul lui Tic-pitic care precizează că azi dorește să se joac e cu copiii. Prin intermediul educatoarei, Tic-pitic precizează că are în coșuleț mai multe jucării amestecate și nu știe cum se numesc, și cum să grupeze jucăriile. Acesta solicită ajutorul copiilor pentru a realiza sarcina. Reactualizarea Jucăriile luate din coșuleț sunt așezate pe covor. cunoștințelor Se denumesc jucăriile cu ajutorul copiilor. Prezentarea conținutului Se demonstrează și se explică modul de lucru de către și dirijarea învățării educatoare. Se verbalizează acțiunile efectuate și se utilizează termeni specifici, precizând succesiunea acțiunilor efectuate: -se ia o jucărie și se denumește; -se precizează locul unde va fi așezată -pe măsuță; -se găsește o altă jucărie care are aceeași formă, se evidențiază acest lucru și se așează lângă prima precizându-se că împreună formează o mulțime/grupă; -se denumește fiecare mulțime formată, indicând fiecare mulțime formată prin încercuire cu creta sau cu mâna. Obținerea performanței și Exercițiile se execută de către copii pentru jucăriile asigurarea conexiunii rămase. inverse Se urmărește respectarea etapelor precizate, realizarea corectă a sarcinilor și verbalizarea acțiunilor efectuate. Copiii care întâmpină dificultăți sunt ajutați. Asigurarea retenției și a transferului 152 Dacă se constată că există greșeli tipice, se vor repeta exercițiile demonstrative sau, după caz, se vor adopta noi strategii de predare, iar explicarea noțiunilor se va face raportându-ne la nivelul de înțelegere a copiilor. Se denumesc cu ajutorul copiilor toate mulțimile formate. Copiii vor primi bucățele de pâine pentru a hrăni animalele dintr-o mulțime. Pe rând, vor hrăni animalele și vor preciza numele mulțimii cu animalele hranite. Educatoarea numește 3 copii cărora le oferă câte o jucărie și îi așează în semicerc în fața grupei. Fiecare copil Evaluarea performanței Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic din grupă primește o jucărie din cele folosite În cadrul activității (ursuleți, iepurași, căței, pisici, rățuște). Ceilalți copii se vor grupa În jurul lor În funcție de jucăria primită. Astfel se formează mulțimea iepurașilor, ursuleților, etc. Cei 3 copii vor denumi mulțimile/grupele formate, iar copiii din grupe vor menționa numele animalelor din mulțimea formată și vor imita glasul lor. Se introduce jocul llCe mulțime am ascuns”. Se descoper ă mai multe grupe cu jucării, se denumesc grupele. În timp ce copiii Închid ochii, educ atoarea acoperă o mulțime/grupă. Copiii deschid ochii și spun ce mulțime/grupă s-a ascuns. Se fac aprecieri colective și individuale. Tic-pitic le mulțumește pentru ajutor și le oferă recompense. La grupa mijlocie având În vedere că preșcolarii au Însușite anumite cunoștințe din anul precedent, activitatea se poate desfășura astfel: Eveniment didactic Conținut Captarea atenției Prin prezentarea personajului ludic care dorește să se joace cu ei, cu jucăriile pe care le au În grupă și care astăzi s-au grupat și s-au ascuns sub cutiile de pe măsuțe. Anunțarea temei și Se anunță obiectivele și tema: obiectivelor Azi vom afla care sunt grupurile de jucării de același fel care s-au ascuns sub cutii. Reactua I iza rea Pe una din măsuțe sunt mai multe jucării amestecate. cunoștințelor Patru copii primesc câte o jucărie. Aceștia au ca sarcină să ia jucăriile care sunt la fel cu cea primită, să le așeze pe măsuțe formând asfel patru grupe de jucării. Pe rând, fiecare copil va denumi grupa pe care a format- o și o va delimita prin Încercuire cu mâna. Prezenta rea conți n utu lui Se explică sarcina de către educatoare. și dirijarea Învățării Pe rând, câte un copil va veni la masa educatoarei și va ridica o cutie. EI trebuie să denumească mulțimea de jucării identificată și să răspundă Întrebărilor educatoarei (exemplu: Păpușile sunt mari sau mici? Ce culoare au mingile?) Obținerea performanței și Copiii execută sarcinile ce le revin, educatoarea insistând asigurarea conexiunii asupra realizării corecte a exercițiilor și a verbalizării. inverse În cazul În care copilul solicitat nu formulează corect răspunsul acesta va fi ajutat de educatoare și de colegi. 153 Piramida cunoașterii Asigurarea retenției și a Grupele de jucării vor rămâne pe măsuțe. La semnalul transferului educatoarei, copiii închid ochii, iar aceasta strecoară alte jucării care nu aparțin acelei grupe. La semnalul educatoarei, copiii deschid ochii și trebuie să sesizeze greșeala și să o corecteze, verbalizând în același timp. Evaluarea performanței Se introduc sarcini de rezolvare individuală pe fișe de lucru. Fișa este intuită cu ajutorul copiilor, după care se prezintă sarcina de rezolvat. La final, se corectează eventualele greșeli. Se fac aprecieri individuale și colective. Tema activității: Alege mașinile mari/mici Grupa: mică Scopul activității: Perceperea, recunoașterea și formarea de mulțimi după criteriul mărimii Eveniment didactic Conținut Captarea atenției Prezentarea materia lului didactic sub formă de surpriză. Intuirea materialului demonstrativ și a caracteristicilor acestuia. Mașinile sunt acoperite și așezate pe măsuță astfel: o mulțime de mașini mari și o mulțime mașini mici. Ele vor fi descoperite pe rând și li se va cere copiilor să le denumească. Anunțarea temei și Se anunță obiectivele și tema: obiectivelor „Azi vom fi șoferi și vom învăța cum să parcăm fiecare mașină în garajul potrivit”. Reactualizarea Se cere apoi copiilor să privească cu atenție cele două cunoștințelor grupe de mașini, să precizeze cum sunt mașinile din prima grupă și cum sunt mașinile din cealaltă grupă. Vor fi identificate cele două feluri mașini: mașini mari și mașini mici. Dacă este necesar, intervine educatoarea pentru a preciza care sunt mari/mici și va indica grupele. Prezentarea conținutului Se prezintă copiilor, spre comparare, obiecte mari și mici și dirijarea învățării din sala de grupă cu vizibile diferențe de mărime (dulapjscăunel). Se compară jucării din aceeași categorie de obiecte (minge de fotbal/de tenis). Se explică și se demonstrează sarcina de către educatoare. Mașinuțele vor fi amestecate. 154 Domeniul științe -Activități cu conținut matematic Se stabilește garajul pentru mașinile mari și garajul pentru mașinile mici (pe covor În părți opuse). Pe rând, câte copil va lua o mașinuță, o va arăta copiilor, o denumește și precizează dacă este mare sau mică. Apoi o conduce la garajul potrivit, precizând unde a dus mașina (exemplu: Eu am dus mașina mare la garajul de mașini mari). Obținerea performanței și Copiii execută sarcinile ce le revin, educatoarea insistând asigurarea conexiunii asupra realizării corecte a exercițiilor și a verbalizării. inverse Asigurarea retenției și a La măsuțe copiii vor lucra În grup și vor avea ca sarcină să transferului aleagă roți mari și roți mici și apoi să le așeze În dreptul mașinilor potrivite. Evaluarea performanței Activitatea se poate Încheia cu un concurs de condus Între șoferii mașinilor mari și șoferii mașinilor mici. Se fac aprecieri individuale referitoare la modul cum s-au implicat În activitate și se acordă recompense. Tema activității: Spune ce culoare am! Grupa: mică Scopurile activității: Perceperea unor Însușiri ale obiectelor, gruparea după o Însușire comună-culoarea Eveniment didactic Conținut Captarea atenției Prezentarea materialului didactic sub formă de surpriză. Anunțarea temei și a Se anunță obiectivele și tema pe Înțelesul copiilor. obiectivelor Reactualizarea Identificarea materialelor didactice necesare. cunoștințelor Prezenta rea conți n utu lui Educatoarea prezintă și demonstrează modul de lucru: și dirijarea Învățării -se prezintă copiilor obiecte În culori diferite; -se denumește fiecare obiect și se precizează culoarea ( inimă-roșie , frunză-verde, soare-galben, mașină- albastră); -se Înlocuiesc obiectele colorate cu imagini ale acestora; – se dă fiecărui copil o bucată de hârtie colorată a cărei culoare trebuie să o identifice, apoi să asocieze bucata de hârtie colorată cu imaginea de aceeași culoare (roșu- inimă roșie). Obținerea performanței și Copiii execută sarcinile ce le revin, educatoarea 155 Piramida cunoașterii asigurarea conexiunii inverse Asigurarea retenției și a transferului Evaluarea performanței insistând asupra realizării corecte a exercițiilor și a verbalizării. Vor fi sprijiniți individual copiii ce întâmpină dificultăți. Se vor realiza exerciții de forma: -arată obiectul de o anumită culoare (de culoare roșie); -denumește culoarea obiectului pe care am să-I indic; -grupează la un loc obiectele roșii/ galbene / verzi/ albastre și spune ce ai format. Fiecare copil va primi pe o fișă imaginea unui obiect pe care va trebui să o coloreze cu o singură culoare. Pe flipchart sunt lipite cartoane colorate, numărul lor fiind același cu numărul culorilor identificate. La final, fiecare copil precizează ce reprezintă desenul său și cu ce culoare a desenat după care îl așează pe flipchart la culoarea potrivită. Se fac aprecieri individuale referitoare la modul cum s­ au implicat în activitate și se acordă ca recompensă buline de diferite culori. Activitățile de consolidare pot fi efectuate prin diverse jocuri didactice: Mingile la coș, Găsește căsuța potrivită. În cadrul activităților desfășurate la grupa mijlocie, copiii vor învăța să constituie mulțimi de obiecte pe baza unor noi însușiri: dimensiuni- lung/scurt, gros/subțire, mare/mijlociu/mic, culoare, formă, să ordoneze crescător și descrescător elementele unei mulțimi având drept criteriu mărimea relativă, lungimea relativă, lățimea relativă, grosime relativă. La grupa mare, se vor realiza activități de constituire a mulțimilor pe baza a 2-3 criterii Îndeplinite simultan. Pentru a dobândi aceste noțiuni, forma de organizare potrivită este activitatea pe bază de exerciții cu material individual. La grupa mică, la început, preșcolari sunt învățați să compare global cantitățile, reușind astfel să aprecieze în care mulțime sunt mai multe/mai puține elemente. Tema activității: Arată și spune în ce mulțime sunt mai multe/ mai puține obiecte Grupa: mică Scopul activității: Perceperea grupurilor formate din mai puține sau mai multe obiecte (apreciere globală) Eveniment didactic Conținut Captarea atenției Prezentarea materialului didactic prin intermediul unui element ludic-Scooby 000. Intuirea materialului demonstrativ și a caracteristicilor 156 Domeniul științe -Activități cu conținut matematic –––––––––––––––––––––– – – .. Anunțarea temei ȘI a obiectivelor Reactualizarea cunoștințelor Prezentarea conținutului și dirijarea Învățării acestuia. Se precizează tema, obiectivele și modul de desfășurare a activității: IIScooby 000 a venit cu o mulțime de jucării și vă roagă să-i permiteți să se joace cu voi. EI o să vă arate cum să formați grupe cu multe jucării (elemente) și grupe cu puține jucării (elemente)”. Cu ajutorul copiilor, jucăriile din cele două camioane sunt așezate pe măsuțe și sortate după formă. Copiii numesc și indică prin Încercuire grupele formate. Se prezintă și se demonstrează modul de lucru de către educatoare: În primul camion, educatoarea așează mai multe cuburi, iar În altul mai puține cuburi. Prin intermediul său, Scooby 000 arată copiilor camionul În care sunt mai multe cuburi, respectiv camionul În care sunt mai puține, delimitând cu mâinile fiecare camion În parte. Trece apoi pe rând cu fiecare camion prin fața copiilor precizând: )n acest camion sunt multe cuburi”, respectiv)n acest camion sunt puține cuburi”. Obținerea performanței și Executarea exercițiilor de către copii. asigurarea conexiunii Educatoarea numește pe rând câte un copil care să inverse execute aceleași sarcini cu restul materialului. Asigurarea retenției și a transferului Evaluarea performanței Se urmărește respectarea etapelor precizate, efectuarea corectă a sarcinilor și verbalizarea acțiunilor efectuate. Se trece apoi, pe rând, prin fața copiilor, cu o cutie cu fructe de același fel. Fiecărui copil i se cere să ia câte un fruct, să spună ce a luat (un fruct) și câte fructe au mai rămas (au rămas multe fructe). La măsuțe, fiecare copil primește două șervețele și floricele. Sarcina fiecăruia este să așeze pe un șervețel puține floricele, iar pe celălalt șervețel multe floricele. La final se verifică modul de realizare a sarcinilor și se corectează eventualele greșeli. Se fac aprecieri colective și individuale. Scooby 000 le mulțumește pentru ajutor și le oferă recompense. Pentru activitățile de consolidare se pot desfășura diverse jocuri didactice cum ar fi: Găsește frații mei, Grădina cu flori, etc. 157 Piramida cunoașterii La grupele mijlocie și mare, aprecierea cantității se realizează la Început prin aprecierea globală și ulterior prin punerea În corespondență a elementelor celor două mulțimi (formare de perechi). Astfel, copiii pot aprecia cu ușurință unde sunt mai multe/mai puține elemente sau dacă sunt tot atâtea, și modul În care se poate ajunge la egalitate numerică (prin luarea sau adăugarea unui element). Tema activității: Spune dacă sunt tot atâtea obiecte Grupa: mijlocie Scopul activității: Formarea și compararea mulțimilor cu tot atât ea elemente prin aranjarea În perechi Eveniment didactic Captarea atenției Anunțarea temei și a obiectivelor Reactualizarea cunoștințelor Conținut Prezentarea materia lului didactic sub formă de surpriză Intuirea materialului didactic și a caracteristicilor acestuia. Se anunță obiectivele și tema: „Vom compara mulțimile și apoi vom forma mulțimi cu tot atâtea elemente”. Pe măsuță, sunt așezate mai multe feluri de jucării amestecate (5 iepurași /5 morcovi și 5 pisicuțe/5 șoricei). Se cere copiilor să formeze grupe după o anumită proprietate caracteristică (formă). Doi copii vor forma câte două grupe de jucării după criteriul formei, le vor denumi și arăta prin Încercuire. Se cere apoi copiilor să privească pe rând, cu atenție cele două grupe și să precizeze În care grupă cred că sunt mai multe elemente și În care grupă cred că sunt mai puține elemente -apreciere globală. Se ascultă părerile copiilor. Prezentarea conținutului Se explică și se demonstrează modul de așezare În și dirijarea Învățării perechi. 158 Se așează grupa iepurașilor pe masă În plan vertical și morcovii În coșuleț. Mâna stângă se va așeza pe un iepuraș, iar mâna dreaptă va așeza un morcov În dreptul iepurașului. Se procedează la fel până sunt așezate toate elementele celor două grupe. Se verifică dacă lângă fiecare iepuraș este un morcov (un iepuraș, un morcov, un iepuraș … ). Se cere copiilor să spună ce observă: fiecare iepuraș are un morcov. Spunem că sunt tot atâția iepurași câți morcovi sunt, pentru că fiecare iepuraș are un morcov, – I-Obținerea performanței și asigurarea conexiunii inverse Asigurarea retenției și a transferului Evaluarea performanței Domeniul științe -Activități cu conținut matematic deci formează perechi. Se procedează la fel cu grupa de pisicuțe și șoricei după care procedeul este demonstrat și la flanelograf sau tabla magnetică cu ajutorul jetoanelor. Copiii execută sarcinile ce le revin, educatoarea insistând asupra realizării corecte a exercițiilor și a verbalizării. Se pot introduce exerciții În care educatoarea greșește intenționat, copiii trebuind să descopere greșeala și să motiveze ce este greșit (un iepuraș primește doi morcovi sau un iepuraș nu primește morcov). Se cere copiilor să așeze la flanelograf două grupe cu tot atâtea elemente. Educatoarea mărește distanța Între elementele unei mulțimi, iar pentru cealaltă mulțime micșorează distanțele. Se cere copiilor să precizeze În care grupă cred că sunt mai multe și În care grupă cred că sunt mai puține elemente sau dacă sunt tot atâtea (tendința lor este să spună că sunt mai multe elemente În grupa În care obiectele sunt mai mar i sau În grupa care este mai răsfirată). Se verifică dacă sunt tot atâtea prin punere În perechi. Educatoarea subliniază că sunt tot atâtea elemente (invarianța cantității). Pe tablă, vor fi desenate două mulțimi și se explică copiilor cum vor proceda pentru a desena două mulțimi cu tot atâtea elemente. Primesc fișe de lucru. Se intuiește fișa cu ajutorul lor. Pe fișă este desenată o grupă cu fluturi și alături o grupă fără elemente. Sarcina lor este să deseneze În grupa fără elemente tot atâtea flori câți fluturi sunt. La final, se corectează eventualele greșeli. Se fac aprecieri individuale și colective. Pentru ca procedeul de formare a perechilor să fie Însușit corect, este necesar să se desfășoare exerciții cu material individual, dar și activități pe grupuri mici sau chiar individual În etapa activităților liber alese. Elementul spațial joacă un rol perturbator În conservarea numerică la copiii preșcolari. 159 Piramida cunoașterii Dacă un număr de obiecte mici este Înlocuit cu același număr de obiecte dar mai mari, ei spun că sunt mai multe, motiv pentru care trebuie să se organizeze numeroase activități de constituire de mulțimi cu tot atâtea elemente, indiferent de așezarea lor În spațiu și activități de constituire de mulțimi cu tot atâtea elemente, indiferent de dimensiune. Când comparăm două grupe trebuie utilizată Întrebarea: „În care grupă sunt mai multe elemente?” și nu Întrebarea: „Care grupă este mai mare?”. La grupa mare vor fi realizate activități de punere În perechi a elementelor mai multor mulțimi ( 2-3 ) cu sesizarea diferențelor cantitative. Număratul În limitele 1-3 se realizează la grupa mică sub forma jocului didactic. Educatoarea Îi va ajuta să Înțeleagă procesul formării unui număr natural prin adăugarea succesivă a unui element. Este important ca la Început să se folosească un singur fel de obiecte (jucării cunoscute) deoarece, aducându-Ie jucării noi, copiii sunt atrași de acestea și se depărtează de sarcina propriu-zisă. Însușirea conștient ă a noțiunii de numărare are la bază: • Înțelegerea de către copii a numărului, ca proprietate a mulțimilor cu același număr de elemente; • Înțelegera locului pe care ÎI ocupă fiecare număr În șirul numerelor (aspectul ordinal); • cunoașterea cifrelor corespunzătoare numărului de obiecte. La grupa mijlocie, copiii vor Învăța număratul În limitele 1-5, iar la grupa mare vor Învăța număratul În limitele 1-10. Tema activității: Număratul În limitele 1-8 Grupa: mar e Scopurile activității: Însușirea număratului În limitele 1- 8, perceperea corectă a componentei numărului 8 precum și familiarizarea cu cifra 8. Eveniment didactic Conținut Captarea atenției Prezentarea materialului didactic. Intuirea materialului demonstrativ și a caracteristicilor acestuia. Anunțarea temei și a obiectivelor Se anunță obiectivele și tema. Reactualizarea cunoștințelor Se realizează exerciții variate: -exerciții de numărare În ordine crescătoare și descrescătoare În limitele 1-7; -exerciții de recunoaștere a cifrelor Învățate; -exerciții de asociere a cantității la număr și a numărului la cantitate. Prezentarea conținutului și Se lucrează la flanelograf cu implicarea copiilor: dirijarea Învățării -se formează o grupă cu atâtea elemente cât este 160 Obținerea performanței și asigurarea conexiunii inverse Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic ultimul număr cunoscut (7); -se construiește o altă grupă cu tot atâtea elemente apoi se va adăuga un element În plus; -prin formare de perechi se constată că noua grupă are cu un element mai mult decât prima; -Ii se spune copiilor că noua grupă formată din șapte elemente și Încă un element, are opt elemente; -se numără elementele prin Încercuire și se stabilește Încă odată că sunt opt; -se prezintă cifra-simbolul grafic și asemănarea dintre aceasta și obiecte din realitatea apropiată ( exemplu-un covrig); -se construiesc alte grupe care au 8 obiecte; -se prezintă aspectul ordinal al noului număr. Copiii lucrează individual cu materialele din coșulețe. Se verifică corectitudinea modului de realizare a exercițiilor și se solicită verbalizarea modului În care au realizat exercițiile. Se poate introduce o sarcină problemă. Se distribuie copiilor cartonașe pe care sunt desenate mămăruțe și cifra corespunzătoare (5,6,7,8) și se cere copiilor să așeze pe masă cartonașul cu 7 mămăruțe. Se cere copiilor să precizeze unde vor așeza cartonașul cu 6 mămăruțe și să explice de ce ÎI așează acolo. La fel se procedează și cu restul cartonașelor. Asigurarea retenției și a transfe-Pentru fixarea noului număr, se pot realiza rului exerciții de constituire de grupe cu 8 elemente, precum și de indetificare a grupelor cu 8 elemente Evaluarea performanței printre obiectele din sala de grupă. Primesc fișe de lucru. Se intuiește fișa cu ajutorul lor. La final, se corectează eventualele greșeli. Se fac aprecieri individuale și colective. În formarea și dobândirea abilității de calcul, este necesar ca adunarea și scăderea cu o unitate să se realizeze În formă desfășurată și explicit verbalizat, pornind de la acțiunea cu obiectele. Copiii vor fi solicitați să realizeze acțiuni de mărire și de 161 Piramida cunoașterii micșorare a mulțimilor cu 1-2 unități, accentul punându-se pe verbalizarea simultană a operațiilor. Tema activității: Adunarea și scăderea cu o unitate în limitele 1-6 Grupa: mare Scopul activității: Înțelegerea procesului de creștere și descreștere a unei cantități (mulțimi de obiecte) prin adăugarea sau scăderea unor elemente Eveniment didactic Captarea atenției Anunțarea temei și a obiectivelor Reactualizarea cunoștințelor Prezentarea conținutului și dirijarea învățării 162 Conținut Prezentarea materialului didactic sub formă de surpriză. Intuirea materialului caracteristicilor acestuia. demonstrativ Se anunță obiectivele și tema: și a „Astăzi, vom învăța cum o cantitate se poate mări sau micșora dacă îi adăugăm sau îi luăm din elemente. Operația prin care adăugăm elemente unei mulțimi se numește adunare, iar operația prin care luăm elemente din acea mulțime se numește scădere”. Se poate realiza prin diferite tipuri de exerciții: -recunoașterea cifrelor; -numărare în ordine crescătoa re/descrescătoare; -identificarea vecinilor; -raportarea numărului la cantitate și a cantității la număr; -identificarea numărului de bătăi din palme și asocierea cu cifra; -ghicirea cifrei ce care lipsește din șirul cifrelor etc. Copiii lucrează odată cu educatoarea. Pentru adunare: -se alcătuiește o mulțime cu 5 elemente; -se adaugă un element și se cere copiilor să precizeze numărul de elemente obținut, dacă sunt mai multe/mai puține și de ce; -se asociază cifra corespunzătoare; -se precizează operația efectuată-adunarea; -se asociază cu simbolul operației (+); Se realizează mai multe exerciții de adunare. Pentru scădere: -se alcătuiește o mulțime cu 6 elemente; -se ia un element și se cere copiilor să precizeze Obținerea performanței și asigurarea conexiunii inverse Asigurarea retenției și a transferului Evaluarea performanței Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic numărul de elemente rămas, dacă sunt mai multe/mai puține și de ce; -se asociază cifra corespunzătoare; -se precizează operația efectuată-scăderea; -se asociază cu simbolul operației (-); Se realizează mai multe exerciții de scădere și se pune accent și pe verbalizare și terminologie. Pe rând, copiii, la Îndemnul educatoarei, se gândesc la un număr. Se cere copilului să-I mărească cu un element și să precizeze doar rezultatul. Un alt copil, numit de educatoare, va identifica numărul pe care l-a avut copilul la Început și operația efectuată. Se procedează la fel și pentru scădere. Se lucrează individual câte un exercițiu pentru fiecare operație. În funcție de nivelul grupei, 2 copii vor reprezenta cu ajutorul cifrelor (singuri sau cu ajutorul educatoarei), la tabla magnetică operația pe care au efectuat-o. La final, se corectează eventualele greșeli. Se fac aprecieri individuale și colective. Activitățile matematice bazate pe exerciții cu material individual, ca toate activitățile pe domenii experiențiale, pot fi desfășurate ca activități de sine stătătoare sau sub forma unor activități integrate. Prezentăm două proiecte didactice: unul pentru o activitate matematică de sine stătătoare, la nivelul disciplinei și un proiect didactic În care activitatea matematic ă bazată pe exerciții cu material individual este secvența unei activități integrate. PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mare Domeniul experienți al: Știință Categoria de activitate: Activitate matematică Tipul de activitate: Predare-Învățare Forma de realizare: Exerciții cu material individual Tema activității: Învățarea număr atului În limitele 1-7 Scopurile activității: Înțelegerea numărului 7 ca simbol al mulțimii care are 7 elemente și integrarea acestuia În șirul numeric; exersa rea operațiilor gândirii (analiza, sinteza, 163 Piramida cunoașterii comparația, generalizarea) și a calităților acesteia (rapiditatea, flexibilitea); utilizarea limbajului matematic În forme accesibile copiilor. Obiective operaționale: să constituie cel puțin două mulțimi de obiecte după un criteriu dat, utilizând obiectele puse la dispoziția copiilor; să raporteze corect numărul la cantitate pe baza elementelor din mulțimea cifrelor magnetice; să raporteze corect cantitatea la număr și cifră folosind elementele din mulțimea dată; să stabilească locul numărului 7 În șirul numeric, utilizând flanelograful; să asocieze cifra 7 cantității corespunătoare din mulțimea elementelor date; să alcătuiască mulțimi cu 7 elemente, respectând criteriile formulate. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: exercițiul, explicația, demonstrația, conversația, problematizar ea, jocul-exercițiu, Învățarea prin descoperire, observarea dirijată Mijloace didactice: coșulețe cu grupe de obiecte, cifre, tablă magne tică, obiecte cu fixare magnetică, fișe de muncă independentă, instrumente de scris (educatoarea va utiliza același material care a fost distribuit copiilor, dar la dimensiuni mai mari) Forme de organizare a activității: frontală, individuală, pe grupe Durata: 30 min. EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC Organizarea Aranjarea mobilierului În activității formă de sală de clasă. Pregătirea materialului didactic. Captarea Se va realiza printr-un Conversația Observarea atenției moment surpriză, Învățarea prin comportamentu descoperi rea și intuirea descoperi re -lui copiilor materialului de pe măsuțele Observarea copiilor și de la masa dirijată educatoarei. Demonstrația Reactualizarea Se vor desfășura mai multe Exerciții Aprecieri cunoștințelor exerciții de numărat În individuale verbale limitele 1-6: -Până la cât am Învățat să numărăm? (6) -Cine numără Înainte și Conversația Înapoi În limitele 1-6? 164 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic -Scoateți din coșuleț atâtea flori, cât arată cifra aceasta !Câte flori aveți pe masă? (4) -Ridicați cifra care arată numărul de bătăi În tobă! Conversația Ce cifră ați ridicat? (5)) euristică -Scoateți din coșulet florile și așezați-le În rând, de jos În sus. Numărați florile. Câte sunt ?(6). -Așezați sub grupa de flori cifra corespunzătoare numărului de flori. Ce cifră Învățarea dirijată ați așezat?(cifra 6) Același exercițiu se desfășoară pe tabla magnetică. Învățarea prin -Formați lângă grupa de descoperire flori, o grupă de fluturi care să aibă tot atâtea elemente. Cum facem să fie tot atâția fluturi? (Îi aranjăm În perechi cu florile) -Câți fluturi avem? (6) -De unde știți? (sunt tot atâția fluturi câte flori) -Numărați-i. Anunțarea Se anunță tema și Expunerea Observarea temei și a obiectivele activității: capacității de obiectivelor „Astăzi vom Învăța să atenție numărăm mai departe, vom voluntară cunoaște un număr nou si cifra care ÎI reprezintă”. Dirijarea Adăugați Încă un fluture Problematiza rea Aprecieri Învățării lângă cei 6. verbale -Ce se Întâmplă? (am format o grupă cu un element mai mult decât prima). Educatoarea numără fluturii 165 Piramida cunoașterii și precizează că noul număr este 7. Copiii vor număra și ei fluturii. -Cum s-a format numărul 7? (adăugând Încă un element la grupa cu 6) După ce număr urmează 7? Vor fi numiți 3-4 copii să numere până la 7, apoi Întreaga grupă numără până la 7. Li se prezintă copiilor cifra 7 și se asigură intuirea ei: cu ce seamănă, din ce semne grafice este compusă. Obținerea Pe tabla magnetică vor fi Exerciții frontale Aprecieri performanței constituite mai multe grupe verbale care au un număr diferit de elemente. Copiii vor stabili prin numărare câte elemente are fiecare grupă și vor Încercui grupele care au 6 elemente. Evaluarea Copii vor primi fișe Exerciții Aprecieri performanței individuale cu următoarele individuale verbale sarcini: -Desenează În fiecare grupă atâtea elemente, Încât să fie 7. -Descoperiți grupa care are 7 elemente și legati-o cu o linie de cifra 7. -Trasați peste puncte cifra 7. Asigurarea Copii vor fi solicitați să Jocul didactic Aprecieri retenției și a identifice În sala de grupă verbale transferului grupuri de 7 obiecte. Joc-exercițiu: Buchețele Copiii vor dansa pe o melodie cunoscută. La 166 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic comanda educatoarei vor forma buchețele, grupându- se câte 7. Se verifică gruparea corectă prin precizarea unui număr de la 11a 7 de către fiecare copil ce face parte din acel buchețel. Jocul se repetă de 3-4 ori. Incheierea Se fac aprecieri colective și Conversația Aprecieri activității indivduale asupra modului colective și de participare a copiilor la individuale activitate. PROIECT DE ACTIVITIE INTEGRATĂ Grupa: Mare Tema anuală: Ce și cum vreau să fiu Proiect tematic: Eu voi fi mâine școlar Tema săptămânii: Școala ne așteaptă Tema activității: „Tic-tac, este ora de plecat!” Durata: 1 oră Categorii de activități de Învățare: DȘ+DOS Domeniul Om și Societate „Tic-tac, este ora (activitate practică) de plecat” – „Ceasul” ( DȘ+DOS ) -confecționa re- . . ‘1·· •• .,.”..,.”.., .• ,’ . -„‘�’–Domeniul Stiințe (activitate matematică) � « Ora exactă » „exerciții cu material individual ” .; Scopurile activității: familiarizarea cu instrumente de măsură a timpului și măsurarea acestuia cu ajutorul instrumentelor adecvate Obiective operaționale: -să numere corect În ordine crescătoa re/descrescătoare În limitele 1-12, pe baza imaginilor prezentate; -să recunoască cel puțin 5 cifre din cele 12, din mulțimea de elementelor de pe tabla magnetică; 167 Piramida cunoașterii -să identifice vecinii numerelor valorizând planșa cu cifrele În limitele 1-12; -să identifice unități de măsură a timpului -ora fixă, folosind ceasul de masă/perete; -să ordoneze cel puțin 3 imagini cu activități din timpul zilei În succesiunea logică, folosind planșele prezentate; -să lipească cifrele din suportul dat În ordinea succesivă și să confecționeze ceasul, folosind tehnica lipirii. Strategii didactice: Metode și procede didactice: brainstorming, conversația, exercițiul, demonstrația, explicația Mijloace didactice:coșulețe cu mater ial pentru fiecare copil (cifre de la 1-10, un cerc din carton pe care sunt marcate prin buline orele, 2 indicatoare reprezentând acele indicatoare ale ceasului, o pioneză fără vârf ascuțit, o bucată de polistiren și lipici solid), videoproiector, ceasuri diverse, clepsidră. Forme de organizare a activității: frontal, individual, pe grupe Scenariul activității 1. Moment organizatoric În vederea bunei desfășurări a activităților de Învățare au loc: aranjarea mobilerului, pregătirea materialului didactic, asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. II. Captarea atenției pentru activitatea de Învățare Activitatea debutează cu sosirea lui Viorel, un băiat din clasa 1, care a venit pentru a le povesti copiilor despre necazul lui. În acea dimineață trebuia să plece Într-o excursie la Grădina Zoologică, dar, datorită faptului că părinții săi erau la serviciu și el nu cunoștea prea bine ceasul, a plecat de acasă cu Întârziere și când a ajuns la școală, autocarul cu colegii lui de clasă tocmai pleca. EI a venit la grădiniță pentru că știa că urmează să mergem și noi În excursie și ne roagă să-I luăm cu noi, dar, mai Întâi, să-I ajutăm să se familiarizeze cu ceasul. EI nu a venit cu mâna goală, a venit cu mai multe ceasuri (mecanice/electronice, o clepsidră) pe care le arată copiilor. III. Reactualizarea cunoștințelor Urmează câteva momente de discuții libere În legătură cu materialele aduse și utilitatea acestora. Se sintetizează cele spuse de copii. Urmează o prezentare power-point a unor modele vechi și noi de ceasuri după care sunt adresate copiilor Întrebări referitoare la importanța ceasului În viața lor, cum se măsoară timpul (ani, luni, săptămâni, zile, ore, minute, secunde), la ce oră sosesc/pleacă de la grădiniță, cât timp stau ei la grădiniță, la ce oră vin părinții de la serviciu. 168 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic IV. Anunțarea temei și a obiectivelor Copiii sunt anunțați că, pentru a nu păți și ei ce a pățit Viorel, vor învăța despre unitățile de măsură a timpului, cum se măsoară timpul și vor confecționa un ceas pentru a putea învăța mai ușor orele fixe. V. Dirijarea învățării și obținerea performanței Domeniul Om și societate Pe cântecul „Ceasul” copiii se deplasează la măsuțe pentru a confecționa fiecare câte un ceas. Activitatea de învățare va fi ghidată după următoarele secvențe didactice: Intuirea materialului Se va intui materialul didactic pus la dispoziția copiilor. Pe fiecare măsuță se află coșulețe cu cartonașe pe care sunt desenate cifrele de la 1-10, un cerc din carton pe care sunt marcate prin buline orele, 2 indicatoare reprezentând acele ceasului, o pioneză fără vărf ascuțit, o bucată de polistiren și lipici solid. Se va explica și demonstra modul de lucru: pe discul din carton vom lipi cifrele de la 1 la 10, cifrele 11 și 12 fiind deja lipite. Prezentarea modelului Se analizează ceasul realizat de educatoare, cum sunt lipite cifrele, sunt identificate toate cifrele, cum sunt fixate acele indicatoare ale ceasului. Explicarea și demonstrarea modului de lucru Cartonașele cu cifre se lipesc peste bulinele de pe cadran. Se vor așeza cele 2 limbi și vor fi fixate cu pioneza în mijlocul cadranului și pe suportul de polistiren. Exerciții pentru Încălzirea musculaturii Se execută exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii: jocul degetelor, morișca, închiderea și deschiderea pumnilor. �uncaindependentă Pe un fond muzical plăcut, copiii încep să lucreze în liniște. Acolo unde este nevoie, se oferă explicații suplimen tare și sprijin. Analiza lucrărilor Se realizează turul galeriei, după care 2-3 copii își vor prezenta lucrările, descriind părțile componente ale ceasului, apoi alți 2-3 copii vor analiza lucrările altor colegi, vor spune dacă le plac și de ce. Domeniul științe Activitate frontală Când ceasul a fost realizat de către toți copiii se exemplifică pe un ceas mare ora fixă: limba cea mare stă la 12. De câte ori arată ora exactă, ea stă la 12. Limba cea mică ne arată care este ora exactă. Atunci când se oprește la 1, înseamnă că este 1 fix. Dacă se mișcă mai departe și se ajunge la 2, este ora 2 fix. Exerciții frontale Educatoarea mișcă acele indicatoare ale ceasului pentru a indica diferite ore fixe, câte un copil va preciza ora fixă indicată. Dacă răspunde corect va fi apreciat prin aplauze. Pentru răspunsurile incorecte vor fi adresate aprecieri de încurajare pornind de 169 Piramida cunoașterii la partea valoroasă a răspunsului, ghidând copilul spre noi răspunsuri utilizând metode variate, În unele situații corectarea se poate realiza de către alți copii din grupă. Exerciții cu material individual Se vor desfășura mai multe exerciții individuale, copiii având sarcina să arate pe ceasurile lor ora fixă indicată verbal de educatoare. Fixarea cunoștințelor se realizează prin fișe individuale de lucru. Fiecare copil primește o fișă pe care sunt desenate ceasuri care arată diferite ore exacte. Sarcinile de lucru sunt: -Colorează ceasul care arată ora 6 fix; -Încercuiește ceasul care arată ora 3 fix; -Desenează un cerculeț lângă ceasul care arată ora 10 fix. VI. Asigurarea retenției și a transferului Pentru a-I ajuta pe Viorel să nu mai Întârzie, vor fi prezentate mai multe planșe care redau diferite activități: trezitul, micul dejun, plecarea la școală, masa de prânz. Copiii vor aranja planșele În ordine cronologică apoi vor desena pe ceasul din fiecare planșă limba cea mică pentru a indica ora la care se desfășoară activitatea redată În planșă. VII. Încheierea activității Viorel le mulțumește și le oferă autocolante transparente ( personaje din povești și desene animate) urmând ca fiecare copil să Își decoreze ceasul. Se acordă recompense, se fac aprecieri individuale și colective În legătură cu implicarea copiilor În activitate. Jocul didactic matematic Definirea jocului didactic Jocul didactic prezintă Îmbinarea armonioasă a elementelor instructive cu cele distractive, asigurând o unitate Între sarcina didactică și acțiunea de joc. Prin joc, copilul are ocazia să-și dezvolte capacitatea creatoare realizând, fără efort, o activitate intelectuală, reușind să găsească noi căi de asimilare a cunoștințelor, să stabilească legături Între fapte, idei, acțiuni. Locul jocului didactic În cadrul activităților cu conținut matematic Experiența demonstrează că jocul didactic matematic are o eficiență formativă crescută În situația consolidării și verificării cunoștințelor. Însuși procesul de Înțelegere, de Învățare a unui joc nou constituie o sarcină suficient de complexă pentru copii ca să nu mai fie combinată cu predarea unor cunoștințe noi. În consecință, din punctul nostru 170 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic de vedere, predarea noilor cunoștințe se va realiza prin exerciții cu material individual, prin jocul didactic matematic repetându-se, Într-o formă atractivă, cunoștințele predate. Note definitorii ale jocului didactic Jocul didactic are o serie de caracteristici prin care se deosebește de celelalte jocuri: Scopul didactic al jocului reprezintă o finalitate educativă și decurge din obiectivele specifice ale activității. EI trebuie să fie clar și precis. Sarcina didactică reprezintă acțiunea pe care trebuie să o desfășoare copiii În vederea atingerii scopului didactic și este formulată În funcție de conținutul activității și nivelul de vârstă a copiilor. Ea reprezintă elementul de instruire În jurul căruia sunt antrenate operațiile gândirii și apare pentru copii ca o problemă de gândire (de recunoaștere,denumire, descriere, comparație etc. ). Elementele de joc reprezintă mijloacele de realizare a sarcinii didactice și fac activitatea mai atractivă și mai antrenantă. Ele pot fi cât mai variate: așteptarea, ghicirea, Întrecerea, aplauzele, mișcarea, recompensa, penalizar ea, cuvântul stimulativ, etc. Conținutul jocului didactic este reprezentat de sfera cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor și trebuie să fie prezentat Într-o formă accesibilă și interesantă prin utilizarea unui material didactic variat și adecvat. Regulile jocului didactic realizează legătura Între sarcina didactică și acțiunea jocului. Ele sunt prestabilite și obligatorii pentru toți copiii și reglementează conduita și acțiunile acestora În funcție de structura particulară a jocului didactic (arată cum să se joace, suc cesiunea acțiunilor, ce este și ce nu este permis În timpul jocului). Fiecare joc didactic matematic trebuie să conțină cel puțin două reguli: una de transpunere a sarcinii didactice În acțiune concretă, atractivă, iar alta, de organizare a copiilor. În afara acestora, mai există reguli care privesc comportarea copiilor, ordinea În care ei participă la joc, cum se se stabilește conducătorul sau câștigătorul jocului, reguli care impun unele restricții. Clasificări și funcții ale jocului didactic Exercițiile-joc sau jocurile didactice pot avea multiple variante. Acestea servesc de obicei efectuării În diferite forme a exercițiilor atât de necesare consolidării unor cunoștințe (pe plan cognitiv) sau al formării unor deprinder i, ori dezvoltarea unor laturi ale personalității (pe plan formativ). Variantele pot cuprinde sarcini asemănătoare dar prezentate În formă diferită sau mărind gradul de dificultate În funcție de vârsta sau nivel de cunoștințe. 171 Piramida cunoașterii Trecerea prin grade diferite de dificultate se face și pe cale metodica prin modul de prezentare a sarcinii didactice și de desfășurare a jocului: cu explicații și exemplificare; cu explicații, dar fără exemplificare; fără explicații, cu simpla enunțare a sarcinii. Jocurile didactice, prin marea lor diversitate, prin variantele pe care le pot avea, precum și prin faptul că pot fi jucate de o clasă Întreagă, de grupuri de copii sau chiar individual, constituie un instrument maleabil. Jocurile pot fi clasificate În funcție de mai multe criterii: a) Dupa moment ul În care se folosesc În cadrul activitații: • jocuri didactice matematice ca activități de sine stătătoare; • jocuri didactice matematice ca momente propriu-zise ale activității; • jocuri didactice matematice În completarea activității, intercalate pe parcursul activității sau În final. b) Dupa conținutul de Însușit: • jocuri matematice pentru aprofundarea cunoștințelor specifice unui capitol sau grup de lecții; • jocuri didactice specifice unei vârste sau grupe. c) În funcție de aportul lor formativ, jocurile pot fi clasificate ținând cont de acea operație sau Însușire a gândirii căreia sarcina jocului i se adresează În mai mare măsură: • jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de analiză; • jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de sinteză; • jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de a efectua comparații; • jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității copiilor de a face abstractizări și generalizări; • Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspica cității; d) În funcție de materialul didactic folosit se disting: • jocuri didactice cu mater ial didactic: standard (confecționat) / natural (din natură) • jocuri didactice fara material didactic (orale: ghicitori, cântece, numărători, scenete). e) În funcție de conținutul noțional sunt: • jocuri didac tice de formare de mulțimi; • jocuri didactice de numerație. Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic – Etapele jocului didactic: Introducerea În joc -ține de creativitatea și originalitatea fiecărui cadru didactic și urmărește crearea unei atmosfere favorabile, trezind interesul și curiozitatea copilului pentru ceea ce va urma. Introducerea În joc se realizează sub formă de surpriză la grupele mici și mijlocii, iar la grupele mari acesta poate să Înceapă printr-o scurtă conversație cu rol motivațional sau prin simpla prezentare a materialului. Prezentarea materialului didactic este etapa În care materialul de lucru necesar este pus la dispoziția copiilor pentru a-i fi cunoscute caracteristicile intuitive și pentru familiarizarea copiilor cu el. La grupa mică acest moment se realizează de către educatoare, care oferă copiilor posibilitatea să se familiarizeze cu el, să-și amintească și alte jocuri În care a fost folosit acel material, iar la grupele mijlocii și mari intuirea se face cu ajutorul copiilor, fiind un moment de reactualizare a cunoștințelor, copiii observă și enumeră proprietăți ale jucăriilor, pieselor etc. Materialul didactic este ales În funcție de tipul de joc, iar ca distribuție În desfășurarea activității, este utilizat fie la inceputul jocului, fie În timpul jocului. Anunțarea temei și a obiectivelor -educatoarea anunță copiilor titlul jocului, simplu și concis formulat, precum și obiectivele activității prezentate la nivelul lor de Înțelegere, cu multă claritate, sugerând acțiunea jocului. Explicarea și demonstrarea jocului -indiferent de grupa la care se desfășoară jocul didactic, educatoarea trebuie să prezinte următoarele aspecte: • descrierea acțiunii jocului; • indicații cu privire la folosirea materialului; • precizarea sarcinilor copiilor; • formularea clară a regulilor jocului și a rezultatului urmărit. Didactica modernă evidențiază, din ce În ce mai pregnant, necesitatea că explicarea și demonstrarea să favorizeze participarea activă a copiilor la deducerea regulilor jocului, la elaborarea lui, ca și cum nu ar fi fost creat. Executarea jocului de probă -este momentul de participare efectivă a copiilor la realizarea sarcinii didactice propuse, precum și verificarea modului În care jocul a fost Înțeles și acceptat de copii. Educatoarea urmărește: • să imprime un anumit ritm jocului; • să se respecte regulile; • să supravegheze evoluția jocului; • să sprijine copiii care nu reușesc să efectueze corect sarcinile; • să Îmbine armonios elementele de joc cu cele educative; • să asigure o atmosferă corespunzătoare; • să antreneze toți copiii În acțiune. 173 Piramida cunoașterii Executarea jocului de către copii -se realizează după jocul de probă, etapă În care educatoarea observă modul de desfășurare a jocului, fără a interveni decât pentru păstrarea ritmului. La grupa mare jocul poate fi condus și de copii și se execută independen t. Complicare a jocului -presupune transferul deprinderii În situații noi și variate; se realizează după ce se constată că intregul colectiv de copii a executat corect jocul. Încheierea jocului -În această etapă se pot folosi noi materiale, alte elemente noi de joc, complicarea sarcinilor jocului, introducându-se situațiile problemă. Procedeele cele mai frecvent folosite sunt: • mișcări imitative cu sau fără jucării; • stabilirea câștigătorului jocului și aprecierea participanților; • aprecierea asupra rezultatelor obținute pe plan verbal sau comportamental; • aprecieri cu caracter stimulativ, recompense. În Încheiere se repetă denumirea jocului executat și scopul său. Pentru buna pregătire, organizare și desfășurare a jocului didactic, educatoarea trebuie să creeze cele mai bune condiții de realizare, astfel Încât, jocul didactic să-și păstreze specificitatea și să-și mărească eficiența. În cele ce urmează vom realiza o prezentare mai detaliată a celor două categorii de jocuri, În funcție de conținutul noțional. Jocuri didactice de formare de mulțimi Jocurile didactice de formare a mulțimilor de obiecte sub forma sarcinilor de consolidare din cadrul jocului, constituie exerciții logice de clasificare a obiectelor după un criteriu dat și se organizează În scopul formării spiritului de observație, dar și pentru a determina criteriul după care se realizează clasificarea. În cadrul acestor jocuri educatoarea urmărește formarea unui limb aj specific cu ajutorul căruia se precizează dacă un obiect pe care ÎI selectează dintr-o colecție Întrunește criteriul stabilit, dacă aparține sau nu mulțimii pe care o constituie. Treptat copiii vor intui relația dintre o mulțime și obiectele care Îndeplinesc condiția de a avea atributul considerat. Pentru cunoașterea și identificarea unor mulțimi de obiecte, se pot folosi jocuri de tipul: a) „Spune ce sunt!” b) „Spune de ce sunt așezate jucăriile În aceeași mulțime!” c) „Spune ce ai găsit!” 174 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic – Aceste jocuri implică exerciții de: grupare, separare și triere, exemplificare, imitare și care vor conduce la dobândirea abilităților de identificare, triere, selectare și formare de mulțimi. Treptat, prin intermediul metodei exercițiului, copiii trebuie să treacă de la o activitate imitativă spre o activitate creatoare. Exemplu: Joc: ” Grupează obiectele după forma lor!” Obiective operaționale: -să formeze mulțimi după un anumit criteriu-formă; -să recunoască și să denumească proprietatea comună obiectelor dintr-o mulțime. Desfășurarea jocului: Pe masa de lucru se află un plic cu jetoane reprezentând căsuțe , vapoare , rochițe, flori ( 4, 5 din fiecare). Se vor forma echipe, iar un reprezentat dintr-o echipă alege un jeton din mulțimea de jetoane amestecate pe masă, așezându-I la panou, de exemplu un vapor. Cere unui coleg din echipa sa să găsească celelalte obiecte pentru a alcătui mulțimea vapoarelor. Se vor distribui copiilor jetoane cu aceleași imagini. Pe rând, câte un copil vine la panou, prezintă jetonul, denumește obiectul din imagine și ÎI așază la grupa cu imagini reprezentând obiecte de aceeași formă, motivând apartenența la grupă. Pentru complicarea jocului, În timp ce copiii Închid ochii, educatoarea face schimbări, strecurând obiecte de altă formă În mulțimea constituită. Copiii au sarcina de a sesiza și corecta greșelile. Jocuri didactice matema tice de numerație Contribuie la consolidarea și verificarea deprinderilor de așezare În perechi, comparare, numărare conștientă, de exersare a cardinal ului și ordinalului, de familiarizare cu operațiile aritmetice și de formare a raționamentelor de tip ipotetico­ deductiv. În cadrul jocurile de numerație se urmăresc următoarele obiective de referință: a. Consolidarea numerației În limitele 1-10; Exemplu: Joc: „Cine știe să numere mai bine?” Obiective operaționale: -să numere crescător -descrescător În limitele 1-10 utilizând jetoanele de pe panou; -să construiască grupe de obiecte cu un număr dat pornind de la sâmburii de pe masă; 175 Piramida cunoașterii -să recunoască cifrele folosind imaginile de la panou; -să determine locul unui număr În șirul numeric utilizând jetoane și cifre; Desfășurarea jocului: Captarea atenției: se realizeză prin intuirea materialului din coșulețe. „Ce aveți În coșulețe?”(o grupă de nuci, o grupă de sâmburi și o grupă de castane)”. Educatoarea ridică jetoanele În formă de evantai și Întreabă: „Ce sunt acestea” (jetoane cu iepurași, ursuleți, veverițe etc. ), la fel se procedează și cu cifrele. Reactual izarea cunoștințelor: Se efectueaz ă câteva exerciții orale de numărare, determinare a vecinilor, recunoaștere a cifrelor. Anunțarea temei și a obiectivelor: se anunță titlul jocului și obiectivele lui Explicarea și demonstrarea jocului: Se stabilesc regulile de protecție, explicând copiilor pericolele la care se pot expune dacă Înghit sâmburii(dacă se folosesc fructe cu sâmburi). Educatoarea ridică un jeton cu un număr de imagini (2,4,3 etc) și Întreabă: „Cine știe să numere mai bine?”. Se cere copiilor să numere În gând imaginile și să scoată pe măsuță atâția sâmburi câte figuri sunt pe jeton. În momentu l În care educatoarea Iasă jetonul pe masă, dă comanda de Începere a acțiunii (aranjarea sâmburi lor pe masă). Educatoarea se asigură de Îndeplinirea sarcinii, aranjarea sâmburi lor În linie orizontală de la stânga la dreapta. În continuare sunt solicitați 1-2 copii să numere prin Încercurire sâmburii, crescător -descrescător , În timp ce toți copiii numără În gând și execută aceeași sarcină. În acest fel se va continua jocul, folosindu-se toate imaginile Între 1-10. În cazul când nivelul de pregătire al grupei este avansat, se vor folosi numai o parte din imagini, În restul timpului trecându-se la complicarea jocului. Acest joc se poate desfășura cu același material pentru copii, educatoarea folosind În loc de imagini bătăi din tobă. Astfel se antrenează atât analizatorul vizual cât și cel auditiv. Complicarea jocului: Educatoarea ridică cifra 7 și Întreabă: „Cine știe să numere mai bine?”, copiii scot din coșulețe numărul de nuci corespunzător cifrei. Încheierea jocului: Se va realiza prin exerciții orale: „Câți pitici sunt În povestea Aibă ca Zăpada?”, „Câți bani avea cocoșul În punguță?”, Câți iezi avea capra din poveste?” etc. b) Asocierea numărului la cantitate și invers și a cifrei la numărul corespunzător. Exemplu: Joc: „Jocul numerelor” Obiective operaționale: -să raporteze numărul la cantitatea corespunzătoare de obiecte și invers, utilizând jetoane și cifre; -să recunoască cifra corespunzătoare numărului de elemente, pe baza imaginilor cu animale prezentate; 176 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic -să grupeze jucăriile pe categorii, ordonându-Ie respectând indicațiile primite Desfășurarea jocului: Captarea atenției: Se audiază cântecul „Un elefant”, În acest timp educatoarea ridică și arată copiilor cifrele corespunzătoare. Anunțarea temei: Educatoarea anunță titlul jocului și obiectivele. Reactual izarea cunoștințelor: Copiii vor număra și vor așeza cifrele În ordine crescătoare-descrescătoare. Copiii vor fi solicitată să formeze scara numerică În șir crescător-descrescător, utilizând jetoane și cifre. Explicarea și demonstrarea jocului: Copiii scot din săculeț jucăriile, le grupează și le așează În ordine firească de la stânga la dreapta. Copiii aleg plicuri cu jetoane, vor număra jetoanele și vor așeza cifra corespunzătoare. Complicarea jocului: 1. Educatoarea așează grupele se obiecte pe tabla magnetică, face intenționat greșeli, iar copiii trebuie să descoper e greșeala, să o corecteze și să motiveze acțiunea. 2. Se desfășoară pe echipe. Pe măsuță se află jucării amestecate. Un copil dintr-o echipă alege o cifră, copiii din cealaltă echipă caută pe masă toate grupele de jucării care sunt alcătuite din atâtea obiecte cât arată cifra. 3. Se Împart copiilor jetoane cu cifre, un copil din prima echipă ridică un jeton, cu o anumită cantitate de buline, copiii din cealaltă echipă vor arăta și vor ridica jetonul cu cifra corespunzătoare numărului de obiecte. c. Ordonarea grupelor de obiecte, determinarea IIvecini/or” În alcătuirea șirului numeric Exemplu: Joc: „Caută vecinii!” Obiective operaționale: -să recunoască cifrele din concentru I1-1O, pornind de la tabloul prezentat; -să compare grupele, identificând vecinii, folosind jetoanele cu numere; -să stabilească relația de vecinătate Între casele numerotate, folosind jetoanele cu cifre și buline Desfășurarea jocului: Captarea atenției: Se prezintă copiilor un tablou, reprezentând o intersecție de străzi. Pe fiecare stradă se află căsuțe și blocuri numerotate de la 1-10. Exemplu: Strada „Pisicuțelor „- 1,2,3 …. … 10; Strada „Iepurașilor”, etc. Le este prezentată o păpușă care s-a rătăcit și care Îi roagă pe copii să o ajute să-și caute vecinii și să ajungă la căsuța ei. 177 Piramida cunoașterii Anunțarea jocului: Se anunță titlul jocului și obiective le. Explicarea și demonstrarea jocului: În explicarea și exemplificarea jocului se vor preciza acțiunea, sarcinile care revin copiilor și regulile care se cer respectate. Copiii primesc jetoane, pe care sunt desenate cifre de la 1-10. Conducătorul jocului anunță că păpușa locuiește pe strada …. Ia nr. 2. Păpușa dorește să știe care Îi sunt vecinii. Copiii privesc cu atenție jetonul, pe care ÎI ridică conducătorul jocului (jetoane cu numere de la 1-10 sau cu buline), numără bulinele de pe el sau recunosc cifra. Copiii care au același jeton ÎI ridică. Toți copiii ridică jetoanele pentru ca ceilalți copii să le poată vedea, iar „vecinii” numărului dat, să poată fi găsiți cât mai repede. De exemplu, dacă conducătorul jocului a ridicat jetonul cu cifra 2, copilul care are jetonul cu cifra 2 „caută vecinii” În rândul celorlalți copii (jetoanele cu cifrele 1-3). Dacă pe jetoane se afla buline În loc de cifre, copiii ridică jetoanele, pentru a putea fi văzute și numărate bulinele. Astfel, copiii precizează numărul și vecinii numărului respectiv, la mijloc se așează numărul dat, În dreapta și În stânga numărul mai mare și mai mic. Complicarea jocului: 1. Se desfășoară pe echipe, un reprezentat pe echipă așază cățelul la una dintre căsuțe (căsuța nr. 4). Se cere copiilor din cealaltă echipă să găsească vecinul mai mare sau mai mic sau amândoi. 2. Conducătorul jocului precizează numărul mai mare și mai mic, iar copiii trebuie să ghicească, al cărui număr sunt vecinii dați, care este numărul căsuței. Exemplu: Ce număr are cabana, dacă vecinul ei mai mic este 4? 3. Ne imaginăm că ne aflăm În excursie și că trebuie să ne urcăm Într-un autocar notat cu un număr, aflat În parcare. Ghidul anunță: ,,Autocarul vostru ÎI are ca vecin mai mic pe 3 și vecin mai mare pe 5. Ce număr are autocarul”. 178 d. Înțelegerea aspectului cardinal și ordinal al numărului Exemplu: Joc: ” AI câtelea pitic este?” Obiective operaționale: -să utilizeze numeralul ordinal și cardinal În situații adecvate, folosind imaginile din poveste; -să determine locul fiecărui număr În șirul numeric, cu ajutorul pachetelor pentru pitici; Desfășurarea jocului: Captarea atenței: Audierea cântecului ,,AIbă ca zăpada”. Anunțarea jocului: După prezentarea materialului se anunță jocul. Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic Explicarea și demonstrarea jocului: Când piticii pleacă În munți, copiii o vor ajuta pe Aibă ca Zăpada să le ofere pachete cu merinde: primul pachet-primului pitic; al doilea pachet celui de al doilea pitic, etc. Se execută jocul de probă o dată. Executarea jocului: Șapte băieții vor primi căciulițe de piticii și vor intra În rol Împreună cu o fetiță (Alba ca Zăpada). Ceilalți copii din grupă vor fi chemați, pe rând, să ofere pachetul cu merinde piticului indicat de Aibă ca Zăpada: primului. .. celui de-al șaptelea pitic. Complicarea jocului: 1. Piticii o ajută pe Aibă ca Zăpada să pregătească masa. De exemplu, primul pitic așează farfuriile, al doilea lingurițele, al treilea furculițele, etc. 2. „De-a v-ați ascunselea”. Câte un pitic din șir se ascunde, copiii din grupă trebuie să spună al câtelea pitic s-a ascuns. e. Efectuarea unor operații de adunare și scădere cu una, două unități, fixarea noțiunii de” adunare ” și ” scădere”; Recunoașterea simbolur ilor matemat ice” +”, ,,-” , ,,=” și folosirea lor corectă; f. Compunerea și rezolvarea de exerciții și probleme simple prin raționament ipotetico-deduct iv, având ca suport ° situație ilustrată: Exemplu: Joc: „La supermarket!” Obiective operaționale: -să verbalizeze corect cele două operații (a aduna, a scădea), raportându-se la explicațiile primite; -să rezolve probleme compuse de ei, având ca suport imagini reprezentând mărfuri din supermarket; -să compună probleme după exerciții date, pornind de la modelul realizat; -să folosească corect simbolurile matematice” +’� ,,-„, ,,=’� folosind semne magnetice; Desfășurarea jocului: Captarea atenței: Educatoarea prezintă copiilor o Întâmplare: Într-un magazin, s-a defectat casa de marcat. Vânzătoarea neatentă a acționat greșit tastele” +”, ,,-” , ,,=” și astfel a Încasat greșit sumele pentru produsele vândute. Anunțarea jocului: se anunță titlul jocului și obiectivele. Explicarea și demonstrarea jocului: Copiii vor intra În rolul vânzătoarei la diferite raioane, În funcție de domeniul dorit. La raionul cofetărie -patiserie, o fetiță va cumpăra dulciuri. Exemplu: două savarine pentru Maria și o savarină pentru Ioana. Copiii așază pe panou siluete și semne pentru a rezolva operația de adunare. Alți copii cumpără alt număr de prăjituri pentru alte persoane: 3 pentru Bianca și 2 pentru Monica și efectuează operația de adunare: 3 + 2 = 5 179 Piramida cunoașterii Copiii vor așeza imaginile, apoi semnele și cifrele corespunzătoare. Executarea jocului: Se cumpără cărți, fructe, pâine etc. La Început, operațiile vor fi de adunare, apoi vânzătoare Își face inventarul mărfurilor; din totalul existent, scade produsele vândute. Copiii caută și folosesc semnele corect. Complicarea jocului: 1. Se Împart copiilor fructe. Câte un copil va fi solicitat să dea 1-2 fructe altui copil și să spună câte fructe i-au mai rămas, motivând de ce. 2. Copiii compun probleme după ilustrații (imagini reprezentând mărfuri din magazin). Aceștia sunt solicitați să spună ce operație au efectuat și să aleagă semnele și cifrele magnetice potrivite pentru scrierea exercițiului la tabla magnetică. 3. Copiii primesc pe cartonaș (bon de la ca seria magazinului) un exercițiu de adunare sau scădere și vor avea sarcina de a compune probleme după exercițiile scrise pe jetoane. g. Compunerea ș; descompunerea unu; număr Exemplu: Joc: ” Ferma de păsări” Obiective operaționale: -să compună numerele În cât mai multe variante posibile, folosind jetoanele magnetice; -și să descompună numer ele În cât mai multe variante posibile, folosind cartonul cu puișori; -să motiveze acțiunile Întreprinse folosind un limbaj specific, raportându-se la modelul audiat. Desfășurarea jocului: Captarea atenției: Educatoarea prezintă copiilor o cloșcă cu 10 puișori. Cloșca le cere copiilor să o ajute să-și numere puișorii neastâmpărați, care nu stau toți Într-un singur loc și Îi este frică să nu Îi piardă. Anunțarea temei: Educatoarea anunță titlul jocului și obiectivele. Explicarea și demonstrarea jocului: La panou, se află un cartonaș Împărțit În două. Educatoarea așază pe rândul de sus 9 puișori și pe cel de jos 1 puișor. Le cere copiilor să numere puișorii de pe fiecare rând și să așeze În dreptul lor cifra corespunzăroare. Apoi, un alt copil este solicitat să pună Împreună toți puișorii lângă cloșcă. Copiii constată că Împreună sunt 10, deși au fost așezați În locuri diferite. Executarea jocului: Compunerea: Jocul se continuă În același mod ca și În jocul de probă, până ce se epuizează toate variantele de compunere a numărului 10. Copiii vor conchide că, indiferent cum sunt așezați 180 Domeniul științe -Activități cu conținut matematic puișorii pe cartonașul Împărțit pe două rânduri, tot 10 sunt În total, de fiecare dată. Vor observa că numerele din care se compune numărul (10), sunt Întotdeauna mai mici decât numărul compus. Descompunerea: Se va așeza un număr de 9 rațe pe măsuță. Copiii vor număra rațele, iar apoi vor fi solicitați să le Împartă În 2 curți. Astfel, vor constata variantele de descompunere a numărului 9. Jocul se repetă până la epuizarea tuturor variantelor de descompunere a numărului 9. Complicarea jocului: 1. Copiii vor fi grupați În două echipe. Un reprezentant dintr-o echipă așază la panou un număr de 8 curcani (siluete) și cere unui coleg din echipa adversă să continue așezarea curcanilor până vor fi În total 10 curcani. Se verifică apoi dacă, puși Împreună toți curcanii, sunt 10. Se repetă varianta de 2-3 ori. 2. Se formează mulțimi de păsări după formă. Se iau, pe rând, păsările (rațe, pui, curcani etc. ) și se Împart În două (unui moș și unei babe). Copiii verbalizează acțiunile și arată cifrele corespunzătoare. PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mare Categorii de activități de Învățare: Domeniul Științe-Activitate cu conținut matematic Tema activității: Hai să facem o problemă Tipul activității: evaluare de cunoștințe Forma de realizare: Joc didactic matematic Scopul activității: Consolidarea deprinderii de a efectua operații de adunare și scădere cu una și două unități În limitele 1-10. Obiective operaționale: să efectueze operații matematice de calcul oral cu 1-2 unități, utilizând simboluri matematice; să rezolve probleme prin raționament de tip ipotetico-deductiv, având ca material intuitiv o situație ilustrată. Sarcina didactică: compunerea și rezolvarea de probleme matemat ice; Regulile jocului: copilul indicat va crea o problemă În funcție de planșa prezentată, fiind ajutat de coechipieri dacă greșește; răspunsurile corecte sunt recompensate cu aplauze și cu câte o bulină roșie (răspunsurile incomplete cu o jumătate de bulină); va câștiga echipa care va avea cele mai multe buline roșii. Elemente de joc: mișcarea, aplauze, Întrecerea, mânuirea materialului 181 Piramida cunoașterii Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea. Mijloace didactice: planșe cu probleme ilustrate, tablă magnetică, cifre și semne magnetice, siluete de animale cu magnet, buline roșii (întregi și jumătăți), un panou pentru afișarea punctelor fiecărei echipe, tăblițe magnetice pentru copii Forma de organizare a activității: frontal, individual, pe grupe Durata: 30 minute EVENIMENT CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE Moment Se creează condiții optime organizatoric pentru desfășurarea activității Captarea Prin prezentarea sub formă Conversația Evaluare orală atenției de surpriză a materialului de pe măsuța educatoarei și intuirea lui Reactualizarea Se desfășoară exerciții de Exerciții Aprecierea cunoștințelor numărat, de recunoaștere a individuale corectitudinii cifrelor și a simbolurilor execuției matematice: -Ia semnalul educatoarei, copiii vor forma pe tăblițele magnetice individuale șirul crescător și descrescător, utilizând cifrele 1-10; -copiii vor ridica simbolul matematic indicat de educatoare (+, -, =) și vor preciza semnificația lui; Anunțarea Educatoarea anunță titlul Expunerea Observarea temei și a jocului și prezintă comportamentului obiectivelor obiectivele acestuia în nonverbal termeni accesibili. Prezentarea Explicarea jocului Explicația Observarea conținutului și Grupa este împărțită în două Demonstrația comportamentului dirijarea echipe. Câte un copil de la nonverbal învățării fiecare echipă va veni la la tablă, își va alege o planșă, va crea problema și o va rezolva 182 Domeniul științe -Activități cu conținut matematic prin afișarea cifrelor și simbolurilor matematice corespunzătoare. Copilul ales este ajutat de colegii din echipa lui. Dacă răspunsul este corect, copilul este aplaudat iar echipa va primi o bulină roșie. Desfășurarea jocului de prabă Un copii va demonstra compunerea unei probleme pe baza unei planșe și rezolvarea ei. Exemplu: Șapte ursuleți se joacă. Din tufiș mai vine un ursuleț. Câți ursuleți se joacă acum cu mingea? 7+1=8 Obținerea Desfășurarea jocului Conversația Aprecierea performanței Vor fi compuse 2-3 Exercițiul corectitudinii probleme de către copiii din răspunsurilor fiecare echipă. Răspunsurile corecte vor fi recompensate cu aplauze, iar cele incomplete sau incorecte vor fi completate sau corectate de către colegi. Asigurarea Complicarea jocului Exerciții Aprecierea si retenției și a Varianta 1 frontale și recompensarea transferului Educatoarea va afișa pe individuale corectitudinii tabla magnetică o operație răspunsurilor de adunare sau scădere iar copiii vor avea ca sarcină să aleagă siluete de animale și să creeze enunțul. Exemplu: Dacă pe tablă apare enunțul: 8+1=9, copiii pot lua siluete de rățuște, iar problema poate avea următorul enunț: Pe lac sunt 5 rățuște. Din tufiș mai apare 183 Piramida cunoașterii una. Câte rățuște sunt acum pe lac? Varianta 2 Se realizează cu ajutorul problemelor matematice În versuri (din cartea Matema tica pentru cei mici de Cornelia Moț, Editura Emia, Deva, 2000). Copiii rezolvă problema la tăblițele magnetice individuale. Pentru fiecare echipă, vor fi adresate 2 probleme În versuri: „Într-o cușcă-avea Bogdan Patru iepurași. Încă unul i-a adus Mama din oraș. Voi să-i adunați Îndată Oare câți sunt laolaltă?” … 5 „Nouă vrăbii stau la sfat Sus la noi pe gard. Două zboară speriate Câte sunt acuma?” … 7 „Nicușor are opt pești Mihai Încă doi. Socotiți acuma voi Câți au amândoi?” … 10 „Nouă oameni de zăpadă Erau la noi În ogradă Soarele a răsărit Și pe unul l-a topit. Stau acum și mă socot Câți au mai rămas? Doar” … 8. Evaluarea Se numără punctele Conversația Aprecieri verbale performanței acumulate de fiecare echipă și se desemnează echipa 184 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic – r-câștigătoare conform punctajului. Încheierea Se fac aprecieri colective și Aprecieri colective și activității individuale asupra individuale participării copiilor la joc și se acordă recompense. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: Mijlocie Tema anuală: „Ce și cum vreau să fiu?” Tema proiectului: „Cu ce călătorim?” Tema săptămânii: „Mijloace de transport terestre” Tema activității: „Micii călători” Durata: o zi Categorii de activități de invățare: ALAl +DȘ+DOS+ALA2 Construc ții: Artă: „Vagoane de tren” ” Gara” -pictură-Bibliotecă: „Ce se Întâmplă la gară?” -sortare de imagini- � Domeniul Om și �; Domeniul Stiințe „:;( Societate „Micii călători” ‘Jfl (activitate matematică) :-,.: I (activitate practică) !:it ( ALAl + DȘ+DOS +ALA2 ) �: ;.;� „Vagoane de tren” „”” ;. ” Cine știe câștigă” -lipire- � -Joc didactic- ti -„J,”, ALA 2 „Trenulețul” Joc de mișcare 185 Piramida cunoașterii Scopurile activității: Consolidarea și verificarea cunoștințelor referitoare la mijloacele de transport, a deprinderilor de numărare În limitele 1-4, a deprinderi lor Însușite În cadrul activităților practice (lipi re). Obiective operaționale: să enumere mijloacele de transport cunoscute, folosind cunoștințele acumulate anterior; să denumească obiectele pe care le Întâlnim În gară, folosind imaginile prezentate; să ordoneze vagoanele trenului construite din cuburi, respectând criteriul crescător/descrescător; să precizeze pozițiile spațiale, pornind de la explicațiile cadrului didactic; să grupeze obiectele după forma acestora, utilizând figurinele de la centru; să picteze corespunzător geamurile și ușa pentru macheta gării, utilizând acuarele și pensule; să numere corect În limitele 1-4, utilizând jetoane cu cifre; să asocieze numărul la cantitate, folosind jetoanele care indică numărul liniei; să realizeze o compoziție practică expresivă și corectă, folosind tehnica colajului. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, explicația, exercițiul, demonstrația, jocul, Învățarea prin descoperi re, turul galeriei, munca În echipe; Mijloace didactice: acuarele, pensule, carton, lego, siluete de obiecte din gară, șine de tren, jetoane cu cifrele de la 1 la 4, vagoane, carton colorat, lipici, fotografii, recompense. Forme de organizare a activității: frontal, pe grupuri mici, individual Scenariul activității 1. Moment organizatoric În vederea bunei desfășurări a activităților de Învățare au loc: aranjarea mobilerului, pregătirea materialului didactic, asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. 186 „:Întâlnirea de dimineață Salutul Copiii sunt invitați să se salute prin recita rea colectivă a poeziei: ” Dimineața a venit Trenulețul a sosit În cerc să ne adunăm, Cu toți să ne salutăm Bună dimineața, conductori mici, Mă bucur că sunteți aici. – A Început o nouă zi Bună dimineața, copii!” Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic Prezența și completarea calendarului naturii Se face prezența și se notează absenții: fiecare copil Își va lua jetonul pe care se află un simbol și ÎI va așeza În buzunarul pentru copii prezenți, iar jetoanele rămase le va așeza un copil În buzunarul pentru absenți. Se va completa „Calendarul naturii”, copiii precizând În ce anotimp se află și marcând schimbările meteo, precum și Îmbracămintea potrivită pentru această perioadă. Se inițiază un moment de Înviorare În care copiii sunt invitați să execute mișcări de gimnastică prin recita rea de versuri cunoscute de ei : „Dacă vreau să cresc voinic Fac gimnastică de mic: Merg În pas alergător, Apoi sar Într-un picior, Mă opresc, respir ușor, Întind brațele să zbor. Toată lumea e a mea Când mă așez la podea! Ăsta-i doar un Început! la priviți cât am crescut!” Activitatea de grup/impărtășirea cu ceilalți La activitatea de grup, cu ajutorul unei mingi ce va fi aruncată de la un copil la altul, vor fi precizate mijloacele de transport cu care au venit la grădiniță, au mers la bunici, au mers În oraș. Noutatea zilei Un personaj surpriză, clovnul Cici, va veni În grupă pentru a le cere copiilor ajutorul. III. Captarea atenției pentru activitatea de Învățare Clovnul Cici a venit tocmai din Țara Baloanelor pentru a participa la o petrecere. Când a venit, acesta a călătorit cu balonul, dar un vânt mare a suflat balonul și acum nu mai știe cu ce se poate Întoarce acasă, așa că a venit să-I ajutăm. IV: Anunțarea temei și a obiectivelor Fiindcă acesta are foarte multe bagaje, trebuie să aleagă un mijloc de transport În care să Îi Încapă toate lucrurile. Copiii ajung la concluzia că cel mai potrivit mijloc de transport pentru clovn este tren ul. Cu ajutorul unor planșe, copiii verifică dacă Cici cunoaște mijloacele de transport terestre, dar acesta face confuzii foarte mari. De exemplu, ne arată un vapor și spune că este tren etc. Copiii recunosc și denumesc mijloacele de transport terestre. Clovnul Cici nu știe de unde trebuie să ia trenul și nu știe cum arată o gară și Îi roagă pe copii să-i construiască o gară până când el se va 187 Piramida cunoașterii Întoarce de la petrecerea pentru care a venit. Clovnul părăsește sala de grupă, iar prin intermediul unei tranziții, copiii părăsesc sala de grupă: Tranziție „Câte unul pe cărare Mergem veseli către baie, Mergem ca să ne spăIăm Clovnul să ÎI ajutăm:TUUUU . ” V. Dirijarea învățării și obținerea performanței ALA 1 la Întoarcere, copiilor li se amintește că vor lucra la alcătuirea gării pentru a-I ajuta pe clovnul Cici. Copiii sunt orientați spre centrele de interes cu ajutorul unei tranziții. Tranziție „Bat din palme -clap-clap-clap, Din picioare trap-trap-trap, Ne-nvârtim, ne răsucim Și spre centre noi pornim!” Vor fi distribuite următoarele sarcini de lucru: Bibliotecă: „Ce se Întâmplă la gară?” Sarcină de lucru: – să recunoască și să sorteze jetoane cu imagini reprezentând obiecte pe care le Întâlnim la gară; Artă: ” Gara de la noi din oraș” Sarcină de lucru: -să picteze corespnzător geamurile și ușa gării; Construcții: „Vagoanele trenului” Sarcină de lucru: – să construiască vagoanele trenului, utilizând cuburi de construcție existente la centru. După rezolvarea sarcinilor de la centre, va fi aranjată gara. Domeniul știinte Materialele realizate la centrul Artă se vor expune pe machetă. Ușa va fi așezată În mijlocul machetei În partea de jos, iar geamurile vor fi așezate două În stânga, două În dreapta ușii. Copiii vor număra și vor preciza pozițiile spațiale. Utilizând lucrările realizate la centrul Construcții unde au construit vagoane de diferite culori (roșu, albastru, verde, galben), copiii vor rezolva sarcini de numărare prin Încercuire. liniile de cale ferată vor fi numerotate. la capătul fiecărei linii, copiii vor pune un jeton cu o cifră care va indica numărul liniei. li se va cere copiilor să așeze pe fiecare linie atâtea vagoane câte indică număr ul liniei. Așezarea vagoanelor se va realiza atât În funcție de numărul indicat, cât și În 188 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic –––––––––––––––––––––- funcție de culoarea vagoanelor (pe linia 1, se vor așeza vagoanele roșii, pe linia 2, vagoanele albastre, pe linia 3, cele verzi, iar pe linia 4, pe cele galbene). În timp ce se aranjează vagoanele În funcție de criteriile date, copiii vor lucra la măsuțe cu material individual având boluri cu jetoane și cifre. După ce se așează corespunzător vagoanele pe o linie, copiii au sarcina să aleagă din bol jetonul cu cifra indicată și vagoanele corespunzătoare cifrei, astfel realizând fiecare scara numerică, cu ajutorul materialului individual. Utilizând materialele elaborate la centrul Bibliotecă, copiii se vor angaja În următoarele sarcini de lucru: -grupează obiectele În funcție de forma fiecăruia; -numără obiectele din fiecare grupă formată. La acest centru, copiii au sortat băncuțe, bagaje, case de bilete și toate acestea vor fi așezate În gară astfel: două băncuțe lângă ușa gării, două case de bilete lângă linia 4, două case de bilete langă linia 1, toate bagajele lângă cele patru vagoane de la linia 4 și două băncuțe lângă linia l. Când gara este gata, Cici se intoarce și apreciază efortul copiilor. Cici Își amintește că a primit ceva de la copiii la a căror petrecere a fost. Acesta va scoate din geanta lui 4 locomotive, pe care copiii le vor așeza, câte una, pe fiecare linie. Domeniul Om și societate După ce locomotivele sunt așezate, Cici le spune copiilor că ar vrea să Îi ducă și pe ei În excursie În Țara Baloanelor, doar că este o problemă: nu sunt suficiente vagoane. Astfel, clovnul caută În geanta lui și găsește materialele de care copiii au nevoie pentru a realiza propriul vagon. Activitatea de Învățare va fi ghidată după următoarele secve nțe didactice. Intuirea modelului Se va prezenta modelul și se va asigura intuirea lui. Explicarea și demonstrarea modului de lucru Va fi prezentată tehnica lipirii. Copiii vor fi Încurajați să realizeze un vagon personalizat. �uncaindependentă Fiecare copil va primi un carton format AS pe care vor avea de lipit roțile vagonului și câte 3 geamuri. Pe urmă, fiecare copil va primi câte o imagine cu propriul chip, pe care va trebui să o decupeze , apoi să o lipească pe geamul din mijloc, astfel realizându-se personalizarea vagonului. După executarea exercițiilor de Încălzire a mâinilor, se va da da semnalul pentru Începerea muncii independen te. Se va acorda sprijin copiilor În realizarea lucrărilor Până când copiii vor realiza vagoanele, clovnul Cici va merge să Își pregătească lucrurile pentru a fi gata de drum. Analiza lucrărilor După finalizarea lucrărilor, se va trece la analiza acestora. Fiecare copil Își va pune vagonul la gât, se va forma semicercul, apoi copiii vor fi antrenați În analiza lucrărilor. 