MACHETA nr.VIII [601445]

1
MACHETA nr.VIII
Contractor: INCDS ”Marin Dracea” Cod fiscal : RO 2607964

De acord,
DIRECTOR GENERAL dr. ing. Romică Tomescu
Avizat,
DIRECTOR DE PROGRAM dr. ing. Ovidiu Badea

RAPORT DE ACTIVITATE AL FAZEI

Contractul nr.: 46 N / 2009
Proiectul : PN 09460114 –“Elaborarea algoritmilor de fundamentare
dendrometrică și auxologică a sist emului informatic de realizar e a
amenajamentelor silvice”
Faza: nr. IV, “Elaborarea algoritmilor pentru întocmirea planurilor
amenajistice decenale de reco ltare, îngrijire, conducere și reg enerare
arboretelor”.
Termen:15.06.2015

1. Obiectivul proiectului : crearea posibilității organizării informațiilor
și transpunerii ansamblului de m etode și procedee de prelucrare a
datelor și de optimizare a soluțiilor cu caracter amenajistic î ntr-un
produs informatic de ridicată complexitate, constituindu-se ast fel intr-
un instrument prețios la îndemâna specialiștilor din domeniul
amenajării pădurilor.

2. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului :

Un produs informatic pentru elaborarea algoritmilor de funda mentare
dendrometrică și auxologică a sistemului informatic de realizar e a
amenajamentelor silvice;

3. Obiectivul fazei :

Obiectivul acestei faze constă în determinarea algoritmilor nec esari
planificării amenajistice spre țelurile fixate care să fie în c oncordanță cu
normele tehnice, condițiile staționa le și de vegetație în veder ea includerii
lor în modulele aferente sistemu lui informatic al amenajării pă durilor.

2

4. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei :

– Algoritmi pentru întocmirea pla nurilor amenajistice decenale de
recoltare;
– Algoritmi pentru întocmirea pla nurilor amenajistice decenale de
îngrijire și conducere a arboretelor;
– Algoritmi pentru întocmirea pla nurilor amenajistice decenale de
regenerare și împădurire.

5. Rezumatul fazei

Amenajării pădurilor îi revine obligația de a organiza și apoi de a
conduce pădurile, sub aspect struc tural – funcțional, către sta rea de
maximă eficacitate în raport cu funcțiile atribuite. Indeplinir ea funcției
de organizator presupune, în principal:
 elaborarea concepției de organ izare și conducere structural
funcțională a pădurii;
 planificarea strategică (indicarea lucrărilor de efectuat în
perspectivă în vederea ati ngerii obiectivelor de bază);
 planificarea tactică (specificar ea la nivelul fiecărui arboret a
lucrărilor de efectuat într-o per ioadă de 10 ani, în vederea re alizării
obiectivelor strategice, precum și desfășurarea în timp a acest ora);
 urmărirea și controlul modului de realizare a obiectivelor
stabilite.
Dirijarea consecventă în timp și spațiu a lucrărilor necesare, într-o
perioadă dată, de conducere a fondului real de producție spre s tarea
corespunzătoare țelurilor fixate se realizează în cadrul planif icării
amenajistice care include:
 planificarea recoltelor în cad rul căreia se reglementează
recoltarea arborilor și arborete lor în vederea armonizării inte reselor
social – economice cu cele de ordin organizatoric;
 planificarea lucrărilor de regenerare, prin care se realizează
regenerarea pădurii pe suprafețel e exploatate, în concordanță c u țelurile
stabilite; atunci când regenerarea se asigură pe cale naturală, planul de
recoltare constituie și plan de regenerare;
 planificarea lucrărilor de în grijire și conducere a arboretelo r
care determină în timp realizarea structurilor optime, structur i ce sunt
fixate prin țelur ile de gospodărire.

3
5.1. Planul de recoltare, modalit ate de valorificare optimă a
arboretelor sub raport economic și ecologic
Arboretele ce urmează a fi parcurs e cu tăieri de regenerare în
perioada decenală se înscriu în planul de recoltare cu informațiile de
caracterizare a arboretelor și cu lucrările prevăzute pentru regenerare .
Fiecărui arboret inclus în planul decenal de recoltare, pe lâng ă suprafața și
volumul real, i se indică natura tăierii de regenerare, numărul de intervenții
și volumul de extras în deceniu. Deoarece ritmul recoltării și r egenerării diferă de la un arbo ret la
altul, volumele de extras se s tabilesc în funcție de necesități le interne ale
arboretelor (condiții de regener are, temperamentul speciilor et c.) precum și
de tratamentul aplicat (tipul de structură urmărit) și mărimea perioadei de
regenerare.
In mod practic elaborarea plan ului de recoltare presupune:
 încadrarea arboretelor pe categorii de urgență de
regenerare;
 stabilirea, pe categorii de urgență de regenerare, a
arboretelor exploatabile în următorii 20 de ani;
 alegerea arboretelor, din setu l creat anterior, și includerea
lor în rândul arboretelor din care se va recolta posibilitatea
decenală (planul decenal de recoltare);
 elaborarea propriu-zisă a planului de recoltare. Acesta
cuprinde într-o primă parte arboretele cu elementele
caracteristice, iar în a doua, informa ții cu caracter de plan:
volum de extras pe specii, natura t ăierilor de regenerare,
lucrările de ajutorare a regener ării, numărul de interven ții
în deceniu, lucr ările de completare a regener ării etc.

5.1.1 Algoritmi pentru stabilirea urgențelor de regenerare a
arboretelor exploatabile

Aceștia se referă la: vârsta actuală a arboretului (simbolul ut ilizat în
algoritm TA), vârsta exploatabilității (TE), consistența (CNS), c l a s a d e
producție a arboretului (CLP), starea de vegetație (VIT), starea fitosanitară
(DC), caracterul actual al tipului de pădure (CRT1),
modul de regenerare
(MRG), structura arboretului (STR), starea procesului de regenerare
(SEMUTIL), tăierile de regenerare executate anterior (LX).

5.1.2 Elaborarea planului decenal de recoltare a produselor
principale
Elaborarea planului decenal de r ecoltare reprezintă cea de-a do ua
fază a procesului de planificar e a recoltelor în amenajament.

4
Criteriile de optimizare ce ar putea fi incluse în modele au în vedere
minimizarea pierderilor de cre ștere în volum, minimizarea investi țiilor
necesare accesibiliz ării, minimizarea cheltuielilor de regenerare etc.
Calitatea unui plan de recoltare obținut prin modelare matemati că
este strâns legată atât de capac itatea sistemului de restricții și a funcției
obiectiv de a surprinde cu fidelita te cerințele de ordin silvic ultural și
economic ce stau la baza elaborăr ii lui, cât și de cuantificare a cât mai
exactă a coeficiențilo r incluși în model.
Modelele matematice, vor putea fi utilizate și în perioada de a plicare
a amenajamentului, cu o frecvență anuală, bineînțeles după actu alizarea
anuală adecvată a informațiilor ce caracterizează starea regene rării și
nivelul extragerilor în setul d e arborete inclus inițial în pla n.
Aceste modele matematice de incl udere a arboretelor în planul d e
recoltare sunt modele de decizie si au la bază:
– modele unicriteriale, care determină stabilirea acestora în funcție
de care să se obțină varianta op tima, având drept criteriu gene ral
conducerea optima a fondului de producție spre starea normală;
– modele multicriteriale, care se folosesc în cazul în care ex istă mai
multe posibilități de exprim are a funcției-obiectiv.

