Macroeconomie Inflatia In Trei Tari Diferite

CAPITOLUL I

Introducere…………………………………………………..………………….. pag.3

Cauze ale inflației …………………………….………………………….……..pag.3

Forme de inflație………………………………………………………….…….pag.4

Consecințe ale inflației…………………………………………………………..pag.4

Creșterea prețurilor …………..……………………………………………….pag.5

CAPITOLUL II

Inflația in România , perioada 2014-2015………………………………..……..pag.6

CAPITOLUL III

Inflația in Italia……………………………………………..…………………….pag.10

CAPITOLUL IV

Inflația in Germania…………………………………………………………….pag.12

CONCLUZIE……..……………………………………………………………………pag.15

6. BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Ce este inflatia ?

Inflația este un dezechilibru prezent în economia unei țări, reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a banilor.

Ea reprezinta un indicator final, care arată la sfârsitul unui  an fiscal dacă politicile guvernamentale , fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.

Din perspectiva profesorului economist Alain Cotta inflatia este : ’’ un proces cumulativ de creștere a prețurilor, proces mai mult sau mai puțin important, după gravitatea distorsiunii care există la un moment dat într-o economie între fluxurile reale și fluxurile monetare”

Economistul Victor Slăvescu vede inflatia ca fiind: ‘’cel mai mare și cel mai primejdios abuz", si constă în "creațiunea nemăsurată de semne monetare’’.

Cauze ale inflației

– emiterea exagerata de semne bănești;

– existența puterilor de cumpărare exagerate, care genereaza o creștere a prețurilor;

– o ofertă redusa, prin producția de mărfuri corporale sau necorporale

– existența unui dezechilibru intre munca si salarii

– acordarea în mod exagerat a creditelor

– prin intermediul comerțului intre tari.

Forme de inflație

Luand in considerare libertatea comportării posesorilor de venituri, inflația are două forme:

a) inflația deschisă sau declarată;

b) inflația constrânsă sau refulată;

Din punctul de vedere al forteii cu care se manifestă inflația , se regasesc următoarele forme:

a) inflația moderată care nu trece de 3-5% și este însoțită de regulă, de o creștere economică mai mare

b) inflația rapidă care poate ajunge la 10% și este însoțită de creșteri economice lente , stagnări, dar și de un proces de scădere al producției naționale;

c) inflația galopantă sau hiperinflația care se defineste printr-o creștere anuală a prețurilor și printr-o reducere a puterii de cumpărare a banilor care trece de 10% ajungând uneori la depășiri mai mari de 100%.

Consecințe ale inflației

Consecințe positive

a) i al creșterii și dezvoltării economice. Inflația infaptuieste un asemenea rol deoarece avantajeaza, stimulează și grabeste procesul investițional.

b) un element ce ajuta debitorii deoarece, ratele de rambursare, mai ales dobânzile aferente, în termeni reali, sunt tot mai scazute.

c) în condițiile în care deprecierea monedei duce la reducerea preturilor mărfurilor naționale pentru cumpărătorii externi aceasta avantajand exportul.

Consecințele negative

1. scăderea fortei concurențiale a firmelor naționale.

2. convietuirea cu șomajul, care generează un șir de elemente negative asupra vieții economico-sociale.

Creșterea prețurilor

Într-o economie, prețurile, bunurile și serviciile pot oricând suferi modificari. Unele prețuri cresc,iar altele scad. Putem vorbii despre inflație atunci când apare o creștere generalizată a prețurilor, nu doar ale unor articole caracteristice. În consecință, cu o unitate monetara se poate cumpăra mai puțin, respectiv ea valorează mai puțin decât valorea ei anteriora.

La calcularea creșterii medii a prețurilor, se poate aloca o pondere mai mare prețurilor si produselor mai scumpe – cum ar fi electricitatea – decât prețurilor si produselor mai ieftine – cum ar fi zahărul.

Pentru a calcularea inflației, sunt luate în considerare toate bunurile și serviciile care intră în consumul populației, cum ar fi:

articole zilnice (cum ar fi alimentele, revistele, combustibil);

bunuri cu folosință îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, incaltamintea, calculatoarele personale și mașinile de spălat);

serviciile ( asigurările și închirierea de locuințe).

CAPITOLUL II

Inflația in Romania , perioada 2014-2015

Evoluția inflației și cauzele acesteia in anului 2014:

Fig.1:Rata inflatiei in anul 2014 incepand cu luna ianuarie pana in decembrie

La sfârșitul anului 2014, rata inflației IPC a revenit în intervalul de variație de ±1 punct procentual asociat țintei staționare de 2,5 %,. Valoarea înregistrată în luna septembrie (1,54 %) este cu 0,88% mai ridicată decât cea inregistrata la finalul trimestrului II, situându-se cu 0,5 % sub cea din luna august.