189 Piramida cunoașterii VI. Asigurarea transferului ALA 2 Analiza lucrărilor este urmată de sosirea elovnului Cici, care a terminat bagajele și este gata de drum. Pentru a ne demonstra că se ține de promisiune, acesta Își va pune la gât o siluetă de locomotivă, iar copiii Își vor pune la gât vagoanele personalizate și se vor așeza unul după altul, În spatele clovnului pentru a merge În excursie În Țara Baloanelo r. Trenulețul se va realiza astfel: În spatele locomotivei (clovnului) se vor așeza vagoanele roșii (copiii cu vagoane roșii), urmând apoi vagoanele albastre, vagoanele verzi, cele portocalii, apoi cele mov și roz. De fiecare dată când o grupă de vagoane este adăugată la tren, un copil din grupa următoare va număra câte vagoane sunt În grupa anterioară. Când trenul este gata, pornim la drum spre Țara Baloanelor. Copiii vor părăsi sala de grupă, iar la Întoarcere, În sală, se vor afla baloane. Pentru a le mulțumi copiilor pentru ajutor, elovnul Cici se va juca Împreună cu copiii jocul IITrenulețul muzical”. Pe melodia IITrenulețul”, copiii vor dansa În jurul elovnului, care va fi locomotiva. Clovnul va alege pe rând câte un copil să fie vagon. Fiecare copil va trece prin tunelul format prin Îndepărtarea picioarelor de către elovn și de către copiii care au fost deja selectați, va executa târârea pe palme și pe genunchi și se va așeza În spatele copilului care reprezintă ultimul vagon. Jocul va continua până când toți copiii vor fi vagoane. VII. Încheierea activității La finalul activității, se vor formula aprecieri colective și individuale cu privire la prestația și la implicarea copiilor În activitate, apoi elovul Cici va da fiecărui copil câte un balon, pe care să ÎI aibă ca amintire din Țara Baloanelor. Jocul logica-matematic Definiția și specificul jocului logico-mate matic Jocurile logice fundamentează primele cunoștințe matematice ale copiilor și elemente de logică matematică. Ele contribuie la realizarea proceselor de abstractizare și generalizare a cunoștințelor și, pe această bază, la o mai reală apropiere a copiilor de primele noțiuni matematice, menite să le faciliteze Înțelegerea noțiunii de număr și a operațiilor cu numere care se vor studia În școală. Ceea ce diferențiază jocul logic de alte forme de joc este faptul că el se fundamen tează pe elemente din teoria mulțimilor și pe logică, elemente de bază În asimilar ea ulterioară a noțiunilor matematice, urmărind dezvoltarea capacității de a gândi logic, de a opera cu structuri și operații logice. În jocul logic crește numărul de condiții și cerințe de care copilul trebuie să țină seama, respectarea și cunoașterea acestora fiind esențiale pentru realizarea jocului. 190 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic –––––––––––––––––––––- Scopul jocului logic este de a-i înzestra pe copii cu noțiuni logice simple și polivalente, ajutându-i să înțeleagă problemele realității înconjurătoare, să exprime judecăți �i raționamen te într-un limbaj simplu, familiar. In desfășurarea jocurilor logice, se utilizează truse de piese ale căror caracteristici sunt de formă, mărime, culoare, grosime și se disting cu ușurință. Se recomandă folosirea trusei cu 48 piese a lui Z. P. Dienes care este și autorul unei însemnate colecții de jocuri logice. Piesele acestei truse se caracterizează prin patru atribute cu variabile distincte: • mărime, cu două valori: mare, mic; • culoare, cu trei valori: roșu, galben, albastru; • formă, cu patru valori: cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi; • grosime, cu două valori: gros, subțire Când cerințele didactice impun folosirea unui număr restrîns de piese, se poate renunța la un atribut sau la o variabilă. Astfel, la grupa mică, se poate lucra cu cel mult 18 piese: se renunță la un atribut (grosime) si la o variabilă (dreptunghi). Manipular ea figurilor geometrice conduce mai rapid și mai eficient la formarea percepțiilor accelerând astfel apariția structurilor operatorii ale gândirii. În funcție de scopul propus, de specificul jocului și de nivelul de pregătire al grupei, jocurile logice se realizează de obicei prin activități frontale, pe echipe și numai rareori individuale. Clasificarea jocurilor logico-matematice Jocuri libere-pregătitoare Se practică la fiecare grupă la începutul anului școlar, în cadrul jocurilor liber­ creative. Au rolul de a conduce copiii către o înțelegere intuitivă și concretă a matematicii. De asemenea, pregătesc înțelegerea jocurilor logice propriu-zise. În cadrul acestor jocuri, copiii sunt familiarizați cu figurile geometrice din truse, fiind lăsați să se joace liber, să construiască din imaginație. Valoarea formativă a acestor jocuri constă în familiarizarea copiilor cu sarcinile de lucru și formarea deprinderii de a se juca cu piesele, însușindu-și o serie de noțiuni de bază, legate de forma, culoarea și dimensiunile figurilor geometrice. Exemplu: Joc: „Să construim un șarpe colorat!” Scopuri: -familiarizarea copiilor cu piesele trusei Dienes; -dezvoltarea capacității de comparare și diferențiere a pieselor după culoare. Desfășurarea jocului: Educatoarea construiește un șarpe din piese logice, construcție în care o piesă diferă de alta prin culoare (nu contează forma). Copiii vor fi solicitați să construiască și ei 191 Piramida cunoașterii un șarpe asemănător și să-I compare cu cel al educatoarei. Pentru complicarea jocului, se poate prezenta un șarpe În care se alternează cele trei culori (roșu, galben, albastru, roșu, galben etc. ). Se cere copiilor să redea această alternare prin construcție. Alte jocuri care se Încadrează În acestă categorie sunt: „Să construim un tren lung din toate pătratele (cercurile, triunghiurile-grupa mijlocie)”, „Construim cercuri”, )nșirăm mărgele”, „Construim un brăduț” etc. Jocuri pentru constituirea de mulțimi Aceste tipuri de jocuri facilitează preșcolarilor Înțelegerea procesului formării mulțimilor, pe baza unor caracteristici, reușind să intuiască complementarele acestora. La grupa mică, În prima parte a anului, copiilor li ·se face cunoștință cu cercul, pătratul, iar, la sfârșitul anului, se introduce și forma de triunghi. În grupa mijlocie, copiii sunt familiarizați cu figura geometrică: dreptunghiul. După predarea acestora, atributul ce urmează a fi studiat este grosimea, cu cele două atribute ale sale gros-subțire. Jocurile logice bazate pe negație, ca exemp lu: ,,Aceasta piesă nu este cerc, nu este mare …. ” se realizează după ce copiii și-au Însușit În totalitate figurile geometrice și atributele acestora. În derularea eficientă și de calitate a jocurilor logice, se introduc reguli și elemente de joc, acestea făcând jocurile mai atractive și relaxante, facilitând și Învățarea. Exemplu: Joc: „Săculețul fermecat” Scopuri: -perceperea corectă a Însușirilor pieselor trusei, intuirea deducției logice; -cultivarea exprimării corecte. Desfășurarea jocului: Educatoarea prezintă copiilor sub formă de surpriză săculețul fermecat adus de pitic. Tic-pitic prezintă copiilor săculețul și le cere să ghicească ce are Înăuntru, solicitându-Ie acestora să aleagă din săculeț câte o piesă, fără să o scoată și cu ajutorul simțului tactil să o descrie, după formă, mărime și grosime. Abia după descriere, aceștia vor scoate piesa din săculeț și o vor arăta colegilor. Complicarea jocului se realizează prin deducție logică: ” dacă am scos pătratul roșu, În săculeț au mai rămas pătratele albastre și galbene. Dacă am scos pătratul mic, roșu și subțire, În săculeț au mai rămas pătratele mici și subțiri, galbene sau albastre”. În Încheierea activității, Tic-pitic le oferă copiilor recompense. Alte jocuri pot fi: ,,Alege toate cercurile și joacă-te cu ele”, „Caută pătratul”, „Caută cercuri, caută pătrate”, „Cum este prietenul tău?”, „Ce piesă nu cunoaștem?”, „Ce este la fel?”, „Construim căsuțe”, „Unde este locul meu?”, „Ce a greșit ursulețul?”,”Biblioteca”, „Cum este și cum nu este această piesă?”, „Te rog să-mi dai!”, 192 ” Ce piesă am ascuns?” Domeniul științe -Activități cu conținut m atematic Jocuri de aranjare a pieselor În tablou Prin aceste jocuri, copiii intuiesc piesele trusei, se obișnuiesc cu ordinea și succesiunea lor. În cadrul acestor jocuri, în funcție de obiectivele propuse, se realizează tablouri CU număr de căsuțe corespunzătoare necesității jocului. Aceste jocuri se pot începe chiar spre sfârșitul grupei mici, cu un număr restrâns de piese și sarcini simple, acestea complicându-se pe măsură ce copiii înaintează în vârstă. Exemplu: Joc: ” Găsește locul potrivit!” Scop: -consolidarea deprinderii de a forma mulțimi pe baza unei însușiri date; Desfășurarea jocului: În fața copiilor, pe o masă, se vor afla piesele trusei Dienes bine amestecate, precum și un panou cu căsuțe. După intuirea materialului și anunțarea jocului, se trece la explicarea lui. Copiii sunt anunțați că trebuie să așeze piesele trusei în tablou, astfel: piesele de pe linie (orizontal), să aibă aceeași culoare, iar piesele de pe coloană (vertical), trebuie să aibe aceeași formă. Pentru primul tablou, se va lucra cu piesele subțiri, iar pentru al doilea, cu piesele groase. Copilul numit va alege o piesă și o va așeza la locul potrivit, motivând (în linie și pe coloană): ” Am așezat această piesă aici pentru că este roșie -(în linie), iar aceasta aici pentru că este triunghi -(pe coloană)”. Copilul care nu răspunde și nu așază corect piesa, va fi ajutat sau corectat de un coleg. După așezarea pieselor, se va purta o discuție cu copiii privind mulțimile formate. Jocuri cu diferențe Scopul acestor tipuri de jocuri este să consolideze noțiunile și deprinderile însușite anterior și să familiarizeze copiii cu ideea de succesiune, aranjare în lanț, astfel încât, între două piese consecutive oarecare, să fie un număr determinat de diferențe. În seria trenurilor, se începe cu „Trenul cu patru diferențe”, deoarece este mai accesibil, iar preșcolarii mici conștientizează mai ușor deosebirile decât asemănările, continuându-se apoi cu ” Trenul cu 1, 2 si apoi cu 3 diferențe”. Exemplu: Joc: Trenul (cu patru diferențe) Scopuri: -consolidarea cunoștințelor despre atributele pieselor; -distingerea pieselor care diferă prin toate atributele. 193 Piramida cunoașterii Desfășurarea jocului: În fața copiilor, pe covor, sunt așezate piesele trusei. Șeful de tren, În echipament corespunzător, spune: liSă iasă din depou o locomotivă” și indică cele patru atribute (de exemplu: În formă de dreptunghi, mare, gros și albastru). Piesa indicată va fi aleasă de un copil, așezată pe covor și Însemnată cu o bulină. La semnalul șefului de tren se atașează vagoanele. Fiecare vagon trebuie să fie total diferit de cel dinaintea lui, adică să se deosebească prin formă, culoare, mărime și grosime. Copilul care a ales piesa trebuie să demonstreze că aceasta este total diferită de piesa anterioară. Jocul se poate relua sub o altă formă. Copiii chemați pe rând să așeze câte un vagon se vor muta cu scăunelul, unul În spatele celuilalt, fiecare cu piesa aleasă În mână. În Încheiere, copiii imită trenul (mișcare, fluierat). Jocuri cu cercuri Sprijină intuirea operațiilor cu mulțimi (intersec ția, reuniunea, diferența, complementara reuniunii) și a operațiilor logice ce decurg din acestea. În cadrul acestor jocuri, se vor utiliza următoarele cuvinte: • disjuncția prin expresia IIsau” ( IIpiesă roșie” sau IIpiesă pătrată”), ca element al reuniunii; • conjuncția prin expresia lIși … și”, referindu-se la intersecția a două mulțimi. Pe parcursul acestor activității, copiii își vor însuși limbajullogico-matematic. Exemplu: Joc: ” Găsește locul potrivit!” Scop: -recunoașterea și verbalizarea corectă, adecvată a mulțimilor nou formate; Desfășurarea jocului: În fața copiilor, sunt plasate două cercuri (diagrame) mari, unul de culoare roșie, celălalt de culoare verde, astfel Încât să se intersecteze. Alături de diagrame, vor fi așezate ceie 48 de piese geometrice ale trusei. Se va cere ca o mulțime de piese geometrice, având un singur atribut, să fie așezate Într-un cerc și altă mulțime de piese, cu alt ari but, În celălalt cerc. Se cere copiilor să așeze toate triunghiurile În cercul roșu și toate piesele mici În cercul verde. Copiii vor așeza piesele mici În cercul verde, triunghiurile mari În cercul roșu iar triunghiurile mici În intersecția dintre cele doua cercuri, spunând: -„Am așezat triunghiurile mici aici, pentru că ele sunt și triunghiuri și piese mici”. -„De ce ați așezat piesele mici În cercul verde?” -” Pentru că sunt piese mici, dar nu sunt triunghiuri!” -diferența Educatoarea le va spune apoi că orice piesă geometrică ce ocupă unul din locurile indicate de diagrame poate fi sau triunghi sau piesă mică (deci se va face apel la reuniune). 194 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic În același fel, pot fi formulate și rezolvate alte cerințe asemănătoare, referitoare la însușirile diferite ale pieselor geometrice. Jocuri de formare a perechilor Acest tip de jocuri este recomandat pentru copiii de grupă mare și ajută la însușirea procedeului de stabilire a corespondenței biunivoce Între două mulțimi. Pentru înțelegerea corespondenței biunivoce, trebuie început cu mulțimi de obiecte, cu deosebiri nesesizabile (de mărime, formă și culoare), apoi cu mulțimi constituite din obiecte diferite și abia apoi cu piesele trusei. Exemplu: Joc: ” Jocul drumurilor” Scop: -verificarea cunoștințelor și deprinderi lor de stabilire a corespondenței, termen la termen, Între elementele mulțimilor. Desfășurarea jocului: Copiii sunt împărțiți în echipe având cele 48 de piese plasate pe o măsuță, astfel încât să le poată vedea toți. Educatoarea numește câțiva copii care vor forma mulțimi de piese geo metrice: mulțimea tuturor pătratelor, mulțimea tuturor triunghiurilor. Reprezentanții echipei vor alege o mulțime cu care se vor juca. Se anunță tema și se explică regula jocului. În fața fiecărei echipe, se va așeza o coală de hârtie pe care sunt trasate două linii paralele ce reprezintă drumul, apoi vor Începe să construiască (pe marginea drumului), respectând regula jocului. Dacă o echipă Își va alege criteriul de alcătuire de perechi, mărimea, atunci vor așeza pe o parte a străzii numai” case mari”, iar pe cealaltă parte numai ” case mici”. Dacă perechile s-au format după criteriul grosimii, pe o parte a străzii vor așeza piesele subțiri, iar pe cealaltă piesele groase. Echipa câștigătoa re va fi cea care va forma mai repede și corect perechi între piese, indiferent de criteriul de selecție. Jocuri de transformări O caracteristică importantă a acestor jocuri este faptul că se joacă În echipă, fiecare echipă având câte o trusă. Rolul lor este de a consolida înțelegerea corespondenței biunivoce și de a pregăti noțiunea de operație, de funcție. În desfășurarea acestor tipuri de jocuri, trebuie să se respecte cele trei etape ale jocului. 1. Jocurile de reproducere- echipa adversă trebuie să redea construcția celeilalte echipe, respectând poziția, mărimea, culoare și grosimea fiecărei piese; 2. Jocurile de transformare -echipa a II-a are sarcina de a schimba unu din atributele pieselor din construcția originală (Piesele mici se schimbă cu cele mari). 3. Jocuri de transformări cicJice-pot avea 4 transformări, În funcție de atributul pe care-I schimbăm; astfel, pornim de la o construcție, dacă schimbăm mărimea pieselor, obținem o nouă construcție; aplicând acesteia aceeași regulă încă o dată, ajungem la construcția inițială. În acest caz, ciclul are două transformări. Pentru atributul formă, un 195 Piramida cunoașterii ciclu are patru transformări, pentru culoare, are trei transformări, iar pentru grosime și mărime, un ciclu are două transformări. Exemplu: Joc: „Racheta” Scopuri: -consolidarea cunoștințelor și a deprinderi lor cu privire la folosirea corespondenței biunivoce; -Însușirea noțiunii de transformare ciciică și Învățare a modului În care se poate folosi. Desfășurarea jocului: Mesele copiilor vor fi așezate În formă de clasă pentru ca toți copiii să vadă tabla magnetică. Educatoarea contruiește pe tabla magnetică modelul unei rachete din 5 piese geometrice de formă, mărime, grosime și culori diferite. Se precizează, cu ajutorul copiilor, atributele fiecărei piese ce intră În componen ța rachetei. Educatoarea cere copiilor să construiască individual aceeași figură ( rachetă), ca cea de pe tabla magnetică, respectând forma, mărimea, grosimea, culoarea și poziția fiecărei piese. Se subliniază faptul că fiecare rachetă construită trebuie să aibă” tot atâtea elemente” ca cea din modelul prezentat. Se trece la transformarea simplă a ” rachetei” inițiale prin schimbarea unui atribut: cel al mărimii sau cel al grosimii. Se enunță problema: ” Transformați toate piesele mari În mici!”, iar” piesele mici În piese mari!”, sau: „Transformați toate piesele grose În piese subțiri, lăsând neschimbate toate celelalte atribute ale pieselor, precum și poziția lor!”. După ce copiii și-au Însușit tehnica transformărilor simple, se vor introduce noi variante. Copiii vor fi Împărțiți pe echipe, fiecare primind ca sarcină de lucru să transforme modelul educatoarei, folosind piese de altă formă, mărime, culoare, grosime, poziția pieselor rămânând neschimbată (astfel o echipă folosește pătrate, alta triunghiuri, alta dreptunghiuri). Indiferent de variantele folosite În transformă riie simple, copiii trebuie să constate că atunci când se transformă modelul dat, se obține o construcție cu ” tot atâtea” piese ca a modelului, concluzie la care vor ajunge doar În cazul În care vor folosi În transformare relația de echipotență. Jocuri și exerciții cu mulțimi echivalente (echipotente) Jocurile-exerciții cu mulțimi echivalente introduc copiii În secretele unor operații, folosind proprietățile relației de echivalență. Preșcolarii sunt pregătiți pentru Înțelegerea noțiuni de număr și a operațiilor cu numere. În cadrul rezolvării problemelor, copiii manipulează materialul demonstrativ și constituie mulțimi echivalente pe baza corespondenței biunivoce, folosind proprietățile relației de echivalență. 196 Domeniul științe -Activități cu conținut matematic – Exemplu: Joc: ” Ghici, ghici!” Scop: -intuirea noțiunii de operație aritmetică și inițierea În efectuarea unor operații simple de adunare și scădere cu una, două unități. Desfășurarea jocului: Copiii primesc pe mese mulțimi de figuri geometrice de aceeași formă (culoarea, mărimea și grosimea diferă). Copiii intuiesc materialul, descriind cele patru atribute ale figurilor geometrice: „Am primit o mulțime de triunghi uri care sunt mari și mici, groase și subțiri și au cele trei culori (albastru, galben, roșu). ” Educatoarea anunță tema și obiectivele și cere copiilor să formeze perechi din piesele groase și subțiri de aceeași formă, mărime și culoare. Copiii formează perechi prin punerea În corespondență termen la termen. După formarea perechilor, educatoarea ridică jetonul pe care are desenat două mulțimi cu ” tot atâtea elemente”, iar, În cazul În care” cantitatea diferă”, trebuie să ceară sau să dea educatoarei una sau două figuri geometrice, verbalizând operația efectuată. ,,-Mie imi trebuie ca să formez perechi un triunghi mic, subțire, de culoare roșie. ” ,,-În mulțimea mea de cercuri, este În plus un cerc mare, subțire, de culoare albastră, care nu are pereche”. Piesa fără pereche o dă educatoarei. Trebuie specificat că ordinea așezării culorilor În perechi va fi: albastru, galben, roșu pentru a-i ajuta pe copii să observe cantități le mai mari sau mai mici ale mulțimilor. Metodologia jocului logico-matematic este asemănătoare cu cea a jocului didactic matematic, așa cum se va observa din proiectele didactice prezentate mai jos. PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mare Tema activității: „Cum este și cum nu este această piesă” Categorii de activități de învățare: Domeniul Științe -Activitate cu conținut matematic Forma de realizare: Joc logico-matematic Tipul activității: evaluare de cunoștințe Scopul activității: Consolidarea cunoștințelor copiilor referitoare la forma, mărimea, culoarea și grosimea pieselor Obiective operaționale: -să descrie piesele trusei cu ajutorul atributelor și a negațiilor, pornind de la deducția logică; -să realizeze comparații Între piesele trusei, precizând Însușirile pieselor 197 Piramida cunoașterii Sarcina didactică: -denumirea corectă a atributelor pieselor și determinarea lor cu ajutorul negațiilor; -intuirea complemen tarei unei mulțimi. Regulile jocului: -copilul indicat alege piesa preferată și va spune atributele care le are; -alt copil precizează ce însușiri nu are piesa (În comparație cu alte piese ale trusei). Elemente de joc: mișcarea, aplauze, întrecerea, aruncarea și prinderea mingii Metode și procedee didactice: explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, schimbă perechea . Mijloace didactice: Trusa Dienes cu cele 48 de piese logice, o minge, fișe de evaluare Forme de organizare a activității: frontal, În perechi, individual Durata: 30 minute EVENIMENT CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE Moment Se creează condiții optime organizatoric pentru desfășurarea activi- tății Captarea Prin prezentarea sub Conversația Evaluare orală atenției formă de surpriză a materialului de pe măsuța educatoarei și intuirea lui. Reactualizarea Pe rând, va fi ridicată o Demonstrația Evaluare orală cunoștințelor piesă și se va cere copiilor Conversația să o denumească, și să precizeze atributul indicat (mărime, culoare, grosi- me). Anunțarea „Copii, până acum am Expunerea Observarea temei descris piesele trusei așa comportamentului cum sunt ele. Astăzi ne nonverbal vom juca jocul Cum este și cum nu este această piesă și vom spune și cum nu sunt ele”. Prezentarea Explicarea jocului Explicația Observarea conținutului și Copilul spre care se Demonstrația comportamentului dirijarea îndreaptă mingea aruncată nonverbal Învățării de educatoare o ia, vine la 198 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic I masă, alege o piesă și spune ce Însușiri are. De exemplu: „Acesta este un pătrat, mare, albastru și subțire”. Alt copil, ales de primul, va preciza ce atribute nu are. De exemplu: „Nu este cerc, dreptunghi, triunghi, nu este mic, nu este roșu sau galben, nu este gros”. Desfășurarea jocului de probă Doi copii vor demonstra descrierea unei piese, prin precizarea atributelor și cu ajutorul negații lor. Obținerea Desfășurarea jocului Conversația Aprecierea performanței Vor fi descrise mai multe Exercițiul corectitudinii piese. Răspunsurile răspunsurilor corecte vor fi recompensate cu aplauze, iar cele incomple te sau incorecte vor fi completate sau corectate de către colegi. Asigurarea Complicarea jocului Schimbă Aprecierea si retenției și a Copiii se așază În perechi, perechea recompensarea transferului față În față, În două cercuri corectitudinii concentrice. Copiii din răspunsurilor cercul din interior primesc câte o piesă. Câte un copil din interior va spune cum este această piesă. Perechea lui va preciza ce atribute nu are această piesă. Perechile care răspund corect sunt recompensate cu figuri geometrice. După ce toate perechile au răspuns, 199 Piramida cunoașterii copiii din cercul exterior se deplasează cu un scaun spre stânga și jocul continuă. Evaluarea Fiecare copil primește o Exercițiul Aprecierea performanței fișă și un creion negru. Pe corectitudinii fișă, sunt redate atributele execuției piselor, iar În centru este Încurajarea copiilor desenată o piesă. Copiii cu lucrări modeste vor tăia acele semne care arată cum nu este piesa desenată. Încheierea Se fac aprecieri asupra Aprecieri colective și activității participării copiilor la joc. individuale 200 Domeniul Științe -Activități cu conținut matematic –––––––––––––––––––––- PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: Mijlocie Tema anuală: „Ce și cum vreau să fiu?” Tema proiectului :”Vreau să fiu vedetă” subtema proiectului: „Pe scenă!” Tema activității: „Micii balerini!” Durata: o zi categorii de activități de învățare: ALA1 +DȘ+DOS+AL A2 Construcții: „Cadran pentru scenă” „Coronițe pentru balerine” Artă: ” Balerina ” -pictură-Știință: „Afiș pentru spectacol ” -sortare de imagini- ��/ Domeniul Om și Societate (activitate practică) „Decorăm rochițe și bluzițe” -lipire-„Micii balerini” ( ALA1 + DȘ+DOS +ALA2 ) Dans: „Balerini, pe scenă!” „, ,..––––––, .�� Domeniul Stiințe ” Cutia fermecată” -Joc logic- Scopul activității: Consolidarea cunoștințelor privind denumirile formelor geometrice și a atributelor acestora, precum și a unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică. 201 Piramida cunoașterii Obiective operaționale: să recunoască formele geometrice: cerc, pătrat, triunghi și dreptunghi În cadrul jocuri, denumindu-Ie corect; să utilizeze corect formele geometrice În contexte educative, respectând indicațiile cadrului didactic; să efectueze deducții logice, În cadrul jocurilor cu piesele geom etrice; să grupeze piesele de aceeași formă, culoare, mărime, folosind trusa existentă la centru; să se dezvolte capacitatea de orientare prin lipirea figurilor geometrice În spațiul dat, valorizând modelul decorativ; -să se dezvolte motricitatea fină, construind cadranul pentru scenă și coronițe din piesele lego; -să se dezvolte simțul estetic prin utilizarea diverselor culori, pornind de la diferite imagini cu contur dat; -să sorteze jetoanele specifice temei, pornind de la materialele puse pe masă; -să realizeze un afiș cu jetoanele sortate pentru spectacol, folosind tehnica lipirii; -să execute pași de balet respectând succesiunea corectă a acestora. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: muncă În grupuri mici, munca În echipe, turul galeriei, convorbirea, explicația, demonstrația, exercițiul, problematizarea. Mijloace didactice: jetoane, foaie de carton, aracet, figuri geometrice, pensule, acuarele, piese lego, medalii. Forme de organizare a activității: activități frontale, de grup și individuale Scenariul activității 1. Moment or ganizatoric În vederea bunei desfășurări a activităților de Învățare au loc: aranjarea mobilerului, pregătirea materialului didactic, asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. II: Întâlnirea de dimineață Salutul are loc cu ajutorul următoarelor versuri; „Dimineața a sosit,! La grădiniță am venit. / Mâinile le adunăm/ Și frumos noi salutăm! Prezența și calendarul naturii: fiecare copil Își va alege jetonul cu simbolul lui și îl va pune În plicul corespunzător, după care se completează calendarul naturii. Împărtășirea cu ceilalți: copiii sunt invitați să-și exprime gândurile În legătură cu stările lor ( cum se simt, ce s-a întâmplat nou În viața lor în ziua precedentă). Activitatea de grup Îi ajută pe copiii să se Învioreze. Noutatea zilei: copiii discută despre tema săptămânii, despre cum au contribuit ei la realizarea acestei temei. 202 Domeniul Științe -Activități cu conținu t matematic – III: Captarea atenției pentru activitățile de învățare Discuțiile privind noutățile zilei sunt Întrerupte de vizita unei balerine, preocupată că urmează să aibă astăzi spectacol la grădiniță și echipa ei s-a rătăcit, iar ea trebuie să realizeze spectacolul, dar nu are cu cine. Balerina le cere ajutorul copiilor, explicându-Ie de ce anume are nevoie, pentru a desfășura acest spectacol de balet. Cel mai important lucru pentru acest spectacol este costumul, iar pentru asta balerina Împreună cu copiii analizează Îmbrăcămintea unei balerine. IV: Anunțarea temei și obiectivelor activității didactice Observând rochița balerinei, constată că este decorată cu figuri geometric e, pe care balerina nu le cunoaște. Copiii îi propun Întâi să Învețe figurile geometrice, după care promit că o vor ajuta. V. Dirijarea învățării și obținerea performanței Domeniul Științe-activitate matematică Este inițiat jocul logic „Cutia fermecată”. Jocul este condus conform următoarelor secvențe didactice: Explicarea jocului O minge va fi dată din mână În mână. La semnalul educatoarei, copilul la care se oprește mingea va lua din cutia fermecată o piesă geometrică, o va denumi și o va așeza la căsuța ei. Prezentarea regulilor jocului Jocul are câteva reguli care trebuie respectate: se păstrează liniștea În timpul jocului; mingea se dă din mână În mână cât mai repede; va veni să aleagă o piesă logică doar copilul la care s-a oprit mingea. Jocul de probă Jocul de probă se desfășoară pentru a ne asigura că toți copiii au Înțeles modul de desfășurare a activității. Se desfășoară o rundă de joc, fără a se consemna sau ierarhiza rezultatele. Se vor sublinia regulile și comportamentele specifice jocului. Desfășurarea jocului Se va desfășura jocul propriu-zis, urmărindu-se antrenarea tuturor copiilor. Fiecare răspuns corect este aplaudat. Jocul se va continua până când vor fi așezate toate formele geometrice la căsuța lor. Tranziție Pentru aranjarea mobilierului și pregătirea materialelor pentru activitatea următoare, copiii vor părăsi sala de grupă pe următoarea tranzitie: „Bat din palme, clap, clap, clap Din picioare trap, trap, trap, Ne-nvârtim, ne răsucim Si spre baie noi pornim!” Domeniul Om și societate-ac tivitate practică După ce balerina s-a jucat și ea cu figurile geometrice, constată că rochițele fetițelor și bluzițele băieților nu seamănă cu ale ei, iar la un spectacol de balet toate 203 Piramida cunoașterii costumele trebuie să fie la fel. Educatoarea Îi spune balerinei că au la Căsuța păpușjj niște fustițe și bluzițe care ar putea să o ajute, doar că ele nu sunt decorate cu figuri geometrice, sarcină ce le va reveni copiilor. Activitatea de învățare va fi ghidată conform următoarelor secvențe didactice: Intuirea materialelor Copiii vor fi solicitați să observe și să enumere materialul didactic. Pe fiecare măsuță se află coșulețe cu figuri geometrice, aracet, pensule, rochițe, bluzițe. Prezentarea modelului Se analizează rochița și bluzița model: ce reprezintă, cum a fost decorată, ce culori și forme geome trice s-au folosit. Explicarea și demonstrarea modului de lucru Se explică și se demonstrează modul de realizare a lucrărilor. Copiii vor fi organizați În patru grupuri și vor decora după următoarele cerințe: Grupul I -decorarea cu cercuri roșii; Grupul 11-decorarea cu pătrate albastre; Grupul 111-decorarea cu triunghiuri galbene; Grupul IV -decorarea cu dreptunghiuri verzi. Se amintește modul de aplicare a aracetului, care se Întinde cu pensula pe o parte a hârtiei, iar apoi se presează ușor pe materialul rochiței-bluziței. Exerciții pentru Încălzirea musculatur ii Se execută câteva exerciții pentru Încălzirea mâinilor: ne spăIăm pe mâini, cântăm la pian, plouă, tună, fulgeră, răsare soarele. Se urează: Spor la lucru! Realizarea lucrărilor de către copii Pe un fond muzical plăcut, copiii încep să lucreze În liniște. Acolo unde este nevoie, se oferă indicații și ajutor. Analiza lucrărilor Se realizează turul galeriei, după care doi copii Își vor prezenta lucrările, descriind figurile geometrice de pe rochiță-bluziță și alți 2-3 copii vor analiza lucrările altor colegi, arătând care le plac mai mult și de ce. VI. Asigurarea retenției și transferului Complicare a jocului desfășurat În secvența de activități matematice Varianta 1 Balerina nu este sigură că va reuși să țină minte toate figurile geometrice și are nevoie de un tablou cu ele. Pentru a alcătui tabloul, legați la ochi, copiii extrag dintr-un săculeț o figură geometrică pe care o descriu (formă, mărime, grosime), cu ajutorul simțului tactil. Fiecare piesă ghicită se așează la locul ei pe tablou. Varianta 2 Copiii verifică dacă balerina a învățat, cerându-i ei să descrie câte o figură geometrică. Balerina va strecura câte o greșeală, pe care copiii trebuie să o descopere și să o corecteze. Se aplaudă și se formulează aprecieri pozitive pentru răspunsurile corecte. 204 Domeniul Științe -Activități cu conținut matemat ic Tranziție „Munca noi am terminat Și spre centre am plecat!” VII. ALA I Copiii Încep pregătirea pentru sala de spectacol. Materialele necesare sunt create la activitatea pe centrele de interes În cadrul cărora se vor atribui următoarele sarcini: Construcții: „Scena”, „Coronițe pentru spectacol” Sarcini: -să construiască un cadran pentru scenă, pentru a putea delimita scena; -să Îmbine piese pentru a realiza coronițe; Știință: ,,Afiș pentru spectacol” Sarcini: -să sorteze jetoane specifice temei și să le lipească pe afișul pentru spectacol; Artă: „Balerina” -pictură; „Micii balerini” -colorare Sarcini -să picteze și să coloreze imagini cu balerini, pentru realizarea fundalului. După finalizarea sarcinilor pe centre, educatoarea le propune copiilor să meargă În sala În care se va desfășura spectacolul și să decoreze fundalul, utilizând ca tranziție cântecul „Balerina”. VIII. ALA 2 Balerina Îi Învață câțiva pași de balet. Ea demonstreză fiecare figură, apoi o repetă cu copiii. Se repetă dansul de două ori, după care grupa mică este invitată În sala de grupă și Începe spectacolul „Micii balerini”. IX. Încheierea activității. Aprecieri finale În Încheiere, copiii sunt recompensați pentru efortul lor și felul În care au lucrat cu medalii aduse de balerină. Se formulează aprecieri colective și individuale cu privire la comportamentul și implicarea copiilor În activitate. Pe tot parcursul activității, educatoarea va observa comportamentul copiilor și gradul de implicare În activități, va oferi Întăriri pozitive și va corecta eventualele greșeli, va oferi feed-back construc tiv și va formula aprecieri individuale și colective cu privire la prestația copiilor. 205 Piramida cunoașterii Bibliografie Borțeanu, S. , Vodiță, A. , Axente, M. , Crihan, S. , (2010), Poftiți În trenulețul jocurilor, Editura Diamant, Pitești; Breben, S. , Gongea, E. , Ruiu, G. , Fulga, M. , (2002), Metode interactive de grup, Editura Arves, Craiova; Cioflică, S., M., Ana, A. , (2000), Jocuri didactice matematice, Editura EMIA, Deva; Dima, S. , (1998), Jocuri logico-matematice pentru preșcolari și școlari mici, Editura Revista Invățământului Preșcolar, București; Dumitrana, M. , (2002), Activitățile matematice În grădiniță, Editura Compania, București; Glava, A. , Glava, C. , (2002) -Introducere În pedagogia preșcolară, Editura Dacia, Cluj-Napoca; Iftime, G. , (1976), Jocuri logice pentru preșcolari și școlari mici, Editura didactică și pedagogică, București; Libotean, 1. , Cicioc, E. , Seling, M. , (1997), Jocuri didactice matematice pentru grădiniță, Editura V&llntegral, București; Moț,e. ,(2000), Matematica pentru cei mici, Editura Emia, Deva. Neagu, M. , Barbu, G. , (1995), Activitățile matematice În grădiniță, Editura AS5, București; Petrovici e., Neagu M.,(2006) Elemente de didactica matemat icii În grădiniță și i’n Învățământul primar, Editura PIM, lași; Păiși Lăzărescu, M. , (2011), Laborator preșcolar -ghid metodologie, ediția a IV-a revizuită, V&I Integral, București Someșanu, E., 1977, Jocuri didactice matematice pentru grădinițele de copii,CCD, 15J Suceava. 206 -Domeniul Limbă și comunicare DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE Autori: Prof. Albu Bianca Prof. Cotârlea Mihaela Prof. Har Dalina Prof. Hodadea Ștefania Prof. Incze Erica Prof. Miclea Maria Prof. Moldovan Felicia Prof. Radu Anca Educ. Țibrea Mariana 207 Piramida cunoașterii DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE Scurtă descriere a domeniului Activitățile din acest domeniu experiențial vizează dezvoltarea limbajului sub aspectele vocabularului, ale gramaticii, ale sintaxei, dar și ale înțelegerii semnificației mesajelor, ale comunicării (cuprinzând abilități de ascultare, comunicare orală și scrisă, nonverbală și verbală) și preachiziți ile pentru scris-citit și însoțește dezvoltarea copiilor în fiecare dintre celelalte domenii. Practic, domeniul Limbă și comunicare acoperă stăpânirea exprimării orale și scrise, precum și abilitatea de a înțelege comunicarea verbală și scrisă. Obiective cadru Curriculumul preșcolar prevede următoarele obiective-cadru, obiective cu un grad înalt de generalitate: 208 • Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale; • Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic; • Dezvoltarea creativității și expresivită ții limbajului oral; • Dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri, semnificații mijlocite de limbajul scris. Obiective de referință • Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor. o Să înțeleagă și să transmită mesaje simple; să reacționeze la acestea. • Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles. • Să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corect. • Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, a activității personale și/sau a relațiilor cu ceilalți și, simultan, să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. • Să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia. • Să fie capabil să creeze el însuși (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive. • Să recunoască existența scrisului oriunde îl întâlnește. • Să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are înțeles (semnificație). • Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini. Domeniul Limbă și comunicare • Să manifeste interes pentru citit. • Să recunoască cuvinte simple și litere În contexte familiare. • Să recunoască literele alfabetului și alte convenții ale limbajului scris. • Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date. • Să perceapă și să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori -obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc. • Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. • Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificație. • Să descoper e că scrierea îndeplinește anumite scopuri, cerințe sociale și să se folosească de această descoperire. • Să înțeleagă semnificația cuvintelor, a literelor și a cifrelor, învățând să le traseze. Forme de realizare Povestirile și lecturile educatoarei Povestirile educatoarei sunt activități de expunere orală a unor creații literare (povestiri, povești, basme). Ele se organizează cu toți copiii grupei, în cadrul activităților obligatorii sau cu grupuri mai mici de copii, în cadrul activităților alese. Prin conținutul lor, povestirile educatoarei furnizează copiilor cunoștințe referitoare la cele mai variate aspecte de viață și domenii de activitate, Îi familiarizează cu natura înconjurătoare (lumea animală, lumea vegetală, cea a fenomenelor fizice). Prin varietatea, bogăția și noutatea ideilor pe care le cuprind, dar mai ales prin felul în care scriitorul și apoi povestitorul le prezintă și reușesc să-I emoționeze și să-I convingă pe ascultător, povestirile contribuie la cunoașterea mai adâncă a vieții. În procesul ascultării unei povestiri, este antrenată întreaga activitate psihică a copilului. EI iese din pasivitate, urmărește cu atenție cele povestite, memorează, compară și analizează materialul furnizat, stabilește anumite relații între fapte și personaje. Astfel, gândirea copilului este viu stimulată. Un rol deosebit de important în dezvoltarea vorbirii îl au povestirile. Pe lângă faptul că oferă copilului posibilitatea de a învăța să înțeleagă gândurile și sentimentele oamenilor, povestirile, prin folosirea cuvântului și a imaginii artistice, îl famiiiarizează cu structura limbii, cu bogăția formelor gramaticale, cu frumusețea și expresivitatea limbii și contribuie, astfel, la dezvoltarea limbajului și a gândirii lui. Prin povestirile spuse de adult, pătrund în limbajul copilului forme de exprimare atât ale limbii familiare sau populare, cât și ale celei literare. Ascultând povestirile sau basmele, copiii întâlnesc noi și noi expresii care, o dată cunoscute, devin un bun al lor. Ei memorează cuvintele cu care încep și se încheie 209 Piramida cunoașterii basmele, cât și expresiile care se repetă În basme și, astfel, limba (literară și populară) cu expresiile ei proprii intră În limbajul curent al copiilor. Povestirile au o deosebită valoare etică. Ele contribuie la formarea unor trăsături pozitive de voință și de caracter. Ch. Perrault, vorbind despre rolul educativ al basmelor pe care le-a creat cu atâta măiestrie, arată că haina plină de vrajă, de mistere și de farmec a basmului ajută pe cei mici să-și Însușească treptat noțiunea de bine și de rău. „Oricât de simple și de ușoare ar părea aceste povești, ele nasc, fără Îndoială, printre copii dorința de a fi asemănători cu cei buni, care ajung fericiți și, În același timp, se naște În sufletul lor tema față de nenorocirile ce li s-ar putea Întâmpla dacă i-ar urma pe cei răi … Este de necrezut cu câtă sete primesc aceste inimi pure și Încă necoapte morala ascunsă În haina basmului … Îi vezi triști și disperați atâta vreme cât eroul sau eroina povestirii sunt În impas și Îndură suferințe, apoi strigă de bucurie când vine Întorsătura fericită și personajele iubite sunt salvate; la fel, după ce suportă cu nerăbdare tot timpul cât le merge bine personajelor hâde, se simt fericiți când le văd pedepsite după cum merită.” Într-adevăr, oricât ar fi de simple povestirile și basmele pe care le adresăm copiilor, prin conținutul lor, sunt pline de Învățăminte. Ele scot În evidență calitățile eroilor pozitivi (fie ei animale personificate sau oameni) și influențează, pe această cale, formarea personalității copiilor, purtarea și atitudinea lor În diverse situații. Povestirile și basmele, adeseori sunt un adevărat arsenal de experiențe În care sunt relevate aspectele de viață și de comportare a personajelor din care micii ascultători Învață să deosebească binele de rău, Își găsesc În eroii pozitivi modele pentru propria lor comportare În viață și iau atitudine față de faptele și eroii negativi. Copiilor le sunt accesibile, Încă de la 3 ani, atât povestirile realiste cât și cele fantastice, respectiv poveștile și basmele -firește, dacă ele sunt alese la nivelul de Înțelegere specific vârstei. Povestirile realiste, scrise anume pentru copii, satisfac, În bună măsură, dorința lor de a cunoaște, Îi introduc În sfera relațiilor sociale și le influențează sentimentele și comportamentul. Datorită faptului că În aceste povestiri conflictul este simplu și inspirat din viața obișnuită, cotidiană, asemenea povestiri captiează atenția copiilor, le stârnesc interesul, atrag simpatia lor pentru personajele pozitive, sunt un izvor de trăiri emotive intense. Povestirile realiste ocupă un loc mai restrâns În programă, locul principal revenind poveștilor și basmelor. Acestea au Încântat Întotdeauna copilăria tuturor generațiilor. În mod deosebit, copiii preșcolari de toate vârstele Îndrăgesc poveștile cu animale. Această preferință a lor trebuie să fie pe deplin Înțeleasă de către adulți și satisfăcută, deoarece, prin intermediul multor povești cu animale, copiii Învață să disprețuiască lăcomia, zgârcenia, răutatea, lașitatea și multe alte trăsături negative de caracter Întâlnite la personajele negative. În același timp, ei admiră, demnitatea, cinstea, curajul, perseverența personajului principal pe care ÎI Îndrăgesc și alături de care se bucură, se Întristează, pentru a cărui soartă suferă sau sunt satisfăcuți. 210 Domeniul Limbă și comunicare ––––––––––––––––––––––- Din basme, sub forma alegorică a imaginilor fantastice, copiii cunosc multe aspecte ale vieții, starea de oprimare a poporului din trecut, lupta lui pentru mai bine. Ei simt că zmeii, balaurii, Baba-Cloanța și alte personaje pe care trebuie să le Înfrunte Făt­ Frumos simbolizează forțele opresoare, În timp ce acest personaj Întruchipează lupta și izbânda binelui Împotriva răului. Tematica povestirilor, fie ele realiste sau fantastice, se diferențiază de la o grupă la alta corespunzător sarcinilor instructiv-educative ce se cer rezolvate, iar temele recomandate de programă nu sunt limitate. Educatoarele au latitudinea să selecționeze materialul literar și să aleagă acele povestiri sau povești care să fie pe deplin accesibile. Astfel, la 3-4 ani povestirile ce vor fi prezentate copiilor vor fi scurte, cu conținut și intrigă simple care să Înfățișeze o lume cunoscută, să trezească sentimente și stări afective plăcute, să educe atitudinea pozitivă față de cele expuse de educatoare. La 4-5 ani, povestirile educatoarei vor familiariza copiii cu diferite aspecte de viață și domenii de activitate și cu diferite trăiri afective care să le influențeze sentimentele și comportamentul. La grupa de 5-6 ani, prin povestirile educatoarei se va realiza familiarizarea copiilor cu aspecte mai complexe din natura și viața Înconjurătoare, cu expresii poetice, epitete, formule specifice stilului povestirilor precum și educarea unor trăiri de valoare etică și estetică care să influențeze În măsură și mai mare sentimentele și comportarea copiior. Educatoarea trebuie să verifice În ce măsură copiii și-au Însușit, În mod conștient, povestirea (povestea, basmul) și să le ofere posibilitatea de a o reproduce integral sau parțial. În acest scop, se organizează activități de repovestire sau se inițiază sub formă de joc, dramatizarea povestirii. În cadrul acestor activități, odată cu verificarea gradului de Însușire a povestirii (povestii, basmului), se exersează vorbirea copiilor, formarea deprinderii lor de a povesti independen t, ceea ce contribuie la mărirea posibilităților lor de exprimare corectă, coerentă, expresivă. Pregătirea educatoarei pentru activitate În sistemul activităților didactice, activitatea de povestire este, În general, consacrată comunicării. Pentru a-și atinge scopul, ea trebuie bine pregătită și desfășurată cu toată atenția.educatoarea trebuie să aleagă și să planifice poveștile accesibile, cu un conținut moral, cu elemente narative care să mențină viu interesul și atenția copiilor. Planificându-și activitatea, educatoarea trebuie să se asigure că, la data respectivă, copiii au formate reprezentă rile la care va face apel povestirea și că au suficiente cunoștințe care să le permită perceperea ei fără prea mare dificultate. Deci, educatoarea trebuie să coreleze povestirea cu toate celelalte activități ținute În grădiniță și s-o planifice În consecință. Ținând seama că ascultarea și perceperea unei povestiri cer copiilor un efort susținut, se recomandă ca activitatea respectivă să fie prevăzută În orar Înaintea 211 Piramida cuno așterii celorlalte activități, pentru ca ei să poată fi capabili să urmărească cu atenție ideile, În Înlănțuirea lor logică. O altă sarcină importantă ce revine educatoarei este aceea de a studia cu toată atenția textul povestirii, Înainte de a-I expune În fața copiilor, eventual de a-I prelucra, de a-I adapta posibilităților de Înțelegere și de asimilare ale acestora. De asemenea, Își va nota unele expresii literare cu care să Îmbogățească vorbirea copiilor. De orice natură ar fi prelucrarea textului, ea nu trebuie să știrbească integritatea conținutului, unitatea lui logică sau să ducă la diluarea povestirii. Pregătirea minuțioasă a activității obligatorii de povestire este necesară chiar atunci când povestirea (povestea, basmul) respectivă este cunoscută de educatoare, dar n-a fost predată recent. ReÎmprospătându-și conținutul, stabilind În detaliu planul expunerii, educatoarea va evita improvizațiile, ezitările care o influențează În cazul necunoașterii suficiente a textului și care au ecou nefavorabil asupra copiilor. In expunerea poveștii, unul din mijloacele cele mai importante de care trebuie să se folosească educatoarea este vocea, tonul cu care expune. Intensitatea timbrului și Înălțimea vocii trebuie să varieze conform cu conținutul povestirii. Un ton monoton, o voce indiferentă În orice imprejurare sau vorbirea cu patos despre fapte mărunte acționează negativ asupra ascultătorilor. Schimbarea ritmului vorbirii, rostirea mai rară sau mai grabită a cuvintelor , ridicarea sau coborârea glasului in timpul vorbirii, felul În care accentuează un cuvânt, o propoziție, o frază, modificarea timbrului vocii sunt mijloace prin care educatoarea poate să imprime povestirii mai multă expresivitate și să mărească starea emoțională a ascultătorilor. Modelându-și, vocea educatoarea imită vocea prefăcută a lupului din Capra cu trei iezi sau a vulpii din Coliba iepurașului, vorbirea caldă și plină de dragoste a mamei sau a bunicii. De asemenea, poate reda diferite stări sufletești trăite de personaje cum ar fi tristețea, duioșia, regretul, frica, bucuria, mirarea etc. În expunerea povestirilor, educatoarea trebuie să folosească În mod just și accentul. Prin accentuarea unui cuvânt sau a unei propoziții, pune in valoare tot ce ajută la ințelegerea povestirii. Pentru a Înțelege cât mai bine conținutul povestirii de către copii, educatoarea, este recomandat să se folosească mimica, gesturile. În concluzie, povestirea educatoarei trebuie să dovedească o seamă de calități. La acestea, se ajunge numai atunci când educatoarea înțelege necesitatea de a-și perfecționa continuu tehnica de expunere a poveștii. Ținând seama de particularitățile individuale ale copiilor, de faptul că stabilitatea atenției variază de la un copil la altul, chiar În limitele aceleiași vârste, educatoarea trebuie să se asigure că toți copiii o urmăresc cu atenție. Dacă sunt copii mai „distrați” se recurge la diferite procedee care să le stimuleze interesul și să le capteze din nou atenția. O privire Îndreptată spre copilul neatent, o întrebare legată de conținutul povestirii care să-i trezească curiozitatea, schimbarea intonației În funcție de conținutul povestit, imprimând povestirii o mai mare 212 Domeniul Limbă și comunicare – expresivitate sau introducerea unor scurte pauze, sunt procedee care pot preÎntâmpina sau elimina manifestările negative ale atenției copiilor. Etapele activității de povestire sunt: Organizarea activității, care cuprinde: • asigurarea cadrului adecvat poves tirii; • pregătirea și expunerea materialului didactic și a mijloacelor audio-vizuale. Desfășurarea activității, care se compune din mai multe secvențe: a.lntroducere În activitate -este o parte foarte importantă pentru succesul povestirii. Captarea atenției copiilor influențează În mod hotărâtor realizarea obiectivelor propuse. Metodele și procedeele propuse spre utilizare trebuie să fie variate: În funcție de vârsta copiilor, de complexitatea conținutului. Se pot utiliza jucării, siluete, marionete, păpuși, un cadru din povestire, desene, tablouri sau ilustrații mai ales atunci, când copiii trebuie pregătiți pentru Înțelegerea cât mai profundă a conținutului. b. Expunerea poveștii / povestirii de către educatoare: • anunțarea titlului și a autorului poveștii/povestirii; • expunerea conținutului trebuie să fie clară și accesibilă copiilor, trebuie să fie expresivă pentru a menține treaz interesul copiilor și pentru a asigura motivația Învățării. Expresivitatea expunerii se obține prin: • modularea vocii; • schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii; • respectarea pauzelor logice, psihologice și gramaticale; • schimbarea intonației În funcție de conținutul povestit; • repetiții; • mimică și gestuculație adecvate; • mijloace intuitive și imitative adecvate; • utilizarea materialelor didactice: marionete, păpuși, jucării, machete etc. Expunerea poate alterna cu dialoguri scurte adresate copiilor, pentru a le sonda opiniile sau a le Întreține atenția, pentru a crea starea emoțională corespunzăt oare conținutului. Educatoarea trebuie să se transpună În rolul personajelor despre care povestește, pentru a transmite permanent emoții copiilor. Pe durata expunerii, educatoarea trebuie să arate copiilor imagini ce sugerează diferite momente ale conținutului, facilitând astfel asimilarea acestuia, să mânuiască marionete sau diferite siluete, păpuși sau să folosească alte mijloace. Expunerea trebuie să se desfășoare Într-un ritm normal, nici prea lent, nici precipitat, trebuie să se adapteze stilului autorului, cu condiția ca aceasta să nu Îngreuneze Înțelegerea conținutului. Incheierea activității are ca scop fixarea conținutului povestirii/poveștii și se realizează prin: • reținerea momentelor principale (pe bază de Întrebări și imagini intuitive) fără intenția repovestirii conținutului; 213 Piramida cunoașterii • integrarea noilor cunoștințe În sistemul celor Însușite anterior prin realizarea transferului. Pentru realizarea acestei integrări, educatoarea poate face trimiteri la povești cu mesaj asemănător, cu personaje sau Întâmplări similare. • Mimarea unor gesturi și acțiuni ce definesc unele personaje preferate de copii; • Redarea prin desen, la alegere, a unui personaj sau a unui eveniment care i-a impresionat din conținutul ascultat. PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mică Tema anuală de studiu: Cum este/a fost și va fi aici pe pământ? Tema săptămânii: ,,Animale din pădure” Tema activității: : „Căsuța din oală” Tipul activității: transmitere de cunoștințe Categorii de activități de învățare: Domeniul limbă și comunicare Forma de realizare : Povestirea educatoarei Scopurile activității: dezvoltarea limbajului prin Îmbogățirea vocabularului cu noi cuvinte și expresii; exprimarea În propoziții corecte din punct de vedere gramatical În timpul redării poveștii. Obiective operaționale: – să identifice cel puțin trei personaje din poveste (șoarece, broască, iepure, vulpe, lup, urs), făcând apel la imaginile prezentate anterior de către educatoare -să formuleze enunțuri utilizând trei din termenii noi (fugar, culcuș, jupâneasă, oaspeți, ostenit, adăpost ), pornind de la modelul dat de educatoare -să interpreteze corect mesajul transmis de text, cu ajutorul Întrebărilor educatoarei -să redea cel puțin trei din momentele poveștii, având ca sprijin imaginile din poveste Strategii didactice: Metode și procedee didactice: explicația, conversația, povestirea, exercițiul, problematizarea Mijloace didactice: imagini cu aspecte din poveste, elementul surpriză clovnul Bogdănel, păpuși de la teatru de păpuși, reprezentând personajele din poveste, recompense Forme de organizare a activității: frontal, individual Durata :15 minute 214 Domeniul Limbă și comunicare ,-EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE Moment Pentru buna desfășurare a Observ organizatoric activității se aerisește sala comportament de grupă, se aranjeză ul copiilor scăunelele În formă de semicerc, se pregătește materialul necesar și se introduc copiii În liniște În sală. Copiii se așează pe scăunele. Captarea atenției Apare clownul Bogdănel, Conversația Observ care este trist. EI a fost la Frontal comportament grădiniță, dar nu a reținut Clownul ul copiilor nicio poveste. Ar dori ca Bogdănel astăzi să stea cu copiii În grupă și să Învețe o poveste pentru a o putea spune mamei. -Copii, doriți să-I primim azi pe Bogdănella noi și să-I Învățăm o poveste? Anunțarea temei Astăzi o să vă spun o Conversația Observ poveste frumoasă despre Frontal interesul prietenie și anume „Căsuța manifestat de din oală”. copii -Ce poveste o să ascultăm noi astăzi? -Astăzi o să ascultăm povestea „Căsuța din oală”. Dirijarea Învățării Încep să spun povestea cu Povestirea Urmăresc intonația adecvată, cu comportament tonalitate potrivită, cu ul copiilor În modularea vocii, pentru a Explicația timpul imita personajele, cu expunerii marcarea pauzelor poveștii determinate de punctuație, mimică și gesturi adecvate situațiilor. Pentru fiecare Frontal personaj, voi avea o păpușă Clownul de la teatru de păpuși și o Bogdănel voi prezenta la momentu l Personaje din 215 Piramida cunoașterii potrivit În cadrul poveștii. poveste sub Pe parcursul povestirii, voi forma unor explica cuvintele și păpuși expresiile necunoscute (fugar, culcuș, jupâneasă, Problematiza rea oaspeți, ostenit, adăpost). Copiii ascultă cu atenție povestirea. Voi scoate În evidență sentimentul de prietenie existente Între personajele Exercițiul din poveste. Frantal Prezint copiilor imagini din Clownul Voi urmări poveste, În ordine Bogdănel modul de cronologică, iar ei vor Imagini cu exprimare al repovesti conținutul aspecte din copiilor, poveștii pe baza imaginilor poveste păstrarea prezentate .. firului acțiunii și -Cum au fost animalele utilizarea unor Între ele? cuvinte noi. -Animalele s-au ajutat, deci au fost prieteni. Le voi cere să precizeze care sunt personajele povestirii și să le identifice În imaginile prezentate. Obținerea Voi formula propoziții cu Exercițiul Aprecieri performanței și cuvintele noi verbale asigurarea lepurașul și-a găsit culcuș Clownul individuale feed-back-ului În căsuță. Bogdănel Ursul era ostenit de cât umblase după mâncare prin pădure. Lupul și-a găsit adăpost În căsuță. Voi solicita copiii să formuleze și ei enunțuri. Clownul Bogdănel este fericit că a Învățat o poveste frumoasă alături de copii și dorește să rămână prietenul acestora. 216 Domeniul Limbă și comunicare – Încheierea Voi face aprecieri generale Frontal Aprecieri activității și individuale asupra Clownul generale și modului de participare la Bogdănel individuale activitate. Se dau copiilor Recompense recompense apoi se asigură ieșirea ordonată din sala de grupă. CĂSUȚA DIN OALĂ În mijlocul câmpului ședea o oală răsturnată; și era oala aceea mare -mare cât un butoi. Iacă trece pe acolo un șoarece și vede oala aceea goală. „Bună casă e asta” Își zise el. „A cui o fi?”. -Casă -căsuță, cine stă aici? Dar nimeni nu răspunde. Se uită șoarecele În toate părțile, Însă nu vede pe nimeni. Numai două muște, care veniseră și ele după mâncare acolo, se ridicară În două piciorușe; dar șoarecele nici nu le-a luat in seamă. „Ia să mă mut eu aici și să stau singur!”. Și s-a așezat șoarecele În oală. Trece pe acolo o broscuță. -Casă -căsuță, cine locuiește aici? -Eu, șoarecele! Dar tu cine ești? Răspunde șoarecele din fundul oalei. -Eu sunt broasca! -Dacă vrei vino Înăuntru și-om trăi Împreună. -Bun de tot! Iacă vin și eu. Și a sărit broasca În oală și a stat cu șoarecele la un loc. Trece pe câmp un iepure. Și văzând oala răsturnata, s-a oprit și a Întrebat: -Căsuță -căsuța, cine locuiește aici? -Suntem noi: broasca-broscuța, și șoarecele-șoricelul. Dar tu cine ești? -Eu sunt fugarul de peste câmpuri și vai, iepurele. Nu mă lăsați și pe mine să stau cu voi Înăuntru? Iaca aici nu plouă și nici soarele, nici vântul nu intră. -Bucuros, frate! Vino Înăuntru și-om trăi Împreună că e loc. Și s-a mutat și iepurele cu culcușul În oală. Trece Într-o zi pe lângă oaia-căsuța jupâneasa vulpe și Întreabă și ea: -Casă -căsuță, cine stă aici? -Noi trăim: iepurele-iepurașul cu broasca-broscuța, si șoarecele-șoricelul. Dar tu cine ești? -Eu sunt surioara voastră mai mare, vulpea. Pentru mine n-o fi loc? că vai de capul meu, am rămas fără casă! 217 Piramida cunoașterii -Da, este: intră și-i vedea, că pentru oameni buni e loc. -Mulțumim! Asta am așteptat si eu. Și s-a așezat vulpea În oală și au trăit Împreună multe zile. Vine lupul nu știu de unde. Vede oala mare: și-a Închipuit c-o fi cineva Înăuntru. -Căsuță -căsuță, cine locuiește aici? -Eu, sora vulpe, cu iepurele-iepurașul cu braasca-brascuța, si șoarecele-șoricelul. Dar tu cine ești? -Eu sunt un biet lup fără adăpost. Oare n-o fi chip să stau și eu cu voi? -Se poate, cum să nu! Ne-om mai Înghesui cu toții și ți-om face loc și dumitale. Și-a intrat lupul În căsuță, și-au trăit Împreună. Nu știu de unde a venit și ursul. Și era mânios Moș Martin și ostenit, că umblase toată ziua după mâncare. Și cum a văzut oala aceea, nu și-a Închipuit că e o căsuța cu oaspeți Înăuntru; și s-a așezat pe ea, ca să se odihnească puțin. Dar cum s-a așezat, oala: pârr! Trasc! S-a sfărâmat În bucăți și ursul … ce-a făcut ursul? S-a ales cu o sperietură bună, iar ceilalți au fugit care Încotro au văzut cu ochii. Text preluat din Acordeonul cu povesti 7, Editura: PARALELA 45 ( 2012 jPitești. Sugestii tematice Grupa mică: Grădiniță, Familie Sanda la grădiniță -M. Tămaș Fetița cu fundițe roșii -C. Aldea Ionel, un băiețel-G. luteș Poveste de toamnă Băltoacele sau ce Înseamnă hapciu -M. Sântimbreanu Mijloace de transport lepurașul șchiop -1. Străuț Cu tata la Țăndărică -1. Traian Poveste de iarnă Iarna În pădure -E. Jianu Povestea bradului -S. Popa Legenda lui Moș Nicolae -povestire religioasă În lumea animalelor Măn ușa -poveste populară Cine a spus miau?-V. Suteev 218 Sorțulețul albastru -1. Străuț Maricica -L. VIădescu Scufița Roșie -Ch. Perrault Unde a zburat rândunic a? -T. Constantinescu Povestea frunzei -C. Sârbu Laudă-Goală -1. Străuț Legenda lui Moș Crăciun -povestire religioasă Ursul păcălit de vulpe -1. Creangă De ce se dușmănește câinele cu pisica? primăvara a sosit copăceI, copăcel-G. luteș ploaie pentru floarea cea mică -1. Străuț Turtița -poveste populară Când se trezesc florile -E J ia n u Coliba iepurașului -V. Gafița Ridichea uriașă -basm popular Grupa mijlocie: Grădiniță, familie Supărarea Danielei -V. Gafița Ce a uitat Fănucă să spună?-L. VIădescu Cuvântul fermecat -V. Oseeva Nu numai la grădiniță -O. P. Iași poveste de toamnă Graiul pomilor -E. Jianu Povestea picăturii de apă -D. Cocoru Rândunelele -M. Sevastos Mijloace de transport Era o noapte fără lună -AI. Vergu Drumul cel mai scurt -1. Șerbănescu Greșeala Cumințicăi -V. Gafița Poveste de iarnă Poveste de iarnă -M. Sântimbreanu Legenda lui Moș Nicolae -povestire religioasă Animale Coada ursoaicei -E. Jianu Coada veveriței -E. Jianu Motanul si cocoșul Cocoșelul si bobul de mei Primăva ra a sosit Băltoacele sau ce Înseamnă hapciu -M. Sântimbreanu Oul năzdrăvan -M. Sântimbreanu Legenda ghiocelului -E. Jianu Găinușa cea moțată -C. Gruia Legenda rândunicii -V. Alecsandri Cucul și puii săi -E. Jianu Legenda ouălor roșii -povestire religioasă Grupa mare Grădiniță, familie Bunica -Șt. O. Iosif Domeniul Limbă și comunicare Inimioare, inimioare -S. Cassvan Copiii din crâng -C. Ușinski Legenda ouălor roșii -povestire religioasă Pațaniile lui fulgușor Povestea puișorului Îngâmfat Unde au fugit jucăriile de la un copil-N. Stănculescu Povestea măgărușului Încăpățânat -V. Colin Iedul cu trei capre -O. P. Iași Capra cu trei iezi -1. Creangă Punguța cu doi bani -1. Creangă Frunza -E. Gârleanu Cei trei purceluși -S. Mihailov Cucuiele lui bursucel-1. Străuț Țupa-Țup -1. Străuț Legenda lui Moș Crăciun -povestire religioasă Baba-Iarna face pozne -1. Bogdanov Povestea ursului cafeniu -V. Colin Cele trei maimuțe La pol-L. Oltean Elefănțelul curios -R. Kipling Legenda buburuzei -E. Jianu Fluturele, râma, greierele și furnica -R. Wuhl Oul năzdrăvan -1. Istrati Ionel, un băiețel-G. luteș În vacanță -E. Dragoș Povestea cărții de povești -E. Căldăraru O scrisoare de la mare -G. luteș Unde au fugit jucăriile de la un copil-N. Stănculescu 219 Piramida cunoașterii Bunicul -Șt. o. Iosif Iedul cu trei capre -o. P. Iași Toamna Povestea castanel or-T. Banciu Puiul-AI. B. Voinești Țara mea Legenda vântului Ciuboțelele ogarului -C. Gruia Am fost și eu la Alba-Iulia și am văzut marea Unire -D. Almaș Povestea brazi/or și a hârtiei -D. Botez Povestea anotimpurilo r-O. Tancu Moș Ion Roată și Unirea -Ion Creangă Toți românii cântă Hora Unirii -D. Almaș Poveste de iarnă Povestea fulgului de zăpadă -T. Banciu Crăiasa Zăpezii -H. Ch. Andersen Aibă ca Zăpada -Frații Grimm Legenda lui Moș Nicolae -povestire religioasă Animale Cum au fost domesticite animalele? -E. Jianu Când stăpânul nu-i acasă -E. Gârleanu Capra neastâmpărată -o. Capița Motanul și cocoșul Primăvara a sosit Soarele și omuleții de zăpadă Zborul merișorului În lună -V. Rossin Moș Vis col si primăvara Legenda mărțișorului Ghiocelul -H. Ch. Andersen Inima mamei -AI. Mitru Copiii cu părul de aur -P. Ispirescu Povestea lui Harap-Alb -1. Creangă Sarea În bucate -P. Ispirescu Rățușca cea urâtă -H. Ch. Andersen Cel mai frumos dar -M. Moisescu Legenda privighetorii Ionică mincinosul Frățior și surioară -Frații Grimm Vara Năluca -Cezar Petrescu Nuielușa de alun -C. Gruia Banul muncit -AI. Mitru 220 Legenda lui Moș Crăciun -povestire religioasă Povestea puiului de brad -L. Carol Povestea pomului de iarnă -V. Eftimiu Motanul Încălțat-Ch. Perrault Muzicanții din Bremen -Frații Grimm Coada ursoaicei -E. Jianu Iepurele și ariciul-C. Poleakova Amintiri din copi/ărie -fragment -1. Creangă Lacrimi/e trandafiri/or Copiii din crâng Legenda buburuzei Albinuța ce nu voia să muncească -Charlotte B. Herr Ce mi-a povestit un greier mic -Magdalena Popa Ce comoară ascunde pâinea -E. Căldăraru Legenda trandafirului și a garaafei-AI. Mitru Domeniul Limbă și comunicare –––––––––––––––––– � ––– – Lecturile după imagini Lecturile după imagini sunt mijloace speciale ale dezvoltării vorbirii, În care accentul cade pe analiza, pe descrierea și pe interpretarea datelor, a acțiunilor Înfățișate În imagini. Ele au un aport Însemnat la lărgirea și la adâncirea cunoștințelor copiilor, având mai mult un rol de fixare și de precizare a lor și, În special, de activizare a vocabularului. În cazul lecturilor după imagini, elementul specific care declanșează activitatea este percepția; acest tip de activitate presupune analiza amănunțită a Întregului, sinteza și generalizarea, de un anumit grad, a datelor percepute. De asemenea, este folosită metoda conversației, iar Întrebările constituie elementul de stimulare a percepției, a operațiilor gândirii și a limbajului. Totuși, aceste activități au un anumit specific; Însăși denumirea lor implică folosirea unor imagini sau tablouri care trebuie să zugrăvească o scenă, un aspect din viață, să sugereze un anumit mesaj. În procesul perceperii acestor imagini (În mod deosebit, se apelează la percepția vizuală), accentul cade pe reactualizarea reprezentărilor, pe valorificarea elementelor cunoscute și a experienței anterioare a copiilor și, mai ales, pe stimularea exprimării cât mai corecte și complete a impresiilor provocat e de datele intuite. Rolul și importanța lecturilor după imagini derivă din însemnătatea deosebită a intuiției pentru procesul cunoașterii, În general, și din valoarea instructiv-educativă pe care o au ilustrațiile În viața copilului preșcolar, În special. Aplicarea principiului intuiției, implicit și folosirea materialului ilustrativ În procesul de învățământ, este o cerință de bază a didacticii care se impune cu necesitate și În activitatea desfășurată În grădinița de copii. Prin folosirea imaginilor În activitățile desfășurate cu preșcolarii, se realizează momentul inițial al cunoașterii și se asigură condițiile favorabile lărgirii și Îmbogățirii sistematice a experienței perceptive, a sferei de reprezentări vii care constituie baza dezvoltării noțiunilor și gândirii copilului. În lecturile după imagini copiii sunt puși În situația de a relata verbal ceea ce înfățișează acestea, de a explica datele respective, de a le da o anumită interpretare. Educatoarea are astfel prilejul să corecteze pronunția copiilor, să le Îmbunătățească exprimarea, să-i deprindă cu o vorbire corectă, coerentă și logică. Lecturile după imagini contribuie, așadar, la dezvoltarea limbajului copiilor sub toate aspectele sale. Desigur, influența lor nu se restrânge numai la atât, ea se resimte și În multe alte direcții. Astfel, discutarea imaginilor, interpretarea lor, reclamă din partea copiilor efortui de gândire, de atenție, le solicită intens memoria și imaginația. Deci, pe lângă faptul că asemenea activități duc la perfecționarea limbajului, ele au o contribuție mare și la dezvoltarea tuturor celorlalte procese psihice. Un alt aspect pe care trebuie să-I subliniem este acela că prin intermediul lecturilor după imagini copiii pot să-și fixeze cunoștințele despre diferite aspecte ale mediului mai îndepărtat și pe care nu le-au cunoscut pe cale directă, nemijlocită, ci prin 221 Piramida cunoașterii intermediul observărilor după imagini sau al povestirilor. Astfel, ei sunt familiarizați cu aspecte variate ale peisajului de la munte sau de la mare, cu diferite edificii, parcuri, grădini zoologice sau botanice din țara noastră, cu diferite aspecte de muncă a oamenilor din diferite domenii etc. În egală măsură, cu ajutorul imaginilor, se precizează, se adâncesc și se completează cunoștințele dobÎndite anterior de către copii În diferite Împrejurări, În mod mai mult sau mai puțin organizat. De exemplu, copiii cunosc anumite aspecte din viața și activitatea oamenilor sau a plantelor și animalelor, fie direct (cu prilejul observărilor, al plimbărilor, excursiilor și vizitelor), fie indirect, prin intermediul adulților, care le povestesc despre toate acestea. Ca urmare, preșcolarii Își formează un cerc larg de cunoștințe. Lecturile după imagini fac apel la aceste cunoștințe, le consolidează, le aprofundează și le ordonează. Activitățile de lectură după imagini au un aport Însemnat și În cadrul celorlalte domenii experiențiale. De exemplu, În cadrul domeniului estetic creativ, analizând diferite tablouri, copiii Învață să deosebească frumosul din artă, din realitate, să facă aprecieri de ordin estetic. De asemene a, prin tematica lor bogată, lecturile dupa imagini constituie puternice mijloace de educație morală; cunoscând unele obiective socio­ culturale, istorice, religioase, etnice, copiii Își manifestă sentimentul de admirație și de mândrie față de frumusețea elementelor locale specifice țării noastre și a zonei În care locuiesc și față de Înaintașii noștri. Organizarea și desfășurarea activităților de lectură după imagini Ținând cont de faptul că imaginea (tabloul) este un stimulent complex, iar capacitatea copiilor de a percepe În mod independent -și pe baza unei fine activități analitico-sintetice este destul de limitată, apare evidentă necesitatea dirijării procesului de intuire și de interpretare a imaginilor În cadrul activităților de lectură după imagini. În acest sens, activitatea educatoarei trebuie orientată În următoarele direcții: • Să deprindă copiii să perceapă În mod sistematic imaginile, să desprindă tematica și să Înțeleagă conținutul lor pe baza procesului de analiză și sinteză. • Să precizeze, să corecteze și să adâncească procesul intuirii și să-i ajute pe copii să se tindă spre generalizări. • Să precizeze și să activizeze vocabularul copiilor, să le formeze deprinder ea unei exprimări curente, corecte, coerente și expresive. Pentru a acționa În aceste direcții, educatoarea va trebui, În prealabil, să studieze materialul ilustrativ destinat activității și pe această bază, să alcătuiască un chestionar corespunzător temei ilustrate și să-și stabilească indicațiile verbale pe care le va da copiilor În legătură cu conținutul imaginii. Chestionarul Întocmit În vederea analizei imaginii trebuie să prevadă planul de Întrebări care să permită educatoarei conducerea percepției copiilor de la ansamblul imaginii la diferite părți ale sale, de la un element la altul, de la o idee la alta, așa cum se desprind și cum sunt sugerate de conținutul tematic al imaginii. Cu ajutorul Întrebărilor, 222 Domeniul Limbă și comunicare ––––––––––––––––––––––- educatoarea vizează orientarea atenției copiilor, formarea deprinderii de a observa imaginea pe baza unei activități analitico-sintetice, organizarea gândirii și formarea atitudinii conștiente față de cele observate. În același timp, copiii se desprind cu o muncă intelectuală independen tă, Învață să caute și să distingă esențialul din lucrurile, faptele și evenimen tele Întâlnite În conținutul imaginii. Ca urmare, copiii trec de la stadiul perceperii nediferențiate, de ansamblu -la perceperea tot mai deplină și mai fin diferențiată a obiectelor și a fenomenelor ilustrate. Condiția principală pentru asigurarea unei bune orientări a percepției imaginilor este calitatea Întrebărilor adresate copiilor. În general, Întrebările trebuie să fie precis și clar formulate, accesibile Înțelegerii și să se succeadă logic. Ele trebuie să stimuleze observarea imaginii, indicarea și denumirea obiectelor și a părților componente, a însușirilor obiectelor, să atragă atenția asupra comportamentului, a acțiunilor și a mișcărilor, a oamenilor și a animalelor, să sublinieze caracteristicile imaginilor, În ansamblu și ale elementelor ei, În parte. În mod deosebit, Întrebările trebuie să stimuleze și să activeze gândirea copiilor, să le pună probleme, să-i Îndemne la scoaterea În evidență a elementului principal, la explicarea raporturilor de dependen ță, să-i determine pe copii să motiveze ideile, să chibzuiască, să caute să găsească un răspuns corespunzător. Întrebările adresate copiilor trebuie să se axeze pe ideile principale ce reies din conținutul ilustrației și, astfel, ei se vor deprinde să observe organizat imaginea și să analizeze elementele componente În Înlănțuirea lor firească, așa cum sunt ele grupate În perspectiva tabloului. Urmând această cale, educatoarea are posibilitatea să atragă atenția copiilor asupra elementelor pe care le consideră importante pentru Înțelegerea conținutului imaginii, să le dirijeze gândirea și să asigure, astfel, formarea, precizarea sau Întregirea unor reprezentă ri clare, exacte. Conversația dintre educatoare și copii, În legătură cu imaginile prezentate În cadrul activităților, trebuie să se desfășoare Într-un mod viu, firesc și organizat. Ea trebuie să reprezinte un schimb de păreri și de impresii asupra celor ilustrate. Ca urmare, rolul educatoarei nu este numai să adreseze Întrebările necesare examinării, observării și orientării copiilor spre conținutul de idei al imaginilor, ci și de a aștepta răspunsul copiilor. În acest sens, un rol deosebit de important ÎI au indicațiile verbale, lămuririle ce trebuie date concomitent cu desfășurarea convorbirii, cu prilejul aprecierii răspunsurilor bune ale copiilor și al completării, mai ales cu prilejul concluzii lor parțiale și finale. Indicațiile verbale trebuie să deschidă perspectiva unei analize mai atente a tabloului În ansamblul său și a elementelor importante, să conducă la sinteze din ce În ce mai complexe și la stabilirea unor noi relații Între ființele și obiectele redate În tablou. De exemplu, În lectura după imagini cu tema „Primăvara”, educatoarea are prilejul ca, pe baza răspunsurilor copiilor, să facă precizări În legătură cu principalele aspecte pe care aceștia le-au sesizat În mod izolat și fragmentar: -aspecte de Început de 223 Piramida cunoașterii primăvară (sosirea rândunelelor, Înverzirea ierbii, Înflorirea pomilor, cer senin); • activitatea și starea sufletească a copiilor (se bucură de sosirea păsărilor, urmăresc strădania lor, participă și ei la unele activități, se joacă Îmbrăcați În haine subțiri); • activitatea și starea adulților (se repară utilajele agricole, tractoare, pluguri etc., toți Sunt veseli că au scăpat de iarnă și muncesc cu drag). Sunt cazuri În care indicațiile verbale ale educatoarei și completările se cer a fi mai ample, În condițiile În care copiii nu au avut posibilitatea perceperii directe a unor obiecte sau fenomene, ci le cunosc doar din imagini; educatoarea va trebui să precizeze, dar, mai ales, să completeze datele senzoriale furnizate copiilor de imagini, cu descrierea mai amplă a elementelor specifice celor din imagini, ocazie cu care se dezvoltă legătura Între percepția obiectului și reprezentarea cu privire la el. Din cele relatate, se poate conchide că particularitățile percepției imaginii de către copii conturează o structură specifică activităților de lectură după imagini și determină elementele sale constitutive : -prezentarea imaginilor și introducerea copiilor În tema activității printr-o prealabilă pregătire aperceptivă; -conducerea procesului de percepție a imaginii, analiza acesteia și dezvăluirea conținutului său pe baza Întrebărilor, a indicațiilor verbale și a stimulării permenen te a proceselor de cunoaștere, a capacității intelectuale a copiilor; -sintetizarea celor percepute În vederea precizării, a corectării și a adâncirii datelor senzoriale, pe de o parte și a generalizării și fixării În memoria copiilor a elementelor principale ale imaginii, pe de altă parte. Educatoarea va trebui să țină cont de aceste elemente În organizarea și În desfășurarea activității, să-și adapteze structura și conținutul activității cerințelor diferențiate de la o grupă la alta și să se orienteze În alegerea imaginilor, În formularea Întrebărilor și În stabilirea indicații lor verbale, În funcție de nivelul grupei cu care lucrează. La grupele mici de 3-4 ani, unele teme se referă la: fructe de toamnă, jocurile de iarnă, altele la activitățile copiilor sau ale adulților și chiar la unele evenimen te plăcute din viața lor. De pildă: Munca În grădină, Ce lucrează mama, Moș Crăciun Împarte daruri, Jucăriile mele etc. Folosirea acestor imagini trebuie să dea copiilor posibilitatea să cunoască și să recunoască obiectele și fenomenele ilustrate, să le formeze deprinderea de a le intui Într-o ordine logică, precum și deprinderea de a exprima În propoziții simple impresiile provocate, experiența lor și cunoștințele pe care le au. La grupa de 5-6 ani, intervin și teme care presupun un orizont mai larg de cunoștințe din partea copiilor. De exemplu, temele: Pe stradă, În pădure, Munca mamei, La cules, Mijloace de transport, Frumusețile și bogățiile țării, La Pol etc. Lectura după imagini organizată la această grupă nu poate fi limitată la simpla recunoaștere a obiectelor sau a fenomenelor; copiii trebuie stimulați să descrie și să interpreteze În mod mai independent datele oferite de imagini. Educatoarea trebuie să conducă observarea elementelor compoziționale Într-o strictă ordine logică, să pună 224 Domeniul limbă și comunicare probleme, să stimuleze copiii să sesizeze esențialul, relațiile dintre obiecte, să gândească și să găsească rezolvarea problemelor prin intermediul ilustrației. Etapele activității de lectură după imagini În desfășurarea lecturilor după imagini se disting, de regulă, mai multe etape: o primă etapă introductivă, pregătitoare, În care are loc prezentarea imaginilor , anunțarea temei și, eventual, o scurtă introducere de natură să familiarizeze copiii cu conținutul tabloului; o a doua etapă, În care are loc analiza (descrierea, interpretarea) tabloului prin intermediul convorbirii dintre educatoare și copii; o ultimă etapă, În care se sintetizează cunoștințele rezultate din convorbirea cu copiii asupra tabloului. Organizarea activității Se asigură condițiile necesare bunei desfășurări a activității, aranjarea mobilierului: În semicerc, pe două rânduri, tip clasă, pregătirea suportului pentru tablou. Desfășurarea activității a) Introducerea În activitate se realizează sub formă de surpriză a imaginii, ghicitoare, prezentarea unor personaje surpriză, marionete de la teatru de păpuși etc., urmărind trezirea curiozității și a interesului copiilor. b) Anunțarea temei. Copiii sunt Înștiințați că, după ce vor privi cu atenție tabloul, vor discuta despre tot ceea ce Înfățișează el. c) Analiza imaginii se face mai Întâi liber, apoi În mod organizat. Vor fi numiți 2-3 copii și vor fi lăsați să spună liber, să enumere ceea ce văd (pomi, oameni, copii, camioane etc.) După enumerarea elementelor care intră În compoziția tabloului, se va trece la intuirea dirijată, la analiza și la interpretarea conținutului său. Astfel, se va orienta atenția copiilor asupra aspectelor principale ce se desprind din conținutul tabloului, activitatea pe care ele o implică, cine și cum par ticipă la aceasta, având grijă să surprindem toate planurile tabloului, de la apropiat la Îndepărtat. Pentru descrier ea amănun țită a tabloului, copiii vor fi ajutați cu Întrebări suplimentare, educatoarea precizează noțiunile noi, apoi va sintetiza cele discutate. În Încheiere, se va face o sinteză finală asupra celor discutate, În scopul fixării ideilor ce s-au desprins din analiza tabloului, se poate recita o poezie adecvată temei sau se poate intona un cântec sau un joc muzical. Aceste etape se vor regăsi În următorul proiect de activitate: 225 Piramida cunoașterii PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mijlocie Tema anuală de studiu: Când/cum și de ce se Întâmplă? Tema saptamanii: „Culorile primăverii” Tema activității: „Început de primăvară” Tipul activității: consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinder i Categorii de activități de învățare: Domeniul limbă și comunicare Forma de realizare: lectură după imagini Scopul activității: Consolidarea deprinderii copiilor de a se exprima corect din punct de vedere gramatical, de a se exprima În mod cursiv prin activizarea vocabularului, valorificând cunoștințele privitoare la anotimpul primăvara; Obiective operaționale: -să enumere cel puțin două elemente componen te ale imaginii (copii, copaci, flori) , făcând apel la tabloul prezentat; -să descrie În cuvinte proprii acțiunile sugerate de imagine, urmând modelul educatoarei; -să redea conținutul tabloului sub forma unei povestiri, pe baza sintezei finale realizată de către educatoare și urmând modelul dat de aceasta; -să deducă denumirea tabloului lecturat, cu ajutorul educatoarei Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, explicația, problematizarea, exercițiul, povestirea; Mijloace didactice: planșă cu imagini reprezentând aspecte de primăvară, lâna Primăvara -păpușă, cartoane colorate, jetoane cu elemente specifice primăverii: ghiocel, lalea, soare, pasăre; Forme de organizare a activității: frontal, individual Durată: 20 minute EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC DIDACTIC 1. Organizarea Se asigură condițiile activității necesare desfășurării activității : -aerisirea sălii de grupă; -așezarea scăunelelor În semicerc; -pregătirea materialelor necesare; -introducerea ordonată a copiilor În sala de grupă. 