„Lumea islamic ˘a– considera¸ tii geopolitice” Coordonator ¸ stiin¸ tiﬁc: Prof. Univ. Dr. Silviu Negu¸ t Absolvent: Ecobici Eliza Patricia BUCURE¸… [602629]

Licență

„Lumea islamic ˘a– considera¸ tii geopolitice” Coordonator ¸ stiin¸ tiﬁc: Prof. Univ. Dr. Silviu Negu¸ t Absolvent: Ecobici Eliza Patricia BUCURE¸… [602629]

Byadmin ianuarie 1, 2024

ACADEMIA DESTUDII ECONOMICE
FACULTATEA DERELA¸ TII ECONOMICEINTERNA¸ TIONALE
LUCRAREDELICEN¸ T ˘A
„Lumea islamic ˘a– considera¸ tii geopolitice”
Coordonator ¸ stiin¸ tiﬁc:
Prof. Univ. Dr. Silviu Negu¸ t
Absolvent: [anonimizat]¸ STI
2008
1

CUPRINS
Introducere…………………………………. …………………………………………… ……………………………………3
Capitolul I:Lumea islamic ˘a-considera¸ tii generale………………………. …………………………..4
[1.][1.] Cadrul geograﬁc ¸ sicaracteristicileislamului. ………………………………………….4
[1.]
(a) i. R ˘aspândirea islamului………………………….. …………………………..6
(b) Dimensiunilelumiiislamice………………….. …………………………………………… .8
[1.] Dimensiuneacultural ˘a………………………………………….. …………..8
Dimensiuneaeconomic ˘a………………………………………….. ………12 [1.]
i. ii. A. Problemapetrolului ¸ si aapei……………… ……………….13
iii. Dimensiuneademograﬁc ˘a………………………………………….. ……15
(c) Nucleeleislamuluicontemporan……………….. ………………………………………..16
[1.] Nucleulislamicarab……………………….. ………………………………16 Nucleul
islamicdinAfrica subsaharian ˘a…………………………….18 Nucleul islamic
indonezian………………………………….. ………….19 Nucleulislamic
iranian…………………………………….. ……………..20 Nucleul islamic
pakistanez………………………………….. …………..21 Nucleulislamic
turcofon……………………………………. ……………21
Capitolul II: Islamul politic……………………. …………………………………………… …………………..23
[1.] [1.] Religia – un factor
geopolitic………………………………….. ………………………….23 Jihadul
…………………………………………… …………………………………………… …..25 Tre-
cerea de la jihad la terorism……………………… ……………………………………27
Criza de modernitate a lumii islamice………………. ………………………………….28
MusulmaniidinEuropa– unposibilfocar deconﬂict înviitor ………………..29
Capitolul III: Studiu de caz: Turcia……………….. …………………………………………… ……………32
[1.][1.] Prezentarea¸ t ˘arii……………………………………….. ………………………………………32
Echilibruldintreislamismulfundamentalist ¸ si principi iledemocraticeocci-
2

dentale…………………………………….. …………………………………………… ………………………32
Sistemuldepartidepolitice…………………….. ………………………………………….34
Turcia–stat pivotîntreOrient ¸ siOccident…………. ………………………………..36
[1.]
i. ii. iii. iv. v. vi. (a) (b) (c) (d) (e) (a) (b) (c) (d) i. Rela¸ tiileturco-americane…………………………. ……………………..36
ii. Turcia ¸ si Uniunea Eu-
ropen˘a………………………………………….. …39
(e) Problemakurd ˘a………………………………………….. ……………………………………..41
Concluzii…………………………………… …………………………………………… …………………………………….43
Bibliograﬁe…………………………………. …………………………………………… …………………………………..45
Anexe………………………………………. …………………………………………… ………………………………………46
INTRODUCERE
În prezent lumea islamic ˘a ¸ si-a pierdut din parfumul pove¸ stilor orientale pe care l e citeam
în copil˘arie, schimbându-i-se imaginea într-o zon ˘a fr˘amântat˘a de conﬂicte, cu mi¸ sc ˘ari fundamen-
taliste. Exist ˘a o percep¸ tie confuz ˘a ¸ si de cele mai multe ori negativ ˘a despre acest spa¸ tiu, ca
ﬁind o lume conservatoare, în care oamenii sunt puternic ata ¸ sa¸ ti de valorile tradi¸ tionale, ne-
ﬁind deschi¸ si la dezvoltarea contemporan ˘a. Nu contest faptul c ˘a realitatea din ¸ t ˘arile islam-
ice ar con¸ tine ¸ si astfel de tr ˘as˘aturi, dar consider c ˘a percep¸ tia obi¸ snuit ˘a despre acest fenomen
este mult prea s ˘ar˘ac˘acios˘a ¸ si schematic ˘a, de multe ori informa¸ tia ajungând la oameni prin per-
spectiva mass-mediei, care, nu de pu¸ tine ori, deformeaz ˘a realitatea pentru o audien¸ t ˘a sporit˘a.
Mi-ampropuss ˘aoferoimaginecâtmaicomplet ˘adespreaceast ˘alumefascinant ˘a,cur˘ad˘acinireli-
gioaseputernice,plecândchiardelaoscurt ˘aprezentareareligiei,deoarecereligiaestepunctulprin cipal,
liantul care a reu¸ sit s ˘a uneasc˘a atâtea popoare, din p ˘ar¸ ti diferite ale lumii ¸ si cu istorii diferite. Lumea
islamic˘a exprim˘a interdependen¸ tele dintre nucleele islamice total difer ite, ce convie¸ tuiesc în spa¸ tii nat-
urale diferite, ﬁecare nucleu având particulrit ˘a¸ tile sale, ﬁind expuse inﬂeun¸ telor culturale speciﬁce.
O întrebare este lansat ˘a din ce în ce mai des, pe baza tensiunilor tot mai în-
ver¸ sunate ce apar la grani¸ tele dintre civiliza¸ tia occid ental˘a ¸ si cea islamic ˘a, ¸ si anume,
dac˘a cele dou ˘a civiliza¸ tii sunt compatibile ¸ si pot convie¸ tui într-un mod pa¸ snic, plecând
de la premisa diferen¸ telor majore de ordin cultural, relig ios, economic ¸ si social.
3

Urm˘arind problemele ce apar în spa¸ tiul islamic ¸ si modul în car e unele ¸ t ˘ari reac¸ tioneaza
la fenomenul de globalizare ¸ si modernizare, putem s ˘a anticip˘am tendin¸ tele acestor state ¸ si even-
tual, dac˘a exist˘a posibilitatea neadapt ˘arii ¸ si pe viitor a apari¸ tiei unui focar de conﬂict, demara rea
unor politici interna¸ tionale care s ˘a supravegheze zona ¸ si s ˘a preîntâmpine viitoarele neîn¸ telegeri.
Lumea islamic ˘a reprezint ˘a o provocare geopolitic ˘a, prin prisma elementelor ce o deﬁnesc,
plecând de la poten¸ tialul economic diferen¸ tiat datorat r eparti¸ tiei neuniforme a resurselor natu-
rale (caren¸ ta de ap ˘a ¸ si excesul de petrol în unele ¸ t ˘ari) ¸ si a modului de abordare al proble-
mei Occidentului, care este v ˘azut˘a diferit, de la o respingere total ˘a în cazul unor ¸ t ˘ari fun-
damentaliste, pân ˘a la acceptarea ¸ si promovarea valorilor vestice în ¸ t ˘arile democratizate.
Capitolul I:Lumea islamic ˘a-considera¸ tii generale
Exist˘a suﬁciente motive care explic ˘a intensiﬁcarea interesului pentru islam, manifestat ˘a în
ultima vreme, atât în Europa, cât ¸ si în intreaga lume. Ajung e s˘a men¸ tion ˘am c˘a, dup˘a ul-
timele statistici, cifra total ˘a a musulmanilor dep ˘a¸ se¸ ste 1,5 miliarde din totalul popula¸ tiei.
O mare parte din teritoriul islamului, cuprinzând ¸ t ˘arile în care acesta este religie de stat, se
aﬂ˘a în imediata vecin ˘atate a Europei ¸ si este o zon ˘a tensionat ˘a, unde se ciocnesc interesele politice,
economice ¸ si militare, o zon ˘a asupra c ˘areia î¸ si îndreapt ˘a aten¸ tia mass-media de pretutindeni.
1.1. Cadrul geograﬁc ¸ si caracteristicile islamului
Ca s˘a putem vorbi despre lumea islamic ˘a, mai întâi trebuie s ˘a ne referim la spa¸ tiul pe care
aceasta îl ocup ˘a pe glob ¸ si modul în care au fost al ˘aturate ¸ t˘arile ce intr ˘a în componen¸ ta aces-
tei lumi. Spa¸ tiul islamic cuprinde ¸ sase nuclee islamice d istribuite astfel pe continente: în Africa,
¸ t˘arile din nordul continentului apar¸ tin nucleului arab, la care se adaug ˘a ¸ si ¸ t˘arile din Africa sub-
saharian˘a. În Asia Central ˘a sunt prezente dou ˘a nuclee, cel turcofon ¸ si cel iranian, apoi mai
jos, în sudul Asiei este situat nucleul pakistanez, iar în SE Asiei întâlnim nucleul indonezian.
Fig. 1 -Ponderea ¸ sidistribu¸ tia musulmanilorînlume
4

5

Sursa:<a
href="http://www.breadwithcircus.com/muslims.jpg"> www.breadwit hcircus.com/muslims.jpg </a>
Deﬁni¸ tii simple ale cuvintelor „islam” sunt date de c ˘atre Mircea Eliade: „cuvântul islam
provine din r ˘ad˘acina verbului slm, aslama, «a se supune», ¸ si înseamn ˘a «supunere (fa¸ t ˘a de Dum-
nezeu)»” , iar cuvântul „musulman”, are ca traducere „(cel) care se supune (lui Dumnezeu)”.
„Prin extensiune, cuvântul islam se refer ˘a ¸ si la întreaga civiliza¸ tie, cu un cadru legislativ unic, cu
structuri politice speciﬁce, cu tradi¸ tii sociale ¸ si mora le care se revendic ˘a de la aceast ˘a religie”.
Trebuie s ˘a facem o diferen¸ t ˘a între termenul „islam”, ce se refer ˘a la religia islamic ˘a ¸ si „is-
lamism” sau „fundamentalism”, termeni ce fac referire la ve rsiunea extremist ˘a a islamului politic.
Religia islamic ˘a este prin deﬁni¸ tie religia supunerii necondi¸ tionate fa ¸ t˘a de Dumnezeu, adic ˘a Al-
lah. Aceasta este o religie monoteist ˘a ce are la baz ˘a Coranul (Al-Qur’an) ¸ si al c ˘arei Profet (nabi)
este Muhammad (Mohamed). M ˘arturisirea religioas ˘a islamic ˘a este foarte scurt ˘a: „Nu exist ˘a alt˘a di-
vinitate decât Allah, iar Mohamed este profetul s ˘au” (La ilaha illa illah, Muhammadu-r-rasul Illah).
Allah, Creatorul absolut, a f ˘acut cunoscut ˘a voia Sa prin ale¸ sii s ˘ai, Adam, Avraam, Moise ¸ si Iisus,
dar Mohamed este considerat cel din urm ˘a prefet, care le-a oferit musulmanilor „Cartea C ˘ar¸ tilor”,
Coranul, în care se g ˘asesc toate înv ˘a¸ t˘aturile ¸ si tot ceea ce este necesar unui musulman pentru a nu
se r˘at˘aci în via¸ t ˘a de la calea cea dreapt ˘a. Coranul este o carte plin ˘a de înv˘a¸ t˘aturi, nu doar de natur ˘a
religioas˘a, cât mai ales este menit ˘a ¸ si folosit ˘a, chiar ¸ si în ziua de ast ˘azi, în solu¸ tionarea problemelor
de natur˘a social˘a ¸ si economic ˘a. El a fost revelat, conform tradi¸ tiei islamice, profetul ui Mohamed
de c˘atre îngerul Gabriel între 610 ¸ si anul mor¸ tii profetului, 632. În 622, cu zece ani înainte de
a muri, Mahomed p ˘ar˘ase¸ ste Mecca pentru a merge la Medina. Aceast ˘a plecare poart ˘a numele de
Hegira si marcheaz ˘a începutul unei noi ere (15 iunie 622) ¸ si st ˘a la baza calendarului musulman.
Shariareprezint˘a legea sacr ˘a a islamului, iar jurispruden¸ ta, adic ˘a interpretarea ei poart ˘a
numele de ﬁqh.Sharia are aplicabilitate direct ˘a în toate domeniile economico-sociale, ﬁind
vizate rela¸ tiile familiale, impozitele, dreptul de succe siune, ritualurile sau rug ˘aciunile. Cele pa-
tru izvoare de drept acceptate în lumea islamic ˘a sunt: Coranul, sunna(tradi¸ tia Profetului, adic ˘a
spusele ¸ si faptele lui Mohamed ), i˘ gma(consensul m ˘arturiilor) ¸ si qiyas (analogia). Coranul are
un rol fundamental în islam, atât pe plan religios, cât ¸ si ca instrument de reglare a vie¸ tii so-
ciale si economice, de unde ¸ si apari¸ tia fenomenului de ins trumentizare politic ˘a a religiei.
În lumeaislamic ˘aexist˘acinci îndatoririprin care orice bun musulmanî¸ si demonst reaz˘acredin¸ ta.
Acestea sunt cele mai importante obliga¸ tii religioase ce s e mai g˘asesc ¸ si sub denumirea de „Cei cinci
stâlpi ai Islamului”. Primul stâlp se refer ˘a la profesiunea religioas ˘a,shahada, „Nu exist ˘a alt Dumnezeu
decât Allah, iar Mohamed este profetul s ˘au”, urmat ˘a desalad, cele cinci rug ˘aciuni zilnice obligatorii.
Exist˘a ¸ si o dona¸ tie, zakat,ulterior devenit ˘a impozit, un anumit procent din veniturile ﬁec ˘arui credin-
cios, pe care este obligat s ˘a îl pl˘ateasc˘a pentru ajutorarea celor s ˘araci. Mai exist ˘a dou˘a obliga¸ tii pe care
oricemusulmantrebuies ˘alerespecte, saum,adic˘apostulnegrucetrebuie¸ tinutpetimpulzileiînlunaRa-
madanului¸ sipelerinajullaMecca, hagi. Chiardac ˘anufacepartedinceicincistâlpi,Jihadul,saur ˘azboiul
6

sfânt, este men¸ tionat ca obliga¸ tiepentru ﬁecare musulma n, atunci când interesele islamului sunt lezate.
1.1.1. R˘ aspândirea islamului
„Schismele islamului au întotdeauna trei dimensiuni inext ricabile: ge-
nealogic˘a, teologic ˘a, politic ˘a. În ciuda divergen¸ telor lor, marile grupuri reli-
gioase nu pun la îndoial ˘a islamitatea adversarilor, ci numai ortodoxia lor”.
De-a lungultimpului,încadrul blocului
confesionalislamicauavutlocmaimulteschisme,primaﬁin dmarcat˘adeapari¸ tiakhari ˘gismului. Adep¸ tii
acestui curent au primit acest nume de la cuvântul arab „khr ˘g”, care înseamn ˘a a ie¸ si, a pleca. Schisma
s-aprodusdincauzadivergen¸ telordep ˘arericeauap ˘arut,khari ˘gi¸ tiiconsiderândc ˘anuexist ˘aalt˘ajudecat˘a
decât cea a lui Allah ¸ si c ˘a statutul de calif trebuie s ˘a-i revin˘a celui mai evlavios musulman indiferent
de ras˘a, trib sau stare social ˘a. Khari ˘gi¸ tii sunt considera¸ ti puritanii islamului, ducând cred in¸ ta lor la
extrem, punând mare accent pe fapte ¸ si folosind pedepse asp re pentru cei ce gre¸ seau, ajungând chiar la
eliminarea musulmanilor din comunitatea religioas ˘a, în cazul în care fapta s ˘avâr¸ sit˘a era considerat ˘a un
p˘acat major. Adep¸ tii acestui curent s-au confruntat cu mai m ulteschimb ˘ari, din khari ˘gism derivând mai
multe subsecte, care de-a lungul timpuluiau disp ˘arut, în zilele noastre supravie¸ tuind doar secta ibadit ˘a.
În prezent exist ˘a dou˘a orient˘ari principale în cadrul religiei islamice, ¸ siismul ¸ si su nnismul, cea
din urm˘a dominând din punct de vedere al num ˘arului de adep¸ ti. Aceast ˘a împ˘ar¸ tire între sus¸ tin ˘a-
torii islamului s-a f ˘acut la scurt timp dup ˘a moartea Profetului (632), din cauza neîn¸ telegerilor ap ˘arute
cu privire la succesorul de drept, ¸ si poart ˘a numele de Fitna, sau, în traducere direct ˘a, marea dis-
cordie. ¸ Sii¸ tii reprezint ˘a popula¸ tia majoritar ˘a în Iran, Irak, Azerbaidjan ¸ si Bahrain ¸ si formeaz ˘a cel
mai mare grup religios în Liban. Sunni¸ tii în schimb, sunt ma joritari în toate celelalte comunit ˘a¸ ti
musulmane din sud-estul Asiei, Chinei, sudul Asiei, Africa ¸ si în restul lumii arabe. Chiar dac ˘a îm-
part aceea¸ si religie, de-a lungul timpului au existat atât momente de cooperare, cât ¸ si de conﬂict în-
tre cele dou ˘a ramuri, în prezent existând diferen¸ te notabile referito are atât la tradi¸ tiile ¸ si obiceiurile
celor dou ˘a grupuri, cât ¸ si în practicile ¸ si credin¸ ta religioas ˘a. Exist˘a ¸ si o dimensiune politic ˘a între cele
dou˘a ramuri islamice, ¸ sii¸ tii acuzându-i pe sunni¸ ti c ˘a se aﬂ˘a în sprijinul Occidentului ¸ si a fenomenu-
lui de modernitate, ﬁind total împotriva perceptelor moral e, politice ¸ si religioase ale Coranului.
Fig. 2: Distribu¸ tia popula¸ tiei musulmaneînfunc¸ tie deo rientare, sunnit ˘a sau ¸ siit ˘a.
7

Sursa: <a
href="http://webspace.ship.edu/cgboer/sunnisshiites .html">webspace.ship.edu/cgboer/sunnisshiites.html </a>
Termenul de sunnism vine din cuvântul „sunna”, adic ˘a tradi¸ tia profetului ¸ si acest
curent religios are ca idee de baz ˘a principiul potrivit c ˘aruia nu este obigatoriu s ˘a ﬁi pro-
fet pentru a ﬁ ales calif. Aceast ˘a orientare religioas ˘a este majoritar ˘a în islam, având
cei mai mul¸ ti adep¸ ti, aproximativ 90% din întreaga popula ¸ tie musulman ˘a. Sunnismul î¸ si
are originea în Arabia Saudit ˘a ¸ si reprezint ˘a islamul tradi¸ tionalist, moderat ¸ si conciliant.
8