Din cauza faptului că în prezent este dificil de introdus în s istemul
informatic de elaborare a amenaj amentelor modelele de optimiza re
prezentate în planul decenal de recoltare (coeficienții utiliza ți implică,
pentru stabilire, un efort de cer cetare suplimentar), se impune prezentarea
unor proceduri cu aplicabilitate provizorie, proceduri non-matematice , care
să permită includerea în planul de recoltare a celor mai adecva te arborete,
din punctul de vedere al scopului urmărit.
Aceste proceduri îndeplin esc următoarele funcții:
– amplasarea posibilității (nominalizarea în planul decenal d e
recoltare a arboretelor din care se va recolta echivalentul pos ibilității
decenale);
– stabilirea tăierilor de regen erare (natura tăierilor de
regenerare, volumul extras în deceniu, numărul de intervenții, ierarhizarea
priorităților de execuție a tăier ilor de regenerare în deceniu) .
Alegerea arboretelor din care urmează a se extrage echivalentul
posibilității de produse principale se bazează, în principal, p e urgența
exploatării și regenerării lor.
In mod practic, operațiile ce se execută secvențial în acest al goritm
sunt următoarele:
– extragerea unităților amenajis tice cu arborete ce au atribui te
urgențe de regenerare (cod urgență  60), stocarea codurilor într-un vector
și sortarea ascendentă în raport cu urgența;

5
– stabilirea mărimii posibilității decenale (DPS = 10 POS) și
accesarea în baza de date a inform ațiilor referitoare la arbore tele incluse în
vectorul obținut anterior;
– pentru fiecare unitate amenajistică accesată se det ermină:
volumul total și pe specii ce urmeaz ă a se exploata în deceniu, codul t ăierii
de regenerare drept lucrare propus ă a se executa în deceniu, num ărul de
intervenții prin care se va extrage volumul de lemn din arboret .

5.2 Planul lucrărilor de îngrijire și conducere

Unui arboret, de la instalare și până la începerea tăierilor de
regenerare, i se aplică un sistem de lucrări de îngrijire și c onducere stabilit
pe baze biologice, ecologice și tehnico – economice. Prin aplic area acestui
sistem de lucrări se realizează: ▪ menținerea consistenței la va lori optime, corespunzătoare țelurilor
urmărite;
▪ asigurarea compoziției optime a arboretelor; ▪ ameliorarea structurii arboretelor sub raportul modului de
regenerare a arborilor (sămânță, lăstari);
▪ îmbunătățirea structurii calitative a arboretului prin extra gerea
arborilor cu însușiri calitative inferioare;
▪ ameliorarea structurii vertic ale a arboretelor prin formare a (acolo
unde se impune) și menținerea sube tajului și a subarboretului.
Lucrările de îngrijire se execută în toate arboretele, indifere nt de
funcția atribuită, compoziție, regim și de tratamentul aplicat.
Principalele lucrări de îngrijir e și conducere, executate într -un arboret
de la stadiul de semințiș și desiș până la începerea tăierilor de regenerare,
sunt următoarele: degajări, cură țiri, rărituri și tăieri de igi enă.
Stabilirea lucrărilor, ce urmeaz ă a fi efectuate în perioada d e
valabilitate a amenajamentului, la nivelul fiec ărui arboret inclus într-o
unitate de gospod ărire se face în planul lucrărilor de îngrijire și conducere.
Acesta conține informații referitoare la natura lucr ărilor de executat,
numărul interven țiilor și volumul de extras ca urmare a acestor interven ții.
Rolul diferit sub raport cultural și importanța economică varia tă a
lucrărilor de îngrijire și conducere au impus ca planul să se elaboreze
distinct pentru fiecare categorie de lucrări (degajări, curățir i, rărituri și tăieri
de igienă).
Planul se elaborează pe o perioadă egală cu durata de aplicare a
proiectului de amenajare (10 ani) și conține, pentru fiecare ar boret inclus,
informații referitoare la natura lucr ărilor de executat, num ărul
intervențiilor și volumul de extras ca urmare a acestor interven ții.

6
5.3 Planul lucrărilor de regenerare și împădurire

Scopul acestui plan este introducerea în producție a terenurilo r
destinate împăduririi și regenerării cu speciile indicate din p unct de vedere
economic și ecologic, în condițiile menținerii și ameliorării b iodiversității,
făcându-se în raport cu:
▪ informațiile obținute în teren c u ocazia descrierii parcelare ;
▪ nevoile ce decurg din ap licarea planului de recoltare;
▪ necesitatea asigurării unor structuri ale arboretelor, adecv ate
funcțiilor atribuite.

Planul lucrărilor de regenerare și împădurire este considerat c a un
cadru general pentru documentațiile tehnico – economice de exec utare a
acestor lucrări și conține urmă toarele categorii de lucrări:

– Lucrări necesare pentru asigurarea regenerării;
– Lucrări de regenerare;
– Completări în arboretele care nu au închis starea de masiv,
– Îngrijirea culturilor;
– Împăduriri în terenuri situate în condiții dificile de regenera re.

Informațiile utilizate în plan pe ntru fiecare unitate amenajist ică,
diferențiate pe categoriile de lu crări prezentate, se referă la suprafață, tip de
stațiune și de pădure, compoziție – țel, formulă de împădurire, compoziția
semințișului, consistență, suprafața efectivă de parcurs cu luc rări și
repartiția acesteia pe speciile d in formula de împădurire.
Elaborarea acestui plan neces ită utilizarea unor informații rez ultate
din prelucrările și deciziile luate în faze anterioare de elabo rare a
amenajamentului, astfel că reali zarea efectivă a acestuia se va face în mod
interactiv în cadrul sistemului informatic preconizat.

7

6. Rezultate, stadiul realizăr ii obiectivului, concluzii și pro puneri
pentru continuarea proiectului

Obligația de a organiza și apoi de a conduce pădurile, sub aspe ct
structural – funcțional, către starea de maximă eficacitate în raport cu
funcțiile atribuite, revine activ ităților de amenajare a păduri lor.
Indeplinirea funcției de organi zator presupunând, în principal:
 elaborarea concepției de organ izare și conducere structural
funcțională a pădurii;
 planificarea strategică (indicarea lucrărilor de efectuat în
perspectivă în vederea ati ngerii obiectivelor de bază);
 planificarea tactică (specificar ea la nivelul fiecărui arboret a
lucrărilor de efectuat într-o per ioadă de 10 ani, în vederea re alizării
obiectivelor strategice, precum și desfășurarea în timp a acest ora);
 urmărirea și controlul modului de realizare a obiectivelor
stabilite.
Practic, conducerea fondului de producție spre structura norma lă se
realizează doar recoltându-se într-un anumit ritm și cu o anumi tă
intensitate o parte din arborii și arboretele ce-l compun și ap oi
regenerându-se suprafețele desc operite cu specii corespunzătoar e
funcțiilor atribuite. Dirijarea consecventă în timp și spațiu a lucrărilor
necesare, într-o perioadă dată , de conducere a fondului real de producție
spre starea corespunzătoare țelur ilor fixate se realizează în c adrul
planificării amenajistice care include:
 planificarea recoltelor în cad rul căreia se reglementează
recoltarea arborilor și arborete lor în vederea armonizării inte reselor
social – economice cu cele de ordin organizatoric;
 planificarea lucrărilor de regenerare, prin care se realizează
regenerarea pădurii pe suprafețel e exploatate, în concordanță c u țelurile
stabilite; evident când regenerarea se asigură pe cale naturală , planul de
recoltare constituie și plan de regenerare;
 planificarea lucrărilor de în grijire și conducere a arboretelo r
prin care se realizează în timp, structurile optime fixate prin țelurile de
gospodărire.
In terminologia folosită în practica amenajării pădurilor din România
“planificarea amenajistică” este înlocuită cu “reglementarea pr ocesului
de producție în amenajament”. No rmele tehnice pentru amenajarea
pădurilor definesc conținutul acestui termen ca fiind “stabilir ea