226 STRATEGII EVALUARE DIDACTICE Domeniul Limbă și comunicare – 2.lntroducerea Se prezintă copiilor, sub Prolematizarea Evaluarea În forma unei surprize, lâna Conversația gradului de activitate/ ca pta Primăvara. Aceasta este lâna Primăvara implicare a rea atenției Îmbrăcată cu o rochiță având Frontal copiilor În În ea toate culorile specifice activitate anotimpului primăvara (verde, albastru, roșu, alb, galben, maro). „Cine credeți că este musafirul nostru?” (lâna Primăvara) „De unde știți acest lucru?” (Rochița zânei are culorile anotimpului primăvara) „Care sunt culorile anotimpului primăvara?” (verde, albastru, roșu, alb, galben, maro) 3.Anunțarea „Astăzi, Împreună cu lâna Explicația Observarea temei Primăvara, vom „citi” un Frontal comportamentu tablou pe care l-a adus Tabloul lui copiilor pentru a vedea cât de „Început de frumos știți să vorbiți și dacă primăvară” recunoașteți toate culorile Păpușa lâna specifice anotimpului Primăvara primăvara.” Se prezintă copiilor tabloul „Început de primăvară”. 4.Desfășurarea Stabilirea locului și a timpului activității acțiunii din tablou. „Ce vedeți În tablou?” (copii, Evaluarea pomi, flori) modului de „Care sunt culorile din Problematizarea exprimare În imagine?” (verde, albastru, propoziții logice roșu, alb, galben, maro) Aprecieri „Ce reprezintă aceste Conversația verbale culori?” (culoare verde este Aplauze a ierbii, a frunzelor, culoarea albastră este a cerului, culorile roșu, alb galben sunt ale florilor și a soarelui, culoarea maro este a pomilor) 227 Piramida cunoașterii –––- � ––––––––––––––––– –– „Care anotimp credeți că Evaluarea este prezentat În imaginea Conversația modului de din tablou?” (primăvara) euristică exprimare În „Unde se află copiii?” (Într-o propoziții logice grădină) Aprecieri „Câți copii vedeți În Exercițiul verbale imagine?” (5 copii) Aplauze „Haideți să le dăm câte un nume pentru a ne fi mai ușor să vorbim depre ei!” (copiii Frontal propun câte un nume pentru Individual fiecare copil-Mihai, Andrei, Ioana, Alexandra, Diana) După stabilirea acestor Tabloul aspecte se trece la intuirea „Început de elementelor din planul primăvară” central al imaginii. Păpușa lâna „Ce fac Mihai și Andrei?” Primăvara (curăță pomii de crenguțe uscate) „De ce credeți că fac acest lucru?” (pentru ca Evaluarea crenguțele sănătoase să * modului de crească și să aibă multe exprimare În frunze) propoziții logice „Cum se simt băieții?” (su nt Aprecieri veseli pentru că lucrează Problematizarea verbale Împreună, se bucură pentru Conversația Aplauze că ajută pomii să fie Exercițiul sănătoși) Povestirea „Ce culori vedeți În jurul lor?” (verde, alb, maro) „De unde vin aceste culori?” Frontal (verde-de la frunze și iarbă, maro -de la trunchiul pomului, alb de la ghiocei) Individual Sinteza parțială Mihai și Andrei sunt doi prieteni care iubesc natura și Tabloul anotimpul primăvara. Ei au „Început de venit În grădină și curăță primăvară” pomii de crenguțele uscate. Păpușa lâna Evaluarea În jurul lor culorile primăverii Primăvara modului de 228 Domeniul Limbă și comunicare – sunt vesele-verde, maro, alb. Problematizarea exprimare În Se trece apoi la intuirea Conversația propoziții logice planului al doilea al Exercițiul tabloului. Povestirea „Ce fac Ioana, Alexandra și Frontal Diana?” (culeg flori) Individual „Credeți că au un Tabloul motiv(ocazie) să facă acest „Început de lucru?” (pentru a oferi flori primăvară” mamelor) Păpușa Zâna Aprecieri „Cum sunt fetele-vesele, Primăvara verbale triste?” (sunt vesele) Aplauze „De ce credeți că sunt vesele?” (pentru că pot oferi flori mamelor și pentru că grădina este colorată) „Cum se numesc florile pe care le vedeți În tablou?” (ghiocei, lalele, narcise) Conversația „Care sunt culorile acestor flori?” (alb, roșu, galben) Exercițiul Sinteza parțială Ioana, Alexandra și Diana doresc să le ofere flori Problematizarea mamelor. Astfel, ele au venit Povestirea În grădină și, Încântate de Frontal culorile florilor (alb, roșu și Individual galben), culeg fiecare câte Tabloul un buchet pentru cele mai „Început de dragi ființe. primăvară” Se analizează planul Păpușa Zâna Îndepărtat al tabloului. Primăvara „Ce culori se văd În depărtare?” (albastru, negru, galben) „De unde vine culoarea galbenă?” (soare) „Cum e soarele?” (vesel, luminos) „De unde vine culoarea albastră?” (cerul e albastru) „De unde vine culoarea neagră, petele de pe cerul 229 Piramida cunoașterii albatru?” (de la păsări) „Ce fac păsările?” (vin din țările calde și și construiesc cuiburi) „Care este culoarea de pe tablou pe care noi nu am precizat-o la Început și care se potrivește anotimpului primăvara?” (culoarea neagră) Sinteza parțială Primăvara, soarele luminează cerul albastru, iar păsările călătoare, ca niște pete negre aruncate pe cer, zboară spre locul unde Își vor construi cuibul. 5.Fixarea Fiecare copil primește un Problematizarea cunoștințelor carton colorat (verde, Conversația Evaluare Sintetizarea albastru, roșu, alb, galben, Exercițiul practică conținutului maro, negru). Se va Frontal desfășura jocul „Ghicește Individual culoarea!”. Educatoarea va Cartoane Evaluarea denumi un element de pe colorate modului de tablou, iar copiii vor ridica Tabloul exprimare În cartonul colorat potrivit „Început de propoziții logice acestuia (ghiocel-carton alb). primăvară” Aprecieri Unul dintre copii va formula Păpușa Zâna verbale o propoziție despre Primăvara Aplauze elementul precizat, indicând și starea emoțională dată de culoarea respectivă. Jocul se repetă până când sunt precizate toate culorile din tablou. Sinteza finală Educatoarea va prezenta, sub forma unei povestiri, sinteza tabloului. E primăvară. Mihai și Andrei sunt doi prieteni care iubesc natura și anotimpul primăvara. Ei au venit În 230 – 6.Încheierea activității grădină și curăță pomii de crenguțele uscate. În jurul lor culorile primăverii sunt vesele-ver de, maro, alb. Ioana, Alexandra și Diana doresc să le ofere flori mamelor. Astfel, ele au venit În grădină și, Încântate de culorile florilor (alb, roșu și galben), culeg fiecare câte un buchet pentru cele mai dragi ființe. Primăvara, soarele luminează cerul albastru, iar păsările călătoar e, ca niște pete negre aruncate pe cer, zboară spre locul unde Își vor construi cuibul. Se va stabili titlul tabloului Împreună cu copiii: „Început de primăvară” sau „Primăvara În grădină”. Se va repeta povestirea de către un copil pentru lâna Primăvara, iar ceilalți vor imita acțiunile copiilor din tablou (vor curăța pomii, vor culege flori, vor zbura ca păsările). Educatoarea face aprecieri generale și individuale asupra modului În care au răspuns copiii În timpul activității. lâna Primăvara recompensează fiecare copil cu un element din tablou: ghiocel, lalea, narcisă, soare, pasăre. Activitatea se Încheie cântând cântecul”Primăvara a sosit”. Domeniul Limbă și comunicare Problematizarea Conversația Exercițiul Povestirea Frontal Individual Cartoane colorate Tabloul Evaluare „Început de practică primăvară” Evaluarea Păpușa lâna modului de Primăvara exprimare În propoziții logice Aprecieri verbale Aplauze Conversația Aprecieri Exercițiul verbale Frontal Aplauze Individual Recompense Păpușa lâna Primăvara 231 Piramida cunoașterii Sugestii tematice sau conținuturi Grupa mică și mijlocie Munca În familie Jocurile copiilor În grădiniță Parcul În anotimpul toamna Culesul fructelor Pe stradă-orașul Cu familia În excursie (mare, munte) Moș Crăciun Împarte daruri La serbare Jocurile copiilor iarna Să iubim animalele Fapte bune Ce ne Învață natura La munte/ La mare-vacanță, bun sosit! Grupa mare Jocurile și activitatea copiilor În grădiniță Viața și activitatea În familie La cules În deal, la vie Toamna În grădini și pe ogoare Să ne cunoaștem orașul Din frumusețile patriei Crăciunul-sărbătoare În familie Iarna În parc Iarnă aibă cu ninsoare În pădure Carnavalul animalelor La circ-animale exotice 232 La Zoo-Animale exotice Vestitorii primăverii Ziua mamei-ce lucrează mama Munca În grădini și pe ogoare Parcul primăvara-luna curățeniei Grădina de legume Focul și efectele lui Copiii sărbătoresc Paștile Planeta albastră-casa mea Costume populare Vreau să cresc voinic și sănătos Parcul, vara Ce ne povestește vîntul Flori pentru mama Și noi suntem harnici Sosesc păsările călătoare Primăvara-anotimpul hărniciei Munca În livadă Datini și obiceiuri de Paști Sărbătoarea pomilor O călătorie În Cosmos Sărbătoarea copiilor (drepturile copiilor) Școala ne așteaptă În curând vacanța mare Domeniul Limbă și comunicare ––––––––––––––––––––––- Memorizările Memorizările constituie mijloace de realizare a activităților de educare a limbajului În grădinița de copii, În scopul Însușirii conștiente a poeziilor de către preșcolari. Activitățile de memorizare au o mare importanță instructiv-educativă, constând În educarea intelectuală, formarea unor sentimente morale și estetice și dezvoltarea unor procese psihice ca: memoria, imaginația și gândirea. Prin intermediul poeziilor, copiii Învață să Înțeleagă frumosul din artă, din natură și din viața omului, să sesizeze muzicalitatea și frumusețea limbii materne. Poeziile le dezvoltă percepția estetică, sentimentele estetice și le stimulează creația. Învățând și recitând versuri, copiii descoperă cuvinte cu sensuri noi, Își Însușesc expresii literare, figuri poetice care le colorează și le nuanțează vocabularul. Treptat, copiii Învață să înțeleagă mesajul poeziei, să recite expresiv poezia, să respecte pauzele gramaticale, logice și psihologice marcate de punctuație, de sensul propoziției sau al frazei ritmate. Predarea poeziilor la preșcolari se realizează În funcție de particularitățile pe care le prezintă procesul de Învățare și, În special, memoria acestora. În stabilirea sarcinilor principale ale predării poeziilor trebuie să se țină seama de caracterul concret, plastic-intuitiv al memoriei, de tendința copiilor mici de a memora pasiv și involuntar, dar și de stăpânirea insuficientă de către copii a procedeelor de memorare. De o mare importanță În procesul memorării unei poezii sunt interesul și emoția pe care le trezește poezia. Sarcinile educatoarei În cadrul activității de memorizare sunt: • Dezvoltarea interesului copiilor și a dorinței lor de a memora o poezie; • Îmbogățirea conținutului vieții afective a copiilor și a dorinței lor de a memora o poezie; • Însușirea conștientă a poeziei; • Formarea deprinderilor de a memora și reproduce voluntar și logic poeziile, a deprinderii de a le reda nuanțat și expresiv; • Însușirea În mod practic a conținutului și a frumuseți lor limbii literare; Pentru fiecare nivel de vârstă, educatoarea trebuie să găsească mijloace și procedee prin care procesul de Învățare a poeziei să devină plăcut și atrăgător. Importantă este asigurarea condițiilor Însușirii conștiente a poeziei, care presupune înțelegerea deplină a textului poeziei. În procesul Învățării poeziilor, educatoarea trebuie să folosească metode și procedee corespunzătoare și să acorde atenție pronunțării clare, corecte și expresive a cuvintelor. Alegerea unor poezii a căror formă corespunde cerințelor unei arte adevărate, cu un limbaj simplu, dar plin de poezie, contribuie nu numai la Îmbogățirea vorbirii preșcolarilor, ci și la formarea unui gust artistic autentic, a capacității de a sesiza și a reacționa pozitiv În fața frumuseții limbii literare. 233 Piramida cunoașterii Organizarea și desfășurarea activităților de memorizar e Activitățile de memorizare se Împart, după sarcina didactică urmărită, În: -activități de predare, prin care educatoarea face cunoscut copiilor, textul poeziei și procedează la Învățarea lui de către copii; -activități de repetare, cu ajutorul cărora se asigură Însușirea temeinică a poezii lor predate și se consolidează deprinder ea de a le reproduce conștient și expresiv; -activități de verificare prin care se urmărește să se aprecieze exactitatea reproducerii și durata păstrării În memorie a poezii lor Învățate; Etapele activității de predare a unei poezii Organizarea activității • asigurarea de către educatoare a condițiilor optime de desfășurare a activității: aerisirea sălii de grupă, asigurarea ordinii și a curățeniei În sala de grupă, aranjarea scăunelelor În semicerc, În careu deschis sau pe două rânduri, În forma unui arc de cerc. • supravegherea de către educatoare a intrării În ordine a copiilor În sala de grupă, așezarea În mod disciplinat pe scăunele, controlul ținutei lor; Măsurile enumer ate mai sus sunt comune pentru toate tipurile de activități de memorizare. Desfășurarea activității Activitatea de predare a unei poeziicuprinde mai multe momente: • introducerea copiilor În tema activității; • familiarizarea copiilor cu conținutul poeziei; • recita rea model a poeziei de către educatoare; • delimitarea strofelor, fragmentarea În unități logice și Învățarea pe părți • repetarea fiecărei strofe Împreună cu copiii, • reproducerea poeziei de către copii; • consolidarea memorizării prin organizarea unui concurs pe grupe/strofe • Încheierea activității; Introducerea În activitate În partea introductivă a activității de memorizare, se realizează familiarizarea copiilor cu conținutul poeziei care urmează să fie predată. Sunt o necesitate reactualizarea și precizarea reprezentărilor și cunoștințelor copiilor la care poezia face apel, deci facilitarea Înțelegerii textului acesteia. Aceasta se realizează prin procedee variate. Unul dintre cele mai frecvent folosite procedee este convorbirea introductivă. De exemplu, pentru a facilita Înțelegerea poeziei „Primăvara” de Marieta Marancea, educatoarea realizează o scurtă convorbire pregătitoare, utilizând următoarele Întrebări: -În ce anotimp suntem? -După ce cunoașteți că este primăvară? -Ce aduce primăvara? -De ce ne bucurăm de venirea primăverii? 234 Domen iul Limbă și comunicare – Printr-o asemenea convorbire, educatoarea reușește să cuprindă și să explice aspectele la care se referă poezia, Înlesnind Înțelegerea ei. Acest procedeu poate fi utilizat În cazul poezii lor descriptive (Toamna, Iarna, Vara, Mama). Familiari zarea copiilor cu textul poeziei se poate realiza și printr-o scurtă narațiune. Într-o formă simplă, atractivă, educatoarea prezintă conținutul poeziei și explică expresiile și figurile poetice, făcându-le astfel accesibile Înțelegerii copiilor. Ținând seama de particulariltățile gândirii, ale vorbirii și ale imaginației copiilor (mai ales a preșcolarilor mici), educatoarea se poate sprijini cât mai mult pe material intuitiv. În partea introductivă a activității, se pot folosi ilustrații care să reprezinte fragmente sau momente din poezie. Se pot găsi ușor ilustrații potrivite pentru predarea poeziilor: „Moș Crăciun” de C. Dragomir, „La grădiniță” de T. Oancea, „Brădulețul” de N. Nasta, „La bunica” de 1. Tatu. În timpul prezentării ilustrațiilor, educatoarea va face comentariile necesare pentru explicarea conținutului poeziei. La grupele mici, se pot utiliza jucării, obiecte sau accesorii care să sugereze tema poeziei (de exemplu, În activitățile „Păpușa”, „Pisoiul”,,,Ursulețul”, „Căluțul”). Predarea poeziei După ce s-a comunicat și s-a explicat Într-o formă sau alta textul poeziei, se anunță titlul acesteia și se trece la predarea ei. Aceasta constă În recitarea model a poeziei de către educatoare. Trebuie să recite rar și expresiv, cu respectarea pauzelor, cu o intonație și o mimică adecvate; recita rea model trebuie să pună În valoare atât conținutul, cât și frumusețea artistică a poeziei. Educatoarea recită În Întregime textul de două, trei ori. În timp ce recită, nu trebuie să piardă din vedere copiii, atenția cu care ei trebuie s-o asculte. După recita rea model a poeziei, educatoarea poate organiza, mai ales la grupa mare, o scurtă convorbire În scopul sublinierii ideilor care se desprind din poezia respectivă. Întrebările adresate copiilor vor face apel, În special, la impresiile pe care le-a produs asupra lor poezia (V-a plăcut poezia?, Ce anume v-a plăcut? De ce?), toate acestea pentru a trezi copiilor interesul pentru memorar ea ei. Pregătirea Înțelegerii de către copii a poeziei și recita rea model constituie momente foarte importante ale activității și trebuie să li se acorde atenție sporită. Învățarea poeziei de către copii După ce educatoarea recită poezia de câteva ori și, eventual, poartă o scurtă convorbire cu copiii, se trece la Învățarea versurilor de către aceștia. În funcție de conținutul poeziei, de numărul strofelor, Învățarea poeziei se poate realiza pe fragmente sau În Întregime (global). Poeziile scurte, cu un conținut atrăgător pentru copii, pot fi Învățate prin metoda globală. De exemplu, poezia „Pisoiul”: Un pisoi cât portocala Se juca de-a ala bala, cu o minge de hârtie Roșie și albăstrie, Mică cum Îmi place mie. 235 Piramida cunoașterii Poeziile respective și altele asemănătoare, fiind alcătuite dintr-o singură strofă cu Înțeles deplin, se pot preda eficient prin metoda globală. Poeziile cu o Întindere mai mare, cu mai multe strofe și care se pretează la o fragmentare În unități logice se vor Învăța pe părți. Educatoarea trebuie să stabilească cu grijă aceste fragmente, mai ales atunci când ele nu corespund strofelor poeziei. De exemplu poeziile „Somnoroase păsărele” de M. Eminescu, „Iarna pe uliță” de G. Coșbuc sau altele care au câte 3-4 sau mai multe strofe, respectiv patru sau mai multe fragmente logice. Și Într-un caz și În celălalt, după ce recită poezia sau fragmentul respectiv, educatoarea numește pe rând câțiva copii să repete versurile ascultate, cu glas tare, În timp ce restul grupei urmărește textul și-I repetă În gând. În cazul folosirii metodei globale, copilul chemat repetă În Întregime poezia, ajutat fiind de educatoare. Ea Îi reamintește, după caz, versurile. În Învățarea pe părți a poeziei, educatoarea recită o dată sau de mai multe ori prima strofă și cheamă unul sau doi copii să o repete. Se trece apoi la recita rea strofei a doua (dar Împreună cu prima) și la repetarea lor de către copiii numiți În acest scop. În continuare, se procedează la fel și cu celelalte strofe, pentru ca, la sfârșit, să se repete toată poezia. Un asemene a procedeu ușurează procesul Învățării poeziei; copiii memorează În mod sistematic și temeinic poezia, datorită asociații lor care se stabilesc și se consolidează prin repetarea strofelor În ordinea dată. Partea a doua a activității de memorizare o constituie repetarea sau verificare a unor poezii Învățate anterior. Prin aceasta, se urmărește învățarea temeinică a poeziilor predate, formarea deprinderii copiilor de a recita expresiv și conștient, În forme variate. De exemplu, educatoarea propune copiilor să recite anumite poezii pe care le-au Învățat înainte, reamintește titlul poeziilor respective și conținutul lor, fie printr-o simplă expunere sau convorbire pregătitoare, fie prin recita rea poezii lor respective. Un alt procedeu folosit în practica curentă este acela de a prezenta copiilor prima strofă a unei poezii din repertoriul celor Învățate, deci și de a le cere să o identifice și apoi să o recite. De asemene a, se pot prezenta diferite ilustrații sau jucării, cerându-se copiilor să­ și amintească o poezie În care se vorbește despre acestea și să o recite. Sunt cazuri când etapa a doua a activității nu o mai constituie repetarea sau verificarea unor poezii cunoscute, ci ea este consacrată fixării conținutului poeziei noi, cu ajutorul unor procedee diferite, de pildă: povestirea conținutului poeziei sau a unui subiect analog; desenarea a ceea ce se spune În poezie. Procedeele arătate sunt aplicabile la grupa mare. Încheierea Aceasta are loc În funcție de tema poeziei și de nivelul grupei cu care lucrează educatoarea. În general, încheierea poate fi realizată prin următoarele: 236 • Recitarea corectă a poeziei predate (fie de către educatoare, fie de către unul dintre copiii care au memorat-o mai bine); • Recitarea poeziei (o singură dată) de către Întreaga grupă; Domeniul Limbă și comunicare – • Redarea unor mișcări imitative sau a unor onomatopee (în concordanță cu conținutul poeziei) de pildă :imitarea săriturii iepurașului, a mormăitu lui ursului; • Interpretarea unui cântec care să aibă o temă asemănătoare cu poezia predată; • Aprecieri colective și individuale asupra felului în care a fost învățată poezia. PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mare Tema anuală de studiu: Cine sunt/suntem? Tema săptămânii: „Mama dragă” Tema activității:”Doi frați cuminți” Tipul activității: transmitere și însușire de cunoștințe Categorii de activități de învățare: Domeniul limbă și comunicare Forma de realizare: memorizare Scopul activității: dezvoltarea limbajului prin îmbogățirea și activizarea vocabularului, exersa rea capacității de reproducere a unui text literar; Obiective operaționale: -să descrie comportamentul celor doi frați, pe baza filmului prezentat , cu ajutorul întrebărilor educatoarei ; -să determine cine sunt persoanele adulte care îi Împacă atunci când copiii se ceartă, pe baza filmului prezentat, dar și a unor experiențe personale, cu ajutorul întrebărilor educatoarei; -să exprime În cuvinte proprii sensul celor două cuvinte noi din poezie (povață, duios) -Să utilizeze cuvintele noi (povață, duios) În contexte adecvate, formulând propoziții cu minim 3 cuvinte, urmând modelul educatoarei ; -Să interpreteze poezia „Doi frați cuminți” cu respectarea intonației, a ritmului, a pauzei, În concordanță cu mesajul transmis; -Să aprecieze corect comportamentul personajelor din poezie, raportându-se la situații reale de viață, cu ajutorul Întrebărilor educatoarei ; Strategii didactice: Metode și procedee didactice: expunerea, explicația, conversația, exercițiul, problematizarea; Mijloace didactice: DVD, imagini cu aspecte reprezentative pentru conținutul poeziei (câte o planșă pentru fiecare strofă/secvență) Forme de orgnizare a activității: frontal, individual, pe grupe Durata: 30 minute; 237 Piramida cuno așterii EVENIMENT CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE UL DIDACTIC DIDACTICE Organizarea -pregătirea sălii de grupă și a activității materialelor; -copiii se așează în semicerc pe scaune; Captarea -„V-am pregătit un film -surpriză Expunerea Observarea atenției pe care vă invit să îl vedeți acum”. DVD comportamen -copiii vizionează filmul pregătit; Problematizarea tului copiilor și -„Cum se înțeleg cei doi frați”? Frontal a interesului -„Cine îi ajută să se împace”? pentru -realizarea unei scurte discuții Conversația activitate despre relaționarea dintre cei doi frați; -copiii precizează care sunt relațiile dintre frați; (uneori se Evaluare orală joacă frumos împreună, uneori se ceartă și atunci îi împacă mama Planșe pentru sau tata) fiecare Se prezintă imaginile sugestive strofă/secvență pentru poezia „Doi frați cuminți” a poeziei de Elena Farago , educatoarea insistând asupra faptului că în acele imagini e vorba de doi frați cuminți, care se joacă frumos, nu se cearta deloc, la masă respectă regulile, se joacă împreună cu jucăriile, urmând întotdeauna povața (sfatul) mamei, care îi mângâie duios (cu drag) Anunțarea Prezentarea obiective lor de Conversația temei realizat: Frontal Astăzi vom învăța o poezie care se numește „Doi frați cuminți”. Veți descoperi noi cuvinte și veți afla care este relația dintre cei doi frați din poezie. Dirijarea Realizarea unor exerciții de Exercițiul -observarea învățării pregătire vocală pentru recita re; capacității de -Ne jucăm cu mașini: brum, exprimare brum. verbală; -Ne jucăm cu păpușa:nani, nani. Demonstrația -Ne jucăm cu mingea: poc, poc. Frontal Domeniul Limbă și comunicare ––––––––––––––––––––––- r–Recitarea model a poeziei Planșe pentru Educatoarea recită o dată sau de fiecare mai multe ori prima strofă și strofă/secvență cheamă unul sau doi copii să o a poeziei Aprecieri repete. Educatoarea se asigură de Pe grupe verbale înțelegerea textului, verificând copiii cu privire la cuvintele neînțelese/necunoscute. Dacă este cazul, acestea vor fi explicate de către educatoare sau de către copiii care cunosc sensul cuvintelor neînțelese de colegi, urmând să formeze propoziții cu acestea. Se trece apoi la recita rea strofei a doua (dar Împreună cu prima) și la repetarea lor de către copiii numiți În acest scop. În continuare, se procedează la fel și cu celelalte strofe, pentru ca, la sfârșit, să se repete toată poezia. Obținerea Recitarea În lanț a poeziei. Exercițiul -observarea performanței -copiii recită versurile poeziei În capacității de ordinea lor de pe scăunele; Frontal comunicare și -Știu că v-a plăcut poezia de Individual de relaționare astăzi și de aceea v-aș ruga să Între copii; alegeți un cuvânt care v-a plăcut Problematizarea Aprecieri din poezie și să formați o verbale propoziție cu acesta. Formularea de propoziții cu cele două cuvinte noi, dar și cu alte cuvinte preferate de către copii; Încheierea În Încheierea activității se Conversația Aprecieri activității propune copiilor să Exercițiul verbale interpreteze câ ntecu 1″ Fa m il ia”; Frontal -copiii interpretează cântecul și Își aleg dintre colegi, membrii familiei; Educatoarea remarcă aspectele realizate În activitate și apreciază comportamentul copiilor. 239 Piramida cunoașterii Poezia: ” Doi frați cuminți” de Elena Farago -fragment Noi suntem doi frați, În casă Și nu ne certăm deloc, Mama noastră ne vorbește Și ne mângâie duios, Și suntem tăcuți la masă, Și cuminți În orice loc. Iară seara ne citește Ori ne spune un basm frumos. Și cu jucării frumoase Ne jucăm tot amândoi, Și În gândul nostru-ntruna Auzim povața ei: Pe când mama noastră coase, Ori citește lângă noi. -Fiți cuminți Întotdeauna Și fiți buni, copiii mei! .. Text preluat din Setul Două mape, poezii ilustrate, Editura Diana, (2014), Pitești. Sugestii tematice/conținuturi Grupa mică „Prima zi de grădiniță” de Lidia Constantinescu, „La grădiniță” de Traian Oancea, „Mamei” de Elena Dragoș, „Pentru ce să-ți fie frică” de Otilia Cazimir, „Somn ușor” de Eugen Fru nză, „La grădiniță” de Traian Oancea, „Iarna” de Maria Marin, „Educatoarea noastră” de Mălina Cajal, „Cântecul piticului de Mălina Cajal, „Robinetul” de Dan Faur, „Cumătra vulpe” de Otilia Cazimir, „Stopul” de Florin lordăchescu, „Ninge” de Otilia Cazimir, „La drum” de Otilia Cazimir, „A venit vacanța” de Elena Dragoș, „Vine ploaia” de George Coșbuc, „Vine toamna cu galoși” de Mălina Cajal, „Umbreluța”de Maria Găitan, „Printre toporași” de Maria Pândaru, „Toamna” de Maria Pândaru, „Primii fulgi” de Grigore Vieru, „Vulpea și grădinița ei” de Mălina Cajal, „Maimuța” de Elena Dragoș, „Purceii” de Stelian Filip, „Greieruș” de Mircea Pop, „Hoț În grădină” de Mircea Pop, „Albinuța” de Maria Pândaru, „Boboceii” de Maria Pândaru, „Albina” de Grigore Vieru, „Pofta de mâncare” de Constantin Dragomir, „Facem gimnastică” de Emilia Căldăraru, „N-ai batistă?” de Elena Dragoș, „Sunt curat ca ghiocelul” de Grigore Vieru. Grupa mijlocie 240 „Vine ploaia” de George Coșbuc, „Mamei” de Elena Dragoș, „Grădiniță te-ai trezit” de Viorel Cozma, „Iarna” de Viorel Cazma, „Toamna” de Demostene Botez, „Pentru tine, primăvară” de Otilia Cazimir, „Glume de iarnă” de Lică Pavel, „Iarna” de Elisaveta Novac, „Scrisoare rândunicii” de Florin lordăchescu, „Puișorul moțat” de Elena Farago, „Darurile iernii” de Irimie Străuț, „Omul de zăpadă” de Mălina Cajal, „Ninge” de Mălina Cajal, „Primăvara” de Elena Dragoș, „Vara” de Elena Dragoș, „Ploaia” de Rusalim Mureșan, „Mamei” de Elena Dragoș, „Fără veste” de Maria Chirtoacă, „Pe ninsoare” de Mircea Pop, „Ploi cu Domeniul Limbă și comunicare –––––––––––––––––––––- nuci” de Mircea Pop, „O fetiță dalbă” de Radu Ursulescu, „Vine iarna” de Igor Vieru, „La scăldat” de Constantin Dragomir, „Lupul” de Constantin Dragomir, „în ogradă” de Nicolae Nasta, „Pufuleț” de Maria Pândaru, „Tufănica” de Mălina Cajal, „Ghiocelul” de Sorin Comaniță, „Strugurel” de Maria Găitan, „Prâslea” de Mălina Cajal, „Cu tata” de Elena Dragoș, „Degetele” de George Enăchescu, „Pomul de iarnă” de Maria Chirtoacă. Grupa mare „Toamna”de Otilia Cazimir, „Ploaia” de George Coșbuc, „Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu, „Balada unui greier mic” de George Topârceanu, „Toamna” de Octavian Goga, „Furnica” de Elena Dragoș, „Primăvara” de Vasile Alecsandri, „Mâine anul se-noiește” „Brăduțul” de Elena Dragoș, „Bunica” de Otilia Cazimir, „De pe-o bună dimineață” de Otilia Cazimir, „Cântec de primăvară” de șt o. Iosif, „Zdreanță” de Tudor Arghezi, „Revedere.” de Mihai Eminescu, „Mama” de Virgil Carianopol, „Copilărie” de Elena Dragoș, „Cea dintâi vacanță mare” de Emilia Căldăraru, „Iarna pe uliță”(fragment) de George Coșbuc, „Primăvara” de Elena Dragoș, „Ninge-n țara mea” de Dimitrie Rachici, „Masa la cămin” de Demostene Botez, „Acasă” de Emilia Căldăraru, „Pe stradă” de Emilia Căldăraru, „O faptă bună” de Gheorghe Zarafu, „Cine-i vrednic” de Elena Dragoș, „Bunica” de Gheorghe D. Vasile, „Vacanța” de Violeta Zamfirescu, „Castanii” de Elena Dragoș, „Anotimpurile” de Ioana Tatu, „Necazul unei pisici” de Stelian Filip, „Scrisoare de la iepuraș” de Mircea Micu, ” Lupul” de Passionaria Stoicescu, „Iubește-ți țara” de Andrei Ciurunga, „Lumea ta, copilărie” de Elena Dragoș, „Să fim politicoși” de Elena Dragoș. Povestiri ale copiilor Printre activitățile de dezvoltare a limbajului și comunicării, un loc Însemnat revine povestirilor copiilor, activități prin care copiii compun și expun Într-o manieră relativă și personală, aspecte sau fapte legate de viață, de preocupările sau de cunoștințele lor. Ei sunt puși În situația de a reproduce anumite povești sau basme cunoscute, de a exprima într-o succesiune logică fapte și întâmplări, de a expune într-o formă închegată și de a gasi modalitatea de prezentare adecvată. Povestirile copiilor apar sub următorele forme: A. repovestire; B. povestiri create de copii. A. Repoves tirile au ca scop principal formarea deprinderii copiiilor de a expune cursiv și logic povestiri, povești sau basme și exercitarea vorbirii sub toate aspectele: fonetic, lexical, gramatical. În repovestiri, ei sunt solicitați să expună, într-o formă mai simplă sau mai dezvoltată, conținutul unui text literar. În aceste activități, contribuția 241 Piramida cunoașterii personală a copiilor este restrânsă. Ei reproduc textul mai mult sau mai puțin exact, Împrumută sau se străduiesc să reproducă, În mod liber și conștient un text literar, respectând succesiunea logică a faptelor. Reușita activității de repovesti re depinde de gradul de Însușire a povestirii de către copii; educatoarea trebuie să asigure În prealabil Însușirea conștientă și temeinică a povestirii lor de către copii. Posibilitățile copiilor de a reda conținutul unei povestiri sunt diferite de la o grupă la alta; de aceea, În organizarea repovestirilor, educatoarea va ține seama de nivelul grupei la care lucrează. Activitatea de repovesti re se poate organiza Începând cu grupa mică, dar poveștile și povestirile trebuie să fie scurte, simple și accesibile. La grupa de 4-5 ani, putem solicita reproducerea poveștilor cu acțiuni simple, iar la grupa de 5-6 ani, le putem cere copiilor să reproducă povești de o mai mare Întindere. Activitățile de repovesti re por fi realizate În forme diferite, În funcție de scopul urmărit și de mijloacele folosite. Astfel, se pot organiza: a) repovesti rea pe baza unor imagini/ tablouri/ilustrații ce redau episoadele principale ale povestirii; b) repovesti rea pe baza unui plan verbal corespunzător fragmentelor logice ale povestirii; c) repovesti rea liberă; d) repovesti rea pe baza unui text citit. La Început, pentru a-i Învăța pe copii să respecte principalele momente ale povestirii (poveștii, basm ului) și succesiunea lor, este indicat să se folosească primele două variante: repovesti rea după tablouri și repovesti rea după un plan verbal. În aceste cazuri, tablourile și planul constituie pentru copii puncte de sprijin care Înlestesc reproducerea cât mai exactă a textului literar. a) Repoves tirea pe baza unor tablouri/ ilustrații se organizează, În general astfel: Introducerea În activitate • educatoarea anunță titlul și autorul; • reamintește, pe scurt, conținutul povestirii; Repovestirea pe fragmente • copiii re povestesc conținutul pe episoate, În ordinea prezentării tablourilor; fiecare episod corespunzător unui tablou este povestit de către un alt copil; dacă este cazul, pot fi solicitați alți copii să completeze expunerea; Repovestirea integrală • unul sau doi copii realizează repovesti rea integrală; cu cât se vor folosi mai putin de tablouri, cu atât repovesti rea devine liberă. b) Repoves tirea pe baza unui plan verbal corespunzator fragmentelor logice ale povestirii face trecerea spre povestirele libere. Educatoarea trebuie să realizeze, În prealabil, un plan verbal accesibil și succint, care delimitează secvențele povestirii. În funcție de grupa de vârstă și de nivelul copiilor, planul este simplu sau mai amplu: la grupa de 4-5 ani, planul trebuie să fie mai amănunțit, pentru a-i ajuta să-și reamintească 242 Domeniul Limbă și comunicare – ––– ––––––––––––––––––- Întregul conținut al povestirii și să-I expună cât mai exact. Planul verbal poate avea forma unor întrebări, accesibile copiilor. Educatoarea expune planul verbal pe baza căruia copiii realizează repovesti rea . La grupa mare, se poate urmări prezentarea unor detalii semnificative, unele întrebări pot solicita explicații și aprecieri ale faptelor. povestirile scurte trebuie să fie repovestite În Întregime de un singur copil, povestirile mai dezvoltate pot fi redate de doi-trei copii. La grupa de 5-6 ani, se recomandă stimularea repovestirii libere prin care se exerseză vorbirea liberă a copiilor. Etapele activității de repovesti re pe baza unui plan verbal sunt: Organizarea activității-presupune asigurarea unui cadru adecvat desfășurării activității și pregătirea materialului didactic. Desfășurarea activității Introducerea În activitate poate consta În: • prezentarea unor imagini din poveste sau povestire, pe care copiii trebuie sa le identifice, spunând titlul și autorul; • prezentarea unui personaj din poveste/ povestire; • audierea unui fragment din poveste/ povestire; • expunerea unei machete sau a unui decor, care înfățișează locul de desfășurare a acțiunii ș.a. Repovestirea conținutului poveștii / povestirii, pe fragmente se realizează pe baza unui plan verbal. Un exemplu de plan de Întrebăr; dezvoltat pentru povestirea Ursul păcălit de vulpe de Ion Creangă. • Unde se află vulpea? • Cine venea pe drum? • Cum și-a făcut rost de mâncare vulpea? • Ce a facut țăranul când a văzut vulpea În mijlocul drumului? • Cum l-a păcălit vulpea pe urs? La grupa mare, planul de întrebări este mai redus: • Cum a reușit vulpea să-și găsească hrană? • Cum l-a păcălit vulpea pe urs? Un alt exemplu de plan verbal pentru basmul Alba -ca-Zăpada și cei șapte pitici de Frații Grimm. • Împărăteasa dorește să aibă o fetiță. • Împărăteasa -mama vitregă -hotărăște să scape de Alba-ca -Zăpada. • Alba -ca -Zăpada ajunge la casa piticilor. • Împă�ăteasa cea rea Încearcă să o omoare pe prințesă. • Prințesa este salvată de un fiu de Împărat. • Împărăteasa cea rea este pedepsită. Încheierea activității se poate realiza prin: • povestirea integrală a conținutului poveștii / povestirii; • aprecierea faptelor personajelor din poveste / povestire ( fapte bune – fapte rele și motivarea acestora); 243 Piramida cunoașterii • alegerea unui personaj preferat și motivarea alegerii; • redarea, prin desen, a unei secvențe din poveste / povestire sau a unui personaj Îndrăgit. În cursul desfășurării activităților, atunci când educatoarea observă la copii omisiuni sau inversiuni de text, este necesar să-i Întrerupă și să le reamintească ce anume trebuie să expună, În ce ordine. Acest lucru este bine să se facă cu ajutorul Întrebărilor sau după caz, cu ajutorul mijloacelor didactice (imagini succesive ale poveștii, prezentarea succesivă a unor elemente din etapele povești), care reactualizează mai ușor datele povestirii și ajută copiii să reproducă, Îndeosebi, momentele principale ale povestirii. Asemenea intervenții mijlocesc o reproducere conștientă a textului. Educatoarea trebuie să urmărească cu atenție și exprimarea copiilor pentru a-i ajuta să-și Însușească un limbaj viu, divers. Întrebările ajutătoare și orice alte intervenții din partea educatoarei trebuie dozate Însă cu multă grijă, pentru a nu stânjeni sau chiar Îngrădi povestirea copiilor. Abuzul de Întrebări Îi obișnuiește, cu timpul, să aștepte un sprijin continuu din partea educatoar ei, să răspundă numai la Întrebări. În partea a doua a anului școlar, la grupele de 5-6 ani, preșcolarii reușesc să reproducă În Întregime multe din povestirile (poveștile, basmele) pe care le cunosc. Reproducerea este Însă uneori mecanică, trădează o simplă întregistrare a datelor, fără o prelucrarea a lor, copiii neputând să-și explice întodeauna intriga cu toate implicațiile ei. De aceea, și În cazurile În care copii sunt lăsați să re povestească liber, educatoarele trebuie să intervină ori de câte ori consideră că este necesar, pentru a Înlesni reproducerea conștientă, logică a povestirii respective. c) Repoves tirea liberă se caracterizează printr-o mai mare libertate a imaginației copiilor. Ei repovestesc În funcție de preferință și de receptarea afectivă. Totuși, este necesar să se asigure o succesiune logică a repovestirii și să se acorde atenție exprimării corecte, nuanțate. d) Repoves tirea pe baza unui text citit. Prin lectura expresivă a unui text literar, educatoarea îi ajuta pe copii să descoper e frumusețea limbii literare, stimulându-Ie interesul pentru carte, prin aceasta pregătindu-i pentru activitatea școlară. Pentru copii, este dificil să urmărească lectura unui text literar, aceasta presupunând atenție și memorie de lunga durată. După citirea textului literar, educatoarea facilitează Înțelegerea mesajului prin întrebări adecvate, clare și simple. Întrebările trebuie formulate astfel Încât răspunsul să nu se reducă la cuvintele monosilabice: „da”, „nu”. Prin întrebări și răspunsuri, se stabilesc momentele principale ale acțiunii, personajele și trăsăturile acestora desprinse din faptele lor. Concomitent cu prezentarea conținutului textului literar, se explică cuvintele și expresiile necunoscute sau cu diferite conotații În text. După familiarizarea cu textul literar, se recomanda recitirea integrală (dacă textu l nu este de dimensiune mare) sau parțială a acestuia. Demersul didactic următor este desprinderea/înțelegerea mesajului. În încheierea activității, se reactualizează alte texte 244 Domeniul Limbă și comunicare literare Înrudite tematic, ca tip de personaje și ca mesaj, măcar prin simpla menționare a titlului și a autorului. B. Povestiri create de copii au evidentă valoare formativă, contribuind la dezvoltarea gândirii si a imaginației creatoare, la dezvoltarea unei vorbiri corecte, fluente, expresive. În aceste povestiri, contribuția personală a copiilor este mult mai mare. Povestirile create de copii au diverse forme, În funcție de materialul pe baza căruia se realizează, cât și de gradul de participare creatoare a copiilor: a} povestire pe baza unui plan dat (alcătuit cu ajutorul ilustrații/or }i b) povestire cu inceput dati c} povestire după modelul educatoar eii d} povestire după o temă. a} Povestirile pe baza unui plan dat urmăresc formarea deprinderii copiilor de a compune scurte narațiuni pe baza unui plan dat, În prealabil. Acest plan poate fi comunicat copiilor prin intermediul imaginilor sau formulat verbal de către educatoare. În ambele cazuri, planul trebuie să sugereze acțiunea care urmează a fi dezvoltată, să prezinte personajele principale ale temei și să orienteze gândirea și imaginația copiilor În direcția unor situații, Întâmplări sau fapte cunoscute. Sarcina compunerii unei povestiri după un plan presupune o muncă creatoare, cu atât mai dificilă, cu cât copiii sunt mai mici și mai puțin exersați În această direcție. Structura planului trebuie să constituie un sprijin intuitiv, concret, care să orienteze copii spre o povestire limitată ca Întindere. În momentul când introducem acest tip de povestire, este indicat să folosim ilustrații. Cu ajutorul acestora, copiii Își amintesc mai ușor caracteristicile personajelor din povestire și Înțeleg acțiunea ce trebuie narată. În povestirile create pe baza ilustrații/or este necesar ca numărul ilustrațiilor sa se situeze Între 3 și 5, să fie necunoscute copiilor, să Înfățișeze momente reprezentat ive, În succesiunea logică, să prezinte personajele principale. lIustrațiile trebuie să Îndeplinească și următoarele condiții: ·să fie simple și accesibile copiilor; .să Înfățișeze aspecte cât mai apropiate de experiența de viață a copiilor; ·să aibă valoare educativă și estetică; .să fie vizibile pentru toți copiii. Sub aspectul realizării artistice, ilustrațiile trebuie să impresioneze puternic copiii, să comunice direct cu ei, În același limbaj. lIustrațiile trebuie să aibă un format mare. În compunerea povestirilor, folosirea planului prezentat sub formă de imagini impune anumite cerințe: • valorificarea integrală a elementelor date În ilustrații (Înfățișarea cadrului acțiunii -unde și când se petrece ea, prezentarea unor personaje și a intrigii, a stărilor sufletești, a intențiilor, a acțiunilor personajelor așa cum se desprind din expresia feței, din ținută, din gesturi); • Înțelegerea și interpretarea conținutului tematic În su ccesiunea dată; 245 Piramida cunoașterii • Încadrarea totală a povestirii copiilor În tema și În conținutul ilustrațiilor date; • expunerea celor percepute sub formă de narațiune. Respectarea acestor cerințe presupune Întocmirea atentă, minuțioasă a planului după care urmează să se desfășoare activitatea (precizarea momentelor ei principale, alegerea metodelor și a procedeelor de lucru cu copiii, corespunzător fiecărei verigi În parte; formularea planului povestirii și a Întrebărilor ajutătoare adresate copiilor). Din practica pedagogică, desprindem că următoarea structură a activităților de povestire după ilustrații este mai adecvată și mai eficientă: • prezentarea ilustrații lor și pregătirea copiilor pentru perceperea lor; • observarea atentă a ilustrațiilor de către copii și discutarea lor; sintetizarea de către educatoare a celor observate; • compunerea povestirii de către copii pe fragmente și În Întregime; • Încheierea activității. Pregătirea copii/ar pentru perceperea ilustrații/ar este un moment care trebuie să asigure buna dispoziție a copiilor, să le stârnească curiozitatea și interesul pentru activitatea care urmează. Acest moment trebuie astfel organizat, Încât să pregătească intuirea clară a tablouri lor și Înțelegerea acțiunii Înfățișate În succesiunea ei logică. Procedeele care se folosesc În desfășurarea acestui moment al activității sunt strâns legate de conținutul tablouri lor și de gradul de experință a copiilor În povestirile după ilustrații. Astfel, În momentul pregătitor al activității, se poate face o scurtă introducere În care să se arate cadrul povestirii și personajele cuprinse În ilustrații (manifestările acestor personaje, acțiunile pe care le Înterprind etc). În acest fel, educatoarea familarizează pe copii cu tema care va fi tratată În continuare, le stimulează asociații, idei legate de tema respectivă, fapt care va influeța substanțial Întelegerea conținutului tablouri lor. Un alt procedeu care poate fi folosit ar fi acela al prezentării de către educatoare, a conținutului primei ilustrații din suita de tablouri care vor fi folosite În activitate. În acest caz, educatoarea Îi famiiiarizează pe copii cu elemente le esențiale ale ilustrației, le demonstrază modul cum trebuie observată și interpretată o ilustrație, deschizându-Ie perspectiva intuirii adecvate a celorlalte tablouri. Acest moment de pregătire se poate realiza și printr-o conversație cu copiii. Într-o fază mai avansată de lucru cu copiii, se pot da numai unele indicații referitoare la atenția cu care ei trebuie să analizeze ilustrațiile, la grija lor de a respecta În povestire succesiunea faptelor, de a se exprima corect, fluent. Procedeele Întrebuințate de educatoare În acest moment organizatoric pot fi numeroase, cele de sus fiind doar un exemplu. În etapa de observar e atentă a ilustrații/ar de către copii, educatoarea Îi Îndrumă să privească cu atenție ilustrațiile prezentate și Îi ajută, prin intermediul Întrebărilor, să dezvăluie conținutul acestora. De regulă, prima ilustrație cuprinde elemetele esențiale ale povestirii -cadrul În care are loc acțiunea, personajele principale, intențiile lor. De aceea, În această etapă, 246 Domeniul Limbă și comunicare ––––––––––––––––––––––– analiza primei ilustrații ocupă un loc important. Ea trebuie făcută cât mai amănunțit. Pe baza Întrebărilor, copiii sunt conduși să observe În mod organizat scena reprezentativă. Astfel, se remarcă personajele, felul cum ele acționează, unde și când se petrece acțiunea și să explice cum au dedus acest lucru. Observarea ilustrațiilor care urmează este mai puțin amănunțită. Copiii vor examina doar ceea ce apare nou față de tabloul anterior, vor sesiza modificările survenite, În special În acțiunile și În atitudinile personajelor. După analizarea fiecărei ilustrații, unde sunt antrenați 2-3 copii, educatoarea sintetizează cele observate; astfel, se capătă o Întărire verbală asupra planului dat de ilustrații. Sopul observării atente a ilustrațiilor este de a contribui la Înțelegerea conținutului imaginilor respective și la redarea verbală cât mai completă și mai Închegată a acestui conținut. Trecerea la compunerea independentă a povestirii constituie veriga principală a activității. În acest moment, se urmărește valorificarea și interpretarea de către copii a datelor observate și Închegarea povestirii. Acestă verigă a activității se poate desfășura În două mome nte: povestirea pe episoade (pe părți) corespunzătoare ilustrațiilor analizate, cu participarea mai multor copii; povestirea integrală (realizată de un singur copil). Păstrând ilustrațiile În fața copiilor și reamintindu-Ie planul verbal expus, educatoarea numește pe unul dintre ei să povestea scă primul episod -Înfățișat În prima ilustrație. În cazul În care copilul numit nu a cuprins Întregul conținut al ilustrației, educatoarea cere altor copii să Întregească cele povestite de colegul lor. Celelalte episoade vor fi povestite pe rând, de către alți copii. În tot acest timp, educatoarea umărește ca povestitorii să nu se Îndepărteze de subiect, să respecte succesiunea logică a ideilor, să-și imagineze dialogul dintre personaje, să se exprime corect. În acest scop, atunci când este cazul, ea poate interveni cu Întrebări, explicații sau observații. Intervențiile educatoarei pot fi În măsură să Întregească cele povestite. După redarea poveș tii pe fragmente, cu participarea mai multor copii, ea va fi reprodusă În Întregime de către un singur copil, cu cât mai puține intervenții din partea educatoarei. În cazul În care povestirea copiilor nu este corespunzătoare, educatoarea le poate oferi un exemplu despre modul În care trebuie să povestească. În Încheiere, se va cere copiiilor să propună un titlu potrivit povestirii create, după care se va alege cel mai bun. b) Povestirile cu inceput dat În această activitate, li se solicită copiilor să realizeze, cu mijloace lingvistice proprii, o povestire al cărei Început este dat de educatoare. Specificul acestei activități constă În schimbarea rolului copiilor: din ascultatori, ei devin povestitori, care trebuie să continue povestirea Începută de educatoare. Realizarea acestei activități impune Îndeplinirea următoarelor obiective: 247 Piramida cunoașterii ·să asculte cu atenție expunerea educatoarei; .să sesizeze și să rețină elementele semnificative ale narațiunii; .să prezinte corect, logic, coerent evenimente și personaje cu trăsături adecvate; .să-și imagineze Întâmplări și personaje adecvate Începutului povestirii. Reușita activității este determinată de calitățile Începutului dat și de deprinde rile copiilor, formate În activitățile anterioare. Începutul dat de către educatoare trebuie astfel Întocmit Încât: • să trezească interesul copiilor; • să le stârnească imaginația; • să sugereze subiectul pe care copiii să-I dezvolte În expunere; de aceea, se recomandă ca subiectul să fie inspirat din viata copiilor, a adulților, a animalelor, să se apropie de interesele firești ale vârstei și, În același timp, să corespundă temelor și scopurilor educative urmărite În grădiniță. Începutul povestirii, dat de către educatoare, este indicat să schițeze un anumit cadru de desfășurare a acțiunii, conflictul-În linii mari -și personajul/personajele. Reușita activității este condiționată și de momentul În care educatoarea Întrerupe expunerea; acest moment va corespunde intrigii și va facilita continuarea povestirii În mod personal și atractiv. la Întreruperea relatării, educatoarea trebuie să pună câteva Întrebări ajutătoare sau să dea sugestii suplimen tare. Educatoarea va favoriza continuarea povestirii În direcții diferite, de multe ori chiar opuse și Într-un mod cât mai personal, la această activitate putlZlnd participa mai mulți copii. Pentru a-i ajuta pe copii să continue povestirea, educatoarea le adresează câteva Întrebări ajutătoare sau le dă indicații suplimen tare asupra direcțiilor În care poate fi speculat subiectul. Fiecare copil are posibilitatea de a-și dezvolta povestirea În chip personal. Educatoarea va exprima opinii apr eciative, va sublinia calitațile povestirii și, În același timp, va arăta lipsurile de care suferă narațiunea creată. Prin acest mod, copiii care umează să povestească pot evita greșelile semnalate la colegii lor. În Încheierea activității, educatoarea va evalua povestirile, apreciind-o pe cea mai reușită. În cazul În care nicio povestire nu Îndeplinește cerințele didactice, educatoarea trebuie să compună o povestire care să fie model pentru copii pentru activitățile următoare. Structura activității Structura unei activități de povestire cu Început dat, poate fi cea prezentată mai jos. Tema povestirii: Ursuleții neastâmpărați Organizarea activității -asigurarea de către educatoare a condițiilor optime de desfășurare a activității: aerisirea sălii de grupă, asigurarea ordinii și a curățeniei În sala de grupă, aranjarea scăunelelor În semicerc, În careu deschis sau pe două rânduri, În forma unui arc de cerc. 248 Domeniul Limbă și comunicare – -supravegherea de către educatoare a intrării În ordine a copiilor În sala de grupă, așezarea În mod disciplinat pe scăunele, controlul ținutei lor; Desfășurarea activității cuprinde mai multe secvențe: • Introducerea În activitate se realizează printr-o scurtă discuție, fie despre viata urșilor, fie pe baza unor povestiri cu personaje copii sau pui de animale care trec prin diferite pățanii fiindcă nu asculta sfatul părintesc (de exemplu: Scufița Roșie de Ch.Perrault, Puiul de Ioan Alexandru Bătescu-Voinești, Capra cu trei iezi de Ion Creangă și altele). În discuție, se subliniază consecințele nefaste ale neascultării părinților care pot fi reținute pentru viață . • Prezentarea Începutului povestirii Educatoarea creează un cadru adecvat temei alese, să expună suficiente elemente despre personaje și situații posibile pentru a le facilita copiilor imaginarea unui conținut În concordanța cu logica temei și a mesajului urmărit. Începutul povestirii trebuie Întrerupt Într-un moment care poate stârni curiozitatea și interesul pentru povestire, care solicită imaginația creativă și starea emoțională a copiilor. De exemplu: „La marginea Pădurii de Argint, strălucește În soare căsuța celor trei ursuleți. În depărtare, se zărește un delușor plin cu tufe de zmeură și de mure. La poalele dealului, curge Învolburat râul Rece. Ca În fiecare dimineață, mama-ur soaică Își cheamă ursuleții de la joacă și le spune să nu se Îndepărteze de casă În lipsa ei. Dar ursulețul cel mare, pe nume Tomiță, vrea să culeagă mure de pe vârful dealului … ” • Crearea povestirii de către copii Educatoarea orientează imaginația acestora prin Întrebări ajutătoare: ” Ce credeți că a făcut Tomiță?”, „Ce au făcut ceilalți doi ursuleți?”, „Prin ce peripeții a trecut?”, „Cum vreți să se încheie povestirea?” Educatoarea va îndruma povestirea fiecărui copil. Pot fi valorificate În structura aceleiași povestiri intervențiile mai multor copii; astfel, povestirea va deveni mai complexă. Încheierea activității constă în aprecierea creației fiecărui copil, evidențiindu-se bogăția și originalitatea conținutului, coerența și corectitudinea expunerii. Se pot selecta acele povestiri care ar putea alcătui o cărticică. c) Povestirea copiilor după modelul educatoarei Odată desprinși să re povestească, copiii pot fi stimulați să povestească în mod liber, independ ent, anumite fapte, întâmplări din experința lor personală. Un mijloc eficace ÎI constituie povestirile după modelul educatoarei. Oferind ca model povestiri cu Întâmplări din viața personală, cu întâmplări de acasă, sau din grădiniță, educatoarea reactualizează impresii asemănătoare din viața copiilor, fapte concrete trăite de ei și le trezește dorința de a le povesti. Modelul educatoarei poate să reflecte o întâmplare și din viața altor copii, sau a animalelor. Modelul oferit de educatoare servește copiiilor drept exemplu practic de alcătuire 249 Piramida cunoașterii a unei povești În care trebuie să existe, așa cum se știe, un Început, o intrigă și o Încheiere. Educatoarea prin modelul prezentat, Îi Învață pe copii, În mod intuitiv, să construiască o povestire. Prin felul cum povestește, prin mijloacele verbale folosite, influențează limbajul copiilor, Îi Învață să se exprime corect, expresiv, fără cuvinte de prisos și pe Înțelesul celor care ascultă. Copiii Împrumută de la educatoare modelul de expunere și de selecționare a mijloacelor verbale. Povestirile după modelul educatoarei se pot organiza la nivelul II de vârstă. Structura acestei activități este, În general, următoarea: • anunțarea temei; • expunerea povestirii-model a educatoarei; • povestirea de către copii a unui fapt trăit de ei; • aprecierea povestirilor copiilor. Anunțarea temei se va face În termeni simpli. Atenția În pregătirea și În desfășurarea acestei activități revine alegerii și expunerii textului care servește ca model copiiilor. Povestirea trebuie să Îndeplinească anumite condiții pentru a servi copiilor ca model; astfel, aceasta trebuie să aibă un subiect simplu, cu privire la conținut. Pentru valoarea educativă, ea va cuprinde elemen te cât mai apropiate de experiența și de interesele copiilor. Educatoarea va orienta povestirea către fapte și acțiuni pozitive. Expunerea va fi clară și expresivă. După ce educatoarea expune povestea, se cere copiilor să redea și ei unele Întâmplări pe care le-au trăit. La Început, când introducem pentru prima dată acest fel de povestiri, copiii, aproape fără excepție, se transpun În situația respectivă și povestesc ca și cum totul s-ar fi petrecut În viața lor. Treptat, la cererea mereu reînnoită a educatoarei de a nu repeta ceea ce a spus ea, ei vor povesti Întâmplări din viața lor. Uneori, Începutul povestirii rămâne la fel cu cel prezentat de educatoare, ca apoi copiii să intervină cu elemente noi, personale. Alteori, Își Încep povestea În chip original ca să abordeze ideea și să rămână tributari modelului. Pe măsura antrenării copiiilor În asemenea povestiri, ei reușesc să se desprindă tot mai mult de model, să povestească curgător și logic Întâmplări, aspecte care i-au impresionat mai mult. Spre această etapă trebuie să tindă orice educatoare. PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mare Tema anuală de studiu: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Tema săptămânii: „Personaje Îndrăgite” Tema activității: „Aibă ca Zăpada și cei șapte pitici” Categorii de activități de Învățare: Domeniul limbă și comunicare Tipul activității: sistematiza re de cunoștințe, priceperi și deprinder i 250 , Domeniul Limbă și comunicare ––––––– ––––––––––– �––– – Forma de realizare: repovestire scopul activității:: Exersarea deprinderii de exprimare orală corectă din punct de vedere gramatical; dezvoltarea creativității și a expresivității limbajului oral. Obiective operaționale: _ să precizeze personajele din povestea „Aibă ca zăpada și cei 7 pitici”, făcând apel la experiența anterioară, cu ajutorul dialogului cu păpușa marionetă Aibă ca Zăpada _ să selecteze planșele din povestea „Aibă ca zăpada și cei 7 pitici”, dintre alte seturi de planșe, cu ajutorul educatoarei _ să determine ordinea cronologică a momentelor acțiunii, cu ajutorul imaginilor din povestea „Aibă ca zăpada și cei 7 pitici”; _ să redea În cuvinte proprii fragmente ale poveștii, pe baza imaginilor din povestea „Aibă ca zăpada și cei 7 pitici”, exprimând oral ideea acelui fragment; _ să utilizeze În contexte noi minim trei cuvinte și expresii din poveste: vitregă, părul negru ca abanosul, formulând propoziții simple și dezvoltate despre personajele din poveste Strategii didactice: Metode și procedee didactice: povestirea, conversația, explicația, problematizarea Mijloace didactice: păpușa-marionetă Aibă ca Zăpada, imagini-planșe cu fragmentele povestirii, cu aspecte din poveștile cunoscute, medalioane Forme de organizare a activității: frontal, individual Durata: 30 minute EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE Organizarea -pregătirea sălii de grupă și a activității materialelor; -pregătirea materialului didactic păpușa-ma rionetă Aibă ca Zăpada, imagini-planșe cu fragmentele povestirii, cu aspecte din poveștile cunoscute, medalioane -intrarea ordonată a copiilor În sala de grupă; Captarea -Trezirea interesului pentru Conversația Interesul pentru atenției activitate prin prezentarea rezolvarea unei păpuși-ma rioneta Frontal problemei Cred că mă cunoașteți toți. Păpușa Știți cine sunt eu? ( … Albă ca marionetă Zăpada) Sunt un personaj de poveste. Știu doar că sunt o fată frumoasă, dar am uitat din ce poveste sunt. Știți voi cum se 251 Piramida cunoașterii – numește povestea? ( …. Albă ca – Zăpada și cei 7 pitici). Știți voi oare cu cine eram eu în această poveste? (piticii, prințul, mama vitregă, pădurarul) Tare mi-aș dori ca, împreună cu voi, să-mi reamintesc povestea. Anunțarea Astăzi vom repovesti povestea frontal Observarea temei și Aibă ca Zăpada și cei 7 pitici, Conversația comportamentul enunțarea vom forma propoziții corecte, ui, a interesului Obiectivelor utilizând cuvintele specifice manifestat pentru poveștii. activitate Reactualizarea Aici am adus mai multe planșe conversația Aprecieri verbale Cunoștințelor cu imagini din poveștile pe imagini cu asupra modului care voi le cunoașteți. aspecte din de acțiune al O să vă rog să sortați planșele poveștile copiilor și să așezați pe masă doar cunoscute planșele din povestea Aibă ca problemati- Zăpada și cei 7 pitici zarea Copiii aleg planșele specifice Frontal poveștii solicitate. Individual Dirijarea Tot prin intermediul Explicația Aprecieri verbale învățării marionetei educatoarea Aplauze expune planul verbal pentru Povestirea povestea Alba ca Zăpada și cei șapte pitici de Frații Grimm. Exercițiul 1. Împărăteasa dorește să aibă o fetiță. Problematiza 2. Împărăteasa -mama rea vitregă -hotărăște să scape de Alba ca Zăpada. Frontal 3. Alba ca Zăpada ajunge la casa piticilor. Păpușa- 4. Împărăteasa cea rea marionetă încearcă să o omoare pe prințesă. 5. Prințesa este salvată de un fiu de împărat. 6. Împărăteasa cea rea este pedepsită. 252 Domeniul Limbă și comunicare – ,– Se cere copiilor ca, pe baza planului de Întrebări și a imaginilor, să spună povestea Va fi chemat câte un copil care va prezenta un fragment din poveste În vederea redării Întregului conținut al poveștii, vor fi solicitați 3-4 copii, În funcție de modul În care decurge povestirea. Copiii vor fi sprijiniți cu Întrebări doar În cazul În care nu mai reușesc să continue Problematiza Obținerea șirul povestirii. rea performanței Voi evita fragmentarea poveștii prin intervenții care ar opri nejustificat cursul acesteia. Povestirea integrală a conținutului poveștii va fi făcută, În final, de 1-2 copii. Formularea de propoziții cu unele cuvinte și expresii din poveste (de exemplu, vitregă, părul negru ca abanosul etc. Încheierea Păpușa-marionetă Aibă ca Conversația activității Zăpada le mulțumește copiilor Frontal și le distribuie medalioane cu Medalioane chipul ei. PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mare Tema anuală de studiu:Cine sunt/suntem? Tema proiectului: „Sunt copil și-mi place jocul” Tema săptămânii: „Jocurile copiilor În anotimpul toamna” Tema activității: ,,0 Întâmplare În parc” Tipul activității: Formare de priceperi și deprinderi intelectuale Categorii de activități de Învățare: Domeniul limbă și comunicare Forma de realizare: poveste creată de copii, după imagini Aprecieri verbale asupra modului de expunere a poveșii Aplauze Aprecieri verbale Aplauze 253 I Piramida cunoașterii Scopul activității:formarea deprinder ilor copiilor de a crea scurte povestiri originale; exersa rea competențelor de utilizare a elementelor expresive de limbaj; Obiective operaționale: -să precizeze elementele componente ale imaginilor (parc de joacă, copii, educatoare, accidentul fetiței) făcând apel la imaginile prezentate; -să argumenteze cu minim o cauză producerea accidentului fetiței, pe baza imaginilor prezentate și cu ajutorul Întrebărilor educatoarei; -să propună continuarea, Într-un mod personal, a firului narațiunii al cărui Început este dat de educatoare, cu ajutorul planșelor; -să utilizeze minim trei expresii și formule specifice povestirilor În fragmentele create de ei, făcând apel la experiența lor anterioară ; -să creeze În grup un text original cu cuvinte și expresii frumoase, pe baza Începutului dat de educatoare și a imaginilor; Strategii didactice: Metode și procedee didactice: povestirea, explicația, demonstrația, exercițiul, brainstormingul, problematizarea; Mijloace didac tice: mini-bibliotecă, cărți, imagini-suport pentru Începutul povestirii (trei planșe), simboluri pentru recompensarea activității copiilor; Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual Durata: 30 minute EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE Momentul -crearea condițiilor favorabile organizatoric desfășurării activității: -aranjarea mobilierului În formă de semicerc-două subgrupe; -pregătirea planșelor; -intrarea copiilor În sala de grupă În mod organizat I Captarea Se prezintă copiilor o bibliotecă Conversația Observarea atenției În miniatură În care sunt niște Problematizarea comportamen cărți de povești. Mini-bibliotecă tului și -câțiva copii recunosc cărțile de Cărți interesului povești fie după titlu, fie după Frontal copiilor imagini Reactua I iza rea Prin metoda brainstorming, se Apecieri cunoștințelor cere Brainstorming verbale copiilor să spună: Aplauze -Ce alte povești mai cunosc; Frontal -Cine le-a spus poveștile; 254 Domeniul Limbă și comunicare ––––––––––––––––––––––- .