Macroproiectul Didactic Aplicatie Utilizand Teoria Inteligentelor Multiple a Lui Howard Gardner

4.3. Macroproiectul didactic – aplicație utilizând teoria inteligențelor multiple a lui Howard Gardner

Howard Gardner a formulat teoria inteligențelor multiple în 1983, în Frame of Mind , pornind de la o critică a sistemului de învățământ care punea în valoare excesiv capacitățile lingvistice și cele logico-matematice, în detrimentul altor abilități deținute de elevi.

În 1993, în lucrarea Multiple Intelligences. The Theory in Practice, Howard Gardner adaugă o serie de elemente noi, bazate pe cercetarea experimentală, acesta suscitând interesul pedagogiei moderne, în practicile școlare individualizate.

Critica lui Gardner pornește de la faptul că există o prejudecată a societății că unele valori ar fi de rang superior, cum ar fi capacitatea de raționalizare și gândirea logică sau acele abilități care pot fi supuse unor teste standardizate. De asemenea, apare unilateralitatea periculoasă a celui mai bun, în sensul că e acceptată soluția impusă de elita autoritară.

Aceste viziuni și concepții determină un învățământ uniform, conservator, cu un set de informații și competențe comune, fără a ține cont de aptitudinile și talentul elevilor.

Când Binet a elaborat și aplicat testele sale, s-a ajuns la o diferențiere a indivizilor în funcție de IQ, însă acesta nu măsura decât inteligența logico-matmatică și cea lingvistică, acestea nefiind garante ale succesului în viață. Conform acestei viziuni, inteligența este considerată o abilitate generală pe care o dețin toți indivizii, în grade diferite.

Depășind această valorizare tradițională, Gardner s-a întrebat dacă un jucător de șah, un muzician sau un atlet sunt inteligenți, în special când ajung la anumite standarde de performanță.

Gardner admite că omul are o capacitate cognitivă ce se traduce printr-o serie de abilități, deprinderi mentale, talente, pe care le numește inteligențe. În opinia lui, toți indivizii dețin aceste inteligențe, dar se diferențiază prin gradul de dezvoltare al acestora și prin modul în care se combină și se corelează cu personalitatea fiecăruia.

După ce a cercetat modalitatea de dezvoltare a copiilor normali și supradotați, populațiile excepționale și efectele unor lezări cerebrale asupra capacității cognitive, Gardner a realizat unele teste psihometrice și a denumit drept inteligență acel candidat care este susceptibil de a fi codat într-un sistem, având o operație nucleu. Gardner avansează ideea că „fiecare inteligență, ca sistem de calcul neural, este activată de anumite tipuri de informații prezentate intern și extern”, adăugând că „un sistem simbolic care e determinat cultural captează și transferă importante forme de informații”.

Gardner a definit un număr de opt inteligențe bazate pe un potențial bio-psihologic, gândite și în funcție de mediu și zestrea genetică:

Inteligența lingvistică reprezintă capacitata individului de a rezolva probleme și de a dezvolta produse pe baza codului lingvistic.

Inteligența logico-matematică reprezintă capacitatea individului de a opera cu categorii, modele, de a grupa și ordona diferite relații și a le interpreta adecvat.

Inteligența spațial-vizuală reprezintă capacitatea individului de a-și constitui mental, paradigma unei lumi spațiale, de a opera pe baza acestui model, dezvoltând produse cu ajutorul reprezentărilor spațiale și al imaginii.

Inteligența mzicală descrie capacitata umană de a rezolva probleme și de a realiza produse ce au la bază ritmul și melodia.

Inteligența corporal-kinestezică definește capacitata umană de a rezolva probleme și de a realiza produse cu ajutorul mișcării.

Inteligența naturalistă denumește capacitata umană de a rezolva probleme și de a realiza produse cu ajutorul taxonomiilor și reprezentărilor mediului înconjurător.

Inteligența interpersonală se bazează pe capacitata umană de a rezolva probleme și de a realiza produse prin intracțiunea cu ceilalți.

Inteligența intrapersonală arată capacitata umană de a rezolva probleme și de a realiza produse prin cunoașterea de sine.