Pe fondul rezistentei presiuni dezinflaționiste din partea factorilor fundamentali, prețurile de consum au fost influențate la sfarsitul anului. În rândul acestora, impactul caracteristic pentru repoziționarea ratei anuale a inflației a fost cel al diminuarii efectelor statistice si ale reducerilor, la 1 septembrie 2013,cota TVA a scazut la unele produse de panificație de la 24% la 9%. Aceste consecinte statistice au ajutat decisiv la reaparitia inflației în teritoriul Romaniei în luna septembrie la o valoarea de 1 %. Evoluția a continuat să fie ajutata de factorii fundamentali ilustrati de persistența deficitului de cerere agregată și de imbunatatirea semnificativă privind inflația.

Din partea altor componente ale indicelui prețurilor de consum, afectate de factorii de natura ofertei, o contribuție importanta în sensul creșterii ratei inflației a avut-o diminuarea semnificativă a dinamicii prețurilor volatile alimentare până la valori minime, reflectând succesiunea a 2 ani cu producții agricole asemanatoare. Influențe propice asupra ratei inflației IPC au fost starnite de decelerări ale majorarilor de prețuri pentru combustibili, băuturi alcoolice ,produse din tutun. Situarea ratei inflației IPC la finele anului 2014 sub nivelul prevazut în Raportul asupra inflației din august este explicată de evoluții mai favorabile decât cele spuse anterior în cazul prețurilor combustibililor. Factorii ce determina aceste evoluții au fost, reorientarea către piața românească a exporturilor de fructe și legume din cateva state europene afectate de limitele impuse de către Rusia si reducerea în luna septembrie a pretului petrolului la minimul ultimilor 2 ani.

Tendința de micsorare a costurilor cu forța de muncă, arata pe parcursul trimestrului II a anului 2014, a fost oprita în perioada iulie-august din cauza scaderii creșterii productivității muncii. In ansamblul economiei, majorarea câștigurilor salariale nominale brute a urgentat ușor, ca efect al noii cresteri, în luna iulie, a salariului minim brut pe economie. Pe termen scurt, rezistenta deficitului de cerere scade riscul unor presiuni inflaționiste semnificative. Pe termen mediu însă, pe măsura apropierii PIB de nivelul potențial, și cu deosebire în eventualitatea unor majorari suplimentare ale salariului minim pe economie, menținerea unei legaturi adecvate între creșterea salariilor și cea a productivității muncii este importanta pentru intarirea stabilității prețurilor

Evoluția inflației și cauzele acesteia la inceputul anului 2015 Fig2:Rata inflatiei din luna ianuarei pana in luna aprilie a anului 2015

Pe parcursul trimestrului I 2015, rata anuală a inflației IPC s-a menținut sub nivelul de 1,0 la sută, plasându-se în continuare sub limita inferioară a intervalului de variație de ±1 punct procentual asociat țintei de 2,5 la sută. Dincolo de influența inhibitoare pe care continuă să o exercite deficitul de cerere și așteptările privind inflația, la dinamica modestă a prețurilor de consum au contribuit semnificativ reducerea costurilor energetice și a celor cu materiile prime, precum și diminuarea inflației importate, inclusiv ca urmare a aprecierii monedei naționale față de euro. Sub acțiunea acelorași factori, inflația de bază CORE2 ajustat a coborât în perioada analizată la 0,8 la sută. Presiuni inflaționiste au fost vizibile la nivelul componentelor exogene, semnificative fiind majorarea tarifului energiei electrice și creșterea prețurilor unor fructe meridionale.

Deși la finele trimestrului I 2015 rata anuală a inflației s-a plasat la un nivel comparabil cu cel din decembrie 2014 (0,8 la sută), evoluția pe parcursul trimestrului nu a fost uniformă, primele două luni ale anului consemnând minimul istoric al indicatorului (0,4 la sută). Dacă în luna ianuarie traiectoria a fost indusă de accentuarea declinului cotațiilor petrolului1 și, în consecință, al prețului intern al combustibililor (-5,3 la sută în termeni anuali), menținerea aceluiași nivel în luna februarie s-a datorat aprecierii leului față de euro, care a compensat efectul inversării temporare a tendinței descendente a prețului petrolului și al creșterii constante a raportului de schimb leu-dolar SUA (+13,1 la sută în martie 2015 față de decembrie 2014).