–Cum Înceap poveștile cunoscute. Anunțarea -Azi, vom compune Împreună o temei și a poveste, pe care o vom scrie și obiectivelor noi Într-o carte de povești Conversația pentru copii. În poveste vom prezenta o Întâmplare care se Explicația petrece Într-o zi frumoasă de Frantal toamnă, Într-un parc de joacă pentru copii. Pentru a avea mai multă inspirație În compunerea poveștii, v-am adus trei planșe. Dirijarea Prezentarea pe rând a planșelor : Învățarea -se evaluează Învățării Planșa I : dirijată compentențele -Ce vedeți În această planșă? de exprimare (un parc de joacă) Conversația -Cine se află În parc? (copii, fetițe și băieți, o educatoare) Prablematiza rea -Ce fac ei? (se joacă) Frontal Planșa II: -Ce face această fetiță? ( s-a Îndepărtat de grupul de copii); -Unde pleacă? (spr e stradă); Planșa III: -Ce vedeți În această planșă? (o mașină a accidentat fetița) – Ce s-a Întâmplat cu fetița? (plânge) -Oare este grav accidentul fetiței? Copiii Își vor spune părerea, apoi li se va propune să creeze o poveste pe care să o atașeze imaginilor și pe care să o trimită altor copii. Se expun cerințele: stabilirea Povestirea locului, a personajelor, acțiunea Prablematizarea etc. și să aibă o parte de Exercițiul Început (a fost odată), o parte Individual de cuprins și parte de -se evaluează 255 Piramida cunoașterii Încheiere, ca toate poveștile. compentențele În timp ce copiii povestesc, de exprimare, având la bază imaginile logica firului Obținerea prezentate, se urmărește și se epic al performanței intervine În cazul În care povestirii relatarea lor este lipsită de Problematizarea create logică, de sens sau se abat de la Exercițiul tema respectivă. Se vor Pe grupe Încuraja cât mai mulți copii să participe la activitatea de creare a unei povestiri. Se apreciază sfârșitul fiecărei povestiri și se subliniază ceea ce corespunde mai bine temei. Se solicită povestitori lor să găsească un titlu pentru povestea creată, motivându-I. Se Împarte grupa de copii În două subgrupe și fiecare are sarcina de a crea o poveste originală, cu cuvinte și expresii cât mai frumoase. Se expun povestirile create. Incheierea În Încheiere, se analizează Aprecieri activității respectarea elementelor verbale specifice povestirii În creațiile Aplauze grupelor, evidențiindu-se cea Conversația care a avut cele mai multe din Problematiza rea elementele precizate. frontal Se fac aprecieri asupra originalității creațiilor și a frumuseții redării. Pentru realizarea activităților de povestire ale copiilor educatoarele, pot lua În considerare conținuturile care urmează. Pentru nivelul 1, grupa de vârstă 4-5 ani, În activitățile de repovestire putem să folosim poveștile următoare: Sanda la grădiniță de Ramas Maria; Fetița cu fundițe roșii de Cella Aldea; Ionel, un băiețel de Gica lutes; Șorțulețul albastruț de Irimie Sraut; Supărarea Danielei de Viniciu Gafita; Măricica de Luiza VIădescu; Ce-a uitat Fănucă să spună? de Luiza VIădescu; Cuvântul fermecat de. V.Oseeva; Capra cu trei iezi de Ion 256 Domen iul limbă și comunicare – creangă; Graiul pomilor de Eugen Jianu; Povestea picăturii de apă de M. Ghiviriga; punguța cu doi bani de Ion Creangă; Unde a zburat rândunica? de Titei Constantinescu; Băltoacele sau ce înseamnă hapciu de Mircea Sântimbreanu; Povestea frunzei de Emil Gârleanu; Drumul cel mai scurt de Mircea Serbanescu; Greșeala Cumințicăi de V. Gafita; Iarna în pădure de Eugen Jianu; Mănușa -poveste po pulară; Ursul păcălit de vulpe de Ion Creangă; Cei doi iepurași -poveste populară; Coada ursoaicei de Eugen Jianu; Coada veve riței de Eugen Jianu; Ciuboțele ogarului de Călin Gruia; Cine a spus miau? de A. Suteev; Povestea ursului cafeniu de. Vladimir Colin; Când se trezesc florile de Eugen Jianu; Cucul și puii săi de Eugen Jianu; Oul năzdrăvan de Ion Istrati; Coliba lepurașului de Octavian Capita; Cuibul de păsărele de Cezar Petrescu; Povestea puișorului îngâmfat -poveste populară; Fata babei și fata moșneagului de Ion Creangă; Ridichea uriașă -poveste populară; Noi, albinele de Călin Gruia etc. Pentru nivelul II, grupa de vârstă 5-6 ani, În activitățile de repovesti re, putem să folosim poveștile următoare: Povestea unei supe cu găluști de luiza Carol; Când stăpânul nu-i acasă de Emil Gârleanu; Bunica, Bunicul de Barbu Ștefănescu Delavrancea, povestea măgărușu lui cel încăpățânat de Vladimir Colin; Iedul cu trei capre de Octav Pancu-Iași, Frunza de Emil Gârleanu; Puiul de AI.I. Brătescu-Voinești; Povestea castanelor de Trenca Banciu, Povestea vântului de Eugen Jianu; Povestea fulgului de zăpadă de Trenca Banciu; Aibă ca zăpada și cei șapte pitici de Frații Grimm; Fetița cu chibriturile de Hans Ch. Andersen; Când stăpânul nu-i acasă de Emil Gârleanu; lebedele de Hans Ch. Andersen; Copiii cu părul de aur de Petre Ispirescu, Dumbrava minunată de Mihail Sadoveanu; Copiii din crâng de C. Ușinski, Amintiri din copilărie de Ion Crengă etc. Conținuturile pentru povestirile create de copii urmăresc Îndeaproape temele anuale, temele proiectelor tematice, cât și temele săptămânale propuse de către educatoare. Jocurile didactice Jocul didactic constituie un mijloc valoros de instruire și de educare a copiilor de vârstă preșcolară, deoarece rezolvă, Într-o formă cu totul adecvată vârstei, sarcini instructive complexe, programate În grădinița de copii. Eficiența jocului didactic În raport cu celelalte mijloace practicate În grădinița de copii este cu atât mai mare, cu cât realizăm o concorda nță perfectă Între procesul de cunoaștere a mediului Înconjurător, procesul de Învațare si acțiunea de joc, atât de atractive pentru preșcolar. În acest fel, procesul asimilării și adâncirii cunoștințelor este adaptat la cerințele și specificul vârstei preșcolare. Jocul didactic este o activitate care se deosebește prin structura sa specifică de celelalte activități cu conținut asemănător. Unitatea deplină Între sarcina didactică și acțiunea de joc, foma distractivă pe care o Îmbracă și o păstrează permanent, fiind caracteristica acestuia. Jocul didactic care se desfășoară sub conducerea directă a 257 Piramida cuno așterii educatoarei și care antrenează, În majoritatea cazurilor, Întreaga grupă, se poate desfășura atât În timpul activităților pe domenii experienți ale, cât și În activitățile liber alese, la inițiativa copiilor, sfera de utilizare a jocului didactic fiind foarte largă, putând fi extins chiar și În viața de familie a copilului. Valoarea educativă a jocurilor didactice În dezvoltarea limbajului este de necontestat. Ele contribuie fie direct, fie indirect la educarea emoțiilor, a sentimentelor morale, a trăsăturilor pozitive de voința și de caracter. Unele jocuri didactice stimulează cinstea, răbdarea, spiritul critic și autocritic, stăpânirea de sine. Jocul didactic are un rol valoros În Închegarea colectivului și În formarea disciplinei conștiente, prin anumite jocuri copiii fiind obligați să respecte inițiativa colegilor, să le aprecieze munca și să le recunoască meritele; de asemene a, să respecte regulile jocului, să reacționeze În conformitate cu ele, să-și autoregleze propria activitate. Jocul didactic este activitatea cea mai firească, ce corespunde cerințelor de dezvoltare a copiilor, tendințelor lui de a fi in contact cu adulții și cu alți copii, de a percepe activ, de a Înțelege și de a oglindi lumea Înconjurătoare, dorinței lui de a-și exprima gândurile. Influența jocului didactic asupra comportării copilului În colectiv, asupra disciplinei, asupra caracterului și a voinței este permanentă, directă și de o intensitate mare, ceea ce-i mărește considerabil valoarea educativă. Obiective le urmărite prin jocurile didactice sunt următoarele: La grupa mică • dezvoltarea auzului fonematic În vederea perceperii corecte a sunetelor, a compoziției sonore a cuvintelor; • dezvoltarea aparatului fono-articular urmărind executarea corectă a mișcărilor de articulare a fiecărui sunet; • corectarea defectelor de vorbire specifice vârstei; • pronunțarea co rectă a sunetelor situate În diferite poziții În cuvânt (inițiale, mediane, finale); • exprimarea corectă În propoziții scurte În vorbirea curentă, În redarea verbală a unor trăiri; • corectarea defectelor de vorbire specifice vârstei precum și În cazul unor copii cu dificultăți de vorbire; • Îmbogățirea vocabularului activ al copiilor; • Însușirea unor unor cuvinte care denumesc obiecte, Însușiri caracteristice, acțiuni, relații spațiale, stări afective, fenomene ale naturii; • dezvoltarea vorbirii dialogate și monologate; • evaluarea gradului de corectitudine În exprimarea În limba română. La grupa mijlocie • dezvoltarea auzului fonematic și perfecționarea percepției auditive În diferențierea sunetelor și a compoziției sonore a cuvintelor; • perfecționarea laturii fonetice a limbajului și pronunțarea, cu claritate și 258 Domeniul Limbă și comunic are –––––––––––––––––––– siguranța, a sunetelor și a grupurilor de sunete ale limbii române; • pronuțarea clară a cuvintelor În vorbirea curentă; • corectarea unor defecte de pronunție În vorbirea curentă; • dezvoltarea vorbirii dialogate și monologate; • Însușirea unor structuri gramaticale ale limbii române, integrarea cuvintelor În propoziții dezvoltate și fraze scurte, folosirea corectă a cuvintelor de legătură; • dezvoltarea vorbirii dialogate și monologate; La grupa mare • perceperea și pronunțarea corectă și clară a tuturor sunetelor și a grupurilor de sunete ale limbii române, integrate În cuvinte; • dezvoltarea capacitații de diferențiere perceptiv -fonematică a sunetelor și a grupurilor de sunete situate În diferite poziții În structura cuvântului (inițială, mediană, finală); • Îmbogățirea vocabularului activ și pasiv al copiilor, ca urmare a experienței cognitive proprii și a transferului de informații În comunicarea dintre copii În colectivitatea preșcolară, explicarea semnificației unor cuvinte noi, În forme accesibile Înțelegerii copiilor; • consolidarea deprinderii de a despărți cuvintele În silabe și silabele În sunete; • consolidarea priceperilor și deprinder ilor de exprimare orală corectă, În structuri gramaticale mai ample, În propoziții și fraze; .intuirea unor raporturi gramaticale ale limbii sub raport morfologic și sintactic; • stimularea creativității copiilor În exprimarea orală; • cultivarea sentimentelor de prețuire și dragoste față de frumusețea și armonia limbii române. Clasificarea jocurilor didactice de educare a limbajului Varietatea mare a jocurilor didactice, proiectate În grădiniță pentru dezvoltarea limbajului sub toate aspectele (fonetic, lexical, gramatical) impune găsirea unor criterii de clasificare a acestora. Cel mai important criteriu În acest sens ÎI constituie conținutul jocurilor didactice. Din acest punct de vedere, ele pot fi grupate În: a) jocuri didactice pentru formarea și exersa rea unei pronunții corecte și dezvoltarea auzului fonematic; b) jocuri didactice pentru Îmbogățirea vocabularului activ si pasiv al copiilor; c) d) jocuri didactice prin care se exersează structurile gramaticale ; jocurile didactice care contribuie la dezvoltarea expresivității vorbirii copiilor. a) Jocuri didactice pentru formarea și exersarea pronunției corecte și dezvoltarea auzului fonematic Acestea au ca scop pronunția corectă a sunetelor limbii materne și, În special, a consoanelor. Aceste jocuri pot fi utilizate și sub forma de exerciții, eficiența lor 259 Piramida cunoașterii depinzând de modul În care educatoarea știe să le selecționeze În raport cu situațiile concrete existente la grupa de copii, de modul cum le pregătește și de materialul distributiv folosit. În activitatea de zi o preocupare constată trebuie să fie formarea la copii a deprinderilor de a se exprima corect, logic, nuanțat, prin desfășurarea unei varietăti de jocuri didactice care să-i ajute În acest sens. Un exemplu poate fi: la grupa mică, prin jocul didactic Focul și vântul se urmărește formarea deprinderii de a pronunța corect diferite sunete și, În mod deosebit, consoanele labio-dentale f, V, S, j și a cuvintelor care conțin aceste sunete, cât și formarea deprinderii de a se exprima În propoziții simple. Pe baza ilustrațiilor, copiii trebuie să recunoască și să descrie acțiunile ilustrate și să pronunțe onomatopeele corespunzatoare: vâjj -Bate vântul; copiii ridică brațele și le leagănă, reprod ucând și zgomotul acestuia; Focul face fâs-fâs (educatoarea și copiii mimează acțiunea de aprindere a focului). La repetarea jocului, se pot introduce și alte fenomene: ploaia (pic-pic), tunetul (bum-bum ) etc. Jocul didactic Cucul și glZlsca le dezvoltă auzul fonematic prin perceperea corectă a sunetelor c și g și pronunțarea lor În cuvinte și onomatopee. Pe baza imaginilor prezentate, copiii au reușit să-și Însușească denumirea corectă și să imite sunetele emise de păsările prezentate (cu-cu, ga-ga), cât și mișcările specifice de zbor. Pentru o atmosfera liniștitoare, se spun ghicitori despre cele doua păsari, versuri scurte sau o poveste despre fiecare pasăre. La grupa mică: „Ce este și cum face”, „Cu ce ne jucăm?”, „Ghici cine este?”, „Spune ce face?”, „Căsuța fermecată”, „Ploaia și tunetul” , „Ursul și cioara”, „Știi unde trăiește?”, „Ce se aude?”, „Cine l-a strigat pe ursuleț?” La grupa mijlocie: „Am spus bine, n-am spus bine?”, lISă vorbim corect”, „Cine vorbeste?”, „Ce se aude?” , „Căsuța cu surprize”. La grupa mare: „Ce știi despre mine?” , lISă vorbim corect!” , „Cine vorbește? ” , „Am spus bine, n-am spus bine?”, „Ce se aude?” b) Jocuri didactice care contribuie la determinarea și la îmbogăți rea vocabularului Aceste jocuri duc la Îmbogățirea vocabularului activ și pasiv al copiilor cu substantive care denumesc obiecte de uz personal, cu adjective, cu adverbe de timp, de loc, de mod, cu pronumele personal de politețe, posesiv, demonstrativ, cu verbe. La grupa mică: „Unde s-a oprit roata?”, „Când facem așa?”, „Cu ce construim”, „Un dar pentru cei dragi”, „Spune ce fac?”, „Unde a sosit scrisoarea?” , lISă servim păpușa”, „Cu ce mă Îngrijesc”. La grupa mijlocie: „Este ziua mea”, „Darul prietenului meu It, „Spune unde stă?”, „Când se intâmpIă?”, „Spune cum este?” , „Să facem o poveste”, „Spune ce știi despre?”, „Povestea anotimpurilor” La grupa mare: „Ce știi despre?”, „Cine face, ce face?”, „Cum mai poți spune?”, „Cine este, ce este sau cum este?”, „Ce lipsește?”, „Eroii Îndrăgiți”, „Ce știm despre faptele eroilor Îndrăgiți?”, „Telefonul”, „Cine este/cine sunt?”. c) Jocuri didactice de exersa re a structurilor gramaticale și formare a deprinderilor de vorbire dialogată și monologată 260 Domeniul Limbă și comunicare –––––––––––––––––––– Aceste jocuri au sarcina de a contribui la exprimarea copilului În propozitii simple și dezvoltate, În fraze scurte, la utilizarea corectă a acordului Între gen și număr, a substantivului cu predicatul, utilizarea corectă a genitivului, a dativului etc. Un exemplu poate fi jocul didactic Spune mai departe!, prin care urmărim respectarea acordului Între subiect și predicat, activizarea gl1lndirii logice prin găsirea cuvintelor corespunzătoare ca sens și rapiditatea În gl1lndire. ” La grupa mică: „Cine a primit mingea?”, „Te rog sa-mi dai”, „Te rog să-mi spui”, Ce dorești să-ți aducă Moș GeriIă?”, „Ce am făcut, ce voi face!”, „Cu ce ne jucam”, „Pentru cine am așezat masa?”. La grupa mijlocie; „Eu spun una, tu spui multe”, „Ce știi despre?”, „Spune ce face!”, „Cine ți-a dat jucăria?”, „A cui este jucăria?” , „Cui am dat jucăria?”, „Ce știi despre el?” , „Cum este, cine este și ce știi despre el?” , „în vizită”, „La serbare”, „La spectacol”, „Să vorbim frumos despre eroii noștri!”. La grupa mare: „Eu spun una, tu spui multe”, „Spune mai departe”, „A cui este?”, „Răspunde repede și bine!” , „Găsește cuvântul potrivit!” , „Câte cuvinte am spus?”, „Cum mai poți spune? „, „Cuvinte cu Înțeles invers” , „Cuvinte cu mai multe Înțelesuri” , „Ce știi despre el? „, „Spune mai departe” , „Răspunde repede și bine !” , „Ghicește la ce m-am gândit?” , „O discuție Între prieteni”, „Jocul sunetelor”, „Jocul silabelor”, „Cuvinte -propoziții”, „Cu ce sunet Începe/ sfârșește cuvântul?”. d) Jocurile didactice care contribuie la dezvoltarea expresivității vorbirii copiilor La grupa mică: „Ce se potrivește? „, „Ghici ce face mama?”, „Ce ne-a adus zâna iarna/ toamnă/ primăvară/ vară?”, „Cu ce ne jucăm?’, „Unde este ursulețul?” , „Este ziua mea! „, „Caută-ți casa!”, „La zoo”. La grupa mijlocie: „Ghici ce face?” , „Darurile toamnei”, „Cui Îi este adresată scrisoarea?”, „Care este culoare ta?” , „Cum este?”, „Pănglicuțe” , „Du-mă la căsuța mea!”, „La florărie”. La grupa mare: „Cum este?”, „Când se intâmpIă?” , „Roata timpului” , „Cu ce a fost lucrat?”, „De-a aprozarul”, „Poștașul”, „După mine, cine vine?”, „Florile Își caută albinuțe”, „La circ”, „Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim”, „Roboțelul”. Pregătirea jocului didactic • planificarea judicioasă a jocurilor didactice. Jocurile didactice se planifică În funcție de scopul acestora. Ele pot fi pentru predarea și verificarea cunoștințelor, pentru lărgirea vocabularului copiilor, pentru Însușirea structurilor gramaticale, corectarea pronunției. Există jocuri didactice care urmăresc fixarea cunoștințelor, ele răspunzând scopului urmărit. În planificarea jocurilor didactice, educatoarea trebuie să se orienteze Întotdeauna după sarcina didactică pe care ele o cuprind, ținând cont de legătura lor cu celelalte activități. 261 Piramida cunoașterii • cunoașterea lor temeinică. Înainte de a fi executat de copii, jocul didactic trebuie studiat cu multă atenție, deoarece are o structură complexă, sarcina didactică, acțiunea lui și regulile Însușite, astfel Încât să poată fi predat corect În activitatea desfașurată; • Întocmirea proiectului/schiței de activitate; • asigurarea materialului didactic necesar. Materialele folosite În jocuri trebuie să Întrunească câteva cerințe speciale, și anume: accesibilitate, aspect atrăgător , calități artistice, iar materialele, indiferent de natura lor, nu trebuie să fie Încarcate, greoaie, fapt care ar Încurca copiii În realizarea sarcinii. În majoritatea jocurilor didactice, se utilizează atât material demonstrativ, cât și distributiv. • pregătirea copiilor În vederea desfășurării jocului didactic. Unele jocuri didactice fiind mai complexe presupun precizarea, verificarea sau sistematiza rea unui mare număr de cuno ștințe, deci se simte nevoia pregătirii prealabile a copiilor. Etapele jocului didactic sunt următoarele: Organizarea jocului presupune asigurarea unui cadru adecvat conținutului jocului și acțiunilor copiilor. Totodată, acum se face pregătirea și antrenarea copiilor pentru jocul ce urmează. Desfășurarea jocului conține o serie de secvențe În care este prezentat jocul, se realizează familiarizarea copiilor cu jocul și antrenarea lor la o participare activă, efectivă. Principalele momente organizatorice ale desfășurării jocului sunt: Introducerea În activitate constă Într-o scurtă introducere cu scop pregătitor și care are menirea de a crea o atmosfera cât mai prielnică jocului. Felul În care se realizează această introducere depinde de tema jocului și de vârsta copiilor. Pentru captarea atenției copiilor, se utilizează un element surpriză, o noutate, un scurt dialog care le mobilizează imaginația, o jucărie care va avea rol specific În desfășurarea propriu-zisă a jocului, o ghicitoare, o scurtă poveste, o convorbire sau prezentarea materialelor care urmează a fi folosite În joc. Prezentarea și intuirea materialelor: După partea introductivă, este necesar să se prezinte copiilor și să se intuiască materialul care va fi utilizat În joc. EI poate fi intuit În Întregime sau parțial. În jocurile În care este folosit doar material demonstrativ, se poate intui În Întregime, În cele cu material distributiv se poate intui pe durata desfășurării jocului. Anunțarea activității. După intuirea materialelor, educatoarea anunță copiilor titlul jocului, simplu și concis formulat. Explicarea jocului. Este o etapă În care educatoarea trebuie să facă pe deplin înțelese atât acțiunea jocului, cât și regulile care ÎI reglementează. Metodele și procedeele la care recurge educatoarea, pentru a-I face Înțeles, variază după natura și complexitatea lui, dar ține cont și de posibilitățile grupei. Metodele folosite pot fi: 262 Domeniul Limbă și comunicare explicația, demonstrația și exemplificarea Însă, indiferent de grupa la care se face explicația, ea trebuie să cuprindă următoarele: • descrierea acțiunilor jocului, În succesiunea lui firească; • indicații cu privire la folosirea mater ialelor; • precizarea sarcinilor copiilor; • formularea clară a regulilor jocului, precum și rezultatul urmărit; • familiarizarea copiilor cu jocul. Executarea jocului. Pe parcursul desfășurării jocului, educatoarea trebuie să urmărească: • Îndeplinirea acțiunilor În succesiunea dată; • respectarea regulilor (reamintirea lor, dacă este necesar); • Îndeplinirea corectă a sarcinilor didactice; • atragerea În joc a tuturor copiilor; • sprijinirea celor care nu reușesc să Îndeplinească corect sarcina; • Îmbinarea armonioasă a elementelor de joc cu cele educative; • asigurarea unui ritm vioi de joc; • menținerea disciplinei; • pregătirea copiilor pentru autoconduc erea jocului; • introducerea unor variante noi În joc; • complicarea lui. Metodele de Însușire a jocului diferă În funcție de grupa de vârstă, de complexitatea jocului, de experiența copiilor și de sarcinile didactice. În practica pedagogică, cel mai frecvent se utilizează două procedee de Însușire a jocului didactic: a) Cea mai simplă modalitate, folosită mai ales În grupa mică, este acțiunea, adică explicarea și demonstrarea jocului prin desfășurarea lui efectivă. Această modalitate se numește calea inductivă a Însușirii jocului. b) Calea deductivă presupune explicarea prealabilă a jocului, a sarcinilor didactice, a regulilor jocului și a acțiunilor În succesiunea lor. Aceste explicații trebuie să fie simple, clare și concise. Demonstrația se poate face cu ajutorul unor copii sau cu grupa Întreagă. Jocul didactic poate fi eficientizat prin următoarele posibilități: • introducerea unor elem ente noi de joc; • complicarea jocului cu sarcini mai complexe, cu un grad mai Înalt de dificultate; • prezentarea unor materiale didactice suplimentare; • introducerea unor reguli noi; • organizarea unei Întreceri; • utilizarea fișelor de lucru independente. Ca modalitate de asigurare a Înțelegerii corespunzătoare a jocului, se poate introduce Înainte de desfășurarea propriu-zisă a jocului și un joc de probă. Jocul de probă trebuie să fie Însoțit de explicații și de indicații care vor servi la desfășurarea corectă a jocului propriu-zis. 263 Piramida cunoașterii Educatoarea va interveni de câte ori este nevoie atunci când constată că acțiunile nu au fost indeplinite corect. Numai astfel jocul Își atinge scopul. Încheierea jocului didactic În acest moment se rezolvă unele sarcini de sinteză, se reproduce sau se audiază un text literar, un cântec, o poezie. Se pot Îndeplini acțiuni legate de temă: Închiderea magazinului, sosirea sau plecarea Într-o excursie, la o expoziție, la teatru de păpuși etc. Tot acum se fac aprecierile frontale și individuale etc. PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mică Tema anuală de studiu: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Tema săptămânii: „Moș Crăciun cu barba aibă va sosi și pe la noi” Tema activității: „Sacul lui Moș Crăciun” Categorii de activități de învățare: Domeniul limbă și comunicare Forma de realizare: joc didactic Tipul de activitate: consolidare de cunoștințe și deprinderi Scopul activității: consolidarea deprinderii de exprimare corectă În propoziții scurte În vorbirea curentă, prin denumirea jucăriilor din sala de grupă (culori, modul lor de folosire); Obiective operaționale: -să denumească toate jucăriile extrase din sacul lui Moș Crăciun, precizând utilitatea acestora și locul lor În grupă; -să denumească toate obiectele de pe jetoane; -să formuleze propoziții din două, trei sau mai multe cuvinte; -să utilizeze structuri verbale predefinite -formule de politețe; -să interpreteze roluri, utilizând structuri verbale predefinite. Sarcina didactică: Recunoașterea și denumirea jucăriei găsite, indicarea modului de folosire și stabilirea locului (centrului) În care copiii o pot găsi zi de zi la grădiniță. Regulile jocului: Copilul chemat de Moș Crăciun vă veni la sac, va introduce mânuța În sacul Moșului, va alege o jucărie, o va despache ta, va spune ce este și va mulțumi frumos pentru cadou. Copiii de pe scăunele vor reproduce acțiunile sau jocurile care se pot realiza cu ajutorul jucăriei respective. Elemente de joc: surpriza, ghicirea cadou lui, interpretarea rolului de Moș Crăciun, aplauze Strategii didactice Metode și procedee didactice: explicația, conversația, demonstrația, exercițiul, problematizarea 264 Domeniu l Limbă și comunicare ––––––––––– ––––––––––– Mijloace didactice: un sac fermecat, frumos colorat, cu cadouri micuțe pregătite În prealabil pentru copiii care participă și Își realizează sarcinile, personajul „Moș Crăciun”, jetoane. Exemple de jucării: păpuși, mașinuțe, mingi, cuburi, cărți de colorat, cutii de creioane, plastilină, trenulețe, avioane, jocuri puzzle de iarnă În cutii mici. Forme de organizare a actvității: frontal, individual Durata: 15 minute EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE Moment Se asigură condițiile Conversația organizatoric necesare unei bune desfășurări a activității: aerisirea sălii de grupă, pregătirea materialului didactic necesar joculului, aranjarea mobilierului pe grupuri și asigurarea unei atmosfere propice desfășurării activității. Captarea În câteva minute, În surdină, Conversația Observarea atenției vom auzi clinchete de Personajul Moș comportamentul clopoței, apoi doar colinde. Crăciun ui copiilor Însuși Moș Crăciun vă bate la ușa grupei cu sacul său cel fermecat, plin de jucării pentru copiii cuminți. EI va introduce copiii, prin câteva cuvinte, În magia Crăciunului și În tot ce se Întâmplă În Noaptea de Ajun de Crăciun. Anunțarea Voi anunța jocurile și Explicația observarea temei activitățile ce urmează a fi Conversația comportamentul desfășurate, pentru Început, ui copiilor alături de Moș Crăciun, iar apoi celelalte jocuri. Desfășurarea Introducerea În joc se face activității prin stimularea interesului Explicația copiilor prin elementul Demonstrația 265 Piramida cunoașterii surpriză- MOȘ CRĂCIUN și sacul sau plin cu cadouri pe care acesta le aduce. Explicarea și demons trarea jocului. Pentru a se asigura o Înțelegere clară a jocului, se va utiliza atât metoda explicației cât și cea a demonstrației. Cu ajutorul explicației se vor sublinia clar regulile jocului și sarcina didactică pe care o au copiii de Îndeplinit. Se execută jocul demonstrativ pentru asigurarea Înțelegerii sale. Fixarea regulilor jocului. Se va realiza oral de către 1-2 copii. Jocul de probă se realizează cu ajutorul unui copil. Jocul propriu-zis. Varianta 1. Copiii vor veni pe rând și vor alege o jucărie. Ei trebuie să spună Moșului ce Își doresc de Crăciun. După despache tarea cadoului, copilul va denumi jucăria, va mulțumi pentru ea, apoi va specifica locul În care o jucărie asemănătoare se găsește la noi În grupă. Copilul va prezenta jucăria grupei și cum ne jucăm cu ea. Toți copiii reproduc aceeași acțiune. Jocul continuă până când toți copiii participă la joc. Conversația Sacul cu cadouri Personajul Moș Crăciun Frontal Exercițiul Demonstrația Individual Frontal Problematizarea Jucării Explicația Demonstrația Exercițiul Problematiza rea Individual Frontal Jucării Implicarea copiilor În activitate Aprecieri verbale individuale și colective Aplauze Corectitudinea Domeniul Limbă și comunicare – –- – – ––––- ––––––––––� ––– Varianta /1 Copiii trec la „Magazinul de jucării” amenajat Într-un colț al grupei, unde cel mai atent copil va primi rolul de „Vânzător”, iar toți ceilalți copii vor deveni clienți. Dând dovadă de politețe În adresare, copiii cumpără rând pe rând jucării, spunând, de fiecare dată, „Vă rog frumos să-mi dați. .. ” și „Mulțumesc! La revedere!” Obținerea Varianta a III-a Explicația performanței Se vor distribui copiilor Demonstrația jetoane pe care sunt imagini Problematiza rea ce reprezintă obiecte din Exercițiul sala de grupă. Individual La semnalul Moș Crăciun Frontal acum te-aude, copilul numit Jetoane de către educatoare va preciza obiectul de pe jeton și-I va așeza În coșulețul potrivit-joc de rol, centrul arta, centrul construcții. Încheierea Se vor face aprecieri Conversația activității generale și individuale asupra modului de lucru și a comportamentului copiilor pe tot parcursul activității. PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mijlocie Tema anuală de studiu: Ce și cum vreau să fiu? Tema săptămânii: ” Meserii Îndrăgite de copii” Categorii de activități de învățare: Domeniul limbă și comunicare Tema activității:” Cine a trimis scrisoarea? Forma de realizare: Joc didactic realizării sarcinilor Aplauze Se vor evalua corectidutinea și fluența În formularea propozițiilor Aprecieri verbale Aplauze 267 Piramida cunoașterii Tipul de activitate: consolidare de cunoștințe și deprinderi Scopurile activității: activizarea vocabularului cu cuvinte referitoare la profesii și unelte, formarea deprinderii de a construi corect propoziții și fraze În a căror compone nță intră subordonate cauzale; Însușirea unor structuri gramaticale ale limbii române, integrarea cuvintelor În propoziții dezvoltate și În fraze scurte, folosirea corectă a cuvintelo r de legătură. Obiective operaționale să denumească meserii și unelte specifice, pe baza imaginilor; să formuleze propoziții În care să utilizeze cuvinte ce denumesc meserii și unelte, folosind imaginile; să asocieze imaginilor mișcări specifice meseriilor cunoscute, pe baza explicațiilor cadrului didactic; să utilizeze corect, În enunțurile formulate, dativul și genitivul substantivelor ce denumesc meserii, urmând modelul prezentat; Sarcina didactică: recunoașterea și denumirea meseriei care folosește anumite obiecte; Regulile jocului: Copilul care primește scrisoarea de la poștaș spune de către cine a fost trimisă, orientându-se după imaginile uneltelor sau ale produsului din imagine. Grupa de copii mimează o acțiune specifică meseriei și lucrătorului de la care a primit scrisoarea. Elemente de joc: surpriza, ghicirea scrisorii, interpretarea rolului de poștaș, aplauze Strategii didactice: Metode și procedee didactice: explicația, conversația, demonstrația, exercițiul, problematizarea, observația Mijloace didactice: șapca, geanta, plicurile cu imagini reprezentând unelte sau produse ale diferiților lucrători; imagini cu profesii: Învățător , doctor, sudor, tâmplar, miner, șofer, polițist, pilot de avion, bucătar, brutar; „colete” poștale (cutii Împachetate) În care sunt unelte adevărate și produse ale muncitorilor, fișe, creioane etc. Forme de organizare activității: frontal, individual Durata 20-25 minute EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE Moment Sala de grupă va fi bine Evaluez organizatoric aerisită, iar scăunelele vor capacitatea de fi așezate pe două rânduri, organizare a față În față, În dreptul copiilor șirurilor; masa educatoarei, materialele necesare sunt așezate deja pe masă și 268 Domeniul Limbă și comunicare –––– –––––––––––––– �–– – ,.-acoperite. Copiii intră clZlntlIlnd în sala de grupă și se așează pe scaune. ,.-Se va realiza prin Conversația Evaluarea gradul Captarea atenției descoperir ea materialelor Poștașul de concentrare al pregătite, stimulând Scrisoarea copiilor interesul copiilor prin elementul surpriză poștașul și lucrurile pe care acesta le aduce, scrisoarea adresată copiilor. Anunțarea Voi anunța jocurile și Conversația Prezentarea temei activitățile ce urmează a fi titlului jocului de desfășurate: jocul „Cine a către copii trimis scrisoarea?”. Desfășurarea Explicarea și demons trarea Explicația activității jocului demonstrația Educatoarea așează imaginile pe tablă, astfel încât să fie văzute de toți Imagini cu unelte Aprecieri verbale copiii. și lucrători în individuale și Fixarea regulilor jocului diferite meserii colective Pentru a se asigura o Frantal înțelegere clară a jocului, se va utiliza atât metoda explicației, cât și cea a demonstrației. Cu ajutorul explicației, se vor sublinia clar regulile jocului și sarcina didactică pe care o Aprecieri verbale au copiii de îndeplinit. În Aplauze vederea fixării regulilor, vor fi antrenați unul-doi copii. Jocul de probă Exercițiul Se execută jocul demonstrativ pentru Prablematizarea Corectitudinea asigurarea înțelegerii sale. Imagini cu unelte realizării Jocul propriu-zis și lucrători în sarcinilor Varianta I diferite meserii „Poștașul” (educatoarea, Aprecieri verbale 269 Piramida cunoașterii pentru început) începe Frontal Aplauze jocul. Ea solicită un copil care alege un pachet, îl Individual desface, denumește obiectul din interiorul plicului, spune cui îi aparține și cine lucrează cu el. Un alt copil alege imaginea cu meseriașul care lucrează cu acele obiecte. Se va preciza că, atunci când un copil nu poate rezolva sarcina, va Corectitudinea primi ajutor suplimentar de Explicația realizării la cadrul didactic sau de la Exercițiul sarcinilor copii. În joc vor fi antrenați Problematizarea toți copiii. Se va urmări și Scrisori Aprecieri verbale corecta, la nevoie, Imagini cu unelte Aplauze exprimarea lor. Paralel, Produse finite ale educatoarea va avea grijă diverselor meserii ca toți copiii să respec te Frantal regulile jocului. După ce Individual toți copiii au participat, se trece la complicarea Explicația jocului. Demonstrația Corectitudinea Varianta a II-a Problematizarea realizării Educatoarea așează pe Exercițiul sarcinilor masa ei produse finite. Plicuri cu Aprecieri verbale Poștașul împarte copiilor meseriași Aplauze atenți câte o scrisoare. Pe Frontal rând vor scoate din plic Individual imagini pe care sunt desenate unelte. Răspuns: Am primit o scrisoare de la un croitor pentru ca în imagine am un ac și o ață.” Răspuns: /lCU acul și cu ața craitorul coase haine „. Copilul întrebat trebuie să aleagă de pe masa educatoarei produsele 270 Domeniul Limbă și comunicare –––––––––––––––––––- �––– – .–finite. Varianta a /II-a Poștașul împarte 3-4 plicuri. Copilul indicat desface scrisoarea, privește imaginea, apoi execută o acțiune caracteristică meseriașului din imagine. EI întreabă grupa de copii: „De la cine am primit scrisoarea?” Răspuns: „Ai primit scrisoarea de la doctor”; „Cu ce lucrează doctorul?” Răspuns „Doctorul lucrează cu stetoscop, rețete, medicamente. ” Obținerea Varianta a IV- a Explicația Evaluarea performanței Se vor împărți copiilor fișe Observația modului de de evaluare pe care sunt Problematizarea asociere a desenate unelte și Exercițiul meseriilor cu meseriași. Copiii trebuie să Fișe uneltele potrivite unească imaginea Creioane colorate meseriașu lui cu imaginea Individual uneltelor corespunzătoare lui. Se poate cere copiilor să așeze buline diferit colorate în căsuțele de sub meserii. Încheierea În încheierea activității, Conversația activității copiii își analizează Fișe Analiza lucrările, iar fiecare fișă Panou pentru produselor corect realizată este expoziție activității premiată cu un medalion Medalioane Aplauze reprezentând meseria Frantal preferată a fiecărui copil. Fișele sunt așezate la expoziție. 271 Piramida cunoașterii – Convorbi rea În grădinița de copii, convorbirea se desfășoară ca activitate independen tă, de sine stătătoare, dar, În același timp, se pot organiza convorbiri libere cu număr restrâns de copii, În diferite momente ale zilei, În afara activităților pe domenii experiențiale. Astfel, educatoarea poate organiza scurte convorbiri libere, dimineața, la sosirea copiilor, În timpul jocului, În cadrul muncii individuale de corectare sau perfecționare a vorbirii, precum și pentru a se informa În legătură cu impresiile copilului său cu nivelul lui de dezvoltare. Datorită faptului că participarea copiilor la activitatea de convorbire presupune că aceștia au abilitatea de a se exprima În mod independ ent, folosind cuvinte din vocabularul lor activ, aceste tipuri de activități se organizează la grupa mică și mijlocie preponderent cu grupuri mici de copii sau chiar individual, În cadrul activităților liber­ alese și abia la grupa mare se pot organiza ca activități de sine stătătoare. De asemene a, faptul că participarea copiilor la convorbire necesită activități intelectuale importante constând În concentrarea atenției pentru a recepta mesajul, în selectarea cunoștințelor pentru a formula răspunsul corespunzător și, deopotrivă, selectarea mijloacelor lingvistice care concură la formularea răspunsurilor corecte, este important să înțelelegem că aceste activități presupun o anumită maturitate a copiilor și, deopotrivă, o pregătire atentă din partea educatoarei. Eficiența activităților de convorbire este condiționată de: • planificarea activității din timp; • alegerea temei, care trebuie să fie accesibilă și atractivă, să corespundă intereselor și preferințelor copiilor; • crearea unor diverse situații de viață; • accentuarea caracterului formativ; • elaborarea unui plan de Întrebări adecvat temei. Clasificarea convorbirilor După scopul didactic: a .. convorbiri pentru fixarea cunoștințelor, realizate după anumite evenimente: o observare, o plimbare În parc, o excursie etc.; b. convorbiri pentru sistematiza rea cunoștințelor, când tema permite sistematizări și generalizări; c. convorbiri pentru verificarea cunoștințelor. După tematică: a. tematică referitoare la natură: anotimpuri, animale, plante etc.; b. teme din viața cotidiană: comportarea copilului la grădiniță, În familie, În societate etc.; c. teme referitoare la viața socială, care sunt interesante și captivante pentru copii; 272 Domeniul Limbă și comunicare ––––––––––––––––––––––- d. teme abordate În unele opere literare (povești, povestiri despre viețuitoare etc.) Sugestii tematice/conținuturi La noi În grădiniță, Jocurile copiilor În grădiniță, Fructele și legumele -izvor de sănătate, În grădină la bunici, Ce vedem in excursie (forme de relief, sate, orase)?, Cum ne pregătim pentru excursie (Ia munte, mare)?, Ce aș dori să-mi aduca Moș Craciun?, MoȘ Nicolae vine la copiii cuminți, Ce știm despre animalele care traiesc În ținuturile reci?, Ce știm despre animalele care trăiesc În ținuturile calde?, Ne mândrim cu părinții noștri, Ce știm despre primăvară?, Iubim și Îngrijim păsările domestice, Cum așteptăm ziua de Paști?, Ce știm despre primăvară?, Cum ne ferim de foc?, De ce?, Plantele medicinale-prieten sau dușman ?, Să fii milostiv și bun, Cum Îngrijim florile de grădină?, Flori de grădină, Flori de apartament, Flori de seră, Jocurile copiilor În anotimpul vara, Să iubim natura, În vacanță la munte (mare). Structura activității de convorbire Organizarea și desfășurarea activității de convorbire presupune: • pregătirea temeinică a educatoarei; • planificarea convorbirii la intervale optime de timp; • elaborarea planului de discuție sub formă de Întrebări și răspunsuri; • alegerea procedeelor care să asigure participarea activă a copiilor pe tot parcursul activității. Momentele activității de convorbire sunt identice cu cele ale celorlalte forme de activitate, dar pot interveni și elemente specifice În funcție de tema abordată și În funcție de obiectivele propuse. Organizarea activității de convorbire pune probleme asemănătoare cu a celorlate tipuri de activități și are ca principal scop asigurarea condițiilor favorabile de desfășurare -pregătirea sălii de grupă, a mobilierului și a copiilor pentru activitate. Desfășurarea activității -cu cele două mome nte distincte: a. Introducerea În activitate este orientată spre evocarea unor impresii, a unor trăiri afective puternice, care creează motivația participării active a copiilor și asigură legătura dintre tema convorbirii și temele altor activități prealabile. Este important, de asemenea, ca, prin procedee adecvate, să fie actualizate cele mai sugestive reprezentări ale copiilor cu tema În discuție. Se recomandă utilizarea unor materiale stimulative: ghicitori, proiecții, poezii, povestire scurtă, urmate de comentarii care fac introducerea În tema abordată. Alte posibilități de atragere a copiilor la activitate pot fi: proiecția unor filme, audiții muzicale, jocul pe roluri, urmate de scurte discuții. Când tema conv orbirii permite, se poate folosi material ilustrativ cu scopul de a actualiza În mintea copiilor reprezentările de care au nevoie În convorbire. Se pot utiliza albume sau ilustrații care să redea aspecte semnificative specifice temei convorbirii. Indiferent Însă de procedul folosit, introducerea În activitate se finalizează cu anunțarea temei de către educatoare, cât mai simplu, pentru a orienta precis copiii spre 273 Piramida cunoașterii subiectul discuței. În unele cazuri educatoarea poate motiva alegerea temei, poate lega tema convorbirii de anumite evenimen te plăcute din viața copiilor sau poate motiva că vrea să știe care copil știe cât mai frumos să vorbească despre subiectul respectiv. Important de reținut este că introducerea În activitate nu trebuie să dureze mai mult de 4 minute. b. Convorbirea propriu-zisă -secvența principală a activității -se realizează pe baza Întrebărilor succesive ale educatoarei și a răspunsurilor copiilor. Întrebările sunt adresate tuturor copiilor și educatoarea Îi antrenează pe rând pe toți. Planul de Întrebări -format din Întrebările principale se axează pe câteva probleme, pe câteva idei. Pentru a obține discutarea În Întregime a subiectului educatoarea intervine cu alte Întrebări ajutătoare, Întrebări care trebuie să satisfacă următoarele cerințe: • să fie accesibile copiilor; • să vizeze experiența de viață a copiilor; • să fie formulate simplu, concis și corect; • asigurarea unei succesiuni logice Între Întrebări. Răspunsurile copiilor reflectă gradul de dezvoltare al limbajului dar, deopotrivă, reprezintă o consecință a calității Întrebărilor educatoarei și a măiestriei ei pedagogice. Ca mod de expunere, copiii vor fi obișnuiți să răspundă suficient de tare, fără ezitare. De asemenea, e recomandat să-i obișnuim pe copii să completeze răspunsurile colegilor, pentru a-i determina să fie atenți pe tot parcursul activității. O altă cerință importantă este aceea de a-i obișnui pe copii să elaboreze răspunsuri prin propoziții dezvoltate, corecte din punct de vedere gramatical și, implicit, de a corecta răspunsurile greșite. Ca procedee, În corectarea răspunsurilor amintim: • dirijarea Învățării prin formularea Întrebărilor ajutătoare • utilizarea/ alternarea materialului suport • repetarea răspunsului În mod corect de către educatoare; CI formularea răspunsului corect de către copilul care a dat un răspuns lacunar; • prezentarea răspunsului corect de către un alt copil din grupă. Stabilirea concluzii/or -prin care se urmărește sintetizarea discuțiilor, sistematizarea răspunsurilor copiilor, subliniere a ideilor principale. După locul pe care ÎI ocupă În desfășurarea convorbirii, există două feluri de concluzii: parțiale și finale. Concluzia parțială este o sinteză la sfârșitul unei idei principale, iar concluzia finală este o sinteza amplă a subiectului discutat, prin care se subliniază ideile principale. Stabilirea concluzii lor se poate face de către copii sau de către educatoare. E important ca educatoarea să-i deprindă pe copii să formuleze singuri concluziile, ea fiind cea care Întregește, scoate În evidență esențialul. c. Încheierea activității reprezintă un moment de fixare a temei și a conținutului Într-o formă nouă față de cea folosită În timpul activității. Procedeele prin care se poate Încheia o convorbire sunt variate, important este să fie ales cel potrivit cu conținutul convorbirii desfășurate, cu nivelul și cu sensibilitatea 274 Domeniul Limbă și comunic are – grupei. Pentru diversificarea activității și pentru antrenarea tuturor copiilor În activitate, se pot utiliza ghicitori, cântece, dramatiza rea unor acțiuni discutate, audierea – vizionarea unor programe artistice, analiza răspunsurilor copiilor, aprecieri adresate colectivului etc. PROIECT DE ACTIVITATE Grupa: mare Tema anuală de studiu: Când/cum și de ce se Întâmplă? Tema săptămânii: „Toamnă, toamnă harnică și de toate darnică” Tema activității: „Să vorbim frumos despre toamnă” Tipul activității: consolidare de cunoștințe și deprinderi Categorii de activități de Învățare: Domeniul limbă și comunicare Forma de realizare: convorbire Scopul activității:consolidarea deprinderii copiilor de a se exprima corect din punct de vedere gramatical, de a se exprima În mod cursiv, valorificând cunoștințele privitoare la anotimpul toamna; Obiective oper aționale: -să formuleze răspunsuri prin propozitii și fraze corecte din punct de vedere gramatical, la Întrebările adresate, pe baza materialului prezentat; -să aplice În situații noi cuvinte și expresii Însușite În alte contexte de Învățare; -să formuleze enunțuri logice pentru realizarea povestirii, pornid de la imaginile vizionate Metode și procedee didactice: expunerea, observația, conversația, problematizarea, exercițiul, povestirea Mijloace didactice: imagini cu aspecte specifice anotimpului toamna, videoproiector Forme de organizare a activității: frontal, individual, pe grupe Durata: 35-40 minute EVENIMENTUL CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII EVALUARE DIDACTIC DIDACTICE Organizarea -aerisirea sălii de grupă; activității -pregătirea videoproiectorului; -aranjarea scaunelor sub formă de semicerc; -intrarea ordonată a copiilor În sala de grupă și așezarea lor pe scăunele. 275 Piramida cunoașterii – ––– � ––––––– – –––––––––- –– Introducerea În Captarea atenției se realizează Evaluarea activitate prin prezentarea la gradul de videoproi ector a unor imagini concentrare al cu anotimpul toamna (o livadă Expunerea copiilor cu fructe, o grădină cu legume, Observația o vie, un parc), În timp ce Videoproiector educatoarea recită versurile: Imagini cu Eu sunt toamna ruginie anotimpul Și-am intrat tiptil În vie toamna Să Împrăștii dintr-odată Frontal Parfumuri de poamă coaptă. Mărul mândru se Întoarce, Și cu mâna semn Îmi face Să-mi arate poame coapte, Gălbioare și brumate. Iar grădina dintre nuci, Plină de legume dulci Vrea să fie vizitată. Eu sunt! Toamna cea bogată. Anunțarea temei activității -Copii, astăzi vom desfășura o Conversația Interesul activitate În care vom spune Explicația manifestat de tot ce știm noi despre toamnă. Frontal copii pentru Desfășurarea Este important să răspundeți subiectul propriu-zisă a În propoziții cât mai frumoase convorbirii convorbirii și corecte. Problematiza rea -Ce este toamna? Un nume de Conversația Corectitudinea copil, un nume de Frontal răspunsurilor Îmbrăcăminte, un nume de Individual copiilor jucărie, un nume de lună a anului sau ce? ( … este un anotimp) . – Ce alte anotimpuri cunoaștem? ( … iarna, primăvara, vara). -Care sunt lunile anotimpului de toamnă? ( … septembrie, octombrie, noiembrie). -Cum am spus că se numește luna octombrie? ( … brumărel). -De ce o numim brumă rei? 276 Domeniul Limbă și comunicare ––––––––––––––––––– �––– – ,..–( … cade bruma).- -Dacă e brumă, afară cum e timpul? ( … e frig, bate vântul). -Știți de ce este frig? ( … soarele dă lumină și căldură mai puțină decât vara). -Cum este ziua În anotimpul de toamnă, mai lungă sau mai scurtă decât Expunerea vara? ( … ziua este mai scurtă toamna decât vara). Sinteza parțială Toamna este un anotimp În care ziua este mai scurtă și noaptea mai lungă, soarele nu mai Încălzește la fel de tare, plouă, cade bruma, bate vântul. Ce se Întâmplă În livezi și În vie ? ( … se coc fructele). Exercițiul Ce fructe de toamnă Problematizarea cunoașteți? ( …. mere, pere, Conversația nuci, gutui, prune, struguri)-. Frontal Bogăția Cum se mai numesc fructele? Individual vocabularului ( … poame). copiilor și Descrie cu cuvinte frumoase capacitatea de merele, utilizând cuvinte și a utiliza expresii din poeziile, cântecele anumite Învățate. expresii și Descrie cu cuvinte frumoase cuvinte din perele, utilizând cuvinte și texte literare expresii din poeziile, cântecele În contexte noi Învățate. Descrie cu cuvinte frumoase gutuile, utilizând cuvinte și expresii din poeziile, cântecele Învățate. Descrie cu cuvinte frumoase nucile, utilizând cuvinte și expresii din poeziile, cântecele, poveștile Învățate. 277 Piramida cuno așterii -Ce se Întâmplă cu fructele din livezi? ( … sunt culese). -În ce culeg oamenii fructele? ( … În coșuri și lădițe). -De ce se culeg fructele din livezi ? ( .. pentru a fi puse la păstrat pentru iarnă și pentru a le mânca). Se va evalua -Cum păstrăm fructele pentru fluența iarnă? ( .. .în cămară, În pivniță exprimării și punem dulceață și compot). copiilor și -Ce se Întâmplă pe câmp și În cunoștințele grădina de legume?( …. Se coc copiilor despre și se culeg legumele și alte legumele de plante). Expunerea toamnă -Ce legume cunoașteți voi? Frontal ( … ceapă, morcovi, patrunjel, cartofi, usturoi, varză, sfeclă, conopidă, ardei, gogoșari, roșii, semințe de floarea-soarelui, mazăre) -Cum păstrăm legumele pentru iarnă? ( … .în pivniță sau le conservăm). -Ce facem din roșii? ( …. bulion). Sinteza parțială Fructele sau poamele din livezi s-au copt și așteaptă rumene și parfumate să fie culese de Se va evalua către oameni. În grădina de fluența legume și În câmp se coc conversația exprimării legumele dulci. Oamenii le Problematizarea copiilor și a culeg În coșuri, le așează Frontal cunoștințelor frumos În lădițe și apoi sunt copiilor despre duse În cămări pentru a fi florile de păstrate pentru iarnă sau la toamnă piață și aprozar, pentru a fi cumpărate de alți oameni. Introducerea unei alte idei se 278 Domeniul Limbă și comunicare – face prin versurile: „Dragă toamnă, când tu vii Prin pădure și câmpii, De ce iei frunzișul, știi?” ( … deoarece frunzele se Expunerea Îngălbenesc, cad și formează Frantal un covor de frunze uscate). -De ce se Îngălbenesc frunzele și cad? ( … pentru că se usucă din cauza frigului, a vântului, a ceții și a brumei). -Ce culoare Îmbracă copacii, pădurea, parcurile, toamna? ( … ruginie, arămie , cenușie) . – Ce se Întâmplă cu florile din grădini și din parcuri? ( … se vestejesc, se usucă) -De ce se veștejesc? ( … este frig, bate vântul, cade brumă și Conversația nu rezistă la frig). Problematizarea -Ce flori au rămas În grădini și Frontal În parcuri care Înfloresc acum? ( … crizantemele și trufănele). -De ce aceste flori nu se vestejesc odată cu celelalte? ( … rezistă la frig, au tulpina lemnoasă). Sinteza parțială În parcuri, În livezi și În păduri, frunzele copacilor s-au ingălbenit, se veștezesc și cad pe pământ, formând un covor de frunze uscate, florile se ofilesc și mor; rămân doar crizantemele și tufănelele, flori rezistente la frig. Introducerea unei alte idei se face prin versurile „Și se duc pe rând, pe rând, Zarea lumii-ntunecând Și se duc ca clipele Expunerea 279 Piramida cunoașterii Scuturând aripile.” Frontal -Știți despre ce este vorba În aceste versuri? ( … despre păsările care pleacă În țările Obținerea calde). performanței -De ce spun că Întunecă zarea? ( … pleacă multe păsări și acoperă cerul). -Toate păsările pleacă În țările Exercițiul calde? Problematizarea -De ce? ( … nu sunt rezistente Povestirea la frig, nu au ce mânca, dispar Pe grupe Se va evalua gâzele). expresivitatea -Ce păsări rămân În țara și noastră În timpul iernii? originalitatea ( … vrabia, cioara, propozițiilor ciocănitoarea). fiecărei grupe -Cum ajutăm păsările să nu moară de foame iarna? ( … le vom da de mâncare firmituri Aprecieri de pâine, boabe de grâu, verbale porumb, semințe). Aplauze -Ce fac animalele djn pădure În acest anotimp? ( … adună hrana și pregătesc adăposturiie pentru iarnă). -Știți voi ce adună veverița În scorbura ei? ( … alune, nuci, conuri de brad, castane). Sinteza parțială Viețuitoarele se pregătesc și ele de sosirea iernii; păsările pleacă În țările calde, rămân la noi doar CÎteva care sunt mai rezistente, iar animalele Își adună provizii pentru iarnă. -Pentru că am văzut că știți atât de multe lucruri despre toamnă, azi vom alcătui o povestire pe care aș vrea să o numim: „Să vorbim frumos 280 – ,.- Încheierea activi tății Domeniul Limbă și comunicare despre toamnă”. Ne vom Împărți În patru grupe fiecare grupă, fiecare grupă având de formulat propoziții În care să utilizeze cuvinte și expresii frumoase. 1-despre fenomene me teo 2-despre fructe și legume 3-despre Îngălbenirea frunzelor și ofilirea florilor 4-despre plecarea păsărilor și pregătirea animalelor pentru iernat Educatoarea va nota toate propozițiile copiilor și va da forma finală a povestirii (Sinteza generală) Aprecieri asupra implicării Exercițiul Se va evalua copiilor și asupra răspunsurilor Conversația gradul de date. Frontal Însușire a Vom interpreta cântece despre Individual cântecelor și a anotimpul toamna și vom poeziilor recita poeziile Însușite despre despre acest anotimp. toamnă. Aprecieri verbale Aplauze Modalități de integrare a activităților specifice domeniului limbă și comunicare Activitățile din cadrul acestui domeniu experiențial, prin specificul lor, dar mai ales prin atractivitatea de care se bucură În rândul copiilor pot fi destul de ușor utilizate În cadrul activităților integrate, atât ca pretext În derularea activităților, cât și ca moment distinct, fie pentru captarea atenței copiilor, fie ca scenariu integrativ. De asemenea, la fel ca și În cazul altor domenii experienți ale, activitățile integrate care au În componen ța lor activități specifice Domeniului Limbă și comunicare pot fi: • activitate integrată care Înglobează toate activitățile din programul unei zile; • activitate integrată care integrează ALA și DLC din ziua respectivă; 281 Piramida cunoașterii • activitate integrată care Înglobeaza DLC + o altă activitate pe DE dintr-o zi; • activitate integrată În care activitatea de bază este o activitate DLC În care Sunt Înglobate elemente din mai multe DE, indiferent de programul zilei. Indiferent Însă de tipul de activitate integrată pentru care optăm, este important să știm că la baza pregătirii acestei activități va sta un scenariu didactic integrativ, care reprezintă o structură unitară, Închegată și coerentă de repere-nucleu, În jurul cărora se articulează situațiile de Învățare integrată. a. Povestea ca scenariu integrativ reprezintă un mijloc educațional al cărui potențial formativ este astăzi frecvent teoretizat. Prin toate componentele sale de structură și ideatice, povestea poate deveni un pretext pentru evocarea unei bogății de conținuturi educaționale, dar și un factor care susține integrarea conținuturi lor Învățării În jurul unei teme relevante pentru copii, dar și În raport cu realitatea pe care aceștia o explorează. Prin atracția pe care o exercită asupra copiilor preșcolari, Încă puternic ancorați În zona fabulației și a ficțiunii, povestea asigură un mediu de Învățare motivant și plăcut. În proiectarea și desfășurarea activităților integrate, povestea poate fi utilizată ca organizator central al conținuturi lor integrate, prin utilizarea inițială a ei ca pretext, ca moment de evocare a unui univers Încărcat de sensuri și conținuturi diverse, iar, mai apoi, prin: • Transpunerea poveștii din planul ficțional, În care se desfășoară, În planul realității. De exemplu: În cadrul temei „Cum ajunge Cenușareasa la bal fără ajutorul Zânei bune” se prezintă o problemă ce poate fi rezolvată prin apelul la cunoștințe din domeniile experienția le: Limbă și Comunicare, științe, Om și societate, Estetic și creativ. • Aprofundarea profilului unui personaj al poveștii și, eventual, asocierea acestuia cu profiluri similare oferite de alte povești. Transpunerea În realitate a profilului alcătuit pentru completarea lui: portretul eroului, portretul fetei harnice, portretul fetei istețe, portretul mezinului. • Utilizarea unor elemente particulare ale poveștii ca pretext pentru aprofundarea acestora, dincolo de poveste. De exemplu: situația În care personajele se adă postesc peste noapte Într-o peșteră este un prilej de a discuta despre caracteristicile peșterilor ca formațiuni carstice: specific, tipuri, curiozități, informații inedite etc. • Preluarea problemei puse de poveste și identificarea unor soluții alternative. De exemplu, cum poți merge undeva nici călare, nici pe jos, nici pe drum, nici pe lângă drum (problemă evocată de povestea po pulară Fata săracului cea isteață). b. Problema reprezintă un organizator puternic structurat al activităților integrate, mai ales atunci când problema formulată ca nucleu de integrare a conținuturi lor are caracteristicile unei probleme reale, de interes pentru copii. De exemplu: În curtea grădiniței urmează să fie amenajat un nou loc de joacă, cu aparate de joacă, groapă de nisip etc. Copiii au sarcina de a „proiecta” acel loc de joacă conform dorințelor lor. O astfel de activitate didactică permite integrarea unor conținuturi din domeniile curriculare: Limbă și comunicare, Științe, Om și societate, Estetic și creativ, Psihomotric. 282 Domeniul Limbă și comunicare – c. Concursul. Deoarece În probele de comcurs se pot integra sarcini de evaluare din diferite domenii acționale sau/și de cunoaștere, concursul reprezintă un context didactic integrativ, care asigură coerența integrării conținuturi lor Învățării. Educatoarea va crea un scenariu În care este nevoie de contribuția copiilor, care constă În rezolvarea de sarcini de evaluare pentru câștiga rea unui premiu, pentru rezolvarea cât mai rapidă a unei probleme etc. d. Jocul didactic. De exemplu, jocul „Spune ce nu e adevărat” le cere pe rând copiilor să se gândească la un obiect și să ÎI descrie prin patru afirmații, dintre care una nu e corectă, prin raportare la caracteristicile obiectului. Colegii trebuie să identifice obiectul pe baza descrierii și să spună care este afirmația incorectă. Concentrarea pe obiecte variate, care evocă domenii experiențiale diferite, asigură caracterul integrativ al situației de Învățare. e.Tema integratoa re. Abordarea În cadrul activității integrate a unei teme integratoare, care permite articularea de conținuturi ale Învățării, poate asigura un nivel crescut de fuzionare a conținuturilor. Teme precum Invenții și descope riri, Colecții, Experimente permit parcurgerea de conținuturi informaționale și exersarea de abilități din domenii de cunoaștere variate, care ilustrează totuși un mod particular de raportare la cunoaștere. Educatoarea este aceea care creează atmosfera și tonusul clasei, comunică entuziasmul ei copiilor, face procesul de Învățare activ și interesant. Întotdeauna trebuie să existe un echilibru Între ceea ce oferă educatoarea și ceea ce dorește copilul, pentru ca obiectivele propuse să se realizeze cu succes. 283 Piramida cuno așterii PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mică Tema anuală de studiu: Cum este/a fost și va fi aici pe pământ? Tema săptămânii: „Graiul animalelor” Tema activității: „Cine este și cum face” Tipul activității: mixt Categorii de activități de invățare: „Cine și cum face” Domeniul limbă și comunicare Povestea educatoarei „Cine a spus miau?” ALA 2 Carnavalul animalelor Centrul Artă -Modelaj ­ Mâncare pentru animale Centrul Bibliotecă Alegem personajele din poveste, ordonăm planșele în ordinea povestirii I „,,,. I Joc de rol Avem musafiri personajele din poveste a� ___ __ Forma de realizare: activitate integrată care înglobează toate activitățile din programul unei zile; Scopul: formarea deprinderii de a asculta o poveste și de a reda ideile acesteia, îmbogățirea vocabularului cu noi cuvinte și expresii; exersa rea unor deprinderi practice însușite anterior. Obiective oper ationale: -să identifice personajele din povestea „Cine a spus miau? „, pe baza textului audiat; 284 Domeniul Limbă și comunicare – _ să ordoneze etapele din poveste În ordinea logică a acțiunii, folosind planșele cu imagini; _ să realizeze hrană pentru animale utilizând tehnici de lucru Învățate anterior (modelaj); _ să reproducă onomatopeele animalelor-personaje din poveste, pe baza experiențelor anterioare. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, povestirea, explicația, exercițiul, problematizar ea Mijloace didactice: imagini din poveste, elementul surpriză, teatru de păpuși cu păpuși reprezentând personajele din poveste, recompense, CD, planșete și plastilină, pliante cu animale, ecusoane cu personaje din poveste Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual Scenariul integrativ: povestea și problema Durata: o zi Scenariul activității La finalul Întâlnirii de dimineață, se prezintă de către educatoare Noutatea zilei, prin care se realizează și captarea atenției. La ușă bate cineva. Educatoarea deschide ușa și găsește un cățeluș supărat. ÎI aduce În fața copiilor și poartă o discuție cu acesta: -Cine ești? -Eu sunt Grivei și sunt foarte necăjit. -Dar ce s-a Întâmplat? -Eu am mulți prieteni care fac „ham -ham”. Dar ieri, unul dintre prieteni a auzit pe cineva că făcea „miau”și nu știu cine este. Acum vreau să aflu. -Copii, vreți să-I ajutăm pe Grivei să afle cine spune „miau”? -Da. Educatoarea anunță apoi tema activității „Cine este și cum face” și le propune copiilor să asculte Împreună cu Grivei o poveste prin care vor face cunoștință cu mai multe animale drăguțe. Educatoarea expune povestea clar, cu tonalitate adecvată, cu modularea vocii specifice fiecărui personaj din poveste. În timpul expunerii poveștii, va utiliza marionete de la teatru de păpuși pentru a asigura menținer ea interesului copiilor. Pe parcursul expunerii poveștii, va explica cuvintele necunoscute Întâlnite, precum și unele expresii. Fixarea poveștii se va face cu ajutorul planșelor-scene din povești, pe care copiii, cu ajutorul educatoarei, le vor aranja În ordine cronologică. La final, Grivei Îi mulțumește educatoarei că a spus această poves te frumoasă și drept recompensă le propune copiilor să se joace Împreună la centrele de activitate. Centrul Artă-Modela j-Mâncare pentru animale 285 Piramida cunoașterii Centrul Bibliotecă -Alegem persona jele din poveste, Ordonăm planșele În ordinea povestirii Joc de rol -Avem musafiri personajele din poveste -Cocoșul, Șoricelul, Dulăul, Peștele, Pisica, Albina, Broscuța -Copiii de la joc de rol vor primi marionetele pentru a intra În rolul personajului, vor imita personajul și, drept recompensă, vor primi „mâncare” pentru animale. Carnavalul animalelor -Fiecare copil Își va alege un ecuson ce reprezintă un personaj din poveste și se vor desfășura jocuri alese de copii, apelând la experiența anterioară a copiilor. CINE A SPUS MIAU? Cățelușul dormea pe covoraș lângă canapea. Deodată, ca prin somn, a auzit că cineva a zis: -Miau! Cățelușul a ridicat capul și a luat seama Împrejur. Nimeni! „probabil, am visat” -și­ a zis el și s-a lungit pe covoraș. Dar iată că cineva a zis din nou: -Miau! -Cine-i acolo? Cățelușul a sărit În sus, a dat ocol camerei, s-a uitat sub pat și sub masă. Nimeni! S-a urcat pe pervazul ferestrei și a văzut un Cocoș plimbându-se prin curte. „lată cine nu m-a lăsat să dorm” -s-a gândit Cățelușul și a dat fuga În curte, direct la Cocoș. -Ascultă, tu ai spus „Miau”? -l-a Întrebat Cățelușul pe Cocoș. -Nu, eu nu vorbesc … Și Cocoșul a bătut din aripi slobozând un „Cu -cu -ri -gu – uu!” -Dar altceva nu știi să spui? -I-a Întrebat Cățelușul. -Nu, numai „Cucurigu” – a răspuns Cocoșul. Cățelușul s-a scărpinat după ureche cu laba de dinapoi și a plecat acasă. Deodată, chiar lângă pridvor, cineva a zis: -Miau! „Aha, aici era!” -și-a zis Cățelușul și a Început să scurme repede, lângă pridvor, cu toate cele patru Iăbuțe. 286 Când s-a făcut groapa mare, de acolo a țâșnit un Șoricel mic, cenușiu. -Tu ai spus „Miau”? -I-a Întrebat cu asprime În glas Cățelușul. -„Ți -ți -ți” –a chițăit șoricelul. Cine a zis așa? -Cineva a zis „Miau” …. -Aproape? – a Întrebat tremurând Șoricelul. -Uite, chiar aici – a răspuns Cățelușul. -Mi-e frică! „Ți -ți -ți”! – a chițăit Șoricelul și a zbughit-o. Cățelul a căzut pe gânduri. Deodată, chiar lângă cușca câinelui, cineva a spus tare: -Miau! Domeniul Limbă și comunicare ––––––- �––––––––––– �––– – Cățelușul a ocolit cușca de trei ori, În fugă, dar n-a dat de nimeni. În cușcă s-a mișcat cineva … „Aici era … ” -și-a zis Cățelușul. „Acum am să-I prind … ” S-a apropiat tiptil… l-a sărit Însă În față un Dulău mare și Iățos. – „Mr – r – r – r”! – a mârâit Dulăul. -Eu … eu vreau să știu … – „Mr – r – r – r”! -Dumneavoastră ați spus …. „Miau”? -abia a îngăimat Cățelușul, cu coada Între picioare. -Eu ?! Râzi de mine, Cățelule! Cățelușul a luat-o la sănătoasa cât ÎI țineau picioarele, spre grădină și acolo, s-a ascuns sub o tufă. Și, deodată, chiar la urechea lui, cineva a spus: -Miau! Cățelușul a scos capul de sub tufă și, pe o floare, lângă nasul său, a văzut o Albină pufoasă. „lată deci cine a zis «Miau»” ! -s-a gândit Cățelușul și a vrut s-o Înhațe cu dinții. apă! el. -„Bz – z – z – z „- a bâzâit Albina și l-a pișcat pe Cățeluș chiar de vârful nasului. Cățelușul a scheunat și a rupt-o la fugă, iar Albina, după el! Zboară și bâzâie: -Bz – z -z -z … te pișc! Bz – z – z … te pișc! A alergat Cățelușulla iaz și bâldâbâc În Când a scos capul din apă, Albina dispăruse. Și, deodată, cineva a spus iar: -„Miau”! – Tu ai spus „Miau”? -l-a Întrebat cățelușul pe un Peștișor care înota, aproape de Peștele nu a răspuns nimic, a dat din coadă și dus a fost În adâncul iazului. -„Dac -oac -oac”! – a izbucnit În râs o Broscuță ce ședea pe o frunză de nufăr. Ce, tu nu știi că pești nu vorbesc? -Atunci, poate tu ai spus „Miau”? – a Întrebat-o Cățelușul pe Broscuță. -„Dac -oac -oac”! – a râs din nou Broscuța. Ce prostuț ești! Broaștele doar orăcăie. Și s-a aruncat În apă. Cățelușul a plecat acasă, ud, cu nasul umflat. Necăjit, s-a culcat pe covoraș, lângă canapea. Și deodată, a auzit: -„Miau!!!” A sărit În sus. Pe pervazul ferestrei ședea o Pisică, cu blana pufoasă, vărgată. -„Miau”! – a zis Pisica. -„Ham -Ham -ham”! – a Început cățelul să latre. Apoi și-a amintit cum a mârâit Dulăullățos și a Început să mârâie și el: „Mr – r – r -r!”. Pisica s-a arcuit și a șuierat: lIS – s 5 !”Apoi a fornăit: „Fâr – fâr -fâr” și a zbughit-o prin fereastră. Cățelul s-a Întors pe covorașul său și s-a culcat. Acum știa cine a zis „Miau”. 287 Piramida cunoașterii PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: Ce și cum vreau să fiu? Tema săptămânii: „Meșteri făurari -mărțișoare” Tema activității: „Petrecerea mărțișoarelor” Tipul de activitate: mixt Categorii de activități de Învățare: DLC Povestirile copiilor Poveste cu Început dat „AIbă ca zăpada și prietenii ei” � DOS „Petrecerea .�� � -Împletire -‘. t -mărțișoarelor ” Șnururi pentru mărțișoare I ,. �. „; � ALA 2 Jocuri de mișcare DEC Modelăm medalioane pentru mărțișoare – .” ., Forma de realizare: activitate integrată În care activitatea de bază este o activitate DlC În care sunt Înglobate elemente din mai multe DE și activitati liber alese, indiferent de programul zilei Scopurile activității: formarea deprinderilor copiilor de a crea scurte povestiri originale și exersa rea competențelor de utilizare a elementelor expresive de limbaj;imbogățirea cunoștințelor despre materiale și caracteristicile lor, precum și despre tehnici de lucru necesare prelucrării acestora În scopul realizării unor produse simple. 288 Domeniul Limbă și comunicare Obiective operaționale: _ să propună continuarea, Într-un mod personal, a firului narațiunii al cărui Început este dat de educatoare; _ să utilizeze expresii și formule specifice povestirilor În fragmentele create de ei; _ să utilizeze materiale din care se pot confecționa mărțișoare; _ să realizeze, utilizând tehnica modelajului, diferite forme de marțișoare; _ să realizeze șnur pentru mărțișor prin Împletirea a două fire de ață, lucrând În perechi; Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, povestirea, brainstormingul, explicația, demonstrația, exercițiul,Turul galeriei. Mijloace didac tice: Ghem de ață, hârtie colorată, hârtie cauciucată, nasturi, flori uscate, carton, diferite semințe, făină, sare, apă, pahare de unică folosință, boluri, linguri de plastic, plansă de lucru, paie, tava, folie, diferite mărțișoare, medalioane Forme de organizare a activității: frontal, individual, În perechi Scenariul integrativ: problema Durata: 60 min Scenariul activității Copiii se adună În sala de grupă, iar, în cadrul Întâlnirii de dimineață, educatoarea va preciza noutatea zilei, prezentându-i pe invitații zilei, pe Ioana cea Încrezătoare și Petre cel Perseverent. Cei doi au venit la grupă să le dea o invitație. Din invitație reiese că cei doi au aflat că În grupă sunt niște meșteri pricepuți și că sunt foarte creativi, așa că doresc să participe la Târgui de mărțișoare, Însă pentru a merge la petrecere trebuie să îndeplinească anumite sarcini. Prima sarcină este aceea de a ne imagina un final de poveste -poveste cu Început dat Ioana cea Încrezătoare va povesti Împreună cu educatoarea Începutul poveștii „Petrecerea Mărțișoarelor”: În Împărăția Meșterilor, se Întindea, cât vedeai cu ochii, Regatul Mărțișoarelor Jucăușe. Acestea erau vestite În toată împărăția pentru că În fiecare an, la Început de primăvară, dădeau o petrecere mare, mare, la târgui de mărțișoare unde erau invitate toate personajele din povești. Fiecare personaj de poveste trebuia să ducă la petrecere cinci mărțișoare deosebite. Dar iată ce s-a Întâmplat Într-un an. Aibă ca Zăpada era și ea invitată, dar nu știa ce mărțișoare să ducă, astfel Încât ale ei să fie cele mai frumoase. A chemat În ajutor pe cineva pe care și voi ÎI cunoașteți, pe Petre cel Perseverent și i-a cerut un sfat. Acesta i-a dat un sfat, să Îi roage pe prietenii ei s-o ajute. La cine credeți că a apelat Aibă ca Zăpada? Cum credeți că au ajutat-o? Copiii vor continua povestea … Vor fi apreciate poveștile pentru originalitate și pentru fluența exprimării. Petre cel perseverent i-a mai dat un sfat Albei ca Zăpada-să ceară copiilor din grădinițe modele de mărțișoare. 289 Piramida cunoașterii A doua sarcină este aceea de a confecționa prin modelar e(DEC) și impletire ( DOS) mărțișoare. Trecerea la măsuțele de lucru se va face pe cântecul Mărțișoa re, mărțișoare. La activitatea practică, copiii vor lucra, la Început, În perechi, pentru realizarea șnururilor pentru mărțișoare, apoi la activitatea de modelaj, individual, vor modela aluatul pentru a forma mărțișoare diversificate și le vor de decora cu materialele puse la dispoziție. La sfârșitul activității, vom apela la metoda Turul galeriei, copiii expunând mărțisoarele În diferite colțuri ale grupei, având astfel posibilitatea de a le observa și aprecia cu câte o bulină pe cele mai reușite. Cinci mărțișoare, care au acumulat mai multe buline vor fi duse de către Petre cel Perseverent Albei ca Zăpada, iar celelalte Vor participa la Târgui mărțișoarelor din Regatul Mărțișoarelor Jucăușe. In fața panou lui cu mărțișoarele, expuse vom relua povestea, Îmbogățind-o În conținut prin descrierea modului În care copiii au ajutat-o pe Aibă ca Zăpada. În continuare, copiii vor fi recompensați de către Ioana cea Încrezătoare și Petre cel Perseverent cu medalioane. La final, copiii vor dansa Uoc de mișcare) pe melodiile Mărțișoa re, mărțișoare și Vine, vine primăvara. 290 Domen iul Limbă și comunicare – –- – – ––––––––––– �–- – – PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Cine sunt/suntem?” Tema săptămânii: „Pretutindeni trăiesc copii” Tema activității: „Copil ca tine sunt și eu!” Tipul activității: mixt Categorii de activități de Învățare: DEC ADP Întâlnirea de dimineață DLC -Educație muzicală­ „Toți copiii au dreptul la soare” Povești create de copil -după ilustrații ;;..; . … – Artă Biblioteca „Pretutindeni trăiesc copii” -poveștile copiilor lumii „Copil ca tine sunt și eu!” �� Album COP��ărie fericită .; ilustrațII pentru copiii lumii 17>�·······� r–––�––� r––�–––� Știință Drepturile copiilor -sortare după imagini -ALA 2 Program distractiv „Pentru toți copiii lumii” Forma de realizare: activitate integrată care Înglobează toate activitățile din programul unei zile; Scopurile activității: formarea deprinderi lor copiilor de a crea scurte povestiri originale despre viața și drepturile copiilor din toată lumea; exersa rea competențelor de utilizare a elementelor expresive de limbaj;exersarea tehnicilor de lucru necesare prelucrării 291 Piramida cunoașterii diverselor materiale, În scopul realizării unor produse simple; exesarea deprinderii de a cânta cursiv, respectând linia melodică; Obiective operaționale: -să formuleze propoziții corecte din punct de vedere gramatical și cu sens logic, pe baza imaginilor prezentate; -să creeze scurte povestiri, pe baza imaginilor prezentate; -să precizeze care sunt drepturile/îndatoririle pe care le au toți copiii lumii indiferent de culoarea pielii, de țara de origine, de religie; -să manifeste sentimente de toleranță și prietenie, empatie, compasiune, grijă față de ceilalți, prin raportare la situații reale de viață; -să interpreteze În grup cântecul”Copil ca tine sunt și eu”, asociind mișcările sugerate de text; -să selecteze imagini cu aspecte din viața copiilor, aranjându-Ie pe panou pe baza indicațiilor primite (respectarea sau nerespectarea drepturilor copiilor); -să realizeze stegulețe, utilizând tehnici de lucru cunoscute (pliere, asamblare, lipi re); Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, povestirea, problematizarea, brainstormingul, turul galeriei, exercițiul, Învățarea prin descoperire. Mijloace didactice: imagini cu aspecte din viața copiilor din lume (copii care se distrează cu familia la munte, la mare, În parcuri; copii care merg la grădiniță, În tabere; copii care sunt obligați să cerșească), păpuși, două panouri (forma globului pamântesc) – pe unul scrie „Așa da!”, pe altul, ,,Așa nu!”, acuarele, foi desen, stegulețe, reviste, atlase. Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual Scenariul integrativ: povestea Durata: o zi Scenariul zilei Activitatea debutează cu „Întâlnirea de dimineață” (ADP). Salutul-Copiii sunt salutați cu formula: „Bună dimineața, dragi copii!”. Împărtășirea cu ceilalți-„Povestim despre drepturile și Îndatoririle copiilor” Prezența -Copiii prezenți Își aleg pozele și le așează pe panou. Calendarul naturii -Se completează calendarul naturii. Momentul de mișcare este realizat prin jocul cu cântec „Dacă vesel se trăiește”. Noutatea zilei -prezența Îngerașului care Îi invită să participe la un mic spectacol. Apar două păpuși cu piele aibă, Îmbrăcate frumos, care se joacă, cântă și dansează. De ele se apropie o fetiță (păpușă Îmbrăcată cu haine peticite). Cu o voce abia șoptită spune: -Mă primiți și pe mine să mă joc cu voi? 292 Domeniul Limbă și comunicare – -Nu, răspund tare fetițele, În același timp. Tu nu vezi cum arăți? Uite ce haine rupte ai! -Dar, hainele mele, deși sunt rupte sunt curate. Părinții mei nu au bani să-mi cumpere unele noi. Vă rog, primiți-mă și pe mine, o să mă port frumos! -Nu vrem să ne jucăm cu tine! Și fetițele Îi Întorc spatele! Fetiței cu hainele rupte Îi dau lacrimile și pleacă rușin ată. După puțin timp, apare o altă fetiță cu pielea neagră. Și ea se Îndreaptă spre cele două fetițe și le roagă să o primească În joc. Fetițele o alungă și pe ea, spunând că este urâtă, are pielea neagră. Fetița cu pielea neagră Își șterge lacrimile pe furiș, apoi se Îndep ărtează. Atunci, apare „Îngerul Păzitor” al copiilor, o fetiță Îmbrăcată În alb, cu aripi de Îngeraș și aură argintie deasupra capului. -Nu este frumos cum vă purtați, fetelor! Cu ce este vinovată fetița cu rochie ruptă? Dar cea cu pielea neagră? De ce nu vă jucați și cu ele? Și ele sunt copii, chiar dacă una este tristă pentru că părinții nu-i pot cumpăra lucruri noi, iar cealaltă are pielea neagră, așa cum o au toți copiii din țara ei. Hainele și culoarea pielii nu le fac fetițe rele și ele au dreptul să se joace, să-și facă prieteni, să meargă la școală, numai că ele, pentru a fi fericite, au nevoie de voi, de ajutorul vostru, de iubirea și prietenia voastră! Cele două fetițe cumpănesc și Își recunosc greșeala, Își cer iertare pentru faptele lor și le invită pe celelalte două fetițe să se joace cu ele. Fetițele se Împacă și cântă impreună cântecul: ” Toți copiii au dreptul la soare”. După încheierea teatrului de păpuși, educatoarea poartă o discuție cu copiii, referitoare la ceea ce vizionaseră: „Au procedat corect cele două fetițe? De ce?” „Ce ar fi trebuit să facă?” „Culoarea pielii sau hainele purtate îl fac pe un copil mai bun?” Îngerașul precizează copiilor că, indiferent de culoarea pielii, de țara în care locuiesc, toți copiii au aceleași drepturi: la un nume, la o familie, la educație, la o țară, au dreptul să se joace, să cânte și să danseze. Copiii sunt atenționați asupra faptului că în lume mai sunt și copii triști, care nu au familie, nu au cu ce să se îmbrace, pe care părinții nu-i trimit la grădiniță și la școală. De aceea, ei, care au de toate, au datoria de a-i respecta, de a-i înțelege pe cei cu necazuri, de a-i ajuta, oferindu-Ie daruri, prietenia și dragostea lor. „Îngerașul” îi anunță pe copii că va sta toată ziua cu ei pentru a vedea cum se comportă, iar pe cei buni îi va face „ajutor de îngeraș” ca să-I ajute în munca sa, aceea de a ocroti copiii tristi, cu necazuri. Păpușile îi intreabă pe copii dacă doresc să învețe și ei cântecul, iar după ce execută exercițiile de omogeniza re a vocilor, cântă împreună cântecelul. În continuare, prin intermediul unei tranziții „Ne plimbăm printre sectoare,! De aproape le privim,! Ce înseamnă fiecare,! Să vedem dacă ghicim!” se face trecerea spre centrele de interes. Fiecare copil își alege sectorul în care dorește să lucreze: 293 Piramida cunoașterii Artă -unii copii realizează albumul „Copilărie fericită” decupând din ziare, reviste, ati ase imagini cu copii; al doilea grup realizează, cu ajutorul elementelor de limbaj plastic și practic, stegulețe pentru copiii lumii. Știință -copiii vor selecta din imaginile de pe masă, imagini cu copii ale căror drepturi sunt respectate și le așează la panoul cu „Așa da !”, iar imaginile cu copii ale căror drepturi nu au fost respectate le așează la pa noul „Așa nu!” Bibliotecă -copiii vor selecta imagini care ilustrează câte o poveste despre un copil de la pol, din Africa, din Asia, din România și vor confecționa seturi Poveștile Copiilor Lumii, pe care le vor prezenta. După ce copiii au terminat activitățile se face Turul galeriei, pentru a fi admirate lucrările și panourile realizate. Prin intermediul tranziției „Hai cu toții împreună/ Să cântăm cu voie bună”, se face trecerea spre repetarea cântecului „Copil ca tine sunt și eu”. Cântecul va fi intonat cu toți copiii și pe grupe: fete și băieți, asociind mișcările sugerate de text. Apoi se va desfășura activitatea de educare a limbajului: povestiri create de copii după un șir de ilustrații pe baza seturi lor de imagini de la centrul Bibliotecă Poveștile Copiilor Lumii. Se vor realiza 4 povești, pe care educatoarea le va înregistra. La finalul activității, „îngerașul” apreciază activitatea co piilor și se declară foarte mulțumit. Toți copiii primesc ecusoane care îi transformă în „ajutor de îngerași” și le propune ca împreună să realizeze o petrecere Pentru toți copiii lumii, unde vor cânta și vor dansa. 