8
posibilității și elaborarea planur ilor de recoltare și cultură” . Se observă că
din punct de vedere semantic con ținutul celor două noțiuni este identic.
Este posibil ca termenul de reglementare, spre deosebire de
planificare, să fie preferat în practică datorită includerii în semantica sa și
a ideii de normă cu caracte r imperativ, obligatoriu.
De remarcat faptul că doar plan ificarea recoltelor reprezintă
mijlocul de modificare a mărimii și structurii fondului de prod ucție și
îndrumarea lui spre starea optimă (distribuția pe clase de vârs tă sau
categorii de diametre și orânduir ea convenabilă în spațiu), pe când
planificarea lucrărilor de reg enerare, îngrijire și conducere ( planificarea
lucrărilor de cultură în accepțiunea practicii amenajistice) co nstituie
mijlocul de modificare a structurii arboretelor incluse în fond ul de
producție. Planificarea lucrăr ilor de cultură realizându-se la nivelul unui
arboret prezintă un grad ridicat de independență astfel că anal iza și
măsurile propuse au în vedere doa r fiecare entitate și nu ansam blul
fondului de producție.

6.1. Planul de recoltare, modalit ate de valorificare optimă a
arboretelor sub raport economic și ecologic

Așa cum s-a arătat, cea de-a doua componentă a procesului de
planificare a recoltelor este elaborarea planului de recoltare. Î n t i m p c e
posibilitatea indică mărimea reco ltelor de lemn, planul de reco ltare
stabilește care arborete și în ce mod se vor exploata astfel în cât să se
asigure conducerea fondului de producție spre starea normală. N ormele de
amenajare a pădurilor preconizează că alegerea arboretelor din care
urmează a se realiza posibilitat ea de produse principale adopta tă se face pe
baza unei cartări prealabile pe categorii de urgențe de regener are. La
stabilirea definitivă a suprafeței de parcurs cu tăieri în peri oada decenală se
iau în considerare caracteristicile tratamentelor, dinamica regener ării și
condițiile reale de exploatare . Pentru ca un arboret să poată fi recoltat este
necesar să se arate ce anume, de unde și cum să se extrag ă cuantumul
volumului de exploatat . In acest mod se asigură recoltarea posibilității în
condițiile cele mai avantajoase din punct de vedere economic și
silvicultural.
Arboretele ce urmează a fi parcu rse cu tăieri de regenerare în
perioada decenală se înscriu în planul de recoltare cu informațiile de
caracterizare a arboretelor și cu lucrările prevăzute pentru regenerare .
Fiecărui arboret inclus în planul decenal de recoltare, pe lâng ă suprafața și
volumul real, i se indică natura tăierii de regenerare, numărul de intervenții
și volumul de extras în deceniu.

9
Deoarece ritmul recoltării și r egenerării diferă de la un arbo ret la
altul, volumele de extras se s tabilesc în funcție de necesități le interne ale
arboretelor (condiții de regener are, temperamentul speciilor et c.) precum și
de tratamentul aplicat (tipul de structură urmărit) și mărimea perioadei de
regenerare.
In mod practic elaborarea plan ului de recoltare presupune:
 încadrarea arboretelor pe cate gorii de urgență d e regenerare;
 stabilirea, pe categorii de urgență de regenerare, a
arboretelor exploatabile în următorii 20 de ani;
 alegerea arboretelor, din setu l creat anterior, și includerea lor
în rândul arboretelor din care se va recolta posibilitatea dece nală (planul
decenal de recoltare);
 elaborarea propriu-zisă a planului de recoltare. Acesta
cuprinde într-o primă parte arboretele cu elementele caracteris tice iar în a
doua, informații cu caracter de plan: volum de extras pe specii , natura
tăierilor de regenerare, lucrăr ile de ajutorare a regenerării, numărul de
intervenții în deceniu, lucrările d e completare a regenerării e tc.

6.1.1 Algoritmi pentru stabilirea urgențelor de regenerare a
arboretelor exploatabile

Procedurile incluse au ca prin cipală funcție stabilirea ordine i de
parcurgere cu tăieri d e regenerare a arbor etelor exploatabile ( urgențe de
regenerare). Atribuirea urgențelor de regenerare se face prin i ntermediul
unui algoritm ce înglobează prevederile “Normelor tehnice pentr u
amenajarea pădurilor”.
Informațiile utilizate în acest algoritm sunt cele existente î n baza de
date a fondului de producție și se referă la: vârsta actuală a arboretului
(simbolul utilizat în algoritm TA), vârsta exploatabilității (TE), consistența
(CNS), clasa de producție a arboretului (CLP), starea de vegetație (VIT),
starea fitosanitară (DC), caracterul actual al tipului de pădure (CRT1),
modul de regenerare (MRG), structura arboretului (STR), starea procesului
de regenerare (SEMUTIL), tăierile de regenerare executate anterior (LX).

Algoritmul de stabilire a urgențelor de regenerare ( codurile incluse
au valori în intervalul 11 – 60; prioritatea de parcurgere scad e pe măsură ce
crește valoarea de cod a urgenței ) este prezentat în schema din Fig. 1.

10

Fig. 1 Schema bloc de stabilire a urgențelor de regenerare

11

Fig. 1 Schema bloc de stabilire a urgențelor de regenerare (con tinuare)

12

Fig. 1 Schema bloc de stabilire a urgențelor de regenerare (con tinuare)

13
6.1.2 Elaborarea planului decenal de recoltare a produselor
principale

Elaborarea planului decenal de recoltare reprezintă cea de-a do ua
fază a procesului de planificar e a recoltelor în amenajament.
In raport cu concepțiile organizatorice ce stau la baza regleme ntării
recoltelor există numeroase moda lități de includere a arboretel or în planul
de recoltare, modalități specifi ce metodelor de amenajare adopt ate de
fiecare țară.
Modul de elaborare descris ante rior pentru țara noastră conduce l a
concluzia că planul de recoltare este susceptibil de optimizare . Rezultate
apreciabile se pot obține prin u tilizarea metodelor moderne ofe rite de
cercetarea operațională . Modelele matematice, rezolvabile cu aj utorul
programării matematice, vor tre bui să ia în considerare unele r estricții
referitoare la intensitatea extr agerilor, intervalul de alătura re, asigurarea
continuității func țiilor atribuite etc.
Criteriile de optimizare ce ar putea fi incluse în modele au î n vedere
minimizarea pierderilor de cre ștere în volum, minimizarea investi țiilor
necesare accesibiliz ării, minimizarea cheltuielilor de regenerare etc.
Calitatea unui plan de recoltare obținut prin modelare matemat ică
este strâns legată atât de capac itatea sistemului de restricții și a funcției
obiectiv de a surprinde cu fidelita te cerințele de ordin silvic ultural și
economic ce stau la baza elaborăr ii lui cât și de cuantificarea cât mai exactă
a coeficienților incluși în model.
De notat că modelele matematice elaborate în acest spirit, vor putea
fi utilizate și în perioada de aplicare a amenajamentului, cu o frecvență
anuală, bineînțeles după actuali zarea anuală adecvată a informa țiilor ce
caracterizează starea regenerării și nivelul extragerilor în se tul de arborete
inclus inițial în plan.