Fiecare zonă corticală este definită de un anumit tip de inteligență, fapt care conferă acestora independență.

Aplicând această teorie în educație, școala uniformă și rigidă este substituită de una care se centrează pe individualitatea fiecărui elev. Emergența acestui tip de educație este motivată de următoarele presupoziții: un individ nu poate asimila cunoașterea umană în întregul ei, având în vedere multitudinea informației în toate domeniile, așadar un învățământ uniform, nespecializat nu se susține; luând în considerare profilurile de inteligență variate, școala nu poate fi organizată pe un singur tip, ci trebuie să ia în considerare diversitatea umană.

În viziunea lui Gardner, școala trebuie să urmărească dobândirea unor cunoștințe și competențe în cadrul unor discipline-nucleu. Elevii trebuie încurajați să aplice aceste cunoștințe în rezolvarea problemelor în diferite explorări contextuale. Acesta recomandă să se substituie lipsa unei forme de inteligență cu o alta, ajungându-se la soluții, pe o cale secundară, apoi, printr-o retranslație să se ajungă la ceea ce trebuie învățat. De exemplu, dacă un elev nu posedă o inteligență logico-matematică dezvoltată și nu poat asimila un principiu matmatic, se poate găsi un alt mediu, cum ar fi metafora, modele spațiale, mișcările corporale etc. elevul ajungând să-și însușească, pe o cale ocolită, principiul. „Metafora” utilizată trbui radusă apoi în domeniul matematic.

În ceea ce privește evaluarea, Gardner propune proiectul, deoarce învățarea poate fi contextualizată, fiind utilizate diverse medii specifice fiecărui tip de inteligență. Pe de altă parte, expunerea la medii diverse poate stimula mai multe tipuri de inteligență, fiind observabilă abordarea individualizată.

Gardner propune roluri noi în școală, după cum urmează: specialiști în relațiile dintre școală șicomunitate, dintre elev și curriculum și specialiști în evaluare.

Un element de bază în aplicarea acestei teorii în școală îl constituie testarea profilului de inteligență al elevilor în medii variate.

În tabelul 4.7. am surprins o serie de comportamente specifice unor tipuri de inteligență:

Tablul 4.7. Comportamente specifice unor tipuri de inteligență, după Gardner

Teoria inteligențelor multiple poate fi utilizată ca punct de plecare într-o lecție, pentru a crește motivația elevilor, în cadrul unor teme transdisciplinare unde sunt reuniți elevi care posedă diferite tipuri de inteligență. Aceștia vor colabora pentru a rezolva sarcina cât mai eficient , utilizând perspective și coduri de simboluri diverse.

Proiectul poate fi util în dezvoltarea creativității și a unui set de modele cognitive în dezvoltarea individuală, pe parcursul școlar.

Evaluarea unui proiect va urmări cinci dimensiuni:

1.Calitatea muncii depuse de elev: profesorul examinează modul în care au fost dezvoltate conceptele și subiectul, judecata și imaginația, creativitatea, execuția, tehnica estetică etc.;

2. Profilul individual al proiectului se referă la modalitatea în care sunt evidențiate capacitățile cognitive ale elevului;

3. Modul în care s-a operat cu faptele, deprinderile, conceptele selectate de elev pentru proiect;

4. Reflecția se referă la capacitatea de obiectivare, de distanțate față de propria lucrare, pentru a face eventualele rectificări. Interiorizându-și în timp observațiile, elevul va ajunge să dețină competențele necesare unei autoevaluări reale și obiective;

5. Comunicarea elevului cu profesorul îndrumător, cu colegii, cu alte persoane care pot să fie utile în realizarea proictului.

Profesorul trebuie să urmărească ce profil cognitiv reflectă proiectul, prin analiza punctelor tari, a punctelor slabe, observarea idiosincraziilor și limitelor elevului.

Importanța proiectului rezidă și în faptul că angajază elevii într-o muncă intelectuală desfășurată într-un timp mai îndelungat, determinându-i să relaționze cu ceilalți, să-și descopere limitele cognitive, să conceapă scheme de gândire și reprezentare, să găsească soluții viabile și se se cunoască mai bine.