¸ Sii¸ tii sunt adep¸ tii ramurii islamice ce consider ˘a c˘a singurele persoane legitime pentru
func¸ tia de calif sunt descenden¸ tii direc¸ ti ai profetulu i. Exist ˘a dou˘a tr˘as˘aturi originale ale ¸ si-
ismului, principiul imamului ¸ si recunoa¸ sterea martiris mului. Imamul este conduc ˘atorul spiri-
tual al comunit ˘a¸ tii ¸ si este considerat f ˘ar˘a de p˘acat ¸ si venerat al ˘aturi de Profet. Cea de-
a doua tr ˘as˘atur˘a speciﬁc ˘a a ¸ siismului, martirismul, confer ˘a acestuia un caracter revolu¸ tionar ¸ si
predispus la violen¸ t ˘a, ceea ce este cunoscut ¸ si sub numele de fundamentalismul i slamic .
În timp au mai ap ˘arut ¸ si alte secte islamice, dar majoritatea au r ˘amas nesemniﬁcative, având un
num˘ar foarte mic de adep¸ ti ¸ si r ˘aspândire relativ limitat ˘a. Totu¸ si o singur ˘a sect˘a islamic ˘a militant ˘a se
remarc˘a, wahhabismul, deoarece a determinat formarea Arabiei Sau dite. Principala tr ˘as˘atur˘a a acestei
secte const ˘a în reforma pe care o propune ¸ si care promoveaz ˘a tradi¸ tionalismul ¸ si întoarcerea la origini.
Se dore¸ ste o redescoperire a interpret ˘arilor Coranului, prin renun¸ tarea la practicile islamulu i modern.
Putem concluziona c ˘a religia islamic ˘a este un factor major ce inﬂuen¸ teaz ˘a prin complexitatea
sa rela¸ tiile dintre musulmani, având repercusiuni direct e pe planurile social, economic ¸ si politic.
[1.][1.] Dimensiunilelumiiislamice
Potrivitteoriei luiAlfred Weber, civiliza¸ tiamusulman ˘aesteasemeneacelei occidentaleo civiliza¸ tie
derivat˘a de gradul doi, ce are ca fundament civiliza¸ tiilepreexist ente, eterogene, îns ˘a foarte puternice, pe
care le-a succedat în Orientul Apropiat. Pe lâng ˘a inﬂuen¸ tele culturilor anterioare, lumea islamic ˘a a mai
beneﬁciat ¸ sidecontactulcunegustoriigreci ¸ siromani,m aialesde-alungulmarilordrumuricomerciale.
[1.][1.][1.] Dimensiunea cultural˘ a
Musulmanii consider ˘a islamul ﬁind religia ﬁnal ˘a, cea perfect ˘a, sau a divinit ˘a¸ tii, respingând
cre¸ stinismul ¸ si iudaismul, ce sunt considerate doar ni¸ s te versiuni imperfecte. La aceast ˘a în-
credere deosebit ˘a în religia ¸ si destinul lor au contribuit ¸ si realiz ˘arile extraordinare pentru vre-
mea aceea din primele ¸ sase secole de dezvoltare (sec VII-XI II d.Hr.) ale islamului.
Cultura arab ˘a era foarte avansat ˘a, rata de alfabetizare era ridicat ˘a ¸ si erau încurajate cercet ˘arile
tehnice ¸ si ¸ stiin¸ tiﬁce. Din punct de vedere ofensiv, lume a islamic ˘a avea o preg ˘atire temeinic ˘a, ﬁ-
ind capabili s ˘a organizeze armate numeroase care, de regul ˘a, câ¸ stigau r ˘azboaiele. În acea vreme
apartenen¸ ta la islam însemna apartenen¸ ta la o civiliza¸ t ie m˘area¸ t˘a, câ¸ stig˘atoare, ce p ˘area c˘a are
în fa¸ t˘a un viitor str ˘alucit. În urma atâtor reu¸ site, musulmanii au ajuns s ˘a priveasc ˘a leg˘atura
dintre laicitate ¸ si divinitate ca ﬁind interdependente, c onﬁrmându-le c ˘a sunt ale¸ sii lui Allah.
Poten¸ tialul popula¸ tiei musulmane este imens, având valo rile morale de o mare profunzime, im-
pactul lor ﬁind neschimbat chiar ¸ si în prezent. Lumea arab ˘a ¸ si-a adus contribu¸ tii remarcabile la dez-
voltarea matematicii, medicinei, astronomiei ¸ si în atâte a alte domenii. De-a lungul timpului, ea ¸ si-a
p˘astrat nealterate valorile, tradi¸ tiile, obiceiurile, cr edin¸ ta ¸ si respectul pentru divinitate ¸ si pentru semeni.
9

Civiliza¸ tia islamic ˘a, constituie unul dintre marii piloni ai civiliza¸ tiei uni versale, al ˘aturi de celelalte,
vechi de mii de ani, printre care se num ˘ar˘a cea sinic ˘a, hindus ˘a, asiatic˘a, european ˘a, african ˘a, etc.
Dac˘a privim în esen¸ t ˘a cultura ¸ si valorile lumii islamice, realiz ˘am c˘a ele nu vin în contradic¸ tie
cu valorile celorlalte civiliza¸ tii, ci, dimpotriv ˘a, se aseam ˘an˘a ¸ si se completeaz ˘a cu acestea. Spre ex-
emplu, Vechiul Testament, Noul Testament ¸ si Coranul sunt s crieri diferite, dar toate au acela¸ si subiect
comun, constituind baza credin¸ tei lumii, care îndeamn ˘a la armonie, respect, bun ˘atate ¸ si încredere. Re-
aliz˘arile lumii arabe apar¸ tin întregii lumi, fac parte din patr imoniul universal. Este vorba de valorile
din lumea ¸ stiin¸ tiﬁc ˘a, din arhitectur ˘a, din construc¸ tii, din credin¸ t ˘a, de valorile culturale si morale.
Termenul de „art ˘a islamic ˘a” a ap˘arut în secolul al XIX-lea în societ ˘a¸ tile occidentale ¸ si
se refer˘a la arta ¸ si cultura ce au fost dezvoltate în ¸ t ˘arile predominant islamice. Valorile pe
care lumea islamic ˘a le-a oferit lumii, pu¸ tine dintre ele având motive religio ase, dateaz ˘a din sec-
olul al VII-lea, de la fondarea islamului ¸ si pân ˘a în secolul al XVII-lea, odat ˘a cu apusul Im-
perilui Otoman. Mileniul ce a trecut peste arta islamic ˘a ¸ si-a pus amprenta prin diverse vari-
a¸ tii ¸ si stiluri ce au fost abordate. Cu toate acestea, stil ul islamic este de recunoscut prin sim-
bolurile folosite. Principalele ramuri ale artei islamice sunt arhitectura, diversele obiecte fabricate
din metal, ceramic ˘a, sticl˘a ¸ si textile, precum ¸ si arta de a realiza c ˘ar¸ ti, caligraﬁa, modul în care
erau legate ¸ si materialele folosite, precum si motivele ﬂo rale sau geometrice ce apar pe coper¸ ti.
Fig. 3 -Lamp ˘a – Egipt(1329) Fig. 4 -Vas– Egipt (sec. XI)
10

11

Sursa: <a href="http://www.ucalgary.ca/applied history/tutor/islam/learning/ ”>
http://www.ucalgary.ca/applied _history/tutor/i slam/learning/ < /a >
Cea mai important ˘a cl˘adire din lumea islamic ˘a era moscheea, locul de rug ˘aciune, ur-
mat˘a de palatal regal. Deoarece purtau un rol atât de important, f˘acând leg ˘atura cu Allah,
moscheele au fost primele construc¸ tii care aveau s ˘a primeasc ˘a o aten¸ tie deosebit ˘a. Primele
moschee au fost de fapt biserici cre¸ stine sau temple conver tite la religia islamic ˘a, deoarece
acestea se aﬂau pe teritorii noi cucerite, iar armatele nu av eau nevoie de cl ˘adiri pompoase
în care s ˘a se roage, ci doar de construc¸ tii simple care s ˘a le indice direc¸ tia spre Mecca.
Fig. 5 -Marea Moschee dinDamasc– Siria (sec. VIII);Marea Mo scheedin Isfahan–Iran (sec.
XI-XII);Moscheea SelimiyedinEdirne – Turcia (1569-1575)
12

Sursa: RosamondMack,Barry Wood, Richard Carter, IslamicArtand Culture ,NationalGallery ofArt,
Washington,2004
Pe m˘asur˘a ce imperiul islamic a crescut în dimensiuni ¸ si în putere, m oscheelor li s-
a acordat mai mult ˘a aten¸ tie, trecând de la simple p ˘atrate, cum erau la început, la con-
struc¸ tii ce impresioneaz ˘a chiar ¸ si în prezent prin grandoarea ¸ si frumuse¸ tea detal iilor cu care
au fost realizate. În zona mediteranean ˘a se observ ˘a numeroase moschee ce urmeaz ˘a un an-
umit tipar, având cur¸ ti interioare mari, arcade ¸ si minare te înalte ce ¸ tintesc spre ceruri.
Datorit˘adoctorilormusulmaniputemvorbiacumdespredezvoltarea
medicinei. Primul spitaldin spa¸ tiulislamica fost constr uitîn Damasc în anul 707, iar la scurt timp, ma-
joritateaora¸ selorimportanteaveauspitale,încareigie naerastrictrespectat ˘a ¸ siprioritateaeravindecarea
pacien¸ tilor. Spitaleleeraudeschise¸ siziua¸ sinoaptea ,iarmajoritateadoctorilornucereaubanipentruser-
viciileoferite. Pân ˘aînsecolulal IX-leaUniversitateadeMedicin ˘adinJundishapurdeveniseceamaiim-
portant˘adinspa¸ tiulislamic,datorit ˘apozi¸ tieisaledinAsiaCentral ˘a, pozi¸ tieceaîncurajatcomunicarea ¸ si
implementareapracticilormedicaledinGrecia,China ¸ siI ndia,dar ¸ sidezvoltareadenoitehnici ¸ siteorii.
Musulmaniiau doveditinteres ¸ siîn studiereaastrelor, un de
au f˘acut descopeririimportante,ace¸ stiaﬁind interesa¸ tide astrologiedincauzacalendarului lunarpecare
îl respect˘a. Astfel, din motivepractice, pentru a putea aﬂa momentele cheie în care începeau s ˘arb˘atorile
sau pentru a determina direc¸ tia c ˘atre Mecca, aﬂând coordonatele stelelor, au dezvoltat un si stem de
observare foarte performant pentru acea vreme. Au fost cons truite mai multe observatoare, în ora¸ sele
principale din spa¸ tiul islamic, Baghdad, Hamadam, Samark an, Istanbul. Una dintre cele mai importante
inven¸ tii a musulmanilor este astrolabul, un calculator me canic ce era folosit la determinarea anumitor
informa¸ tii astronomice ¸ si a fost detronat ca importan¸ t ˘a abia în secolul al XVII-lea de c ˘atre telescop.
13

Fig. 6 -Astrolab-Iran(Isfahan1715);Imagineprezentând c um sefoloseaastrolabul dintr-un
observator; Observatorul dinJaipur-India
14

Sursa: http://library.thinkquest.org/21008/data/sky/obser vatories1.htm
¸ Si în domeniul matematicii lumea islamic ˘a a f˘acut progrese, Al-Khwarizmi ﬁind primul matem-
atician musulman, ce a intrat în istorie prin introducerea c ifrelor arabe în Europa, înlocuind ast-
fel cifrele romane. Musulmanii au descoperit ¸ si aprofunda t trigonometria, ﬁind interesa¸ ti în mod
special de calculul parabolelor ¸ si al elipselor, mai târzi u acordând timp dezvolt ˘arii teoriilor de-
spre triunghiuri ¸ si conuri. ¸ Si la capitolul geometrie mus ulmanii au efectuat studii am ˘anun¸ tite, ﬁg-
urile geometrice reprezentând simboluri adesea folosite î n ornarea diferitelor obiecte artizanale.
Datorit˘a dependen¸ tei pe care islamul o acord ˘a tradi¸ tiei, simbolistica este foarte important ˘a.
Cele mai importante simboluri, ce apar frecvent în societ ˘a¸ tile islamice, sunt culorile verde ¸ si ro¸ su,
în majoritatea cazurilor ﬁind folosite drept culori na¸ tio nale, la care se adaug ˘a semiluna, steaua,
sabia sau diverse inscrip¸ tii cu caracter religios. Verdel e, culoarea p ˘amântului fertil, este culoarea
tradi¸ tional ˘a a islamului, ¸ si poart ˘a un dublu sens, atât emblema mântuirii, cât ¸ si simbolul fam i-
15

liei ¸ si al tuturor bog ˘a¸ tiilor materile ¸ si spirituale. Ro¸ sul este culoarea dra pelului turcesc, o cu-
loare simbol adoptat ˘a înc˘a din secolul al XIV –lea de c ˘atre sultanii din tribul turcesc al osmanilor,
care ¸ si-au întins domina¸ tia în Anatolia. Ro¸ sul este o cul oare foarte r ˘aspândit˘a de drapelele lumii,
80% din state optând s ˘a o foloseasc ˘a deoarece simbolizeaz ˘a puterea, curajul ¸ si spiritul de sacriﬁ-
ciu, ﬁind culoarea sângelui ¸ si a focului. O alt ˘a importan¸ t ˘a deosebit ˘a o au asocierea a dou ˘a sim-
boluri, semiluna ¸ si steaua, în viziunea islamului formând imaginea paradisului sau a reînvierii.
1.2.3. Dimensiunea economic˘ a
Islamul condamn ˘a cultura consumerist ˘a cultivat ˘a de societ ˘a¸ tile capitaliste, deoarece înv ˘a¸ t˘a-
turile Coranului nu sunt compatibile cu excesul ¸ si cu risip a. Provocarea anti-consumerismului
este s˘a îi fac˘a pe oameni s ˘a se deta¸ seze de sentimentele de fericire, libertate, mând rie, res-
im¸ tite în urma achizi¸ tion ˘arii unui produs. Individualismul nu este în acord cu morala is-
lamic˘a, deoarece presupune centrarea pe dorin¸ tele proprii ¸ si d uce la un comportament egoist,
ira¸ tional, tipic omului vestic. Dorin¸ ta de a ﬁ unic se sati sface prin practici consumeriste.
Dinpunct devedereeconomic, capitalismulurm ˘are¸ stemaximizareaproﬁturilor,ceea cevaduce
la o produc¸ tie în exces ¸ si implicit risip ˘a. Islamismul are ca valori centrale modera¸ tia ¸ si ra¸ tiun ea, a¸ sadar
produc¸ tiatrebuies ˘asatisfac˘anevoilematerialealeoamenilor ¸ si nutrebuies ˘apromovezeexcesele.
Înceea ce prive¸ stesistemuldeînv ˘a¸ t˘amânt,vesticiipunaccent
pe activit ˘a¸ tileproductivedin punct de vedere economic, în timp ce mu sulmaniicultiv ˘alatura umanist ˘a.
Lumeaislamic ˘aarecu siguran¸ t ˘acel pu¸ tino dimensiuneglobal ˘a.
Dac˘a am analiza conceptul de umma – societatea credincio¸ silor – am realiza c ˘a aceasta nu este nimic
maimultdecâtocomunitateglobal ˘amusulman ˘a,careurm ˘are¸ steerodareagrani¸ telorna¸ tionale. Ideologia
islamic˘a respinge na¸ tionalismul ca pe un factor ce a cauzat divizar ea musulmanilor ¸ si i-a f ˘acut s˘a se
ridice unii împotriva altora. Obiectivul ﬁnal al acestei co munit˘a¸ ti este crearea statului global islamic.
Aceast˘atendin¸ t˘aalumiiislamiceesteasem ˘an˘atoarecu proceselece
au loc de câtevadecenii în Occident. Continuând pe aceea¸ si linie a argument ˘arii, ummaî¸ si propune sta-
bilirea unor standarde de munc ˘a clar deﬁnite (reglementarea uniform ˘a), înlocuirea monedelor na¸ tionale
cu o moned ˘aunic˘a (uniunemonetar ˘a), to¸ ti membriicomunit ˘a¸ tiivor ﬁ privi¸ tica nediferen¸ tia¸ ti (egalitatea
drepturilor), iar bog ˘a¸ tia va ﬁ redistribuit ˘a c˘atre zonele mai s ˘arace ¸ si inegalit ˘a¸ tile vor disp ˘area (politic ˘a
de coeziune). În opinia mea, acest model de organizare împru mut˘a elemente de la modelul Uniunii Eu-
ropene, ¸ si nu numai, dar î¸ si p ˘astreaz˘a esen¸ ta religioas ˘a ¸ si concep¸ tiile culturale. Mi se pare interesant
c˘a, de¸ si condamn ˘a lumea occidental ˘a pentru valorile sale, adopt ˘a un tipar de succes al occidentalilor.
1.2.3.1. Problemapetrolului ¸ sia apei
Petrolul esteconsideratcaﬁind materiaprim ˘acu ceamai mareimportan¸ t ˘a
geopolitic ˘a ¸ si geostrategic ˘a, atât datorit ˘a caracteristicilor ﬁzico-chimice, având valoare energet ic˘a foarte
16

mare,cât ¸ sigraduluimaredeconcentrarespa¸ tial ˘aaresurselor. Conformstudiilorrealizate,circa60%din
rezervele modiale de petrol se g ˘asesc distribuite în Orientul Mijlociu, mai ales în Golful A rabo-Persic,
unde randamentul foarte mare al exploat ˘arilor din zon ˘a le fac a ﬁi cele mai proﬁtabile (vezi Anexa 2).
Poten¸ tialulgeopolitic ¸ sieconomicalspa¸ tiului
islamic a crescut odat ˘a cu descoperirea imenselor rezerve de petrol din zona Golfu lui Persic, ceea ce a
atras aten¸ tia investitorilor americani ¸ si europeni, gen erând investi¸ tii str ˘aine directe. Sesizând avantajele
pe care modelul economic ¸ si cultural occidental îl oferea p rin experien¸ t ˘a acumulat ˘a de-a lungul timpu-
lui, unii lideri islamici modera¸ ti au favorizat p ˘atrunderea societ ˘a¸ tilor transna¸ tionale în spa¸ tiul islamic,
pe fondul laiciz ˘arii ¸ si democratiz ˘arii societ ˘a¸ tii ¸ si a calm ˘arii mi¸ sc˘arilor ultrareligioase sau teroriste.
ProdusulNa¸ tional Brut ¸ sicheltuielilepublicedin¸ t ˘arileislamiceexportatoaredepetrolau înreg-
istrat un ritm ascendent, ceea ce poate conﬁrma progresul ec onomic ¸ si social înregistrat de aceste ¸ t ˘ari.
Lumeaislamic ˘aestecaracterizat ˘a deimensitateaspa¸ tiuluiarid pecare seîntinde,din
Sahara ¸ si Arabia Saudit ˘a, pân˘a în India ¸ si Asia Central ˘a. Apa este foarte important ˘a pentru musulmani,
atât prin problema lipsei ei, cât ¸ si prin simbolistica aces teia, pentru islam apa însemnând îns ˘a¸ si viaÈ˘a.
Problemaapei cap ˘at˘ao form˘aeconomic ˘a,tocmaidatorit ˘a
reparti¸ tiei inegale, spa¸ tiul islamic arab ﬁind cel mai de zavantajat, deoarece resursele hidrograﬁce din
aceast˘a zon˘a sunt limitateîn compara¸ tie cu nevoilestatelor(vezi Ane xa3). Rivalitateaasupra resurselor
de ap˘a potabil˘a apare mai ales din cauza politicilor statelor, ce tind s ˘a stocheze apa pentru consumul
intern sau pentru comercializarea acesteia la pre¸ turi rid icate. Rivalitatea pentru ap ˘a se manifest ˘a atât
între state ce împart acelea¸ si ﬂuvii, cât ¸ si în interiorul unui stat, când o anumit ˘a regiune sau un ora¸ s
vrea s˘a beneﬁcieze de cât mai multe resurse hidrograﬁce. În contex tul limit˘arii resurselor de ap ˘a, cele
mai câ¸ stigate state sunt cele ce dispun de o tehnologie mai a vansat˘a ¸ si pot beneﬁcia de anumite artiﬁcii
tehnice prin care s ˘a-¸ si creeze rezerve mai mari de ap ˘a, prin baraje sau pomparea resurselor subterane.
Sporuldemograﬁc
ridicatcecaracterizeaz ˘aansamblullumiiislamiceproduceunefectnegativasupraa peipotabile,deoarece
necesit˘a¸ tilesunt mai accentuate ¸ si resursele sunt din ce în ce mai mici, determinând tensiuniîntrestate.
Turcia, din perspectiva hidrograﬁc ˘a reprezint ˘a o oaz˘a de ap˘a într-un imens de¸ sert, deoarece este
un pion central regional, de pe teritoriul s ˘au izvorând cele mai mari dou ˘a ﬂuvii ale Orientului Mijlociu,
Eufratul (2.230 km) Èi Tigrul (1.950 km). Turcia a reuÈit s ˘a utilizeze la maxim puterea hidrograﬁc ˘a
prin construirea unui sistem de baraje pe cursurile superio are ale celor dou ˘a ﬂuvii, limitând consid-
erabil resursele de ap ˘a ale vecinilor s ˘ai din aval, Siria ¸ si mai ales Irak. Prin proiectul de viitor , cel
de dezvoltare a unor mari suprafe¸ te irigate în câmpiile alu vionare din sudul mun¸ tilor Taurus, Tur-
cia ar reduce deﬁnitiv resursele de ap ˘a necesare dezvolt ˘arii agricole ¸ si urbane ale Siriei ¸ si Irakului.
În concluzie,problemaapei esteimportant ˘a ¸ siadeseadisputat ˘aîn
spa¸ tiulislamic,impunându-seocooperareregional ˘aîntrestate,pentruomaibun ˘agestionarearesurselor
¸ si pentru a putea beneﬁcia de acestea ¸ si statele mai pu¸ tin dezvoltate. Pentru a maximiza avantajele
oferite de experien¸ ta ¸ si dezvoltareaOccidentului, lume aislamic˘atrebuies ˘a primeasc ˘aasisten¸ taacordat ˘a
17