294 Domeniul Limbă și comunicare PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mijlocie Tema anuală de studiu: Cum este/a fost și va fi aici pe pământ? Tema proiectului: „Sărbătorile bucuriei” Tema săptămțnii: „În jurul bradului” Tema activității: „Bradul de Crăciun” Tipul activității: mixt Categorii de activități de Învățare: OLC -Lectură după imagini – Împodobirea bradului de Crăciun Joc de masă: Puzzle -Bradul de Crăciun OȘ Activitate matematică Formăm mulțimi de obiecte după formă, culoare și mărime Bradul de Crăciun Artă Podoabe pentru de Crăciun Știință Podoabe și cadouri -sortare după mărime – Forma de realizare: activitate integrată care înglobeaza DLC + o altă activitate pe DE dintr-o zi+ALA1; Scopurile activității: dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificații lor structurilor verbale orale; constituirea de mulțimi după criteriul culorii, al formei și al mărimii; exersa rea tehnicilor de lucru necesare prelucrării diverselor materiale, în scopul realizării unor produse simple. 295 Piramida cunoașterii Obiective operaționale: -Să precizeze elementele componente ale tabloului, pe baza întrebărilor formulate; -Să formuleze enunțuri pe baza imaginilor din tablou; -Să redea, sub forma unei povestiri, conținutul tabloului lecturat; -Să clasifice obiectele după criteriile: formă, culoare și mărime, ghidându-se după indicațiile primite; -Să compare obiectele după criteriul mărimii, valorificând informațiile primite; -Să confecționeze podoabe pentru pomul de Crăciun, utilizând tehici de lucru cunoscute (colora re, pictură, lipire). Strategii didactice Metode și procedee didactice: conversația, exercițiul, expunerea, povestirea, observația, explicația, demonstrația, problematizarea; Mijloace didactice: tablou ce reprezintă împodobirea bradului de Crăciun, brad artificial, podoabe diverse, cadouri, beteală, materiale pentru confecționat podoabe pentru brad­ hârtie glasată, creponată, acuarele, pensule, podoabe din polistiren, planșă cu brad. Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual; Scenariul integrativ: tema integratoare Durata: 60 min Scenariul activității Întâlnirea de dimineață Educatoarea intră în sală însoțită de grupa de copii. Aceștia se așează în semicerc pe covor și se desfășoară întâlnirea de dimineață, iar la finalul acestei activități se anunță Noutatea zilei. Se anunță tema zilei: Bradul de Crăciun. Elementul surpriză -un cadou mare în care sunt toate materialele pentru activități (podoabe de brad, planșă mare de carton care reprezintă un brad neîmpodobit). Arăt copiilor coletul, dar nu-I deschid. Tranzitie: Imitând zborul fulgi lor de nea, copiii se îndreaptă spre scăunele pentru a desfășura lectura după imagini și activitatea matematică. -Priviți ce brad frumos este reprezentat aici în tablou! Copiii au fost lăsați să-și exprime liber primele impresii în legătură cu tabloul (recunoașterea și denumirea elementelor observate), după care se trece la analizarea și descrierea dirijată a tabloului, folosind următoarele întrebări: – Ce culoare are bradul? -Când își schimbă culoarea? -Unde este așezat? -Ce fac oamenii și copiii cu el? -Cu ce îl împodobesc? -Ce culoare au globurile, dar betelele? 296 Domeniul Limbă și comunicare –––––––––––––––––––––- -Ce pune băiețelul În vârful bradului? -Cine ÎI ajută? _. Ce așează fetița și mama sub brad? -Cine aduce cadourile de Crăciun? Se face o sinteză finală sub formă narativă: „Într-o zi frumoasă de iarnă, când din cer cădeau fulgi ușori de nea, În casă totul era pregătit pentru Împodobirea bradului de Crăciun_ Toată familia era În sufragerie și pregătea po doabe pentru bradul verde, care aștepta cu nerăbdare să aibă crengile Încărcate și viu colorate. Tata ajuta băiețelul să așeze În vârf steaua strălucitoare, În timp ce mama și fetița așezau pe crengi globurile colorate, betelele sclipitoare și alte minunate podoabe de Crăciun. Apoi, sub brad puneau cadourile care urmau să fie desfăcute În noaptea de Ajun. Toată lumea era fericită și cântau colinde!” Tranzitie: Copiii se ridică de pe scăunele și cântă În jurul bradului, având ca suport muzical cântecul Brăduțul. -Pentru că ați povestit atât de frumos ce ați văzut În tablou, haideți să deschidem cadoul pe care vi l-am arătat de dimineață. Să vedem ce surprize avem aici. Se deschide coletul și se descoper ă materiale pentru decorarea brăduțului -globuri rotunde, roșii galbene, verzi, mici și mari, steluțe mici și mari, betele de diferite culori, de fapt toate decorurile care se regăsesc În tabloullecturat anterior. Totodată, copiii descoper ă planșa cu brăduțul nedecorat. -Dragi copii, după cum v-am mai spus trebuie să Împodobim bradul, dar podoabele s-au amestecat pe drum. Haideți mai Întâi să le sortăm! Trei, patru copii din grupă Îndeplinesc sarcina dată de educatoare (formează mulțimi de podoabe după formă, mărime, culoare), ceilalți sunt atenți pentru a-i verifica. -Și acum să Împodobim brăduțul! Va trebui să așezăm În brăduț tot atâtea decorațiuni, câte sunt În brăduțul din tablou, ținând cont de formă și de mărime. Când vom termina de Împodobit, bradul nostru va fi la fel de frumos ca celălalt. Pe măsură ce copiii vor rezolva sarcinile, voi solicita acestora ca permanent să verbalizeze acțiunea, insistând asupra utilizării unui limbaj adecvat, raspunsuri În propoziție. In ultima parte a activității copiii vor trece cu ajutorul tranziției Brăduleț, brăduleț, la centrele de interes. Se vor prezenta copiilor temele centrelor de interes și obiectivele propuse spre realizare. În acest sens, se va trece pe la toate centrele de activitate deschise. Vor fi date explicațiile necesare realizării obiectivelor menționate și vor fi prezentate mijlocele de Învățământ ce vor fi folosite. Copiii Își vor alege centrul la care vor să lucreze / joace pentru Început: Artă: Podoabe pentru pomul de Crăciun-confecționare Științe: Podoabe și cadouri -sortare de podoabe și cadouri mari și mici și să le așeze În bradul mare sau mic Joc de masă: Puzzle -Bradul de Crăciun 297 Piramida cunoașterii – ––– � –––––– – – ––––––– – –– – Se dă semnalul de începere a lucrului. Pe tot parcursul desfășurării activității, educatoarea se plimbă pe la toate centrele de interes, dar insistă la centrul Artă. Se urmărește modul cum relaționează preșcolarii, cum comunica și intereacționează cu partenerii de grup, dar și cum manipule ază materialele pentru joc. Se dă semnalul prevestitor, apoi cel de încetare a lucrului. Cu ajutorul podoabe lor realizate la acest centru se va împodobi, prin lipi re, bradul de pe planșă. Amplasar ea podoabelor pe brad va ține cont de planșa care a fost folosită la lectura după imagini. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Tema proiectului: „Lumea minunată ascunsă în cărți” Tema săptămânii: „Povești nemuritoare” Tema activității: „Pescarul și peștișorul de aur” Tipul activității: Consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinder i Categorii de activități de învățare: I DLC Joc didactic It De-a pescarul ” ,�. j;;,;;;, „Pescarul și – Peștișorul de aur” � �; �; ,’o , „.’ .. -�’ ‘. ‘�’,<, •• ." '�l":: ,.',' :,_:.;.:,::'�:' .. ;.:,�::,;;:::: I DOS Proverbe și zicători Forma de realizare: activitate integrată care înglobeaza DLC + o altă activitate pe DE dintr-o zi; Scopurile activității: consolidarea deprinderi lor de exprimare orală prin activizarea limbajului și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale; dezvoltarea creativității limbajului oral; argumentarea unor comportamente și atitudini identificate în diverse contexte de viață. 298 Domeniul Limbă și comunicare --- -- ---- -- ------------- -------- -------------- ------------ � ------ -- Obiective operaționale : _ să se exprime corect din punct de vedere fonetic, lexical și gramatical, În situațiile de comunicare, pornind de la imaginile observate; _ să completeze propozițiile eliptice cu cuvintele/expresiile potrivite, folosind imaginile; _ să redea povestirea pe baza imaginilor prezentate; _ să aprecieze În situații concrete unele comportamente și atitudini În raport cu normele prestabilite, pornind de la mesajul povestirii; _ să argumenteze afirmațiile făcute, pe baza proverbelor și zicătorilor analizate. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, explicația, demonstrația, povestirea, exercițiul, brainstorming, Învăța rea prin cooperare, diagrama Venn. Mijloace didactice: imagini din povestea "Pescarul și peștișorul de aur", barcă, decor marin, undiță magnetică, jetoane peștișori, jetoane cu imagini din poveste, diagrama Venn, bol de sticlă, costum peștișor auriu, ciocolată -peștișori. Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual; Scenariul integrativ: joc didactic Durata: 50 min Scenariul activității În timp ce copiii se așează pe scăunele, pregătiți pentru activitate, apare pescarul (un copil deghizat) care se prezintă prin câteva versuri: "Sunt pescarul cel vestit! Când prind pești, sunt fericit, Undița mi-e fermecată, Ține zece pești deodată! Și prind, nu e de mirare, Pește ... cam atât .... de mare!" Copiii trebuie să recunoască personajul reprezentat de copilul deghizat și povestea din care face parte. Cu ajutorul câtorva Întrebări (Unde se desfășoară acțiunea poveștii?, Care sunt personajele Întâlnite În poveste?, Ce concluzie (putem desprinde) din această poveste, se realizează reactualizarea poveș tii. Pescarul le prezintă copiilor o barcă și o undiță pe care le-a adus În dar și le dezvăluie faptul că a venit să se joace cu ei un joc nou, "De-a pesca rul", iar la finalul activității are o surpriză pentru ei: dacă vor fi atenți și activi îi va învăța "Dansul pescarilor". Pentru a-i motiva pe copii, pescarul le prezintă acest dans înainte de Începerea jocului. Desfășurarea jocului "De-a pescarul" Varianta 1 -Copiii sunt invitați să aleagă dintr-un bol de sticlă câte un jeton cu peștișor și să completeze enunțul dat de acesta (pe spatele imaginii). -În bordei, trăia un moșneag cu baba lui care era cam ..... (rea de gură). 299 Piramida cunoașterii -Moșneagul și baba lui se hrăneau numai cu .... (pește) pe care moșul Îi prindea cu ....... (undița). -Odată, pescarul avu ..... (noroc) și prinse un ..... (peștisor de aur). -Baba i-a poruncit moșneagului să-i ceară peștisorului de aur mai Întâi .... (0 covată noua), apoi .... (0 casă mai frumoasă) și-n cele din urmă .... (un palat). -Baba fiind lacomă, toate darurile primite .... (i-au fost luate) și ei au rămas din nou .... (săroci). Varianta 2 -Pescarul va alege un copil utilizând versurile: " Din Ocet;mul pacific/A ieșit un pește mic,lar pe coada lui scria:/Ești pescar chiar dumneat a. " Copilul ales va urca În barcă și va pescui cu o undiță magnetică un peștișor auriu. Va trebui să răspundă la Întrebarea pe care acesta i-o adresează (pe spatele imaginii). Copiii vor avea de răspuns la următoarele Întrebări: -Care sunt personajele din povestea "Pescarul și peștisorul de aur"? -Care sunt personajele pozitive ? Dar negative? -Cum ero baba? Dar moșul? - Cu ce personaj din poveste ai dori să semeni? De ce? -Ce dorințe a Îndeplinit peștisorul de aur?Tu ce dorință ai vrea să-ți Îndeplinească peștisorul de aur? Varianta 3 -Se va utiliza metoda Diagrama Venn (baba și moșneagu l). Pescarul va alege un copil utilizând versurile: "Din Oceanul pacific/A ieșit un pește mic Iar pe coada lui scria:/Ești pescar chiar dumneata. " Copilul ales va urca În barcă și va pescui cu o undiță magnetică o imagine. Va trebui să descrie imaginea "pescuită" și să o atașeze În diagrama Venn În locul corespunzător. Varianta 4 -Copilul ales va urca În barcă și va pescui cu o undita magnetică un peștișor albastru. Fiecare peștișor va avea inscripționat pe verso câte un proverb despre lăcomie sau bunătate. Educatoarea va citi proverbul, apoi Îi va solicita copilului să explice semnificația proverbului, făcând referire la povestea "Pescarul și peștișorul de aur" . Copilul va atașa În diagrama Venn peștișorul-proverb În funcție de personajul din poveste căruia i se potrivește . Proverbe: -Bun ca pâinea bună, Îi iei bucăturo din gură! -Bunătatea dă naștere la bunătate! -Bine faci, bine găsești! -Omul bun și-n zilele rele-i tot bun! -Lăcomia strică omenia! -Nemulțumitului i se ia darul! -Ulciorul nu merge de multe ori la apă, ori se sparge, ori se crapă! -Lacomul pentru o pâine te vinde ca pe un câine! 300 Domeniul Limbă și comunicare ---------------------------------------------------------------- -Cine nu se mulțumeste cu puțin nu merită nici mai mult! Pescarul este foarte Încântat de cum s-a desfășurat jocul (se fac apreclerr colective și individuale) și Îi Învață pe copii și restul dansului. Toți dansează fericiți. Copiii primesc Încă o surpriză: câte o ciocolată sub formă de peștișor. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mijlocie Tema anuală de studiu: Cine și cum planifică/ organizează o activitate? Tema proiectului: "Petrecerea !" Tema săptămânii: ,,1 Iunie " Tema activității: II O petrecere pentru clovnul Bogdănel!" Tipul activității: mixt (transmitere de cunoștințe, exersa re de priceperi și deprinderi) Categorii de activități de învățare: ALA 2 Ne distrăm cu toții la petrecerea lui Bogdănel DOS -Lectură după imagini - "La o aniversare mulți ani lui Bogdăne!" Joc de rol Pregătim tortul Aranjăm masa � E�,� ,.----------, ,,0 petrece re pentru�"""'- �.----------, DlC "" clovnul Bogdănel !" � -Memorizare -f.îl,ț :tk Știință Pregătim buchete La mulți ani lui Bogdănel! �.; de flori � �V·�� Construcții Castel pentru Bogdănel Artă Confecționăm coronițe pentru petrecere 301 Piramida cunoașterii ------------------------------------------------------------------- Forma de realizare: activitate integrată care Înglobează toate activitățile din programul unei zile; Scopurile activitatii:organizarea unui eveniment, conștientizând importanța respectării unor norme de comportare civilizată și de igienă personală; exersarea deprinderii de a reproduce expresiv poezia, prin exersa rea funcțiilor memoriei și educarea calităților ei; exersa rea deprinderii de a formula propoziții despre ceea ce văd Într-o imagine. Obiective operaționale: să aprecieze În situații concrete unele comportamente și atitudini În raport cu unele norme prestabilite și cunoscute, utilizând un limbaj adecvat; să recite poezia "La mulți ani lui Bogdănel!", cu respectarea intonației, a ritmului, a pauzei, În concordanță cu mesajul transmis; să identifice etapele concrete În organizarea unei petreceri și rolul membrilor familiei În organizarea ei; să realizeze construcții din piesele puse la dispoziție; să grupeze flori după criteriul culorii; să realizeze coronițe pentru petrecere , utilizând tehnici de lucru cunoscute (rupere, lipire); Strategii didactice: Metode și procedee didactice: convorbirea, brainstorming, demonstrația, explicația, exercițiul. Mijloace didactice: tablou, emoticoane, casetofon, videoproiector, coifuri, confetti, biscuiți, fructe, lego, flori de hârtie de diverse culori, hârtie glasata, lipici Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual; Scenariul integrativ: problema Durata: o zi Scenariul zilei De dimineață, educatoarea le povestește copiilor că dimineață, când a intrat În sala de grupă, l-a găsit pe clovnul Bogdănel tare supărat, pentru că ieriă la petrecerea de 1 lunieă copiii l-au neglijat, s-au jucat și s-au distrat doar cu noile jucării primite În dar și cu personajele de la teatrul de păpuși venite În grădiniță, așa că acum s-a așezat trist În debara În spatele raftului și nu mai vrea să vină În sala de grupă. Mai multă a aflat că azi e ziua de naștere a lui Bogdanel. Educatoarea le propune copiilor să-i organizeze ei o petrecere lui Bogdanel și să sărbătorească Împreună, iar când totul va fi pregătit o să-I chemăm pe clovnul Bogdanel și precis o să-i treacă supărarea. Copiii sunt Încântați de propunerea educatoarei. Pentru Început, se poartă o discuție cu copiii pe marginea unui tablou, cu referire la organizarea unei zile de naștere, pentru a ști exact ce au de făcut. 302 Domeniul Limbă și comunicare ------------ -------------- ------------------------------ �-------- - Plan de întrebări: Ce este o anivesare? Ce cadouri oferim? Cum ne Îmbrăcăm? Ce facem În timpul petrecerii? Cum oferim cadou riie ? Cum primim cadou riie ? Cum se așează masa festivă? Cine participă la o petrecere de aniversare În familie? Cu această ocazie, se reactualizează și tema legată de familie: Cine compune familia de bază? Care sunt tinerii din familie? Care sunt adulții, bătrânii din familie? Se aleg rolurile pentru fiecare membru al familiei în parte, după care fiecare va avea o sarcină de rezolvat pentru or ganizarea evenimentului. Activitățile pe centre Vor fi prezentate explicațiile necesare realizării obiectivelor menționate și vor fi prezentate mijloacele de învățământ ce vor fi folosite. Joc de rol -pregătirea tortului din biscuiți cu fructe și aranjarea mesei Construcții -castel pentru Bogdănel Artă -confecționare de coronițe pentru petrecere Știință -Pregătim buchete de flori După desfășurarea activităților la centre, copiii se așează pe scăunele și împreună cu educatoarea vor învăța o poezie pentru Bogdanel, respectându-se metodologia activităților de memorizare. La mulți ani lui Bogdănel Ai obrazul de fetiță, Cu o buclă ștrengărită; Glasul, zvon de clopoțel, Tu ești clovnul Bogdănel. Astăzi, chiar de ziua ta, La mulți ani îți vom ura. Să crești mare, sănătos Și să fii, mereu frumos! Urmează apoi costumarea copiilor pentru sărbătoare cu coifuri, confetti etc. Când pregătirea este gata, își face apariția Bogdanel. Copiii vin la el pe rând, îl felicită, îi oferă cadoul și împreună îi recită poezia La mulți ani lui Bogdănel și îi cântă La mulți ani!. După aceea, copiii iau masa, iar, în final, îl invită pe Bogdănella dans. În semn de mulțumire, Bogdănel le dăruiește un simbol (Happy face), reprezentând starea lui în urma acestei zile. 303 Piramida cunoașterii PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: Ce și cum vreau să fiu? Tema săptămânii: "As vrea sa fiu ... " Tema activității: "Micii meșteri mari" Tipul activității: consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi Categorii de activități de învățare: - ADP Întâlnirea de dimineață Bibliotecă Supă alfabet Artă "Atelierul de croitorie " ALA 2 �. � �� "Micii meșteri ��; , .. mari" Știință Jocuri distractive Oala spartă, Acul și ața � fi liSă învăță m meseriilen L-____ �----�--�l� 17<� .---------�------� r------�--------� DEC -Modelaj ­ Covrigi DLC -Convorbire ­ Profesii îndrăgite Forma de realizare: activitate integrată care Înglobează toate activitățile din programul unei zile; Scopurile activității: dezvoltarea capacității de expri mare orală prin activizarea limbajului, prin utilizarea corectă a structurilor verbale orale; dezvoltarea capacității de a diferenția sunetul inițial al diferitelor cuvinte, de a despărți cuvintele În silabe; perfecționarea capaci tății de analiză și sinteză fonetică; cons olidarea deprinderilor practic-gospodărești, a unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică. 304 Domeniul Limbă și comunicare --- ------------------------------------------------ � ---- --- Obiective operaționale: -să formuleze propoziții corecte din punct de vedere gramatical, pe baza imaginilor date; -să ordoneze cuvintele pentru a forma o propoziție logică; -să reprezinte grafic cuvintele asociate uneltelor identificate (oală, polonic, seringă, ac, metru, foarfecă, sită, malaxor); -să identifice litera asociată sunetului cu care Începe cuvântul dat; -să modeleze aluatul prin mișcări translatorii circulare, realizând covrigi; -să realizeze, prin trasare și decupare după contur, articole de Îmbrăcăminte (rochii, fuste, pantaloni); -să decoreze adecvat articolele de Îmbrăcăminte, folosind elemente grafice Învățate; Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, explicația, problematizarea, exercițiul, demonstrația Mijloace didactice: supă Alfabet, șabloane, hârtie colorată, foarfece, creioane, puzzle, siluete ale bucătarului, doctorului, croitorului, brutar, imagini reprezentative pentru meseriile vizate, jetoane cu unelte, tablă, cretă, făină, aluat Forme de organizare a activității: frontal, individual, pe grupe Scenariul integrativ: problema, tema integratoare Durata: o zi Scenariul zilei Activități de dezvoltare personală (ADP) Salutul: Educatoarea Îi va saluta "Bună dimineața,dragi copii/Suntem meșteri pentru o zi." Fiecare copil trebuie să Își salute colegul de lângă el, după care vom saluta prezența musafirului nostru. Prezența : Educatoarea citește catalogul grupei, iar copiii răspund cu "Prezent/Prezentă " la apelul educatoarei și Își vor așeza numele pe panou. Numesc un copil care va așeza numele absenți lor și Îi va număra. Voi stabili Împreună cu copiii câte fete și câți băieți sunt prezenți la grădiniță. Calendarul naturii: Împreună cu copiii, vom stabili cum este vremea și se așează la panou simbolurile corespunzatoare. Copiii sunt solicitați să menționeze anotimpul, ziua, luna, anul. Activitatea de grup: Într-un săculeț vor fi așezate bilețele cu mai multe ghicitori. Copiii numiți de educatoare vor veni În față vor extrage un bilet din sac, educatoarea citește biletul, iar copilul identifică meseria indicată. Noutățile zilei: Copiii sunt anuntați că au oaspeți În sala de grupă și sunt prezentate activitățile care urmează să fie desfășurate În ziua respectivă. 305 Piramida cunoașterii Activitati liber alese (ALA 1) Împreună cu copiii vom vizita centrele de interes și vom descrie materialele pe care le vom utiliza. La sectorul Bibliotecă vor realiza "Supă alfabet" (să identifice litera' • să așeze litera la "oala" potrivită). Ia Artă: "Atelierul de croitorie" (să traseze după tipare modele de rochii. fuste. pantaloni; să decupeze după contur articole de Îmbrăcăminte; să decoreze adecvat articolele de Îmbrăcăminte folosind elemente grafice Învățate). Ia Știinta: lISă Învătăm meseriile" (să reconstituie imaginea unor meserii folosind imagini tip puzzle; să denumească corect meseriile și uneltele descoperite pe parcursul jocului.) Activități pe domenii experiențiale -OLC --convorbire+OEC -modelaj) Voi prezenta sub formă de surpriza cele patru siluete (croitor. doctor . bucătar. brutar) care reprezintă fiecare câte o meserie. Dintre aceștia bruta rul este supărat fiindcă. pentru a se angaja. trebuie să treacă niște probe dificile de educare a limbajului. Se prezintă copiilor probele prin care trebuie să treacă alături de brutar; acestea sunt așezate În patru plicuri. În șorțul acestuia și. de fapt. reprezintă planul de Întrebăr i principale ale activității de convorbire. Proba nr. l-să răspundă la Întrebările educatorei 1. Cum se numește profesia reprezentată prin imagine? ( ....... doctor) a. Cu ce se ocupă doctorul? ( ........ cu Îngrijirea sănătății) b. Ce instrumente folosește doctorul În profesia sa? ( .... stetoscop. seringă. bisturiu. pensă etc.) c.Ce Îmbrăcăminte are doctorul la locul de muncă? ( ... halat alb sau verde și bonetă) d. Denumiți și alte profesii care se ocupă cu Îngrijirea sănătății (stomatologul. asistenta medicală. psihologul) 2. Cum se numește profesia reprezentată prin imagine? ( •..•• croitor) a. Cu ce se ocupă croitorul? ( .... face Îmbrăcăminte) b. Cu ce unelte lucrează croitorul? ( ... ac. ață. mașină de cusut. foarfecă. metru de croitorie) c. Ce Îmbrcăminte are croitorulla locul de muncă? ( ..... halat de protecție) d. De ce e importantă meseria de croitor? ( pentru că ne face haine să fim protejați și să arătăm bine) e. Denumiți și alte profesii care ne ajută să fim frumoși ( .... coafeza. frizerul. manichiurista. cosmeticiana) 3 .. Cum se numește profesia reprezentată prin imagine? ( ..... bucătar) a. Cu ce se ocupă bucătarul? ( ....... pregătește mâncare) b. Cu ce unelte lucrează bucătarul? ( ... oale. cratițe. polonic. spumieră. cuțit. lingură. robot de bucătărie) c. Ce Îmbrăcăminte are bucătarul la locul de muncă? ( ..... halat de protecție de culoare aibă și bonetă) d. De ce e importantă meseria de bucătar? ( pentru că ne face mâncare ) 306 Domeniul Limbă și comunicare e. Denumiți și alte profesii care au grijă de hrana noastră (cofetar, patiser, brutar) 4. Cum se nume ște profesia reprezentată prin imagine? ( ..... brutar) a. Cu ce se ocupă brutarul? ( ... .face pâine) b. Cu ce unelte lucrează brutarul? ( ... cratiță mare, tavă de copt, malaxor, robot, sită pentru cernut făina) c. Ce Îmbrcăminte are brutarul la locul de muncă? ( ..... halat de protecție și bonetă) d. De ce e importantă meseria de brutar? ( pentru că ne face pâine) Proba 2 La proba a doua, copiii trebuie să numească uneltele reprezentate pe jetoanele de pe masă, să despărtă cuvintele În silabe, să precizeze sunetul cu care Începe cuvântul, să reprezinte grafic cuvântul pe tablă cu cretă și să asocieze jetonul cu meseria potrivită. Proba 3 Ultima proba constă În ordonarea logică a cuvintelor În propoziție, iar apoi În asocierea sunetului inițial al fiecărui cuvânt cu litera corespunzătoare. Ex. Haine, croitorul, face Croitorul face haine. "Drept răsplată fiindcă l-am ajutat, brutarul ne va Învăța din secretele lui și are În ultimul plic rețeta pentru a realiza cei mai buni covrigi din oraș. Prima regulă este să lucrăm cu mâinile curate. Pentru aceasta, mergem la baie să ne spăIăm pe m,âini" Cu ajutorul tranziției, copiii ies din grupă: "Sunt atâtea meserii Îndragite de copii. Nici o muncă nu e grea, Dacă vesel știi lucra." La Întoarcere, copiii Îmbrăcați corespunzator pentru a Începe, se așează la măsuțe. Pe măsuțe, găsesc aluat, semințe de susan și mac, făină pe care brutarul le-a pregatit pentru a le ușura munca. Analiza lucrării model: Prezint copiilor covrigii model și Îi analizăm Împreună. Explicarea și demonstrarea modului de lucru: Întâi presă ram faină pe masă pentru ca aluatul să nu se lipească, modelăm aluatul prin mișcări circulare apoi realizăm forma covrigului. Se presară semințe Exerciții pentru Încălzirea mușchilor mici ai mâinilor: Înainte de a Începe lucru, facem câteva exerciții pentru Încălzirea mușchilor mici ai mâinii: Închidem și deschidem pumnii! Frămantăm aluatul! Presărăm făina!. .. etc. Realizarea lucrării de către copii: Urez spor la treabă copiilor. Atrag atenția asupra unei ținute corecte la masa de lucru, ofer ajutor celor care au nevoie. 307 Piramida cunoașterii Ultima rugăminte a brutarului este ca toți copiii să realizeze litere pentru a forma propoziția "DRAGI COPII, VĂ MULȚUMESC!" În Încheiare, covrigii sunt așezați În tava pentru a fi duși la copt. Se vor face aprecieri colective și individuale asupra modului de desfășuare a activității și brutarul Îi recompensează pe copii cu bănuți de ciocolată. Activități liber alese (ALA 2) După activitățile pe domnenii experientiale, urmează jocul de mișcare "Oală spartă". În spațiul de joacă, se plasează o cutie din tablă, iar, la o distanță de câțiva pași, se marchează printr-o linie locul unde stau copiii. Apoi, se stabilește ordinea În care copiii legați la ochi vor trece să spargă "oala" cu ajutorul unui băț mai mare. Înainte de a lovi "oala", fiecare este legat mai Întai la ochi, apoi Învârtit, după care este lăsat sa se orienteze singur sa găseasca "oala" și să o spargă. Dacă din două Încercări nu a atins cutia, este Înlocuit cu următorul, până ce toți copiii au trecut să Își Încerce iscusința. Se va prezenta cel de-al doilea joc, jocul distractiv: "Acul și ața". O parte din copii este așezată În formație de cerc, ținându-se de mâini, cu fața spre centru. Cealaltă parte stă În șir, ținându-se de mijloc și formând primul "acul" și restul "ața". "Acul" aleargă În diferite direcții În afara cercului și prin interior trage după el "ața". Copiii care formează cercul ușurează trecerea grupului de copii ridicând brațele sau Împiedicand trecerea, prin coborârea brațelor. Jocul se termină atunci când "ața" se rupe. Cel care a rupt "ața" trece În interiorul cercului și i se dă o pedeapsă hazlie. În finalul jocurilor, Îi voi felicita pe copii pentru spiritul de echipă și pentru modul de implicare În joc și voi impărți recompense. 308 Domeniul Limbă și comunicare Bibliografie Berbeceanu G., Cioflică S.M., Ilie E., Marta c., Guga N.M. (2009) Ziua bună Începe la "Întâlnirea de dimineață", Editura Tehno-Art, Petroșani. Boca-Miron, E., Chichișan, E. (2001) Documentar metodic pentru activitatea de educare a limbajului la preșcolari, Editura V&llntegral, București Boca-Miron, E., Chichișan, E., Ținică, S. Leva, E., Miclea , M., Pocol, M., Câmpean, E. (2006) Ghidul metodologie și aplicativ al educatoarei, Editura Eurodidact, Cluj­ Napoca Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M. 2002 Metode interactive de grup -Ghid metodic -, Editura Arves, Craiova. Dumitrana, M., (1999). Educarea limbajului În Învățământul preșcolar", vol.l, Editura Compania, București. Ezechil, L., Lăzărescu, Păiși, M., (2001) Laborator preșcolar, Ghid metodologie, Editura V&llntegral, București. Glava, A., Pocol, M., Tătaru L., (2009) Educația timpurie -ghid metodic pentru aplicarea curriculu m-ului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești. Glava, A., Glava, c., (2002). Introducere În pedagogi a preșcolară, Editura Dacia, Cluj­ Napoca Vieriu, D., (2013) Proiectarea pas cu pas: grupa mică (Îndrumar pentru cadrele didoctice din mvățământul preșcolar) Editura Diamant, Pitești. Metodica " Cunoașterea mediului Înconjurător și dezvoltarea vorbirii" , Editura didactică și pedagogică, București. Metodica " Cunoașterea mediului Înconjurător și dezvoltarea vorbirii" , Editura didactică și pedagogică, București. ****Curriculum pentru Învățământ preșcolar (3 -6/7 ani), (2008),M.E.C.I., București. 309 Piramida cuno așterii 310 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE A. EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE Autori: Prof. Bodea Emilia Prof. Chira Emiliana Prof. Goia BrÎndușa Delia Prof. Mare Ana Maria Colaboratori: Prof. Băieseu Ana Maria Prof. Moldovan Minodora Claudia Prof. Moneea Elena Inst. Radu Gabriela Prof. Selejan Maria Prof. Ventuneae Ingrid Daniela B. ACTIVITĂȚI PRACTIC-GOSPODĂREȘTI Autor: Prof. Gădălean Mihaiela Valeria Colaboratori: Prof. Abrudan Larisa Prof. Cazan Ioana Prof. Neehita Ana Maria Prof. Popa Dana Alina Prof. Vereș luliana Edue. Vereș Melinda 311 Piramida cunoașterii A. EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE Domeniul om și societate include omul, modul lui de viață, relațiile cu alți oameni, relațiile cu mediul social, ca modalități În care acțiunile umane influențează evenimentele. Domeniul are o extindere și către contexte curriculare care privesc tehnologia, În sensul abordării capacități lor umane de a controla evenimentele și de a ordona mediul. În cadrul educației pentru societate se dorește ca preșcolarii să Înțeleagă ființele umane cu specificul traiului lor de zi cu zi și ca fiind angrenate În construirea propriului viitor și a propriei lumi. Totodată, este important ca preșcolarii să Înțeleagă faptul că situațiile prezente Își au originile În situații din trecut, să observe asemănări sau diferențe Între oameni sau evenimente, să Își imagineze viața În alte perioade istorice. Se consideră necesar ca introducerea unor concepte sau dezvoltarea unor abilități de ordin general să aibă ca puncte de plecare experiențele personale ale copiilor. Din acest punct de vedere, ei vor fi Încurajați să se angajeze În explorarea activă, din punct de vedere uman și social, a zonei sau cartierului În care locuiesc. Familiile acestora, mediul fizic, uman și social pot fi utilizate ca resurse de Învățare. Pe de altă parte, textul literar, imaginile și alte materialele audio-vizuale pot fi utilizate ca surse de informare. În abordarea acestui domen iu se pleacă și de la premisa că instituția preșcolară reprezintă un context utilizabil pentru coordonarea principiilor și acțiunilor morale. Astfel, copiii vor Înțelege mult mai ușor concepte precum dreptatea, echitatea, bunătatea, adevărul etc. atunci când le vor putea observa concretizate În acțiunile adulților cu care vin În contact. De asemene a, dezvoltarea unor conduite aflate În acord cu principii morale va fi favorizată de observarea și discutarea de către copii a unor probleme morale, de exersa rea lor În jocuri libere sau dirijate și de studierea și dezbaterea unor opere literare potrivite vârstei. Obiectivele educației pentru societate Obiective cadru • Cunoașterea și respectarea normelor de comportare În societate; educarea abilității de a intra În relație cu ceilalți; • Educarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter și formarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți; • Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (inițiativă); • Dezvoltarea abilităJij de recunoaștere, acceptare și respect al diversității; 312 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate ------------------- ------------ ------� ------------��---- ------ - • Cunoașterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului român. Obiective de referință • Să cunoască și să respecte normele necesare integrării În viața socială, precum și reguli de securitate personală (ex.: importanța alimentelor sănătoase pentru organismul uman; reguli ale activității și ale jocului, În vederea evitării unor situații periculoase; reguli de minimă protecție a naturii și pericolul Încălcării lor; reguli privind protecția vieții proprii și a celor din jur etc.); • Să-și adapteze comportamentul propriu la cerințele grupului În care trăiește (familie, grădiniță, grupul de joacă); • Să aprecieze În situații concrete unele comportamente și atitudini În raport cu norme prestabilite și cunoscute; • Să trăiască În relațiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranță, armonie, concomitent cu Învățarea autocontrolului; • Să negocieze și să participe la decizii comune; • Să dobândească comportamente și atitudini igienice corecte față de propria persoană și față de alte ființe și obiecte;- • Să capete abilitatea de a intra În relație cu cei din jur, respectând norme de comportament corect și util celorlalți; • Să descrie și să identifice elemente locale specifice țării noastre și zonei În care locuiește (elemente de relief, așezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice); • Să se comporte adecvat În diferite contexte sociale. Domeniul om și societate presupune experiențe de Învățare prin care se asimilează și exersează abilități socio-emoționale, care reprezintă cele mai importante abilități de viață ale copiilor, asigurându-Ie adaptarea la vârsta adultă. În Curriculumul pentru Învățământul preșcolar, dezvoltarea socio-emoțională vizează debutul vieții sociale a copilului precum și capacitatea lui de a stabili și menține interacțiuni cu adulți și copii. Interacțiunile sociale mediază modul În care copiii se privesc pe ei Înșiși și lumea din jur. Dezvoltarea emoțională vizează Îndeosebi capacitatea copiilor de a-și percepe și exprima emoțiile, de a Înțelege și a răspunde emoțiilor celorlalți, precum și dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. În strânsă corelație cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care influențează decisiv procesul de Învățare. 313 Piramida cunoașterii - Dezvoltarea abilităților sociale la copii Abilitățile sociale sunt cele care ne permit integrarea În grupul de la grădiniță, școală, serviciu sau În grupul de prieteni. Dezvoltarea socială presupune asimilarea comportamentelor care ne fac să fim eficienți În interacțiunile cu ceilalți astfel Încât să ne atingem scopurile personale stabilite. Pentru a fi competentă În relațiile sociale, o persoană trebuie să identifice acurat gândurile, emoțiile și intențiile celorlalți Într-o situație particulară. Pentru a te putea adapta În societate trebuie să cunoști regulile societății. Competențele sociale descrise În literatura de specialitate sunt: inițierea și menținerea unei relații și integrarea Într-un grup. Competențe sociale Exemple de comportament Inițierea și menținer ea Să inițieze și să mențină o interacțiune unei relații Să asculte activ Să Împartă obiecte și să Împărtășească experiențe Să ofere și să primească complimente Să rezolve În mod ef icient conflictele apărute Integrarea În grup Să respecte regulile aferente unei situații sociale Să coopereze cu ceilalți În rezolvarea unei sarcini Să ceară ajutorul atunci când are nevoie Tabel 1. Competențe sociale ( A., Botiș, L., Mihalca -Optimizarea abilități lor emoționale și sociale la preșcolari -Curs pentru educatoare, Centrul "Expert" -Catedra de Psihologie, Universitatea "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca, 2006) Dezvoltarea abilităților emoționale la copii Dezvoltarea emoțională se referă la recunoașterea și exprimarea adecvată a emoțiilor, Înțelegerea emoțiilor și reglarea emoțională. Acestea de fapt sunt competențe emoționale care asigură persoanei sănătatea emoțională. Competența emoțională desemnează "abilitatea copiilor de a-și gestiona propriile emoții, precum și de a recunoaște și de a se adapta la emoțiile celorlalți. Este echivalentul emoțional pentru termenul inteligență, care se referă la funcțiile cognitive. Eșecul În dobândirea acestei categorii de competențe poate să ducă uneori la consecințe nefaste atât asupra propriei persoane, cât și asupra relațiilor sociale, ceea ce constituie un motiv În plus pentru investigarea și Înțelegerea dezvoltării emoționale" (H. Rudolph Schaffer-Introducere În psihologia copilului, pag.125) 314 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate --- ------------------ -- -------------- � ---- -- -------- � -- -- ---- - Principalele competențe emoționale descrise În literatura de specialitate ce apar În cursul dezvoltării emoționale sunt prezentate În tabelul de mai jos: .-Competențe Exemple de comportam ent emoționale Să utilizeze cuvinte și expresii care denumesc stări emoționale Să identifice situații În care el trăiește o emoție Să identifice situații În care alte persoane trăiesc o emoție Să identifice emoțiile asociate unui context specific Recunoașterea și Să identifice situații În care apar diferențe Între starea exprimarea emoțiilor emoțională și exprimarea ei externă Să reacționeze nonverbal Într-o situație socială Să exprime empatie față de alte persoane Să exprime emoții complexe precum rușine, vinovăție, mândrie Să transmită verbal, În mod convingător, mesajele afective Să transmită nonverbal, În mod convingător, mesajele afective Să țină cont de particularitățile fiecărei persoane În cadrul interacțiunilor sociale Să recunoască emoțiile pe baza expresiei faciale Să identifice cauza emoțiilor Să realizeze diferența Între diverse emoții Să numească consecințele emoțiilor Într-o situație Înțelegerea emoțiilor Să găsească soluții prin care să se liniștească atunci când sunt furioși Să ceară ajutorul adulților când sunt supărați Să Își comute atenția de la un joc sau de la o discuție care ÎI supără spre alt joc sau altă activitate Să fie capabil să minimizeze importanța unei jucării Reglarea emoțională inaccesibile Să privească o situație supărătoare dintr-un punct de vedere diferit Tabel 2. Competențe emoționale ( A., Botiș, L., Mihalca -Optimizarea abilităților emoționale și sociale la preșcolari -Curs pentru educatoare, Centrul II Expert" -Catedra de Psihologie, Universitatea "Babeș-Bolya i", Cluj-Napoca, 2006) 315 Piramida cunoașterii Etape În dezvoltarea socială, emoțională și morală a preșcolarului Dezvoltarea socială a preșcolarului Perioada 3-4 ani În această perioadă sociabilitatea copiilor crește și se manifestă prin tolera rea mai bună a necunoscuților, disconfort mai scăzut atunci când persoana semnificativă pleacă și scăderea nevoii de apropiere fizică adult-copil. Copilul interacționează cu alți copii prin schimburi de expresii faciale, verbale sau de jucării. Copiii de 3 ani devin mult mai Încrezători În forțele proprii și se implică din ce În ce mai mult În relații sociale cu alți copii. Își aleg prietenii pe considerente de sex, de vârstă și În funcție de modul În care se joacă. La această vârstă, cer frecvent ajutorul, dar pot să ÎI și ofere. La 3 ani, se pot juca cu mai mulți copii deodată. Perioada 4-5 ani La această vârstă, copiii pot Înțelege intențiile celorlalți și pot să Își asume diverse roluri. Atunci când copiii pun În scenă o situație prin intermediul jocului simbolic ei Învață cum să privească acea situație din mai multe puncte de vedere, să Își exprime empatia față de experiența prin care trece o persoană. Copiii Încă sunt centrați pe propria persoană și destul de frecvent apar conflicte datorate unor puncte de vedere diferite (ex. e jucăria mea, e rându/ meu). Sunt Încă centrați pe propriile dorințe și este foarte supărător pentru ei să vadă că altcineva a luat primul jucăria lui. În această perioadă, copiilor le place din ce În ce mai mult jocul cooperativ, se Împrietenesc cu alți copii și le fac complimente cum ar fi cele legate de Îmbrăcăminte. Se conformează destul de bine regulilor grupului deși uneori pot Întâmpina dificultăți. Își doresc să rezolve conflictele, dar au nevoie de ajutor pentru negociere. Acum pot să justifice actele agresive. Perioada 5-6/7 ani În jurul vârstei de 5-6 ani, copiii dobândesc abilitatea de a Înțelege cele două planuri: evenimentele externe și ceea ce gândim noi despre intențiile și emoțiile celorlalți ca urmare a reflectării situațiilor sociale cu care ei se confruntă. O dată cu dobândirea limbajului, jocul simbolic devine tot mai complex (5-6 ani), după care scade frecvența acestuia. În jurul vârstei de 7 ani predomină jocurile cu reguli, Încep să practice generozitatea față de ceilalți și să ajute copiii mai mici decât ei. Acum copiii preferă să Împartă În mod egal lucrurile pentru a preveni certurile, realizând că a menține relații bune cu ceilalți este mai important decât a primi o cantitate mai mare de dulciuri, jucării. 316 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate ------ ---- -------- ------------ � --------�� -------- Dezvoltarea emoțională a preșcolarului De-a lungul vieții, emoțiile se schimbă datorită atât dezoltării, cât și socializării. Apar emoții noi, de exemplu, treptat, copiii Încep să prezinte semne că experiențiază vinovăția, mândria, rușinea și jena. Emoțiile primare rămân În repertoriul individului toată viața; totuși, odată cu vârsta se modifică circumstanțele În care vor fi evocate. Emoțiile sunt exprimate prin modalități tot mai subtile pe măsură ce copilul dobândește control asupra comportamentului și Învață să reacționeze prin conduite aprobate social. Astfel, emoția și manifestarea ei externă vor deveni tot mai detașate pe măsură ce copilul Învață "cum trebuie să se poarte". Dezvoltarea emoțională merge mână În mână cu cea cognitivă și cu dezvoltarea limbajului, acestea din urmă fiind influențate de modul În care copilul reușește să-și exprime ideile și emoțiile, precum și de felul În care se simte În legătură cu el Însuși. Sinteza caracteristicilor capacităților emoționale ale copiilor preșcolari Preșcolarii cu vârsta Între 3 și 4 ani Copiii Încep să vorbească despre propriile emoții. La această vârstă, identifică și diferențiază expresiile faciale ale emoțiilor de bază (furie, tristețe, frică și bucurie). Copiii de până la 3 ani Își exprimă În mod activ afecțiunea pentru membrii familiei prin Îmbrățișări, mângâieri, pupici. Pot deveni posesivi cu lucrurile lor (cu anumite jucării speciale pentru ei sau atunci când cei mici vor să capteze atenția adulților); de exemplu, nu vor să Împartă nicio jucărie cu copiii care sunt În vizită știind că așa vor fi În centrul atenției adulților. Până la vârsta de 3 ani, copiii se simt foarte repede frustrați, ceea ce explică și strategiile lor rudimentare de control emoțional (de exemplu, când se lovesc cu capul de colțul mesei, copiii se liniștesc dacă "bat" colțul mesei). La această vârstă, apar frecvent accese violente de furie și teama de separare. Copiii de 3-4 ani se angajează În "Iupte pentru putere", ceea ce duce, de cele mai multe ori, la apariția acceselor violente de furie. În această perioadă Încep să Înțeleagă cauzele emoțiilor de bază. Copiii pot face inferențe de genul "dacă strig destul de tare, voi obține ceea ce vreau". La vârsta aceasta, copiii Înțeleg glume simple. Autoreglarea emoțională se face prin comportamente simple precum suptul degetului, căutarea sau dimpotrivă evitarea privirii. Tot În această perioadă, copiii apelează și la strategii comportamentale de autoreglaj emoțional precum căutarea suportului adulților și căutarea proximității (apropierii) fizice a adulților. La vârsta aceasta, reglarea emoțională a copiilor e realizată În cea mai mare parte de către adulți prin ghidaj (un copil de 3 ani care e furios nu știe că prin exprimarea În mod agresiva furiei, această stare se va intensifica; adultul poate Învața copilul strategia broscuței țestoase ca alternativă de reglare emoțională În astfel de situații). 317 Piramida cuno așterii De la vârsta de aproximativ 2 ani, copiii Încearcă să alunge tristețea mamei prin Îmbrățișări. Preșcolarii cu vârsta Între 4 și 5 ani La această vârstă, copiii reușesc să identifice și să diferențieze expresiile faciale ale mai multor emoții, precum furie, tristețe, frică, bucurie, rușine, mândrie, vină. Copiii Își exprimă emoțiile foarte ușor, sunt foarte sensibili și impulsivi (prezintă episoade de plâns, devin negativiști). După vârsta de 3 ani, copiii Încep să se simtă din ce În ce mai confortabil când sunt separați de persoane, locuri sau lucruri familiare. După vârsta de 3 ani, copiii Încep să Își declare independen ța spunând "Nu!" sau "Pot să fac singur/ă". Copiii se rușinează acum foarte ușor și Își cer scuze pentru greșelile făcute În mod accidental. Le place responsabilitatea și să urmeze reguli. Între 4 și 5 ani, copiii manifestă interes În explorarea emoțiilor celorlalți -de ce alți copii plâng sau sunt triști. Copiii Înțeleg diferența dintre emoții pozitive și emoții negative (emoții care au consecințe pozitive asupra comportamentului și emoții care au consecințe negative). Acum Încep să Înțeleagă faptul că același eveniment poate fi o sursă de emoții diferite pentru persoane diferite (de exemplu, În urma unui concurs, câștigăto rul e fericit, iar cel care a pierdut e trist); Încep să manifeste interes pentru raționamentele morale; explorează ideile de corectitudine, dreptate, comportamente bune și comportamente rele. Copiii de 4-5 ani Înțeleg glumele și Încep să spună ei glume. În această perioadă, sunt capabili să amâne o recompensă imediată, dar mică pentru o recompensă ulterioară unei activități, dar mai substanțială (de exemplu, "decât o bomboană acum, mai bine o felie de tort după ce aranjez toate jucăriile la locul lor"). Copiii de 4-5 ani tolerează stările de frustrare care nu au o soluție imediată. E perioada În care interiorizează și se supun cu ușurintă lor. Încep să aplice singuri strategii eficiente de reglare emoțională: identificarea de soluții adecvate la problemele cu care se confruntă, raționalizarea sau minimizarea. Preșcolarii cu vârsta Între 5 și 6/7 ani În identificarea emoțiilor, copiii de 5-6/7 ani se bazează pe expresiile faciale. Datorită dezvoltării limbajului, În jurul vârstei de 6/7 ani copiii pot identifica și denumi majoritatea emoțiilor. În această perioadă ei oscilează Între comportamente care indică sensibilitate la critici cu vinovăție pentru greșelile făcute În mod accidental, și dificultăți În a admite că totuși ei sunt cei care au făcut o greșeală. Copiilor de 5 -6/7 ani nu le plac eșecurile și devin critici cu ei Înșiși. La această vârstă, au Încă mare nevoie de dragostea și afecțiunea părinților și a adulților care au grijă de ei. Copiii de această vârstă pot manifesta teama de separare când sunt despărțiți de persoanele semnificative din viața lor (de exemplu când schimbă grădinița sau când 318 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate -------------------------------------------------------------------- dorm În altă parte decât acasă); se pot simți tratați incorect dacă altcineva primește ceva ce ei nu primesc. Este perioada În care sunt fascinați de informații noi și de cele mai multe ori sunt receptivi la informații și sfaturi despre siguranța proprie și a celorlalți, despre stilul de viață sănătos și despre evitarea comportamentelor de risc. Cea mai importantă achiziție În această perioadă este dezvoltarea empatiei, adică a abilității de a fi interesat și de a Înțelege emoțiile celorlalți. Copiii de 5 -6/7 ani Încep să Își formeze simțul moralității și Înțeleg termeni abstracți ca: onestitate, corectitudine, morală. Totuși este "bun" sau "rău" ceea ce consideră părinții sau educatoarele a fi așa. În această perioadă, Înteleg cauzele și consecințele exprimării emoțiilor și de aceea poate fi introdusă ideea conform căreia emoțiile sunt cauzate nu de evenimentele externe, ci de interpretarea cognitivă a acestora, adică de ceea ce gândim noi despre ele. Copiii de 5 -6/7 ani sunt capabili să Își elaboreze propriile reguli de reglaj emoțional În diverse situații de joc, de interacțiuni sociale și uneori aceste reguli sunt complexe. Deși copiii apreciază prietenii de aceeași vârstă cu ei, continuă să apeleze la adulți (mai ales la părinți) pentru ajutor și ghidaj. Deoarece În această perioadă se dezvoltă empatia (capacitatea de "a te pune În locul altuia"), copiii pot manifesta strategii de regla re emoțională adresate celor din jurul lor. Stadii ale dezvoltării morale Însușirea moralității ca un sistem de valori interiorizate parcuge, după J. Piaget, o serie de etape: Stadiul heteronomiei morale, etapa inițială, când copilul manifestă respect "de sus În jos" unilateral față de adult, care generează "morala ascultării", heteronomă. Respectul față de regulă este generat de atitudinea de obediență pe care copiii o au față de părinți cărora le atribuie calități morale și intelectuale care pentru ei definesc noțiunea de perfecțiune. Copilul preia norme, interdicții, valori, pe care le respectă pentu că "așa trebuie", fără a avea loc o filtrare din prisma proprie, acționând din constrâ ngere. Dezvoltând cercetările efectuate de J. Piaget, L. Kohlberg abordează dezvoltarea morală a subiectului uman din unghiul structuralismului cognitiv. Acesta distinge șase stadii ale dezvoltării morale, repartizate pe trei perioade: perioada preconvențională, convențională și postconvențională. Devenirea morală debutează astfel prin manifestarea fricii de pedeapsă și se finalizează cu asumarea voluntară a normelor morale. Cele șase stadii ale dezvoltării morale cunosc o dispunere temporală liniară, existând un anumit paralelism Între succesiunea acestora și stadiile dezvoltării intelectuale ale lui Piaget. 319 Piramida cunoașterii - Perioada preconvențională corespunde vârstei de 4-10 ani, acestui "nivel premoral" corespunzându-i stadiul moralității ascultării și stadiul mor alității hedoniste. Această perioadă se caracterizează prin faptul că normele de conduită morală SUnt percepute de către copil ca fiind impuse din exterior, conforma rea la norme având inițial ca suport motivațional teama de pedeapsă ce caracterizează vârsta preșcolară. La acest nivel copilul adoptă mecanic normele morale ale anturajului său și utilizează ca unic sistem de referință pentru judecarea acțiunilor sale consecinț ele pozitive sau negative ale acestora În planul propriei persoane. În stadiul moralității ascultării, respectarea normelor morale se realizează ca urmare a tendinței firești a copilului de a evita sancțiunile ce ar putea decurge ca urmare a neconformării la regulile impuse de căte autoritatea adultă. Stadiul moralității hedoniste se caracterizează prin faptul că, conforma rea copilului la normele și reglementările morale se realizează nu din teama de a nu fi pedepsit ci ca urmare a conștientizării faptului că adecvarea conduitei personale la standardele morale ale adultului reprezintă o importantă sursă de beneficii și recompense. Pe lângă activitățile care vizează dezvoltarea socio-emoțională, În cadrul Domeniului Om și Societate sunt implicate și conținuturi moral-civice, de educație rutieră, ecologică, de educație pentru sănătate, educație religioasă, precum și educație incluzivă. Educația rutieră, componentă a educației pentru societate, reprezintă o formă de educație pentru viață. Se impune ca Încă de la cele mai fragede vârste, copiii să cunoască cele mai elementare reguli de circulație pe drumurile publice datorită faptului că preșcolarii sunt cei mai expuși accidentel or, datorită vârstei fragede, a unei insuficiente supravegheri sau a incapacității de a lua decizii legate de actul circulației. Nu trebuie să insuflăm copiilor frica de stradă, ci să-i facem să conștienti zeze că adoptând o conduită preventivă, viața și sănătatea nu le vor fi puse În pericol, să Înțeleagă importanța cunoașterii și respectării regulilor de circulație. Copiii Îndrăgesc activitățile pe aceste teme, pentru ei agentul de circulație devine un prieten care este gata oricând să-i ajute, să le dea sfaturi. Educatia ecologică presupune dezvoltarea unei atitudini pozitive față de mediul Înconjurător și desfășurarea activităților de educație ecologică În mod sistematic pentru a oferi societății un model de bună practică educațională. Este necesar ca preșcolarii să cunoască ființele și fenomenele din mediul Înconjurător și a caracteristicilor acestora, principalele obiective ale acestui domeniu educațional fiind: • formarea deprinderii de a ocroti, respecta și proteja natura; 320 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate --- ---------- -- -- ------------------ � ------------ -- ------ --- • conștientizarea necesității de a economisi apa, energia electrică, lemnul etc. Copiii trebuie educați În sensul păstrării sănătății mediului În care trăiesc prin formarea unor comportamente de ocrotire a mediului, de colectare selectivă a deșeurilor menajere reciclabile, crearea unui mediu ambiant plăcut prin amenajarea și întreținerea spațiilor verzi. Teme specifice abordate În grădiniță pot fi preluate din ariile tematice: mediul înconjurător, apă, aer, sol, protejarea mediului, plante și animale, deșeuri. Educația ecologică devine tot mai mult una din cele mai importante preocupări ale societății contemporane și vizează trei aspecte importante: prevenirea deteriorării mediului, acțiuni de depoluare și reconstrucție ecologică, ce constau, în principal, În măsuri reparatorii, și păstrarea sau Întreținerea zonelor depoluate. Educația pentru sănătate în grădiniță le permite copiilor preșcolari Învățarea unor comportamente sănătoase și practicarea lor. Educația pentru sănătate Însumează toate experiențele de Învățare care duc la Îmbunătățirea și menținerea stării de bine și implică dezvoltarea atât a abilități lor cognitive, cât și a celor emoționale și sociale, cu rol În protejarea sănătății și În dezvoltarea unui stil de viață sănătos. Educația religioasă ÎI ajută pe copil să cunoască Îndatoririle pe care le are față de el Însuși, față de ceilalți și față de tot ce-I Înconjoară, pentru a deveni un bun creștin. Din fragedă copilărie, omul trebuie format În spiritul credinței, iubirii, binelui, adevărului, dreptății, iar cunoașterea simbolurilor religioase și a personajelor biblice, a vieții și activității acestora sunt obiective ale educației religioase ce pot fi atinse începând cu anii grădiniței. Preșcolarii dispun de o bogată viață afectivă și o mare sensibilitate, ceea ce-i fac foarte receptivi la tot ce este adresat sferei sentimentelor. Educația religioasă la vârsta preșcolară pune accent pe latura afectivă și face apel la sensibilitatea copiilor. Este importantă intensitatea trăirilor afective simțite de copii În acele momente și cum se răsfrâng ele în comportamentul lor moral de zi cu zi. Activitățile de educație religioasă vizează: formarea virtuților creștine și cultivarea comportamentului moral-religios, cunoașterea unor sărbători creștine de mare însemnătate, tradiții și obiceiuri cu ocazia acestora; cultivarea dorinței de a face fapte bune; cultivarea dragostei și respectului față de Dumnezeu și aproapele nostru. Educația pentru incluziune socială presupune dezvoltarea și aplicarea unor strategii educaționale care să promoveze conștientizarea și formarea la copii a unor comportamente În direcția toleranței și nondiscriminării, acceptării copiilor cu CES: copii cu dizabilități, copii supradotați, copii de diferite etnii, copii cu boli cronice, copii cu situație socio-economică precară etc. 321 Piramida cunoașterii Educația pentru societate la vârsta preșcolară Modalități de realizare Dimensiu nea moral-civică a educației reprezintă o componentă esențială atât a procesului instructiv-educativ, cât și a acțiunii exercitate de familie, mediul social, colectivul de copii, având ca scop formarea conștiinței și conduitei civilizate a preșcolarului În conformitate cu normele sociale și cu particularitățile de vârstă. Toate activitățile din grădiniță au influență și În direcția educării moral-civice, dar acest aspect este urmărit cu preponderență În activitățile din Domeniul om și societate. Între componentele educației, cea morală ocupă un loc deosebit datorită rolului pe care-I joacă În afirmarea și integrarea În societate a copilului. Comportamentul moral se bazează pe cunoștințe, sentimente, convingeri, deprinderi și obișnuințe, o voință puternică, Încât urmărirea și formarea acestora pretinde nu numai un program bine articulat, ci și un sistem coerent de metode și procedee prin care să putem preveni apariția unor eventuale obstacole și să asigurăm realizarea la nivel ridicat a tuturor obiectivelor urmărite. Acțiunile educative se desfășoară În mod organizat și sistematic și au totodată, rolul de a valorifica acele influențe care se exercită În mod neorganizat asupra copilului. Principalele modalități de realizare care stau la dispoziția oricărui cadru didactic sunt: povestirea, explicația, convorbirea, dezbaterile mor ale, problematizarea, studiul de caz, exemplul, exercițiul, aprecierea și sancționarea sau aprobarea și dezaprobarea, toate acestea având rol moralizator. Abilitatea și măiestria educatorului ÎI vor ajuta să adapteze fiecare procedeu sau metodă la specificul situației pe care o are de rezolvat. Metodele verbale se Îmbină cu cele practice. Aprobarea și dezaprobarea se pot succeda ușor, după cum metoda explicației poate urma un exercițiu sau un exemplu, sau analiza unui caz. Povestirea Constă În relatarea Într-o formă accesibilă și atractivă a unor Întâmplări și fapte reale sau imaginare cu semnificații morale. Prin folosirea unui limbaj plastic-intuitiv a unor procedee artistice sau dramatice, a unui material intuitiv adecvat, copilul este transpus Într-un mod de viață care-I ajută să Înțeleagă sensul unor norme sau reguli morale. Poveștile și povestirile cu caracter etic au o mare valoare educativă. Puși În situția de a trăi și de a reflecta asupra faptelor descrise Își Însușesc anumite norme de conduită. 322 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate - Impresionați de comportarea eroilor din povești, copiii Își conturează convingeri, Încep să aprecieze diferite situații din viața personală și colectivă. Copiii pot fi convinși de necesitatea de a asculta, cunoscând consecințele neascultării, așa cum reies din povestirile "Mălina și ursuleții", "Scufița Roșie", "Cocoșelul cu creastă de aur" etc, pot Învăța să dezaprobe necinstea, viclenia, lăcomia, zgârcenia și minciuna Înfățișate În "Găinușa cea moțată", "Ciripel cel lacom", " Coliba iepurașului", "Ursul păcălit de vulpe", "Punguța cu doi bani". Prin intermediul altor povești cum sunt "Mănușa", "Căci uliță roșie și Căciuliță albastră", " Iepurele și ariciul", "Ridichea uriașă" etc., copiii au prilejul să aprecieze frumusețea prieteniei, a ajutorului reciproc și a vieții În colectiv. Dragostea și grija părinților față de copii, bunătatea și sacrificiul lor, ajutorul și dragostea Între soră și frate, bine subliniate În povestirile "Nuielușa de alun", " Inima mamei", " Lebedele", "Scorușul", "Norișor", sensibilizează sufletul copiilor și-i fac să trăiască mai intens aceste sentimente și alte trăsături morale ca: modestia și hărnicia, necesitatea de a munci, ce pot fi subliniate din povestirile: "Cei trei purceluși", "Fata babei și fata moșului", "Plici și Plici-Plici" , "Fierarul năzdrăvan", "Cenușăreasa". Înfățișate prin eroii și faptele din povești, Îi fac pe copii să trăiască puternice emoții, să gândească și să ajungă la concluzii practice privind propria lor comportare. Ei Învață că e frumos să fii politicos, cinstit, curajos sau harnic precum eroul din poveste. Cu ajutorul lor, se exersează modalitățile de prelucrare a reprezentărilor În imaginație, se face transpuner ea În lumea acestor ființe În care eroii acționează În concordanță cu imaginația copiilor, În care ființele apropiate și Îndrăgite (cățelușul, iepurașul) sunt Întotdeauna bune , puternice și Îndrăznețe, În care binele și dreptatea triumfă. Educatoarea va alege și planifica povești accesibile , cu un conținut moral, cu elemente care să mențină atenția copiilor, urmărind obiective specifice domeniului om și societate. Etapele unei activități de povestire din cadrul domeniului om și societate sunt aceleași ca la oricare povestire, realizată În cadrul domeniului limbă și comunicare. Memorizările Din conținutul unor poezii, copiii Învață reguli de conviețuire În grup, conștientizează consecințele pozitive și negative ale actelor sale asupra sa și asupra celorlalți. Prin intermediul acestora le facem cunoscute copiilor vitejia ostașilor români, contribuind la dezvoltarea dragostei pentru țară, le trezim sentimente de admirație față de eroi, Învață Însemnele țării, exprimă atitudini față de țară, cunosc evenimente importante din istoria poporului nostru: "Eroii", de Petre Ghelmez, "Steagul nostru", de M. Pop,"Limba noastră", de A. Mateevici etc. Preșcolarii sunt familiarizați cu valorile creștine, cunosc sărbătorile religioase, Învață reguli privind protecția mediului Înconjurător, dezvoltându-Ie dragostea față de natură și față de necuvântătoare, Învață 323 Piramida cuno așterii reguli de igienă personală și reguli de circulație. Câteva recomandăr i de conținuturi cu aceste valențe formative sunt: "Matei cel harnic", de M. Filip, "Spune adevărul ", "Uite vine Moș Crăciun", de o. Cazimir, "Fapte bune", de V. Tulbure, "Gândăcelul", de E. Farago, "Ce e bine și ce e rău", de V. Maiacovschi, "Stopul", de F. lordăchescu. Cultivarea tradițiilor sintetizează experiența pozitivă acumulată de-a lungul istoriei și se concentrează În organizarea periodică a unor activități ce marchează cele mai semnificative momente din viața familiei, școlii sau a grupurilor de copii cu interese comune. Ele se caracterizează prin faptul că, odată consolidate, se transmit de la o generație la alta, devenind astfel focare de atracție și de acumulare a energiilor individuale, repercutându-se pozitiv asupra activităților pe care le implică. Povata Povața este modalitatea ce se bazează pe valorificarea experienței morale a omului, sedimentată În proverbe, cugetări, maxime etc, În vederea formării conștiinței morale a copiilor. Dacă În cazul majorității metodelor mesajul educativ vine de la educatoare (ca agent sau model), În cadrul acestei metode mesajul este codificat Într-o expresie lingvistică cu o puternică semnificație morală. De data aceasta, nu educatorii sunt cei care impun cerințe, orientează sau verifică moralitatea copiilor, ci maximele, cugetă riie, proverbe le sau aforismele, utilizate În cadrul activităților de lectură după imagini, povestiri, convorbiri, precum și În diferite situații adaptate programului zilnic desfășurat În grădiniță. Proverbele și zicătoriie Proverbele și zicătoriie dau contur formării personalității copilului, având o bogată valoare estetică și etică, conducând la formarea unor calități morale ca: cinstea, hărnicia, dragostea de oameni, bunătatea, curajul, modestia. În cadrul unor convorbiri, povestiri, lecturi după imagini sau jocuri didactice se urmărește ca fiecare copil să exerseze utilizarea formulelor de politețe: "mulțumesc", "te rog", "iartă-mă", asociindu-Ie cu proverbe semnificative: " Vorba dulce mult aduce", "Până nu bați la ușă, nu Îndrăzni să intri" sau "Politețea este cheia de aur care deschide toate ușile". Proverbul" Buturuga mică răstoarnă carul mare" se poate folosi În discuțiile cu copiii privind anumite activități care li se par mai dificile. În povestea "Capra cu trei iezi" se poate utiliza proverbul "Cine sapă groapa altuia cade singur În ea", iar În povestea "Scufița Roșie", proverbul "Ascultă sfatul părintesc, că altfel e vai de tine". Folosite cu eficiență ori de câte ori se ivește prilejul, proverbele și zicătorile exprimă adevăruri cu valabilitate generală, stimulând atenția și imaginația copiilor, Înfrumusețând imaginația acestora. 324 Domeniul Om și societate - Educație pentru societate Explicația Cu ajutorul acesteia putem dezvălui conținutul, sensul și necesitatea respectării unei valori, norme sau reguli morale. Pentru a Înțelege necesitatea respectării unei reguli trebuie să-i explicăm copilului de ce trebuie să o respecte (consecințele pozitive și negative). Realizată cu ajutorul limbajului, ea implică două funcții principale: informativă și stimulativă. Prima constă În conștientiza rea sensului unei cerințe morale externe, relevându-i note definitorii sau Îmbogățindu-i conținutul cu noi aspecte. Aceeași conștientizare se produce și În funcție de experiența copilului, explicația folosindu-se cu precădere atunci când aceasta este mai redusă sau inexistentă, ea având menirea să conducă la recunoașterea și Înțelegerea adevărului moral. Cea de-a doua funcție, stimulativă, constă În antrenarea componentei afective, datorită forței argumentative a limbajului ca instrument de comunicare. Explicația trebuie să fie Însoțită de material și fapte concrete, care pot declanșa trăiri afective care determină o conduită corespunzătoare. Cu ajutorul explicației, educatoarea dezvăluie copiilor conținutul unei cerințe, norme, reguli morale. Exercițiile de comportament sunt precedate de scurte explicații: cum să-i respecte pe adulți și pe colegi, cum să salute, cum să se ajute reciproc, să respecte programul grădiniței, etc. Inițial accentul cade pe modul În care trebuie respectată o cerință morală, pentru ca pe parcurs să se extindă și asupra exersării respectării ei. Dramatizările Pe lângă caracterul decisiv de dezvoltare a limbajului, de stimulare a gândirii, memoriei, mai există și alte valențe formative ale dramatizărilor. De pildă, recent, s-a confirmat faptul că, prin intermediul acestora se poate realiza dezvoltarea emoțională a copilului, autocunoașterea temerilor, plăcerilor etc datorită "regăsirii", identificării cu "ceIălalt" (celălalt În sensul de personaj de poveste, basm etc). O astfel de cercetare Încununată de succes este aceea a d-Iui Michael Bernard, care pledează pentru implicarea valențelor sociale și emoționale În procesul de Învățare. (Bernard, M.E. (2004a). The You Can Do It! Early Childhood Education Program: Developing Social-Emotional-Mot ivational Competencies (4-6 Year Olds). Oakleigh, VIC (AUS): Australian Scholarships Group; Laguna Beach). Oferind modele precum "Ioana cea Încrezătoare", "Petre cel perseverent", "Ina cea Înțelegătoare", acesta nu face decât să favorizeze dezvoltarea emoțională a copiilor prin intermediul textului literar și al dramatizării. Dramatizările completează foarte bine metoda a cărei sursă o constituie textul literar. Aceasta sporește forța de evocare a textului. Copiii sunt puși În situația de a interpreta roluri astfel că se străduiesc, pe măsura talentului, să redea cât mai fidel 325 Piramida cunoașterii replicile personajelor intepretate. Auditoriul se constituie involuntar intr-un adevărat "judecator" stabilind apoi cu ușurință trăsăturile morale ale personajului povestirii. Pe lângă faptul că-i mobilizează În plan afectiv declanșând trăiri sufletești intense, dramatizările stârnesc la copii ambiții pozitive, sentimente de admirație pentru Înaltele valori morale ca bunătatea, cinstea, omenia și de respingere a nonvalorilor. Convorbirea Este o discuție sau un dialog Între educator și copii care are drept scop atât clarificarea unor cuno ștințe morale, cât și declanșarea unor trăiri afective prin valorificarea experienței de viață a copiilor. Convorbirile ordonează gândirea copiilor, le formează deprinderea de a se referi la subiect, Îi solicită să gândească pentru a descifra sensul Întrebărilor. Convorbirile generalizatoare, organizate cu copiii de 5-6 ani, Îi antrenează pe aceștia pentru restructurarea cunoștințelor, pentru aplicarea lor În situații noi, pentru a stabili legături Între ele, pentru a face generalizări și abstractizări. În funcție de subiectele abordate, convorbirile dezvoltă calități morale ca: respect, hărnicie, curaj, cinste, stăpânire de sine, politețe etc. În cadrul convorbirilor, se formează deprinderi de comunicare, deoarece fiecare copil este receptor sau transmițător, pentru că Învață să formuleze un mesaj, să respecte cadrul și subiectul mesajului, să aprecieze corect și civilizat răspunsuri. Cei timizi, dobândesc curaj și Încredere În sine, fac eforturi de voință, se deprind să-și susțină ideile etc. Activități specifice educației moral-civice care au rolul de a forma deprinderi morale, de comportare civilizată, de cultivare a calităților morale pot fi convorbirile cu suport intuitiv, unde putem aborda o varietate amplă de teme: "Cum ne comportăm acasă și la grădiniță ?", " Cu cine vreau să semăn și de ce?", " Învățăm să fim mai buni", "Omul și natura", "Cum circulăm?", "Curățenia -mama sănătății" etc. Convorbirile pot fi organizate sau ocazionale. Cele organizate se desfășoară cu Întreaga grupă, iar cele ocazionale se desfășoară cu grupuri de copii sau individual, de câte ori este necesar. Pornind de la un substrat faptic, copiii pot să-și exprime liber opțiunile În legătură cu faptele sau cerințele morale discutate și să conștientizez e efectele eventualelor abateri sau Încălcări ale cerințelor morale sau, dimpotrivă, să-și Întărească un comportament pozitiv. Astfel se poate afirma că această metodă are funcții de informare, sensibilizare, corectare, Întărire privitoare la conștiința și conduita morală a copilului. Lectura după imagini Potrivit DEX "lectură" este "faptul de a citi". Pornind de aici, apreciem că lectura după imagini se poate realiza cu copiii care pot "citi" aceste imagini. Pentru preșcolari, a 326 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate citi Înseamnă a observa o imagine și a spune ceea ce vezi, În propoziții așezate În ordine logică. Imaginile folosite În această activitate trebuie să Îndeplinească anumite condiții: să fie clare, să fie atractive, să trezească interesul copiilor, să dezvolte o temă cunoscută; să evidențieze introducerea, cuprinsul și Încheierea acțiunii prezentate . Educatoarea conduce observarea copiilor prin Întrebări clare, scurte, corect formulate, care să solicite răspunsuri În propoziții. Întrebările vor viza În general comportamente specifice domeniului om și societate. Prin intermediul lecturii după imagini, se consolidează și se completează "spațiile lacunare" ale cunoștințelor dobândite anterior, deoarece, ca suport intuitiv-concret, materialul ilustrativ folosit În lectura după imagini, prin conținutul său variat și bogat, oferă copiilor posibilități largi de cu noaștere, de lărgire și Îmbogățire sistematică a experienței perceptive, a sferei reprezentărilor care să constituie baza formării capacităților și deprinderilor copilului. Prin conținutul tematic al materialului ilustrativ, se reclamă un proces complex de cunoaștere ce presupune eforturi de gândire și atenție pe de o parte și pe de altă parte, solicită memoria și imaginația. Atenția copiilor va fi focalizată și asupra expresiilor faciale ale personajelor ilustrate și a relațiilor dintre ele, pentru a identifica emoțiile și sentimentele pe care aceștia le trăiesc. Pentru a da finalitate plăcută lecturii după imagini, educatoarea sau copiii pot să sugereze un titlu potrivit imaginilor analizate sau tabloului analizat, să dezlege ghicitori, să cânte un cântec. În cadrul activităților integrate lectura după imagini poate să constituie startul În derularea secvențială a acesteia. De multe ori, pornind de la o lectură a unei imagini se poate ajunge la integrarea unor noțiuni din alte domenii de cunoaștere. Studiul de caz Presupune analizarea unor situații problemă, a unor dileme morale, În vederea identificării strategiilor de acțiune optime din punct de vedere etic, de soluționare a acestora. Este o metodă ce declanșează o situație problematică cu implicații morale. În folosirea acestei metode putem delimita trei momente succesive: alegerea și prezentarea cazului, analizarea si discutarea lui și adoptarea soluției. Se recomandă alegerea unor cazuri reale, tipice, din viața cotidiană, care pot fi pozitive, negative sau contradictorii. Studiile de caz, bazate pe fapte reale sau inventate, ne sunt Întotdeauna la îndemână și ne dau prilejul de a critica lipsa de respect, indisciplina, minciuna și lașitatea, fie lipsa de igienă personală, de a sublinia importanța grijii față de viețuitoare, lucruri sau natură. Analiza și discutarea cazului reprezintă momentul principal al metodei, dirijarea discuției fiind determinată de atitudinea inițială a grupului față de ceea ce întruchipează 327 Piramida cunoașterii cazul, de interesul pe care acesta ÎI stârnește În rândul copiilor și de forța argumentelor folosite de participanți În susținerea opiniei lor. Exemplul Acestă metodă se bazează pe Însușirea unor modele care reflectă fapte și acțiuni morale. Copilul preșcolar are tendința de a imita comportamentele pe care le observă În jurul său. Exemplele Își pot exercita acțiunea direct sau indirect. Exemplul educatoarei, părinților, fraților, persoanelor din anturajul copiilor este extrem de important În influențarea conduitei și conștiinței lor. Exemplele indirecte presupun descrierea și relatarea unor fapte și acțiuni morale exercitate de o anumită persoană Într-o anumită situație. Acestea se pot regăsi În povestiri, texte literare, filme, reviste pentru copii, etc. Pentru ca exemplul să aibă efectul dorit este important să fie creat un climat psiho-social cu o puternică Încărcătură afectivă, care să fie favorabil unei relații bazate pe atașament, comuniune, respect Între educatoare și copii. Educatoarea trebuie să aibă calități și conduite care să dovedească, În relațiile cu copiii, că este un exemplu demn de urmat. Exercițiul Exercițiul moral se definește ca fiind o repetare sistematică și organizată a unor acțiuni, În condiții relativ identice, cu scopul formării deprinderi lor și obișnuințe de comportare morală, elaborării și stabilirii trăsăturilor de voință și caracter implicate În atitudinea și conduita morală a copilului. În practica educativă se disting două momente principale ale exercițiului moral: formularea cerințelor și exersarea propriu-zisă. Cerințele sunt formulate de o autoritate externă (părinți, educatoare, colectiv) și prescriu scopul ce se urmărește, precum și modul În care se vor desfășura acțiunile respective. Cele mai semnificative cerințe sunt: ordinul, reproșul, dispoziția, Îndemnul și sugestia, rugămintea, Încrederea, utilizarea perspectivelor , Încurajarea, stimularea prin promiterea unei recompense. Exersarea propriu-zisă Este un proces care presupune Îndeplinirea consecventă și sistematică a cerințelor formulate În vederea Întăririi componentelor conștiinței morale și a formării conduitei morale. Exersarea este deosebit de importantă pentru interiorizarea cerințelor cuprinse În normele moralei sociale care devin, astfel, elemente ale conduitei morale, reflectate În relațiile copilului cu ceilalți, cu societatea și cu sine Însuși. Antrenarea copiilor În diferite activități și acțiuni care presupun organizarea unor situații de relaționare are drept rezultat formarea deprinderilor și obișnuințelor de comportare cât și a trăsăturilor de voință și caracter. 