În ceea ce privește componenta alimentară a grupei prețurilor volatile, aceasta și-a temperat scăderea în termeni anuali cu 2,3 puncte procentuale, până la -1,0 la sută în martie. După minimele atinse pe parcursul anului anterior sub acțiunea conjugată a unei producții agricole interne superioare mediei pe termen lung și a importurilor sensibil mai mari din statele europene afectate de restricțiile impuse de Rusia, trendul descrescător al prețului legumelor și fructelor s-a inversat în luna februarie 2015. Modificarea de tendință a fost imprimată de disiparea impactului exercitat asupra ofertei pe piața internă de importurile suplimentare generate de embargoul rusesc, dar și de restrângerea la nivel internațional a ofertei pentru unele fructe meridionale, concomitent cu aprecierea dolarului SUA.

CAPITOLUL III

Inflația in Italia

Italia a întreprins încă din 1947 o stabilizare a inflației încununată de succes ca rezultat al unui sistem bancar nou proiectat de Einaudi, la acea vreme ministru de finanțe. Aceasta a facilitat reactivarea sistemului prețurilor libere dînd țării un impuls pentru reconstrucție. Exportul textilelor care în acel moment reprezenta 40% din exportul italian, a fost ajutat de problemele muncitorești din Marea Britanie și de suspendarea temporară a producției germane și japoneze.

În luna aprilie a anului 2015, rata inflației în Italia era înregistrată la valoarea de 0%.În perioada 1962-2015 rata medie a inflației a fost de 6,40%, ajungând la un maxim de 25,64% în luna noiembrie a anului 1974 și un record minim de -0,60% la începutul anului 2015. Rata inflației în Italia este furnizată de Institutul Național de Statistică ( ISTAT ) .

Rata inflației în anul 2015

În Italia , cele mai importante categorii din indicele prețului de consum sunt : alimentele și băuturile nealcoolice ( 16 % din greutatea totală ) ; transporturile ( 15 % ); restaurantele și hotelurile ( 11% ), cheltuielile cu întreținerea casei și combustibilul ( 10% ). Indicele are în vedere, de asemenea : îmbrăcămintea și încălțămintea ( 9 % ) ; mobilierul și echipamentele de uz casnic ( 8 % ) ; recreerea și cultura ( 8% ) și sănătatea ( 8% ) . Comunicațiile , educația , băuturile alcoolice , tutunul și alte bunuri și servicii contribuie la restul de 15% .

De la an la an, presiunea ascendentă a venit de la un cost mai mare al: produselor alimentare și băuturilor nealcoolice (+1%); restaurantelor si hotelurilor (+1,1%); sănătății (+0,4%); îmbrăcăminții și încălțămintei (+0,4%), băuturilor alcoolice și tutunului (+3,1%); și educației (+1,8%). Prețurile de recreere și cultură au crescut cu 0,1%, datorită unor factori sezonieri.În schimb, costul de transport a înregistrat cea mai mare scădere (-2.7%), urmată de locuințe, apă, electricitate, gaz și combustibil (-1,1%) și de comunicare (-1.7%).

Rata inflației 2014 comparativ cu 2015

Concluzie:

Lunar, este de așteptat ca prețurile de consum să crească cu 0,3%, de la 0,1% în luna martie. În timp ce costurile de îngrijie a locuinței și combustibilul au scăzut cu 0,5%, prețurile transporturilor au crescut cu 0,5%, iar a restaurantelor și hotelurilor cu 1,7%.Prețurile de consum armonizate au rămas stabile de la an la an și a crescut cu 0,5 la sută lună-de-lună.

CAPITOLUL IV

Inflatia in Germania

Incepand cu anul 1923, in Germania s-a produs o hiper-;inflatie. Aceasta inflatie este de 2 tipuri: moderata si monocroma, față de ce s-a intamplat dupa Primului Razboi Mondial. Impactul inflatiei are efect profund si in psihicul individual. Inflatia, potrivit psihiatrului William Flynn, se aproprie de “exagerarea configuratiilor personalității preexistente”.

De asemenea, hiper-inflatia din Germania nu a fost una accidentală. Ea a fost planuita deliberat de catre un guvern interesat sa mentina stabilitatea economica.
Foarte important este, că, hiper-inflatia nu a fost decat : o inflatie scapata de sub control, restransa intre granitele tari. 

Rata inflației în Germania a fost înregistrată la 0,50 % în luna aprilie din 2015. Rata inflației în Germania a fost în medie 2,45 % din 1950 până în 2015 , ajungând la un maxim record de 11.54 % în luna octombrie a anului 1951 și un minim record de -7.62% în luna iunie a anului 1950. Rata inflației în Germania este raportata de Biroul Federal de Statistică .