de investitorii str ˘aini, deoarece ace¸ stia pot demara proiecte de dezvoltare a infrastructurii hidrograﬁce.
1.2.4. Dimensiunedemograﬁc˘ a
Procesul de globalizare ar putea ﬁ privit ¸ si ca integrarea o amenilor într-o societate unic ˘a, în
care grani¸ tele au fost erodate. În ceea ce prive¸ ste accept area moderniz ˘arii, mi¸ sc ˘arile islamice au pro-
liferat ¸ si au devenit agen¸ ti ai schimb ˘arii. Au fost inﬁin¸ tate organiza¸ tii sociale ¸ si politice moderne
care sunt integrate într-o re¸ tea transna¸ tional ˘a, interconectat ˘a, de¸ si separat ˘a din punct de vedere spa¸ tial.
Aceast˘a re¸ tea folose¸ ste mijloace moderne de diseminare a inform a¸ tiilor, astfel putând comunica prin
coordonarea politicilor sociale ¸ si facilita o mobilitate mai crescut ˘a a persoanelor, realizarea unor acte
de caritate etc.. Inova¸ tiile tehnologice au facilitat con ¸ stientizarea apartenen¸ tei culturale ¸ si religioase
la o re¸ tea foarte extins ˘a de membri. Mult mai profund, au ajutat la r ˘aspândirea mesajelor antisis-
tem rapid, ceea ce reprezint ˘a acum principala provocare cu care se confrunt ˘a statele occidentale.
Acesteformedeasociere
moderne sunt ¸ si ele preluate dup ˘a modelul vestic, având acelea¸ si func¸ tii, de oferire a uno r servicii nece-
sare membrilor comunit ˘a¸ tii. Odat ˘a cu facilitarea comunic ˘arii dintre membrii ummei, ace¸ stia pot realiza
c˘a exist˘a asem˘an˘ari între ei, dar ¸ si deosebiri. Diferen¸ tele dintre practi cile religioase au dus la sus¸ tinerea
unui islamism autentic, adic ˘a o interpretare personal ˘a a Coranului ¸ si nu o respectare strict ˘a a unor reg-
uli ¸ si practici rigide. Aceasta reprezint ˘a una dintre provoc ˘arile cu care se confrunt ˘a lumea islamic ˘a, dar
de care nu a fost scutit ˘a nici Uniunea Europeana. Probabil c ˘a solu¸ tia o vor g ˘asi tot apelând la modelul
uniunii ¸ si anume „unitate în diversitate” pentru a nu se aju nge la descentralizarea spa¸ tiului religios.
[1.][1.] Nucleele islamuluicontemporan
Lumea islamic ˘a prin deﬁni¸ tie este un ansamblu eterogen, format ˘a din cele ¸ sase nuclee is-
lamice: cel arab, indonezian, iranian, pachistanez, turco fon ¸ si cel din Africa Subsaharian ˘a. Exist˘a
dou˘a tipuri de rela¸ tii ce se stabilesc în cadrul acestui sistem : rela¸ tii endogene, atât între cele ¸ sase
nuclee islamice, cât ¸ si între ¸ t ˘arile componente ¸ si rela¸ tii exogene între lumea islamic ˘a luat˘a ca un
tot unitar ¸ si actorii geopolitici interna¸ tionali cu care interac¸ tioneaz ˘a . În cadrul ﬁec ˘arui nucleu is-
lamic putem s ˘a g˘asim tr˘as˘aturi distincte, speciﬁce ﬁec ˘arei ¸ t˘ari componente, astfel formându-se re-
la¸ tii la nivelul nucleelor. Lumea islamic ˘a este un conglomerat de o mare diversitate, ce dispune
de o întindere uria¸ s ˘a, pe trei continente. Cele ¸ sase nuclee islamice au fost for mate din punct de
vedere etnic ¸ si spa¸ tial, ¸ t ˘arile care le formeaz ˘a având leg ˘aturi strânse între ele (vezi Anexa 4).
18

Figura 5: Nucleele islamice contemporane
Sursa: www.alphanewsdaily.com
19

1.3.1. Nucleul islamic arab
Din punct de vedere geograﬁc nucleul islamic arab este cel mai extins nucleu, ﬁind alc ˘atuit din
statele arabe ale Africii de Nord ¸ si Orientulu Mijlociu. Di ntre acestea, pionul central regional este Ara-
bia Saudit ˘a, având o suprafa¸ t ˘a de 2.149.690 km2¸ si 28.161.417 de locuitori . Aceast ˘a¸ tar˘a are un avantaj
regional,ﬁindlidereconomicprinrezerveledepetrolpeca relede¸ tine,pesteop ˘atrimedinrezervelemon-
diale. Deasemenea,seremarc ˘a¸ sipeplanreligios,avândunpatrimoniuvaloros,peterit oriuleig˘asindu-se
atâtora¸ sulMedina,loculmor¸ tiiProfetului,cât ¸ siora¸ sulsfântalmusulmanilor,loculdepelerinaj,Mecca.
ArabiaSaudit ˘aa ap˘arut
pescenageopoliticiidup ˘acelde-aldoileaR ˘azboiMondialcând,prinintermediuldoctrineisalepoliti co-
militare wahhabite, ¸ si-a ar ˘atat interesul pentru dezvoltare ¸ si apoi consolidare a poz i¸ tiei în regiune.
Un altstat cuo pozi¸ tiegeostrategic ˘aremarcabil ˘a
este Egiptul, str ˘aveche vatr ˘a de cultur ˘a ¸ si civiliza¸ tie, stat ce în prezent se remarc ˘a printr-o dinamic ˘a
demograﬁc ˘asurprinz ˘atoare,iarîntrecutastatlabazauniﬁc ˘ariispa¸ tiuluiarab. Totu¸ siimagineaEgiptului
s-amai ¸ sifonatînultimiianiiînochiistatelorarabe,dat orit˘aacordurilorcuIsraelul ¸ siapropieriideSUA.
Stateleislamicenord-africane secaracterizeaz ˘a printr-ostabilitateteritorial ˘a,
înmarep ˘astrându-¸ sigrani¸ telemo¸ steniteînc ˘adepevremearomanilor,doarsitua¸ tiadinparteasudic ˘aeste
un pic incert ˘a ¸ si relativ nou ˘a, formându-se în aceast ˘a zon˘a unele conﬂicte de grani¸ t ˘a, dar care au acela¸ si
fundament religios, neîn¸ telegerile ﬁind cauzate de difer en¸ tele dintre modernism ¸ si fundamentalism.
Unalt statimportant
din zona arabic ˘a, ce timp de dou ˘a decenii a fost considerat a ﬁ pivot de stabilitate ¸ si echil ibru în con-
textul regional, este Algeria. Punctele forte ale acestei ¸ t˘ari sunt întinderea teritorial ˘a, dinamica pozitiv ˘a
demograﬁc ˘a ¸ si rezervele importante de petrol, f ˘acând-o pretendent ˘a la titulatura de lider al Magrebului.
Înprezentaceast ˘a¸ tar˘aseconfrunt ˘acuuneleproblemeceîicrescvulnerabilitateaînzon ˘a,printreacestea
num˘arându-se rivalitatea cu Marocul, unele r ˘azboaie civile, precum ¸ si diminuarea resurselor de petrol .
Unalt focardetensiuneîn zonaarab ˘aestedeter-
minatdeambi¸ tiileLibieicare,princonduc ˘atoruls˘au,Muammaral-Geddaﬁ,unmaresus¸ tin ˘atoralpanis-
lamismului ¸ si un oponent al imperialismului occidental, p romoveaz ˘a din ce în ce mai acut terorismul.
Cea mai important ˘a problem ˘a din Orientul Apropiat este considerat ˘a a ﬁ problema apei, da-
torit˘a atât cauzelor cât ¸ si implica¸ tiilor sale, ce se agraveaz ˘a pe m˘asur˘a ce trece timpul, iar ¸ t ˘arile
din zon˘a prefer˘a conﬂictele politice ¸ si economice în loc s ˘a g˘aseasc˘a o solu¸ tionare pa¸ snic ˘a. Exist˘a
câ¸ tiva factori generali care inﬂuen¸ teaz ˘a starea general ˘a a sistemului hidrologic din zon ˘a: cre¸ sterea
demograﬁc ˘a ¸ si a mediei de dezvoltare a popula¸ tiei, clima uscat ˘a ¸ si semi-uscat ˘a a ¸ t˘arilor arabe,
dezvoltarea f ˘ar˘a precedent a agriculturii ¸ si a economiei ¸ si consumul ineﬁ cient de ap ˘a, datorat lip-
sei unor planuri strategice de utilizare pentru sectorul in dustrial ¸ si agricol. Datorit ˘a conﬂictelelor
politice ¸ si a rela¸ tiilor tensionate dintre ¸ t ˘arile din zon ˘a, apa a fost transformat ˘a într-un instru-
ment politic, cu care se dore¸ ste manipularea situa¸ tiei la nivel regional ¸ si, uneori, interna¸ tional.
20

1.3.2. Nucleul islamicdinAfrica sudsaharian˘ a
Acest nucleu s-a dezvoltat dup ˘a secolul al XI-lea, când religia islamic ˘a a ajuns pe acest
teritoriu, în urma campaniilor de extindere. Aceast ˘a zon˘a geograﬁc ˘a prezint ˘a anumite particular-
it˘aÈi. De¸ si sunt ¸ t ˘ari cu popula¸ tie musulman ˘a, aceast˘a religie a fost adaptat ˘a la tradi¸ tiile ¸ si obi-
ceiurile locale, majoritatea având fundamentele civiliza ¸ tiilor animiste preexsitente. De¸ si statisticile
indic˘a o popula¸ tie musulman ˘a numeroas ˘a în rândul africanilor, între 200 ¸ si 500 de milioane, ace¸ s –
tia au un sentiment al apartenen¸ tei pe plan secundar ca musu lmani, ei identiﬁcandu-se în primul
rând ca africani. Cu toate acestea, exist ˘a numeroase cazuri în care fanatismul religios se mani-
fest˘a ¸ si în rândul acestei populaÈii, conﬂicte violente manife stându-se în Nigeria, nordul Sudanului
sau Somalia. Particularit ˘a¸ tile nucleului islamic din Africa Subsaharian ˘a rezult˘a din interac¸ tiunile din-
tre cele trei religii majore din zon ˘a. Astfel islamul, cre¸ stinismul ¸ si animismul au cunoscut o dez-
voltare concomitent ˘a, de cele mai multe ori pa¸ snic ˘a, determinând schimburi spirituale între acestea.
Caracteristicaprincipal ˘aastatelorislamiceafricane esteeterogenitateadin
punctdevederealsuprafe¸ tei,alm ˘arimiidemograﬁce,alponderiipopula¸ tieimusulmanesaua ldezvolt˘arii
economico-sociale. Cel mai mic stat, Comore, are o suprafa¸ t˘a de doar 2.170 de km2, pe când Sudanul
are o suprafa¸ t ˘a de 2.505.810 km2. Exist˘a diferen¸ te demograﬁce, Sahara Occidental ˘a are o popula¸ tie de
393.831delocuitori ¸ sidensitateadedoar1locuitor/km2,pecând,lapolulopus,Nigeriaare138.283.240
milioane de locuitori ¸ si densitatea de 137 locuitori/km2. În cazul diferen¸ telor economice, acestea se
resimt de la ¸ tar ˘a la ¸ tar˘a, unele dintre ele având politci ¸ si reforme care sunt menit e s˘a îmbun˘at˘a¸ teasc˘a
condi¸ tiile de via¸ t ˘a, iar în cazul diferen¸ telor sociale, printr-un singur ind icator, cel al alfabetiz ˘arii în
rândul adul¸ tilor, ce variaz ˘a de la 25% la 75%, se demostreaz ˘a eterogenitatea acestui spa¸ tiu islamic.
În centrul nucleului
islamicseaﬂ ˘aNigerul ¸ siCiadul,dou ˘a¸ t˘ariceauunsistempoliticfragilconstruit,dou ˘apoten¸ tialezonede
coﬂict, st˘ariledetensiunemanifestându-seprintendin¸ tedesecesi une, ceau labaz ˘aeterogenitateaetnic ˘a
dintre nordul islamic ¸ si sudul animist. Aceste diferen¸ te se datoreaz ˘a zonei centrale în care se aﬂ ˘a aceste
¸ t˘ari, Niger ¸ si Ciad precum ¸ si Sudan sau Mauritania, ele marc ând spa¸ tiulde interferen¸ t ˘a ¸ si deconfruntare
dintre Africa neagr ˘a ¸ si cea alb ˘a. Exist˘a dou˘a aspecte ce intervin în aceste zone tensionate, primul se
refer˘a la metisajul între popula¸ tiile negroide ¸ si maurii arabi , iar cea de-a doua diferen¸ t ˘a, fenomenul de
opozi¸ tie rasial ˘a, este o consecin¸ t ˘a a cre¸ sterii demograﬁce a negrilor, ce au o rat ˘a de natalitate foarte
ridicat˘a, ace¸ stia acceptând din ce în ce mai greu islamizarea ¸ si do mina¸ tia maurilor în via¸ ta politic ˘a.
Nigeria este considerat ˘a un pion geopolitic al continentului african, a c ˘arei impor-
tan¸ t˘a a crescut în ultimul timp, dar care se confrunt ˘a cu tendin¸ te secesioniste în regiunea
Biafra, din estul ¸ t ˘arii, tensiuni ce au derivat într-un violent r ˘azboi civil în anii ’60.
De¸ si Etiopia a fost o ¸ tar ˘a cre¸ stin ˘a, biserica p ˘atrunzând pe aceste teritorii cu mult
înaintea islamului, acesta din urm ˘a a recuperat terenul pierdut, ajungând în prezent s ˘a ﬁe
a doua religie din ¸ tar ˘a, num˘arul adep¸ tilor ﬁind aproximativ 40% din popula¸ tia total ˘a.
21

1.3.3. Nucleul islamic indonezian
ArecaprincipalpolIndonezia,ceamaimare¸ tar ˘aislamic˘a¸ siceade-apatra¸ tar ˘aalumii,cuopopu-
la¸ tiedepeste237milioanedelocuitori,dintrecare86.1% suntmusulmani. Acestei¸ t ˘ariiseadaug ˘aoparte
dinMalaezia, sultanatulBrunei, Thailanda,Cambogia,Bir mania ¸ siSingapore,dar ¸ sisudularhipelagului
ﬁlipinez, în insuleleMindanao, Sulu, Jolo ¸ si Basilian. Ac este insule se confrunt ˘a cu probleme secesion-
iste,popula¸ tiamusulman ˘atotal˘adeaproximativ7milioaneluptândpentruindependen¸ ta¸ s ipentrucrearea
unui stat islamic, pornind tocmai de la premisa religioas ˘a. În total, nucleul islamic indonezian reune¸ ste
peste250demilioanedemusulmani,f ˘acându-luncentruputernictocmaiprinnum ˘arulmarealadep¸ tilor.
Islamul a p ˘atruns relativ târziu în aceast ˘a regiune, abia în secolul al XV-
lea, prin intermediul negustorilor arabi sau indieni, ¸ si s -a r˘aspândit destul de repede,
adoptând totu¸ si o form ˘a particular ˘a datorit ˘a inﬂuen¸ tei celorlalte religii din zon ˘a, bud-
ism, hinduism, cre¸ stinism sau animism, conferindu-i isla mului o latur ˘a mai liberal ˘a.
1.3.4. Nucleul islamic iranian
Nucleul iranian este alc ˘atuit din trei state ce au o importan¸ t ˘a deosebit ˘a din punct de
vedere geopolitic, Iran, Afganistan ¸ si Tadjikistan, ﬁeca re dintre ¸ t ˘ari având particularit ˘a¸ tile sale.
Cel mai mare stat islamic ¸ siit, Iranul, are o popula¸ tie de p este 65 de milioane de locuitori,
dintre care 89% sunt ¸ sii¸ ti ¸ si 9% sunni¸ ti. Aceast ˘a ¸ tar˘a este puternic ancorat ˘a în respectarea tradi¸ tiilor
islamice, Iranul ﬁind una dintre principalele celule ale fu ndamentalismului politic ¸ si terorismului, ce
genereaz˘a ﬂuxuri violente atât în regiune, cât ¸ si în întreaga lume. E ste un teritoriu dominat de nelini¸ ste,
pe plan intern manifestându-se înc ˘alc˘ari grave ale drepturilor omului, iar pe plan extern atrage a ten¸ tia
marilor puteri prin politica pe care o promoveaz ˘a, prin dorin¸ ta sa de a dobândi puterea nuclear ˘a.
Afganistanul beneﬁciaz ˘a de o pozi¸ tie geostrategic ˘a, ﬁind cosiderat un stat tampon între trei nu-
clee islamice diferite, cel iranian, cel pakistanez, ¸ si ce l turcofon. La 26 octombrie 1997 intr ˘a la put-
ere talibanii fundamentali¸ sti, proclamând Emiratul Isla mic Afganistan. Ace¸ stia au instaurat un gu-
vern despotic, bazat strict pe tradi¸ tiile islamice tradi¸ tionale, determinând schimb ˘ari drastice în rândul
popula¸ tiei, femeile ﬁind obligate s ˘a poarte tot timpul fa¸ ta acoperit ˘a, interzicerea dreptului la munc ˘a
pentru acestea, interzicerea televizorului, a muzicii ¸ si chiar a jocurilor sportive. Aceste reglemen-
t˘ari au avut ca efect ulterior ob¸ tinerea celei mai ridicate r ate de analfabetism de pe glob, mortali-
tatea ridicat ˘a în rândul copiilor, precum ¸ si un num ˘ar mare de v ˘aduve ¸ si orfani. Nici pe plan ex-
tern acest stat nu a excelat, a promovat o politic ˘a închis˘a, recunoscând doar trei state: Pakistan,
Arabia Saudita ¸ si Emiratele Arabe Unite ¸ si a sus¸ tinut ¸ si ajutat organiza¸ tia terorist ˘a Al-Qaeda. Abia
dup˘a atentatele din 11 septembrie 2001, datorit ˘a refuzului de a înceta cooperarea cu Bin Laden,
soarta Afganistanului se schimb ˘a, acesta devenind ¸ tinta raidurilor americane ¸ si britani ce care, aju-
tate de for¸ tele de opozi¸ tie afgane, reu¸ sesc s ˘a înl˘ature regimul, promovând o democratizare a ¸ t ˘arii.
Tadjiktan este o crea¸ tie politic ˘a artiﬁcial ˘a, dup˘a modelul sovietic, ce a fost ini¸ tial inclus ˘a în
Uzbekistan ca republic ˘a autonom ˘a, devenind apoi republic ˘a sovietic ˘a socialist ˘a. Tadjicii nu sunt o et-
nie propriu-zis ˘a, ci un grup lingvistic format din musulmani din Asia centra l˘a ¸ si Afganistan, dar care
22

nu prezint ˘a o unitate deosebit ˘a, datorit˘a r˘ad˘acinilor istorice diferite. Islamul este religia de stat, 9 0%
din cei peste 7 milioane de locuitori declarându-se musulma ni. În prezent aceast ˘a ¸ tar˘a se confrunt ˘a
cu puternice conﬂicte pe plan intern, iar pe plan extern, pro moveaz˘a o politic ˘a orientat ˘a c˘atre Iran.
1.3.5. Nucleul islamic pakistanez
Este format din ¸ t ˘ari în care islamul este religia dominant ˘a, 97% din popula¸ tia Pakistanului
ﬁind musulmani, urmat ˘a de Bangladesh, cu 83% din totalul popula¸ tiei ¸ si India ce a re majoritatea
musulman ˘a doar în regiunea Kashmirului. Cu toate c ˘a ponderea popula¸ tiei musulmane din India este
de doar 13.4%, ace¸ stia reprezint ˘a peste 150 de milioane, ceea ce claseaz ˘a aceast˘a ¸ tara pe locul al
doilea, dup ˘a Indonezia, din punct de vedere al num ˘arului adep¸ tilor islamului. În regiune mai ex-
ist˘a ¸ si alte comunit ˘a¸ ti musulmane importante, în Uttar Pradesh, Bihar, Bengal ul de Vest ¸ si Kerala.
Primele manifest ˘ari ale islamului în subcontinentul indian au ap ˘arut
un secolul al IX-lea, dar abia patru secole mai târziu aceste a s-au material-
izat prin fondarea primului stat islamic din regiune, sulta natul din Delhi.
1.3.6. Nucleul islamic turcofon
Acest nucleu se deﬁne¸ ste printr-un amestec etnic complex, în-
globând în ansamblul s ˘au ¸ t˘ari precum Turcia, stat cu voca¸ tii euro-atlantice,
state islamice din Balcani ¸ si cele din Asia Central ˘a ex-sovietic ˘a.
Turcia a determinat de-a lungul timpului, prin migra¸ tii, d ou˘a cercuri de popula¸ tie: cel istoric
din cadrul Imperiului Otoman ¸ si cel care se manifest ˘a ¸ si în ziua de ast ˘azi, rezultat din ﬂuxul for¸ tei de
munc˘a spre Europa Occidental ˘a sau în spa¸ tiul arab (mai ales în Arabia Saudit ˘a ¸ si Libia). În cadrul
primului ﬂux, se simt inﬂuen¸ te turcofone în Balcani, Bulga ria, România (Dobrogea), Grecia, Orien-
tul Apropiat, Macedonia, Cipru ¸ si Irak. Prin ﬂuxul de munc ˘a spre Europa Occidental ˘a se observ ˘a o
preferin¸ t˘a pentru urm ˘atoarele state: Germania, Fran¸ ta, Olanda, Belgia, Austri a ¸ si ¸ t˘arile scandinave.
Turkestanul, sau nucleul central-asiatic, cuprinde peste 40 de milioane de locuitori ¸ si
este alc˘atuit din doua ramuri, blocul ex-sovietic ¸ si cel chinez. Uz bekistanul este cel mai
populat stat din Turkestanul ex-sovietic, tinde s ˘a devin˘a o putere regional ˘a, fapt ce se con-
ﬁrm˘a printr-o distan¸ tare relativ ˘a de marii lideri musulani regionali: Arabia Saudit ˘a ¸ si Turcia.
T˘atarii, cu o popula¸ tie de aproximativ 7 milioane, reprezin t˘a unul dintre cele mai
dispersate popoare islamice, ﬁind format din mai multe ramu ri, în func¸ tie de zona în
care se aﬂ ˘a: t˘atarii din Kazan, din Crimeea, din Caucaz, din România ¸ si di n Republica
Moldova. De¸ si la origine ei sunt mongoli, t ˘atarii au fost turciza¸ ti lingvistic ¸ si islamiza¸ ti.
Mai exist ˘a popoare turcofone în Ural, Caucaz ¸ si Siberia, dar cu popul a¸ tii mai reduse, ﬁecare
ﬁind împ ˘ar¸ tite în mai multe ramuri ¸ si prezentând caracteristici î n func¸ tie de regiunea în care se
aﬂ˘a ¸ si în func¸ tie de inﬂuen¸ tele lingvistice ¸ si culturale l a care au fost supuse de-a lungul anilor.
23