A.1 Modele matematice de include re a arboretelor în planul de
recoltare

Recoltarea echivalentului posi bilității de produse lemnoase în ideea
evoluției spre caracteristicile fondului normal de producție se face în
condițiile stabilite prin planul d e recoltare. Așa cum s-a arăt at, normele de
amenajare preconizează că alegerea arboretelor din care urmează a s e
recolta posibilitatea de produse principale se face pe baza une i cartări
prealabile pe categorii de urgențe de regenerare, iar la stabil irea definitivă a
suprafeței de parcurs se ține seama de necesitățile regenerării ș i d e
condițiile reale de exploatare.
Încadrarea arboretelor în cate gorii de urgențe se face, așa cu m am
prezentat anterior, în funcție de starea de vegeta ție, starea procesului de
regenerare, vârsta exploatabilit ății, productivitatea ar boretelor, bonitatea

14
stațiunii, consisten ță etc. Criteriile de încadrare, adoptate, includ în cadrul
aceleiași categorii de urgență arborete cu caracteristici tehni co – economice
foarte variate a căror menținere determină un efect negativ dif erit ca
mărime în realizarea obiectivel or economice ale gospodăririi si lvice.
Aspectele prezentate mai sus, pr ivind elaborarea planului de
recoltare, vin să demonstreze că aceasta este o problemă comple xă ce
merită a fi abordată și prin f olosirea unor modele matematice d e decizie.
A1.1 Modele unicriteriale

Alegerea arboretelor și eșalonarea lor în timp, pe durata peri oadei de
plan, în raport cu condițiile tehnico – economice analizate, re clamă
stabilirea criteriilor în funcție d e care să se obțină varianta optimă.
Criteriul general este conducerea optimă a fondului de producți e spre
starea normală.
Cercetările întreprinse în ac eastă direcție s-au concretizat î n câteva
modele de stabilire a arboretelor ce se includ în planul de rec oltare
(Seceleanu, 2012).

Introducem notațiile:
i – indicele unității amenajistice; i = 1, …… n, unde n – numărul
de arborete ce alcătuies c fondul de producție;
s
i – suprafața unității amenajistice i;
vi – volumul unitar al arboretul ui din unitatea amenajistică i;
xi – suprafața de pe care se recoltează masa lemnoasă în
perioada de planificare din unitatea amenajistică i;
ui – coeficientul de urgență de r egenerare al arboretului din
unitatea amenajistică i;
di – sacrificiul de exploatabilitate , în valoare absolută, ce se f ace
prin exploatarea arboretului din unitatea amenajistică i în
perioada de planificare;
ci – cheltuieli pe hectar necesita te de asigurarea accesibilității în
arboretul din unitatea amenajistică i;
P – mărimea posibilității în p erioada de planificare.

Cu aceste nota ții se pot formula urm ătoarele restric ții:

in

1xi vi = P ( 1 . 1 )

xi  si
pentru i = 1, ……, n (1.2)
xi  0

15
precum și funcțiile obiectiv:

in

1xi ui  min. ( 1 . 3 )

in

1xi di  min. ( 1 . 4 )

in

1xi ci  min. (1.5)

Relațiile (1.1), (1.2) determin ă cu fiecare din expresiile (1. 3), (1.4),
(1.5) trei modele rezolvabile c u ajutorul programării liniare u nicriteriale ale
căror soluții vor indica arboretele ce se includ în planul de r ecoltare. In
setul de restricții ale primelor două modele se poate adăuga și relația:

 iicx c ( 1 . 6 )

unde: c este cuantumul total posibil al cheltuielilor de accesibilitat e
pentru fondul de producție în perioada de planificare.
Descriem, în exprimare algebrică, câteva modele ce stabilesc în plus
și ordinea temporală de parcurger e cu tăieri de regenerare în p erioada de
plan. In acest scop introducem următoarele notații:
i – indicele unității amenajistice, i = 1, ……, n;
j – indicele anului din perioada de plan, j = 1, ……, k
unde k = numărul de ani din perioadă;
xij – suprafața de arboret d in unitatea amenajistică i, ce se
parcurge cu tăieri de regenerare în anul j;
si – suprafața unității amenajistice i;
vij – volum unitar al arboretului din unitatea amenajistică i în
momentul j al perioadei de planificare;
vi – volumul total (inclusiv cre șterea curentă pe jumătate de
perioadă) al arboretului din unitatea amenajistică i;
bi – coeficient subunitar ce exprimă cota parte ce se poate recolt a
din volumul arboretului din unitatea amenajistică i, în decursul
perioadei de plan, în raport cu particularitățile tratamentului
aplicat; 0  bi  1,0;
uij – coeficientul de urgență de r egenerare al arboretului din
unitatea amenajistică i în anul j;
dij – sacrificiul de exploatabilitate , în valoare absolută ce se fa ce
prin exploatarea arboretului din unitatea amenajistică i în
anul j.

16

Sistemul de restricții, în baza noilor simboluri, devine:


n
ik
jijij P vx
11 ( 1 . 7 )

k
jijijvx
1iivb pentru i = 1, …, n (1.8)


k
jijx
1is pentru i = 1, …, n (1.9)

xij  0 pentru i = 1, …, n
( 1 . 1 0 )
ș i j = 1, …, k

Funcțiile – obiectiv, în noua formulare, devin:


n
ik
jijijux
11min ( 1 . 1 1 )


n
ik
jijijdx
11min ( 1 . 1 2 )

Asociind funcțiilor – obiectiv, definite prin relațiile (1.11) , (1.12),
sistemul de restricții format din relațiile (1.7), (1.8), 1.9), (1.10), se obțin
două modele matematice ale căror soluții stabilesc amplasarea s pațială a
tăierilor de regenerare precum și ordinea temporală de parcurg ere a
arboretelor în decursul per ioadei de planificare.

A1.2 Modele multicriteriale
Complexitatea problemei stabilirii arboretelor ce se includ în planul
de recoltare este evidențiată și de faptul că există mai multe posibilități de
exprimare a funcției – obiectiv . Soluțiile modelelor prezentate anterior sunt
optime doar în raport cu funcți a – criteriu; pentru un caz dat soluțiile vor
diferi între ele.
In scopul înlăturării acestui inconvenient s-au construit dou ă modele
rezolvabile prin programarea lin iară multicriterială, ale căror soluții vor
indica un optim global din punctul de vedere al ansamblului de funcții –
obiectiv.
Pentru stabilirea arboretelor ce se includ în planul de recolt are
modelul matematic are u rmătoarea înfățișare:

17

n
iii P vx
1 (1.13)

(1.14)

(optim)
n
iiik k xf z
1 p e n t r u k = 1, 2, 3 ( 1 . 1 5 )

și unde în raport cu valoarea lui k se obține:

k = 1 f i1 = u i și z 1 = 
n
iiixu
1  min

k = 2 f i2 = d i și z 2 = 
n
iiixd
1  min (1.16)

k = 3 f i3 = c i și z 3 = 
n
iiixc
1  min

Modelul matematic multicriterial de stabilire a amplasării spaț iale și
a ordinei temporale de parcurger e cu tăieri de regenerare în ex primare
algebrică este format din sistem ul de restricții descris în rel ațiile (1.7),
(1.8), (1.9) și (1.10) la care se adaugă:

(optim)
n
ik
jij ijr r xf z
11 p e n t r u r = 1, 2, 3 ( 1 . 1 7 )

Explicitând relația (1.17) în raport cu valoarea lui r se obține:

r = 1 f ij1 = u ij și z 1 = 
n
ik
jijijxu
11 min

r = 2 f ij2 = d ij și z 2 = 
n
ik
jijijxd
11 min (1.18)

r = 3 f ij3 = c i și z 3 = 
n
ik
jijixc
11 min

Asupra modului de calcul al coeficienților relațiilor din sist emul de
restricții și ai funcțiilor – ob iectiv ce alcătuiesc modelele m atematice de