În Germania , categoriile cele mai importante din indicele prețurilor de consum sunt ale locuințelor , a apei , a electricității , a gazului și combustibililor ( 31 % din greutatea totală ) , transportul ( 13 % ) , recreerea ( 12 %) și a băuturilor alcoolice și non- alcoolice ( 10 % ) . Indicele include, de asemenea bunuri și servicii diverse ( 7 %) , îmbrăcăminte și încălțăminte ( 5 % ) , sănătate ( 4 %) ,restul de 8 % din totalul indicelui rămas este compus din : mobilier și echipamente de uz casnic , din comunicații, din cazare și servicii de catering . Prețurile de consum din Germania au crescut cu 0,5 % în aprilie 2015 , comparativ cu aceeasi luna din 2014 cu o creștere a costurilor pentru alimente și servicii si o scădere a prețurilor la energie .

Evoluția prețului produselor petroliere ( -11.1 % , din care păcură : -20.1 % ; carburanți : -8.1 % ) au avut un efect de scădere a inflației totale în aprilie 2015 , față de lunile precedente . Prețurile altor produse energetice , au scăzut față de anul precedent ( de exemplu , taxele pentru încălzire centrală: -3.9 % ; electricitate : -0.7 %) . Numai prețurile combustibililor solizi au fost mai mari decât în ​​aprilie 2014 ( + 2,9 % ) . Prețurile energiei ( total) au scăzut cu 5,9% față de anul trecut. Excluzând prețurilor la energie , rata inflației în aprilie 2015 ar fi fost de + 1,2% .

Prețurile la alimente au crescut cu 1,1% în aprilie 2015 comparativ cu luna aprilie 2014. Ele au crescut semnificativ pentru legume și produsele de cofetărie .Prețurile au crescut la aprilie 2014, de asemenea, pentru paine , cereale și produsele din pește (+ 1,8% fiecare),și au inregistrat scăderi în special pentru produsele lactate.Prețurile bunurilor , care includ energia și alimentele, au scăzut cu 0,6% în aprilie 2015 față de aprilie 2014. Comparativ cu lunile precedente, scăderea prețurilor bunurilor a continuat să încetinească, in plus, unele produse au fost scumpite pentru consumatori, cum ar fi, cafeaua, ceaiul , cacao și produse din tutun .

Comparativ cu rata generală a inflației, prețurile serviciilor a crescut peste medie (+ 1,2%), in luna aprilie 2014. Printre servicii, chiriile și cheltuielile de încălzire au crescut cu 1,3% față de anul precedent. Au fost înregistrate creșteri de prețuri, pentru transportul rutier de călători (taxi: + 11,9%), servicii de coafură și alte servicii de îngrijire personală (+ 3,6%), serviciile de facilități sociale (+ 3,5%) și servicii de catering și cafenele (+ 3,0%). Comparativ cu luna martie 2015, prețurile de consum au rămas neschimbate în aprilie 2015. Creșterile de prețuri pentru bunuri (+ 0,4%) au fost compensate de scăderea prețurilor pentru servicii (-0.4%).

Ce ar trebui să fie menționat este creșterea de 0,5% a prețurilor pentru energie in aprilie 2015 cu privire la martie 2015. Examinând acest lucru în detaliu, se poate observa că prețurile combustibililor auto au crescut (+ 2,3%, benzină: + 2,9%; combustibilii Diesel: + 0,3%), în timp ce prețurile la energie de uz casnic au scăzut (-0,3%).

Concluzie:

Prețurile de consum din Germania sunt de așteptat să crească pentru a treia luna consecutiv cu 0,4 la sută de la an la an, în luna aprilie , după o creștere de 0,3 la sută în luna precedentă . Cifrele sunt în conformitate cu așteptările pieței , deoarece prețurile la alimente și energie au scăzut într-un ritm mai lent .

Concluzie

Bibliografie

Adrian Florea – “MANUAL DE MACROECONOMIE ‘’ , pag.187

Adrian Florea – “MANUAL DE MACROECONOMIE ‘’ , pag.187-188

Banca Națională a României: Raport asupra inflației, Februarie 2015, anul XI, nr 39

Barry Eichengreen,  European Economy Since 1945 , ed. Princeton University Press, 2008, pag. 115

Boia Lucian: Tragedia Germaniei 1914-1945, Humanitas, București 2010

http://www.ecol.ro/content/miracolul-economic-italian-0

http://www.tradingeconomics.com/italy/inflation-cpi

http://www.incont.ro/international/inflatia-din-romania-aflata-la-un-minim-record a-fost-cea-mai-ridicata-din-ue-criza-din-europa-se-indreapta.html

http://www.insse.ro/cms/ro/content/ipc-serii-de-date

http://www.bnro.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=3922

http://www.tradingeconomics.com/germany/inflation-cpi

http://www.tradingeconomics.com/romanian/inflation-cpi

http://bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=3922

http://www.preferatele.com/docs/marketing/1/-scenariul-superinfl10.php