Capitolul II:Islamulpolitic
[1.][1.] Religia– un factorgeopolitic
Conceptul de religie desemneaz ˘a un sistem de credin¸ te, sau dogme ¸ si de
practici, sau rituri, privind sistemul divinit ˘a¸ tii ¸ si care îi une¸ ste, în aceea¸ si co-
munitate spiritual ˘a ¸ si moral ˘a, pe to¸ ti cei care ader ˘a la acest sistem.
Înc˘a din cele mai vechi timpuri, religia a reprezentat pentru om enire un factor de echili-
bru ¸ si compensare la via¸ ta cotidian ˘a, o alternativ ˘a pentru cei credincio¸ si în fa¸ ta schimb ˘arilor la
24

care erau supu¸ si, a insecurit ˘a¸ tii. În ziua de ast ˘azi religia a devenit un factor geopolitic, ce se
reg˘ase¸ ste în dou ˘a situa¸ tii diferite, în antitez ˘a: poate favoriza pacea ¸ si securitatea unei zone, sau
în alte situa¸ tii, chiar religia este unul dintre factorii c are declan¸ seaz ˘a crize ¸ si chiar r ˘azboaie.
În istorie întâlnim numeroase exemple de r ˘azboaie declan¸ sate de la motive religioase, dar
în ﬁnal s-au urm ˘arit tot scopurile economice si politice, precum ¸ si cuceri rea de noi teritorii ¸ si
stabilizarea pozi¸ tiei în zon ˘a. Pentru a sus¸ tine aceast ˘a aﬁrma¸ tie voi argumenta cu exemplul cru-
ciadelor, care au pornit de la ideologia cre¸ stin ˘a ¸ si au fost numite „r ˘azboaie sﬁnte”, deoarece au
fost organizate în scopul eliber ˘arii Ierusalimului de sub domina¸ tia musulman ˘a. Biserica Catolic ˘a,
prin institu¸ tia suprem ˘a, Papalitatea, s-a aﬁrmat la începutul secolului al XXI-le a pe plan inter-
na¸ tional, m ˘arindu-¸ si sfera de inﬂuen¸ t ˘a c˘atre Orient, prin r ˘aspândirea catolicismului în noi regiuni.
În prezent, criza religioas ˘a cu care se confrunt ˘a lumea devine tot mai tensionat ˘a, în spe-
cial prin situa¸ tia islamismului, a statului Kosovo, care s -a desp˘ar¸ tit de Serbia pe motive religioase,
iar în februarie 2008 ¸ si-a declarat independen¸ ta. Statel e Unite ale Americii, Fran¸ ta ¸ si Marea
Britanie sus¸ tin proclamarea independen¸ tei provinciei, în timp ce Rusia ¸ si Serbia se opun vehe-
ment, al˘aturându-se la cele din urm ˘a, România, Slovacia, Spania, Cipru ¸ si Grecia, care î¸ si ex –
prim˘a teama provoc ˘arii unui precedent, unele dintre ele confruntându-se cu pr obleme secesioniste.
Termenul de„panislamism”,folositîn modcurent
dreptislamism,„vizeaz ˘arefacerea ¸ siunitatealumiimusulmane,darareoariemail arg˘adecât panarabis-
mul, care se dezvolt ˘a doar principiul comunit ˘a¸ tii etnice”. Astfel, la ¸ t ˘arile arabe se adaug ˘a state a c ˘aror
confesiune religioas ˘a este majoritar islamic ˘a, având o pondere mare din totalul popula¸ tiei: Indonezia
(86% din cei 235 milioane de locuitori), Pakistan (97% din 16 4 milioane), Bangladesh (83% din 150
milioane), Nigeria (50% din 135 milioane), Iran (98% din 65 m ilioane), Turcia (97% din 70 milioane).
Sociologiioccidentaliau considerat petotparcursul
secolului al XX-lea c ˘a religia nu mai reprezint ˘a o for¸ t˘a geopolitic ˘a ¸ si c˘a pozi¸ tia ei se aﬂ ˘a în declin. În
acest sens au fost enun¸ tate ¸ si dou ˘a teorii ale seculariz ˘arii, care s ˘a conﬁrme sc ˘aderea rolului religiei.
Primatez ˘acaracterizeaz ˘a religiaca peuninstrumentdeexplicare ¸ sicontrol,ac ˘arui
inﬂuen¸ t˘ascadepem ˘asur˘acera¸ tiuneanoastr ˘adevinemai luminat ˘a. Adouatez ˘apuncteaz ˘ac˘aimportan¸ ta
religiei va sc ˘adea pe m ˘asur˘a ce se va îmbun ˘at˘a¸ ti calitatea organiz ˘arii sociale speciﬁce erei moderne.
Numic˘ale-afost mirareaacestorproponen¸ tiai secular-
iz˘arii când islamismul ¸ si-a reînceput ascensiunea, în conte xtul mai larg al reaﬁrm ˘arii celorlalte religii.
Aceastaresuscitareaislamismuluiafost considerat ˘adeuniisociologica ﬁindo faz ˘a trec˘atoare,
pe care au consumat-o ¸ si societ ˘a¸ tile occidentale. Odat ˘a cu modernizarea societ ˘a¸ tilor islamice, religia î¸ si
va ﬁ pierdut din for¸ t ˘a ¸ si se va ﬁ plasat în sfera interioar ˘a a individului, producându-se secularizarea.
Înpoﬁdatuturor
acestorpredic¸ tii,islamismularezistatcusuccessecula rizarii,adaptân-du-seereimoderneîncareseaﬂ ˘a.
Desiresping promovareavalorilorvestice-proces denumit de
eliteleislamice„vestoxiﬁcare” -cultiv ˘aorezisten¸ t ˘afa¸ t˘adeglobalizare,percepmodernizarea ¸ siinﬂuen¸ ta
25

occidental ˘acapeo form ˘anou˘adecolonialism,musulmaniiau reu¸ sits ˘aadapteze concepteprecumglob-
alizare,economiedepia¸ t ˘a,industrializaref ˘ar˘aaintraîncontradic¸ tiecuvalorilelorculturale¸ sireli gioase.
Tocmai aceast ˘apreluarea unoridei
pur occidentale mi se pare punctul cel mai interesant al conﬂ ictului dintre Orient si Occident. P ˘astrând
baza cultural ˘a ¸ si religioas ˘a intact˘a, cele dou ˘a adversare poart ˘a un r˘azboi utilizând acelea¸ si mijloace.
[1.][1.] Jihadul
MediatizareaJihadului ¸ siasocierea
lui cu terorismul au avut ca factor determinant atentatele d in 11 septembrie 2001, ce au adus pe masa
dezbaterilor globale lumea islamic ˘a. Imaginea islamului a fost redat ˘a în termeni negativi, ﬁind prezen-
tate doar p ˘ar¸ tile negative, violen¸ ta ¸ si dorin¸ ta fundamentali¸ st ilor de a eradica necredincio¸ sii care se opun
Coranului. Mediatizareaexagerat ˘aatermenuluideJihad,l-atransformatîntr-oform ˘adeamenin¸ tarealui
Osama bin Laden la adresa Americii ¸ si a întregii civiliza¸ t ii occidentale, o civiliza¸ tie bazat ˘a pe separarea
clar˘a dintre stat ¸ si religie. În viziunea occidental ˘a, Jihadul nu este v ˘azut ca un R ˘azboi Sfânt, ci ca un
r˘azboialteroriidusdec ˘atrefanaticiireligio¸ siîmpotrivaglobaliz ˘arii. Jihadul,înaccep¸ tiuneadeap ˘ararea
Islamului, constituie simultan atât un concept moral – reli gios, cât ¸ si o form ˘a de manifestare a acestuia.
Termenul arab „Jihad” înseamn ˘a s˘a î¸ ti încerci propria limit ˘a ¸ si are dou ˘a în¸ telesuri pentru musulmani.
PrimainterpretareaJihaduluieste
deatestr ˘aduidintoateputerile,prinfolosireatuturorresurselor ¸ siaenergiilorpentruarespectasistemul
islamic de via¸ t ˘a, adic˘a a urma înv ˘a¸ t˘aturile oferite de Allah. Jihadul este v ˘azut ca un proces continuu,
manifestat întreaga via¸ t ˘a, o lupt˘a interioar ˘a a individului cu el însu¸ si, cu ispitele ce pot ap ˘area. Musul-
manii,prinaceast ˘alupt˘apersonal ˘a,tinds˘arealizezeMaruf-ul,adic ˘aceestedrept ¸ siadev ˘arat ¸ sidorescs ˘a
înl˘aturedinvia¸ talor ¸ siimplicitdinsocietateMunkar-ul,a dic˘atotceea ceester ˘au ¸ sifals. Acestaspect al
Jihaduluipoateﬁdeﬁnitcaluptaspiritual ˘aaoric˘aruiindividîmpotrivaviciilor,atenta¸ tiilordeoricefe l,a
ignoran¸ tei,adic ˘aadoptareaunuimoddevia¸ t ˘asimplu,încares ˘asepun˘aaccentulmaimultpedezvoltarea
spiritual˘a ¸ si nu pe cea material ˘a. De¸ si aceast ˘a deﬁni¸ tie este cea de baz ˘a, cea pe care o respect ˘a întregii
musulmani, se pune accentul pe latura militar ˘a a no¸ tiunii, cea promovat ˘ade grup ˘arile fundamentaliste.
Cel de-al doileaîn¸ telesal Jihaduluieste„R ˘azboiul
Sfânt” purtat de musulmani, o lupt ˘a dus˘a în numele lui Allah împotriva necredincio¸ silor, a du¸ sma nilor
Islamuluicarerecurglafor¸ t ˘a. Înlumeexist ˘anedrept˘a¸ ti¸ siopresiuni,omenireatr ˘aindconstantsubteroarea
datorat˘a diverselorfocare de r ˘azboi. Acesta este motivulpentru care islamul recunoa¸ ste R˘azboiul Sfânt,
o metod˘a justiﬁcabil ˘a ¸ si corect ˘a a musulmanilor pentru autoap ˘arare, reinstaurearea libert ˘a¸ tii ¸ si a p ˘acii.
26

Jihadulofensivesteacceptat sipromovatderamurasunnit ˘a
aislamului,întimpce ¸ sii¸ tiiinterzicaceast ˘apractic˘a,considerândc ˘adoarImamul,conduc ˘atorulspiritual
al comunit ˘a¸ tii, este în m ˘asur˘a s˘a decid˘a necesitatea unui astfel de r ˘azboi. Cea de-a treia ramur ˘a islam-
ic˘a, kharii˘g¸ tii, precum ¸ si al¸ ti lideri religio¸ si islamici fundame ntali¸ sti, consider ˘a Jihadul ca ﬁind necesar
¸ si obligatoriu, denumindu-l al ¸ saselea stâlp al islamulu i, astfel devenind o obliga¸ tie colectiv ˘a. În con-
cep¸ tiamusulmanilor,legitimitateaJihaduluisereg ˘ase¸ steîncâtevaversete¸ siseaccept ˘adeclarareaacestui
R˘azboi Sfânt doar dac ˘a sunt respectate câteva condi¸ tii esen¸ tiale. Lupta trebu ie s˘a ﬁe pornit ˘a de c˘atre
necredincio¸ si, iar începerea Jihadului va ﬁ doar ca o reac¸ tie de autoap ˘arare, lucru ce ne este sugerat de
c˘atre versetul„asupraaceloracare auf ˘acut r˘azboiul”. Alteipostazeîn careJihadulesteconsideratdre pt,
se refer˘a la ap˘ararea religiei, „astfel Allah nu permite unui popor s ˘a-l nimiceasc ˘a pe cel˘alalt”, sau dac ˘a
se realizeaz ˘a c˘a necredincio¸ siiurm ˘arescs˘adistrug˘acredin¸ taîn Allah,„astfel am ﬁdoborâ¸ tilap ˘amânt”.
Exist˘apatru modalit ˘a¸ tiprincare musulmaniipot realizaJihadul: cu
inima, prin cuvânt, cu mâna ¸ si cu sabia. Prin prisma inimii, musulmanii fac referire la lupta interioar ˘a a
individului,declan¸ sat ˘apeplanspiritualîmpotrivaviciilor,tenta¸ tiilor¸ siai gnoran¸ tei. RealizareaJihadului
princuvântarecascopînsu¸ sireaînv ˘a¸ t˘aturilordinCoran ¸ siSharia,deprindereaobliga¸ tiilor¸ siîmp˘art˘a¸ sirea
lorcelorlal¸ ti. Jihadulîndeplinitcuajutorulmâiniiser efer˘alaalegereaindividuluideafacedoarbine,dea
nuseabatedelacaleaceadreapt ˘a,pecândfolosireasabieiimplic ˘aunr˘azboiîmpotrivanecredincio¸ silor.
Conﬂictul ceaap ˘arut întrecre¸ stinism ¸ si
islamdateaz ˘ade14secole,delaapari¸ tiaislamului,ceafostconsidera taﬁoreligiemisionar ˘a,menit˘as˘a
ﬁeextins˘aînîntreagalume. ConformprofetuluiMahomad,lumeaafost gândit˘acaﬁindformat ˘adinDar
al Islam(CasaIslamului)– undetr ˘aiescpopula¸ tiilemusulmane ¸ siDaralHarb (CasaR ˘azboiului)–adic ˘a
popoarele de alte religii. Se consider ˘a c˘a pacea nu putea ﬁ instaurat ˘a decât în momentul în care Dar Al
Islam ar ﬁ inclus în totalitate Dar al Harb, principala cale d e realizare a acestui obiectiv ﬁind Jihadul.
PromotoriiconceptuluideJihadau fostarabii,care, însec olulalVIII-lea, aucuceritomareparte
a teritoriilor cre¸ stine ale Imperiului Bizantin, trecând apoi la Africa de Nord ¸ si orpindu-se în Spania
de ast˘azi. Pe timpul cruciadelor, când cre¸ stinii au pornit r ˘azboaiele de eliberare a p ˘amânturilor sﬁnte,
conﬂictul dintre cele dou ˘a religii a cunoscut o nou ˘a etap˘a, mai violent ˘a. Jihadul a fost continuat apoi
de c˘atre otomani, care, timp de câteva secole, au amenin¸ tat Eur opa, prin r ˘azboaiele purtate ¸ si pozi¸ tia
strategic˘a de care dispunea. În secolul al XVII-lea, când are loc e¸ sec ul înregistrat în asediul Vienei,
moment în care se renun¸ t ˘a la campaniile de cucerire ¸ si se face trecerea c ˘atre un Jihad defensiv, adic ˘a
R˘azboiul Sfânt, este folosit doar pentru ap ˘ararea teritoriilor musulmane în fa¸ ta agresiunii popoare lor
cre¸ stine. Ideea Jihadului a r ˘amas prezent ˘a în spa¸ tiul islamic dup ˘a pr˘abu¸ sirea Imperiului Otoman, chiar
¸ si în prezent musulmanii conservatori ﬁind ﬁdeli ideii c ˘a Dar al Islam trebuie s ˘a înving˘a Dar al Harb.
În prezent, grupareacare aini¸ tiat ¸ sipromovat„R ˘azboiul Sfânt”ﬁind numit ˘a
¸ si p˘arintele Jihadului modern, este gruparea Hamas. Înc ˘a din anul înﬁin¸ t ˘arii, 1978, sus¸ tin ˘atorii acestei
mi¸ sc˘ari au adoptat Jihadul ca form ˘a de lupt˘a împotriva Israelului. În perioada 1993-1994 s-a constata t
o radicalizare a fundamentali¸ stilor ¸ si a no¸ tiunii de Jih ad, ﬁind introdus conceptul de „istishhad”, ceea
27