18
stabilire a arboretelor din planul de recoltare se fac următoar ele
considerații:
• volumele unitare vi se calculează adăugându-se la volumul
unitar actual și creșterea curent ă pe jumătate de perioadă;
• volumele vij se calculează prin adăugarea la volumul unitar
actual a unei cantități egale cu c reșterea în volum a arboretul ui de la
începutul perioadei și până în momentul j;
• coeficienții urgenței de regenerare ui ș i uij se pot calcula în
raport de efectul negativ propus prin neparcurgerea cu tăieri d e regenerare a
arboretului din unitatea amenajistică i în perioada de planificare și respectiv
în momentul j al aceleiași perioade. Efectul negativ se poate exprima în
unități absolute sau relative;
• coeficientul ci – reprezintă cota de cheltuieli ce revine unui
hectar de arboret pentru construi rea unei instalații de transpo rt necesară
asigurării accesibilității. Se calc ulează prin raportarea chelt uielilor totale
necesare investiției la suprafața de pădure a cărei masă gravit ează în jurul
instalației de transpo rt ce se va construi;
• coeficienții bi – indică cota de volum ce se extrage din
unitatea amenajistică i în perioada de plan; se calculează în raport cu
specificul tratamentului aplicat arboretului.

A.2 Proceduri non-mate matice (provizorii)

Deoarece în acest moment este dificil de introdus în sistemul
informatic de elaborare a amenaj amentelor modelele de optimiza re
prezentate în planul decenal de recoltare (coeficienții utiliza ți reclamă,
pentru stabilire, un efort de cer cetare suplimentar), se impune prezentarea
unor proceduri cu aplicabilitate provizorie care să permită inc luderea în
planul de recoltare a celor mai adecvate arborete, din punctul de vedere al
scopului urmărit.
Aceste proceduri îndeplin esc următoarele funcții:
– amplasarea posibilității (nominalizarea în planul decenal de
recoltare a arboretelor din care se va recolta echivalentul pos ibilității
decenale);
– stabilirea tăierilor de regen erare (natura tăierilor de
regenerare, volumul extras în deceniu, numărul de intervenții, ierarhizarea
priorităților de execuție a tăier ilor de regenerare în deceniu) .
Alegerea arboretelor din care urmează a se extrage echivalentul
posibilității de produse principale se bazează, în principal, p e urgența
exploatării și regenerării lor.
In mod practic, operațiile ce se execută secvențial în acest al goritm
sunt următoarele:

19
– extragerea unităților amenajis tice cu arborete ce au atribui te
urgențe de regenerare (cod urgență  60), stocarea codurilor într-un vector
și sortarea ascendentă în raport cu urgența;
– stabilirea mărimii posibilității decenale (DPS = 10 POS) și
accesarea în baza de date a inform ațiilor referitoare la arbore tele incluse în
vectorul obținut anterior;
– pentru fiecare unitate a menajistică accesată se de termină:
volumul total și pe specii ce urmeaz ă a se exploata în deceniu, codul t ăierii
de regenerare drept lucrare propus ă a se executa în deceniu, num ărul de
intervenții prin care se va extrage volumul de lemn din arboret .
Algoritmul de stabilire a acestor informații, utilizând un limb aj
formal de descriere (simbolurile de descriere a informațiilor s unt cele din
baza de date) se prezintă astfel:

Dacă:
VEXPS = VOLA
V E X P = V E X P S
• URG  11, 12, 13, 14, 21, 22, 23   NID = NIN
L P 1 = R 9
DPS = DPS – VEXP

VEXPS = VOLA + 5 CRSC (VRT + 5)
VEXP =  VEXPS
• URG = 24  NID = NIN
LP1 = R9
DPS = DPS – VEXP

VEXPS = VO LA + 5 CRSC (VRT + 5)
VEXP =  VEXPS
NID = NIN
• URG = 15  S9 dacă LX1 = S1 – S7.OR.TRAT* = S
LP1 =
P 9 dacă LX1 = P1 – P7.OR.TRAT = P

DPS = DPS – VEXP

20
VE XPS = K[VOLA + 5 CRSC (VRT + 5)]
VEXP =  VEXPS
NID = NIN

1,0 dacă CNS  0,7.OR.PRM  10
K =
0,5 dacă CNS  0,6

• URG = 25  S9 dacă [LX1 = S1 – S7.OR.TRAT = S]
.AND. K = 1,0
S2 dacă [LX1 = S1 – S7.OR.TRAT = S]
LP1 = .AND. K = 0,5
P 9 dacă [LX1 = P1 – P7.OR.TRAT = P]
. A N D . K = 1 , 0
P 2 dacă [LX1 = P1 – P7 .OR.TRAT = P]
. A N D . K = 0 , 5

DPS = DPS – VEXP

VEXPS = K[VOLA + 5 CRSC (VRT + 5)]
VEXP =  VEXPS
1 d a c ă K = 0,5
NID =
N I N d a c ă K = 1,0

1,0 dac ă CNS  0,5
K =
0,5 dac ă CNS  0,4
• URG = 26 
S9 dac ă [LX1 = S1 – S7.OR.TRAT = S]
. A N D . K = 1 , 0
S2 dac ă [LX1 = S1 – S7.OR.TRAT = S]
LP1 = .AND. K = 0,5
P 9 d a c ă [LX1 = P1 – P7.OR.TRAT = P]
. A N D . K = 1 , 0
P 2 d a c ă [LX1 = P1 – P7.OR.TRAT = P]
. A N D . K = 0 , 5
DPS = DPS – VEXP

21
VEXPS = K[VO LA + 5 CRSC (VRT + 5)]
VEXP =  VEXPS
1 d a c ă K = 0,5
NID =
N I N d a c ă K = 1,0

1,0 dac ă CNS  0,5 .OR.TRAT = R
• URG = 27  K =
0,5 dac ă CNS  0,4

S9 dac ă TRAT = S .AND. K = 1,0
S2 dac ă TRAT = S .AND. K = 0,5
LP1 = P9 dac ă TRAT = P .AND. K = 1,0
P 2 d a c ă TRAT = P .AND. K = 0,5
R 9 d a c ă TRAT = R
DPS = DPS – VEXP
VEXPS = K[VOLA+ 5 CRSC(VRT + 5)]
V E X P =  VEXPS
1 dacă K  0,5
NID =
N I N dacă K = 1,0
1 , 0 dacă TRAT = R

K = 0 , 5 dacă CNS  0,9

0 , 4 dacă CNS  0,8
• URG  28,31,32,33,34 
S1 dacă [LX1=S1–S7.OR.TRAT = S]
. A N D . K = 0 , 4
S2 dacă [LX1 = S –S7.OR.TRAT = S]
.AND. K = 0,5
LP1 = P1 dacă [LX1 =P1–P7.OR.TRAT = P]
. A N D . K = 0 , 4
P2 dacă [LX1=P1–P7.OR.TRAT = P]
. A N D . K = 0 , 5
R9 dacă K = 1,0

DPS = DPS – VEXP

22
Algoritmul se consideră încheiat când DPS  0. O procedură specială
rezolvă situația limită, determinată de faptul că volumul posib il de
exploatat dintr-un arboret ar putea să depășească volumul exist ent în DPS
(echivalentul posibilității de pro duse principale neamplasate p ână la
momentul apariției s ituației – limită).
Procedurile incluse în acest algoritm asigură “elaborarea” unu i plan
decenal de recoltare capabil să satisfacă cerințele legate de e voluția
fondului real de producție ca efect al conducerii structural f uncționale
stabilită prin amenajament.