328 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate Prin exercițiu moral, se pot forma deprinderi de ordine, disciplină, punctualitate, respect față de cei din jur, care vor ajuta la formarea unor comportamente mult așteptate la copii. Jocurile didactice De asemene a, putem desfășura jocuri didactice ("0 faptă bună", "Imaginea din oglindă", "Prietenia ", "Cum ne comportăm?", "Te rog să-mi dai", "Spune-mi la ce folosește" etc.), prin care educăm trăsături pozitive de voință și caracter și formăm atitudini pozitive față de sine și față de cei din jurul său: oameni, animale, plante. Se pot organiza jocuri didactice pentru Însușirea unor norme de comportament civilizat, jocuri didactice pentru Însușirea unor norme de circulație rutieră etc. Valoarea educativă a jocurilor didactice În abordarea domeniului om și societate este de necontestat. Jocurile didactice contribuie la identificarea emoțiilor, a sentimentelor, a trăsăturilor pozitive de voință si caracter. Unele jocuri didactice stimulează cinstea, răbdarea, spiritul critic și autocritic, stăpânirea de sine. Jocul didactic contribuie la consolidarea relațiilor din colectivul de copii, prin anumite jocuri copiii fiind obligați să respecte părerea colegilor, să le aprecieze munca și să le recunoască meritele. De asemenea, copiii sunt stimulați să respecte regulile jocului, să reacționeze În conformitate cu ele, să-și autoregleze propria activitate. Privite În ansamblu, toate metodele educației morale pot avea un aport important la formarea conștiinței și conduitei morale a copiilor, dar recomandabil este să fie utilizate metodele de Întărire pozitivă concomitent cu restrângerea, pe cât posibil, a celor bazate pe constrângeri. Îmbinarea lor armonioasă asigură concordanța Între trebuințe, tendințe și cerințe morale, cât și Între libertate și constrângere. Măiestria didactică se va concretiza În acele strategii care vor da copilului impresia libertății chiar În acțiunile și cerințele care Îi sunt impuse. Activități de tip outdoor Acest tip de activitate oferă posibilitatea contactului direct cu natura, putând fi o puternică sursă de experienț e de Învățare, Într-un mediu relaxant, liber, fără constrângerile pe care le impun "cei patru pereți ai unei săli de clasă". Pot oferi elevilor nenumărate provocări, astfel că procesul de educare devine puternic, inspirațional și de natură să schimbe comportamente antisociale, să creeze o relație puternică Între oameni bazată pe sprijin reciproc. Aceste activități facilitează procesul de Învățare al copiilor care Întâmpină dificultăți În acest sens deoarece climatul diferit de Învățare motivează copiii, se bazează foarte mult pe participarea activă, maximizează procesul de Învățare, minimalizând constrângerea specifică instituțiilor de Învățământ. 329 Piramida cunoașterii Asigură dezvoltarea personală atât a celor care o aplică, cât mai ales a copiilor, prin libertatea de manifestare și exprimare. În plus, oferă o utilitate practică imediată cunoștințelor Învățate, se desfășoară În contexte diferite, având un cadru de Învățare și un conținut lejer, procesul Învățării este orientat spre participant și se bazează pe experiența participanților. Activitățile de tip outdoor asigură dezvoltarea spiritului de echipă, conexiunea Între copii, relația copii-educator, creșterea gradului de participare activă, dezvoltarea spiritului cetățenesc activ În rândul ambelor categorii. Mai mult, oferă nenumărate beneficii fizice, emoționale, mentale ce asigură bunăstarea individului și implicit a comunității și societății din care face parte. Prin varietatea lui, mediul oferă un cadru stimulativ de Învățare, permite un grad ridicat de creativitate, oferă posibilitatea creării unui mediu relaxant și motivant În funcție de problema identificată deoarece permite escaladarea unor nivele Înalte de imaginație În vederea obținerii rezultatelor propuse. Dintre obiectivele generale ale educației outdoor amintim: dezvoltarea abilităților sociale și dezvoltarea personală precum Îmbunătățirea spiritului de echipă și Îmbunătățirea relațiilor sociale, dezvoltarea abilități lor de management: organizare, coordonare, evaluare, atât a celor care o aplică, cât și a elevilor, oferirea unui cadru stimulativ de Învățare și crearea unui mediu relaxant și motivant În funcție de problema identificată. Sugestii de conținuturi SUBDOM ENII ASPECTE SUGESTII DE CONȚINUTURI VIZATE EDUCAȚIE Norme de Texte literare MORAL-CIVICĂ comportare În Ce a uitat Fănucă să spună? de L. VIădescu societate Cuvântul fermecat de V. Oseeva Scufița Roșie de Ch. Perrault Ursul păcălit de vulpe de 1. Creangă Supărarea Oanielei de V. Gafița Nu numai la grădiniță de O. Pancu-Iași Cum au fugit odată jucăriile de la un copil de N. Stănculescu Coliba iepurașului -poveste populară Povestea măgărușului Încăpățânat de V. Colin Iedul cu trei capre de O. Pancu-Iași Bunica de B. Șt. Delavrancea Bunicul de B. Șt. Delavrancea Ridichea uriașă -poveste populară 330 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate --- ---------------------------------- � ------------��--------- Ce poate face o furnică de Yanitzia Canetti Poezii Plângăreața de S. Filip Degetele acadele de D. Crăsnaru Salutul de G. Zarafu Bună ziua! Te rog! Mulțumesc! de G. Zarafu La revedere! Bună seara! de G. Zarafu Cine-i vred nic? de E. Dragoș Fapte bune de V.Tulbure Doi prieteni de E. Farago Motanul pedepsit de E. Farago Pedeapsa mâței de E. Farago Fetița alintată de O. Cazimir Doi frați cuminți de E. Farago Părinții mei de E. Dragoș Bunica de O. Cazimir Gândăcelul de E. Farago Cățelușul șchiop de E. Farago Surioara de C.A. Munteanu Convorbiri Familia mea Sunt politicos! Cum mă comport? În fiecare zi o faptă bună Omul, mașina care funcționează singură. Ce înseamnă să fim persoane? Ce ar fi dacă am fi adulți? Lecturi după imagini Fapte bune, fapte rele! În vizită! Cu familia la masă. La spectacol! Exerciții și jocuri pentru Însușirea normelor de comportare civilizată Cere-i frumos păpușii o jucărie. ÎI învățăm pe ursuleț să spună mulțumesc. Ce spune păpușa când sosește la grădiniță? Spune-i păpușii cum te cheamă! De-a musafirii. E ziua păpușii. În vizită la bunici. 331 La plimbare. În parc. Să primim musafiri. La magazinul de jucării. Roboței-prietenul copiilor. Cunoști copiii din grupa ta? De-a grădinița. Cumpărăm flori și oferim flori. Desenăm, colorăm, circulație învățăm. Cuvinte fermecate. Am voie, nu am voie. Jocuri didactice Cine sunt eu? Buna ziua! La masă. Știu să mă port civilizat? Ce știm despre noi? Ce a uitat piticul să spună? Cine te-a chemat la telefon? Să ajutăm copilul pierdut! Ființa cea mai dr agă! Să am grijă de mine! În magazin! Cum vedeți copiii? Sunt trist, sunt vesel. Stăpânește-ți corpul! Nepoții și bunicii la aceeași masă. Bine sau rău? Când cer ajutor? Familia. Spune cum îți ajuți părinții? Avem oaspeți la masă. La plimbare cu părinții. La teatru. În vizită la prietenul meu. Să sărbătorim ziua colegilor. Am găsit o jucărie. Cum ne jucăm împreună? Știi să faci daruri? Să facem o urare! Când si ce trebuie să vorbim? Domeniul Om și societate -Educație pentru societate ---------------------------------------------------------------- ,..-Bunic și nepot. Bătrânii au nevoie de ajutor. Vecinul meu. Cine Îmi este și cine nu-mi este prieten? Când e bine să fii primul? AudițiijTexte muzicale Piticul de D. Voiculescu Sunt oaspeți de J. Lupu Cântec de bucurie de D. Voiculescu Greierașul de A.M. Ionescu Ghicitoare de A. Ivașcu Prima zi de grădiniță de T. Popa Grădinița de R.P. Dipșan Cetatea fermecată de L. Comeș Educatoarea de AI. Stancu Sunt atâtea meserii Îndrăgite de copii! De N. Popescu Frumoasă-i strada noastră! De T. Popa Trenul de C. Mereș Pățania lui Nelu de N. Bădulescu Macazur i de N. Bădulescu Omul harnic de 1. Danielescu Acasă de J. Lupu Semaforul de P. Țipordei Oaspeți de J. Lupu Drepturile Texte literare copilului Fetița cu chibriturile de H.C. Andersen Dumbrava minunată de M. Sadoveanu Fetița cu pantofii roșii de H. Ch. Andersen Valori morale: Texte literare Înțelepciune, Povestea ariciului Înțelept de V. Colin, prietenie Ciuboțelele ogarului de C. Gruia hărnicie, Ariciul si iepurele de L. Tolstoi modestie, Găinușa cea moțată de C. Gruia adevăr etc. Leul și cățelușa de L. Tolstoi Rilă lepurilă și cărăbușul cu aripioare de aur de F. Mugur, Prieten devotat-poveste populară Doi călători de AI. Mitru Cei trei purceluși -poveste populară Sarea În bucate de P. Ispirescu 333 Piramida cunoașterii -------- �---------------------- -------- ------ ------- Fata babei și fata moșneagu lui de 1. Creangă Iedul cu trei capre de O. Pancu-Iași Cocoșelul cu pene de aur de AI. Mitru Tomiță iepurașul de AI. Mitru Puf Alb și Puf Gri de C. Gruia Ionică mincinosul de AI. Mitru Banul muncit de AI. Mitru Copiii din crâng de C. Ușinski Cuiele de S. Pop Povestea nucii Iăudăroase de V. Colin Au mă doare! de G. Vișan Turtița- poveste populară Țara adevărului și Împăratul Minciună de P. Crăciun Laudă goală de 1. Străuț Ciripel cel lacom de L. VIădescu Bulgăraș de primăvară de Paul Stewart, Chris Riddell Albinuța care nu vroia să muncească de Charlotte B. Herr Poezii și fabule Omul harnic de C. Dragomir Matei cel harnic de M. Filip Bondarulleneș de E. Farago Pățania mărului de M. Stoica Convorbiri Vreau să am un prieten! Minciuna are picioare scurte! Meseria, brățară de aur Leneșul mai mult aleargă! Acceptarea Texte literare diversității Povestea ursului cafeniu de V. Colin Rățușca cea urâtă de H.C. Andersen Sabah, fetița egipteană de 1. Constantinescu Pantofii roșii de N. Calma Uma și pinguinul, 1. Ventuneac În căutarea lui Nemo Lectură după imagini Copii de pretutindeni. Familia prietenului meu Cu toții avem aceleași drepturi! 334 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate ---- -------------------------------- �------------�� ---------- Convorbiri Suntem diferiți dar egali Cine e la fel ca mine? EDUCAȚIE Recunoașterea Texte literore EMOȚIONALĂ și exprimarea Povești despre emoții de C. Ștefan, E. Kallay emoțiilor Cârlionț, mielușelul cel fricos de Tony Wolf Lumea lui SELF -magia gândurilor bune, (Povești pentru dezvoltarea sodo-emoțională a preșcolarilor), coordonator Adrian Opre Jocuri didactice Cum mă simt? Descrie emoția! Fețe vesele, fețe triste Pasează zâmbetul! Amintiri Harta emoțiilor Oglinda fermecată Detectivul de emoții Înțelegerea Texte literare emoțiilor De ce fac copiii crize de furie de Catherine Dolto Lumea lui SELF ,coord. A. Opre Jocuri didactice Spune ce simte personajul Acesta sunt eu! Ce-ar fi dacă? Cum te-ai simți dacă ... ? Autoreglarea Texte literare emoțională Veverițe le Mașa Dașa și Sașa de Virginia Waters Cum să ne învingem teama de Catherine Dolto Nu ți-e somn ursulețule? de Martin Waddell Mamă, Iasă lumina aprinsă! de Sabine Krausharr și Urse Scheffler Program educațional Da, poți! Michael E. Bernard Self Kit, coordonator Adrian Opre, Jocuri didactice Cheița fermecată Comunică prin mimă EDUCAȚIE Inițierea și Texte literare 335 Piramida cunoașterii ---- -- ---- � ------------------ -- -- ------ -- ------------------ -- ----- SOCIALĂ menținer ea Povestea peștișorului curcubeu de Marcus Pfiser unei relații Povestea lui Chiț-Chiț *** Imi fac prieteni *** Povestea puișorului îngâmfat -poveste populară Jocuri didactice Gânduri pentru prietenul meu Prieten pe vecie! Stii cum trebuie! Reporterii Să facem cunoștință! Integra rea În Jocuri didactice grup Știu să mă joc?(singur sau cu alți copii) Cercul prieteniei Prieteni adevărați Învățăm cum să fim prieteni Ursulețul ne Învață cum să rezolvăm problemele dintre prieteni ELEMENTE DE -Localitate Texte literare și poezii : ISTORIE, natală, România de V. Carianopol GEOGRAFIE ȘI domiciliu, Țara mea de E. Preda RELIGIE elemente Pământul țării de Gh. Tomozei locale ale Steagul nostru de M. Pop comunității Cântec de 1. Bumbac Frumoasă-i limba noastră de G. Vieru -Țară, popor, Patria de M. Găitan imn, drapel, Țara de O. Cazimir stemă Țara mea de N. Tache Tricolorul de N. Tache -Tradiții, Tricolorul țării mele de E. Ioan obiceiuri, Cântec de pace de E. Ioan evenimente Hora de M. Găitan culturale și Moș Crăciun de C. Dragomir religioase Pui de român de M. Mar ancea Mândru ca sunt român de E. Evu -Biserica, Limba noastră de AI. Mateevici(fragment) I simboluri Limba românească de E. Sion , creștine, Mândrie de M. Cajal formarea Mi-e țara frumoasă de G. Coșbuc virtuților Iubește-ți țara de A. Ciurunga creștine și Țara mea de dor de R. Mureșan 336 - EDUCAȚIE ECOLOGiCĂ cultivarea comportamen­ tului moral religios -Educarea unei atitudini pozitive față de mediu Domeniul Om și societate -Educație pentru societate Țara noastră de T. Oancea Moștenirea de o. Cazimir Cântecullui Ștefan cel Mare de D. Bolintineanu Povestiri istorice de D. Almaș Moș Ion Roată și Unirea de 1. Creangă Moș Ion Roată și Cuza Vodă de 1. Creangă Stejarul din Borzești de E. Camilar Sabia de foc de AI. Mitru Poezii și texte literare de 1 Iunie și 8 Martie 1 Iunie de 1. Bumbac De ziua mamei de E. Farago Mama de F. Ciobanu De ziua mamei de T. Constantinescu Plugușorul (fragment) Inima mamei Inimioare, inimioar e de S. Casavan Povestiri biblice și poezii Legenda lui Moș Nicolae Spune adevărul de A. Răducu Uite, vine Moș Crăciun! de o. Cazimir Scrisoare de O. Cazimir La drum de o. Cazimir Colinde, colinde de M.Eminescu Crăciunul copiilor de o. Goga La Anul Nou de G. Coșbuc Floriile de V. Alecsandri Cristos a Înviat! de C. Pavelescu În ziua de Paști de E. Farago La Paști de G. Topârceanu Ouă de Paști de A. Buzdugan Cuibul cu ouă roșii de E. Braniște Învierea Domnului și Înălțarea la cer de E. Braniște Icoana Crăciunului de E. Braniște Sărbătoarea Botezului Domnului de E. Braniște Dragostea lui Isus pentru copii de E. Braniște Convorbi ri: Ce Înseamnă poluarea? Pădurea, plămânul planetei Animalele- ființe vii 337 Piramida cunoașterii Apa-izvorul vieții -Ocrotirea Aerul-elementul vieții mediului, Cum trăiesc și cât trăiesc arborii? Unde aruncăm gunoaiele? -Colectare Știm să păstrăm frumusețea naturii! selectivă a Munții noștri aur poartă deșeurilor Mările și oceanele-surse de viață menajere Cum ne comportăm față de animale? reciclabile Animalele de la Zoo, viețuitoare În captivitate? De ce ocrotim pădurea? Ce reprezintă fabricile pentru marile orașe? Cum expoatăm bogățiile pământului? Iubesc plantele, animalele! Prietenii mei necuvântători Animale de companie Copăcei, copăcei te-ngrijesc de mititel Reciclare -Ce este și ce poți să faci cu el? Lectură după imagini Delta Dunării-rezervație naturală Viața În adâncuri Omul ocrotește natura Texte literare Povestea bradului și a hârtiei de D. Botez Ploaie pentru floarea cea mică de 1. Străuț Căsuțe pentru păsărele de E. Dragoș Povestiri despre prietenii mei de S. Kerim EDUCAȚIE -Reguli de Poezii și texte literare: PENTRU igienă Apa rece de M. Negulescu SĂNĂTATE personală Doi dinți și două Întrebări de S. Filip Batista de L. Constantinescu -Stil de viață De serviciu de L. Constantinescu sănătos Maricica de L. VIădescu N-ai batistă? de E.Dragoș -Situații de Vreau să cresc voinic de V. Voiculesei urgență Prietenii de Dan Faur Ziua În care a fugit somnul de V. Pătrașcu Ce am?de A.Sahighian Povestea vitaminelor de L. Muntean Convorbiri pogramul meu zilnic 338 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate Am grija de corpul meu La masă Zilnic fac sport 112! Situații de urgență Ordine și curățenie Piramida alimentelor Incendiu În pădure Bucătarii mari și mici Jocuri didactice Mănânc sănătos, cresc mare și frumos! Batista Măriucăi Sunt mic dar grijuliu De vorbă cu medicul stomatolog Așa da, așa nu! Mâini curate, mâini murdare Unde se potrivește Coșul cu vitamine EDUCAȚIE -Reguli de Texte literare: RUTIERĂ circulație Laudă goală de 1. Străuț Greșeala Cumințicăi de V. Gafița lepurașul coconaș de 1. Străuț Rilă lepurilă de 1. Străut Claxonul buclucaș de 1. Bustan Strada nu e loc de joacă *** Prima lecție de educație rutieră de 1. Bustan Poezii Cum treci strada? de 1. Bumbac Uită-te! de 1. Bumbac Sfatul înțelept de 1. Bustan Pe stradă de E. Căldăraru Semaforul de Ș. Feneșanu Semaforul Licurici de E. Dragoș Pietonul de S.lrimescu Atenție la traversare de S. Răuț Convorbi ri Învăț să circul corect Pe trecerea de pietoni Siguranța acasă și pe stradă Lectură după imagini Drumul spre grădiniță Așa da, așa nu! 339 Piramida cunoașterii PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mică Tema anuală de studiu: "Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?" Tema proiectului: "Ti-am adus un mărțișor" Tema săptămânii: "De ziua ta, mămico!" Tema activității: "Ana și floarea fermecată" Tipul activitătii: consolidare de cunoștințe și deprinderi Categorii de activități de învățare: ALA, DOS (Educație pentru societate), DEC (Activitate artistico-plastică) Forma de realizare: Activitate integrată Joc de rol Construcții Joc de masă "Mama ne pregătește . - "Gardul grădinii -"Ce cadou își dorește pentru grădiniță" fermecate" mama?" " "Ana și floarea "Floarea fermecată" .� fermecată" ANA ȘI FLOAREA FERMECATĂ -(ALAI +DOS+DEC) DOS-Povestea DEC-Pictură educatoarei Scopurile activității: consolidarea și exersa rea unor comportamente și atitudini conforme cu normele prestabilite și cunoscute; valorificarea deprinderilor de lucru Însușite În realizarea unei lucrări plastice inspirate dintr-o poveste cunoscută Obiective operaționale: -să recunoască În exemplele date stări afective pozitive, utilizând experiența personală; -să identifice În imaginile afișate comportamente pozitive, bazându-se pe experiența proprie; -să exemplifice comportamentele proprii similare situațiilor din povestea "Ana și floarea fermecată", formulând enunțuri logice; -să acopere Întreaga suprafață a petalelor cu culoarea potrivită, utilizând tehnica picturii; 340 Domeniul Om și societate - Educație pentru societate _ să picteze minim trei petale din hârtie, respectând simbolistica cromatică descrisă În poveste; _ să analizeze din punct de vedere estetic lucrările personale și ale colegilor, argumentând afirmațiile făcute. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: lectura educatoarei, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul oral, munca independen tă, problematizar ea, instructajul verbal, jocul, turul galeriei, metoda piramidei, aprecierea verbală Mijloace didactice: calendarul naturii, CD player , CD-uri cu muzică, păpușa Ana, flipchart , imagini din poveste, petale din hârtie, pahare de unică folosință cu grâu Încolțit, recompense, tăbliță pentru punctarea bulinelor adunate de echipe. Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual Scenariul zilei 1. Moment organizatoric În vederea bunei desfășurări a activităților de Învățare au loc: aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. II. Întâlnirea de dimineață Ne așezăm pe covor, În formă de cerc, pentru a stabili un contact vizual cu toți copiii grupei. Salutul: Educatoarea:" Bună dimineața. Floricele, Băieți și fete mititele! Astăzi iarăși ne vedem, Fericiți ne salutăm, Ziua bună noi ne dăm." Fiecare copil ÎI salută pe cel din stânga lui, printr-o strângere de mână, privindu-I În ochi și spunându-i numele. Salutul Începe de la educatoare și se termină tot la ea. Prezența -se face prezența În catalog, observând În același timp pe copăcelul grupei floricelele copiilor prezenți (ei trebuie să-și lipească floricica cu poza lor pe copăcei atunci când intră În sală, În fiecare dimineață, iar când merg acasă Își lipesc floricica pe ușa debara lei); Împărtășirea cu ceilalți -copiii reactualizează "Calendarul naturii"amintind În ce anotimp suntem, În ce lună, În ce zi a săptămânii și În ce dată, marcând și schimbările meteo, dacă este necesar; copiii primesc palete cu două fețe: una zâmbitoare și una tristă. La Întrebarea "Cum te simți când te gândești la mămica ta?", ei vor arăta una dintre fețe. Cei care doresc pot justifica alegerea făcută. Mesajul zilei Anunț mesajul zilei ("O iubesc pe mama mea !"). Din debara se "aude" un sunet. ÎI descoperim cu surprindere pe piticul Zwerg, care a fost trimis de către Zâna Zânelor cu surprize pentru copiii Grupei Florilor, despre care a auzit că sunt foarte harnici și Își iubesc mult mamele. Citind scrisoarea adusă de pitic le prezint copiilor obiectivele activităților. Gimnastica de Înviorare Se va realiza pe versurile cântecului "Dimineața veselă ", de pe CD-ul"Clopoțelul magic-IV". 341 Piramida cuno așterii III. Captarea atenției Se realizează la sfârșitul Întâlnirii de dimineață, prin observarea surprizelor pregătite În sala de către piticul Zwerg, care le transmite copiilor printr-o scrisoare rugămintea sa de a se juca frumos la măsuțe, pentru a le pregăti cadouri frumoase mămicilor lor. IV. Anunțarea temei și obiectivelor activității didactice O dată cu citirea mesajului zilei anunț tema zilei « O iubesc pe mama mea! » și obiectivele propuse. Le adresez copiilor Întrebări legate despre tema săptămânii, despre ce le-a plăcut până acum din ce au Învățat, și de ce. Tranziție: "Dragi copii, noi vom lucra,/La măsuțe ne-om așeza,/Fiecare unde vrea,/Să o bucure pe mămica sa." -ALA1- Prezint centrele deschise și copiii Își aleg sectorul la care doresc să-și desfășoare activitatea. Joc de rol-"Mama ne pregătește pentru grădiniță" Unii dintre copii vor prelua rolul mamelor, alți copii vor juca rol de copii. "Mamele" Îi vor ajuta pe "copii" să Îmbrace/dezbrace șorțulețele, după care se vor folosi de pieptenii și periile de păr puse la dispoziție, pentru a le face "copiilor" coafuri și freze. Se vor folosi și de agrafele tip "clips", precum și de elasticele colorate de păr, având grijă să nu-i tragă pe partenerii de joc de păr. În tot acest timp copiii vor purta dialoguri libere, asemănătoare celor purtate cu mamele lor. Rezultatul final va putea fi admirat În oglindă. La dorința copiilor, rolurile pot fi schimbate. Construc ții -"Gardul grădinii fermecate" Copiii se vor așeza În jurul unei măsuțe pe care se află o placă din polistiren, Îmbrăcată În hârtie creponată verde. Ei vor lua de pe o farfurie bețișoare școlare de diverse culori, pe care le vor Înfige În polistiren la distanțe (relativ) egale, respectând chenarul dinainte trasat. Copiii vor obține astfel o grădină În care vor răsări flori fermecate. Joc de masă -"Ce cadou Își dorește mama?" Din setul de planșe cu modele vor fi alese cele care ar putea reprezenta un cadou pe care și-I dorește mama. Copiii vor alege dintre acestea o planșă, pe care vor așeza piesele tip-mozaic, pentru a realiza un tablou V. Dirijarea învățării și obținerea performanței ADE-DOS (Educație pentru societate)-IIAna și floarea fermecata"-povestea educatoarei În timpul povestirii, Îmi voi nuanța vocea, voi marca principalele momente prin expresivitatea limbajului și le voi arăta copiilor imagini sugestive din poveste. Prin mimică și gestică voi reda starea sufletească a personajelor. Prin intensitatea timbrului vocal voi Încerca să creez o atmosferă propice captării atenției copiilor asupra comportamentelor dezirabile apărute În acțiunea desfășurată În povestire. 342 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate Tranziție: Pe linia melodică a cântecului "Are mama o fetiță" copiii merg la baie cântănd versurile: "Noi În grupă am intrat,!Locul ni l-am ocupat,!Și În liniște­ așteptăm,!Să aflăm ce Învățăm". Copiii vor vedea pe flip-chart o piramidă construită din șase cărămizi. Se va cere copiilor să-și aducă aminte de culorile petalelor florii fermecate. Analizând piramida, copiii vor realiza faptul că acestea corespund Întocmai culorilor din poveste. Se va lipi În dreptul primei trepte a piramidei silueta mamei iar În dreptul celei de-a doua, silueta tatălui. Se vor prezenta copiilor, pe rând, imagini simbolice din poveste: • un pat de copil • o plantă de camera • o rochiță • un bărbat și o femeie În vârstă • o portocala • un cuplu de adulți fericiți. Copiii chemați vor veni pe rând, vor lua un cartonaș, vor descrie comportamentul corespunzător din poveste și vor spune cărui părinte i-a făcut fetița o bucurie prin acest comportament, după care vor lipi cartonașul În caseta de pe piramidă care corespunde părintelui, dar și culorii din poveste. La final se va reanaliza Împreună piramida completă, subliniindu-se faptul că acele comportamente pozitive de pe primele doua nivele au condus către starea de fericire a familiei Anei, ilustrată În vârf. Tranziție (recitativ ritmic) "Haide după mine,! Ține pasul bine/ Mergem ca soldații/ Batem bine pașii./ Mergem ca piticii/ Cu scufițe roșii/ Uriași suntem/ Sus ne ridicăm./ Legănăm păpușa!/ Facem roata mare!/ Batem palmele În față,! Dăm din aripioare." VI. Asigurarea transferului Se va recita poezia "Ana-Floricica "; "Eu sunt Ana-Flor icica, Așa mă strigă mămica. Tot ce fac, arată, iată, Ca o floare fermecată. Mama mea m-a Învățat Patul alb să-I strâng de-ndat'. Verde este floricica De udat pentru mămica, Galbenă-i rochița mea, Strălucește ca o stea. Tata-mi zice "Albăstrea" Când salut: e treaba mea! Portocale când mănânc, Cojile tot eu le strâng. 343 Piramida cunoașterii Fapte bune, zi de zi, Să faceți și voi, copii! Să fiți roz ca fericirea, Să vă bucurați familia!" Îi Întreb pe copii dacă Își doresc să aibă, asemenea fetiței din poveste, o floare fermecată. Le explic faptul că orice copil care face fapte bune poate avea o asemenea floare. Copiii se așează la mese pentru a realiza floarea fermecată. Se intuiesc materialele de pe măsuțe, arăt modelul și demonstrez tehnica de lucru, apoi se fac exercițiile de Încălzire a mușchilor mici ai mâinii: "Umerii Îi vom mișca/ Spatele vom Îndrepta / Sus, jos, sus, jos/ Palmele nu stau deloc,! Ci se pregătesc de joci Degetele-mi sunt petale/ Le deschid ca la o floare: Boboc -floare/ Mâinile le-am Încălzit/ De lucru sunt pregătit..,f Spor la lucru dragi copii!" Încep să lucreze - pe fundalul sonor " Primăvara" de A. Vivaldi, iar eu intervin și Îi ajut pe cei care solicită sprijin. VII. Încheierea activității. Aprecieri finale. După ce au finalizat lucrările, vor așeza florile fermecate În păhărele cu grâu Încolțit care se află deja În "grădina fermecată" construită În timpul jocurilor liber alese, după care se face "turul galeriei". Copiii aleg floarea care are petalele acoperite pe toată suprafața cu culoare și motivează alegerea făcută. Îi asigur pe copii că mamele lor se vor bucura pentru cadoul primit și vor fi mândre de ei. 344 Ofer recompense tuturor copiilor. Se fac aprecieri finale privind comportamentul copiilor pe parcursul Întregii zile. "Rândul iute să-I formăm, Lângă ușă ne-așezăm. Și cuminți să așteptăm, Către baie să plecăm." Rutină-consolidarea deprinderilor igienico-sanitare Domeniul Om și societate -Educație pentru societate ---------------------------------------------------------------- PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mijlocie Tema anuală de studiu: "Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?" Tema proiectului: "De prin lume adunate" Tema săptămânii: "La Polul Nord" Tema activității: "Uma și pinguinul" Tipul de activitate: mixt Categorii de activități de învățare: ALA, DOS (Educație pentru societate) Forma de realizare: activitate integrată Artă: "Colorează eschimoșii și animalele"-colorare În contur a unor siluete decupate Bibliotecă: ,,Animale de la Polul Nord"-lipirea unor imagini ale acestor animale Într-o cărticică Activitate integrată "Uma și pinguinul" (ALA1+00S) Domeniul om și societate "Uma și pinguinul" -Povestea educatoarei-Construcții: "Iglu din cuburi de zahăr" Scopurile activității: Aprofundarea sentimentelor și a emoțiilor provocate de schimbările din viața personajelor din poveste, precum și formarea atitudinii de protejare a mediului pentru ocrotirea vieții oamenilor și animalelor care trăiesc la Polul Nord/Polul Sud. Obiective operaționale: -să așeze siluetele și construcția realizată În spațiul dioramei, valorificând rezultatele muncii În grup; -să precizeze corect ideile principale din poveste pe baza imaginilor și lecturii educatoarei 345 Piramida cunoașterii - -să descrie emoții, sentimente trăite în anumite situații din poveste, utilizând Un limbaj adecvat; -să găsea scă soluții de rezolvare a unor probleme proprii de adaptare, prin raportare la experiența personală; -să propună modalități de protejare a mediului, pornind de la situațiile din poveste. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, explicația, povestea educatoarei, exercițiul, jocul, problematizarea, demonstrația, observația, jocul de rol Mijloace didactice: siluete de animale de la Polul Nord, pinguini, eschimoși, creioane colorate, lipici, cuburi de zahăr, cupolă din polistiren pentru iglu-uri, păpuși eschimos, pinguini din pluș, diorame cu decor de la Polul Nord, cărticică din cartoane colorate, pentru album. Forme de organizare a activității: frontal, individual, pe grupe Scenariul zilei 1. Moment organizatoric În vederea bunei desfășurări a activităților de învățare au loc: aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. II. Întâlnirea de dimineață Întâlnirea de dimineață debutează cu salutul copiilor. Aceștia sunt așezați în cerc, pe covor. Educatoarea îi salută pe copii folosind expresia "Bună dimineața, eschimoșilor!". Copiii sunt invitați să se salute precum eschimoșii, frecându-și fiecare nasul de nasul copilului din partea dreaptă. Ei sunt invitați apoi să le împărtășească celorlalți copii cum se simt după "salutul eschimoșilor". După ce fiecare copil le împărtășește celorlalți emoția personală, se face prezența, se completează "Calendarul naturii", după care educatoarea le aduce copiilor la cunoștință "Noutatea zilei". Din ținuturi Îndepărtate am primit drept cadou câteva păpuși înfățișind oameni care trăiesc printre ghețuri și zăpadă, îmbrăcați cu haine cusute din blănur i de animale, trăind în case construite din gheață, Înconjurați de animale ciudate. III. Captarea atenției Se atrage atenția copiilor asupra centrului tematic. Aici copiii sunt invitați să "citească " imaginile expuse, să descrie păpușile și jucăriile. Se aude o bătaie în ușă. Educatoarea găsește în fața ușii un pinguin din pluș, care ține un plic în mână și un săculeț În spate. Pe el îl cheamă Zăpezică și a venit la grădiniță pentru a le spune copiilor povestea sa. Înainte de aceasta Însă, el îi roagă să-I ajute să-și amintească de casa lui îndepărtată, de care-i este foarte dor. Pentru aceasta, prietenii lui vor avea de îndeplinit câteva sarcini de lucru. 346 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate ----------------- ------ -------------- �------------ ------------ - IV. Anunțarea temei și obiectivelor activității didactice Se anunță copiii că pe parcursul zilei vor realiza căsuța lui Zăpezică În miniatură și totodată vor citi și povestea " Uma și pinguinul". V. Dirijarea învățării și obținerea performanței Se așează copiii pe centre: 1. Artă-"Colorăm eschimoși și animale" 2. Construcții- "Iglu" 3. Bibliotecă-"Albumul animalelor de la Polul Nord" Se explică copiilor de la fiecare centru sarcina de lucru; astfel că la centrul Artă copiii trebuie să coloreaze siluete de eschimoși și animale, iar mai apoi să lipească câte o fâșie Îngustă din carton, În formă de "L", pentru a menține siluetele În poziție verticală; la centru de Construcții copiii vor folosi cuburi de zahăr pe care le vor asambla În vederea obținerii unei structuri semi-circulare, cu un mic spațiu la intrare, peste care se va așeza o cupolă din polistiren (se arată modelul). La centrul Bibliotecă se vor lipi siluete de animale de la Polul Nord În vederea realizării unui album. Se repetă explicațiile pentru fiecare centru pentru a fi sigur că s-a Înțeles de către copii. Se realizează sarcinile de către copii. După ce fiecare echipă finalizează sarcina primită se va realiza "Turul galeriei". Se vor face aprecieri verbale de grup. Copiii vor face trecerea pe scăunele În semicerc pe tranziția cântecului "Papa Pinguin" (Pigloo-www.youtube.com). explicându-l i-se copiilor că Zăpezică dansează de fericire pentru că micii lui prieteni au reușit să Îndeplinească primele sarcini de lucru. Drept răsplată pentru hărnicia lor, copiii sunt invitați să se așeze Într-un semicerc de scăunele, urmând ca pinguinul să le povestească pățaniile prin care a trecut. Se expune copiilor povestea "Uma și pinguinul", folosindu-se de planșele aferente. Accentul cade pe momentul În care Uma, fetița eschimos, se hotărăște să-și caute un animal de companie, plecând Într-o mică aventură. Se accentuează de asemenea emoțiile prin care trec cei doi, Uma și Zăpezică, atunci când ea găsește pinguinul rănit și speriat. În final, se evidențiază dorința lui Zăpezică de a rămâne cu Uma, cea care l-a găsit, l-a Îngrijit și iubit. Se va realiza asamblarea dioramei. Astfel, materialele obținute În cadrul centrelor de dimineață vor fi folosite pentru a expune un "tablou". Acesta reprezintă un moment din povestea expusă: cel În care pinguinul a ales să rămână alături de Uma și de celelalte animale. Copiii sunt invitați să meargă prin sală În pasul pinguinului, ținându-și picioarele apropiate, cu vârfurile mult depărtate unul de celălalt, brațele transformându-li-se În "aripioare" de pinguin, pentru a vedea toate cele trei diorame realizate de ei. VI. Asigurarea transferului Copiii sunt Întrebați ce sentimente au față de Uma și de Zăpezică și cum s-ar fi simțit ei dacă ar fi fost În locul pinguinului din poveste. 347 Piramida cunoașterii Zăpezică le povestește copiilor câteva din temer ile lui și anume că gheața de la pol se va topi, că vapoarele care transportă mărfuri poluează oceanul, că oamenii vânează tot mai multe animale. Acesta le spune copiilor că are mulți prieteni care caută soluții pentru menținer ea și îmbunătățirea vietii oamenilor și animalelor și cere copiilor câteva sugestii. Li se propune copiilor un joc de rol și li se înmânează păpușile Uma și Zăpezică. VII. Încheierea activității. Aprecieri finale În încheierea activității, Zăpezică le mulțumește copiilor pentru că s-au jucat cu el și i-au ascultat povestea, scoțând din săculeț câte un "Kinder Pinguin" pentru fiecare copil. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mijlocie Tema anuală de studiu: "Când, cum și de ce se întâmplă?" Tema proiectului: )n lumea celor care nu cuvântă!" Tema săpt ămânii:"De vorbă cu animalele pădurii" Tema activității: "Știm să fim prieteni buni!" Tipul activității: mixt Categorii de activități de învățare: ALA, DOS (Educație pentru societate), DEC (Activitate artistico-plastică-pictură) Forma de realizare: Activitate integrată Bibliotecă: Construcții: -"Citim imagini din "Căsuța prieteniei" Poveste" -"Jocul steluțelor"- I Domeniul Om și Societate "Știm să fim prieteni "Coliba iepurașului" bunii" -povestirea educatoarei 1--(DOS+DEC) . .o;'_�3!�.?i J Științe � "Ne jucăm prin V pădure" '" t Domeniul Estetic și ; creativ r "Măștile �ers�najelor" I -plctura- Scopul activității: Dezvoltarea abilităților de comunicare, de identificare și exprimare a emoțiilor, formarea și cultivarea sentimentelor de prietenie și ajutor față de cei neajutorați, a comportamentului moral, tolerant și respectuos față de ceilalți; 348 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate ------------------------------------------------------------------- obiective operaționale: Să denumească stările emoționale ale personajelor din povestea "Coliba iepurașului", pe baza Întrebărilor adresate; Să recunoască expresia facială corespunzătoare emoției pe baza imaginilor prezentate; Să identifice cauzele care au contribuit la stările emoționale ale personajelor din poveste; Să exemplifice consecințele faptelor noastre asupra celorlalți, prin raportare la experiența personală; Să mimeze corect expresiile faciale corespunzătoare emoțiilor (bucurie, tristețe, furie, teamă), cu ajutorul educatoarei; Să picteze personajele din poveste, utilizând tehnica pensulei aplicate; Să folosească culori realiste pentru fiecare animal ales, prin raportare la experiența personală; Să identifice minim două personaje care au trăit la un moment dat În poveste emoțiile prezentate, uti lizând un limbaj adecvat. Strategii didactice: Metode și procede didactice: povestirea, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, expunerea, problematizarea, explozia stelară, cubul, diamantul, munca În grupuri, jocul de rol. Mijloace didactice: marioneta Bufnița cea Înțeleaptă, siluete ale personajelor din povestea "Coliba iepurașului", machetă cu pădurea și căsuțele celor două personaje, cub colorat, bilete colorate și numerotate, cu sarcini, diamantul din carton, imagini cu emoții (bucurie, tristețe, furie, teamă), măști din carton cu personajele din poveste, acuarele, pensule, imagini reprezentând secvențe ale poveștii, o stea de carton, cinci steluțe colorate, cuburi, materiale din natură, puzzle cu animale, fișă-labirint, recompense fețe vesele. Forme de organizare a activității: activitate frontală, pe grupuri mici, și individuală. Scenariul zilei 1. Moment organizatoric În vederea bunei desfășurări a activităților de Învățare, au loc: aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. II. intilnirea de dimineață Copiii se așează În cerc la auzul versurilor: "Dimineață ne-am trezit, La grădiniță am venit, În cerc să ne adunăm, Cu toții să ne salutăm!" 349 Piramida cunoașterii - Se realizează prezența copiilor, copiii răspund cu prezent și absent și Își așează fotografiile la panou. Copiii interpretează jocul muzical "Ursuleții s-au trezit, bună dimineața!" Formând două cercuri concentric e, fiecare copil Își salută perechea și-i adresează un compliment. La semnalul educatoarei copiii care formează cercul exterior se deplasează În sensul acelor de ceasornic salutând următorul copil și-ți adresează cuvinte frumoase. Salutul se continuă până când se ajunge la perechea inițială. Urmează salutul naturii: "Bună dimineața, cer frumos!". Se va completa calendarul naturii: În ce anotimp suntem? Cum e vremea? Cum ne Îmbrăcăm? "Vremea noi o studiem Și-n calendar o notăm, De e ploaie sau e soare, Ca să mergem la plimbare!" Se va observa cum e vremea astăzi și se vor așeza imaginile ce reprezintă starea vremii discutându-se principalele aspecte ale anotimpului iarna. Copiii se joacă" Tortul prietenului meu"-joc muzical. Se discută despre ce Înseamnă să fim prieteni buni. (să vorbim frumos unii cu alții, să ne ajutăm, să Împărțim lucrurile, să ne spunem lucruri frumoase, să ne zâmbim). Li se propune copiilor să se Înveselească jucându-se jocul "Pasează zâmbetul". III. Captarea atenției pentru activitățile de învățare În grupă Își face apariția Bufnița cea Înțeleaptă care a aflat că sunt prieteni cu toții și vrea să le povestească copiilor o Întâmplare din pădure despre o vulpe care nu a știut să se comporte cu prietenul ei iepurașul. IV. Anunțarea temei și obiective lor activității didactice Se va anunța tema zilei: "Știm să fim prieteni bunii". Pentru aceasta va trebui să dovedim că știm multe lucruri despre prietenie, știm să ne comportăm unii cu ceilalți fără să ne supărăm. (Tranziție: "Sfatul animalelor") V. Dirijarea învățării și obținerea performanței -DOS- Se expune copiilor povestea "Coliba iepurașului" utilizând macheta și siluetele personajelor. Se discută conținutul poveștii, verificându-se Înțelegerea lui. Bufnița ne propune să ne jucăm jocul "Cubul prieteniei" pentru a vedea de ce a rămas acum vulpea singură, fară prieteni, ce a greșit ea. Este prezentat cubul ale cărui fețe sunt colorate diferit și numerotate. Fiecare față a cubului are o sarcină (descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează) pentru a identifica consecințele comportamentului personajelor. 1. DESCRIE: Descrie căsuța iepurașului. 2. COMPARĂ: comportamentul iepur așului cu al vulpii. 3. ASOCIAZĂ: Cum te-ai simți dacă cineva ți-ar lua o jucărie? 4. ANALIZEAZĂ: Cum s-a comportat cocoșul? 5. APLICĂ: Imită scena În care vulpea este furioasă. 350 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate ---- ---------- ---------- ------------�------------ --�-------- -- 6. ARGUME NTEAZĂ: Cum trebuie să te comporți ca să Îți păstrezi prietenii? / De ce e important să ai prieteni? Concluzionă m că este foarte important cum ne comportăm cu prietenii noștri, să nu-i supărăm, să vorbim civilizat, să Împărțim lucrurile. -DEC- Bufnița ne-a adus o surpriză pentru că ne-am jucat frumos cu eubul: ne-a adus personajele din poveste, iar noi va trebui să le pictăm pentru a ne juca apoi un joc cu acestea. Tranziție: "Iepurașul Țup"-copiii interpretează jocul muzical după care se îndreaptă spre măsuțe. Copiilor le vor fi prezentate materialele, precum și modelul de realizat. Se va demonstra realizarea măștilor de către educatoare și se vor executa exercițiile de Încălzire a mușchilor mâinilor. Copiii pictează măștile personajelor cu culorile potrivite utilizând tehnica amprentării cu pensula după care, cu tranziția: "în pădurea fermecată/ Sunt multe surprize iată/ Câte unul câte doi/ Ne-ndreptăm cu pași vioi", se vor Îndrepta spre baie. VI. Asigurarea transferului -DOS- La Întoarcerea În sala de grupă, bufnița le propune copiilor să ghicească cum s-au simțit personajele din poveste. Pentru a identifica emoțiile acestora li se propune copiilor desfășurarea unui joc prin folosirea metodei interactive "Diamantul". Le este prezentat copiilor diamantul cu pătrate colorate În cinci culori pe care va trebui să plasăm imaginile cu emoții. Se numără pătratele de pe fiecare rând: un pătrat portocaliu, două pătrate roz, trei pătrate verzi, două pătrate albastre și un pătrat galben. Se explică și demonstrează regulile jocului: copiii trebuie să identifice emoția simțită de personaje Într-un anumit moment al poveștii, cei care au personajul respectiv (măștile-medalion pictate) să se ridice și să imite expresia facială corespunzătoare emoției. Un copil va alege imaginea cu expresia corespunzătoare emoției, va explica cauzele acesteia și o va așeza pe pătrat. 1. Identifică emoția pe care a trăit-o vulpea când avea căsuța ei. (bucurie) (Cum se simțea vulpea la Începutul poveștii când avea coliba ei?) 2. Identifică emoția pe care a trăit-o iepurașul la Începutul poveștii, când avea căsuța lui. (bucurie) Identifică emoția pe care a trăit-o iepurașul când a fost gonit din casa lui de către vulpe. (tristețe) (Cum se simțea iepurașulla Începutul poveștii / după ce l-a gonit vulpea din coliba lui?) 3. Identifică emoția pe care aula trăit-o câinii / lupul/ ursul În fața vulpii. (teamă) (Cum s-au simțit câinii / lupul/ ursul În fața vulpii?) 351 Piramida cunoașterii 4. Identifică emoția pe care a trăit-o vulpea când au Încercat să o gonescă câinii, lupul și ursul. (furie) Identifică emoția pe care a trăit-o vulpea când a venit cocoșul. (teamă) (Cum a fost vulpea când au venit câinii, lupul și ursul/cocoșul?) 5. Identifică emoția pe care au trăit-o cocoșul și iepurașul la sfârșitul poveștii. (bucurie) (Cum s-au simțit cocoșul și iepurașul când a fugit vulpea?) Copiii identifică, numesc și imită emoțiile trăite de personaje (bucurie, tristețe, furie, teamă), În diferite momente ale povestirii, folosind și măștile pictate. Bufnița Îi felicită pe copii pentru că au ghicit cum s-au simțit personajele În poveste și le spune ca vulpea este tristă acum pentru că nu mai are prieteni și Îi pare rău de ceea ce făcut. Solicită copiilor soluții pentru a se Împăca cu iepurașul și cu celelalte animale, astfel că vulpea vrea să Îi invite pe toți la o petrecere În pădure, să Își ceară iertare, să fie din nou prieteni. -ALA- Copiilor le sunt prezentate centrele de activitate: La sectorul ȘTIINȚĂ, copiii vor asambla puzzle cu animalele. Tot aici copiii vor primi o fișă cu un labirint În care vor avea de găsit drumul vulpii prin pădure spre iepuraș. La sectorul BIBLIOTECĂ, vor avea de formulat Întrebări pe baza imaginilor din poveste, utilizând metoda explozia stelară. Copiii Își vor adresa unii altora Întrebările În funcție de steluța primită și vor răspunde la Întrebări În propoziții. La sectorul CONSTRUCȚII, copiii vor avea de construit "căsuța prieteniei" unde vor fi invitate animalele. Vor construi casa folosind cuburi, iar decorul din pădure ÎI vor realiza utilizând materiale din natura (mușchi, crenguțe, conuri de brad). După metoda mâna oarbă, copiii vor extrage jetoane cu hrana preferată a ursului, a veveriței și a iepurașului . Vom porni spre centre cu tranziția "În pădurea fermecată". Fiecare se va așeza la centru În funcție de jetonul extras și se va apuca de lucru la semnal. VII. Încheierea activității. Aprecieri finale După finalizarea sarcinilor, copiii de la fiecare centru Își vor prezenta lucrările, iar Bufnița cea Înțeleaptă va lăuda copiii pentru activitatea desfășurată la centre. Se va discuta despre utilitatea materialelor de la centre. Ne vom așeza În jurul "căsuței prieteniei", se vor prezenta lucrările realizate iar copiii de la Bibliotecă vor exemplifica câteva din Întrebările formulate. "Cum credeți că se simt animalele acum?" Ele sunt fericite, și ca răsplată pentru că sunteți buni prieteni veți primi drept recompensă fețe vesele. Copiii vor ieși din sala de grupă și se vor Îndrepta spre baie intonând cântecul "Dacă vesel se trăiește". (Tranziție) Pe tot parcursul activității, propunătoarea va observa comportamentul copiilor și gradul de implicare În activități, va oferi Întăriri pozitive, va corecta eventualele greșeli, 352 Domeniul Om și societate -Educație pentru societate - va oferi feedback constructiv și va formula aprecieri individuale și colective cu privire la prestațiile copiilor. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: "Cine și cum planifică/organizează o activitate?" Tema proiectului: "În curând voi fi școlar" Tema săptămânii: "La școală" Tema ac tivității: "Fețe schimbătoare" Tipul de activitate: consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi Categorii de activități de invățare: DOS (Educație pentru societate), DOS (Activitate practică) Forma de realizare: activitate integrată DOS -Educație pentru societate "Fețe schimbătoare" - "Emoții de școlar" (0051+0052) -Joc exercițiu- vo_ .. = •. .. .... ! .- . DOS -Activitate practică "Fețe cu emoții" Scopurile activității: exersa rea unor strategii de reglare emoțională pentru prevenirea dificultăților de adaptare a copiilor la mediul -școală, precum și exersa rea identificării și recunoașterii emoțiilor folosind o jucările confecționată din materiale reciclabile. Obiective operaționale: să identifice diferitele emoții plăcute și neplăcute, trăite de personajele din exemplele da te (bucurie, furie, tristețe, frică), prin raportare la experiența personală; să identifice emoțiile, asociindu-Ie cu un anumit context din povestea relatată; să descrie reacțiile comportamentale trăite de ei sau de ceilalți copii În situații similare celor evocate În activitate, prin raportare la experiența personală; să confecționeze păpușile ce exprimă emoții, din materiale reciclabile, respectând indicațiile educatoarei; să utilizeze În joc păpușile ce exprimă emoții, pentru a conștientiza modalități diferite de a reacționa emoțional Într-o situație dată, prin raportare la experiența personală; 353 Piramida cunoașterii să exerseze abilități de grupare a materialelor, de cerere și de oferire a ajutorului, de așteptare a rândului, respectînd indicațiile educatoarei. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: jocul exercițiu, conversația, explicația, demonstrația, expunerea, jocul de rol. Mijloace didactice: doi ursuleți de pluș, tuburi carton, siluete din hârtie, inimioare cu emoții, umbreluțe pentru păpușele, lipici, desene copii din povestea " Visul unei zile de școală" Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe, individual Scenariul zilei 1. Moment organizatoric Asigurarea condițiilor necesare bunei desfășurări a activității: pregătirea materialului didactic, aranjarea mobilierului, intrarea În sala de grupă a preșcolarilor. II. Întâlnirea de dimineață În cadrul întâlnirii de dimineață, toți copiii se așează pe covor, În formație de cerc, pentru a stabili un contact vizual cu toți participanții. Fiecare copil ÎI salută pe cel din stânga lui, printr-o strângere de mână, privindu-I În ochi și spunându-i numele. Salutul Începe de la educatoare și se termină tot la ea. Copiii completează "Calendarul naturii", menționând În ce anotimp suntem, În ce lună, În ce zi a săptămânii și În ce dată, marcând și schimbările meteo, dacă este necesar. Primesc jetoane cu două emo ticoane o față zâmbitoare și una tristă. La Întrebarea "Cum te simți când te gândești că vei merge la școală?", copiii vor ridica jetonul corespunzător stării lui, justificând alegerea făcută. "Dragi copii, noi vom lucra, La măsuțe ne-om așeza, Fiecare unde vrea, Să o bucure pe mămica sa." III.Captarea atenției Copiii se vor așeza În semicerc pe scăunele și le voi prezenta cei doi ursuleți din povestea "Visul unei zile de școală". IV. Anunțarea temei și obiectivelor activității didactice Astăzi ne vom juca Împreună un joc care se numește: "Fețe schimbătoare". Pentru a fi mai distractiv va trebui să confecționăm fiecare o păpușică. Aceasta ne va ajuta să identificăm mai ușor emoțiile. 354 V. Dirijarea învățării și obținerea performa nței Identificarea problemei: • Despre cine este vorba În povestea noastră? • Unde a mers ursulețul Trică În acea dimineață? • Ce a visat Trică În noaptea dinaintea Începerii școlii? Domeniul Om și societate -Educație pentru societate Identificarea soluțiilor: • Cum s-a simțit Trică În momentul În care a trebuit să meargă la școală? • Ce l-a ajutat să fie pregătit pentru a merge la școală? Evaluare: • Cum s-a simțit Trică În prima zi de școală? • Ție Îți va plăcea să cunoști mai mulți copii? Copiii vor merge la măsuțe unde sunt pregătite materialele individuale. Copiii vor realiza individual păpușelele din tubulețe de hârtie, conform explicațiilor. Tuburile de hârtie vor da posibilitatea ca prin rotire, copiii să aleagă o față veselă, tristă, speriată. Se va pune accent pe descrierea emoției fiecărei fețe și pe diferențele dintre copii. După finalizarea acestora, copiii vor exersa jocul Fețe schimbătoare. Se va crea cercul de conversație În care copiii vor răspunde unor Întrebări și vor alege de fiecare dată emoția corespunzătoare modului În care ei se simt: • Tu cât de mult aștepți să mergi la școală? • Pe tine ce te-ar ajuta să fii pregătit pentru a merge la școală? Ce ai face dacă: • Colegii tăi nu se vor juca cu tine În prima zi de școală? • Mama nu ar putea să stea cu tine În prima zi de școală? • Ție Îți va plăcea să cunoști mai mulți copii? • Tu cum crezi că te vei simți În prima zi de școală? VI. Asigurarea transferului Copiii vor fi Încurajați să descrie emoția aleasă și să observe diferențele dintre emoțiile copiilor. Exercițiu: 1. Să Își imagineze cum se va simți În prima zi de școală când Îi vor da flori Învățătoarei. (aleg emoția potrivită) 2. Să Își imagineze cum se va simți d-na Învățătoa re când va primi florile de la copii. (aleg emoția potrivită). Se Încurajează exprimarea cât mai multor idei. Se va Încuraja oferirea unor alternative În situații problemă VII. Încheierea activității. Aprecieri finale Se vor face aprecieri globale și individuale referitoare la rezolvarea sarcinilor și la comportamentul copiilor În timpul activității. Copiii vor primi câte o umbreluță pentru a decora păpușica cu emoții și vor fi incurajați să le folosească și În zilele următoare. 355 Piramida cunoașterii PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mijlocie Tema anuală de studiu: "Cine și cum planificăjorganizează o activitate?" Tema proiectului: "Atenție, plecăm!" Tema săptămânii: "Respectăm regulile" Tema activității: "Știți să circulați corect?" Tipul de activitate: Verificare și consolidare de cunoștințe și deprinderi Categorii de activități de Învătare: ALA, DOS (Educație pentru societate), DS (Activitate matematică) Forma de realizare: activitate integrată Domeniul Om și Societate "Știți să circulați Domeniul Stiinte -corect?" ,Hai la drum, mici pietonii" "Cine știe mai bine?" -Joc didactic- ( ALA+ DȘ+DOS) -Joc didactic- r; •• " ; •...... " ...... "'--, Scopurile activității: ''', Verificarea deprinderii de a respecta și aplica În l'Tlod corect regulile de de circulație; dezvoltarea capacitații de a utiliza În contexte reale numerele și cifrele În concentru I1-5. Obiective operaționale: 356 Să recunoască semaforul și semn ificația culorilor acestuia, valorificând cunoștințele anterioare; Să recunoasă semnele de circulație și semnificația acestora, pe baza cunoștințelor anterioare; Să enumere trei reguli de circulație pentru prevenirea accidentelor; Să argumenteze afirmațiile făcute, utilizând un limbaj adecvat; Să descrie activitatea agentului de circulație, motivând importanța muncii acestuia; Să imite indicațiile semnalizate de către agentul de circulație, respectând sugestiile educatoarei; Să constituie mulțimi cu 1-5 elemente după diferite Însușiri cunoscute, argumentând alegerile făcute; Să numere conștient, prin Încercuire, elementele mulțimilor formate, respectând indicațiile educatoarei; Să raporteze numărul la cantitate, valorificând cunoștințele anterioare. Domeniul Om și societate - Educație pentru societate Strategii didactice: Metode și procedee didactice: jocul didactic, jocul de rol, povestirea, conversația, explicația, expunerea, demonstrația, brainstorming, cubul, ghicitorile, piramida, problematizarea Mijloace didactice: planșe cu imagini, de pe stradă, indicatoare și semafor, jetoane cu cifre, mașinuțe, ecusoane, cubul, piramida, panou mașinuțe, recompense, probleme ilustrate, cifre Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe,individual. Scenariul zilei 1. Moment organizatoric În vederea bunei desfășurări a activităților de învățare au loc: aranjarea mobilierului, stabilirea liniștii și asigurarea unei atmosfere de lucru adecvate. II. Captarea atenției pentru activitățile de învățare În sala de grupă își face apariția un agent de circulație -marionetă. Agentul de circulație își exprimă dorința de a se juca împreună cu copiii. III. Anunțarea temei și obiectivelor activității didactice Agentul de circulație le propune copiilor să se joace jocul didactic" Hai la drum mici pietoni!" Se anunță jocul concurs între cele două echipe formate "Mașinuțele roșii" și IIMașinuțele verzi". Membrii celor două grupuri vor trebui să răspundă la Întrebările și sarcinile marionetei, fiecare răspuns corect sau sarcină rezolvată aducând echipei o mașinuță-simbol de culoarea echipei (pe panou). IV. Dirijarea învățării și obținerea performanței Startul concursului va fi dat de agentul de circulație prin ridicarea unui simbol de semafor cu culoarea verde. Alegerea echipelor se va face prin metoda mâna oarbă, fiecare copil alegând un volan decupat din hârtie, roșu sau verde. 1. Jocul debutează cu rezolvarea ghicitorilor, fiecare echipă răspunzând prin ridicarea cartonașului potrivit: • Ce culoare îți spune: "Stai și nu pleca, încă nu e timpul pentru a traversa"?(roșu) • Ce culoare îți spune "Fii, copile atent!"?(galben) • Cine te Îndeamnă "Hai la traversat!"?(verde) 2. În a doua probă a jocului se va cere copiilor recita rea poeziei "Stopul", câte o strofă fiecare echipă. 3. Pentru cea de-a treia probă, agentul de circulație scoate din geantă un cub. Acesta le va explica și le va demonstra copiilor sarcinile pentru această probă. Câte un copil din fiecare grupă va rostogo li pe rând cubul. Agentul va citi 357 Piramida cunoașterii sarcina/Întrebarea de pe latura cubului. Fiecare grup răspunde pe rând conform cerinței . După fiecare răspuns corect, educatoarea va lipi câte o masinuța pe panoul echipei respective. eubul: • Descrie echipamentul agentului de circulație • Compară -Cu ce seamănă trecerea de pietoni? • Asociază -La ce te gândești când spui pieton/semafor? • Analizează - Ce semnifică culorile semaforului? • Aplică -Ce face agentul de circulație cu paleta? • Argumentează-E util sau nu să cunoaștem regulile de circulație? 4. La a patra probă, se cere fiecărei echipe să folosească pentru rezolvarea următoarelor sarcini materialul din coșulețe: • Formați grupe de indicatoare care au aceeași formă; • Grupați mașinuțele după criteriul culorii; • Raportați cifra corespunzătoare la grupa de elemente formate; • Numărați crescător / descrescător În limitele 1-5 • Rezolvați problemele ilustrate. S. La a cincea probă, membrii celor două echipe trebuie să răspundă alternativ unor Întrebări și sarcini. Dacă nu știu atunci vor răspunde cei din echipa adversă, privind recompensele cuvenite. • Enumerați indicatoarele care ne permit să traversăm strada În siguranță. • Cum se mai numește trecerea de pietoni? • Cum se numesc cei care circulă pe jos? • Pe unde trebuie să circule pietonii? • Care sunt semnele pe care ni le adresează agentul de circulație? • Mimați-Ie (alternativ cele două echipe) • Unde vă jucați cu mingea? • Pe unde vă dați cu săniuța? Înainte de numărarea recompenselor, cele două echipe interpretează Împreună cântecul "Dacă vesel se trăiește". La finalul concursului se numără de către copii mașinuțele-recompensă. 358 Fiecare echipă va completa câte un nivel al piramidei. 1. Așezați la baza piramidei indicatoarele care ne permit trecerea pietoni lor. 2. Așezați pe următorul rând indicatoarele care ne avertizează, presemnalizează, anunță ce urmează. 3. Așezați pe cel de al treilea rând indicatoarele care interzic accesul pietonilor și bicicliști lor. 4. Așezați În vârful piramidei semaforul. Domeniul Om și societate -Educație pentru societate V. Asigurarea transferului Agentul de circulație le propune copiilor În continuare jocul de mișcare "Stop la roșu -mergi pe verde". Educatoarea arată copiilor imaginile și le explică importanța semnelor de circulație, apoi asociază fiecare semn cu o mișcare pe care trebuie să o rețină. Se vor repeta gesturile de câteva ori pentru o buna memorare. Educatoarea arată pe rând semnele și fluieră. Câte un jucator va executa mișcările corespunzatoare. Cei care greșesc sau confundă mișcările vor fi eliminati. Câstigă echipa cu cel mai mic număr de jucători eliminați. Agentul va Împărți recompense și Îi va felicita pe copii. VI. Încheierea activității. Aprecieri finale În Încheiere, agentul face aprecieri colective și individuale cu privire la comportamentul și implicarea copiilor În activitate. Pe tot parcursul activității, propunătoarea va observa comportamentul copiilor și gradul de implicare În activități, va oferi Întăriri pozitive, va corecta eventualele greșeli, va oferi feedback constructiv și va formula aprecieri individuale și colective cu privire la prestațiile copiilor. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: "Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim". Tema proiec tului: "Din lumea celor care nu cuvântă" Tema săptămânii: "Locuitorii din pădure" Tema activității: "Căprioara și puiul ei" Tipul activității: consolidare de cunoștințe priceperi și deprinderi Categorii de activități de învățare: DOS (Educație pentru societate), DEC (Activitate artistico-plastică-pictură) Forma de realizare: activitate integrată Domeniul Om și Societate ii Domeniul Estetic "Căprioara și puiul ei" 11 � și creativ "Căprioara" -(DOS+DEC) f "Căprioara și puiul ei" de Emil Gârleanu -pictură -,:,:�,�.' �""!,"�$�,��j ,-� . .� , Scopurile activității: Sistematiza rea cunoștințelor cu privire la mijloacele de locomoție și transport cunoscute și exersa rea unor deprinder i practice Însușite. Obiective operaționale: -să denumească mijlocul de locomoție sau transport de pe bilet/jeton, pornind de la jetonul primit pe post de bilet; -să precizeze locul pe unde se deplasează mijlocul de transport denumit, valorificând cunoștințele anterioare; -să numească persoana care conduce mijlocul de transport denumit, valorificând cunoștințele anterioare; -să răspundă corect la cel puțin trei ghicitori despre mijloace de transport, valorificând cunoștințele anterioare; -să decupeze pe conturul dat imaginile, folosind foarfeca; 408 Domen iul Om și societate -Activități practic-gospodărești – să lipescă imaginea decupată pe fișa potrivită, asociind mjlocul de transport cu mediul În care circulă; Strategii didactice: Metode și procedee didactice: jocul, expicația, demonstrația, conversația, exercițiul; Mijloace didactice: jetoane-bilet, mascotă, trei panouri ilustrând mediul terestru, acvatic, aerian, foarfecă, lipici, buline, panou, planșă-traseu, recompense; Forme de organizare a activității: frontal, individual, pe grupe Scenariul zilei Pe tranziția: „Trenul copilașilor/ tu,tu,tu/ Va intra În sală acum.! tu, tu, tu/ Spre scaune ne îndreptăm/ tu, tu, tu/ Pe d-na educatoare să o ascultăm,/tu,tu,tu”. Educatoarea anunță copiii că vor pleca Împreună într-o excursie imaginară prin țară, unde vor vedea multe mijloace de locomoție și transport pe care ei trebuie să le recunoască și de aceea, Îi poftește să urce în „trenulețul” pregătit (scăunele așezate În două șiruri câte două -la fel ca În tren). La urcarea În tren fiecare copil primește un IIbilet”-un carton cu imaginea unui mijloc de locomoție – pe care va trebui să-I prezinte conductorului de tren la momentul potrivit. Totodată educatorea le prezintă traseul excursiei desenat pe o planșă cu calea ferată, pe care sunt aplicate (din carton) două bariere Închise. Copiii află că pe parcursul călătoriei, trebuie să ajute conductorul de tren (o mascată băiat) să deblocheze barierele Întâlnite pe traseu, prin rezolvarea unor sarcini. Varianta I „Numiți mijlocul de locomoție de pe biletul primit, locul pe unde circulă și cum se numește persoana care ÎI conduce”. Conducătorul de tren trece pe la fiecare copil, ia biletul și Împreună cu ceilalți copii aplaudă și apreciează răspunsurile. După epuizarea tuturor jetoanelor, bariera de pe traseu se va ridica iar trenul va pleca mai departe. Trenul „pornește” iar copiii Își imaginează că privesc pe geam și văd diferite mijloace de locomoție. În cor toți recită versurile: ” Eu pe geam privesc / și …. (o mașină, avion, bicicletă, vapor … etc., ) zăresc”, și pe rând numesc un mijloc de locomoție diferit față de al colegului. Deodată conducătorul de tren spune că trenul s-a oprit; de aceea vor trebui să rezolve o altă sarcină. Varianta a II-a „Ghicește mijlocul de transport” -copiii împărtiți pe două echipe -cele două șiruri de scăunele -vor trebui să găsească răspunsul ghicitorilor adresate de conductorul de tren. Fiecare echipă își alege un nume În funcție de mijlocul de locomoție preferat de copii (ex. echipa șoferilor și cea a aviatorilor,etc). Fiecare răspuns corect e apaludat și recompensat cu o bulină roșie. Echipa care primește cele mai multe buline câștigă. 409 Piramida cunoașterii Se va ridica și a doua barieră și tenul pleacă mai departe. ” Eu pe geam privesc I și …. (o mașină, avion, bicicletă, vapor … etc., ) zăresc” și pe rând copiii dau un răspuns diferit față de al colegului. Varianta a III-a Trenul ajunge În gară iar copiii, pe tranziția: „Tu, tu tu I Trenul s-a oprit ITu ,tu ,tu spre măsuțe am pornit” sunt poftiți la măsuțe. Ei sunt solicitați să intuiască materialele de pe măsuță. Fiecare copil are În coș alt mijloc de locomoție (mașină, avion, camion, barcă, vapor, etc.), trei fișe ilustrând mediul pe unde pot circula mijloacele, foarfecă și lipici. Folosind aceste materiale vor avea de rezolvat următoarea sarcină :”Decupeaz ă pe contur, mijlocul de locomoție descoperit În coș și lipește-I la locul potrivit”. Educatoarea prezintă trei tablouri incomple te reprezentând fiecare mediu (uscat, apă, aer), apoi va explica și demonstra modul de lucru. Se vor realiza câteva exerciții de Încălzire a mușchilor mici ai mâiniilor (Închidem și deschidem pumnii, spăIăm mâinile, aplaudăm, cântăm la pian … etc.). În continuare copiii decupează și apoi lipesc pe panoul potrivit, mijlocul de transport descoperit În coș. După finalizarea panourilor, acestea sunt așezate În fața copiilor, Înfrumusețând gara. Vor fi analizate și apreciate de cei mici, constatându-se dacă au decupat corect și dacă au lipit mijlocul decupat pe panoul cu mediul corect În care acesta se deplasează. Se vor realiza aprecieri referitoare la Întreaga activitate și se vor oferi recompense. Preșcolarii se vor așeza unul după celălalt Într-un tren și pe tranziția-melodia „Trenulețul muzical” se vor Îndrepta spre baie. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Când Icum și de ce se Întâmplă?” Tema proiectului: „Cele patru fiice ale anului” Tema s�ptămânii: „Bine ai venit, primăvară” Tema activității: „Scrisoare de la rândunică” Tipul activității: activitate de predare de noi conținutur i Categorii de activități de Învățare: DLC+DOS Forma de realizare: activitate integrată Domeniul limbă și comunicare „Scrisoare de la rândunică” -memorizare – 410 „Scrisoa re de la rândunică” .. -. -(DLC+ DOS) …………. -.. , .-‘ „,”. r � � – ‘�:’4: : .. J”� Domeniul Om și Societate „Plicul” -Îndoitură – Domeniul Om și societate -Activități practic-gospodărești Scopurile activități i: Formarea deprinderii de a învăța conștient și logic versurile poeziei, formarea și exersarea unor abilități practice. Obiective operaționale: -să precizeze titlul poeziei, argumentând semnificația acestuia, ponind de la audierea poeziei; -să utilizeze cuvintele noi în contexte adecvate (cuibar, veste), pornind de la textul poeziei; -să recite cel puțin o dată poezia, respectând intonația și expresivitatea propusă de educatoare; -să realizeze plicul prin îndoirea și lipirea hârtiei, respectând indicațiile educatoarei; Strategii didactice: Metode și procedee didactice: explicația, conversația, exercițiul, demons trația. Mijloace didactice: plicuri, scrisoare, hârtie colorată în formă de pătrat pentru plicuri, autocolant, cutie poștală. Forme de organizare a activității: frontal, individual, pe grupe. Scenariul zilei Copiii intră organizați în sala de grupă și se așază pe scăunelele aranjate în formă de semicerc. Educatoarea îi anunță că a primit o scrisoare și dorește să o prezinte copiilor. Se va deschide plicul și se va scoate o foaie cu poezia scrisă. Educatoarea le spune copiilor că scrisoarea e de la rândunele, le citește poezia și îi anunță că vor învăța versurile acesteia iar apoi vor realiza și ei plicuri, pentru a putea să-i trimită răspuns rândunicii. Se recită poezia model de către educatoare, apoi se discută cu cei mici conținutul acesteia. Se vor explica cuvintele necunoscute iar apoi se va trece la învățarea versurilor. Se va împărți poezia în fragmente logice, de 3-4 versuri și se vor repeta cu preșcolarii. Se memorează primul fragment, apoi al doilea, apoi se reia primul cu al doilea, apoi primul, al doilea și al treilea, tot așa până se memorează întreaga poezie. Pentru a putea trimite răspuns rândunicii, copiii trebuie să realizeze prin îndoirea hârtiei un plic. Pe tranziția :”1-2, 1-2, să zburăm și noi, de pe scăunele, parcă suntem rândunele; spre măsuțe ne îndreptăm, cu hârtie să lucrăm”. La măsuțe copiii intuiesc materialele pregătite. Educatoarea prezintă un plic model, apoi explică și demon strează modul de lucru. Se execută exercițiile de încălzire a mușchilor mici ai mâinii iar apoi, îndrumați de educatoare, copiii Îndoaie hârtia, obținând dintr-un pătrat un plic. Folosind o bucată de autocolant, se lipesc în interior pe mijloc trei colțuri îndoite ale pătratului, pentru a nu cădea din el scrisoarea pe care o va pune înăuntru fiecare copil. Educatoarea apreciează modul în care copiii au îndoit și lipit plicul. 411 Piramida cunoașterii Se vor repeta versurile poziei În fața tuturor, În grupuri de 2-3 copii cu voce tare, În timp ce ceilalți repetă În gând sau În șoaptă. Copiii care recită corect primesc ilustrate­ pe care le introduc În plic și le așează În cutia poștală special amenajată. Educatoare le promite copiilor că toate plicurile vor ajunge la rândunele, pentru ca acestea să știe că sunt așteptate cu multă bucurie de toți copiii. În Încheiere, bucuroși că au trimis scrisorile, copiii intonează cântecul”Vine, vine primăvara”. 412 SCRISOARE DE LA RÂNDUNICĂ de Elena Dragoș Dragi copii, mi-e dor de voi, În curând voi fi-napoi. Cuibul vechi am să-I repar Ca să-mi fac din el cuibar. Din cinci-șase ouă mici O să iasa pui voinici, Puii ma mii rândunici. Cât or fi ei mititei Grijă am să am de ei, Să le pun În cioc mâncare Rând pe rând, la fiecare Gâze, muște, viermișori. Când or crește mărișori Am să-i Învat să zboare Dimineața pe răcoare. Eu vă spun de pe acum Că mă pregătesc de drum, Și-n curând sosesc În zbor. Duceți vestea tuturor, Dar să nu afle pisica. Vă salută rândunica! Domeniul Om și societate -Activități practic-gospodărești PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim” Tema proiectului: „Bucuriile Sărbătorilor de Iarnă” Tema săptămânii: „Obiceiuri de Crăciun” Tema activității: „Brăduțul Împodobit” Tipul activității: mixtă Categorii de activități de învățare: DȘ+DOS Forma de realizare: activitate integrată Domeniul Știință �,’� Domeniul Om și Societate (activitate matematică) � (activitate practică) „Numără jucăriile aduse de „Brăduțul împodobit” Moș Crăciun ” (DȘ+DOS) „Globuri din fire de ață” ro· .� -exerciții cu material � -bobinare – individual- � boV�a:R’?}.-…·�.l.�.���·� . Scopurile activității: Consolidarea reprezentărilor corecte despre număr și numerație În limitele 1-5 și formarea, exersarea unor abilități practice; Obiective operaționale: -să formeze grupe de jucării, pe baza criteriilor formă și culoare formulate de cadrul didactic; -să numere prin Încercuire jucăriile din fiecare grupă, utilizând limbajul matematic adecvat propus de educatoare; -să asocieze cantității fiecărei grupe cifra corespunzatoare, utilizând jetoanele -să realizeze globuri prin bobinarea firul de ață pe suport, respectând indicațiile educatoarei; Strategii didactice: Metode și procedee didactice: explicația, conversația, exerci țiul, demonstrația; Mijloace didactice: brad, sac roșu, jucării (o mașinuță, două păpuși, trei mingi, patru ursuleți și cinci iepurași), coșulețe, jetoane ( bomboane, globuri, Îngerași, clopoței, steluțe), jetoane cu cifre, fl anelograf, fire de ață (galbene, roșii, albastre, verzi, potocalii), suport pentru bobinat globuri din polistiren, agrafe, bomboane. Forme de organizare a activității: frontal, individual. 