ce reprezint ˘a sacriﬁciul voluntar, sau sinuciderea în vederea sus¸ tine rii unei cauze religioase. De¸ si în
Coran este interzis ˘a sinuciderea ce are la baz ˘a motivepersonale, nu este precizat nic ˘aieri c˘a sinuciderea
pe considerente religioase este interzis ˘a, dac˘a se petrece dup ˘a primirea binecuvânt ˘arii imamului. Mai
mul¸ ti lideri religio¸ si islamici au interpretat Coranul, luând o pozi¸ tie comun ˘a în vederea transform ˘arii
actelorteroristeînacteder ˘azboipurtateînnumeleluiAllah,iarsinuciga¸ siisunttra nsforma¸ tiînmartiri.
2.3. Trecerea de la jihad la terorism
Chiar dac ˘a este foarte mediatizat, terorismul sinuciga¸ s este un ter men relativ nou,
ce are o arie de r ˘aspândire interna¸ tional ˘a, dar nu este judecat de c ˘atre tribunalele inter-
na¸ tionale. Chiar dac ˘a terorismul interna¸ tional este un fenomen ce a luat amploa re în ul-
timii ani ¸ si reprezint ˘a o amenin¸ tare viabil ˘a la stabilitatea p ˘acii mondiale, nu s-a accelerat
procesul de interven¸ tie juridic ˘a, astfel procedurile de aducere în instan¸ t ˘a neﬁind legale.
Terorismulsinuciga¸ sestedeﬁnit
ca o ac¸ tiune violent ˘a, motivat ˘a politic, executat ˘a în mod con¸ stient, determinat ¸ si cu inten¸ tie de suicid
împreun˘acu¸ tintelealeseîncursul uneiac¸ tiuni. Elementulspeci alal acestui tipdeatacteroristîl reprez-
int˘a certitudinea atacatorului c ˘a moartea sa este necesar ˘a pentru reu¸ sita atacului. Conform studiilor de
specialitate,aceast ˘a form˘ademanifestareare unimpactpsihologicmultmaiputernica supraoamenilor.
Acest gen de terorism a devenit un fenomen social, plecând de la principii religioase, dar manifestându-
se în context social, el ﬁind posibil doar printr-o ﬁnan¸ tar e continu ˘a a grup˘arilor fundamentaliste.
În contextulsitua¸ tiilorprezente, adiferen¸ telormajor edintreOcci-
dentul tehnologizat ¸ si Orientul mult prea religios, Jihad ul pare s˘a ﬁe o reac¸ tie la incapacitatea societ ˘a¸ tii
musulmane de a absorbi civiliza¸ tia ¸ si cultura vestic ˘a. Dezvoltarea doctrinei Jihadului a ap ˘arut ca solu¸ tie
la ciocnirea dintre cele dou ˘a civiliza¸ tii, ﬁind alimentat ˘a ¸ si de nereu¸ sita guvernelor religioase de a separa
politicul de spiritual. Succesul fundamentali¸ stilor în c â¸ stigarea unui public numeros care s ˘a-i sus¸ tin ˘a,
se datoreaz ˘a abilit˘a¸ tii lor de a prezenta ideologia Jihadului bazându-se pe ad ev˘arurile scrise în Coran.
Traumaislamuluimodernreﬂect ˘a contrastulacut dintre
succeselemedievale¸ sie¸ securiledinultimeleperioade. Trecereatimpuluinuaf ˘acutlucrurilemaiu¸ soare,
circumstan¸ tele nefavorabile persistând ¸ si azi. Orice cr iteriu am folosi, musulmanii se situeaz ˘a în coada
clasamentului–ﬁeînprivin¸ taputeriimilitare,astabili t˘a¸ tiipolitice,adezvolt ˘ariieconomice,acorup¸ tiei,a
drepturiloromului,as ˘an˘at˘a¸ tii,alongevit ˘a¸ tiisauaalfabetiz ˘arii. SuperioritateaOccidentului,recunoscut ˘a
chiar ¸ si de c ˘atre islam, a atribuit Jihadului un semn de disperare pe care , din ce în ce mai mul¸ ti lideri
spiritualiîlinvoc ˘aîndorin¸ tadealegitimaacest r ˘azboipurtat,unr ˘azboideap ˘arare avalorilorCoranului.
Principalul motiv care a contribuit la dezvoltarea ¸ si cre¸ sterea popularit ˘a¸ tii fundamentalismului a fost
pericolul laiciz ˘arii islamului, argument adus chiar de atentatele grup ˘arilor teroriste, ce au ales simboluri
laice, ale civiliza¸ tiei ¸ si culturii occidentale ¸ si nu mo tivereligioase ale Cre¸ stinismuluisau Mozaismului.
ÎnaintedeatentateleasupraTurnurilorGemenedinNew York ,atacurileteroristevizau
distrugerea unor cl ˘adiri reprezentative pentru un stat (atentatele împotriva ambasadelor SUA), prin care
28

terori¸ stiidoreaus ˘atransmit ˘aunmesajputernic,darurm ˘areauderegul ˘acanum˘arulvictimelors ˘aﬁemic.
În
prezent, R ˘azboiul Sfânt pe care Mahomed l-a promovatîn încercarea de a controla Medina, este invocat
dec˘atrelideriifundamentali¸ sti,exprimându-¸ siastfeldis pre¸ tulfa¸ t˘adeglobalizare ¸ sivalorileoccidentale.
2.4. Criza de modernitate a lumii islamice
Islamul este un subiect controversat, dezb ˘atut la nivelul forumurilor interna¸ tionale
¸ si reprezint ˘a o provocare pentru Occident, care tinde s ˘a gândeasc ˘a în stereotipuri, în
loc s˘a încerce s ˘a în¸ teleag ˘a diferen¸ tele culturale ¸ si religioase. Din sensul opus, m usul-
manii, în special cei tradi¸ tionali¸ sti, sunt reticien¸ ti la globalizare, deoarece o consid-
er˘a o metod ˘a prin care statele occidentale î¸ si manifest ˘a puterea politic ˘a ¸ si economic ˘a.
Studiile efectuate în ultimul secol, privitoare la societ ˘a¸ tile islamice ¸ si în general Orientul
Mijlociu, au avut ca punct de plecare determinarea rela¸ tii lor dintre stat si institu¸ tiile religioase.
Un r˘aspuns la aceast ˘a întrebare ne este dat de c ˘atre Ira M. Lapidus, care este de p ˘arere c˘a în
societ˘a¸ tile islamice nu se face delimitarea între stat ¸ si religi e, iar domeniile juridic, politic, lit-
erar ¸ si religios se completeaz ˘a unul pe altul, determinând astfel deﬁni¸ tia complex ˘a a islamului.
În consecin¸ t ˘a, aceste societ ˘a¸ ti sunt fundamental diferite fa¸ t ˘a de cele occidentale. Societ ˘a¸ tile eu-
ropene au avut la baza dezvolt ˘arii separarea clar ˘a dintre stat ¸ si religie, dintre legi ¸ si norme bis-
erice¸ sti ¸ si astfel s-a format societatea civil ˘a, ce este considerat ˘a a sta la baza modernit ˘a¸ tii.
În prezent se vorbe¸ ste foarte mult, în lumea occidental ˘a mai degrab ˘a decât în spa¸ tiul islamic,
despre o criz ˘a de modernitate. De multe ori modernitatea unei societ ˘a¸ ti este asociat ˘a cu dezvoltarea
economic ˘a a ¸ t˘arii respective ¸ si chiar poate ﬁ un bun indiciu, dar sunt mai multe aspecte ce trebuie lu-
ate în calcul, dintre care cel mai important este cel mental, adic˘a acceptarea unor valori. Din punc-
tul de vedere occidental, modernitatea este perceput ˘a ca stilul de via¸ t ˘a occidental, cu laicitatea struc-
turilor sociale si delimitarea interven¸ tiei religiei în p roblemele statale. De mai bine de dou ˘a sute
de ani are loc un proces de occidentalizare a islamului ce a av ut un efect pozitiv, prin con¸ stienti-
zarea elitelor musulmane ce au încercat o reformare a islamu lui, dar ¸ si un efect negativ exprimat prin
sângerosul fundamentalism islamic, ce devine tot mai înver ¸ sunat în lupta cu necredincio¸ sii. Curen-
tul reformist , nahda, s-a manifestat din a doua jum ˘atate a secolului XIX, pân ˘a la cel de-al doilea
R˘azboi Mondial ¸ si a reprezentat o mi¸ scare prin care s-a înce rcat o reanalizare ¸ si reconsiderare a ati-
tudinii fa¸ t ˘a de textele din Coran ce vizeaz ˘a via¸ ta social ˘a ¸ si adaptarea la mediul de via¸ t ˘a occidental.
Pentru a se putea realiza o form ˘a de modernitate a lumii islamice, s ˘a se g˘aseasc˘a o calea speci-
ﬁc˘a prin care s ˘a se pun˘a în valoare poten¸ tialul de dezvoltate ¸ si aﬁrmare al acest ei lumi, trebuie s ˘a se
realizeze o reconstruc¸ tie a societ ˘a¸ tii. Societatea islamic ˘a se bazeaz ˘a foarte mult pe doctrina religioas ˘a,
dar islamul în sine dep ˘a¸ se¸ ste bariera religiei, devenind un adev ˘arat mod de via¸ t ˘a. De aici ¸ si re¸ tinerile
pe care musulmanii le au fa¸ t ˘a de valul de schimbare pe care occidentalii îl propun. Ei dor esc s˘a se
modernizeze, dar într-o form ˘a mai moderat ˘a, dorind s ˘a-¸ si p˘astreze propriile valori ¸ si nu s ˘a le importe
pe cele occidentale, care sunt prezentate într-un ambalaj c olorat ¸ si nu corespund cu principiile lor.
29

2.5. Musulmanii din Europa – un posibil focar de conﬂict în vi itor
Religia islamic ˘a a fost religia preponderent ˘a a¸ t˘arilor arabe, dar mai târziu s-a r ˘aspândit ¸ si la alte
popoare: turci,per¸ si,indienietc. Înprezentislamulest eoreligieceiaamploare,comunit ˘a¸ tilemusulmane
din¸ t˘arivest-europene¸ sidinceledou ˘aAmericiﬁinddinceîncemainumeroase¸ simaibineorganiza te. Se
estimeaz˘ac˘anum˘arulmusulmanilorceseg ˘asescpeteritoriulvest-europeanvariaz ˘aîntre9si15milioane.
Chiar dac ˘a lu˘am în considerare doar cei 9 milioane de musulmani, este o val oare destul de mare ca s ˘a
plaseze religia islamic ˘a a treia pe continent dup ˘a catolicism ¸ si protestantism ¸ si pe primul loc între re-
ligiileminoritare. Principalele comunit ˘a¸ timusulmanedin Europa se concentreaz ˘a în ¸ sase¸ t ˘ari: Fran¸ ta (5
milioane), Germania(2 milioane),Marea Britanie(1,5 mili oane),Olanda(500.000), Belgia(300.000) ¸ si
Austria (200.000). Concentra¸ tia nu este aleatoare, deoar ece aceste state s-au confruntat în ultimele trei
deceniicu omigra¸ tieaccentuat ˘aafor¸ teidemunc ˘a. Dinpunctdevedereetnic,musulmaniieuropenisunt
dintreigrupuridominante: arabi,turci(kurzi)sipachist anezi. Musulmaniicares-austabilitîn¸ t ˘arilevest-
europene nu au ales la întamplareaceste state, ci au c ˘autat s˘a mearg˘a în fostele puteri coloniale. Efectul
detensiunedintreceledou ˘ap˘ar¸ tiaparedatorit ˘afenomenuluidedomina¸ tie. Ceamaitensionat ˘asitua¸ tiese
reg˘ase¸ ste în Fran¸ ta, undena¸ tionali¸ stiinu-i accept ˘a pe africanii care au imigrat, tocmai datorit ˘a statutului
pecarel-auavutodat ˘aasupralor. Deasemenea,musulmaniiseplângdemarginaliz areasocial ˘apecareo
resimt, de scepticismulcu care sunt privi¸ tide c ˘atre europeni, care tind s ˘a-i asocieze cu elementelenega-
tivealesociet ˘a¸ tii,(chiar¸ siterorismul),înlocs ˘aîitratezecuegalitate¸ sis ˘aleacceptecultura¸ siobiceiurile.
Situa¸ tia cea mai critic ˘a se manifest ˘a în rândul tinerilor europeni de confesiune islamic ˘a. Ace¸ s-
tia sunt deja la a dou ˘a genera¸ tie, ﬁind n ˘ascu¸ ti ¸ si crescu¸ ti în ¸ t ˘arile occidentale, p ˘arin¸ tii lor emigrând
cu mul¸ ti ani în urm ˘a dinspre ¸ t ˘arile s˘arace ale Orientului, spre Europa, ce se aﬂa într-o lips ˘a de for¸ t˘a
de munc˘a. Nu s-au estimat îns ˘a urm˘arile acestei migra¸ tii ¸ si impactul negativ pe care tineri i din ziua
de ast˘azi îl resimt. De¸ si sunt cet ˘a¸ teni europeni cu drepturi depline ¸ si au crescut în spirit ul occiden-
tal, nu ¸ si-au pierdut identitatea religioas ˘a, ce a fost insuﬂat ˘a de c˘atre p˘arin¸ tii acestora. Diferen¸ t ˘a din-
tre cele dou ˘a genera¸ tii const ˘a tocmai în r ˘ad˘acinile spirituale, ce se manifest ˘a mai puternic în rân-
dul p˘arin¸ tilor, care au p ˘ar˘asit comunit ˘a¸ tile religioase doar cu trupul, p ˘astrând o leg ˘atur˘a direct˘a cu
p˘amânturile natale, manifestat ˘a prin apartenen¸ ta la comunitatea în care au tr ˘ait înainte de imigrare.
Tinerii musulmani din ¸ t ˘arile europene îns ˘a se aﬂ˘a într-o criz ˘a de identitate, deoarece nu se reg ˘asesc
în nici una dintre ipostazele în care se aﬂ ˘a. Pe de-o parte ei doresc s ˘a ﬁe considera¸ ti cet ˘a¸ teni eu-
ropeni, adoptând un stil de via¸ t ˘a occidental, dar societatea îi respinge ¸ si astfel, adapta rea lor devine
un lucru imposibil. Pe de alt ˘a parte, nici latura religioas ˘a nu le ofer ˘a un refugiu, deoarece sunt rup¸ ti
de valorile tradi¸ tionale, comunitatea în care tr ˘aiesc ﬁind mai permisiv ˘a decât societ ˘a¸ tile islamice.
Conform unui studiu recent publicat în cotidianul „La Libre Belgique”, în prezent o treime din
populaÈia capitalei belgiene este musulman ˘a, sociologii prognozând c ˘a în aproximativ 20 de ani, pop-
ula¸ tia musulman ˘a poate s˘a devin˘a majoritar ˘a. Acest lucru se datoreaz ˘a atât ratei natalit ˘a¸ tii ridicate, dar
¸ si a statutuluiBruxelles-ului, de capital ˘aa Uniunii Europene, ce atrage ﬂuxuri importantede popula¸ tie.
30

Capitolul III:Studiu de caz: Turcia
[1.][1.] Prezentarea¸ t˘ arii
RepublicaTurcia,esteo¸ tar ˘aceseîntindepedou ˘acontinente,Europa ¸ siAsia,ocupândpeninsula
Anatolia în vestul Asiei ¸ si aproximativ 3% din regiunea Mun ¸ tilor Balcani, din Europa de SE. Se în-
vecineaz˘acu8¸ t˘ari,Bulgariaînnord,Greciaînvest,Gerogiaînnordest,Ar menia,Azerbaidjan ¸ siIranîn
est,¸ siIrak¸ siSiriaînparteadesud-est. Turciaareiesir edirect˘alaMareaMediterana,MareaEgee¸ siMarea
Neagr˘a, ¸ siestecosiderat ˘ao¸ tar˘atranscontinental ˘adatorit˘apozi¸ tieistrategicepecareo ocup ˘a,având con-
trolasupraM ˘ariiMarmara¸ siastrâmtorilorBosfor¸ siDardanele,acest eadelimitândceledou ˘acontinente.
Figura 6: HartaRepubliciiTurcia
Sursa:CIA –TheWorld Factbook
[1.][1.] Echilibrul dintreislamismulfundamentalist ¸ siprincipi iledemocraticeocciden-
tale
31

Turcia¸ si-areorientatpoliticaextern ˘adelaconservatorismulbazatpep ˘astrareacuceririlorr ˘azboiu-
luicuGrecia, spreopolitic ˘adefundamentareapozi¸ tieigeopoliticeînregiune. Acest eschimbariauavut
ca punct de plecare evolu¸ tiilegeopoliticede-a lungul tim pului, dezmembrarea U.R.S.S. ¸ si a Iugoslaviei,
precum ¸ si mi¸ sc ˘arile din Orientul Mijlociu ¸ si Asia de Sud. Deschiderea Tur ciei dateaz ˘a din anii ’50, dar
reactivarea panturcismului a ap ˘arut mai târziu, prin anii ’80, odat ˘a cu rena¸ sterea islamului în aceast ˘a
¸ tar˘a. Principala provocare a Turciei pe plan geopolitic este ce a economic ˘a, deoarece poten¸ tialul eco-
nomic al¸ t ˘arii este relativ sc ˘azut, împiedicând astfel ambi¸ tiilede stat occidental, la care Turcia viseaz ˘a.
Laicizareaturc ˘a afostrecunoscut ˘aoﬁcial prinConstitu¸ tiaadoptat ˘aînanul 1937,ap ˘arând în con-
textul regimului autoritar al lui Atat˝ urk. Aceast ˘a Constitu¸ tie se deosebe¸ ste de cea francez ˘a, care este
considerat ˘a etalon pentru restul ¸ t ˘arilor europene, prin modul în care a fost creat ˘a, un singur om par-
ticipând la elaborarea ei, ﬁind ulterior implementat ˘aprin reforme sociale ¸ si institu¸ tionale. În schimb, în
Frant˘a,Constitu¸ tiaafostpromulgat ˘aîncadrulunuiregimdemocratic,ﬁindoperamaimultorpers onalit˘a¸ ti
¸ si implementându-seîn timp printr-un proces de lung ˘adurat˘a. Prin prismaacestor diferen¸ te pot s ˘a aﬁrm
c˘a exist˘a o fragilitate a laicizarii turce, precum ¸ si o tendin¸ ta sp re instrumentalizarea etnic ˘a a religiei.
Chiardac ˘aTurciaafostlaicizat ˘alaniveloﬁcial,rolulreligieia r ˘amasimportantmaiales lanivel
popular. Dup ˘a anul 1950 unii lideri politici au încercat s ˘a proﬁte de ata¸ samentul popular fa¸ t ˘a de religie,
îns˘a elit˘a politic˘a s-a opus unor asemenea încerc ˘ari, considerând c ˘a laicismul este un principiu esen¸ tial
în dezvoltarea economic ˘a ¸ si social ˘a a Turciei. Totu¸ si, în anii ’80, o nou ˘a genera¸ tie de lideri locali ed-
uca¸ ti, dar motiva¸ ti religios, a reu¸ sit s ˘a se opun ˘a domina¸ tiei elitei politice laice, fapt dovedit un deceni u
mai târziu, când pe baz ˘a unor sloganuri, care promiteau c ˘a o întoarcere la Islam va pune cap ˘at prob-
lemeloreconomice,câ¸ tivacandida¸ tiireligio¸ siaureu¸ sits˘acâ¸ stigealegerilelocaledinIstanbul ¸ siAnkara.
În luna martie a acestui an, Curtea Constitu¸ tional ˘a a Turciei a primit o notiﬁcare
de a scoate în afar ˘a legii partidul aﬂat la guvernare – Partidul Drept ˘a¸ tii ¸ si Dezvolt ˘arii
(AKP) – sub acuza¸ tia c ˘a ac¸ tioneaz ˘a împotriv ˘a laicit˘a¸ tii statului. Peti¸ tia a venit din partea
unui procuror al Cur¸ tii de Casa¸ tie a Turciei ¸ si acuza AKP d e faptul c ˘a încearc ˘a s˘a is-
lamizeze statul, distrugând fundamentul democratic, part idul în cauza negând aceste lucruri.
Aceast˘adisput˘a
intern˘a a avut reac¸ tii ¸ si pe plan extern, Comisarul European pent ru Extindere subliniind faptul c ˘a este
inacceptabil caasemeneaproblemes ˘aapar˘aîntr-o¸ tar ˘aceî¸ sinegociaz ˘aaderarea laUniuneaEuropean ˘a.
[1.][1.] Sistemul politic
Turcia este o republic ˘a parlamentar ˘a secularizat ˘a (în sens religios), ce a fost fondat ˘a pe
principiul separ ˘arii puterilor în stat, f ˘acându-se diferen¸ t ˘a clar˘a între legislativ, executiv ¸ si sis-
temul judec ˘atoresc, iar constitu¸ tia a fost adoptat ˘a ca lege suprem ˘a a ¸ t˘arii în anul 1982.
În func¸ tia de pre¸ sedinte este investit ¸ seful statului, ce trebuie ales cu o majorita te de dou ˘a treimi
de c˘atre Marea Adunare Na¸ tional ˘a Turc˘a (MANT), cunoscut ˘a sub numele local de Meclis, beneﬁci-
ind de o legislatur ˘a de ¸ sapte ani, nemaiavând dreptul de a candida ¸ si a dou ˘a oar˘a. Cine dore¸ ste s ˘a
32