Proiectul și macroproiectul pot fi utilizate în proiectarea didactică, acoperind mai multe conținuturi în procesul instructiv-educativ.

Am proiectat un model de macroproiect, urmărind o unitate de învățare:

MACROPROIECT DIDACTIC

Unitatea de învățare: Incursiuni lirice în poezia de dragoste a lui Lucian Blaga

Disciplina: Limba și literatura română

Clasa: a XII-a

Scopul: Dezvoltarea unei gândiri logice și critice prin descoperirea elementelor și structurilor specifice liricii de dragoste blagiene

Strategia didactică aplicată la prima lecție (Săptămâna 1)

Motivația alegerii acestei strategii didactice

Pentru a le incita elevilor curiozitatea asupra temei propuse, am ales să aplic tehnica ,,Inteligențelor multiple”.  Astfel, am gândit aplicarea acestei metode la o lecție de predare a cunoștintelor la clasa a XII-a, care să se realizeze printr-o activitate antrenantă, în care elevii au posibilitatea de a-și etala cunoștințele, aspirațiile, talentele, aptitudinile.

Această strategie are o dublă intenție și o dublă justificare în probleme ce vizează abordarea textului literar din viziune transdisciplinară:

1. Elevul devine subiect al propriei formări și participă activ la actul didactic. Cunoștințele dobândite pot fi raportate autonom, reflexiv, critic și creativ.

2. Receptarea textului literar din perspectiva inteligențelor multiple presupune interpretarea acestuia și producerea de mesaje specifice (text, imagine, ritm muzical, kinestezie).

Strategia didactică a fost structurată pe câteva secvențe care să permită organizarea activității de evaluare din perspectiva lucrului în echipă. Competențele urmărite au fost diversificate în funcție de tipul de inteligență vizat.

Punctele tari ale unui astfel de experiment sunt multiple, deoarece acesta răspunde cerințelor Curriculumului Național privind dezvoltarea învățării active și creative, dezvoltă atitudini activ-participative ale elevului, oferă elevului posibilitatea de a munci motivat, munca în grup stârnește dorința unei atitudini comunicative.De asemenea, dezvoltă creativitatea, imaginația elevilor, permite abordări originale ale textului literar în raport cu un suport critic minimal, care permite dezvoltarea competenței argumentative.

Consider că metoda Inteligențelor Multiple este o perspectivă didactică cu reale șanse de aplicare în predarea limbii și literaturii române.

Săptămâna 1 (2 ore succesive)

SCENARIUL DIDACTIC

Profesorul anunța și notează pe tablă tema pe care o vor discuta în ora de literatură română, specificând abordarea interdisciplinară și corelarea textelor suport cu filosofia blagiană, precum și faptul că această temă va fi urmărită pe parcursul mai multor ore: Incursiuni lirice în poezia de dragoste a lui Lucian Blaga .- 4 minute

1. Formularea sarcinii de lucru, captarea atenției (15 minute):

lectura expresivă a celor două texte suport (Anexa 1);

formulați prima impresie asupra textului, ce v-a impresionat cel mai mult. (discuția, brainstorming);

2. Indicarea sarcinilor de lucru:

Timpul de lucru, 25 de minute.

repartizarea elevilor în 6 grupe corespunzătoare celor 6 tipuri de inteligență reprezentate în tabelul de mai jos.

După lectura textului, fiecare grupă primește o sarcină de lucru, pe care profesorul o notează și pe tablă, conform tabelului de mai jos. Se oferă fiecarei grupe textele-suport:

3. Comunicarea se face prin intermediul unui raportor sau prin joc de rol. Se face cunoscut modul în care au fost rezolvate sarcinile printr-un poster pe flipchart sau prin activități specifice, fiind argumentate răspunsurile. (36 minute).

4. Feedback –ul activității: (15 minute.) (Anexa 2)

Formularea unui chestionar de măsurarea feedback-ului și a sarcinilor pentru acasă.