6.2 Planul lucrărilor de îngrijire și conducere

După cum este cunoscut, unui arboret, de la instalare și până la
începerea tăierilor de regenerar e, i se aplică un sistem de lu crări de îngrijire
și conducere stabilit pe baze biologice, ecologice și tehnico – economice.
Prin aplicarea acestui sistem de lucrări se realizează:
▪ menținerea consistenței la valori optime, corespunzătoare țe lurilor
urmărite;
▪ asigurarea compoziției optime a arboretelor;
▪ ameliorarea structurii arboretelor sub raportul modului de regenerare a arborilor (sămânță, lăstari);
▪ îmbunătățirea structurii calitative a arboretului prin extra gerea
arborilor cu însușiri calitative inferioare;
▪ ameliorarea structurii verticale a arboretelor prin formarea (acolo
unde se impune) și menținerea sube tajului și a subarboretului.
Lucrările de îngrijire se execută în toate arboretele, indifer ent de
funcția atribuită, compoziție, regim și de tratamentul aplicat.
Principalele lucrări de îngrijir e și conducere, executate într -un arboret
de la stadiul de semințiș și desiș până la începerea tăierilor de regenerare,
sunt următoarele: ▪ degajări – efectuate în scopul apărării sp eciilor principale valoroase
de speciile secundare copleșitoare sau de proveniență necorespu nzătoare;
▪ curățiri – efectuate în scopul îmbunătă țirii calității, creșterii și
compoziției arboretului, prin ext ragerea arborilor rău conforma ți,
accidentați, uscați, copleșiți sau aparținând unor forme geneti ce puțin
corespunzătoare; ▪ rărituri – efectuate în scopul ameliorării structurii, creșterii și
calității arboretelor, prin dir ijarea proporției speciilor spre v a l o r i l e
corespunzătoare compoziției – țel și prin realizarea celorlalte caracteristici
structurale definite prin țelurile de gospodărire;

23
▪ tăieri de igien ă – efectuate în scopul asigurării unei stări
fitosanitare adecvate, prin extr agerea arborilor uscați sau în curs de uscare,
rupți sau doborâți de vânt și zăpadă sau ataca ți de insecte.
La aceste lucrări se adaugă cele de elagaj artificial, de emon daj, de
îngrijire a marginilor de masiv ș i a lizierelor, de deschidere tehnologică sau
de accesibilizare interi oară a arboretelor.
Stabilirea lucrărilor, ce urmează a fi efectuate în perioada de
valabilitate a amenajamentului, la nivelul fiec ărui arboret inclus într-o
unitate de gospod ărire se face în planul lucrărilor de îngrijire și conducere.
Acesta conține informații referitoare la natura lucr ărilor de executat,
numărul interven țiilor și volumul de extras ca urmare a acestor interven ții.
Rolul diferit sub raport cultural și importanța economică varia tă a
lucrărilor de îngrijire și conducere au impus ca planul să se elaboreze
distinct pentru fiecare categorie de lucrări (degajări, curățir i, rărituri și tăieri
de igienă).
Planul se elaborează pe o perioadă egală cu durata de aplicare a
proiectului de amenajare (10 ani) și conține, pentru fiecare ar boret inclus,
informații referitoare la natura lucr ărilor de executat, num ărul
intervențiilor și volumul de extras ca urmare a acestor interven ții.
Natura lucr ării ce urmează a fi propusă pentru un arboret se
stabilește în teren de c ătre specialistul în amenajarea p ădurilor, func ție de
stadiul de dezvoltare în care se afl ă, de caracteristicile biometrice și de
starea de vegeta ție fiecărui arboret . La modul general, degajările se
planifică dacă arboretul este în s tadiul de semințiș și desiș, curățirile î n
nuieliș și prăjiniș, răriturile în păriș, codrișor și codru, iar tăierile de igienă
– în arboretele în care din cauza consistenței nu se pot execut a lucrările
specifice stadiului de dezvoltare , precum și în arboretele cu v ârsta ce
aparține ultimului sfert al vârstei exploatabilității.
Numărul de interven ții ce se planifică a se executa pentru fiecare
lucrare se stabilește în funcție de periodicitatea specifică lu crării. Aceasta
variază cu natura lucrării, cu particularitățile biologice de d ezvoltare a
speciilor și cu intensitatea extragerilor. În raport cu aceste criterii, pentru
nevoi de planificare, „Normele tehnice pentru lucrările de îngr ijire și
conducere a arboretelor” recomandă valori ale periodicității, d iferențiate pe
formații sau grupe de formații fo restiere pentru arborete parcu rse sistematic
cu asemenea lucrări (Tabelul nr.1).

24
Tabelul nr. 1

Periodicitatea lucrărilor de î ngrijire pentru arborete parcurse sistematic cu asemenea
intervenții silviculturale (valori orientative)

Formația sau
grupa de
formații forestiere Periodicitatea lucrărilor de îngrijire
Degajări
(depresaj) Curățiri Rărituri în stadiul de dezvoltare…
Păriș Codrișor Codru mijlociu
1 2 3 4 5 6
Molidișuri 2 – 3 4 – 5 5 – 6 6 – 8 8 – 10
Brădete 2 – 3 3 – 5 6 – 8 8 – 10 10 – 12
Amestecuri de fag cu
rășinoase 1 – 3 3 – 5 5 – 6 7 – 8 8 – 11
Făgete 2 – 4 3 – 5 6 – 8 8 – 10 10 – 12
Goruneto – făgete și
șleauri de deal cu gorun 1 – 3 3 – 5 5 – 7 8 – 10 10 – 12
Gorunete și stejărete
(inclusiv de stejar brumăriu și stejar pufos) 1 – 3 3 – 5 5 – 6 8 – 10 10 – 12
Șleauri de câmpie, șleauri
de luncă, șleauri de deal cu stejar 1 – 3 2 – 3 4 – 5 5 – 7 7 – 8
Teișuri 1 – 3 4 – 5(6) 5 – 6 6 – 8 8 – 10
Cerete, gârnițete și
amestecuri de cer și gârniță 2 – 3 4 – 7 5 – 7 8 – 10 10 – 12
Salcâmete 1 – 3 3 – 4 4 – 5 5 – 6
Aninișuri 1 – 2 2 – 3 4 – 6 6 – 7
Arborete de salcie 2 – 3 3 – 4
Arborete de plop alb și
plop negru 1 – 2 2 – 3 3 – 5 4 – 5
Pinete și laricete 2 – 3 3 – 5 5 – 6 6 – 7 7 – 8
Arborete de duglas verde 1 – 3 3 – 5 5 – 7 8 – 10

În mod indirect, numărul de lucrări de îngrijire și conducere c e se
preconizează a se executa în perioada de aplicare a amenajament ului se
determină în funcție de periodic itățile recomandate de norme și de starea
arboretului (consistență, produ ctivitate, starea de vegetație e tc.).
Notând cu: – PR (J, K) matrice a cu valorile medii ale periodic ităților
Pentru rărituri recomandate de norme, pentru grupa de
formații forestiere ”J„ (j= 1 – 15) și stadiul de dezvoltare
”K„ (k = 1- 3);
– PC (J) vectorul cu va lorile medii ale periodicități lor
pentru curățiri recomsndate d e norme, pentru grupa de
formații forestiere „J ” (j = 1 – 15);
– pr jk periodicitatea medie de execuția a răriturilor în
arborete ce aparțin grupei de formații forestiere „j” și
stadiului de dezvoltare „k”;

25
– pc j periodicitatea medie de e xecuție a curățirilor în
arborete ce aparțin grupei de formații forestiere „j”;
– nr i numărul de intervenții (lucrări rărituri) ce se
planifică a se executa în perioada de aplicare a
amenajamentului în unita tea amenajistică „i”;
– n c i numărul de intervenții (lucrări curățiri) ce se
planifică a se executa î n perioada de aplicare a
amenajamentului în unitatea amenajistică „i”;
–
i indicele de refacere a c onsistenței după execuția
unei lucrări; poate lua valori 0 , 2 sau 3 , după cum
indicele de acoperire al arboret ului are valoarea 1.0, 0.9
sau respectiv 0.8;

numărul de intervenții se determină cu relațiile:
nr
i = [10/(pr jk +
i ) + 0.5] (6.2.1)

nc i = [10/(pc j +
i ) + 0.5] (6.2.2)
unde [….] reprezintă partea î ntreagă a expresiei din interi orul parantezelor.