candideze pentru aceast ˘a func¸ tie trebuie s ˘a ﬁe cet˘a¸ tean turc, cu vârsta de peste 40 de ani, cu studi-
ile superioare terminate ¸ si s ˘a fac˘a parte din Marea Adunare Na¸ tional ˘a Turc˘a. Pre¸ sedintele are ¸ si
alte îndatoriri, conduce Consiliul Na¸ tional de Securitat e, primind astfel func¸ tia de Comandant ¸ Sef.
¸ Tine de autoritatea pre¸ sedintelui promulgarea sau retri miterea legilor parlamentu-
lui pentru reconsiderare, adoptarea referendumurilor pop ulare sau a alegerilor parlamentare.
Printre celelalte competen¸ te ce ¸ tin de func¸ tia de pre¸ se dinte se num ˘ar˘a ¸ si numirea ¸ si ac-
ceptarea demisiei primului ministru, acesta facând parte d in Marea Adunare Na¸ tional ˘a a Tur-
ciei, precum ¸ si numirea ¸ si demiterea mini¸ strilor ¸ si rat iﬁcarea în¸ telegerilor interna¸ tionale.
La data de 28.08.2007 a fost ales actualul pre¸ sedintele al R epublicii Tucia, Abdullah Gul, un
musulman devotat, fost membru al unui partid islamist. Aces ta a fost numit în func¸ tia de pre¸ sedinte
dup˘a a treia rund ˘a de vot, prin majoritate simpl ˘a, neputând ob¸ tine majoritatea de dou ˘a treimi nece-
sar˘a pentruacâ¸ stigaîn primeledou ˘arunde. <a href="http://www.mfa.gov.tr/grupe/ea/ea010 .htm"></a>
Puterea executiv˘ a este exercitat ˘a de c˘atre pre¸ sedinte ¸ si de c ˘atre Consiliul de Mini¸ stri, organism
ce este condus de c ˘atre un prim ministru. La o s ˘apt˘amân˘a de la formarea Consiliului de Mini¸ stri, este
prezentat de c ˘atre primul ministru Programul de Guvernare în fa¸ ta Marii A dun˘ari Na¸ tionale, în urma
c˘aruia este acordat un vot de încredere. În cazul în care votul de încredere este unul negativ, intr ˘a
în autoritatea Marii Adun ˘ari Na¸ tionale a Turciei s ˘a demit˘a cabinetul propus. Consiliul de Mini¸ stri are
datoria de a emite regulamente ¸ si legi care, înainte de a int ra în vigoare, sunt controlate de c ˘atre Con-
siliul de Stat. Din martie 2003 în func¸ tia de prim ministru a l Turciei se aﬂ ˘a Recep Tayyip Erdogan.
ConformConstitu¸ tieiceafostadoptat ˘aîn1982, puterealegislativ˘ a esteexercitat ˘adec˘atreMarea
Adunare Na¸ tional ˘a a Turciei (Meclis), având sediul în Ankara ¸ si reprezint ˘a un corp unicameral cu 550
de locuri ales potrivit unui sistem de reprezentare propor¸ tional˘a prin alegeri universale pentru o pe-
rioad˘a de cinci ani. Pentru a putea intra în Marea Adunare Na¸ tiona l˘a a Turciei, partidele trebuie s ˘a
treac˘a pragul de 10% voturi ob¸ tinute la nivel na¸ tional în cadrul alegerilor parlamentare, m ˘asura adop-
tat˘a ﬁind menit ˘a s˘a previn˘a defragmentarea politic ˘a. Competen¸ tele Marii Adun ˘ari Na¸ tionale constau
în aprobarea, amendarea ¸ si revocarea legilor, supervizar ea activit ˘a¸ tii Consiliului de Mini¸ stri ¸ si autor-
izarea acestuia în emiterea unor decrete. În problemele int erna¸ tionale, tot Marea Adunare Na¸ tional ˘a
a Turciei are rolul cheie, acesteia revenindu-i datoria de a ratiﬁca acordurile interna¸ tionale semnate,
declararea st ˘arii de r˘azboi ¸ si participarea for¸ telor armate la conﬂictele ap ˘arute pe plan interna¸ tional.
Adoptarea unui sistem judiciar occidental a fost posibil ˘a din anul 1982, în urma valid ˘arii
Constitu¸ tiei ¸ si a avut drept urmare proclamarea independ en¸ tei cur¸ tilor na¸ tionale ¸ si a judec ˘atorilor.
Turcia are un sistem legislativ uniﬁcat format din cur¸ ti ci vile ¸ si militare, în Ankara ﬁind sedi-
ile centrale ale celor dou ˘a Cur¸ ti de Apel, respectiv una militar ˘a ¸ si una civil ˘a. Curtea Con-
stitu¸ tional ˘a are rolul de a veghea dac ˘a legile sunt conforme Constitu¸ tiei, acestea ﬁind publica te
imediat în Monitorul Oﬁcial, având putere total ˘a, inclusiv asupra executivului ¸ si legislativului.
Judec˘atorii sunt numi¸ ti în func¸ tie de c ˘atre pre¸ sedinte, iar Înalt ˘a Curte de Apel reprezint ˘a cea mai
puternic˘a instan¸ t˘a în ceea ce prive¸ ste analizarea deciziilor emise de c ˘atre cur¸ tile de justi¸ tie, judec ˘atorii
33

s˘ai ﬁind ale¸ si de c ˘atre Consiliul Superior al Magistra¸ tilor ¸ si Procurorilo r. Consiliul de Stat este consid-
erat a ﬁ tribunalul administrativ cel mai înalt, de aceea tre i sferturi din membrii s ˘ai sunt ale¸ si de c ˘atre
Consiliul Superior al Magistra¸ tilor ¸ si Procurorilor, ia r restul de o p ˘atrime sunt ale¸ si de c ˘atre pre¸ sedinte.
Principalele partide politice din Turcia, ce au ob¸ tinut lo curi în cadrul alegerilor parla-
mentare din 22 iulie 2007, sunt: Partidul Justi¸ tiei ¸ si Dez volt˘arii, ﬁind majoritar cu 341 de
locuri din 550, Partidul Popular Republican, 112 locuri ¸ si Partidul Mi¸ scarea Na¸ tionalist ˘a, par-
tid ce ocup ˘a 71 de locuri, restul de 26 de locuri ﬁind ocupate de independ en¸ ti, în timp ce
Partidul Democrat a ie¸ sit din Parlament, nereu¸ sind s ˘a ating˘a pragul de 10% necesar. Partidul
aﬂat la putere, Partidul Justi¸ tiei ¸ si Dezvolt ˘arii, este un partid conservativ de centru dreapta, ce
se declar ˘a promotor al valorilor occidentale ¸ si al integr ˘arii Turciei în Uniunea European ˘a.
Figura 7: Distribu¸ tialocurilorîn ParlamentulTurc
Sursa:ElectionGuide<a href="http://www.electionguide.org/" >http://www.electionguide.org/ </a>
[1.][1.] Turcia – statpivotîntreOrient ¸ siOccident
34

Pozi¸ tia geograﬁc ˘a a Turciei a fost premisa ce a determinat speciﬁcitatea cult urii turce, prin
faptul c˘a aceasta este un amestec între tradi¸ tia occidental ˘a ¸ si cea oriental ˘a. Turcia, cosiderat ˘a a ﬁ
un stat pivot, a c ˘arei pozi¸ tie strategic ˘a a crescut în mod semniﬁcativ în ultimul timp, reu¸ se¸ ste s ˘a
fac˘a leg˘atur˘a Occidentului cu Orientul ¸ si are importante r ˘ad˘acini istorice ¸ si culturale ¸ si infuen¸ te eco-
nomice din toate cele patru puncte cardinale. În partea de ve st se sim¸ t inﬂuen¸ tele Uniunii Europene,
cu care s-au ¸ si început negocierile de aderare, apoi se rema rc˘a rela¸ tiile ¸ si inﬂeun¸ tele pe care Turcia
le-a stabilit de-a lungul vremii cu Asia Central ˘a în est, Rusia în nord ¸ si Orientul Mijlociu în Sud.
Turcia este o republic ˘a democratic ˘a, laic˘a, constitutional ˘a, al c˘arei sistem politic a fost sta-
bilit în 1923. Turcia este un stat membru al ONU, NATO, OSCE, O ECD, OIC ¸ si al Consiliu-
lui Europei. În octombrie 2005 Uniunea European ˘a a deschis negocierile de aderare cu Ankara.
[1.][1.][1.] Rela¸ tiileturco-americane
În prezent politicile departamentelor de ap ˘arare ¸ si rela¸ tii externe ale Statelor Unite ale Americii
se confrunt ˘a cu provoc ˘ari din ce în ce mai serioase, datorit ˘a rupturii ce se adânce¸ ste între Occi-
dent ¸ si lumea islamic ˘a. În acest context rela¸ tia dintre SUA ¸ si Turcia cap ˘at˘a o importan¸ t ˘a strate-
gic˘a, Turcia ﬁind considerat ˘a o ¸ tar˘a musulman ˘a democratizat ˘a, cu puternice inﬂuen¸ te vestice. Rezul-
tatul direct este beneﬁc Turciei, aceast ˘a ¸ tar˘a având poten¸ tialul de a deveni un partener strate-
gic pentru oﬁcialii de la Washington, care doresc s ˘a restabileasc ˘a rela¸ tii cu lumea islamic ˘a, mai
ales dup˘a atentatele din 2001. Cu toate acestea pentru o mai bun ˘a cooperare americano-turc ˘a,
este nevoie ca rela¸ tiile dintre cele dou ˘a ¸ t˘ari s˘a ﬁe reparate ¸ si în acela¸ si timp modernizate.
Dac˘aîntrecut rela¸ tiile
americano-turceeraufoartestrânse,acesteas-auschimba tînultimiiani,maiexactîntimpuladministra¸ tie
Bush, când SUA a luat decizia de a invadaIrakul. Exist ˘a îns˘a ¸ si alte probleme ce¸ tin de politic ˘aextern˘a,
cum ar ﬁ Siria, Iran ¸ si Israel, în care cele dou ˘a ¸ t˘ari nu s-au mai sus¸ tinut, adoptând p ˘areri contrarii.
Atitudinea antiamerican ˘a ce s-a manifestat în Turcia î¸ si are r ˘ad˘acinile înc ˘a de la
primul r ˘azboi din Golf, ce a avut mai multe consecin¸ te negative pent ru Turcia, cele
mai importante ﬁind inﬂamarea problemei kurde ¸ si în acela¸ si timp o profund ˘a criz˘a eco-
nomic˘a. Turcia s-a comportat ca un aliat de n ˘adejde al guvernului de la Washing-
ton, americanii beneﬁciind de numeroase baze ¸ si facilit ˘a¸ ti militare de pe teritoriul turc.
Opinia public ˘a a perceput invazia din Afganistan ca pe invazia unui stat cr e¸ stin împotriva unuia
musulman. De aici ¸ si manifest ˘arile antiamericane ce s-au format în Turcia, în ajunul inva ziei americane
împotrivaIrakului,doar12%dintreturcimaisprijineauid eileamericane. Probaﬁnal ˘aceaconsolidatati-
tudineaantiamerican ˘aafostrefuzulparlamentuluiturcdeaacordaasisten¸ t ˘amilitar˘a,princareturcii¸ si-au
ar˘atatpozi¸ tiafa¸ t ˘adeSUA,ace¸ stiapierzându-¸ siîncredereaîninten¸ tiile vechiuluialiat. Perioadaurm ˘atoare
afost fr˘amântat˘adesuspiciunilep ˘ar¸ tilor,ajungându-selaideeaconform c ˘areiaajutorulmilitaramerican
aveacascopamericanizareaTurciei. Întimppozi¸ tiaguver nuluidelaAnkaras-aschimbat,al ˘aturându-se
opiniilormaimultor¸ t ˘arieuropene,ceconsiderauac¸ tiunileSUAprofundîmbibat ecuatitudiniimperiale.
35

Crizele repetate în rela¸ tiile bilaterale au demonstrat li psa de adapt-
abilitate a SUA la realit ˘a¸ tile existente, neacceptarea pozi¸ tiei prezente a Tur-
ciei, mai independent ˘a ¸ si capabil ˘a s˘a î¸ si urm ˘areasc˘a interesele na¸ tionale.
Dincolodeasisten¸ t ˘a
militar˘a,sprijinpentruoleoductuldinMareaCaspic ˘a,sprijinulpentruaderarealaUE,SUAnuaureu¸ sits ˘a
în¸ teleag˘aevolu¸ tiileinternedinTurciaceseaﬂauîntr-orela¸ tied irect˘acuevolu¸ tiaextern ˘aaevenimentelor.
Înprezent Turciasesimteamenin¸ tat ˘adec˘atreinstabilitatearegional ˘a ¸ si dec˘atreveciniiei,
care potdevenifoarteu¸ sorfocare deconﬂict. Irakul dejas eaﬂ˘aîncriz˘a, estefr˘amântat deviolen¸ t ˘a ¸ siin-
stabilitatepolitic ˘a, Iranul atrage aten¸ tiaOccidentuluiprin puterea nuclea r˘a, iar lumeaarab ˘a estefr˘amân-
tat˘a de nesiguran¸ ta viitorului ce st ˘a în doi poli opu¸ si, ori democratizarea, ori radicalizarea . Guvernul
turc a încercat s ˘a g˘aseasc˘a rezolv˘ari acestor provoc ˘ari regionale, prin îmbun ˘at˘a¸ tirea rela¸ tiilor cu vecinii,
dar aceast ˘a politic˘a extern˘a propus˘a de Ankara nu a fost întotdeauna pe placul administra¸ tiei S UA.
Exist˘a
un alt factor major ce a inﬂuen¸ tat rela¸ tiile dintre cele do u˘a ¸ t˘ari, moment marcat de anul 2002, în care
Turcia a început reforma de armonizare a sistemului economi c ¸ si politic, astfel încât acestea s ˘a devin˘a
compatibile cu Uniunea Europeana, în octombrie 2005 deschi zându-se oﬁcial negocierile de aderare.
În ciudadiferendelorceau ap ˘arut întrecele dou ˘a¸ t˘ari, Turciar ˘amâneun aliatstrategical SUA, datorit ˘a
orient˘ariioccidentalepecareamanifestat-oTurciaînto¸ tianii demodernizare,accentuându-seînprezent
prin dorin¸ ta de integrare european ˘a. Pozi¸ tiile comune pe care le manifest ˘a cele dou ˘a state se refer ˘a
la politica extern ˘a, mai ales în cazul Irakului, unde amândou ˘a ¸ t˘arile doresc s ˘a asiste la calmarea zonei
conﬂituale¸ sipeviitors ˘asevorbeasc ˘adespreunstatunit,federal,chiardac ˘aﬁecarestatareunaltinteres.
De asemenea exist ˘a o sprijinire comun ˘a în problemele ce ¸ tin de teorismul global ¸ si islamis-
mul extremist, deoarece se dore¸ ste o calmare a zonei, proce s din care Turcia ar avea doar de câ¸ stigat,
crescându-i inﬂuen¸ ta în regiune. Guvernele de la Washingt on ¸ si Ankara au p ˘areri comune în leg ˘a-
tur˘a cu stabilitatea ¸ si dezvoltarea economic ˘a a Caucazului ¸ si a Asiei Centrale, în acela¸ si timp încu-
rajând ¸ si promovând schimb ˘arile democratice ¸ si opera¸ tiunile de men¸ tinere a p ˘acii din lumea arab ˘a.
Politica extern ˘a a SUA la adresa Turciei va trebui s ˘a se schimbe, s ˘a adopte o pozi¸ tie fa-
vorabil˘a deoarece exist ˘a avantaje de care americanii pot beneﬁcia. În fr ˘amânt˘arile Orientului Mi-
jlociu, Turcia este v ˘azut˘a ca o oaz ˘a de stabilitate, chiar ¸ si cu existen¸ ta actualelor tensiu ni bilaterale
¸ si ocup˘a o pozi¸ tie geostrategic ˘a, deoarece de aici pot pleca eventuale lovituri împotriva I ranului.
3.4.2. Turcia ¸ si Uniunea European˘ a
Înprezent se
pune o întrebare din ce în ce mai des legat ˘a de structura ¸ si de politica de extindere a Uniunii Europen e,
aceast˘a întrebare referindu-se la viitorul comunitar, dac ˘a se dore¸ ste o pia¸ t ˘a comun˘a întins˘a cu o singur ˘a
moned˘asau obiectivulurm ˘arit estede a formao putere politic ˘a ¸ si militar ˘adedimensiuniconsiderabile.
Evenimenteleceau avut loc
în ultimiiani,referitoare delaextindereaUniuniiEurope ne,consecin¸ teleatentatelordela11septembrie
36

2001 ¸ si R ˘azboiul din Irak, au adus în discu¸ tie problema ader ˘arii Turciei în Comunitatea European ˘a.
Exist˘a multe argumente ce eviden¸ tiaz ˘a beneﬁciile integr ˘arii Turiciei în structur ˘a Uniu-
nii Europene, pe de-o parte obiectivele politice, printre c are avantajul strategic al unei ¸ t ˘ari
mari, ce are ¸ si o pozi¸ tie geopolitic ˘a regional ˘a ¸ si resursele energetice naturale (petrol ¸ si gaz
natural), precum ¸ si perspectiv ˘a comercial ˘a, eviden¸ tiat ˘a de accesul pe pia¸ ta Turciei, ce are
peste 70 de milioane de consumatori. Nu sunt de neglijat nici aspectele for¸ tei de munc ˘a,
care este ieftin ˘a ¸ si abundent ˘a. De asemenea, Uniunea Europeana, folosind un manage-
ment eﬁcient, ar putea s ˘a evite viitoare conﬂicte interreligioase între Occident ¸ si Orient.
Pozi¸ tiageostrategic ˘aaTurcieinu este
o noutate, în spateleei aﬂându-se motivulpentru care aceas t˘a¸ tar˘a este membr ˘aNATO înc ˘a din anii ’50.
Din perspectivaUniuniiEuropene, câ¸ stigulse poatetradu ce prin gestiuneaeﬁcient ˘a apoliticiiextern ˘a ¸ si
de securitate comun ˘a, doar c˘a aceast˘a politic˘a poate întâmpina diﬁcult ˘a¸ ti în implementarea sa, datorit ˘a
num˘arului mare de membrii ¸ si posibilele divergen¸ te dintre ac e¸ stia, riscând s ˘a nu se realizeze consensul
de care este nevoiepentru a ﬁ adoptat ˘a. Odat˘a cu l˘argirea grani¸ telor UniuniiEuropene, chiar dac ˘a a fost
cosiderat˘a un avantaj, pozi¸ tia geograﬁc ˘a aduce ¸ si un dezavantaj major, reprezentat de vecinii Turc iei.
Ace¸ stia formeaz ˘a un trio destul de important, ce sunt în prezent puncte de ten siune, ﬁind vorba despre
Iran ¸ si problema nuclear ˘a pe de-o parte si violen¸ tele ¸ si fragmentarea Irakului ¸ si Siriei pe de alt ˘a parte.
Cu privirelaresurseledesubsol
ale Turciei, acestea sunt importante, dar totu¸ si nu sunt at ât de numeroase. Eventual, problema aducerii
petrolului prin conducte din Marea Caspic ˘a spre Marea Mediteran ˘a ar putea s ˘a ﬁe problema principal ˘a.
Turcia
are deja leg ˘aturi directe cu Uniunea Europeana printr-un acord, adic ˘a beneﬁciaz ˘a de avantajele uniunii
vamale, iar politica militar ˘a este coordonat ˘a cu NATO, beneﬁciind de asemenea de un astfel de acord.
Dac˘a lu˘am în considerare cel de-al treilea avantaj pe care Uniunea E uropean˘a încearc ˘a s˘a-
l ob¸ tin˘a de pe urma integr ˘arii Turciei ¸ si anume accesul direct la o pia¸ t ˘a de deschidere cu peste
70 de milioane de consumatori ¸ si îl corel ˘am cu actualul acord de care Turcia beneﬁciaz ˘a, ne d˘am
seama c˘a nu va avea efectul dorit. Acordul prvind participarea la un iunea vamal ˘a, semnat în anii
’90, a facilitat înc ˘a de pe atunci p ˘atrunderea ﬁrmelor europene pe teriroriul Turciei ¸ si vice versa.
În
leg˘atur˘acu for¸ t˘ademunc ˘a,aceastaesteîntradev ˘arieftin˘a ¸ sinumeroas ˘a,darexist ˘a ¸ sialte¸ t˘ari caredispun
de o for¸ t˘a de munc ˘a caliﬁcat ˘a ¸ si ieftin ˘a, de pe urm ˘a c˘areia Uniunea European ˘a poate s˘a beneﬁcieze.
Poatec˘aintegrareaTurcieiîn
structur˘aUniuniiEuropenearaveamulteavantaje,dartotu¸ siexist ˘a¸ t˘ari puternice,ceau un rolimportant
în cadrul comunit ˘a¸ tii, ca Fran¸ ta, Germania, Olanda sau Austria, ce sus¸ tin c˘a integrarea ar aduce efecte
nefavorabile pe plan politic ¸ si ﬁnanciar, datorit ˘a costurilor mari. Mai exist ˘a ¸ si problema turco-cipriot ˘a,
în care Turcia refuz ˘a s˘a accepte accesul Ciprului în porturile ¸ si aeroporturile d e pe teritoriul Turciei.
Factorii
37