413 Piramida cuno așterii Scenariul zilei Copiii intră organizați În sala de grupă și se așează la măsuțele aranjate În formă de clasă. Captarea atenției se va face prin apariția ajutorului lui Moș Crăciun, care le aduce copiilor un brad și Îi roagă să-I ajute să-I Împodobească și să așeze jucării sub el. Pentru că jucăriile s-au amestecat În sac trebuie aranjate și formate grupe de jucării de același fel, numărate și aranjate pe măsuță sub brad. Copiii numără crescător și descrescător În limitele 1-5, apoi ies pe rând câte unul În față, formează grupe de elemente/jucării de același fel și le așează sub brad. Se va așeza grupa cu o mașinuță, apoi cu două păpuși, trei mingi, patru ursuleți și cinci iepurași. În continuare copiii sunt solicitați să formeze pe măsuță, cu jetoanele din coșuleț, grupe de obiecte de același fel, să precizeze câte jetone de același fel sunt și să așeze sub ele cifra corespunzătoare. Vor avea următoarele jetoane: 1 bomboană, 2 globuri, 3 clopoței, 4 steluțe și 5 Îngerași; jetoane cu cifre În limitele 1-5. Se vor realiza aceste sarcini și la flanelograf, În fața copiilor. Deoarece bradul nu are podoabe pe el, ajutorul lui Moș Crăciun le propune să realizeze Împreună globuri din fire de ață colorată, prin bobinare. Educatoarea prezintă un glob model, explică și demonstrează modul de lucru: cu mâna stângă copiii țin globul de polistiren (sau hârtie mototolită ca o minge), iar cu mâna dreaptă rotesc firul colorat În jurul globului, obținând un glob (ghem) colorat. Se execută exercițiile de Încălzire a mușchilor mici ai mâinilor, iar apoi copiii realizează globurile (bobinarea). După ce termină de bobina t, fiecare copil Își așează cu ajutorul unei agrafe globul (ghemui) În brad. După Împodobirea brad ului cu toate globurile bobinate, educatoarea le cere să numere câte globuri/bobine de aceași culoare sunt În brad și să ridice din coș jetonul cu cifra corespunzătoare. Ajutorul lui Moș Crăciun apreciază modul de lucru, le mulțumește copiilor pentru ajutor și le dăruiește fiecăruia câte o bomboană pentru brăduțul de acasă. 414 Domeniul Om și societate -Activități practic-gospodăr ești PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?” Tema proiectului: „Bucuriile primăverii” Tema săptămânii: „Buchetul de flori” Tema activității: „Dacă aș fi o floare … ” Tipul activității: activitate de predare de noi conținuturi Categorii de activități de învățare: ALA+ DȘ+DOS Forma de realizare: activitate integrată Construcții „Ghivece pentru flori” Biblioteca „Prietenia florilor” Artă „Flori de primăvară -colorare­ „Mugurii pomilor” -mototoli re, lipire­ „Colierul Primăverii” Domeniul Știință (cunoașterea mediului) „Laleaua și narcisa” -observare- Scopurile activității: -confecționare carte- „Dacă aș fi o floare” (ALA+ DȘ+DOS) r�� Știință „Fișă de lucru” f:””· :i-O � ___ _ �; ,,’, -‘\.. ;: Domeniul Om și Societate ” (activitate gospodărească) „Plantăm flori de primăvară” -plantare flori În ghiveci- Dezvoltarea capacității de observare și stabilire de relații cauza le; formarea unor deprinderi practic-gospodărești și Însușirea, respectiv utilizarea, unor termeni specifici, Obiective operaționale: -să denumească florile de primăvară prezentate (laleaua, narcisa, zambila), utilizând un limbaj științific adecvat; 415 Piramida cunoașterii -să descrie părțile componen te ale unei plante folosind cât mai mulți analizatori (vizual, tactil, olfactiv, etc); -să compare laleaua și narcisa evidențiind asemănările și deosebirile dintre ele; -să planteze florile În ghivece, lucrând În pereche și utilizând materialele puse la dispoziție; Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, munca În perechi, Învățarea prin descoperire, problematizarea. Mijloace didactice: coșul cu surprize, flori, tabloul incomplet, planșe cu flori presate, medalioane, ghivece, linguri de unică folosință, pahare de unică folosință, sac cu pământ, flori, copaci, gâze, păsări-realizate din diverse materiale sau sub forma unor jucării, floarea uriașă, recompense. Forme de organizare a activității: frontal, În perechi Scenariul zilei Debutul activității ÎI reprezintă „Întâlnirea de dimineață ” cu următoarele momente: Salutul: Copiii sunt așezați În semicerc pe scăunele, educatoarea ține În mână o floare, le explică acestora maniera În care se vor saluta și Începe prin rostire următoarelor versuri: „În picioare ne ridicăm / Floarea mai departe o dăm / Colegul îl salutăm: Bună dimineața, Andrei!” Prezența: Copiii sunt rugați să identifice colegii care astăzi nu sunt prezenți la grădiniță iar cei care reușesc lucrul acesta sunt Îndemnați să caute fotografia celui numit și să o așeze pe căsuța Acasă. Calendarul naturii: Panoul dedicat calendarului naturii este Împărțit În patru părți. Două dintre ele sunt completate cu imaginea cerului, respectiv a pământului. În căsuța goală de lângă imaginea cerului, copii vor alege imaginile corespunzătoare zilei respective (soare, nori cenușii, nori albi, ploaie, ninsoare, păsări etc) iar În căsuța liberă din dreptul pământului aspecte pe care le-au sesizat (flori, iarbă, zăpadă, copaci Înmuguriți, copaci Înfrunziți sau Înfloriți, etc). Noutatea zilei: Fiind Început de primăvară, conform calendarului naturii, copiii vor observa faptul că iarna nu prea dorește să lase loc primăverii, ne Întrebăm de ce florile nu-și scot mai repede căpșorul din pământul umed, de ce păsările nu ne Încântă cu triluri le lor și atunci am hotărât să Încercăm o vrajă: „Hocus-Pocus, iarnă, pleacă! / Primăvară, vino odată !”. În clipa aceea sosește zâna Primăvară În pijama, somnoroasă, ciufulită și supărată că cineva i-a stricat somnul. Copiii o anunță că e timpul să sosească cu tot alaiul ei de flori, păsări, gâze, soare etc. Zâna Își motivează ținuta nepotrivită prin faptul că florile sunt supărate pentru că oamenii nu le Îngrijesc, gâzele nu doresc să iasă din căsuțele lor pentru că vor fi strivite, copacilor li se taie crengile și sunt aruncate În foc și atunci zâna s-a hotărât să-și prelungească somnul. Înainte să se Întoarcă În pătuțul ei, 416 Domeniul Om și societate -Activități practic- gospodă rești zâna le oferă copiilor un coș asigurându-i de venirea ei În cazul În care copiii vor reuși să găsească utilitatea corespunzătoare tuturor elementelor din coș. Primul element din coș este un plic cu medalioane, iar educatoarea legată la ochi trebuie să le ofere copiilor. Fiecare medalion are câte o pereche (două mămăruțe, două lalele etc.) iar copiii, după Împărțirea medalioanelor, trebuie să-și găsescă perechea. Astfel, În ziua aceea fiecare copil va trebui să realizeze toate sarcinile didactice Împreună cu perechea lui. Tranziție: „Acum la centre ne-așezăm/ Și În pereche noi lucrăm.” Artă: colora re În contur flori de primăvară (laleaua și narcisa), mototolirea și lipirea hârtiei creponate (muguri) pe crengile copacului deja pictat, Înșirare de mărgele pentru colierul zânei Prim ăvară; Bibliotecă: realizarea unei cărți numită „Prietenia florilor” -copiii au la dispoziție imagini variate cu flori de primăvară (lalea galbenă, lalea roșie, neagră, aibă, narcisă galbenă, aibă etc), iar ei vor așeza paginile În ordine. După ce vor așeza toate tipurile de lalele, vor atașa o pagină specială cu o lalea presată și lipită, aceste pagini speciale fiind lăsate În coș de zână. După terminarea cărții vor atașa coper ta. Construcții: ghiveci din lego pentru floarea uriașă din material textillăsată de zână În coșul ei; Știință: fișă de lucru unde vor Încercui aspecte specif ice anotimpului primăvara și vor realiza corespondența Între celelalte elemente și anotimpul corespunzător; Tranziție: „Un scăunel, un scăunel copii ne luăm/ Și la măsuțe, la măsuțe ne­ așezăm/ Fiindcă nu am realizat! Tot ce zâna ne-a lăsat.” Copiii vor găsi În coș flori de primăvară (laleaua și narcisa) pe care le vor observa, le vor recunoaște, le vor descrie, Împreună cu educatoare vor denumi părțile componente, vor compara laleaua și narcisa, vor identifica asemănări, deosebiri, modalități de ocrotire și protejare a plantelor etc. Tot În coș vor găsi patru flori de primăvară fără tulpină, lucru care ne Întristează, dar În același timp se naște Întrebarea „La ce anume ne vor folosi?”. Copiii Își exprimă fiecare părerea, Însă cădem de acord să rezolvăm această dilemă mai târziu. Educatoarea va dirija discuția spre aspectul legat de mediul de viață al plantelor și de elementele vitale de care au nevoie: pământ, apă, lumină etc. În coș vom mai descoperi mici ghivece, linguri din material plastic, un sac cu pământ și pahare de unică folosință. Întrebați la ce anume le vom folosi, copiii vor intui faptul că florile cu rădăcină pe care le-au admirat vor trebui plantate, astfel Încât fiecare copil Împreună cu perechea va primi câte o floare și toate celelalte elemente necesare pentru a o planta. Se va face explicația, demonstrația de către educatoare, se vor Împărți rolurile În pereche și se vor planta toate lalele și narcisele lăsate de zână În coș. După realizarea acestei sarcini fiecare pereche Își va așeza ghiveciul pe pervazul ferestrei. Apoi descoperim În coș un tablou realizat pe o coală mare de carton pe care este reprezentată o vază În care sunt trei tipuri de tulpini. Vom identifica cărei plante Îi corespunde fiecare tulpină (lalea, narcisă, zambilă) și astfel vom găsi utilitatea florilor fără tulpină din coșul nostru. Tranziție: „La baie acum plecăm,/Pe mâini să ne spăIăm.” 417 Piramida cunoașterii Când copiii se vor Întoa rce În sala de grupă Îi va aștepta o surpriză: spațiul va organizat astfel Încât să semene cu o sală de spectacol, va exista o scenă (cadru de lemn cortină, iar personajele teatrului de păpuși vor fi zâna Primăvară, flori de primăvară, gâZt păsări și copaci, fie sub forma unor jucării, fie confecționate din diferite materiale. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se Întâmplă?” Tema proiectului: „Toamna sosește iar cu multe bogății În dar” Tema săptămânii: „În livadă când am mers multe fructe am cules” Tema activității: „Când salata preparăm, rețeta noi respectăm” Tipul activității: formare și consolidare de priceperi și deprinderi Categorii de activități de Învățare: ALA+DȘ+DOS Forma de realizare: activitate integrată Joc de rol „La aprozar” Nisip și api Știință „SpăIăm fructe” „Recunoaște fructele I de pe listă” \ „Când salata preparăm, rețeta noi respectăm” i ( ALA+ DȘ+DOS) Domeniul Științi Domeniul Om și (activitate matematică) Societate (activitate „Numără fructele pentru �-‘�.;� …. _ .. _._ .. ,� gospodărească) salată” „Salata de fructe” I -joc didactic–tăiere fructe-, Scopurile activității: Dezvoltarea capacității de a Înțelege și utiliza numere, cifre, precum și formare unor deprinderi practic gospodărești, utilizarea unui vocabular adecvat activitățilo desfășurate. 418 Domeniul Om și societate -Activități practic-gosp odărești Obiective operaționale: -să selecteze lista cu fructe de toamnă, pe baza ilustrațiilor existente pe listă (lista este reprezentată de ilustrări grafice ale fructelor); -să redea dialogul dintre un vânzător și un cumpărător Într-un joc de rol, utilizând formule de adresare specifice; -să pună În corespondență cifra cu numărul de elemente și invers folosind fructe și jetoane cu cifre; -să aplice normele igienico-sanitare necesare preparării unei salate de fructe, valorificând experiența personală; -să participe activ la prepararea unei salate, manifestând entuziasm În timpul activității; Strategii didactice: Metode și procedee didactice: povestirea, conversația, explicația, demonstrația Mijloace didactice: liste de cumpărături, fructe, bani de jucărie, recipient pentru apă, jetoane cu cifre, planșă cu probleme ilustrate, jetoane ilustrate, cuțite de plastic, farfurii de plastic, diplomă de bucătar. Forme de organizare a activității: frontal, pe grupe, În perechi, individual Scenariul zilei După Întâlnirea de dimineață se aranjează măsuțele pe trei centre: Joc de rol (se creează un spațiu asemănător aprozarului, dotat cu căsuță de marcat), Știință (pe măsuță se așează mai multe liste de cumpărături În care sunt ilustrate diverse fructe), Nisip și apă (se pregătesc recipiente cu apă În care să se poată spăla fructele cumpărate). Se explică sarcinile de lucru pentru fiecare centru -cei de la Știință selectează listele În care se regăsesc doar fructele de toamnă pe care le iau și le prezintă celor de la aprozar. Cei de la centrul Joc de rol trebuie să aleagă din Iădiță tot atâtea fructe câte sunt ilustrate În listă și să fie atenți la limbaj (să folosească pronumele de politețe, să adreseze Întrebări unde e cazul și să joace rolul unui vânzător). Cumpărătorii trebuie să ducă fructele cumpărate la cei de la ultimul centru, unde le vor spăla și le vor tăia În jumătate. După ce se epuizează stocul din aprozar, copiii merg la baie pentru a se spăla pe mâini, utilizând tranziția „A venit pe dealuri toamna”. Înainte de Începerea activităților pe domenii experiențiale, se aranjează măsuțele și scăunelele În semicerc. Pe măsuță se așază pentru fiecare copil câte un cuțit de plastic și câte o farfurioară cu fructele tăiate În jumătate precum și fructe care nu sunt specifice toamnei (banane și portocale). Captarea atenției se realizează prin prezentarea unei povestioare despre un bucătar pe nume Vlad, care are foarte mulți clienți și nu reușește să facă la timp tot ce are În meniu -În special salata de fructe pe care dorea să o pregătească pentru copii, drept urmare le cere acestora ajutorul. După ce copiii sunt stimulați pentru noul conținut se prezintă tema și obiectivele: prepararea unei salate de fructe după o rețetă specială, respectând anumite indicații. 419 Piramida cunoașterii Pentru respectarea rețetei există condiția ca preșcolarii să numere crescător și descrescător până la 6, lucru pe care ei trebuie să ÎI demonstreze. Înainte de Începerea propriu-zisă a preparării salatei se enumeră regulile de igienă și protecție care trebuie respectate În cadrul acestor activități. Petru tăierea fructelor se face apel la cifre și numere. Astfel copiii trebuie să taie tot atâtea bucăți (felii) de fructe câte arată cifra sau În funcție de variantă.(3 variante) Varianta 1: Pe tablă se așează cu magnet, 5 jetoane reprezentând mere … copiii trebuie să taie tot atâtea bucăți de mere câte mere sunt pe tablă (această variantă se repetă de 2 ori schimbând fructul și numărul de elemente) Varianta 2: Pe măsuță se așează În dreptul fiecărui copil o cifră. Acesta trebuie să recunoască cifra să denumească fructul său preferat și să ceară colegului de măsuță să taie tot atâtea bucăți din fructul său preferat cât i-a arătat cifra. La fel va proceda și colegul de măsuță. Astfel la această variantă copiii vor lucra pe perechi, fiecare spunându-i celuilalt din ce fruct să taie și câte bucăți, respectând cifra primită. Varianta 3: Se indică verbal un număr și o culoare … copiii trebuie să selecteze fructul care are aceeași culoare și să taie tot atâtea bucăți, astfel Încât să respecte numărul zis (ex: 6 roșu-6 bucăți de mere … 4 galben-4 bucăți de banană sau de pară sau orice alt fruct de culoare galbenă … 2 verde-2 bucăți de mere verzi sau două bucăți de strugure … ) Fructele care au mai rămas se taie liber, respectând modul de utilizare a cuțitului amintit la Începutul activității. Totodată, pe parcursul activității, când farfurioarele copiilor sunt pline, acestea se golesc Într-un recipient mai mare. După ce termină de tăiat fructele, recitând poezia II Toamna e de roade plină”, preșcolarii merg la baie. La Întoarcere se așază pe masă, În dreptul fiecărui copil câte o farfurioară cu salată de fructe. La final, după ce copiii termină de mâncat, se realizează aprecieri din partea copiilor privitor la gustul salatei precum și din partea educatoarei privind modul de lucru, comportamentul din timpul activității, gradul de Îndeplinire a sarcinilor, copiii fiind recompensați cu diploma de bucătar. 420 Domeniul Om și societate -Activități practic-gospodăr ești Bibliografie Ambrus, Z. (2004). -Programe educaționale: Activități și metode de grup pentru formarea mor olității și civismului elevilor. Presa Universitară Clujeană. Botiș, A., Mihalca, L. (2006), -Optimizarea abilităților emoționale și sociale la preșcolari – Curs pentru educatoare Centrul „Expert” -Catedra de Psihologie, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca Breben, S. (2007) -Metode interactive de grup, Ed. Arves, București Buneseu, V. (1994). -Ghid practic pentru aplicarea program ei de educație moral civică În Învățământul primar, Editura Coresi, București Cant, A (2010), Educația preșcolară privită cu alți ochi. Metoda Annabella. O alternativă de predare care trezește plăcerea de a fi educatoare și ajută la aplicarea curriculum ului. Editura Risoprint, Cluj-Napoca Ciolan, L. (2008) -Învățarea integrată, Editura Poli rom, București Cucoș, C. (2002) -Pedagogie, Editura Polirom, lași Dumitru A., Dumitru G.D., (2004) -Activități transdisci plinare pentru grădiniță și ciclul primar, Editura Paralela 45, Pitești Dumitrana M., -(2000), -Copilul, familia și grădinița, Editura Compania, București Egan, K. -(2007) -Predarea ca o poveste. O nouă abor dare a predării curriculum-ului În școala primară, Editura Didactica Publishing House, București Ezechil, L., Lăzărescu M. -(2011) -Laborator preșcolar, Editura V&lntegral, București Glava A., Glava C. -(2002) -Introducere În pedagogi a preșcolară, Editura Dacia, Cluj­ Napoca Glava A., Pocol M., Tătaru L.(2009) -Educația timpurie ghid metodic pentru aplicarea curriculum ului preșcolar , Editura Paralela 45, Pitești Lespezaru, M. (2007) -Tradițional și modern În Învățământul preșcolar, Editura Omfal Esențial, București Mazilu M., (2004) -Ecologie și protecția mediului Înconjurător, Editura Mirton, Timișoara Petricică M., Petre M., (1977) -Metodica predării activităților manuale În grădinița de copii, Ed. didactică și pedagogică, București Piaget, J.(1972) -Psihologie și pedagogie, Editura Didactică și pedagogică, București Preda, V.(coord.) (2003) -Grădinița altfel, Editura V& Integral, București 421 Piramida cunoașterii P.S. Irineu -Episcop de Ecaterinburg și Irbitk (2005) -CăIăuziri pentru creșterea și educarea artodoxă a copiilor, Biblioteca Teologică Digitală, București Schaffer, R., H., (2007) -Introducere În psihologia copilului , Editura ASCR, Cluj-Napoca Ștefan,C., Kallay, E., (2010) -Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale la preșcolari, Editura ASCR, Cluj-Napoca Tomșa G., Oprescu N., (2007) -Bazele teoretice ale psihopedagogiei preșcolare, Editura V&llntegral, București Ventuneac, 1., Negru, R.,(2013) Povestioare Înșirate, vesele și colorate, Editura Diamant, Pitești Waters, V. (2008) -Povești raționale pentru copii, Editura RTS, Cluj-Napoca Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6-7 ani, (2008) M.E.C.T., Unitatea de management al proiectelor pentru Învățământul Preuniversitar Îndrumător pentru educatoare (1999), Ed. Aramis, București 422 Domeniul Psihomotric DOMENIUL PSIHOMOTRIC Autori: Prof. Bucur Nicoleta Prof. Coroian Ioana Prof. Cosma Mihaela Prof. Rebrean Otilia Colaboratori: Prof. Cătană Raluca Prof. Isac Anca 423 Piramida cunoașterii Importanța domeniului psihomo tric În grădiniță Activitățile domeniului psihomotric au un statut aparte În cadrul sistemului de Învățământ, cu influență benefică majoră asupra dezvoltării copiilor spre o viitoare integrare socială. Tocmai de aceea, ea se va regăsi pe tot parcursul procesului educativ, de la Învățământul preșcolar până la cel universitar, prin aceasta recunoscându-se impactul pe care ÎI are asupra creșterii și dezvoltării fizice armonioase a tinerilor, dar și rolul determinant În Înzestrarea acestora cu deprinderi, priceperi și calități motrice. În procesul de creștere, copilul este pus În situația de a trece prin mai multe etape ce presupun o schimbare permanentă a Întregului mecanism biologic; tocmai de aceea, el Învață mereu atât aspecte de factură intelectuală, cât și aspecte legate de capacitățiile lui fizice. Solicitarea efortului intelectual este Însă tot mai mare, timpul liber este alocat altor activități de Învățat extrașcolare, iar copilul este pus astfel Într-o situație ce presupune un continuu efort intelectual, neglijându-se, În nenumărate rânduri, dezvoltarea fizicului. Timpul de joacă este din ce În ce mai scurt, iar activitățile sedentare ocupă majoritatea timpului unui copil, fapt ce cauzează nu În puține cazuri disfuncționalități biologice la nivelul sistemului osos, muscular etc. Așadar, copilul are nevoie de mișcare, iar, cu ajutorul jocurilor de mișcare concepute și realizate În activitățile liber alese, putem influența favorabil nu numai dezvoltarea fizică, ci și capacitățile intelectuale, afective sau moral-volitive. Practic, educația fizică este o acțiune umană de practicare sistematică și conștientă a exercițiilor fizice În vederea realizării unor obiective bine precizate, dar În special a următoarelor două: 1. perfecționarea dezvoltării fizice; 2. perfecționarea capacități lor motrice. Este o disciplină ce oferă posibilitatea oricărui copil să realizeze performanța În urma muncii depuse, chiar dacă nu toți sunt dotați biologic sau nu au Înclinații spre realizarea sportului de performanță, iar interesul copiilor pentru mișcare și, mai ales, pentru joc este foarte mare În perioada ciclului preșcolar. Activitățile din cadrul acestui domeniu dezvoltă o conduită phisomotorie, un echilibru al sistemului osos, muscular, gesturi și aptitudini dintre cele mai variate, o imagine de sine și autocontrol, toate existente Într-o formă incipientă, fapt ce necesită exercițiu și răbdare spre a putea influența selectiv dezvoltarea armonioasă a Întregului organism. Cadrele didac tice din grădinițe au sarcina de a forma copiilor comportamente sociale care să le favorizeze integrarea cu ușurință În viața școlară și În viața comunității În care locuiesc. În acest sens, e necesară cunoașterea aprofundată a reperelor de dezvoltare a copilului preșcolar, a pedagogiei preșcolare, a metodicilor desfășurării activităților instructiv-educative În grădinița de copii, a curriculumului specific și a planurilor de Învățământ aprobate pentru grădinițele de copii, În vederea realizării unor activități eficiente atent proiectate și planificate. 424 Domeniul Psihomo tric Dezvoltarea deprinderi lor motrice ale copilului preșcolar este una din preocupările continue care trebuie să constituie o prioritate În activitatea instructiv­ educativă desfășurată În grădiniță. Jocul ocupă, În cadrul activităților de fiecare zi ale copilului, locul preferat și a devenit un fapt banal semnalarea rolului capital al jocului În dezvoltarea copilului și, de ce nu, chiar și a adultului. „Omul nu este Întreg decât atunci când se joacă”, scria Schiller. A ne Întreba de ce se joacă copilul, Înseamnă a ne Întreba de ce este copil. „Copilăria servește pentru joc și pentru imitare”, spune Eduard Claparede. Nu ne putem imagina copilăria fără râsetele și fără jocurile sale. Să presupunem că, deod ată, copiii noștri ar Înceta să se mai joace, că În școlile noastre lecțiile s-ar desfășura În liniște. Atunci n-am mai avea În preajmă această lume a copiilor, care ne aduce bucurii și griji, ci oameni stângaci și tăcuți, lipsiți de inteligență și suflet. Căci sufletul și inteligența devin mari prin joc. Tocmai această cumințenie, această tăcere -de care părinții greșit se bucură uneori -anunță adesea grave probleme. Un copil care nu știe să se joace, un „mic batrân”, este un adult care nu va ști să gândească. Pentru copil, aproape orice activitate este joc. Ed. Claparede spunea: „Jocul este munca, este binele, este datoria, este idealul vieții. Jocul este singura atmosferă În care ființa sa psihologică poate să respire și, În consecință, poate să acționeze.” Obiective cadru și de referință Obiective cadru: • Formarea și dezvoltarea deprinderilor motrice de bază și utilitar-aplicative; • Stimularea calităților intelectuale, de voință și afective În vederea aplicării independen te a deprinderilor Însușite; • Cunoașterea deprinderi lor igienico-sanitare pentru menținer ea stării de sănătate. Obiective de referință: • Să fie capabil să execute mișcări motrice de bază: mers, alergare, sărituri, rostogoliri, cățărări; • Să cunoască și să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului. • Să cunoască și să aplice regulile de igienă a efortului fizic; • Să-și formeze o ținută corporală corectă (În poziția stând, șezând și În deplasare); • Să perceapă componentele spațio-temporale (ritm, durată, distanță, localizare); • Să fie apt să utilizeze deprinderi le motrice Însușite În diferite contexte; • Să se folosească de acțiunile motrice Învățate pentru a exprima sentimente și/sau comportamente, pentru a răspunde la diferiți stimuli (situații), la diferite ritmuri ; • Să manifeste În timpul activității atitudini de cooperare, de competiție, spirit de echipă, fair-play. 425 Piramida cunoașterii Structura activității din cadrul domeniului psihomotric și modalități de integrare Pe parcursul desfășurării activităților din acest domeniu experiențial, procesele fiziologice se desfășoară cu o intensitate mărită față de activitatea obișnuită a copilului, necesitând un consum mare de energie nervoasă și musculară pentru însușirea sau perfecționarea deprinder i lor motrice și pentru educarea calităților fizice și de voință ale copilului. Traversarea organismului de la activitatea obișnuită la una intensă se face treptat, cu o atentă pregătire prealabilă a organismului pentru efort, creând posibilitatea adaptării acestuia la un nou ritm al circulației, respirației și al celorlalte funcții ale organismului. În acest context, activitatea psihomotrică trebuie să înceapă cu partea în care organismul se pregătește pentru efortul la nivel nervos și muscular intens, continuând cu activitatea propriu-zisă și sfârșind cu revenirea treptată a organismului la starea inițială care să permită reluarea activității obișnuite. În felul acesta, vorbim de o curbă a efortului -pregătirea fiziologică a organismului pentru efort intens și readucerea treptată a organismului la starea inițială, normală de funcționare. După sarcinile caracteristice pe care le îndeplinesc cele trei părți ale activității domeniului psihomotric, ele se numesc: • parte pregătitoare • parte fundamentală • parte de încheiere În partea pregătitoa re a activității, trebuie îndeplinite următoarele sarcini: • să se organizeze grupa de copii, asigurându-se o bună disciplină; • să se stimuleze interesul și atenția copiilor pentru activitatea respectivă; • să se creeze copiilor o stare emoțională favorabilă, să se asigure o bună dispoziție pentru lucru; • să se contri buie la dezvoltarea fizică generală a copiilor și la pregătirea organismului lor pentru activitate, prin intensificarea funcțională a aparatelor locomotor, respirator, circulator, precum și a sistemului nervos central și a organelor interne. Această pregătire trebuie făcută în mod treptat, metodic, antrenând organismul în mod gradat și progresiv. Partea pregătitoare se subordoneză părții fundamentale a activității deoarece face trecerea de la starea de repaus a copilului la efortul susținut din partea fundamentală și include exerciții de mers și alergare, 1-2 exerciții de front și ordine și de grupare și regrupare (în prima etapă) și 3-5 exerciții de pregătire fizică generală (în a doua etapă), cum ar fi: • Ia grupa de 3-4 ani, trei exerciții: unul pentru membrele superioare, altul pentru trunchi (în prima parte a anului școlar sau combinat, în a doua parte a anului școlar) și un al treilea exercițiu pentru membrele inferioare; 426 Domeniul Psihomotric • Ia grupa de 4-5 ani, patru exerciții: un exercițiu pentru membrele superioare și pentru musculatura scapuloumerală, un altul pentru trunchi, un exercițiu combinat și o săritură ca mingea; • Ia grupa de 5-6 ani, cinci exerciții: un exercițiu pentru membrele superioare și pentru musculatura scapuloumerală, un altul pentru trunchi, un exercițiu combinat mai simplu un exercițiu combinat care presupune prelucrarea musculaturii abdominale și una din variantele săriturii ca mingea; Fiecare din aceste exerciții se va repeta de mai multe ori, pentru a fi bine Însușit de către copii. Ele vor fi repetate la Început În activități consecut ive, iar apoi la intervale mai mari, astfel realizându-se Însușirea lor corectă. Introducerea exercițiilor noi se va face treptat unul, maxim două În aceeași activitate. Se recomandă ca educatoarea să demonstreze personal exercițiile, alegând În acest scop locul cel mai potrivit pentru a putea fi văzută de către toți copiii din grupă. Demonstrarea se va face cu fața către copii, folosindu-se astfel „procedeul oglinzii” și dând explicațiile necesare pe parcursul mișcării. Aceste explicații vor fi scurte, clare și doar Îmbinate cu fazele respective ale exercițiului demonstrat. Procedeul oglinzii presupune a se lucra concomitent cu preșcolarii și cu fața spre ei, executând exercițiile În aceeași direcție cu ei, dar cu partea opusă a corpului (exemplu: când copiii ridică mîna stângă, educatoarea va ridica mâna dreaptă). Partea fundamentală a activității lor din cadrul domeniului psihomotric este cea mai importantă deoarece ea presupune realizarea sarcinilor de bază ale formării deprinderi lor motrice. Conținutul acestei părți este determinat de sarcinile activității, de tipul ei (predare, repetare etc.), de particularitățile de vârstă ale copiilor, precum și de condițiile materiale și climatice În care se desfășoară activitatea. Pentru realizarea sarcinilor din partea fundamentală se folosesc: • exerciții pentru formarea deprinderi lor motrice de bază; • jocuri cu caracter aplicativ privind deprinderile motrice Însușite; • dansuri populare. Partea fundamentală a activității trebuie să atingă punctul cel mai ridicat al curbei efortului, de aceea se impune ca ea să se rezolve integral cu tema de bază propusă În activitatea respectivă. Pentru a se asigura densitatea activității și totodată pentru a se evita scăderea curbei efortului copiilor, este recomandat ca munca să se organizeze (atât cât este posibil) pe subgrupe de copii; astfel, să se antreneze simultan mai mulți copii la efectuarea exercițiilor, dând astfel posibilitatea fiecărui copil să repete de mai multe ori exercițiul, În consecință, să-și Însușească mai bine mișcările. Predarea mișcării de bază se va face după ce copiii au fost organizați În formațiile din care se va lucra și În pozițiile de repaus. Exercițiile sunt demonstrate de educatoare În condițiile și În direcția În care vor trebui să lucreze copiii. În timpul demonstrației, educ atoarea va da indicații asupra felului În care trebuie să se execute exercițiul. Înaintea Începerii exercițiului de către copii, educatoarea va verifica formațiile În care sunt aliniați copiii, asezând primul copil 427 Piramida cunoașterii În fața aparatului pe care trebuie să lucreze sau În imediata apropiere a liniei de plecare. De asemenea, va avea grijă să se asigure distanța dintre copii (interval de cel puțin un braț), pentru ca executantul să nu fie stânjenit de către ceilalți copii. În timp ce copiii execută mișcările, educatoarea Îi va corecta, În centrul atenției fiind Însușirea corectă a mișcării de bază. Partea de Încheiere a activității are ca scop liniștirea organismului copilului și revenirea lui la normal sau aproape la normal, după efortul depus În partea fundamentală, precum și terminarea activității În mod organizat. Astfel, se va organiza fie mers liniștitor cu cadență rară, liberă cu sau fără mișcări ample de brațe care favorizează și educă o bună respirație, fie mers de relaxare, după care urmează un joc liniștitor, fie un joc care să conțină elemente de mers liniștitor, cu sau fără mișcări de respirație. Toate aceste exerciții duc la reorganizarea colectivului și la buna dispoziție a copiilor. În această parte a activității, nu se recomandă jocuri cu text și cânt, pentru a nu supune copiii concomitent la un efort pulmonar și vocal. Când partea fundamentală se termină cu un joc dinamic, partea de Încheiere va Începe cu un mers liniștitor și cu mișcări ale brațelor pentru respirație. La sfârșitul activității, În cadrul timpului afectat acestei etape, educatoarea poate face scurte aprecieri asupra muncii colectivului de copii, asupra rezultatelor obținute. Deprinderile motrice Deprinderile sunt definite ca moduri de acțiune elaborate și consolidate care permit desfășurarea mai facilă a unor activități. Fenomenul deprinderii implică un proces de sistematizare a reacțiilor, proces care este și un principiu general de funcționare a emisferelor cerebrale. Conexiunile nervoase, ca și impulsurile venite permanent spre scoarța cerebrală, se sistematizează În ansambluri de conexiuni, astfel Încât, la un moment dat, numai prezența unuia dintre stimuli sau a unui fragment din situațiile stimulatoare sunt suficiente pentru a reproduce Întregul sistem funcțional elaborat. Deprinderile motrice se formează În procesul Învățării, care realizează integrarea mișcărilor simple sau a elementelor În structuri, exerciții, acțiuni sportive complexe. În sport, formarea deprinderilor este un obiectiv important, deoarece, În activitatea sportivă cu caracter de performanță, se urmărește tocmai perfecționarea gestului motric. În jocurile sportive, această perfecțiune este condiția utilizării optime a calităților motrice și psihice În vederea realizării unor performanțe cât mai Înalte. Deprinderea motrică se definește drept mișcarea musculară sau corporală care asigură succesul execuției În sensul dorit. Prin natura lor, aceste deprinderi sunt psihomotrice, În cadrul lor interacționând pr ocese variate -Întreaga senzorialitate umană (percepții, senzații, imagini, reprezentă ri), gândirea, imaginația și chiar procese motrice care asigură integrarea activității sportive Într-un tot unitar. 428 Domeniul Psihomotric Caracteristicile deprinderilor motrice 1. Deprinderile motrice reprezintă componen te ale conduitei voluntare ale copilului, ca atare, sunt condiționate și formate În mod conștient. Deprinderile elementare sunt, de regulă, deprinderile parțial automatizate. Un joc sportiv sau un meci de box constituie exemple de deprinderi motrice complexe, În care verigile automatizate sunt elemente tehnice și tactice, perfecționate până la automatism, iar verigile care necesită lin control conștient sau acțiuni Întreprinse În funcție de situațiile mereu schimbătoare, determinate de acțiunile partenerilor. 2. Deprinderile motrice sunt specifice unei activități. 3. Deprinderile motrice sunt structuri de mișcări coordonate, costând În integrarea În sistemele motrice a unităților mai simple. 4. Deprinderile motrice au la bază capacitatea de diferențiere fină și rapidă a indicatorilor care constituie elemente informaționale senzorial-perceptive În dirijarea acțiunii. 5. Deprinderile motrice se caracterizează printr-o rapidă și eficientă aferentație inversă care permite corectarea pe moment a unor inexactități ce pot apărea. 6. Deprindrile motrice au o stabilitate relativă În condiții variabile. 7. Formarea deprinder ilor motrice este condiționată de numeroși factori obiectivi și subiectivi: aptitudinile motrice, motivația, nivelul pedagogic al instruirii, cantitatea și eșalona rea exercițiilor, aprecierea și autocontrolul rezultatelor etc. Categoriile de deprinderi motrice Clasificarea deprinder i lor motrice se face În raport cu prezența sau absența stereotipului dinam ic, cum ar fi: • deprinderi elementare complet automatizate: mersul, alergarea, Înotul, mersul pe bicicletă, patinajul etc.; • deprinderi complexe -sunt formate din deprinderi automatizate și mișcări care nu sunt automatizate -În cadrul jocurilor sportive, În diferite sporturi. Înlănțuirea, legarea mișcărilor se face diferit de fiecare dată privind ritmul, amplitudinea, succesiunea mișcărilor, forța de execuție etc. Procesul de Învățare este mai greoi și, În consecință, necesită mai mult timp pentru Învățare. Deprinderile motrice mai pot fi clasificate În: • deprinderi de bază: mersul, alergarea, săriturile, aruncările și prinderea; • deprinderi aplicativ-utilitare: tracțiunile, Împingerile, târârea, cățărarea, transportul de greutăți; 429 Piramida cunoașterii Deprinderi motrice de bază, activități de Învățare și modalități de integrare Mersul Mersul este mijlocul de deplasare cel mai natural, mai simplu și la Îndemâna oricui. Folosirea lui rațională, ritmică și controlată are efecte benefice asupra celor care îl practică. Fortifică și căiește organismul, Îi Întreține vigoarea și tinerețea, ÎI recreează și destinde și ÎI adaptează la situațiile și activitățile zilnice. Mersul este folosit din copilărie până la vârsta cea mai Înaintată. Pentru acest motiv, mersul și variantele lui impun o preocupare, cerându-se educarea lui Încă de mic, formând la copii un mers ritmic și cât mai natural, fără oscilații, Însoțit de mișcarea naturală a brațelor, de o respirație controlată și de o ținută frumoasă. Atât În partea introductivă, cât și În cea de Încheiere, se folosește un număr nelimitat de variante de mers cu caracter aplicativ, În scopul Încălzirii sau liniștirii organismului și al adaptării acestuia la situațiile mai puțin obișnuite. Variante de mers: • mers obișnuit (natural) • mers cu pași mici (mersul piticului) • mers cu pași mari (mersul uriașului) • mers În ritm lent • mers În ritm rapid • mers cu sprijin pe palme • mers pe vârfuri • mers pe călcâie • mers cu ridicarea genunchilor • mers ghemuit • mers cu ocolire sau trecere peste obstacole • mers cu pas adăugat. Toate aceste variante de mers se pot executa În diferite formații, pe loc sau cu deplasare, cu schimbarea poziției brațelor: pe umeri, pe cap, la ceafă, la spate etc. Dacă se execută pe loc, Între variantele de mers se pot intercala și alte tipuri de exerciții de dezvoltare fizică generală. 430 Domeniul Psihomo tric Deprinder ea Forme de realizare Grupa Grupa Grupa motrică mică mijlocie mare � Mersul Mers înainte/înapoi/șerpuit X X X 2 Mers lateral X X X r– 3 Mers cu pornire și oprire la semnal X X X r– 4 Mers cu întoarcere la comandă X X X r– 5 Mers cu ocolire de obstacole X X X r– 6 Mers cu pășire peste obstacole X X X – 2-Mers pe vârfuri X X X 8 Mers pe călcâie X X – 9 Mers pe margine interioară/ exterioară a X labei piciorului – 10 Mers cu ridicarea genunch iului la piept X – 11 Mers cu pas încrucișat X r– 12 Mers ghemuit X r– 13 Pas săltat X r– 14 Mers cu genunchii întinși și sprijinirea X palmelor pe sol Activități de învățare Trenul: Copiii formează un șir; la semnalul fluierului, trenul pleacă pe traseul stabilit de educatoare care este locomotiva, iar la grupele mari locomotive pot fi diferiți copii, sau chiar mai multe trenuri. Pe cărare: Copiii sunt așezați În șir și pleacă la plimbare pe cărare; la comanda „Stop!” aceștia se opresc și, dacă În dreptul lor sunt animale (de pluș așezate, În prealabil, de educatoare), aceștia pășesc peste ele și se duc la coada șirului. Se poate chiar imita glasul animalul. Prin pădure: Copiii sunt așezați În șir și merg la plimbare prin pădure; la coma da educatoarei „Crengi!” , copiii se apleacă și merg ghemuit. Modalități de integrare DȘ -Corpul meu -observare + DPM -Mergi cum Îți spun -joc de mișcare După observarea propiu-zisă a capului, copiii sunt așezați În cerc și merg la pas; la comanda educatoarei „Mâinile pe cap!”, copiii merg cu mâinile pe cap și tot așa cu diferite părți ale corpului. Se continuă cu observarea și cu mișcarea membrelor. DȘ -poziții spațiale -joc exercițiu + DPM -Mergi unde Îți spun -joc de mișcare Copiii sunt așezați În cerc și, după ce exersează cu o jucărie pozițiile spațiale, pe rând, la comanda educatoarei, se duc la ușă, la gea m, la masă, așezând diverse jucării pe 431 Piramida cunoașterii geam, sub masă etc. Sau, ca o variantă, toți merg uitându-se În sus, sau În jos, la stânga, la dreapta etc. Se poate continua cu rezolvarea unei fișe. DLC -AIia cui este? -joc didactic + DPM -Mergi și du-le înapoi -joc de mișcare Copiii sunt așezați În semicerc după o variantă a jocului AIia cui este? Când jucăriilor li s-a dat ce le lipsea (camionului -remorca, păpușii -rochița), acestea se descompletează și se așează prin sala de grupă. La comanda educatoarei, copiii merg cum spune aceasta: mergi ghemuit și du rochița păpușii, mergi pas săltat și du camionului remorca etc. DOS -La cumpărături -joc didactic + DPM -Mergem la cumpărături -joc de mișcare După prima sau a doua variantă de joc, se așază În cele patru colțuri ale grupei diverse materiale pentru a reprezenta 4 magazine (În funcție de marialele disponibile la grupă). La comanda educatoarei „Mergem ghemuit să cumpărăm mere!”, copiii merg ghemuit spre aprozar etc. Alergarea Alergarea este o deprindre motrică naturală care asigură o deplasare mai rapidă prin acțiunea coordonată a musculaturii membrelor superioare și inferioare. Alergarea sporește capacitatea de adaptare la efort și dezvoltă principalele grupe musculare, deoarece angrenează sistemele osteo-musculare și ligamentar, precum și funcțiile vitale ale organismului. Favorizează călirea organismului și este un mijloc fundamental În păstrarea stării de sănătate, a vigorii și a rezistenței fizice. Deoarece reprezintă una din formele cele mai eficiente pentru antrenarea aparatelor cardiovascular și respirator, este indicat ca ea să se excute În sală cu fe restrele deschise, În curtea grădiniței, În aer liber, În general. Alergarea, ca și mersul, este folosită pentru dezvoltarea forței, a vitezei și a rezistenței la toate categoriile de vârstă. În funcție de scopul pe care ÎI urmărim, trebuie Sd alegem procedeele corespunzătoare, să le dozăm și să le particularizăm colectivului de copii cu care lucrăm. Deși este un mijloc de deplasare, dacă spațiul nu ne permite, alergarea se poate executa și pe loc. Variante de alergare: • alergarea obișnuită (normală) • alergarea Înapoi • alergarea cu pendularea gambelor Înapoi • alergarea cu genunchii la piept • alergarea cu picioarele Întinse • alergarea laterală cu balansarea brațelor • alergarea cu pas adăugat • alergarea cu pas adăugat și pas schimbat. 432 Domeniul Psihomo tric La fel ca mersul, alergarea se poate realiza pe loc și În deplasare cu schimbar ea poziției brațelor. Pentru a nu obosi prea repede, este obligatoriu ca, Între variantele de alergare, să se intercaleze exerciții de relaxare. Deprinderea Forme de realizare Grupa Grupa Grupa motrică mică mijlocie mare 1 Alergarea Alergare pe loc X X X – 2 Alergare înainte/ înapoi/șerpu it/ în cerc X X X – 3 Alergare pe teren plat și variat X X X – 4 Alergare spre diferite direcții cu porniri și X X X opriri la semnal – 5 Alergare laterală X t– 6 Alergare cu genunchii sus X X t– 7 Alergare cu pendularea gambelor înapoi X X t–(cu călcâiele la șezut) 8 Alergare cu picioarele întinse X r–înainte/înapoi 9 Alergare cu pași încrucișați X t– 10 Alergare cu trecere peste obstacole X X ‘– Alergare cu ocolire de obstacole X X – 11 Alergare de viteză X – 12 Alergare de durată pe teren plat/variat X Activități de învățare Aleargă la Zâna Toamnă: copiii sunt Împărțiți În mai multe grupuri de câte 4-5 copii (grupurile pot fi de fructe, legume etc.) La comanda educatoarei „Alergați la Zâna Toamnă!”, copiii din grupul numit aleargă la Zâna Toamnă, care Își va schimba locul prin sală. Adunăm legume: copiii sunt așezați pe două coloane și, În fața fiecărei coloane, se află un grup de legume. Pe rând, fiecare copil aduce o legumă și se așază la capătul coloanei. Jocul se termină când au fost adunate toate legumele. Cursa cu obstacole: copiii sunt așezați În cerc și, printre ei, sunt așezate diverse obstacole (animale de pluș, cutii etc.); la comanda educatoarei, ei aleargă peste obstacole sau le ocolesc, În funcție de cerința educatoarei. Modalități de integrare oș -Legume/fructe de toamnă -observare + OPM -Lădițe pline -joc de mișcare 433 Piramida cunoașterii După observarea legumelor/fructelor, copiii stau câte doi față În față, ținându-se de mâini (formând o Iădiță). La semnalul educatoarei, ei pornesc În alergare laterală până la locul marcat de educatoare de unde Încarcă marfă, apoi revin, tot În alergare laterală, la locul de unde au pornit. DȘ -Ordine la jucării -joc didactic (grupare după formă, mărime, culoare) + DPM – Mută jucăriile -joc de mișcare. Copiii sunt așezați pe două grupe și, după ce se desfășoară o variantă a jocului matematic, ei se așază pe două coloane, aleargă la jucăriile din fața lor (Ia o distantă de 5-6 m) și le grupează după … (culoare, mărime, formă). Se repetă jocul de câte ori consideră educatoarea necesar. Se poate evalua activitatea printr-o fișă. DLC -Toamna -memorizare + DPM -Mere, pere În panere -joc de mișcare După Învățarea poeziei, copiii sunt așezați pe două coloane, grupa merelor și grupa perelor. În fața lor, la 5-6 m., sunt așezate pe o masă mere și pere; pe rând, la comanda educatoarei, copiii aleargă și aduc câte un măr sau o pară și o așază În coșul echipei. Se poate realiza sub formă de concurs, câștigând echipa care adună mai repede merele sau perele. La sfârșit, se poate repeta poezia pe grupuri. DOS -Vitaminele ne dau putere -convorbire + DPM -Vitaminele la concurs -joc de mișcare După ce copiii și-au Însușit noțiuni despre vitamine și unde se regăsesc acestea În natură, sunt așezați În semicerc, cu câte un medalion/bulină cu o vitamină pe ea. La comanda educatoarei II Vitaminenele A alergă În jurul semicerculuiJ”, copiii cu vita mina A pe medalion/ bulină execută alergarea. Educatoarea poate diversifica sarcinile, În funcție de tipurile de alergare Învățate (Vitaminele C aleargă Încrucișat În jurul semicercului.) Mersul și alergarea se pot realiza și Împreună după ce fiecare deprinder e a fost Însușită temeinic individual. Deprinderea Forme de realizare Grupa Grupa Grupa motrică mică mijlocie mare 1 Mersul și Trecere din mers În alergare și invers X X X r–alergarea 2 Mers și alergare cu ocolire de obstacole X X X – 3 Mers și alergare cu păși re pe/peste X X X obstacole t–– 4 Mers și alergare cu trecere pe sub X X X obstacole t– 5 Formarea coloanei de gimnastică Câte doi X X 1–Câte patru 6 Ruperi de rânduri și grupări la comandă X X X 434 Domeniul Psihomo tric 5ăritura 5ăritura este acțiunea motrică În care corpul părăsește solul prin propriile forțe, pentru a reveni după un timp mai lung sau mai scurt. Acest lucru se realizează prin impulsie energetică a piciorului pe suprafața de sprijin, fapt ce asigură autopropulsarea. Este necesar să se insiste pe tot parcursul Învățării și perfecționării săriturilor asupra corectitudinii mișcărilor, deoarece săriturile executate defectuos pot produce accidentări. În funcție de ponderea uneia dintre dimensiuni, spațiul străbătut de executant, săriturile se pot efectua În lungime, Înălțime sau adâncime. Din punctul de vedere al elanului, săriturile pot fi cu sau fără elan. După aparatele Întrebuințate În scopul realizării, săriturile pot fi libere (fără utilizarea aparatelor) și peste obstacole sau aparate. După modul de intervenție al mâinilor În timpul execuții lor, sărituriie pot fi cu sau fără sprijin. Cele mai des folosite, mai ales În părțile introductive ale activității, sunt sărituriie libere, pe loc, cunoscute sub denumirea de sărituri „ca mingea” cu și fără coardă, prin care se urmărește pregătirea aparatului locomotor În vederea efortului ce urmează să-I depună pe parcursul activității: ele pot fi cu bătaie sau fără, pe un picior sau pe ambele, cu diferite Întoarceri, cu Îndoiri alternative sau simultane a picioarelor, cu diferite balansări pe picioare (Înainte, Înapoi, lateral), cu mișcări de brațe. Sărituriie fără elan, pe loc sau În deplasare se pot executa fără obiecte sau cu coardă, cerc, minge. 435 Piramida cunoașterii Deprinderea Forme de realizare Grupa Grupa Grupa motrică mică mijlocie mare 1 Săriturile Sărituri pe loc cu desprinderea de pe X X X ambele picioare – Cu depărtarea și apropier ea picioarelor f– Cu forfecarea picioarelor înainte și înapoi 2 Săritura de pe loc cu desprindere de pe un X X f–picior 3 Săritura în deplasar e de pe loc înainte X X X – 4 Săritura cu deplasar e, cu desprindere de X X pe ambele picioare și de pe un picior (Înainte, Înapoi, lateral) – 5 Săritura În adâncime (de pe aparat) X(30-40 X(40-S0 X(SO-60 cm.) cm.) cm.) – 6 Săritura în înălțime de pe loc cu X X X desprindere de pe ambele picioare, pentru atingerea unui obiect suspendat – 7 Săritura În înălțime cu elan cu desprindere X X de pe ambele picioare, pentru atingerea t–unui obiect suspenda t 8 Săritura În lungime de pe loc X X t– 9 Săritura În lungime cu elan X r– 10 Săritura În Înălțime peste obstacol, cu elan X perpendicular cu desprindere de pe un picior (obstacol 40 cm. Înălțime) Activități de învățare Iepuraș;; la morcovi: pe sol, se trasează (se marchează cu panglică) căsuța iepurașilor, În partea opusă grădina cu morcovi, iar lângă grădină cușca lui Azorel. Copiii iepurași ies la adunat de morcovi, executând sărituri specifice. Atent, Azorel Încearcă să Îi prindă, iar aceștia, prin sărituri, se Întorc la căsuța lor. Sări ca mingea: copiii execută sărituri ca mingea, urmărind mingea pe care educatoarea o bate la sol; când mingea educatoarei se oprește, trebuie să se oprească și copiii. Parașutiștii: copiii stau pe o băncuță care are rol de avion; la semnalul educatoarei „Ne pregătim să sărim !”, copiii vor executa săritura În adâncime de pe aparat. Jocul se reia la comanda ,Jnapoi În avion!”. 436 Domeniul Psihomotric Modalități de integrare DȘ -Jocurile copiilor iarna -lecură după imagini + DPM -Spargem gheața -joc de mișcare După lectura rea imaginilor specifice iernii, copiii sunt așezați pe două coloane, având trasat În fața lor un cerc ce reprezintă un ochi de apă Înghețat. Copiii vor trebui să sară În el pentru a-I sparge. Se poate realiza și săritura În adâncime, așezându-se o băncuță, iar copiii sar de pe băncuță În ochiul de gheață. DȘ -Ordine la ornamente -joc didactic (grupare după formă, mărime, culoare) + DPM -Atinge clopoțelul-joc mișcare După realizarea activității matematic e, În care obiectele pot fi grupate după unul sau mai multe criterii, se vor atârna În grupă clopoței mai mici sau mai mari, globuri roșii, galbene etc.; la comanda educatoarei, copiii vor alerga pe rând și vor sări În Înățime pentru a atinge ornamentul numit de educatoare. Se repetă jocul de câte ori consideră educatoarea necesar. Se poate evalua activitatea printr-o fișă. DLC – Serbările zăpezii -poveste creată + DPM -Pe schiuri -joc de mișcare Se propune copiilor o călătorie cu schiurile printre brazii Înzăpeziți, COpIII executând sărituri cu desprinder e de pe ambele picioare stânga-dreapta, cu opriri și creând o poveste În funcție de imaginile Întâlnite pe traseu (imagini pregătite În prealabil de educatoare). DOS -Cum ne îmbrăcăm iarna? -convorbire + DPM -Sari peste fular! -joc de mișcare După ce se discută despre obiectele de Îmbrăcăminte specifice anotimpului iarna, despre importanța lor În păstrarea sănătății, se propune copiilor să se joace săritura peste fular (care este ținut de doi copii la câțiva centimetri de sol -distanța poate varia În funcție de posibilitățile copiilor). Apoi se poate reveni la convorbire pentru a se realiza un poster cu haine de iarnă sau se poate rezolva o fișă cu alegerea hainelor de iarnă. Aruncarea, prinderea și rostogolirea Aruncarea, prinderea și rostogolirea constituie deprinderi motrice de bază cu un larg caracter utilitar, care ajută la dezvoltarea și la Întărirea musculaturii, a centurii scapuloum erale, precum și a membrelor superioare și contribuie la formarea unor calități fizice și morale ca: Îndemânarea, viteză, precizie, forță, voință, perseverență etc. Aruncarea este o deprinder e motrică În care obiecte de diferite forme și greutăți sunt proiectate În spațiu, datorită acțiunii forțelor degajate din contracția mușchilor corpului. Prinderea reprezintă acțiunea membrelor superioare prin care se interceptează și se reține un obiect aflat În mișcare. Rostogo lirea este acținea prin care membrele superioare rostogo lesc obiecte sferice către un punct fix, sau pe un plan Înclinat. 437 Piramida cunoașterii Aruncarea, prinderea și rostogolirea Întăresc articulațiile umărului, ale cotului, cât și celelalte articulații. Deși sunt deprinderi naturale, formarea lor nu este ușoară, da r, prin utlizarea unor jocuri de mișcare atractive și specific, pot fi perfecționate. Dintre acestea, prinderea se Însușește mai greu. Acest lucru se explică prin faptul că, În viața de zi cu zi, copilul aruncă mai frecvent diferite obiecte decât prinde. Dificultatea prinderii este determinată și de faptul că cel care prinde un obiect trebuie să țină seama de caracteristicile de zbor ale acestuia (viteza, traiectoria, distanța, volumul, forma). În activitățile sportive, aruncarea, prinderea și rostogolirea se pot face cu: mingi mici (de oină sau cauciuc), mingi de dimensiuni mijlocii (handbal, piele, cauciuc, material plastic) sau mingi de dimensiuni mai mari (mingi medicinale ușoare). Variante de aruncare: Aruncările pot fi efectuate cu o mână și cu două mâini, respectiv: • aruncare azvârlită de pe loc și din deplasare: • Ia distanță-În sus • Ia țintă • Ia partener .aruncarea Împinsă de pe loc și din deplasare: • Ia distanță • În sus • la țintă • Ia partener • aruncarea lansată de pe loc și din deplasare se efectuează cu o mână și cu două mâini și cu rostogolire pe sol. Aruncarea lansată cu o mână și cu două mâini se realizează de jos, din lateral, de deasu pra capului, la distanță, la țintă, la partener. Variante de prindere: • prinderea cu o mână, folosită, cu precădere, În cazul obiectelor mici, care pot fi apucate; prinderea obiectului se face cu podul palmei, concomitent cu Îndoirea brațului și cu apucarea obiectului cu degetele; • prinderea cu două mâini poate fi realizată În modalități diferite, respectiv cu două mâini de jos, palmele situându-se sub obiect; cu două mâini lateral, palmele cuprinzând obiectul simetric, de o parte și de cealaltă; cu două mâini de sus, În care palmele cuprind obiectul de deasupra; prinderea cu două mâini cu priză asi metrică, În care o palmă este situată deasupra obiectului, iar cealaltă dedesubt. Variante de rostogolire: • rostogolirea mingii pe sol cu ambele mâini (pe distanță de 1 m.) • rostogolirea mingii printr-un spațiu limitat • rostogolirea mingii pe sol cu ambele mâini către o persoană fizică (distanța 2 m.) • rostogolirea mingii cu ambele mâini pe un plan Înclinat către o persoană fizică (lungimea platformei -2 m.). 438 Domeniul Psihomotric Deprinder ea Forme de realizare Grupa Grupa Grupa motrică mică mijlocie mare 1 Rostogo lire, Rostogolirea mingii pe sol cu ambele X X X aruncarea, mâini – 2 prinderea Rostogolirea mingii cu o mână X – 3 Rostogolirea mingii printr-un spațiu limitat X X – 4 Rostogo lirea mingii pe sol cu ambele X mâini către o persoană fizică – 5 Rostogo lirea mingii cu ambele mâini pe un X plan Înclinat către o persoană fizică (lungimea platformei 2 m.) – 6 Învățarea prizei la obiect (apucarea, X X X ținerea, transmiterea și lansarea) – 7 Aruncarea mingii În sus cu ambele mâini X X X 1– 8 Aruncarea și prinderea mingii cu ambele X X mâini 1– 9 Aruncarea/lovirea mingii În pământ și X X 1–prinderea ei cu ambele mâini 10 Aruncarea și prinderea mingii Înainte cu X X X 1–ambele mâini și alternativ, de jos 11 Aruncarea mingii Înainte cu ambele mâini X și alternativ, de jos peste o sfoară la ‘–Înălțimea de 80-90 cm. 12 Aruncarea mingii la țintă fixă orizontală de X jos, alternativ și cu ambele mâini – 13 Aruncarea mingii la ținta mobilă X – 14 Azvârlirea mingii cu o mână de la umăr X Activități de Învățare Lovește popi cele: copiii sunt aliniați În spatele unei linii, iar În fața lor, la o distanță de 2 m., sunt așezate popicele. La comanda educatoarei, fiecare copil rostogolește, pe rând, o minge mică, Încercând să doboare popicele. Castelul: Se construiește de către copii sau de către educatoare un castel din cuburi; educatoarea numește pe rând 2 copii care vor arunca cu mingea În castel pentru a-I dărâma. Dacă se dărâmă castelul, acesta se reface pentru ca jocul să se poată relua. Vânătorii și iepurașii: Grupa este împărțită În două: vânători, care au mingile și iepurașii, care vor merge la furat de morcovi. La comanda „Iepurașii la morcovi!”, aceștia se vor Împrăștia prin grădina cu morcovi (În prealabil, delimitată), iar la comanda” Vin 439 Piramida cunoașterii vânătorii!” aceștia vor ieși din grădină și vor fugi, iar vânătorii cu mingile Îi vor atinge. Ulterior, rolurile se vor schimba. Modalități de integrare DȘ -CU CE CĂLĂTORIM? -joc didactic + DPM -RACHETA -joc de mișcare După efectuarea variantelor de joc În funcție de nivelul grupei, una din variante poate fi jocul de mișcare- copiii primesc mingi și sunt Împrăștiați prin sala de grupă, În poziția șezând. La comanda educatoarei „Racheta se Înalță!”, copiii vor arunca mingile În sus, imitând zgomotul ei „vâj, vâj”. Jocul se reia după ce copiii recuperează mingile. Jocul se desfășoară foarte bine În aer liber. DȘ -Lung-scurt -joc exercițiu cu material individual + DPM -Mingea prin tunel – joc de mișcare După desfășurarea jocului cu material individual și Însușirea acestuia de către copii, aceștia sunt invitați să rostogolească mingea prin tunel, existând În grupă tuneluri mai lungi și mai scurte. Mingea trece prin tunelul realizat de copii, ultimul prinzând mingea și revenind În față. DOS -Barca -Îndoire + DPM -Mingea la capitan! -joc de mișcare După realizarea Îndoirii bărcii, se va realiza o expoziție cu produsele activității, iar fiecare copil care Își prezintă barca este căpitan; copiii Îi vor da mingea, iar el o va arunca mai departe spunând „Mingea la căpitan!”. DLC -Strada mea -memorizare + DPM -Lovește semaforul-joc de mișcare După Învățarea poeziei, copiii sunt așezați pe două rânduri și, pe rând, vor arunca la țintă (un semafor) pentru a atinge culoarea roșie sau verde. Copiii care știu cel mai bine poezia pot arunca de mai multe ori la țintă. Deprinderi motrice aplicativ-utilitare, activități de Învățare și modalități de integrare Echilibrul Echilibrul este Înțeles ca o calitate psihomotrică complexă, manifestată prin sensibilitatea deosebită a simțului chinestezic, prin coordonarea perfectă a activității marilor grupe musculare, prin declanșarea celor mai oportune acte sau acțiuni motrice, atunci când este perturbată stabilitatea corpului. În viața unei ființe umane, echilibrul este solicitat permanent, Începând cu mersul și terminând cu cele mai banale Îndeletniciri gospodărești. În cadrul activităților cu caracter sportiv derulate În grădiniță, se insistă pe menținerea echilibrului În poziții statice, cu sprijin redus, realizate pe sol și pe suprafețe cu Iățimi și Înălțimi și mai rar cu Înclinații. Menținer ea echilibrului corpului În mișcare 440 Domeniul Psihomotric (echilibrul dinamic) presupune asigurarea stabilității corpului În toate formele de mișcare, Începând cu mersul și terminând cu săriturile. 5timulul de bază pentru dezvoltarea echilibrului ÎI constituie mișcarea suprafeței sprijinului și modificarea pozițiilor corpului sau a segmentelor, atât În stare statică cât și dinamică. Deprinder ea Forme de realizare Grupa Grupa Grupa motrică mică mijlocie mare 1 Echilibrul Schimbarea și reducerea suprafeței de X X X sprijin: -pe vârfuri r– pe un picior 2 Mers În echibru Înainte Între două linii X X X r–paralele trasate pe sol 3 Mers În echilibru pe o scândură așezată pe X X X sol r– 4 Mers În echilibru pe o linie groasă trasată X X f–pe sol 5 Mers În echilibru pe o linie trastă pe sol cu X X purtare de obiecte – cu pășire peste obstacole mici 1– 6 Mers În echilibru pe plan ridicat de la sol X X X (20-30 (30-40 (40 cm.) cm.) cm.) – 7 Mers În echilibru pe plan ridicat de la sol, X cu sarcini și Întoarceri (40 cm.) – 8 Mers În echilibru pe plan Înclinat X Activități de Învățare Cățărătorii: Copiii sunt alpiniști, având sarcina de a urca pe plan Înclinat, iar, când vor ajunge În vârf, vor Înfige un steguleț, apoi vor coborî și vor trece la coada șirului. Constructorii curajoși: Copiii vor merge pe scânduri așezate În sală În diferite direcții, cu atenție, să nu cadă. Jocul se poate complica prin transportarea de obiecte În timpul mersului (găleți de vopsea, că rămizi etc.). Modalități de integrare DȘ -Animale sălbatice -observare + DPM -Pe cărare -joc de mișcare 441 Piramida cunoașterii După observarea animalelor sălbatice din pădure, li se propune copiilor o excursie prin pădure pe cărare pentru a vedea mai bine animalele. Astfel, pe o cărare trasată pe sol sau marcată cu panglică, copiii merg În echilibru, enumerând animalele pe care le văd (care sunt reprezentate prin jucării sau pe jetoane de-a lungul cărării). DEC -Vine melcul supărat -Învățare cântec + DPM -Pășeste peste melc -joc de mișcare După Învățarea cântecului, copiii sunt invitați să meargă În echilibru pe o suprafață trasată/ marcată pe sol și să pășească peste un melc, o furnică, un cărăbuș etc. După ce se execută mersul În echilibru de mai multe ori, se poate cânta, În același timp cu executarea deprinderii motrice Învățate. DȘ -Mâncare pentru animale -joc exercițiu (numărare) + DPM -Nu scăpa mingea -joc de mișcare. După ce se formează mulțimi cu diferitele tipuri de mâncare pentru animal e, se numără, se asociază cifrele corespunzătoare, copiii sunt rugați să ducă mâncarea animalelor peste pod. Astfel, utilizând o băncuță vor merge În echilibru, ducând mâncarea animalelor (grăunțe, morcovi etc.). După parcurgerea traseului, se mai pot face exerciții de numerație În limitele Învățate, În funcție de nivelul grupei. Târârea Târârea este o deprindere utilitar-aplicativă, reprezentând o formă de deplasare orizontală a corpului pe suprafață de sprijin, realizată cu ajutorul brațelor și al picioarelor. Prezența În activitățile de sport a acestei categorii de deprinderi are, pe de o parte, rolul de a-i Înzestra pe copii cu tehnica aceasta, iar, pe de alta parte, datorită influențelor sale specifice, de a corecta poziția și de a dezvolta mobilitatea coloanei vertebrale, dar și forța și coordonarea. Variante de târâre: • târâre pe antebrațe și genunchi • târâre pe o parte • târâre joasă • târâre pe antebrațe. În faza de Învațare, ritmul de execuție este lent, insistându-se asupra coordonării brațelor și a picioarelor. După Însușire, târârea poate fi combinată cu transportul, Împingerea, mutarea diferitelor obiecte și se pretează pentru a fi organizată sub formă de Întrecere. Eficiența târârii poate fi obiectivă prin utilizarea unor limitatori sub care copiii să se deplaseze: sfori, bastoane, panglici etc. 442 Domeniul Psihomotric Deprinderea Forme de realizare Grupa Grupa Grupa motrică mică mijlocie mare 1 Târâre Târâre pe genunchi și palme X X X � 2 Târâre pe vârfuri și palme X X – 3 Târâre pe antebrațe și palme cu brațul și X X piciorul opus – 4 Târâre pe genunchi și sprijin pe antebrațe X X – 5 Târârea pe antebrațe alternativ cu X Împingerea În vârful picioarelor – 6 Târâre din culcat Înainte cu tragere X alternativ În antebrațe și Împingerea simultană În picioare Activități de Învățare Nu atinge c1opotelu/: Copiii execută târârea pe genunchi și spijin pe antebrațe, pe sub un obstacol unde este așezat și un clopoțel. Copiii nu trebuie să atingă clopoțelul; În caz contrar, vor fi eliminați. Treci prin tunel: Copiii execută târârea pe genunchi și sprijin pe antebrațe, prin tunelul existent În grupă sau În curtea grădiniței. Modalități de integrare DLC -Ursul păcălit de vulpe -povestirea educatoarei + DPM -Urșii după vulpe -joc de mișcare. După povestirea educatoarei și intuirea planșelor de către copii, aceștia sunt invitați În pădure (un spațiu delimitat unde se află un copac și vizuina vulpii). La semnalul „Urșii după vulpe!”, copiii se deplasează pe vârfuri și palme spre copac. La semnalul „Urșii acasă!”, copiii se retrag. Activitatea se termină cu morala poveștii. DȘ -Pisica -observare + DPM -Suntem pisicute -joc de mișcare. După observarea propriu-zisă, preșcolarii vor efectua târâre pe genunchi și palme, imitând glasul pisicuțelor, deplasând u-se În tot spațiul grupei. Activitatea se termină prin enumerarea foloaselor pe care le aduce pisica sau printr-o fișă. DEC -Melcul-modelaj + DPM -Cursa melcilor -joc concurs. După modelarea melcului, se va organiza o cursă a copiilor (melci). Copiii se așează câte 2 sau câte 3 la start și, prin executarea târârii pe abdomen cu sprijin pe antebrațe, Împingând În vârful picioarelor, se deplasează pe traseul dat. După ce jocul se repetă de mai multe ori, se va face o expoziție a melcilor din plastilină, care vor fi spectatori. 443 Piramida cunoașterii Cățărarea și escaladarea Cățărarea este o deprindere motrică utiiitară, constând Într-o urcare cu ajutorul mâinilor și picioarelor (sau numai cu ajutorul mâinilor) pe diferite aparate sau obstacole Înalte. Se pot efectua cățărări pe scară fixă, bârnă, Iadă, copac etc. Escaladarea reprezintă o deprindere aplicativă mai complexă, presupunând acțiunea de depășire a unui obstacol Înalt (trecerea pe partea cealaltă) folosind cățărarea și alte procedee motrice. Pot fi escaladate: bârna, capra, lada, saltele suprapuse, scară obișnuită etc. Din acest motiv, de regulă, cățărarea și escaladarea se prezintă simultan, ca o deprindere motrică pereche. Variante de cățărare: -cățărarea la scară fixă -cățărarea pe franghia verticală-cățărarea În trei timpi și cățărarea În doi timpi -cățărarea pe frânghia orizontală. Escaladările primesc forme foarte variate În funcție de Înălțimea, lățimea, poziția, forma, duritatea obstacolului sau a aparatului care trebuie depășit. Mai frecvent utilizate sunt: -trecerile cu apucarea și rularea pe abdomen sau pe fese -trecerile cu apucarea și pășirea pe obstacol -trece riie cu apucarea și agățarea cu un genunchi. Deprinderea Forme de realizare Grupa Grupa Grupa motrică mică mijlocie mare 1 Cățărare Cățărare pe plan Înclinat cu ajutorul X X r–mâinilor și picioarelor 2 Cățărare pe scară fixă cu ajutorul mâinilor X X și picioarelor – 3 Cățărare pe scară fixă orizonta lă sau X curbilinie Activități de învățare Pisica cocoțată: Copiii sunt răspândiți prin clasă/curte și sunt pisicuțe. Un copil este cățelul. La semnalul educatoarei II Vine cățelull”, copiii trebuie să caute un loc unde să se cațere pentru a nu fi prinși de cățeI. Pisicuțele prinse sunt duse În cușca cățelului și stau o tură În timpul jocului. 444 Domeniul Psihomo tric Modalități de integrare DȘ -Meserii îndrăgite de copii -lectură după imagini + DPM -Pompierii -joc de mișcare După realizarea lecturii după imagini despre diverse meserii, se propune jocul, iar copiii sunt Împărțiți pe două echipe și stau În fața unor scări fixe. La comanda „Focl”, primul copil din fiecare echipă aleargă la scară, se cațără, imită stingerea focului și se reÎntoarce la coada șirului. La final, pentru evaluare, se poate rezolva o fișă sau un joc distractiv de atenție. Jocul se poate desfășura și afară, pe aparatele din curtea grădiniței. Deprinder ea Forme de realizare Grupa Grupa Grupa motrică mică mijlocie mare 1 Escaladare Urcarea și trecerea peste aparate joase cu X sprijinul pe diferite părți ale corpului Activități de învățare Alpiniștii: Se escaladează la o suprafață Înclinată și se trece peste ea, imaginând jocul de rol. Modalități de integrare DLC -La cireșe -lectura educatoarei + DPM -Treci peste gărduț -joc de mișcare După lecturarea poveștii și intuirea planșelor, copiii sunt chemați În șir pentru a mima acțiunile lui Nică de a sări peste gard pentru a ajunge la cireșe. Activitatea se poate finaliza cu povestirea copiilor Tracțiunea și împingerea Tracțiunea și Împingerea sunt deprinderi motrice aplicativ-utilitare, prin care un obiect sau un partener este deplasat fără a fi ridicat de la sol. Tracțiunile implică angajarea musculaturii flexoare a corpului, priza la obiect realizându-se prin apucare. Împingerile presupun acționarea cu lanțurile musculare extensoare, priza la obiect făcându-se prin apucare sau sprijin al palmelor și al altor părți ale corpului, pe obiect. Reușita acțiunii de deplasare a obiectului depinde, În ambele cazuri, de realizarea unei sprijiniri ferme a tălpi lor pe sol, de angajare simultană În efort a tuturor grupelor musculare, cât și de locul de aplicare a prizelor. Prin structura și efortul solicitat, tracțiunile și Împingerile contribuie direct la dezvoltarea forței generale a organismului, a coordonării voinței și a spiritului competitiv. 445 Piramida cunoașterii Variante de execuție: -tracțiuni efectuate individual -tracțiuni pe perechi -tracțiuni În grup -Împingeri efectuate individual -Împingeri În perechi. Deprinderea Forme de realizare Grupa Grupa Grupa motrică mică mijlocie mare 1 Tracțiunea Tracțiune individuală prin forța brațelor X X f– 2 Tracțiune câte doi față În față X X 1– 3 Tracțiune câte doi, având un obiect de X X care să tragă: cerci baston/ coardă – 4 Tracțiune În grup X Activități de Învățare Tăiem lemne cu fierăstrău/: Copiii stau câte doi față În față, În poziția șezând, cu picioarele depărtate, talpă În talpă. Se execută tracțiuni alternative. Săniuța: Doi copii stau unul lângă altul, ținându-se de mână. Cu mâinile libere, ÎI trag pe cel de-al treilea coleg, care stă ghemuit. Acesta va fi tras prin alunecare. Modalități de integrare DȘ -Vitaminele ne dau puterea -convorbir e + DPM -Cel mai puternic -joc de mișcare După discutarea importanței alimentației corecte cu legume și fructe, copiii se așează doi câte doi, față În față cu un baston/cerc În mâini. La comanda ” Trage!”, fiecare Încearcă să ÎI tragă pe celălalt. Câștigă cel mai puternic. În sistem piramidal, se poate repeta jocul, până la aflarea celui mai puternic din grupă. La finalul activității, se poate face o salată de fructe pentru a-i recompensa pe toți copiii. DEC -Linii drepte colorate -desen/pictură + DPM -Trage-I pest e linie -joc de mișcare După realizarea desenelor/picturilor, colectivul se organizează În grupuri de câte doi/trei sau grupa se Împarte În două echipe care vor sta față În față. Copiii stau așezați unul după celălalt, fiecare ținându-se de mijlocul copilului din față; Între cele două echipe se află trasată o linie. Primii copii din fiecare echipă se țin de mâini, iar, la comanda” Trageți!”, fiecare grup trage cu putere pentru a trece echipa adversă peste linia dintre cele două echipe. 446 Domeniul Psihomotric Deprinderea Forme de realizare Grupa Grupa Grupa motrică mică mijlocie mare 1 Împingerea f–Împingerea individuală În perete X X 2 Împingerea unor obiecte din mediul X X Înconjurător/a unei persoane aflate cu spatele – 3 Împingerea Între doi copii față În față cu X sprijin pe palme – 4 Împingerea cu picioarele a unui obiect X Activități de învățare Împinge buturuga: Un copil aflat În fața unui obiect mare (Iadă cu jucării, buturugă, covor răsucit etc.) cu trunchiul aplecat Înainte, se Împinge Încercând deplasarea obiectului -buturugii). Modalități de integrare DȘ -Păsări de curte -observare + DPM -Cocoșii -joc de mișcare După observarea păsărilor de curte (În funcție de vârstă), se propune copiilor jocul COCOȘII. Din poziția ghemuit, doi copii care stau față În față se Împing palme În palme, fără să se ridice. Pierde cel care cade pe spate. Transportul de greutăți Transportul de greutăți implică ridicarea și purtarea În deplasare a diferitelor greutăți (obiecte, parteneri). Însușirea modalităților corecte și eficiente de ridicare și transportare a greutăți lor este deosebit de importantă, deoarece efectuarea greșită a acestor acțiuni poate produce leziuni ale coloanei vertebrale, a mușchilor (Întinderi, rupturi), a articulațiilor (entorse, luxații), accidentări și pagube materiale (scăparea, spargerea obiectului purtat). Aceste acțiuni sunt frecvent utilizate În viața cotidiană. Transportul de greutăți, ca deprindere aplicativ-utilitară, urmărește dezvoltarea forței generale a organismului copiilor. Transportul unor obiecte sau parteneri se poate realiza individual, pe perechi sau În grupe. Obiectele transportate (mingi, săcu leți, recipienți cu nisip, jucării, banca de gimnastică saltele, partener) pot fi menținute, susținute cu unul sau ambele brațe, pe cap, pe umeri, la piept, sub braț, pe sol, În spate etc. O grijă deosebită se va acorda Învățării și ridicării corecte a obiectului ce urmează a fi transportat. În momentul ridicării, tălpile se așează pe sol, ușor depărtate, genunchii se Îndoaie, atât cât este necesar pentru apucarea obiectului cu brațele Întinse, trunchiul 447 Piramida cuno așterii rămânând la verticală. Astfel, efortul de ridicare este realizat de musculatura picioarelor (care este și cea mai puternică), protejându-se totodată coloana vertebrală. Deprinderea Forme de realizare Grupa Grupa Grupa motrică mică mijlocie mare 1 Transport de Transport de obiecte cu o mână și cu două X X X c-greutăți mâini (găleți, săculeți etc.) 2 Transport de obiecte În perechi, cu o X X mână și cu două mâini – 3 Transport de obiecte sau a unui copil În X grup (saltea, bancă etc.) Activități de învățare Scăunelu/: Copiii se țin de mâini câte doi, formând un scăunel, unde stă un al treilea copil. Copilul transportat se va ține cu brațele de gâtui celor care-I transportă. la repetarea jocului, rolurile se schimbă. Modalități de integrare DOS -Case pentru copii -colaj + DPM -Constructorii -joc de mișcare Se propune copiilor să realizeze case prin lipire utilizând scobitori, paste, fâșii de hârtie, iar apoi, la jocul de mișcare, ei trebuie să transporte diferite obiecte pe șantierul de construcții. la sfârșit, toți constructorii Își vor prezenta casele construite. 448 Domeniul Psihomotric PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: Cum este/a fost și va fi aici pe pământ? Tema săptămânii: „Poveste de primăvară” Tema activității: „Fantezie și culoare” Tipul activității: mixt Categorii de activități de Învățare: ALAi +DPM+DEC Forma de realizare: activitate cu conținuturi integrate Scopurile activității: consolidarea cunoș tințelor și deprinderilor de utilizare a unor elemente de limbaj plastic (culori calde/reci, culori principale, secundare, nonculori); consolidarea deprinderilor motrice Însușite anterior (săritura În Înălțime pentru atingerea unui obiect suspenda t, mersul În echilibru pe plan ridicat de la sol, târârea pe genunchi și sprijin pe antebrațe). Obiective operaționale: să execute corect exercițiile de dezvoltare motrică, respectând indicațiile educatoarei; să execute corect săritura În Înălțime pentru atingerea unui obiect suspenda t, respectând indicatiile educatoarei; să denumească cel puțin trei stări emoționale sugerate de diferite culori, prin raportare la expriența personală; să prezinte cel puțin trei aspecte privind importanța culorilor pentru me diul Înconjurător, valorificând textul cântecului audiat; să enumere cel puțin două culori reci/calde și nonculorile, pe baza planșei de culori; să obțină cel puțin două culori secundare din amestecul culorilor principale, pornind de la modelul prezentat. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: conversația, exercițiul, munca În echipă, problematizarea, brainstormingul Mijloace didactice: imagine din Împărăția culorilor, Castelul Vrăjitorului Alb-Negru, chei colorate, acuarele (rosțu, galben, albastru, alb, negru), pensule, Steaua culorilor, tunel Forme de organizare a activității: frontală, individuală, pe grupe Durata: o zi 449 Piramida cunoaș terii Construc ții: Artă: Știință: „Castelul vrăjitorului „Decorăm Castelul „Labirintul culorilor ” Alb-Negru”, vrăjitorului Alb-Negru” „Împărăția culorilor” -lipire – / � Domeniul Psiho-motric „Fantezie și culoare” :� Domeniul Estetic ,� � ( ALA+DPM+DEC ) Creativ „În căutarea culorilor” „Împărăția culorilor ” Traseu aplicativ 1;’>; „Jo”” … „, .. ·,.”” •. „.L1” ‘<. i� :i./: �'';:�' ,:.,. :.;_J ::,r::.?-?_\;�."''t.�. Joc de mișcare: "Culori vesele" Scenariul zilei Întâlnirea de dimineață debutează cu salutul educatoarei. Pe panoul de prezență, fiecare copil Își va așeza poza pe culoarea corespunzătoare stării emoționale, apoi se vor numi copiii care sunt absenți. Se va purta o scurtă discuție despre vremea de afară și se va completa Calendarul naturii. Se prezintă copiilor noutatea zilei (invitatul surpriză): Magicianul culorilor a venit să ne testeze și să acorde diplome de magician celor care Îi demonstrează că știu să facă magii cu culorile, combinându-Ie. Prin metoda brainstorming vom iniția, În cadrul activității de grup, o discuție despre culori. Magicianul culorilor le va prezenta o imagine din Împărăția culorilor, dar spre surprinderea lui, culorile au dispărut de pe tablou și, implicit din Împărăție, ele fiind furate, din gelozie de Vrăjitorul Alb-Negru. Vom purta o discuție despre emoțiile pe care le simt la aflarea acestei vești, cum s-ar simți Într-o lume fără culoare. Pentru a evidenția importanța fiecărei culori, vom intona cântecul "Culorile se ceartă" și vom analiza conținutul acestuia. 450 Domeniul Psihomo tric Mesajul zilei: vom porni În căutarea Împărăției Vrăjitorului Alb-Negru pentru a elibera culorile și a-i explica acestuia că și nonculorile au importanța lor, iar, În acest sens, vom realiza două tablouri În care vom combina culorile cu alb și negru pentru a obține nuanțe ale acestor culori. De asemene a, vom face magii și vom combina culorile principale obținând alte culori (secundare). Pe tranziția "Dansul culorilor" copiii vor merge la baie. La Întoarcerea de la baie, se trece la desfășurarea activităților pe domenii experienți ale: DPM și DEC. Ne pregătim de drumul spre Împărăția Vrăjitorului Alb-Negru. În acest sens, se vor executa câ teva exerciții motrice. Apoi vom porni În călătorie. În drumul nostru, vom trece prin Țara piticilor, prin Țara uriașilor etc., (variante de mers și alergare) -pregătirea organismului pentru efort. Pentru a elibera culorile, va trebui să găsim cheile. Astfel, va trebui să sărim În Înălțime și să atingem cheia roșie atârnată de tavan, apoi va trebui să trecem În echilibru deasupra unei prăpăstii, pe partea cealaltă a acesteia vom găsi cheia galbenă, iar, În final, va trebui să traversăm, târându-ne prin tunelul groazei. La capătul acestuia, vom găsi cheia albastră. Ajunși la castelul vrăjitorului, vom deschide ferestrele și vom elibera culorile. Vom constata că avem doar trei culori, cele principale. Va trebui să facem câteva magii și, din combinarea acestora, să obținem și celelalte culori, secundare. Ne vom Împărți În patru echipe. Două echipe vor ajuta culorile să se Întoarcă În ținutul de unde au fost furate, realizând În acest sens două tablouri cu tema "Împărăția culorilor". Două echipe vor Înveseli Împărăția Vrăjitorului Alb-Negru. Astfel, culorile și nonculorile s-au Împăcat, recunoscându-și fiecare importanța. Pe tranziția "Culorile săltărețe" vom merge la baie. La Întoarcerea de la baie, se vor prezenta copiilor centrele de interes. Astfel, se face trecerea la activitățile din cadrul ALA: Artă: "Castelul Alb-Negru" -decorare Sarcini de lucru: - să decoreze Castelul Alb-Negru lipind diverse forme colorate (flori, fluturi, inimioare); Construcții: "Împărăția Alb-Negru" Sarcini de lucru: - să construiască castelul Vrăjitorului Alb-Negru; -să construiască Împărăția culorilor din lego. Știință: "Labirintul culorilor" Sarcini de lucru: - să găsească drumul culorilor spre obiectele corespunzăt oare În cadrul labirintului. 451 Piramida cunoașterii PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mică Tema anuală de studiu: Cum esteta fost și va fi aici pe pământ? Tema săptămânii: : "Mijloace de transport" Tema activității: "Avion cu motor" Tipul activității: mixt Categorii de activități de Învățare: ALA1+0PM+O OS Forma de realizare: activitate cu conținuturi integrate Scopurile ac tivității: consolidarea și verificarea cunoștințelor referitoare la mijloacele de transport; consolidarea deprinderilor practice (lipi re) și motrice Însușite anterior (variante de mers, alergare). Obiective operaționale: să asocieze o mișcare potrivită diferitelor mijloace de transport (avion, tren etc.), cu ajutorul educatoarei; să execute diferite variante de mers (obișnuit, cu ocolire de obstacole, pe vârfuri), respectând modelul educatoarei; să execute corect alergarea ușoară, respectând indicațiile educatoarei; să decoreze aripile avion ului utilizînd deprinderi practice Însușite anterior (Iipire); să picteze avionul utilizând ca tehnică dactilopictura, pornind de la modelul prezentat; să identifice stări emoționale trăite În diferite contexte (tristețe, fericire), valorificând experienț a personală. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: surpriza, explicația, conversația, exercițiul, demonstrația, observația, problematizarea, jocul, Mijloace didactice: personaje din desene animate de pluș (Mickey Mouse, Minnie Mouse, Goofy, Donald Ouck), hârtie colorată, lipici, CO, jetoane cu mijloace de transport, acuarele, foi de desen, cutii de carton, lego. Forme de organizare a activității: frontală, pe grupe, individuală Durata: o zi 452 Construcții: " Pistă pentru avioane" Artă: "Avionul" -pictură -Domeniul Psihomo tric Știință: "Așază la locul potrivit" -sortare de imagini - ��/' Domeniul PsI' �" ,v�rl<. "Avionul lui Mickey I ' o-o-m-e-n-i-u- I o-m-ș-i��4--:':!�:: "La aeroport" -traseu aplicativ -Mouse" ( ALA+ DPM+DOS ) Jocuri distractive și de mișcare: "Avioanele aterizează" "Trenulețul muzical Scenariul zilei " Avionul" -lipire - Întâlnirea de dimineață debutează cu salutul educatoarei: "Bună dimineața, broscuțe! Mă bucur să vă revăd!" Educatoarea Îi va invita să o salute și ei. Fiecare copil Își va așeza poza pe mânuța de pe perete, apoi vor constata care copii absentează. Copiii vor fi in vitați să privească afară, să spună cum este vremea și să așeze cartonașul reprezentativ pe panou. Noutatea zilei: Mickey Mouse Îi invită Într-o călătorie cu avionul. Pentru a porni În călătorie, În cadrul activitătății de grup Mickey Mouse le va propune câteva ghicitori referitoare la mijloacele de transport cu care pot călători (mașina, trenul, barca, avionul). Copiii se vor plimba prin sală, iar după fiecare mijloc de transport ghicit, vor trebui să-I imite. Mesajul zilei: Astăzi vom pleca cu avionul Într-o călătorie cu Mickey Mouse. Pentru a putea pleca În călătorie, copiii vor trebui să Își pregătească bagajele, iar prin tranziția "Noi suntem piticii", copiii merg la baie. La Întoarcerea de la baie, se trece la desfășurarea activităților pe domenii experienț iale: DPM și DOS. 453 Piramida cunoașterii În prima parte a drumului spre aeroport, copiii vor executa exerciții de pregătire a organismului pentru efort (exerciții de mișcare a gâtului, brațelor, trunchiului și picioarelor), urmând ca apoi să parcurgă traseul aplicativ. Copiii vor executa diferite variante de mers și alergare: vor porni de acasă mergând Încet (mers normal), vor ocoli niște bălți de apă (mers cu ocolire de obstacole), ap oi vor trece pe lângă o curte unde sunt niște căței și vor merge pe vârfuri, urmând ca apoi să alerge deoarece Îi prinde ploaia (alergare ușoară). Ajunși la aeroport, ei Își vor pune bagajele pe banda pentru bagaje (Plimbă Bagajul -revenirea organismului după efort) și vor aștepta avionul. Ajunși În aeroport, Mickey Își dă seama că avionul Întârzie și merge să vadă ce se Întâmplă. Mickey se Întoarce cu avionul care era foarte trist, din cauză că nu mai avea aripi și nu putea să zboare. Se hotărăsc că, pentru a putea pleca În călătorie, trebuie să Îi lipească aripi, Înveselind astfel avionul. După Împărțirea și intuirea materialelor și așezarea copiilor la masă, se execută exercițiile de Încălzire a mușchilor mici ai mâinii, se explică și se demonstrează modul de lucru. În timp ce copiii lucrează, educatoarea va ajuta copiii care au nevoie, iar la final lucrările vor fi expuse și analizate. Pe tranziția "Avion cu motor", copiii pornesc În călătorie, urmând să Îi viziteze pe cei trei prieteni ai lui Mickey (Minnie Mouse, Goofy și Donald Duck), de la care vor primi diverse surprize. Ultima oprire este grădinița, unde vor deschide cutiile cu surprize (materialele pentru centre). Se vor intui materialele pentru fiecare centru, se Împart copiii cu ajutorul lui Mickey și se explică modul de lucru pentru fiecare centru În parte. Astfel se trece la activitățile În cadrul ALA: • Artă: "Avionul vesel" Sarcini de lucru: - să picteze avionul utilizând ca tehnică dactilopic tura; • Construcții: "Pistă pentru avioa ne" Sarcini de lucru: - să construiască pista din lego; • Științe: "Ce este și pe unde circulă? Sarcini de lucru: -să sorteze mijloacele de transport În funcție de mediul pe unde acestea circulă; Pe tot parcursul desfășurării activităților pe centre, se va urmări realizarea parțială a obiective lor celor două activități pe domenii experienț iale. 454 Domeniul Psihomo tric După ce copiii finalizează lucrările și le analizează, aceștia merg la baie prin tranziția: "Hai cu toții Împreună, Să jucăm cu voie bună! Lanțul mare să formăm, Spre baie să ne-ndreptăm, Mâinile să le spăIăm!" După revenirea În sală, ne vom juca diferite jocuri distractive și muzicale, cu text și cânt: "Aterizează avioanele" -joc de atenție "Trenulețul muzical"-joc muzical cu text și cânt Rutina "Să oferim ajutor!"-exersarea deprinderii de a oferi ajutor. Această deprindere se exersează pe tot parcursul zilei. PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTiCĂ Grupa: mare Tema activității: l.târârea pe antebrațe, cu Împingerea pe vârfurile picioarelor 2. rularea mingii pe sol Tipul activității: Activitate de consolidare și verificare Categorii de activități: Domeniul psihomotric Forma de realizare: traseu aplicativ Scopurile activității: verificarea și perfecționarea deprinderilor motrice utilitar aplicative (mers În echilibru, tracțiune individuală pe forța brațelor, rularea mingii pe sol); dezvoltarea fizică armonioasă prin practicarea activităților psihomotrice. Obiective operaționale: să execute corect exercițiile motrice pentru influențarea selectivă a aparatului locomotor, respectând modelul educatoarei; să execute corect cel puțin 3 variante de mers și rularea mingii pe sol, utilizând deprinderile motrice Însușite anterior; să execute corect târârea pe antebrațe, respectând modelul educatoarei. Strategii didactice: Metode și procedee didactice: demonstrația, explicația, exercițiul Mijloace didactice: coș cu mingi de oină, cretă, ținte fixe, fluier Forme de organizare a activității: frontală, pe grupe, individuală Durata: 35 min. 455 � U"I '" PĂRȚILE ȘI ETAPELE ACTIVITĂ ȚII I.PARTEA PREGĂTIT OARE 1.0rganiz area colectivului de copii Imln 2. Pregătirea organismului pentru efort. 4mln CONȚINUTUL ACTIVIT ĂȚII -Organizarea grupei - Aerisirea sălii de grupă -Salutul -Verificar ea ținutei și a stării de sănătate -Exerciții de front și formație. 1) Acțiuni de pe loc • Poziția "Drepți" • Poziția "Pe loc repaus" • Întoarceri "La stânga" și "La dreapta" 2) Acțiuni din deplasare • Mers în cadență • Opriri din mers • Variante de mers și alergare » Mers pe vârfuri » Mers pe călcâie » Mers semighemuit "ca moșnegif' » Mers ghemui t " ca piticii" » Alergar e ușoară » Alergarea cu pendularea gambei înapoi » Alergare cu genunchii la piept; DOZARE A 2121 2 r. 2 r. 3 r. 8TX2 2X 1L 1L 1L 1L 1L 1L FORMA ȚII DE LUCRU ȘI INDICAȚII METODICE În linie, pe un singur rând. XXXXXXXXXXXXXXXX * -Călcâiele lipite, vârfurile depărtate la o lungime de talpă, genunch ii întinși, brațele pe lângă corp. -Piciorul stâng înainte, cu călcâiulla înălțimea vârfului picioru lui drept. -Se execută la comandă. -Se execută la comandă cu numărătoare -Genunchii întinși, spatele drept, brațele întinse sus pe lângă cap. -Mâinile la spate, spatele drept. -Mâinile pe genunchi. -Brațele îndoite din cot. Se aleargă pe vârfuri. -Călcâiele lovesc ușor șezutul. OBSERVAȚII 3! ..., III 3 c.. III n c: ::::l o III "" ..... 11) �. � c.n ...... 3. Influențarea selectivă a aparatului locomo tor Imln. � Exerciții de relaxare a brațelor și picioarelor și exerciții de respirație. 1. P.I. StAnd degirtat cu mIInile De solduri T.1-2: răsucirea capului spre stânga cu arcui re T.3-4: răsucirea capu lui spre dreapta cu arcuire 2. P .1. 2iosl d!girtat braml! insloite la plut T.1-2: ex tensia brațelor Îndoite, mâinile la piept cu arcuire. T.3-4: extensia brațelor lateral cu arcuire �I P .1. �tlnd sI!glrllt cu mIinii! pe solduri T.1-2: Îndoirea trunchiului lateral spre stânga, cu arcuirea brațului drept deasupr a capului, brațul stâng la șold T.3-4: Îndoirea trunchiului lateral spre dreapta, cu arcuirea brațului stâng deasupra capului, brațul drept la șold 1L 1L 4TX4 4TX4 4TX4 -Genunchii ridicații. Tn coloană câte patru X X X X X X X X X X X X X X X X Se execută * cu amplitudine mare. Brațe Îndoite la piept. Coate Întinse. Spate drept. Mișcarea se execută cu amplitudine maximă, păstrând brațele și picioarele Întinse. Corpul păstrează direcția laterală. � :3 Ib :J §: � :;.: o :3 o �. 4. P.I. Stind depirtat cu miinile pe solduri T.1-2: circumducția (r otiri) trunchiului spre stânga T.3-4 circumducția (rotiri) trunchiului spre dreapta s. P.I. Pe senunchl cu sezutul pe dId!e T.l-4: deplasar ea alternativA a brațelor inainte, cu palmele pe sol T.5-8: cu aceeași deplasare a brațelor cu palmele la sol, se revine la poziția inițială 1. Copiii vor fi grupați pe câte 2 rânduri. in fața fiecArui rând, vor fi trasate cu cretă 2 linii drepte de 2 m., având o distanțA intre ele de 50 cm. ( spațiu delimitat pentru târâre). La capătu l fiecărui culoar, se va amplasa coșul cu mingi de oină. La o distanțA de apoximativ 3 m. de la capătu l culoarului, se va fixa ținta. 8T X 4 I Mișcarea se executi cu amplitudine maximA. 8T X 4 I Palmele avansează incet pe sol, până când trunchiul a ajuns la orizontall2l. ® x X X X X X X I ® X X X X X X X .j::> U’1 U) III. PARTEA DE TNCHEIERE 1. Revenirea organismului dupA efort. 3mln. 2. Aprecieri și recomand Ari. 1min. 2. Parcurs aplicativ: „Șoarecele și pisica” Grupa de copii este așezatA În cerc, iar doi copii se aflA În afara cercului. Unul dintre ei este pisica, iar celAlalt este șoarecele. Pisica aleargA dupA șoricel, iar acesta nu se Iasă prins. Când simte că a obosit, se așazA În fața altui coleg, acesta devenind astfel noul șoarece. -Mers liniștitor. -Exerciții de relaxare a grupelor musculare: scuturări ale brațelor și picioarelor. -Exerciții de respirație. Evidenți erea aspectelor pozitive din comportamentul co piiilor. Recomandar i pentru activitatea individuală. Salutul PArAsirea organizată a salii de grupA. târârea corectA . La semnalul educatoarei, primii copii vor executa târârea pe suprafața stabilitA, apoi vor lua căte o minge din coșul pregătit la capAtu l culoarului delimitat cu creta și vor rula mingea spre țintă. Se lucrează simultan cu doi copii. x I I – x Tn linie pe un singur rând. XXXXXXXXXXXXXXXX * � 3 l1l ;:, � � :;.: o 3 o �. Piramida cunoașterii Bibliografie Antoniale L. S., Antoniale A., (2003), Teoria și metodica dezvoltării calităților motrice, ed. Universitaria, Craiova; Bârjega M., Bucur c.1., (1962), Gimnastica În aer liber sau forma de joc, Editura Didactică și Pedagogică, București; Bârjega M., Bucur c.1., (1972), Teoria educației fizice române, Ed. Timișoara; Blaga E., (1994), Metodele educației fizice și sportului, Timișoara; Ciolan, L., (20048, Învățarea integrată, Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, lași: Editura Polirom; Culea, L., Sesovici, A., Grama, F., Pletea, M., Ionescu, D., Anghel, N., (2008), Activitatea integrotă din grădiniță, Ghid pentru cadrele didactice din Învățământul preuniversitar, București, Editura Didactica Publishing House; Cârstea G., Metodele educației fizice școlare, (1999), Editura ANEFS, București; Dragomirescu G., Kun S., Bojin E., (1977), Metodica educației fizice În grădinița de copii, București, Editura Didactică și Pedagogică; Glava, A., Pocol, M., Tătaru L., (2009), Educația timpurie. Ghid metodologie pentru aplicarea curriculum ului școlar, Pitești, Editura Paralela 45; Manolescu, M., (2004), Curriculum pentru Învățământul primar și preșcolar teorie și proctică, București: Editura Credis; Ministerul Educației Cercetării și Tineretului, (2009), Curriculum pentru Învățământul preșcolar; Oprea, C. L, (2008), Strotegii didactice interoctive, București: Editura Didactică și Pedagogică; Preda, V., (2005), Pletea, M., Grama, F.,Cocoș, A., Oprea, D., Călin, M., Ghid pentru proiecte tematice, Abordarea În manieră integrată a activităților din grădiniță, București: Editura Humanitas Educațional, Seria Didactica; Răduț-Taciu R., (2004), Pedagogia jocului de la teorie la aplicat, Editura CSE, Cluj­ Napoca; Tătaru L., Gădălean M., Pojar L., Cosma M., (2009), Sugestii de proiectare și desfășurare a activităților integrote, Editura Casei Corpului Didactic, Cluj. Zarga B., Radu 1., (1979), Studii de psihologie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București. 460 Domeniul Estetic și creativ -Activitățile artistica-plastice DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV A. ACTIVITĂȚILE ARTISTICO-PL ASTICE Autori: Educ. Cristea Mariana Prof. consilier Husău Dana Simona Prof. Morar Simona-Călina Prof. Mureșan Delia Maria Prof. Rus Ana-Carmen Educ. Rus Delia B. EDUCAȚIE MUZICALĂ Autori: Prof. Cozac Maria Elena Prof. Leva Emilia Educ. Man Violetta Instit. Mârza Adela Educ. Pojar Victoria Conf. univ. dr. Țârc Mirela 461 Piramida cunoașterii A. ACTIVITĂȚILE ARTISTICQ-PL ASTICE Importanța activităților artistica-plastice Prin educația artistico-plastică, se realizează o componentă a educației estetice, element important În dezvoltarea individului, a vieții sale spirituale, morale și intelectuale, În asimilarea creatoare a artei și a frumosului, cât și În formarea multilaterală a personalității. Creațiile artistice trezesc emoții și sentimente foarte variate, care imprimă un anumit colorit vieții psihice a omului. Întrucât copiii posedă aptitudini creatoare În anumi te direcții artistice, educația estetică urmărește, În grădiniță, dezvoltarea acestor aptitudini prin munca sistematică și competentă de Îndrumare a educatoarelor. Prin conținuturile activităților și prin tematica aleasă, copiilor li se formează spiritul de observație necesar perceperii formelor, a culorilor, a mărimii și a dispunerii În spațiu a acestora, facilitând dezvoltarea oculo-motorie și psihomotrică În intuirea modelelor și coordonarea voluntară de execuție. Prin studierea unor opere de artă, prin vizitarea unor muzee de artă și prin crearea unor expoziții cu lucrări ale copiilor, se realizează o anumită conduită care va influența pozitiv dezvoltarea intelectuală a preșcolarilor. Pedagogii și psihologii au apreciat că practicarea artelor plastice angajează puternic capacitatea de observație a copilului, contribuind la dezvoltarea spiritului de observație și au constatat că la această vârstă se manifestă pregnant fantezia, imaginația, puterea creatoare și talentul. Copiii creativi și talentați au o personalitate complexă, caracterizată printr-o gamă variată de aptitudini și Însușiri, cum ar fi: flexibilitatea gândirii, fluența ideilor, spirit de observație, originalitate În Îmbinarea informațiilor, gândire divergentă, motivație pentru creație, curiozitate, perseverență. Pentru a face față provocărilor viitorului, acumulărilor științifice și tehnice, e nevoie de oameni care Întrunesc aceste caracteristici. A organiza și a desfășura o activitate de educație artistico-plastică Înseamnă a lua o decizie care implică un efort fizic și intelectual. 462 Domeniul Estetic și creativ -Activitățile artistico-p lastice Obiective cadru (preluate din Curriculum pentru invățământul preșcola r, 2008): • Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje; • Realizarea unor corespondențe Între diferitele elemenete de limbaj plastic și forme, obiecte din mediul Înconjurător (natură, artă și viața socială); • Stimularea expresivității și a creativității prin desen, pictură, modelaj; • Formarea capacității de receptare a lumii sonore și a muzicii; • Formarea capacităților de exprimare prin muzică; • Cunoașterea marilor valori ale creației muzicale naționale și universale. Obiectivele cadru corelate cu Obiectivele de referință ale activităților artistico­ plastice Obiective cadru Obiective de referință Exemple de comportamen t (Copilul să fie capabil) 1.Formarea unor Desene Să redea liber -să respecte poziția corectă a deprinderi de lucru teme plastice corpului față de suportul de lucru pentru realizarea specifice pentru o bună coordonare oculo- unor: desenului. motorie; -să utilizeze corect instrumentele de lucru (creion, pensulă, carioca, cretă ceracolor) În exprimarea liberă; -să execute punctul, atât În spațiu liber, cât și Într-un spațiu dat (orizontal, ver tical, concentric); -să traseze linii, În diferite poziții, pentru a reda imaginea unor obiecte; -să completeze siluete date de educatoare; -să dispună alternativ două sau mai multe elemente decorative; -să ilustreze povest iri, evenimente, plante, animale, oameni. Picturi Să obțină efecte -să aplice culoarea pe suprafețe plastice, forme date sau libere (cu pensula, spontane și degetul, buretele, palma, ghemui elaborate prin de ață, ghemotocul de hârtie, tehnici specifice țesături rare, ștampila, peria, picturii. tubul); -să obțină efecte plastice prin combinarea culorilor sau a altor 463 Piramida cunoașterii tehnici (fuzionare, presare, suprapu nere, decolorare, stropi re, plierea hârtiei); -să picteze o suprafață delimitată prin contur; – să realizeze compozi ții plastice prin prelucrar ea formelor spontane (pată, punct, adăugarea unor linii, puncte). Modelaje Să exerseze -să pregătească materialul de deprinderi le modelat (lut, plastilină, cocă) prin tehnice specifice frământare, rupere; modelajului. -să modeleze prin mișcarea translatorie a palmelor față de planșetă, Împreunarea capetelor prin lipire, adâncire, apăsare, aplatizare, mișcare circulară; -să redea forme de dimensiuni și culori diferite prin aplicarea unor tehnici alternative ale modelajului; -să coopereze În realizarea unor lucrări plastice mai complexe. 2. Realizarea unor Natură Să recunoască -să observe culori, puncte, linii, corespondențe Între elemente ale forme În mediul Înconjurător; diferitele elemente limbajului plastic -să diferențieze culori după criterii de limbaj plastic, și să diferențieze asociate unor aspecte din mediul forme și obiecte din forme și culori din apropiat; mediul Înconjurător. mediul -să identifice punctul mare Înconjurător. (rotund), mic, des, rar, suprapus, contopit; -să compare linii: drepte, orizontale, verticale, curbe, frânte, modulate, (groase, subțiri), spiralate, Întrerupte; -să diferențieze forme de obiecte, oameni, animale, plante, forme geometrice. Artă Să cunoască și să -să denumească materiale și diferențieze instrumente de lucru pentru materiale și desen, pictură, modela j (hârtie, instrumente de carton, plastilină, faianță, sticlă, lucru; tablă, pic, tempera, creion, pensulă, cretă); 464 Domeniul Estetic și creativ -Activitățile artistica-plastice -să sesizeze caracteristicile și transformările materialelor În Să recunoască și timpul lucrului; să aplice reguli de -să aplice reguli de utilizare a utilizare a materialelor și instrumentelor , acestora. astfel Încât să asigure protecția sănătății proprii și a celorlalți. Viața Să utilizeze un -să Întrebuințeze În vorbire cuvinte socială limbaj adecvat cu și expresii specifice activităților privire la diferite artistico-plastice (șablon, activități plastice. amprentă, colaj, stropi re, decupar e, lipi re, ștampilare, decolorar e, hașurare, colora re, ștergere, suprapunere, apăsare, presare, Îmbinare, rupere, frământare, adâncire, amestec); -să descrie actiuni specifice tehnicilor folosite În cadrul activităț ilor plastice. 3.Stimularea Desen Să compună În -să aplice În situații noi, tehnicile expresivit ății și mod original și de lucru Învățate pentru creativit ății prin: personal spațiul realizarea unor compoziții desen, pictură, plastic. originale; modelaj. -să elaboreze creații individuale și colective, cuI fără temă dată; -să folosească elementele de limbaj plastic pentru decor. Pictură Să interpreteze -să descopere semnificația liber, creativ, lucrărilor din analiza culorilor , a lucrările plastice formelor, a liniilor; exprimând -să descrie lucrările proprii sau ale sentimente celorlalți copii, ținând seama de estetice. aspectul lor și de sentimentele pe care acestea le trezesc În sufletul copilului; -să exprime ceea ce simte privind tablouri, fotografii artistice, albume de artă; -să propună posi bilități de valorificare a lucrărilor (expoziții, aniversări, concursuri). Modelaj Să recunoască -să creeze forme și modele noi forma sculptur ală prin Îmbinarea element elor de tridimensională limbaj plastic; (statuie, -să participe la crearea cadrului monument). estetic specific ambiental; 465 Piramida cunoașterii -să modifice modelul dat prin 1 adăugire, eliminare sau restructurare; -să utilizeze cu abilitate manuală toate teh nicile de modelar e Învățate pentru redarea unor forme din natură. Particularități psiho-fizice ale copiilor preșcolari Competențe specifice -Grupa mică ( 3-4 ani) • să-și formeze mișcări coordonate ale mâinii; • să țină corect creionul, pensula În mână; • să redea mișcări sigure, precise cu degetul, creionul sau creta pe diferite suprafețe; • să traseze linii În diferite direcții; • să schițeze sumar, obiecte având forme foarte simple prin combinarea diferitelor linii orizontale, verticale, oblice, curbe Închise, deschise; • să Întrebuințeze adecvat culorile de bază; • să-și formeze deprinderea de a colora prin hașura re, diferite forme În spații limitate; • să plaseze desenul, conform indicațiilor educatoarei. Competențe specifice -Grupa mijlocie (4-5 ani) 466 • să redea obiecte de formă pătrată, rotundă, dreptunghiulară, triunghiulară; • să redea obiecte simple, din mediul Înconjurător, utilizând corespunzător ustensilele, materialele, tehnicile de lucru specifice: dactilo-pictură, pensula, tempera, guașe etc.; • să manifeste interes pentru folosirea În lucrările proprii a liniilor În culori combinate; • să redea plastic obiecte, ființe, fenomene simple, statice și În mișcare; • să facă apel la imaginația creatoare pentru redarea unor scene, idei desprinse din povești și povestiri; • să-și formeze deprinderea de-a desena și picta pe diferite materiale: hârtie, lemn, faianță, sticlă, asfalt, lut etc.; • să manifeste independen ță În acțiune, perseverență În realizarea lucrărilor; • să-și formeze deprinderea de a Îmbina liniile, formele și figurile geometrice cunoscute pentru redarea unei compoziții proprii; • să coopereze cu alți colegi În realizarea unor lucrări colective; • să-și exerseze spiritul critic și gustul estetic În evaluarea lucrărilor proprii și ale colegilor din grupă sau din grădiniță. Domeniul Estetic și creativ – Activitățile artistica-plastice Competențe specifice -Grupa mare ( 5-6 ani) • să redea o compoziție plastică organizată, expresivă, ținând cont de dimensiune, formă, proporții, accentul de culoare, dominanta de culori calde, redarea mișcărilor; • să exprime clar, liber, spontan, impresiile, emoțiile și sentimentele trăite În diferite situații din viață; • să-și exerseze gândirea și imaginația creatoare În alegerea și realizarea subiectelor artistico-plastice: fluență, flexibilitate, originalitate; • să realizeze coor donarea senzorio-mo trică, prin utilizarea tehnicilor specifice de mânuire a instrumentelor, materialelor puse la dispoziție; • să orneze, decoreze obiecte, folosind elemente grafice, linii ondulate, frânte; • să redea scene din povești cu o temă anume sau peisaje din natură; • să aplice spiritul de ordine și acuratețe, atât În desfășurarea lucrării, cât și după terminarea lucrului; • să exerseze tehnica specifică scrierii: reducerea intensității de apăsare a instrumentului de scris, ținerea corectă a acestuia În mână, poziția corectă la masa de scris, respectarea distanței ochi-mână-suport de lucru; • să cunoască valoarea și frumusețea unor opere de artă plastică din patrimoniul național și universal; • să-și dezvolte spiritul critic și autocritic În analizarea lucrărilor proprii și ale altor copii. Metode utilizate În predarea activităților artistica-plastice Metoda explicației Datorită faptului că atenția voluntară și atenția distributivă a copiilor este redusă ca volum, explicația prelungită ca durată va fi ineficientă și va determina apariția fenomenului de oboseală. De aceea, este bine ca explicația să fie gândită anterior și să fie concisă. De asemenea, pentru ca noul subiect să trezească interesul copiilor, poate fi Însoțită de prezentarea unor albume, fotografii, planșe sau modele naturale. Metoda demons trației Această metodă utilizează materiale intuitive pentru ilustrarea temei abordate și pentru clarificarea scopului urmărit. Eficiența ei crește dacă educatoarea se organizează astfel Încât copiii să fie implicați concomitent, atât În perceperea demonstrației, cât și În aplicarea practică a celor demonstrate. 467 Piramida cunoașterii Metoda exercițiu lui Metoda exercițiului este foarte des utilizată, fiind și cea mai eficientă, pentru că stopează procesul de verbalizare, de teoretizare, dezvoltă capacitatea copiilor de a munci organizat și de a transpune În imagini grafice, observațiile. Această metodă menține treaz interesul copiilor și sporește spiritul de independență, cu atât mai mult cu cât exercițiile pot fi prezentate Într-o varietate de forme. Aceste exerciții vor fi gradate, Încadrându-se În acumulările anterioare; de fiecare dată, vor aduce un plus de noutate. Metoda observației Este utilizată În cazurile În care cunoștințele pot fi desprinse de copii În’ urma cercetării unui material intuitiv sau din analiza unor exemple concrete. Metoda dialogului dirijat Această metodă deplasează centrul de greutate de la Întrebările cu caracter de orientare, la cele cu caracter de investigare, cercetare, după principiul conexiunii inverse, Înlăturând monoton ia. Educatoarea prezintă copiilor opere de artă, desene sau imagini din albume, prin care copiii pot să se familiarizeze cu unele tehnici de lucru și de utilizare a acestora, În organizarea compoziției plastice. Pregătirea activităților artistica-plastice Pregătirea activităților se concretizează În următoarele direcții: • Studierea Curriculumului preșcolar și a Metodicii predării activităților artistico- plastice; • Întocmirea planificării anuale și semestriale; • Întocmirea proiectului de activitate; • Organizarea muncii cu Întreaga grupă de copii; • Folosirea rațională a timpului afectat fiecărei etape a activității. Studierea Curriculumului din grădiniță și a metodicii activităților artistico­ plastice Curriculumul preșcolar Îi indică educatoarei totalitatea sarcinilor pe care le are de realizat În activitatea cu copiii, iar metodica disciplinei o sprijină atât În Înțelegerea conținutului fiecărei sarcini, cât și În cunoașterea modului și a căilor de rezolvare practică a acestora. 468 Domeniul Estetic și creativ -Activitățile artistica-plastice Întocmirea planificării anuale și semestriale În planificarea anuală și semestrială, educatoarea trebuie să definească locul fiecărei teme, În funcție de următoarele cerințe: -stabilirea locului fiecărei activități În cadrul activităților integrate se face În raport cu gradarea crescândă a cerințelor și efectuarea diferitelor operațiuni necesare pentru realizarea temei respective. Astfel, activitățile cu un conținut mai simplu vor fi urmate de activități În care copiii sunt solicitați mai intens, respectând, În felul acesta, principiul accesibilității. -asigurarea corelației Între activitatea de desen și celelalte activități organizate În grădiniță; activitatea conștientă pe care trebuie să o desfășoare copilul În timpul desenului este condiționată de cunoașterea diferitelor obiecte, Înainte ca acestea să fie desenate; -spre exemplu, activitățile de observare trebuie să preceadă temele cu același subiect prevăzute la desen; respectarea acestui obiectiv permite susținerea reciprocă În obținerea unor rezultate cât mai eficiente; -pregătirea anticipată a materialului didactic și a ustensilelor care vor fi folosite În realizarea diferitelor teme. Întocmirea proiectului de activitate În elaborarea proiectului de activitate, educatoarea trebuie să respecte următoarele cerințe: formularea clară a obiectivului didactic: Îmbinarea laturii instructive cu cea educativă; În funcție de sarcina educativă, educatoarea trebuie să stabilească volumul de priceperi și deprinder i pe care și le propune să le formeze; acest volum este stabilit În raport cu etapa procesului de formare a diferitelor deprinderi și cu posibilitățile copiilor din grupă; realizarea laturii emoționale, În funcție de tema propusă: dorința de a munci, educarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter, cultivarea unor sentimente implementate de specificul temei; stabilirea conținutului fiecărei etape a activității integrate; acest conținut al fiecărei etape a activității integrate se stabilește, În funcție de temă, de scopul didactic și de nivelul copiilor, prevăzându-se succesiunea operațiunilor care vor fi executate de copii; alegerea metodelor și procedeelor corespunzătoare fiecărei etape a activității, acestea fiind corelate cu particularitățile de vârstă ale copiilor de 3 – 6 ani. Cerințe În elaborarea modelului executat de educatoare Acest model constituie materialul didactic prin care copilul este pus În contact direct cu imaginea pe care o va desena, fiind familiarizat și cu mijloacele și tehnicile de realizare. Modelul educatoarei trebuie să respecte următoarele cerințe didactice: 469 Piramida cunoașterii În realizarea acestuia, trebuie utilizat materialul pe care-l vor folosi și copiii În timpul activității; modelul trebuie executat În Întregime, cu aceleași tehnici care vor fi solicitate și din partea copiilor În activitatea respectivă; acest model trebuie să fie estetic, respectându-se, În mod obligatoriu: armonizarea culorilor, a formelor, a mărimilor , a tehnicilor utilizate, a proporției și a simetriei diferitelor elemente. În partea introductivă a proiectului de activitate, se stabilesc elementele comune oricărui proiect didactic: data, grupa, felul activității, tema, scopul, obiective operaționale, metode și procedee, material didactic, durata. În partea a doua a proiectului didactic, se dezvoltă conținutul acestuia, indicându­ se În mod concret desfășurarea diferitelor etape, potrivit structurii lor specifice. Momentele activității În funcție de temă: • Activitatea cu tema dată de către educatoa re, cuprinde: introducerea În activitate, anunțarea temei și prezentarea modelului, intuirea materialului, demonstrarea și explicarea temei, executarea temei de către copii, Încheierea activității. • Activitatea cu tema aleasă de către copii, cuprinde: introducerea În activitate, anunțarea temei, executarea temei de către copii, Încheierea activității. Organizarea muncii cu Întreaga grupă de copii, stimularea activității individuale Calitatea Însușirii unei deprinderi artistico-plastice depinde de modul În care educatoarea reușește să activeze Întreaga grupă de copii, pentru ca aceștia să participe efectiv la executarea lucrării, În același timp, aplicând și activitatea independen tă În finalizarea lucrării. Folosirea rațională a timpului alocat fiecărei etape a activității Pentru a stabili un ritm normal În desfășurarea activității, este necesar să se stabilească durata fiecărei etape. Dat fiind caracterul acestei activități, etapa cu durata cea mai mar e trebuie să fie cea destinată executării propriu-zise a lucrării de către copii. De asemene a, În timpul activității, pentru a crea o atmosferă mai dinamică și pentru a trece ușor de la o etapă la alta, educatoarea poate utiliza cu succes o serie de tranziții și rutine zilnice. 470 Domeniul Estetic și creativ -Activitățile artistica-plastice Elemente de limbaj plastic -Pictură și desen punctul-Contactul instrumentului de lucru (creion, carioca, pensulă, deget) cu spațiul plastic …. ” „,,, .. . ‘. . . Fig.l Dealuri .. . . . ” … . . ” „, ·:c .• ·,. � . .’ ‘. ,.. . ” •. • ‘. .. – II .. • .,.. • ….. Ilo •• • •• -. • • c • … . • � .” •• •• � „�. 4’ • • ‘” �. ” ••• l> ..• � • • ‘� •• , • .” • …….. . i. , • • • l’ I , •• * • -•• :. ..’ .. ‘,’ • .,-,. • * .. • .’ • ‘. � .. ……. : ..•.•.•.•. tII.,.p.,,��r: .. :.·· ‘!’, ………… � ‘.’ • …1t.· .. ” •• ‘ t .. ….. . la -. ‘.. … .. .. . . . �.,,”, . -.. ….. ‘-� …. � .. ……. ” .. ….. . · ..•….• �.: ….. � …… e: .: .r .. ” ………. :� •…•….•.•..•. �-‘. ‘ • ‘. • …. • … tii •• r. •. ” • • • . • e. • -. -‘ 6 .’, � .. • . ‘ ..’ • � • • -. ,” • .. •• , … -… • •• .. � 6. •••• , �.. • ••• .#. .. … -, t • -. ‘. .’ II •• • ••• , ….. : ….. � •• ,.’. ‘.’ p •• Ro •••• _ •••• ‘ … .:� .. � .. t.: ….. …….. ,+.: · . t. … …… : „.. ‘.’ fi ….. . ‘ ., II � „.f. � … . .• _ ••.. _ ….. _ .. ” … ••• ..4″ ” •• -:.. � •••. � ••• ‘ ‘”. : •• ..: •••• e …. ,. � • • -•••• : ••• „. ‘ •• : ” …. -. c •• It •• • -.’ c·::’ : •• � .. … e., ‘:.,-�: ••• • :. \. It’ :1�” •• � .•• �.: •• ‘·4-;o”‘ ……….. . : .’-.’.:” : ……. . �· …… t … � ••• :.· , •• c .. • ….. .. • …. … :. •• ; •• : .•••••• „: •••••.•• ‘.�.� … .. .. : _” •• , …. : : …….. e”, ••• : •••• -…. … _ •• � ••• 111 · ••• � 011 ….. . :”.c •• „.. ••• :. … • •••• _ „….. ,. „‘ … .. :. pe ……….. : …….. � _ • �_ • •••• •••• , ……. . „,« .. …….. ti·· .” .. ….. . -•.•. \ • .�, .. _:._.”, � …… … �. oIJ .:� … : ••• ::ff ••. ••• …. = !. •••••• •• ‘ .. ” •• �.-• •• tI. , • •• ••• – … … . . ,. -„e·· .”� I · : · .. ” .. ” … .. …….. „., …. � ….. .” .. � � IIJ.._ :_1 ••• , „.” .’.’.”!: .. ‘, •. -;.” .. ” .�. � t ‘ .. ,,-, … … _ …………. f .. • ••• : •••••••• �. • …. _ •• ‘ ••• � ,_ … • • • •••• �. � -.. � ••• �’ •.• i. ………. It.·!… ‘” � ….. …. . 010 …. ” ‘. . • �. r … ….. . : ., ,�.-• ‘ ” 1 .� ••••• ti.: …… …. : .. . :ro..: • &r ….. -….. � …… � ••• , •••• �t· …. ·• :0. •••• __ …. ” ••• : …. ‘!. � • • •• • , • � ….. • • _. �. • 4!.. •• _ro. .. •• . _. ….. . -….. . • ._: …. . Fig. 2 Munți 471 Piramida cunoașterii Fig. 3 Maci Linia -Urma lăsată de un punct În mișcare Fig. 4 Cana cu ceai 472 1 I 1 I –- .. – ‘.- –_.-._–– •• _–____ o .’–.. –. – …. -.. Fig. 5 Casă –.–_ … -… _”- … –– – – Fig. 6 Crizantema Fig. 8 Iarba Domeniul Estetic și creativ -Activitățile artistica-plastice D .’ – – – ‘- ,- – – . , � , – – ‘. – – – -‘” – ” -.” , . I , • I \ , , \ \ , \ l�� I \ , I . \ r , \ , , I \ , , , , I , , \ , , ‘. , , , c , \ , \ , • • • , , · \ \ , , , \ , I i … ,;0 …….. _”, .. … _” -„‘ ••• „”‘- …. __ _ ,,.- __ .. ‘ Fig. 7 Crizantema Fig. 9 Marea 473 Piramida cunoașterii .�-.”‘]_ .I-�_., I�.t_ � .\_� ‘�’�:i: ” , �!” Fig. 10 Poveste :m’ i , Fig. 12 Iarna cu mănuși de puf 474 Fig. 11 Semne de carte Fig. 13 Copacul Fig.15 Copacul –.. –– …. -�-… .. _4_ … _._ … .. _ …. , Fig.16 Girafa Domeniul Estetic și creativ -Activitățile artistica-plastice .;. -” -, -. I ” • – • • . • ” I Fig.15 Piguinul pe ghețar • , .. __ ._-,._�-.�_ …… • f: •• • • • 475 Piramida cunoașterii Pata de culoare -O densitate de linii sau puncte foarte apropiate Între ele, care, accidental, se pot suprapune Fig. 17 Iarba -, Fig. 18 Bradul de Crăciun Fig. 19 Para 476 Domeniul Estetic și creativ -Activitățile artistica-plas tice Forma elaborată -Spațiul delimitat de o linie continuă Închisă . . – . � ….. �-:A.�. .� ( „‘””, � . -.. ..;– _. .-) , .-,-‘. . �: . .. -� … – . � . -. – ‘. .. ….. …. .. , � .. -……. …. k- … .• -. �r… • _ � – – . • – … „‘ • I”‘ … _.� . • – -•• -. ..,-.- – … ;..”. .. -. . . ..-„�. � -… � .. –.. ‘”-.. –.. ;. . ,…. . _ ….. -…. -.. – . -� , : …. :.;- -: : ……. . … � .. _ •• • S � ….. � . .. • „. .. ‘. ‘ Fig. 20 Primăvara Fig.21 Copacul – 477 Piramida cunoașterii Exemple de tehnici și procedee de lucru Elemente Sugestii de teme Tehnici, procedee de Materiale Grupa de limbaj lucru plastic Punctul Căpșuni; Trasare de puncte mici, Creioane Grupa mică; Nasturi; mari, spontane sau colorate; Grupa Fulgi de zăpadă; ordonate, goale, pline. Pensule de mijlocie; Globuri; Aplicarea punctelor prin diferite grosimi Grupa mare; Mărgele; tehnici de pictură; Acuarele; Muguri pe pom; Realizarea de compoziții Bețișor; Rochița cu buline; grafice figu rativ- Hârtie; Pistruii fetiței; decorative; Constela ții; Dispuner ea dirijată a Dealuri din punctelor de mărimi și puncte; culori diferite. Munți din puncte; Girafa; Joc din puncte. Linia Ne jucăm cu linii; Trasare spontană, Acuarele; Grupa mică; dreaptă Drumuri; realizată liber de către Ceracolor; Grupa Urme pe gheață; copii; Pensule de mijlocie; Fire de iarbă; Orientarea și diferite grosimi; Grupa mare; Plouă; poziționarea liniei Creioane Gard; drepte În spațiul colorate; Frunza; pictoral; Hârtie; Cana cu linii; Ordonarea, Carton; Arici; condensar ea și Copac din linii; dispersarea de linii În Casa din linii; spațiul plastic; Floare din linii; Linii subțiri, groase, Ghiveci cu linii; nuanțe. Ploaie cu vânt; Compoziții grafice Câmp cu iarbă din figurativ-decorative; linii; Copac; Tufe cu linii; Marea liniștită; Tehnici de hașurare și Tehnici cu linii; colorare; Umbreluțe Degradeul de culoare; colorate; Daruri pentru cei Compozi ții grafice dragi; decorative ornamentale Șervețele; realizate din linii drepte; Covoraș cu modele; 478 Domeniul Estetic și creativ -Activitățile artistica-plastice Semne de carte cu linii. Linia curbă Ne jucăm cu linii; Exersarea spontană și Creioane Grupa mică; GhemuI pisicii; dirijată a liniei curbe colorate; Grupa Fumul; deschise, bucla, nodul, Ceracolor; mijlocie; Firul de telefon; spirala, bastonașul, Acuarele; Grupa mare; Bate vântul; ondulată; Pensule de Scoica; diferite grosimi; Umbreluța cu Tehnici de combinare a Hârtie; mâner; culorilor ; Carton; Copăcelul din linii Burete; În spirală; Sugera rea prin culoare Părul fetiței; a efectelor termice Căsuța din linii În (culori calde, culori spirală; reci); Fructe; Buchete de flori; Câmp cu grâu și Obținerea de noi culori maci; prin suprapun ere; Valuri agita te; Flori, frunze; Puișori cu ou; Veverița; Soarele răsare din Fuziune a culorilor mare; pictând pe suprafața Aurora boreală; uscată/umedă; Covor de frunze ruginii. Puncte și Ne jucăm cu Exersarea spontană și Creioane Grupa mică; linii puncte și linii; dirijată a punctului și colorate; Grupa Combinații de liniei prin diferite Ceracolor; mijlocie; puncte și linii; tehnici; Acuarele; Grupa mare; Artificii; Pensule de Crizanteme; Obținerea diferite grosimi; Stropi pe geam; Întâmplătoare de linii Pai; Obiecte de folc/or; drepte, curbe prin Hărtie; Flori de suflarea cu paiul asupra Carton. primăvar ă; petei de culoare; Mămăruț a; Copacul din Realizarea de compoziții puncte și linii; decorative și Pinguinul ; ornamentale. Savana ; Băiatul și fetița. Combinații Brăduleț Realizarea de compoziții Acuarele; Grupa Împodobit ; combinând două sau Pensule de mijlocie; Zâna primăver ii; mai multe tehnici sau diferite grosimi; Grupa mare; 479 Piramida cunoașterii Copacul; elemente de limbaj Hârtie; plastic; Carton; Fluturi; Picta rea unei supr afețe Bețișor. Para; cu acuarele și suprapunerea unui element realizat cu Obiecte din ceracolor; folclor; Picta rea pe suprafață unor vase de lut, Simfonia toamnei; ceramică, sticlă; Completarea prin Animale adăugare a unei fantastice. compoziții de către mai mulți copii. Materiale, tehnici și procedee de lucru pentru modelaj Materialul întrebuințat În activitățile de modelaj se întrebuințeză ca material: • Plastilina de diferite culori (se va alege o plastilină pe care este specificat nontoxică); • Planșeta din lemn sau carton (suficient de mare pentru a permite să se lucreze comod fără a împrăștia plastilina); • Instrumente ajutătoare din plastic sau lemn, netăietoere și rotunjite, special confecțioate pentru lucrul cu plastilina dar care au aspect de cuțit, creion ascuțit, pieptene etc.; • Diferite aceesorii. La grupa mică 1. Plastilina se dă copiilor direct pe planșetă atunci când lucrează cu o singură bucată. 2. Plastilina se dă copiilor în coșulețe atunci când li se cere realizarea unui model ce are mai multe părți componen te. Împărțirea pentru părțile componente ale obiectului de modelat o face educatoarea. 3. Se recomandă să se dea copiilor bucăți mici pentru a avea suficientă putere ca să o frământe și modeleze. Accesoriile se întrebuințeză mai ales la grupa mică, pentru a completa părțile pe care copiii nu sunt capabili să le redea încă cum ar fi: mătura omului de zăpadă, pălăria omului de zăpada, picioarele unui puișor etc.). 480 Domeniul Estetic și creativ -Activitățile artistico-plas tice La grupa mijlocie și mare 1. Plastilina se dă copiilor direct pe planșetă. Copiii lucrează din Întreg și Își Împart singuri plastilina pentru părțile componente. 2. Plastilina se poate da și În coșulețe când li se cere să lucreze cu mai multe culori. Instrumentele ajutătoare sunt folosite pentru a reda prin zgâriere, presare, imprimare, elemente de amănunt cum ar fi: blana unui animal, părul unui copil, nasturii unei haine etc. Tehnici elementare de modelaj • Tasarea: turti rea Între palme și planșetă; • Amprentarea: folosirea unui obiect mic la apăsare; • Mișcarea translatorie: Între palmă și degetele așezate față În față sau Între palmele așezate față În față; • Adăugire: adăugarea de material; • Eliminare: scoaterea surplusului de material; • Rupere: desprind erea unei cantități de material; • Aplatizarea: presarea pe planșetă; • Mișcare circulară: Între palmele așezate față În față, Între degete, Între palmă sau degete și planșetă; • Prin apăsare: cu degetele, cu palmele; • Incizare: folosirea unui vârf tocit; • Prin adâncire: cu degetul mare, cu degetul arătător. 481 Piramida cunoașterii Ilustrarea prin imagini Fig.l Copacul Fig.2 Coș cu mere 482 Domeni ul Estetic și creativ -Activitățile artistica-plastice Fig.3 Covrigei Fig.4. Firimituri 483 Piramida cunoașterii Fig.5 Mingi colorate Fig.6 Morcovi 484 Domeni ul Estetic și creativ -Activitățile artistico-plas tice Fig. 7 Om de zăpadă Fig.8 Para 485 Piramida cunoașterii Fig.9 Varza Exemple de tehnici și procedee de lucru Tematica modelajului Enumerăm câteva teme care pot fi abordate cu copiii, În funcție de grupă, temă și subtemă. Modalitate de Sugestii de Tehnici, procedee Materiale Grupa realizare teme de lucru Tridimensională Firimituri, Tasarea Plastilină, Grupa CIătita, Mișcarea Fimo, mică; Cârnăciori translatorie Lut etc. pentru Grivei, Rupere Bețișoare, Aplatizarea Râme, Covrigei, Mișcare circulară Mingea, Mărul, Prin apăsare Para etc. Tridimensională Mărgele, Omul Tasarea Plastiiină, Grupa de Zăpadă, Amprentarea Fimo, mijlocie Farfuria, Mișcarea Lut etc. 486 Domeniul Estetic și creativ -Activitățile artistico-plas tice Coșuleț CIJ mere, translatorie Coșuleț cu cireșe Eliminare etc. Rupere Aplatizarea Mișcare circulară Prin apăsare Prin adâncire Tridimensională Copacul, Tasarea Plastilină, Grupa lepurașul, Amprentarea Fimo, mare Câinele, Pisica, Mișcarea Lut etc. Stropitoarea, translatorie Legume, Fructe Adăugire etc. Eliminare Rupere Aplatizarea Mișcare circulară Prin apăsare Incizare Prin adâncire 1. EXERCIȚII PENTRU ÎNCĂLZIREA MUȘCHILOR MICI AI MÂINII 4. Palmele eu le-am desch is, Pumnișorii i-am Închis, Iar apoi Îi răsucesc Și pe masă ciocănesc. Degetele le Întind Cu ele la pian eu cânt. 2. Batem palmele ușor, Batem palmele cu zor! Un, doi, trei, Un, doi, trei. 3. Eu strÎng pumnii și-i desfac, Degetelor fac pe plac, Un, doi, un, doi, Toți suntem acum vioi. La pian acum cântăm, Liniște, să ascultăm! Plic-plac , plic-plac Melodiile Îmi plac. s. Plouă ușor, să auzim, Cu vârful degetelor masa lovim, Plouă mai tare, ploaia tot vine, Lovim cu degetele bine. 6. Tună departe, tună acum, Batem cu pumnii: bum, bum, bum! Vreme frumoasă s-a făcut, Un curcubeu a apărut. Noi brațele ușor rotim Și norișorii Îi gonim. 487 Piramida cunoașterii 7. Mâna lebădă o fac, Care dă mereu din cap, Lebedele-n jos privesc, Mâinile eu le rotesc. 8. Plouă, plouă ne-ncetat, Vârful degetelor bat, Degetele-mi sunt petale, Se deschid ca la o floare. 9. Un arici cu țepii mici, A plecat după furnici. Țepii el și-a ridicat Și căpușorul și-a rotat, Vai, vai, ce arici, Ce arici cu țepii mici! 10. Ne jucăm, ne jucăm, Coatele noi le mișcăm, Ștergem tabla uite-așa, Să putem frumos lucra. 1l. Freacă, freacă palmele, Mișcă, mișcă degetele, Atinge-le, atinge-le unul câte unul, Închide, deschide, Închide pumnul! 12. Degetele eu le-am răsfirot, Spre stânga sau spre dreapta mea, Le mișcăm noi, uite-așa! 13. Bate, bate, bate palmele Învârte, Învârte mâinile, Înoată, Înoată ca un peștișor, Zboară, zboară, fluturaș ușor. 14. Am frumoase degețele, Astăzi voi lucra cu ele. Da, da, da, chiar așa, Astăzi frumos vom lucra! PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mijlocie Tema anuală de studiu: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Tema proiectului: „Portretul Primăverii” Tema săptămânii : „Primăvara și culorile ei” Tema activității: „Albinuța Susi și grădina lalelelor” Tipul activității: Activitate integrată (DLC+DEC+DȘ) Scopul activității: dezvoltarea capacității de exprimare orală, Înțelegerea și utilizarea corectă și creativă a semnificațiilor structurilor verbale orale, realizând corespondențe cu diferitele tehnici de lucru specifice activității de educație plastică (tehnica hașurii, tehnica hașurii cu creionul prin folosirea de linii uniforme). 488 Domeniul Estetic și creativ -Activitățile artistica-plastice Activități pe domenii experienți ale Domeniul limbă și comunicare: Susi și grădina lalelelor -poveste creată Domeniul estetic și creativ: Lalele În culori -desen Domeniul știință: Ariciul Țepișor și lalelele -joc didactic Obiective operaționale: să povestească momentele principale ale poveștii, pe baza imaginilor din cartea confecționată; să denumească elementele caracteristice anotimpului primăvara, pornind de la metoda interactivă Diamantul; să formeze grupe de obiecte după formă, cu ajutorul jetoanelor magnetic e și a materialului individual; să așeze elementele grupelor În perechi, precizând unde sunt: mai multe, mai puține, tot atâtea elemente, cu ajutorul jetoanelor magnetice și a materialului individual; să raporteze cifra la cantitate și cantitatea la cifră, cu ajutorul jetoanelor magnetice și a materialului individual; să utilizeze corect instrumentele de lucru, creioanele colorate, valorificând exprimarea liberă a gestului grafic; să redea imaginea lalelelor utilizând linii În duct continuu, În diferite poziții, să aplice, tehnicile de lucru Învățate (tehnica hașurii și tehnica hașurii cu creionul prin folosirea de linii uniforme), pornind de la situații noi, Strategii didactice: Metode și procedee didactice: povestirea, conversația, observația, explicația, demonstrația, turul galeriei, diamantul, munca În echipă, exercițiul. Mijloace didactice: calendarul naturii, jetoane cu fenomene meteo, carte ilustrată și colorată, creioa ne colorate, broșe cu pălării, pălărie de paie, arici din pluș, cutii pictate din lemn, tablă magnetică, jetoane magnetice (aspecte caracteristice ale anotimpului primăvara, lalele, ghivece, arici, personaje din poveste), flipchart, jetoane magnetice cu cifre, carton colorat. Forme de organizare a activității: frontal, individual Durata: 1 zi Centre de interes deschiseI Obiective propuse Construc ții: Grădina lui Susi -duplo -să construiască gardul grădinii, utilizând piese duplo adecvate; Artă: Ramă pentru tablou -lipire să lipească rama desenului, armonizând piesele decupate. 489 Piramida cunoașterii Joc de rol: Micii grădin ari -plantare de lalele să umple ghivecele cu pământ, pe baza explicațiilor; să planteze bulbii de lalele, utilizând intrumentele de grădinărit; să ude bulbii de lalele, folosind corect stropitoa rea; Activități de dezvoltare personalăI Obiective propuse Ariciul Țepișor și albinuțele -joc de mișcare -să respecte regulile jocului, valorificând explicațiile primite; -să execute mișcările specifice jocului, pornind de la comenzile primite; -să manifeste interes pentru activitate, participând activ utilizând deprinderi le Însușite În diferite contexte. 1. Întâlnirea de dimineață Salutul: Bună dimineața! Scenariul zilei Activitatea debutează cu salutul de dimineață: Bună dimineața, copii! Așezați În semicerc, pe scăunele, copiii se vor saluta după regula: fiecare copil salută Întregul grup, iar apoi Își salută colegul din dreapta. Prezența: Câți suntem astăzi? Un copil va realiza prezența folosind pozele copiilor, aflate la Panoul de prezență. Pozele copiilor prezenți vor fi așezate În buzunarul din dreapta panoului de prezență, iar pozele copiilor absenți vor fi așezate În buzunarul din stânga panou lui de prezență. Calendarul naturii: Cum este vremea astăzi? Copiii vor denumi și vor descrie aspecte ale anotimpului În care ne aflăm, vor recita poezia pentru luna aprilie și, În final, vor descrie vremea. Calendarul va fi completat cu imaginile care reprezintă elementele descrise. II. Captarea atenției pentru activitatea de Învățare și anunțarea temei activității Pornind de la Calendarul naturii, de la vremea caldă de primăvară, se anunță tema activității: Albinuța Susi și grădina lalelelor. „Primăvara a trimis razele călduțe ale soarelui să Încălzească pământul și a lăsat să cadă din nori primele picături de ploaie, a bătut În geamul căsuțelor și a trezit animalele din somnul lor de iarnă, iar apoi a umplut grădinile cu mireasma florilor și cu aroma legumelor. În primul ei an de primăvară, albinuța Susi a Început să descopere surprizele primăverii: ghioceii și lalelele din grădina f’orilor, ceapa verde și ridichile din grădina legumelor”. Copiii vor povesti pe scurt, Întâmplările albinuței Susi petrecute În grădina florilor și În grădina legumelor, pe baza cărților de povești create: Ziua Mărțișorului, Susi În grădina legumelor. 490 Domeniul Estetic și creativ -Activitățile artistica-plastice Prin metoda interactivă de grup Diamantul, copiii vor descoperi aspectele caracteristice anotimpului primăvara: vor dezlega ghicitorile și vor realiza diamantul primăverii. GHICITORI 1. Anotimpul primăvara Zăpada s-a topit, Ghiocelul a răsărit, Pomul a Înmugurit, Ce anotimp a sosit? (Primăvara) 2. Animal care hibernează Are corpul plin de ace, De-I atingi, el ghem se face! (Ariciul) Zbor ușor din floare-n floare, Tot polenul ÎI adun Și În fagure ÎI pun. (Albina) 3. Flori de primăvară Când zăpada se topește De sub ea, el se zărește, E firav și mititel Și-are o floare clopoțel. (Ghiocelul) Cupe albe, sângerii, Galbene, roz, portocalii, Stau pe lujere infipte Parc-ar fi niște făclii, Hai, ghicește-le, de știi! (Laleaua) Nu sunt mititică, Dar sunt frumușică, Galbenă sau albă-s eu, Adunată mai mereu. (Narcisa) 4. Legume de primăvară De ce măr verde se miră toți Cum că i-au crescut mustăți? (Ceapa verde) Roșie cu plete-n vânt, Crește numai În pământ, De mâncare este bună Dacă-mpl inește o luna. (Ridichea) 5. Vreme de primăvară Pic, pic, pic Bate În geam Și pe frunze și pe ram! Cine ghicește Spune, cum se numește? (Ploaia) 491 Piramida cunoașterii III. Dirijarea învățării și obținerea performanței În ușa sălii de grupă se va auzi un ciocănit, copiii vor descoperi sub o pălărie de paie cartea de povești creată de ei, Susi În grădina lalelelor. Cu ajutorul tranziției: Lalea dragă, din fereastră Începe povestea noastră, se va trece la distribuirea cărților de povești și a semnelor de carte, iar apoi la ascultarea poveștii create, Susi În grădina lalelelor. Copiii vor urmări firul poveștii și imaginile corespunzătoare momentului povestit, vor răsfoi paginile cărții și vor utiliza semnul de carte. Susi și grădina lalelelor Într-o dimineaț ă Însorită de primăvară, Îndată ce razele călduțe și jucăușe ale soarelui s-au arătat la geamul căsuței, albinuța Susi s-a trezit. Și-a spălat ochișorii cu roua proaspătă de pe firele de iarbă, a gustat din mierea dulce din cămară și s-a pregătit pentru o zi lungă și plină de muncă. Sosise ziua mult așteptată: Își planta grădina cu lalele. Dar grădin a ei nu avea să fie una obișnuită, cu straturi, ci una specială, cu multe ghivece, astfel Încât, fiecare lalea urma să aibă propria ei căsuță, nu doar un loc pe stratul cu flori. Prietena ei, UIi, i-a promis că Îi va da multe ghivece, astfel Încât grădina ei să fie plină cu lalele. Și-a luat roaba și mai mult zburând decât mergând, a pornit voioasă spre căsuța lui Uli. -Bună dimineața, Ulii -Bună dimineața, Sus il Ce harnică ești! Nici nu a răsărit bine soarele, că te-ai și apucat de treabă! Ți-am pregătit ghivecele, așa cum ți-am promis, haide, să te ajut să le așezi În roabă! -Mulțumesc, Ulii Uli a ajutat-o pe Susi să Își pună ghivecele În roabă, iar apoi fiecare a pornit spre grădina ei. Ajungând la căsuța ei, Susi a pus pământ În ghivece, a plantat bulbii de lalele, i-a stropit cu apă proaspătă de izvor și apoi a aranjat ghivecele lângă căsuță. Acum grădina ei era gata și era așa de frumoasă! Odată cu lăsarea nopții, obosită, Susi a adormit, visând grădina ei plină cu lalele. Spre dimineață un zgomot ciudat și Înfricoșător a trezit-o pe Susi din somnul ei dulce. Speriată, și-a dat seama că acel zgomot venea din grădina cu lalele. -Oare ce se Întâmplă? A pornit Încet Înspre ghivecele cu lalele și mare i-a fost mirarea când a văzut că toate ghivecele erau distruse și unul dintre ghivece era acoperit cu o plapumă verde, de sub care răzbătea zgomotul asurzitor. 492 Domeni ul Estetic și creativ -Activitățile artistico-pl astice -Dar nu am plantat bulbi de lalele? se gândea Susi. Uite, de sub plapuma zgomotoasă apar și țepi, oare ce a crescut din acel bulb? A ridicat Încet plapuma și … mai Întâi au apărut niște țepi, apoi o bulină mare și neagră și apoi … apoi cap ul ariciului Țepiș or care dormea și sforăia Îngrozitor de tare. -Dar ce caută Țepișor În grădina cu lalele și de ce doarme tocmai În ghiveci și de ce mi-a distrus ghivecele și lalelele? s-a întrebat foarte supărată Susi. -Țepișor, trezește-te! Speriat, Țepișor a deschis larg ochii și a sărit din ghiveci. -Ce s-a Întâmplat? a Întrebat Țepișor. -Țepișor, de ce mi-ai distrus grădina cu lalele? Cum de te-ai gândit să Îți faci culcușul tocmai În ghiveci? Eu știam că tu ai căsuța În scorbura copacului , Împreună cu veverița Vera. Și nu apucă Susi să termine tot ce avea de spus, că Țepișor Începu să plângă și printre lacrimi Îi explică lui Susi, cum de a ajuns să doarmă tocmai În grădina cu lalele. Plouase mult cu o noapte Înainte și scorbura lui fusese inundată, așa că rămase fără căsuță. A pornit să ÎȘi caute o altă scorbură sau măcar o buturugă, străbătuse cărările pădurii În lung și-n lat, dar toate pe care le găsise erau deja ocupate de alte animale și de alte insecte. Noaptea se apropia, luna Începea să Își arate fața, iar el tot fără adăpost era și pe pământul Încă rece nu putea să doarmă. Deodată, la marginea pădurii, a zărit ghivecele și s-a gândit ca În acea noapte să se adăpos tească Într-unul din ele. S-a cățărat În ghiveci, s-a acoperit cu plapuma și a adormit. Având un somn agitat, Țepișor a răsturnat ghivecele cu bulbii de lalele, iar acum grădina lui Susi era distrusă. -Ce pot să fac acum? Susi, te rog să mă ierți că ți-am distrus grădina! a spus Țepișor. -Țepișor, haide, să mergem la prietena mea UIi, să o rugăm să ne dea alte ghivece și să refacem grădina, iar apoi Îți vom găsi o altă căsuță, una adevărată. Susi și Țepișor au mers la Lili și au rugat-o să Îi ajute cu alte ghivece. U1i a căutat ghivece, dar nu a găsit suficiente, așa că … Țepișor a pornit din nou la drum, dar de data aceasta, ca să găsească ghivece pentru grădina lui Susi. La ușa sălii de grupă se va auzi un zgomot, copiii îl vor descoperi pe ariciul Țepișor, sub o pălărie de paie. Acesta a venit să îi roage pe copii să îl ajute să refacă grădina lui Susi. Fiecare copil va primi în piept o broșă sub formă de pălărie (pălărie galbenă, roșie și albastră). În funcție de broșele primite, copiii vor fi împărțiți în trei grupe: 1. Grupa PăIării/or galbene 2. Grupa PăIării/or roșii 3. Grupa PăIării/or albastre 493 Piramida cunoașterii Pentru a-I ajuta pe ariciul Țepișor, fiecare grupă va avea de îndeplinit la centrele de interes câte o sarcină, prin rotație: să umple ghivecele cu pământ și să planteze bulbii de lalele, să construiască din piese duplo o grădină pentru ghivecele cu lalele și să realizeze prin lipire, rama pentru ultima pagină a cărții de povești. Educatoarea va prezenta materialele, modul de lucru și sarcinile pentru fiecare centru. Se vor evalua lucrările copiilor prin metoda Turul galeriei și se va aprecia modul de lucru. Cu ajutorul tranziției (PăIăriuțe colorate,! Ghiciți jocurile toate!/ La măsuțe ne­ mpărțim/ Și la lucru noi pornim!), copiii se vor îndrepta spre centrele de lucru – Construcții, Artă și Joc de rol. După încheierea activității pe centre, cu ajutorul tranziției (Să ai mâinile curate, / Bine-i pentru sănătate!/ Pe mâini ne-am murdărit,! La chiuvetă am pornit!), copiii se vor îndrepta spre baie. Pe tranziția Albina, copiii se vor așeza la măsuțe: Vin albinele zorit, Vin din depărtare, prof de soare aurit Au pe aripioare. Miere-n faguri strâng mereu, Forfotă-i stupina, Toți Îmi spun să fiu și eu Harnic ca albina! Curcubeu din raza ta, Pune-mi În căsuța mea, O culoare fermecată Și cu ea voi desena. Se realizează exerciții de încălzire a mâinilor: Un arici cu țepii mici A plecat după furnici, Țepii el și-a ridicat Și căpșorul și-a rotat. Vai, vai, ce arici, ce arici Cu țepii mici! Copiii vor desena ultima pagină din povestea creată, Susi și grădina lalelelor, stabilind astfel finalul poveștii. Imaginea va fi realizată pe cartonul a cărui ramă a fost lipită la Centrul Artă. Prin desen se va reda grădina cu lalele a albinuței Susi. lalelele și soarele vor fi desenate cu ajutorul tehnicii hașurii și a tehnicii hașurii cu creionul prin folosirea de linii uniforme. Activitatea continuă cu momentul de mișcare: 494 Domeni ul Estetic și creativ -Activitățile artistico-plastice Coroana o coroană noi formăm, Brațele să le mișcăm. Sus, jos, sus, jos, sus, jos, Stai! Sus, jos, sus, jos, sus, jos, Stai! o coroană noi formăm, Pe genunchi să ne lăsăm, Sus, jos, sus, jos, sus, jos Stai! Sus, jos, sus, jos, sus, jos, Stai! o coroană noi formăm, Corpul să ÎI aplecăm. Sus, jos, sus, jos, sus, jos, Stai! Sus, jos, sus, jos, sus, jos, Stai! o coroană noi formăm, Corpul să Îllegănăm. Stânga, dreapta, stânga, dreapta, stânga, dreapta, Stai! Stânga, dreapta, stânga, dreapta, stânga, dreapta, Stai! Pe tranziția Albina, copiii se vor așeza la măsuțe: Vin albinele zorit, Vin din depărtare, Praf de soare aurit Au pe aripioare. Miere-n faguri strâng mereu, Forfotă-i stupina, Toți Îmi spun să fiu și eu Harnic ca albina! Hai acum să ne-așezăm La măsuțe, ne jucăm! Să numărăm jetoanele Și să formăm grupele ! Cu ajutorul jetoanelor magnetice, copiii ÎI vor ajuta pe Țepișor să realizeze grădina cu lalele. Copiii vor avea În coșulețe materialul individual, jetoane: arici, lalele, ghivece, cu ajutorul cărora vor Îndeplini sarcinile propuse. Aceleași sarcini vor fi rezolvate la tabla magnetică de un alt copil. Copiii vor forma grupe de obiecte după formă (grupa aricilor, grupa ghivecelor, grupa lalelelor), apoi vor așeza În perechi elementele grupelor: grupa ghivecelor / grupa lalelelor; grupa aricilor / grupa ghivecelor, pentru a vedea unde sunt mai multe, mai puține, tot atâtea, iar apoi vor raporta cifra la cantitate și invers. 495 Piramida cunoașterii IV. Asigurarea retenției și transferului Cu tranziția -Lalea dragă, din fereastră/ Începe povestea noastră, -se va trece la repovesti rea poveștii create. Fiecare moment al poveștii va fi redat cu ajutorul siluetelor magnetice. Un copil va veni la tabla magnetică, va alege din cutie jetoanele pentru prima imagine din poveste și un alt copil va povesti secvența. În același mod se va proceda cu următoarele trei momente din poveste. În acest timp, copiii vor avea În față cartea confecționată și vor urmări modul În care copilul solicitat povestește, aducând completări. Finalul poveștii, cel de-al patrulea moment, va consta În realizarea grădinii lui Susi cu ajutorul jetoanelor magnetic e și a lalelelor utilizate la domeniul știință. Susi. Fiecare copil va lua cele trei lalele și le va așeza pe tabla magnetică, În gradina lui V. Încheierea activității. Aprecieri finale După Încheierea repovestirii se vor face aprecierile necesare finalului de activitate. Aceasta se va Încheia cu derularea jocului de mișcare Ariciul Țepișor și albinuțele. Copiii-albinuțe vor fi asezați pe toată suprafața sălii, În poieniță. Unul dintre copii va fi numit ariciul Țepișor. În momentul În care conducătorul jocului pronunță cuvântul albinuțe, toate albinele se vor mișca În voie, prin poieniță. La auzul cuvântului arici, albinuțele vor ști că a sosit noaptea și vor dormi, rămânând nemișcate. În acest moment, ariciul Începe să se plimbe printre albinuțe. Albinuța care se mișcă, va fi dusă În casa ariciului. Jocul se repetă după această formulă. Câștigă albinuța care a rămas ultima În poieniță. Această albinuță va lua locul ariciului Țepișor. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Grupa: mare Tema anuală de studiu: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? Tema proiectului: „Portretul primăverii” Tema săpt ămânii : „A-nflorit livada” Tema activității: Poveste din livadă Tipul activității : Activitate integrată (DLC+DȘ+DEC) Scopul activității: Dezvoltarea capacității de exprimare orală prin Înțelegerea și utilizarea corectă și creativă a semnificațiilor structurilor verbale orale; consolidarea cunoștințelor privind anotimpul primăvara, realizând corespondențe cu diferitele tehnici de lucru specifice activității de educație plastică. 496 Domeniul Estetic și creativ – Activitățile artistico-plas tice Activități pe domenii experienț iale -ADE Domeniul limbă și comunicare: Povestea din livadă -poveste creată Domeniul știință -Activitate mat ematică: Jocuri cu flori -joc didactic Domeniul estetic și creativ Prietenii livezii Înflorite -desen Obiective operaționale: -să denumească elementele caracteristice anotimpului primăvara, pe baza hărții proiectului și a imaginilor din cărticică; -să creeze Întâmplările din poveste, pe baza imaginilor din cărticică; -să raporteze cifra la cantitate și invers, cu ajutorul jetoanelor magnetice; -să efectueze operații de adunări și scăderi În limtele 1-10, cu 1-2 unități, pe baza problemelor ilustrate; -să compună și să descompună În limitele 1-10, cu ajutorul jetoanelor magnetice; -să scrie cifrele În limitele 1-10, pornind de la modelul și explicațiile date; -să redea prin desen personaje Întâlnite În poveste, pornind de la modelul dat. Strategii didactice : Metode și procedee didactice: Povestirea, conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, jocul. Mijloace didac tice: cărticica ilustrată și colorată, jetoane magnetice, flori cu cifre, arici, borcane cu miere, păsări, ursuleț, căței, șoricel, albine, crenguțe, plicuri, coli de carton colorat, creioane colorate. Forme de organizare a activității: frontal, individual Durata : 1 zi. Scenariul zilei 1. Tntâlnirea de dimineață Salutul: Bună dimineața, flori de măr! Activitatea debutează cu acest salut de dimineață. Copiii vor avea În piept flori de culoare roz, flori de măr. Fiecare copil va saluta grupul florilor și va spune care este cifra scrisă pe floarea sa. Copiii se vor reașeza În semicerc, grupându-se În funcție de cifra scrisă pe floarea din piept: 6, 7, 8, 9, 10. Se vor forma astfel cinci grupe. Prezența : Câți suntem azi? Activitatea continuă cu prezența. 497 Piramida cunoașterii Un copil va realiza prezența folosind pozele copiilor, aflate la panoul de prezență. Pozele copiilor prezenți vor fi așezate În buzunarul din dreapta panoului de prezență, iar pozele copiilor absenți vor fi așezate În buzunarul din stânga panou lui de prezență. Calendarul naturii: Copiii vor denumi anotimpul și luna În care ne aflăm, vor recita poezia lunii aprilie, vor denumi ziua săptămânii În care suntem, vor stabili a câta zi din săptămână este și, În final, vor descrie vremea. Calendarul va fi completat cu imagini reprezentând elementele descrise. II. Jocuri și activități didactice alese -ALA Obiective operați onale: -să coloreze imaginile din cărticică, pe baza modelului dat; -să confecționeze semnul de carte, utilizând poansonul și desenul; -să construiască căsuța din livadă, utilizând piese duplo și lego; -să reconstituie imaginile -puzzle, pe baza imaginii model; -să realizeze un peisaj de primăvară, cu ajutorul jetoanelor magnetice. Centre de interes deschise Biblioteca: Poveste de primăvară -sortare de jetoane Pomișori În culori -puzzle Artă: Semn de carte -confecționare (pansonare, desen); Poveste din livadă -colorare Construcți i: Căsuța din livadă -duplo, leg o Se va evalua munca la fiecare centru de interes prin metoda Turul Galeriei, iar copiii vor fi apreciați verbal, individual și colectiv. 498 Tranziții: Curățenie Pe sub podul de aur Noi acum vom ieși Și mânuțele noastre Frumos le vom curăți. A fost odată … Povestea are fir bogat, Cu ață roșie legat, Și pe fus Înfășurat, Dacă el din mână scapă, Povestea o să-nceapă-ndată. Curcubeul culorilor Curcubeu din raza ta Pune-mi În căsuța mea, O culoare fermecată Și cu ea voi desena. (Educație plastică) Domeniul Estetic și creativ -Activitățile artistico-plastice Activități de dezvoltare personală -ADP Balada florilor -joc de mișcare cu text și cânt Obiective operaționale: -să respecte regulile jocului, pornind de la explicațiile date; -să execute mișcările, pe baza comenzilor primite; -să dea dovadă de interes pentru activitate, manifestând o participare activă. III. Captarea atenției pentru activitățile de Învățare dirijată Se va derula o conversație pornindu-se de la Întrebarea: -Ce se Întâmplă cu copacii În anotimpul primăvara? Copiii Îndrumați de educatoare și ajutați de informațiile imaginilor de pe harta proiectului, vor identifica pe rând răspunsurile: -precizează apariția muguri lor pe crengile copacilor (unii copaci au doar muguri din care se vor forma frunzele, iar alți copaci, copacii fructiferi, au și muguri din care apar florile); -denumesc părțile componente ale florii și rolul lor; explică noțiunea de polenizar e și importanța albinelor, a fluturi lor și a vântului În realizarea ei; -stabilesc importanța uneltelor de grădinărit pentru o viață sănătoasă a copacilor. IV. Anunțarea temei și obiective lor activității didactice Discuția cu copiii se va Îndrepta spre momentul anunțării temei: În această săptămână am realizat o cărticică, ale cărei imagini ne prezintă o poveste. Am stabilit Împreună, că astăzi vom finaliza această cărticică. Mai Întâi, vom ilustra, prin desen, coperta cărții, iar apoi vom crea firul poveștii. Fiecare grupă (grupa care are florile cu cifra 6/7/8/9/10) va descrie câte o pagină din poveste. Pentru ca povestea să poată continua, grupa care tocm ai a descris pagina din cărticică, trebuie să rezolve o probă matematică. Dacă această grupă a găsit răspunsul corect la cerința formulată, următoarea grupă va continua povestea. Urmează tranziția pentru educație plastică: Curcubeu, din raza ta, Pune-mi În căsuța mea O culoare fermecată Și cu ea voi desena. V. Dirijarea învățării și obținerea performanței Pentru a putea Începe realizarea desenului, cele cinci grupe de copii trebuie să se așeze la cinci măsuțe, respectând ordinea crescătoare a șirului nume ric 6, 7,8,9, 10. 499 Piramida cunoașterii Se va observa apoi, desenul model și se va desfășura o discuție cu privire la numărul de elemente desenate, păstrarea proporției Între elemente, tipurile de linii din care este constituit desenul și culorile folosite. Urmează momentul exercițiilor de Încălzire a mâinilor: Un arici cu țepii mici A plecat după furnici, Țepii el și-a ridicat Și căpșorul și-a ratat Vai, vai, ce arici, Ce arici cu țepii mici! Se realizează desenul, după care se va evalua munca fiecărei grupe de flori, prin metoda Turul Galeriei. Fiecare grupă se va deplasa pe rând, la celelalte grupe, făcând aprecieri privind modul de realizare a desenelor. Tranziția spre povestire se face prin versurile: Povestea are fir bogat, Cu ață roșie legat, Și pe fus Înfășurat. Dacă el din mână scapă, Povestea o să-nceapă-ndată. Pentru a putea continua activitatea de creare a poveștii, cele cinci grupe de copii trebuie să se așeze la cele cinci măsuțe, respectând ordinea descrescătoare a șirului numeric 10, 9, 8, 7, 6. Grupa florilor care are cifra 10 -6, va descrie primele 5 pagini ale cărții, respectând formula de Început a unei povești, denumind personajele apărute și stabilind firul acțiunii. După crearea întâmplării pe baza imaginii, urmează proba matematică pe care trebuie să o deruleze această grupă. Sarcina matematică se va afla Într-un plic pe care este pictată o floare În ghiveci / crenguță cu flori. Dacă sarcina a fost rezolvată corect, pe floarea din partea de jos a paginii din cărticică se va scrie cifra corespunzătoare numărului de pagină. Grupa care a finalizat corect sarcina, va înconjura măsuța la care se află, imitând mersul personajului / personajelor apărute în acest fragment. Sarcinile matematice vor fi: Fiindu-i foarte foame, ursulețul și-a imaginat trei borcane cu miere. Apoi, s-a gândit că doar trei borcane cu miere nu Îi vor potoli foamea și și-a mai imaginat un borcan cu miere. La câte borcane cu miere s-a gândit ursulețul În total? (4 borcane) 500