După completarea chestionarului se repartizează fișele de lucru pentru acasă. (Anexa 3)

5. Autoevaluarea răspunsurilor. (5 minute).

Anexa 1

Texte suport:

Anexa 2

1.Acvariul sentimentelor

Ce sentimente îți produce lectura textelor lui Blaga? Selectează-le din lista de mai jos și atașează-le în acvariu (bucurie, tristețe, melancolie, regret, iubire profundă, iubire ludică, vis, amăgire, superficialitate, sinceritate genuină, prospetimea sentimenelor, pasiune, erotism,vitalism, iubire păgână) .

Anexa 2

2. Asociază sentimentul pe care îl transmite poezia “Dorul” de Lucian Blaga cu o culoare și pe cel transmis de poezia “Cântec în doi”cu altă culoare, la care adaugă două epitete semnificative sau cu care să alcătuiești două metafore reprezentative pentru mesajul operelor.

Anexa 3

Fișă de lucru

1.Găsește câte o sintagmă adecvată care să surprindă esența versurilor din textele-suport.

2. Pornind de la această sintagmă alcătuiește un poem-cvintet, după structura:

♦ primul vers format din sintagma aleasă de tine (cuvintele tematice );

♦ al doilea vers format din 2 cuvinte ( adjective care să arate însușirile cuvintelor tematice) ;

♦ al treilea vers format din trei cuvinte ( verbe la gerunziu care să exprime acțiuni ale cuvintelor tematice);

♦ al patrulea vers format din patru cuvinte ce alcătuiesc o propoziție prin care se afirmă ceva esențial despre cuvintele tematice;

♦ al cincilea vers format dintr-un singur cuvânt ( de preferat, verb), care sintetizează tema/ ideea .

3. „Jurnalul cu dublă intrare“ – împarte o pagină a caietului de notițe în două, trăgând pe mijloc o linie verticală. În partea stângă a paginii notează un pasaj sau o imagine din poezia blagiană “Dorul” care te-a impresionat în mod deosebit pentru că ți-a amintit de o experiență personală, pentru că te-a surprins, pentru că nu ești de acord cu poetul sau pentru că o consideri relevantă pentru stilul sau tehnica lui Lucian Blaga. În partea dreaptă comentează acest pasaj, răspunzând următoarelor întrebări: de ce l-ai notat? La ce te-a făcut să te gândești ? Ce întrebare ai în legătură cu acest fragment?

Săptămâna 2 (1 oră )

1.După momentul organizatoric, se vor prezenta fișele de lucru completate acasă și, prin conversație euristică, discuții libere se vor fixa coordonatele operei erotice blagiene. Profesorul va avea rolul de mediator al discuțiilor. – 10 minute

2. Se va împărți clasa în 6 grupe care vor completa următoarele fișe de lucru ( 15 minute):

Grupa 1

Grupa 2

Grupa 3

Grupa 4

Grupa 5

Grupa 6

Profesorul va face unele compeltări necesare sau unele corecții, dacă e cazul, dar printr-o conversație euristică, printr-o comunicare prmanentă cu elevii . (10 minute)

4. Feedback –ul activității:

Formularea răspunsurilor la un chestionar (10 minute) – Anexa 4

Formularea sarcinilor pentru acasă. ( 5 minute) – Anexa 5

Anexa 4

Răspunde următoarelor cerințe:

1. Stiu despre Lucian Blaga că este un poet…………………………………………………………………………………………………..

2. Nu am înțeles următoarele:……………………………………………………………………………………………………………………………………………..

3. Aș vrea să știu despre Lucian Blaga……………………………………………………………………………………………………

4. Enumeră trei caractristici ale liricii erotice blagiene, pe baza celor două texte-suport ……………………………………………….

Anexa 5

Scrie un eseu de 2 – 3 pagini în care să prezinți viziunea despre iubire și modalitatea de reflectare a acesteia în poezia lui Lucian Blaga, pornind de la două texte studiate.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidențierea tipului de lirism și a trăsăturilor care fac posibilă încadrarea într-o tipologie,
într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;

– sublinierea a patru elemente ale textelor lirice, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre iubire a poetului. (de exemplu: particularități ale compoziției, modalități de expunere, limbaj , registre stilistice, norme prozodice, etc.);

– exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema și viziunea despre iubire sunt prezentate în operele lirice ale poetului.