geodemograﬁci ¸ si culturali al ˘aturi de problema nerespect ˘arii drepturilor omului, a libert ˘a¸ tii democratice
¸ si a tendin¸ tei separatiste ale minorit ˘a¸ tii kurde ar putea ﬁ considerate o piedic ˘a în accensiunea Turciei
c˘atre Uniunea Europena. Pentru a avansa cu negocierile, Turc ia trebuie s ˘a-¸ si respecte promisunile ¸ si s ˘a
avanseze cu reformele promise. Parlamentul European a soli citat guvernului de la Ankara, în raportul
s˘audin21mai2008,garantarealibert ˘a¸ tiideexprimare,deasociere ¸ siprotec¸ tieaminorit ˘a¸ tilorreligioase,
dar ¸ si controlul civil asupra armatei ¸ si independen¸ ta ju sti¸ tiei. Deputa¸ tii europeni îndeamn ˘a guvernul
turc s˘a î¸ si îndeplineasc ˘a promisiunile de a continua cu hot ˘arâre reformele, deoarece doar o societate
care respect ˘a drepturile omului ¸ si libert ˘a¸ tile fundamentale, ¸ si care se bazeaz ˘a pe democra¸ tie ¸ si pe o
economie de pia¸ t ˘a cu orientare social ˘a, se poate transforma într-o societate pa¸ snic ˘a, stabil˘a ¸ si prospera.
Acesteproblemeau fostdezb ˘atutepemasa
negocierilor,dar maiesteînc ˘amultdediscutatpân ˘asevaajungelaunconsens dinpartea ambelorp ˘ar¸ ti.
AtâtTurciacât ¸ siUniuneaEuropean ˘atrebuies ˘aampliﬁceavantajele¸ sis ˘aminimizezedezavantajele¸ si,în
urm˘a analizei efectuate, s ˘a ajung˘a la un compromis de durat ˘a, ce ar trebui s ˘a func¸ tioneze pe viitor. Este
nevoiedetimp¸ sireformepentruarealizaacestpas,dar¸ si deîn¸ telegere¸ sisuportdinparteaambelorp ˘ar¸ ti.
[1.][1.] Problemakurd˘ a
Unul dintre factorii ce amenin¸ t ˘a securitatea regional ˘a din Orientului Mijlociu ¸ si are impli-
ca¸ tii directe asupra statelor, este problema kurd ˘a, o popula¸ tie ce mai este cunoascut ˘a sub numele
de „cea mai mare na¸ tiune f ˘ar˘a stat”. Kurzii, în num ˘ar aproximativ de 30 de milioane de locuitori,
ocup˘a regiunea dintre Anatolia, Peninsula Arab ˘a ¸ si Caucaz, aproximativ pe aceea¸ si suprafa¸ t ˘a a ceea
ce a fost Kurdistanul istoric: aproximativ 16 milioane în SE Turciei, 8 milioane în NE Iranu-
lui, 4 milioane în nordul Irakului, 350.000 în enclave compa cte în NE Siriei ¸ si al¸ ti peste 200.000
dispersa¸ ti în Armenia ¸ si Azerbaidjan. Suprafa¸ ta de apro ximativ 600.000 km2acceptat˘a cvasiu-
nanim de c ˘atre kurzi ca reprezentând teritoriul str ˘amo¸ sesc r ˘amâne actualmente divizat ˘a între Tur-
cia (43%), Iran (31%), Irak (18%), Siria (6%), Armenia ¸ si Az erbaidjan (2% – vezi Anexa 5).
Kurziis-au a¸ sezat înregiuneîn urm ˘acuaproximativ1500 deani, în
cadruldevast ˘ariidec˘atretrupeleotomaneînsecoleleXVI-XVIIIateritoriuluiK urdistanuluiistoric,mul¸ ti
dintre ace¸ stia ﬁind deporta¸ ti în teritoriile periferice ale Imperiului Otoman. În 1750 este format marele
regat kurd Zand, dar în 1867 intr ˘a sub st˘apânire otoman ˘a. Învins ˘a în primul r ˘azboi mondial de partea
Puterilor Centrale, Turcia semneaz ˘a în 1920 tratatul de pace de la Sèvres, care prevede ca popula ¸ tiei
kurdes˘aiseacordeautonomielocal ˘a. Turciaiesevictorioas ˘aînr˘azboiulcuGrecia(1919-1922),victorie
ce conduce la revizuirea clauzelor Tratatului de la Sèvres, prin semnarea unui nou tratat de pace, cel de
la Lausanne, din 1923, prin care sunt împ ˘ar¸ tite teritoriile locuite de kurzi între Turcia, Siria ¸ s i Irak.
În octombrie 1923 este proclamat ˘a Republica Turcia de c ˘atre Mustafa Kemal, dar legis-
la¸ tia noului stat nu recunoa¸ ste kurzii ca minoritate, fap t ce determin ˘a izbucnirea a numeroase re-
volte reprimate violent, urmat ˘a apoi de declararea Kurdistanului turc ca ﬁind “zon ˘a militar˘a”, ac-
cesul str˘ainilor aici ﬁind interzis din motive de securitate – interd ic¸ tie men¸ tinut ˘a pân˘a în 1965.
38

Nici dup ˘a al doilea r ˘azboi mondial nu s-a ajuns la mult dorita autonomie de c ˘atre kurzi
nici în Turcia sau Irak, nici în nou creatul stat sirian, iar î ntreaga perioad ˘a postbelic ˘a a fost
punctat˘a de revolte ale kurzilor, alternative, iar uneori, simulta n în toate cele trei state.
Liberalizarea politic ˘a a regimului din Turcia, condi¸ tionat ˘a mai ales de condi¸ ti-
ile asociate deschiderii negocierilor de aderare la Uniune a European ˘a, a adus cu sine re-
cunoa¸ sterea kurzilor ca minoritate ¸ si acordarea acestor a de drepturi civile ¸ si libert ˘a¸ ti politice.
Macrogrupul kurd este sursa unor multipli factori ce determ in˘a nelini¸ stea re-
gional˘a, care afecteaz ˘a practic toate sectoarele de securitate ale statelor impli cate.
Din punct de vedere militar, problema kurd ˘a amenin¸ t ˘a integritatea statelor prin
fenomenul de secesiune la care acestea sunt supuse, kurzii d orind autonomia unui stat
propriu. Prin prisma politicului, apare o dereglare în sist emul politic, deoarece turcii
sunt obliga¸ ti sa schimbe tratamentul fa¸ t ˘a de minorit ˘a¸ ti, în primul rând s ˘a-i recunoasc ˘a
în mod oﬁcial, urmând apoi s ˘a beneﬁcieze de drepturi depline ca ¸ si majoritatea.
Cele mai mari costuri vor ﬁ pe plan economic ¸ si în celelalte s ectoare interdepen-
dente, deoarece guvernul trebuie s ˘a sus¸ tin˘a dezvoltarea socio-economic ˘a a provinciilor locuite
de kurzi, care sunt mult mai pu¸ tin dezvoltate decât restul ¸ t˘arii. Factorul social este impor-
tant de analizat în problema kurd ˘a, deoarece minoritatea are o inﬂuen¸ t ˘a major˘a asupra ma-
jorit˘a¸ tii ¸ si, o dat ˘a cu recunoa¸ sterea oﬁcial ˘a a kurzilor, ace¸ stia vor avea preten¸ tii mai mari,
ajungând în ﬁnal s ˘a cear˘a autonomia regiunii locuite de ei, eventual crearea unui st at kurd.
Factorii care ampliﬁc ˘a exponen¸ tial importan¸ ta geostrategic ˘a ¸ si de securitate a minorit ˘a¸ tilor
kurde din statele Orientului Mijlociu sunt: m ˘arimea popula¸ tiei ¸ si a suprafe¸ tei ocupate, ponderea
semniﬁcativ ˘a a minorit ˘a¸ tilor kurde în ansamblul popula¸ tiilor statelor, ¸ si con ﬁgura¸ tia geopolitic ˘a,
de atâ¸ tia ani în aceea¸ si regiune, îns ˘a, fragmenta¸ ti în ansamblul a ¸ sase ¸ t ˘ari. La ace¸ sti fac-
tori se adaug ˘a localizarea geostrategic ˘a excep¸ tional ˘a – la intersec¸ tia a numeroase axe de for¸ t ˘a
geostrategic ˘a, rute energetice ¸ si de transport, totul într-o regiune de înalt˘a conﬂictualitate.
Complexitatea acestor factori intercondi¸ tiona¸ ti de pos ibilitatea apari¸ tiei unui
conﬂict major în regiune, asocia¸ ti problemei kurde ,expli c˘a par¸ tial de ce ultimele
decenii nu au consemnat vreo încercare extern ˘a veridic ˘a, ampl ˘a, coerent ˘a ¸ si ex-
clusiv˘a ca obiect de solu¸ tionare a situa¸ tiei kurzilor din Orient ul Mijlociu.
CONCLUZII
Prin analizaf ˘acut˘a înaceast ˘alucrare, atât la
modulgeneral,lanivelullumiiislamice,cât ¸ siparticula r,luatcazulTurciei,amdorits ˘aprezintrela¸ tiile¸ si
conexiunilegeopoliticeexistentedintreOrient¸ siOccid ent,cât¸ siinﬂue¸ teledirectealenucleelorislamice.
De¸ si estenumit ˘alumeaislamic ˘a,având labaz ˘a unnumitor
comun,religia,principalacaracteristic ˘aaspa¸ tiuluiislamicesteeterogenitateafactorilorcare odetermin ˘a,
39

factoriicadruluinatural,social ¸ sicultural. Aceast ˘adiversitateestedat ˘a¸ sidemultitudineadecomponente
¸ si diviziuni ale islamului: tradi¸ tionali¸ sti sau modern i¸ sti, sunni¸ ti sau ¸ sii¸ ti, paciﬁ¸ sti sau revolu¸ tionari .
Factorii careau determinattensiunilecu careseconfrunt ˘aînprezent lumeaislamic ˘a,au r˘ad˘acini
profunde în trecut ¸ si au ampliﬁcat de-a lungul timpului dif eren¸ tele dintre statele islamice. În ordinea
importan¸ teilor,factoriicareauavutunroldecisivsunt: ceireligio¸ si,careaucondusladiviz ˘ariideologice
¸ siculturale,apoiceipolitici,cares-aumanifestatînﬁe carestatîntr-unmoddiferitînfunc¸ tiedeexpunerea
ﬁec˘aruia la cultura occidental ˘a ¸ si nu în ultimul rând, cei economici, care au determinat di sparit˘a¸ tile
economico-socialealespa¸ tiuluiislamic. Maiexist ˘adoifactoriceauinﬂuen¸ tatdezvoltarealumiiislamice,
factoriiculturali ¸ sietnici,darace¸ stianusuntlafelde puternicicaprimiitrei,subordonându-seacestora.
În cazul Turcieiîns ˘a,problemaetnic ˘a,prin dorin¸ tadesecesiune
a kurzilor ,este mult mai accentuat ˘a ¸ si o lu˘am în considerare ca un factor determinant, deoarece are ca
efect direct instabilitateaînregiune, ¸ sisc ˘aderea credibilit ˘a¸ tiiTurcieiîn fa¸ taUniuniiEuropene ¸ si aSUA.
Încercând s ˘a
sintetizez argumentele prezentate în aceast ˘a lucrare, a¸ s putea sus¸ tine c ˘a lumea islamic ˘a a împrumutat ¸ si
a adaptat modernizarea ¸ si progresul tehnologic al civiliz a¸ tiei occidentale, p ˘astrând ca fond valorile cul-
turale tradi¸ tionale – anticonsumerismul, colectivismul , conformitatea, modera¸ tia – care sunt în opozi¸ tie
cu valorile vestice ¸ si pe care încearc ˘a s˘a le combat ˘a ¸ si s˘a le contracareze printr-o organizare global ˘a.
Islamulreprezint ˘ao opozi¸ tieîncalea standardizarii ¸ siuniversaliz ˘ariimodelelorculturale
promovate de vestici ¸ si care a avut ca reac¸ tie încercarea d e a-¸ si legitima o identitate care s ˘a nu poat ˘a
ﬁ cutremurat ˘a de amenin¸ tarea ridicat ˘a de fundamentele culturale occidentale. Lumea islamic ˘a a reu¸ sit
s˘a se adapteze cu succes lumii globale, modernitatea ﬁind dej a prezent˘a în domenii precum arhitectur ˘a,
educa¸ tie, art ˘a, dezvoltare urban ˘a ¸ si mai ales în modul de organizare al institu¸ tiilor polit ice ¸ si sociale.
Dupacum amîncercat s ˘aargumentezîn aceast ˘alucrare, am observatc ˘aislamulain-
tegratelementealeglobaliz ˘ariiînstructurasa,s-afolositdemodernizare,demonstrâ ndcaacesteaspecte
sunt compatibile cu ideologia sa. Liderii islamici modera¸ ti au sesizat avantajele modelului economic
¸ si cultural occidental, astfel u¸ surând intrarea pe pia¸ t a autohton ˘a a societ ˘a¸ tilor transna¸ tionale. Efectele
economice ¸ si sociale ale promov ˘arii acestor politici vestice sunt evidente, unele state pr actic ren˘ascând
din de¸ sert ¸ si multedintre problemeleimportanteale aces tora, cum ar ﬁ problemaapei, au fost rezolvate.
De asemenea a crescut venitul pe cap de locuitor, standardul de via¸ t˘a devenind unul de tip occidental.
Cel mai bun exemplu în acest sens îl reprezint ˘a cazul Turciei care, de¸ si este
o societate islamic ˘a, a acceptat globalizarea, chiar ¸ si pe cea economic ˘a ¸ si s-a folosit
de beneﬁciile ob¸ tinute de pe urma ei, în special îmbun ˘at˘a¸ tirea condi¸ tiilor de via¸ t ˘a.
¸ Si-a creat propriul drum spre industrializare ¸ si a înregi strat un boom economic.
Pe fundamentul economic apar ¸ si se dezvolt ˘a diverse tensiuni, ce au la baz ˘a diferi¸ ti fac-
tori, cei mai importan¸ ti ﬁind: înzestrarea cu resurse natu rale, rata ridicat ˘a a natalit ˘a¸ tii, de¸ serti-
ﬁcarea, precum ¸ si politicile interne ¸ si externe ¸ si modul în care acestea sunt puse în practic ˘a.
Aceste tensiuni au efecte negative în economia ¸ si politica statelor is-
40

lamice, generând tensiuni pe plan intern, dar cu efecte vizi bile.
În opiniamea, lumeaislamic ˘aareu¸ sit operforman¸ t ˘anotabil˘a– aceea dearealizasimultan
atât modernizarea, cât ¸ si reaﬁrmarea identit ˘a¸ tii locale, utilizând acelea¸ si simboluri ¸ si acelea¸ si valori.
BIBLIOGRAFIESELECTIV ˘A
1.Anghelescu Nadia………………..Introducere în islam , Editura Enciclopedic ˘a, Bu-
cure¸ sti,1993
2.CookSteven,
Sherwood-Randall
Elizabeth………………..GeneratingMomentumforaNewErainU.S.-TurkeyRe-
lations, Council on Foreign Relations, New York, 2006
3.EliadeMircea, CulianuIoan…Dic¸ tionar al religiilor , Editura Humanitas, Bucuresti,
1993
4.GeorgescuRadu…………………. SUA ¸ si interesele regionale ale Turciei, Cadran politic,
nr53,Bucuresti
5.GülapHaldun……………………..Globalization and Political Islam: The Social Bases of
Turkey’s Welfare Party, International Journal of Middle
EastStudies,vol.33,no.3,august2001,CambridgeUni-
versityPress
6.Hefner Robert……………………. MultipleModernities: Christianity,IslamandHinduism
in Globalization Age, Annual Review of Anthropology,
vol.27,1998
7.Hunter Shireen Ted……………. Islam in Europe and in the United States, A Compara-
tive Perspective , Center for Strategic and International
Studies,WashingtonDC, 2002
41

8.Lapidus Ira ………………………… State and religion in islamic society ,Past and Present ,
No. 151. (May, 1996), pag. 3-27. JStore, Ed. Oxford
UniversityPress, 1996
9.Lubeck Paul, Lipschutz
Ronnie, WeeksErik…………….The Globalty of Islam: Sharia as a Nigerian “Self-
Determination” Movement, Center for Global, Interna-
tional and Regional Studies, University of California,
2003
10.Negu¸ t Silviu………………………… Introducere în Geopolitic˘ a , Editura Meteor Press, Bu-
cure¸ sti, 2006
11.S˘ageat˘a Marcela…………………. Lumea islamic˘ a – o re¸ tea dinamic˘ a de sisteme, Ed. Top
Form.,Bucure¸ sti,2006.
12.Stan Alexandru, Rus Remus.. Istoria Religiilor pentru înv˘ a¸ t˘ amântul preuniversita r,
Editura Institutului Biblic ¸ si de Misiune al Bisericii
OrtodoxeRomâne– Bucure¸ sti,1991
13.Stoina Neculai…………………….. Istoric ¸ si evolu¸ tii ale conceptului de Jihad , Revista
Academiei For¸ telor Terestre "Nicolae Balcescu" nr
4/2004,EdituraAFT, Sibiu,2004
14.WebbDan………………………….. On mosques and malls: Understanding Khomeinism as
a source of counter-hegemonic resistance to the spread
of global consumer culture, Journal of Political Ideolo-
gies,Februarie, 2005,Carfax Publishing
42

ANEXE
Anexa 1: Distribu¸ tia popula¸ tiei înfunc¸ tie de religie
Ramura Num ˘arul adep¸ tilor
Cre¸ stinism 2,100,000,000
Islam 1,500,000,000
Ateism 1.100,000,000
Hinduism 900,000,000
43

Confucianism 394,000,000
Budism 376,000,000
Religii tribale 300,000,000
Animism 100,000,000
Sikhism 23,000,000
Juche 19,000,000
Spiritism 15,000,000
Iudaism 14,000,000
Baha’i 7,000,000
Jainism 4,200,000
Shintoism 4,000,000
Cao Dai 4,000,000
Zoroastrianism 2,600,000
Tenrikyo 2,000,000
Neo-Paganism 1,000,000
Unitar-
Universalism 800,000
Rastafarianism 600,000
Scientologism 500,000
44

Total 5,767,700,000
Sursa:: <ahref="http://www.adherents.com/Religions ByAdherents.html ”>
http://www.adherents.com/Religions _By_Adherents.html < /a >
Anexa 2: Rezervele conﬁrmate depetrol dinspa¸ tiul islamic
Zona ¸ Tara Rezerve
mil. tone % dintotal mondial
Orientul Mijlociu ArabiaSaudit ˘a 35716 21.6
EmirateleArabeUnite 13342 8.1
Irak 15348 9.3
Iran 12237 7.4
Kuwait 13165 8
Africa Algeria 1255 0.8
Libia 4025 2.4
Nigeria 3274 2
Asiade SE Indonezia 682 0.4
Total 104745 60
Sursa: S ˘ageat˘a Marcela, Lumea islamic˘ a – o re¸ tea dinam-
ic˘ a de sisteme, Ed. Top Form, Bucure¸ sti, 2006, p.69.
Rezerveleconﬁrmate depetrol (2005,%din totalul mondial)
45

Sursa: BP Statistical Review of World Energy
Anexa 3: Statelecu celemaimici resurse deap ˘a
46

Statul Resursele deap ˘a (km3)
Kuwait* 0.02
EmirateleArabeUnite* 0.15
Mauritania* 0.4
Libia* 0.6
Singapore 0.6
Iordania* 0.68
Turkmenistan* 1
RepublicaMoldova 1
Egipt* 2.8
Yemen* 4.1
* Statele ceapar¸ tin spa¸ tiuluiislamic
Sursa: S˘ageat˘a Marcela, Lumea islamic˘ a – o re¸ tea dinam-
ic˘ a de sisteme, Ed. Top Form, Bucure¸ sti, 2006, p.73.
47

Anexa 4 – Nucleeleislamuluicontemporan
1. Nucleul islamicarab
Statul Suprafa¸ ta
(km2)Popula¸ tia (mil.
locuitori)Spor
natural
(o/oo)PNB/loc
(USD)Alfabetizare
(%)Pondere
islamic˘a
(%)
State islamice(peste 80%dintotalul popula¸ tiei esteisla mic˘a)
Algeria 2,381,740 30.8 14.3 1550 68.1 99.7
Arabia
Saudit˘a2,149,690 22.7 31.5 6900 62.8 98
Bahrain 665 0.7 16.7 7640 85.2 81.8
Emiratele
Arabe Unite83,600 3.1 14.3 17965 79.2 96
Egipt 997,739 65.2 17.6 1380 51.4 90
Iordania 89,342 5.1 23.6 1630 88.8 96
Irak 435,052 23.3 28.4 850 58.8 97
Kuwait 17,818 2.3 19.5 20910 79.3 85
Libia 1,757,000 5.7 24.2 6700 76.2 97
Maroc 458,730 29 18.3 1190 43.7 98.3
Oman 309,500 2.5 33.9 5950 80 87.7
Qatar 11,427 0.6 11.6 11600 79.4 82.7
Siria 185,000 16.7 25.4 970 74.4 90
48