S uprafața de parcurs ( s p
i) se stabilește în funcție de numărul de
intervenții, de suprafața arboretului, precum și de proporția z onelor din
arboret care îndeplinesc condițiile de consistență. În funcție de aceste
criterii, suprafața de „parcurs” poate fi mai mică, egală sau m ai mare cu
suprafața arboretului:

sp i = n i x s i x
i (6.2.3)

unde: s i reprezintă suprafața unității amenajistice „i”, n i – numărul de
intervenții după caz pentru rărit uri sau curățiri, determinat a nterior, iar
i –
proporția, exprimată în zecimi, din suprafața unității amenajis tice „i” care
necesită execuția unei lucrări de îngrijire și conducere în per ioada de
aplicare a amenajamentului.
Volumul de extras. Cunoașterea acestuia este necesară pentru nevoi
de planificare, de ordin tehnic și economic, ale managementulu i activității
la nivelul unui ocol silvic. Volumul de extras se stabilește pe baza indicilor
de recoltare ce au la bază nivelul intensității de extracție. A cesta din urmă
se determină în funcție de țelu l de gospodărire adoptat și de p articularitățile
arboretului și ale stațiunii.
Normele tehnice pentru amenaja rea pădurilor recomandă indici
de recoltare (în % față de volumul existent înainte de interven ție) pentru
arborete cu indici de densitate 0,9 – 1,0, diferențiați pe form ații sau grupe
de formații forestiere și pe clase de vârs tă de 10 ani (Tabelul 2)

26

Tabelul 2

Indici de recoltare prin lucrări de îngrijire (în procente față de volumul anterior
intervențiilor) pentru arbor ete cu indici de densitate 0,9 – 1, 0 parcurse sistematic cu
asemenea lucrări

Formații și
grupe de formații
forestiere Vârsta arboretului, ani
Țel de
prod.1 11-
20 21-
30 31-
40 41-
50 51-
60 61-
70 71-
80 81-
90 91-
100 peste
100
Molidișuri a 18 13 11 10 8 7 6 6 5
Brădete a 17 13 10 9 8 7 7 6 5
Amestecuri de fag cu rășinoase a 16 12 10 9 8 7 7 6
Făgete a
b 15
16 15
17 13
15 10
13 9
12 9
11 8
10 7
8 5
6
Goruneto – făgete și șleauri de deal cu gorun a
b 14
16 12
14 9
10 9
10 8
9 7
8 6
6 5
5
4
Gorunete și stejărete (inclusiv de stejar brumăriu și stejar pufos) a
b 14
15 12
13 10
11 8
9 7
7 6
6 5
5 4
4
4
Șleauri de câmpie, șleauri de luncă, șleauri de deal cu stejar pedunculat a
b 14
15 12
13 10
11 8
9 7
7 6
6 5
5 4
4
4
Teișuri a, b 17 13 1 10 7 6
Cerete, gârnițete și amestecuri de cer cu gârniță a 13 12 9 7 6 5 4 3
Salcâmete a 15 10
Aninișuri a 12 12 10
Arborete de salcie a 16 12
Arborete de plop
alb, plop negru a 16 7
Culturi de plopi
euramericani a, b 25-
50
Pinete și laricete a 18 15 12 10
Arborete de duglas
verde a 16 12

1 Țel de producție: a – lemn pentr u cherestea; b – lemn pentru fu rnire și derulaj .

27
Acesta se stabilește cu relația:
V
ex = V act x ir / 100
unde: V
ex reprezintă volumul de extra s prin execuția lucrării;
V act – volumul actualizat al arboretului;
i r – indicele de recoltare extras di n tabelul 2, organizat sub fo rma unei
matrici tridimensionale 15 x 10 x 2 (grupa de formații forestiere, vârsta arboretului
exprimată în decenii și țelul de producție urmărit);
Volumul actualizat al arboretului se determină pr in adăugarea l a
volumul actual (în raport cu dat a elaborării amenajamentului) a creșterii în
volum pe o perioadă de 5 ani (TA , TA+ 5; Ta – vârsta actuală a
arboretului). Relațiile de calcul al crețterii curente pe perio adă sunt cele
prezentate în prima etapă a cerce tărilor întreprinse la acest o biectiv.
Volumul de extras în cazul lucr ărilor de igienă se stabilește astfel:
– 0,5 m3/an/ha – dacă arboretele au c onsistența mai mică de 0,6;
– 0,7 m3/an/ha – dacă arboretele au con sistența cuprinsă între
0,6 – 0,7;
– 0,8 m3/an/ha – dacă arboretele au c onsistența egală cu 0,8;
– 1,0 m3/an/ha – dacă arboretele au c onsistența cuprinsă între
0,9 – 1,0.
Aceste valori se multiplică cu 10 și cu suprafața unității amen ajistice,
rezultând volumul de extras prin lucrări de igienă, în perioada de aplicare a
amenajamentului. Informațiile prezentate se înscriu în planul lucrărilor de îng rijire și
conducere structurat după modelu l redat în Tabelul 3. Unitățile amenajistice
care fac obiectul acestui plan, s e înscriu în ordinea crescătoa re a codului de
u.a. cu informațiile aferente arbo retelor, urmând a se încadra, în funcție de
criteriile prezentate, în categor ia lucrărilor propuse a se exe cuta în deceniu
(rărituri, curățiri, degajări sau igienă).

28
Tabelul 3
Planul lucrărilor de îngri jire a arboretelor (model)
Ocolul silvic ……………………………
UP

INFORMAȚII ARBORET RĂRITURI CURĂȚIRI DEGAJARI IGIENĂ
DRUM ua Su- Vâr- Con- Volum Creș- Nr. Supraf. Volum Volum Nr. S upraf. Volum Supraf. Supraf. Vol.
pra- sta sis- actual tere int. de de actual Int. de de de de de
fața tența parcurs extras parcurs extras parcurs parcur s ext.
ha ani m3 m3 h a m3 m3 h a m3 h a h a m3
DP001

Total drum
DP011

Total drum
… … … … … … … … … … … … … … … … …
… … … … … … … … … … … … … … … … …
Total drum

Total drum
… … … … … … … … … … … … … … … … …
… … … … … … … … … … … … … … … … …
Total UP
Volum total de extras prin luc rările de îngrijire și conducere : m3; Suprafața parcursă cu rărituri și curățiri: ha