Tunisia 164,150 9.8 12.1 2090 74.4 98.9
Yemen 555,000 18.1 33.8 360 50.5 99
State cupopula¸ tie majoritarislamic ˘a(între 50-80%din totalulpopula¸ tiei este
islamic˘a)
Liban 10,400 3.6 13.8 3700 86.4 55.3
State cuminorit ˘a¸ ti islamiceimportante (între 10-50%dintotalul populat iei este
islamic˘a)
Israel 20,425 6.26 15.7 16310 96.7 15.1
2. Nucleul islamicdinAfrica subsaharian ˘a
Statul Suprafa¸ ta
(km2)Popula¸ tia
(mil. locuitori)Spor
natural
(o/oo)PNB/loc
(USD)Alfabetizare
(%)Pondere
islamic˘a(%)
Stateislamice(peste 80%din totalulpopula¸ tiei esteisla mic˘a)
Comore 1,862 0.6 30.5 350 57 98
Djibouti 23,200 0.4 26.1 790 46.2 97.2
Gambia 10,689 1.4 29.1 330 38.6 95.4
Guineea 245,857 7.6 22.3 490 35.9 85
Mali 1,248,574 11 30.1 240 31 82
Mauritania 1,030,700 2.6 29.3 390 37.7 99.1
Niger 1,267,000 10.4 28 190 13.6 89
49

Anexa 4 –continuare
Sahara Occ. 252,120 0.2 * 320 * 100
Somalia 637,000 7.5 28.9 110 24 99
Statecu popula¸ tiemajoritarislamic ˘a
BurkinaFasso 274,400 12.3 28.3 240 23 48.6
Ciad 1,284,000 8.7 33.1 210 48.1 53.9
Nigeria 923,768 126.7 25.8 260 64.1 50
Sierra Leone 71,740 5.4 25.9 130 * 60
Sudan 2,503,890 36.1 27.9 330 50.8 70
Statecu minorit ˘a¸ tiislamiceimportante (intre 10-50%din totalulpopula¸ tiei este
islamic˘a)
Benin 112,760 6.6 30.3 380 37 20.6
Camerun 475,422 15.8 24.7 600 63.7 21.2
Centrafricana,
Rep622,436 3.6 19.1 290 60 15.6
Côted’Ivoire 322,463 16.4 24.2 670 40.1 38.7
Eritrea 121,144 4.3 30.4 200 20 44.7
Etiopia 1,133,882 65.9 27.5 100 35.5 32.9
Ghana 238,533 19.9 18.7 400 70.2 19.7
50

GuineeaBissau36,125 1.3 24 160 54.9 39.9
Liberia 97,754 3.3 30.2 490 38.3 16
Malawi 118,484 10.5 15 180 58 20
Mauritius 2,040 1.2 9.7 3540 82.9 16
Mozambic 812,379 19.4 13 220 43.8 10.5
Tanzania 945,090 36.2 26.7 260 67.8 37
Togo 56,785 5.2 25.8 320 51.7 13
Uganda 241,038 24 29.5 320 65 16
3. Nucleul islamicindonezian
Statul Suprafa¸ ta
(km2)Popula¸ tia
(mil. locuitori)Spor
natural
(o/oo)PNB/loc
(USD)Alfabetizare
(%)Pondere
islamic˘a(%)
Stateislamice(peste 80%din totalulpopula¸ tiei esteisla mic˘a)
Indonezia 1,922,570 212.2 13.6 600 83.8 87
Statecu popula¸ tiemajoritarislamic ˘a
Brunei 5,765 0.3 17.4 22278 89.1 64.4
Malaysia 329,845 22.6 18.9 3390 83.5 47.6
51

Statecu minorit ˘a¸ tiislamiceimportante (peste 10%din totalulpopula¸ tie i este islamic ˘a)
Singapore 683 3.3 8.6 24150 93.5 14.9
Anexa 4– continuare
4. Nucleul islamiciranian
Statul Suprafa¸ ta
(km2)Populatia
(mil. locuitori)Spor
natural
(o/oo)PNB/loc
(USD)Alfabetizare
(%)Pondere
islamic˘a(%)
State islamice(peste 80%dintotalul popula¸ tiei este isla mic˘a)
Afganistan 652,225 26.8 23.8 930 31.5 98
Iran 1,629,918 63.5 12.8 1810 73.4 95.6
Tadjikistan 143,100 6.3 24.4 280 98.7 85
5. Nucleul islamicpakistanez
Statul Suprafata
(km2)Popula¸ tia
(mil. locuitori)Spor
natural
(o/oo)PNB/loc
(USD)Alfabetizare
(%)Pondere
islamic˘a
(%)
Stateislamice(peste 80%din totalulpopula¸ tiei esteisla mic˘a)
Bangladesh 147,570 131.3 16.7 1370 38.1 85.8
52

Maldive 298 0.3 30 1200 93.2 90
Pakistan 796,095 144.7 26.8 470 42.7 96.1
Statecu minorit ˘a¸ ti islamiceimportante
India 3,166,414 1030 15.9 440 65.4 12
Sri Lanka 65,610 19.4 10.2 820 90.2 9
6. Nucleul islamicturcofon
Statul Suprafata
(km2)Popula¸ tia
(mil. locuitori)Spor
natural
(o/oo)PNB/loc
(USD)Alfabetizare
(%)Pondere
islamic˘a(%)
Stateislamice(peste 80%din totalulpopula¸ tiei esteisla mic˘a)
Azerbaidjan 86,600 8.1 7.5 460 97.3 93.4
Kirghistan 199,900 4.9 11.5 300 97 75
Turcia 779,452 66.2 12.4 2900 85 97.2
Turkmenistan 488,100 5.5 19.6 670 97.7 87
Uzbekistan 447,400 25.2 18.1 720 99 76.2
Statecu popula¸ tiemajoritarislamic ˘a
Albania 28,703 3.1 13.5 930 91.8 38.8
Bosniasi
Hertegovina51,129 3.9 -8.6 1210 * 43
53

Kazahstan 2,724,900 14.9 6.7 1250 99 47
Statecu minorit ˘a¸ tiislamiceimportante (peste 10%din totalulpopula¸ tie i este islamic ˘a)
Rusia 17,075,400 144.4 -4.5 2250 98 10
* Date lips ˘a
Sursa: S˘ageat˘a Marcela, Lumea islamic˘ a – o re¸ tea dinam-
ic˘ a de sisteme, Ed. Top Form, Bucure¸ sti, 2006, Anexe.
Anexa 5: Zonele locuitede kurzi înOrientul Mijlociu
54

55

Sursa: Ionut Apahideanu , Î¸ si mai aminte¸ ste cineva de kurzi? K-U-R-Z-I., Revista digitala Altermedia,
13.03.2006,
http://ro.altermedia.info/politica/ii-mai-amintete- cineva-de-kurzi-k-u-r-z-i_3476.html
Anexa 6 – BIBLIOGRAFIECOMPLET ˘A
1.Anghelescu, Nadia……………….Introducere în islam , Editura Enciclopedic ˘a, Bu-
cure¸ sti,1993
2.Cook, Steven;
Sherwood-Randall,
Elizabeth……………….GeneratingMomentumforaNewErainU.S.-TurkeyRe-
lations, Council on Foreign Relations, New York, 2006
3.Eliade, Mircea; Culianu,
Ioan…Dic¸ tionar al religiilor , Editura Humanitas, Bucuresti,
1993
4.Georgescu, Radu………………… SUA ¸ si interesele regionale ale Turciei, Cadran politic,
nr53,Bucuresti
5.Gülap, Haldun…………………….Globalization and Political Islam: The Social Bases of
Turkey’s Welfare Party, International Journal of Middle
EastStudies,vol.33,no.3,august2001,CambridgeUni-
versityPress
6.Hefner, Robert……………………. MultipleModernities: Christianity,IslamandHinduism
in Globalization Age, Annual Review of Anthropology,
vol.27,1998
7.Hunter, Shireen Ted…………… Islam in Europe and in the United States, A Compara-
tive Perspective , Center for Strategic and International
Studies,WashingtonDC, 2002
8.Lapidus, Ira ……………………….. State and religion in islamic society ,Past and Present ,
No. 151. (May, 1996), pag. 3-27. JStore, Ed. Oxford
UniversityPress, 1996
56

9.Lubeck, Paul;Lipschutz,
Ronnie; Weeks,Erik…………….The Globalty of Islam: Sharia as a Nigerian “Self-
Determination” Movement, Center for Global, Interna-
tional and Regional Studies, University of California,
2003
10.Negu¸ t, Silviu……………………….. Introducere în Geopolitic˘ a , Editura Meteor Press, Bu-
cure¸ sti, 2006
11.S˘ageat˘a, Marcela………………… Lumea islamic˘ a – o re¸ tea dinamic˘ a de sisteme, Ed. Top
Form.,Bucure¸ sti,2006.
12.Stan, Alexandru; Rus, Remus Istoria Religiilor pentru înv˘ a¸ t˘ amântul preuniversita r,
Editura Institutului Biblic ¸ si de Misiune al Bisericii
OrtodoxeRomâne– Bucure¸ sti,1991
13.Stoina, Neculai……………………. Istoric ¸ si evolu¸ tii ale conceptului de Jihad , Revista
Academiei For¸ telor Terestre "Nicolae Balcescu" nr
4/2004,EdituraAFT, Sibiu,2004
14.Webb, Dan…………………………. On mosques and malls: Understanding Khomeinism as
a source of counter-hegemonic resistance to the spread
of global consumer culture, Journal of Political Ideolo-
gies,Februarie, 2005,Carfax Publishing
C˘AR¸ TI, REVISTE ¸ SI ARTICOLE ELECTRONICE:
1.Apahideanu,
Ionu¸ t……………………….. Î¸ si mai aminte¸ ste cineva de kurzi? K-U-R-Z-I., Revista digitala
2.Avram,
Arina……………………………..Islamulva dominala Bruxelles-ulîn20 deani,
Adevarul,2008.03.22
(<a
href="http://www.adevarul.ro/articole/islamul-v
57

3.Elagha, Saleh;Ilie,Anca
Gabriela….Procesuldezvoltariiin OrientulApropiat ,Biblioteca
Digital˘aASE, 2005( <a
href="http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblio
4.José,Pedro Teixeira
Fernandes……..TurkeyAndThe FutureOfThe EuropeanUnion,
Scribd, 2008,(<a
href="http://www.scribd.com/doc/907054/Turk
5.Mango,Andrew
………………………….. Ataturk,Overlookpress, 2000
6.Nica,
Irina…………………………………….Turcia:
Crizapolitic˘ a¸ sieconomic˘ a ,Inpolitics,23.05.2008,
href="http://www.inpolitics.ro/Blog/irinanica/">
art/21507/Turcia-Criza-politica-si-economica.html
7.Pew Research
Center……………………AmericanCharacterGetsMixed Reviews: U
upSlightly,butStillNegative , ThePew Global
AttitudesProject (June2005)
<a
href="http://www.pewglobal.org/reports/display
8.Reportofthe Independent
CommissiononTurkey ……………TurkeyinEurope:Morethana promise? ,Independent
Commissionon Turkey,September2004 <a
href="http://www.independentcommissionon
9.Riaz,
Hassan………………………………….Globalization’sChallengetoIslam, Revista
aprilie2003 <a
href="http://yaleglobal.yale.edu/"> http://yale
58

SITE-URI:
1.CIA, The WorldFactbook
……………<ahref="https://www.cia.gov/library/publications/
2.Election
Guide……………………….<a
href="http://www.electionguide.org/"> http://www
3.Impact
Strategic…………………………..<ahref="http://www.impactstrategic.unap.ro/">
4.MajorReligionsofthe
World……..<a
5.Parlamentul
Europei………………..http://www.europarl.europa.eu/news/
6.The islamworldto
1600…………….http://www.ucalgary.ca/applied_history/tutor/is
index2.html
VeziAnexa1: MajorReligionsoftheWorld<ahref="http://w ww.adherents.com/Religions ByAdherents.html ”>
http://www.adherents.com/Religions _By_Adherents.html < /a >
Mircea Eliade, Ioan Culianu, Dic¸ tionar al religiilor , Editura Humanitas, Bucuresti, 1993, p.187.
Nadia Anghelescu, Introducere în islam , Editura Enciclopedic ˘a, Bucure¸ sti, 1993, p.15.
AlexandruStan, Remus Rus, Istoriareligiilorpentruînv˘ a¸ t˘ amântulpreuniversita r,EdituraInstitutului
Biblic ¸ sideMisiuneal BisericiiOrtodoxeRomâne, Bucure¸ sti,1991,p.291.
Mircea Eliade,Ioan P. Culianu, op.cit.,pag 196.
Mircea Eliade,Ioan Culianu, op.cit.,pag 194.
Mircea Eliade,Ioan Culianu, idem, pag168.
Marcela S ˘ageat˘a,Lumea islamic˘ a– ore¸ tea dinamic˘ adesisteme, EdituraTop Form,Bucure¸ sti, 2006,
p.14.
Marcela S ˘ageat˘a,op.cit.,p.15.
59

Dan Webb, On mosquesandmalls: UnderstandingKhomeinismasa sourceo fcounter-hegemonic
resistancetothespreadof globalconsumerculture, JournalofPoliticalIdeologies,Februarie, 2005,
Carfax Publishing,p.5.
Dan Webb, op.cit.,p.7..
Marcela S ˘ageat˘a,op.cit.,p. 74.
John L.Esposito, PoliticalIslam andtheWest, JFQ Forum,2000
Paul Lubeck, RonnieLipschutz,Erik Weeks, The Globaltyof Islam: Shariaasa Nigerian
“Self-Determination”Movement, CenterforGlobal,Internationaland RegionalStudies,Uni versityof
California, 2003
Riaz Hassan, Globalization’sChallengetoIslam, 17aprilie2003 <a
href="http://yaleglobal.yale.edu"> http://yaleglobal.yale.edu </a>
CIA, TheWorldFactbook<a href="https://www.cia.gov/lib rary/publications/the-world-
factbook/geos/sa.html"> https://www.cia.gov/library/publications/the-world- factbook/geos/sa.html </a>
Marcela S ˘ageat˘a,op.cit.,p28.
Saleh Elagha,AncaGabrielaIlie, ProcesuldezvoltariiinOrientulApropiat ,BibliotecaDigital ˘aASE,
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/ca rte2.asp?id=192&idb=
CIA, TheWorldFactbook<a href="https://www.cia.gov/lib rary/publications/the-world-
factbook/geos/sa.html"> https://www.cia.gov/library/publications/the-world- factbook/geos/sa.html </a>
Marcela S ˘ageat˘a,op.cit.,p29.
CIA, TheWorldFactbook<a href="https://www.cia.gov/lib rary/publications/the-world-
factbook/geos/ti.html"> https://www.cia.gov/library/publications/the-world- factbook/geos/ti.html </a>
Marcela S ˘ageat˘a,op.cit.,p38.
CIA, TheWorldFactbook,<a href="https://www.cia.gov/li brary/publications/the-world-
factbook/geos/ti.html"> https://www.cia.gov/library/publications/the-world- factbook/geos/ti.html </a>
Marcela S ˘ageat˘a,op.cit.,p30.
Idem, p.31.
Silviu Negu¸ t, Introducereîn Geopolitic˘ a ,EdituraMeteorPress, Bucure¸ sti, 2006,pag158.
CIA TheWorldFactbookhttps://www.cia.gov/library/publ ications/the-world-factbook/geos/pk.html
Robert W.Hefner, MultipleModernities: Christianity,Islamand Hinduismin GlobalizationAge,
Annual ReviewofAnthropology,vol.27,1998,p85
60

Dan Webb, On mosquesandmalls: UnderstandingKhomeinismasa sourceo fcounter-hegemonic
resistancetothespreadof globalconsumerculture, JournalofPoliticalIeologies,Februarie, 2005,
Carfax Publishing
10Neculai STOINA , Istoric ¸ si evolu¸ tii ale conceptului de Jihad , Revista Academiei
Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu" nr 4/2004 , Editura AF T, Sibiu, 2004, pag 2-10.
Neculai STOINA, op.cit.,pag. 12.
Neculai STOINA ,Idem, pag 10.
Ira M. Lapidus , Statul ¸ si religia in societ˘ a¸ tile islamice ,Past and Present , No.
151. (May, 1996), pag. 3-27. JStore, Ed. Oxford University P ress, 1996
Shireen Ted Hunter, Islam in Europe and in the United States, A Comparative Persp ec-
tive, Center for Strategic and International Studies, Washingt on DC, 2002, pp.11-15.
ArinaAvram, Islamulva dominalaBruxelles-ulîn 20deani, Ziarul Adevarul,2008-03-22
Marcela S ˘ageat˘a,op.cit.,p 30.
IrinaNica, Turcia: Criza politic ˘a ¸ sieconomic ˘a, 23.05.2008
http://www.inpolitics.ro/Blog/irinanica/art/21507/T urcia-Criza-politica-si-economica.html
ElectionGuide<ahref="http://www.electionguide.org/" >http://www.electionguide.org/ </a>
Idem27.
Mango, Andrew(2000). Ataturk. Overlook,<a
href="http://www.overlookpress.com/author.php?autho rcode= 55”>
www.overlookpress.com/author.php ?author_code= 55< /a >
Steven A.Cook, ElizabethSherwood-Randall, GeneratingMomentumfor aNew ErainU.S.-Turkey
Relations ,Councilon ForeignRelations,New York,2006,p. 3.
Pew Research Center, AmericanCharacterGets Mixed Reviews: U.S.ImageupSlight ly,butStill
Negative, ThePew GlobalAttitudesProject (June2005)
pewglobal.org/reports/display.php?ReportID=247
Radu Georgescu, SUA ¸ si intereseleregionalealeTurciei, Cadran politic,nr53, Bucuresti,p. 75.
Radu Georgescu, op.cit.
JoséPedro TeixeiraFernandes, TurkeyAndThe FutureOf TheEuropeanUnion, <a
href="http://www.scribd.com/doc/907054/Turkey-and-t he-Future-of-the-European-
Union">www.scribd.com/doc/907054/ Turkey-and-the-Future-of-the-European -Union</a>
Report of the Independent Commission on Turkey , Turkey
in Europe:More than a promise? , September 2004, p.12, <a
href="http://www.independentcommissiononturkey.org/ report.html"> www.independentcommission onturkey.org/report
61

Haldun Gülap, GlobalizationandPoliticalIslam: TheSocialBases ofTurk ey’s WelfareParty,
InternationalJournal ofMiddleEast Studies,vol.33,no.3 ,august2001,CambridgeUniversityPress
Comunicat depresaal ParlamentuluiEuropei,22.05.2008,< a
href="http://www.europarl.europa.eu/news/expert/inf opress page/030−
29476−140−05−21−903−20080520 IPR29475−19−05−2008−2008−false/default ro.htm”>
http://www.europarl.europa.eu/news/expert/infopress _page/030−29476−140−05−21−903−20080520
/a >
Ionut Apahideanu ,Î¸ simai aminte¸ stecinevadekurzi? K-U-R-Z-I., RevistadigitalaAltermedia,
13.03.2006,
http://ro.altermedia.info/politica/ii-mai-amintete- cineva-de-kurzi-k-u-r-z-i_3476.html
Idem49.
55
62

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: „Lumea islamic ˘a– considera¸ tii geopolitice” Coordonator ¸ stiin¸ tiﬁc: Prof. Univ. Dr. Silviu Negu¸ t Absolvent: Ecobici Eliza Patricia BUCURE¸… [602629] (ID: 602629)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

„Lumea islamic ˘a– considera¸ tii geopolitice” Coordonator ¸ stiin¸ tiﬁc: Prof. Univ. Dr. Silviu Negu¸ t Absolvent: Ecobici Eliza Patricia BUCURE¸… [602629]

Copyright Notice

, jurnalist și scriitor, s-a născut în 1959 și la începutul carierei a fost analist [628268]

Universit a tea Alexandr u Io an Cuza ia³i [625400]

STIUDIUL ȘI PROIECTAREA UNUI MODEL TIP TRAIN [611440]

CARIΤOLUL II. RAΤΟLΟGІA ΤUMΟRALĂ A ΤEGUMEΝΤULUІ [310436]

INFLUENȚA FACTORILOR ECOLOGICI ASUPRA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE ARBORILOR LA MOLID (PICEA ABIES) ÎN OCOLUL SILVIC VATRA DORNEI [303882]

Analiza Tva In Romania Ristea Andreea Final 15.06.2020 [627266]

Copyright Notice

Similar Posts