6.3 Planul lucrărilor de regenerare și împădurire

Acest plan are drept scop introd ucerea în producție a terenuri lor
destinate împăduririi și regene rării cu specii indicate din pun ct de vedere
economic și ecologic, în cond ițiile menținerii și ameliorării b iodiversității.
Elaborarea planului de regenera re și împădurire se face în rap ort cu:
▪ informațiile obținute în teren cu ocazia descrierii parcelar e;
▪ nevoile ce decurg din ap licarea planului de recoltare;
▪ necesitatea asigurării unor structuri ale arboretelor, adecv ate
funcțiilor atribuite. În sinteză, planul lucrărilor de regenerare și împădurire este
considerat ca un cadru general p entru documentațiile tehnico – economice
de executare a acestor lucrări. Înscrierea unităților amenajist ice în acest
plan se face în funcție de modul de regenerare. După cum se cun oaște, în
raport cu modul de regenerare se distinge o regenerare naturală , artificială
și mixtă. Regenerarea naturală se asigură prin aplicarea corect ă a
tratamentelor, cea artificială p rin împăduriri integrale, iar c ea mixtă prin
regenerare naturală și compl etări pe cale artificială.
Categoriile de lucrări în funcție de care se structurează plan ul de
regenerare și împădurire, după normele de amenajare a pădurilor (Ediția
2000), sunt următoarele:
A. Lucrări necesare pentru asigurarea regener ării:
– lucrări de ajutorare a regenerării naturale;

29
– lucrări de îngrijire a regenerării naturale;
B. Lucrări de regenerare în:
– suprafețe integral de împădurit;
– suprafețe parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost sau
incomplet regenerate;
C. Complet ări în arboretele care nu au închis starea de masiv:
– în arborete tinere existente;
– în arborete nou create;
D. Îngrijirea culturilor:
– îngrijirea culturilor tinere existente;
– îngrijirea culturilor tinere nou create;
E. Împăduriri în terenuri situate în condi ții dificile de regenerare.

Informațiile utilizate în plan pentru fiecare unitate amenajist ică,
diferențiate pe categoriile de lu crări prezentate, se referă la suprafață, tip de
stațiune și de pădure, compozi ție – țel, formul ă de împădurire, compozi ția
semințișului, consisten ță, suprafa ța efectiv ă de parcurs cu lucr ări și
repartiția acesteia pe speciile din formula de împ ădurire.
Un exemplu, în extras, de plan al lucrărilor de regenerare și
împădurire, elaborat în conformi tate cu cerințele normelor tehn ice pentru
amenajarea pădurilor, este pr ezentat în Tabelul nr. 4.

Tabelul 4

Planul lucrărilor de regener are și împădurire (model)

Unitatea
amenajis-
tică Tipul de
stațiune
și tipul
de
pădure Compoziția-țel
Formula de
împădurire
Comp. Sem.
Utiliz. Cons.Suprafața
efectivă
(împăduri,
ajut.
regen.,
îngrijiri) Suprafața efectivă de împădurit
S P E C I I
Indice
de aco-
perireNr. Su-
pra-
fața
[ha] MO BR LA FA PAM SR
ha ha ha ha ha ha ha
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

În final planul redă informații re feritoare la necesarul de mat erial ce
urmează a fi utilizat în lucrările prevăzute a se executa în pe rioada de
aplicare a amenajamentului. Prevederile din planul de regene rare și împădurire au un grad ridicat
de incertitudine, datorat unor fe nomene negative greu de progno zat (secetă,
geruri, atacuri de insecte și ciuperci, incendii, doborâturi pr oduse de vânt
etc.), astfel că ele pot fi consid erate drept prevederi minimal e ce urmează să
fie majorate în raport cu evolu ția concretă a fenomenelor evide nțiate.

30
Elaborarea acestui plan necesită utilizarea unor informații re zultate
din prelucrările și deciziile luate în faze anterioare de elabo rare a
amenajamentului, astfel că reali zarea efectivă a acestuia se va face în mod
interactiv în cadrul sistemului informatic preconizat.

6.4 Propuneri privind co ntinuarea cercetărilor

Cu această fază se încheie cercetările aferente stabilirii algo ritmilor ce
urmează sa stea la baza elaborăr ii sistemului informatic al ame najării
pădurilor. În mod logic se impune continuarea acestui proiect cu elaborarea
propriu-zisă a sistemului informatic. Având în vedere complexit atea
realizării acestui sistem, se r ecomandă ca acesta să fie realiz at în colaborare
cu o echipă de specialiști în programare (I.T.) și care în viit or vor avea și
responsibilitatea de întreținere a produsului informatic obținu t.

6.5. Concluzii

Analizând rezultatele obținute în urma cercetărilor efectuate î n cadrul
fazei proiectului se pot desprinde următoarele concluzii:

– Pentru elaborarea planului de recoltare se impune încadrarea
arborilor pe categorii de urgență de regenerare, stabilirea arb oretelor
exploatabile în următorii cu 20 ani, alegerea arboretelor explo atabile din
care se va extrage posibilitatea d ecenală (din arboretele selec tate anterior) și
elaborarea propriu-zisă a planul ui de recoltare. În acest mod s e va asigura
conducerea fondului de producți e spre starea normală.
– Modelele matemati ce care duc la elaborarea planului decenal d e
recoltatare a produselor principal e au în vedere criterii de op timizare care
au drept scop minimizarea pierder ilor de creștere în volum, min imizarea
investițiilor necesare accesibiliz ării și minimizarea cheltuiel ilor de
regenerare;
– Planul lucrărilor de îngrijir e și conducere a arboretelor se întocmește
pentru toată durata de aplicare a amenajamentului (5 sau 10 ani ) și conține
informații referitoare la natura lucrărilor de executat, număru l intervențiilor
și volumul de extras ca urmare a acestor intervenții. Numărul de lucrări de
îngrijire și conducere, preconiza te a se executa, se stabilesc în raport cu
periodicitățile recomandate de nor mele tehnice și de starea arb oretului
(consistență, productivitate și starea vegetației);
– La elaborarea planului de rege nerare și împădurire se are în vedere
informațiile obținute în teren cu ocazia descrierilor parcelare , nevoile ce
decurg la aplicarea planului de recoltare și necesitatea asigur ării unor
structuri ale arboretelor, ad ecvate funcțiilor atribuite. Infor mațiile utilizate
în plan pentru fiecare unitate a menajistică, diferențiate pe ca tegoriide
lucrări se referă la suprafață, tip de stațiune și de pădure, c ompoziție țel,

31
formulă de împădurire, compoziția semnițișului, consistență, su prafață
efectivă de parcurs cu lucrări și repartiția acesteia pe specii le din formula de
împădurire.

6.6. Stadiul realizării proiect ului și propuneri pentru continu area
proiectului

Prin activitățile științifice desfășurate în cadrul fazei, obie ctivul
specific propus a fost realizat. Au fost astfel, identificati a lgoritmii pentru
întocmirea planurilor amenajisti ce decenale de recoltare, îngri jire,
conducere și regener are a arboretelor.
În urma încheierii acestei faze din cadrul proiectului ”Elabora rea
algoritmilor de fundamentare de ndrometrică și auxologică a sist emului
informatic de realizare a amen ajamentelor silvice”, cercetările cu privire la
aceștia se încheie impunându-se în continuare elaborarea propri u-zisă a
acestui sistem informatic complex.

Bilbilografie

Seceleanu, I., 2012, Amenajarea Pă durilor. Organizarea și condu cerea
structurală, Editura Ceres
MAPPM, Norme tehnice pentru îngr ijirea și conducerea arboretelo r, 2/2000
MAPPM, Norme tehnice pentru a menajarea pădurilor, 5/2000

Coordonator proiect: Responsabili proiect :

dr. Ioan Seceleanu ing. Șerban Chivulescu
dr. ing. Ovidiu Badea