LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 1 Importanța p arteneriatul ui grădiniță – familie Profesor, Rita Hanek , grupa mare „Isteț ii” “Fiecare copil pe care… [600386]

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 1

Importanța p arteneriatul ui grădiniță – familie
Profesor, Rita Hanek , grupa mare „Isteț ii”

“Fiecare copil pe care îl educăm este un OM dăruit societății” (N. Iorga)
În primele etape ale vieții, responsabilitatea educării copilului revine familiei.
În mod f iresc, părinții sunt primii educatori ai copilului. Copiii sunt apoi înscriși în
grădiniță, instituție care le asigură condițiile necesare pentru dezvoltarea în
concordanță cu nevoile individuale. Vine apoi rândul profesioniștilor din grădinițe și
școli să se ocupe de educarea și formarea copiilor printr -o metodologie și un
curriculum specific vârstei acestora.
Grădinița este un important mediu de socializare, îi ajută pe copii să
interacționeze cu alți copii, dar și cu adulți și le oferă acestora un mediu primitor,
adecvat învățării. Totodată, grădinița oferă suport pentru valorificarea potențialului
fizic și psihic al fiecărui copil, pentru dezvoltarea capacității de a intra în relație cu
ceilalți copii și cu adulții. De asemenea, grădinița sprijină copilu l în interacțiunea cu
mediul, favorizează descoperirea de către fiecare copil a propriei identități și îi
formează o imagine de sine pozitivă. Dar educația copiilor, priviți ca cei mai tineri
membri ai unei comunități, este responsabilitatea întregii comun ități. Ea este leagănul
creșterii și devenirii copiilor ca viitori adulți responsabili de menirea lor în folosul
întregii comunități, motiv pentru care cel mai important parteneriat care este necesar
a fi implementat este cel dintre grădiniță și familie.
Activitățile desfășurate în parteneriat cu părinții sunt modalități propice pentru
atingerea unor obiective comune în ceea ce privește educația preșcolarilor, la acestea
adaugându – se plăcerea de a fi alături de colegi, activitățile desfășurându -se într -o
atmosferă de voie bună, având, pe lângă valoarea s ocial –educativă și un efect
reconfortant.
Din acest motiv, r ecomandăm părinților:
• să le prezinte copiilor grădinița ca un loc în care ei se pot juca împreună cu
alți copii, în care pot învăța lucruri noi și interesante;
• să cunoască programul grădiniței și pe educatorii copilului lor;
• să vorbească cu educatorii, să stabilească o relație adecvată cu aceștia;
• să ofere infor mații suficiente educatorilor și să ceară sfatul acestora ;
• să participe la evenimentele din grădiniță (Ziua copiilor, Ziua grădiniței,
serbări, șezători etc.);
• să se ofere voluntari prin implicarea în activități și să ceară și membrilor
comunității lucrul acesta;
• să dorească să participe la luarea unor decizii cât mai bune pentru grădiniță;
• să discute permanent cu copilul despre ce se întâmplă în grădiniță;
• să creeze acasă un mediu bun de joc și educație.
Din această perspectivă, la grupa mare pe care o conduc am organizat o serie
de activități în parteneriat cu părin ții, care s – au bucurat de un real succes, atât în
rândul preșcolarilor, cât și al părinților .

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 2

Vizită la pompieri În excursie
Vizită la Brutărie

Atelier d e creație Atelier de creație
Atelier de creație
Atelier de creație
Atelier de creație Vizită la Brutărie

Atelier de creație Atelier de creație
Atelier de creație Atelier de creație
Vizită la Brutărie

Atelier de creație Atelier de creație
Atelier de creație

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 3
Grădinița și familia, parteneri în educație
Profesor Strugariu Iuliana, grupa mică ,,Piticii”

În luna septembrie
am pornit cu pași timizi în
tainele ce avea să ni le
ofere mediul educațional,
adică grădinița . Ce poate fi
mai minunat că după
perioada ,, grea” de
acomodare, de socializare,
apar rezultatele, care
bineînțeles se datorează și
implicării părinților în
unele activități din
grădiniță, dar și în actul
educațional.
Copilul simte
nevoia să -i aibă pe părinți alături de el. Participarea afectivă a părinților la evenimentele din
viața acestora, le oferă liniște și siguranță. Părinții oferind timpul necesar să stea de vorbă cu
copilul despre: ,,cum a fost azi la grădiniță?” , ,,cum a fost la joacă?”, ,,ce ți -a plăcut mai
mult din ce vi s -a povestit?”, apreciind alături de copil faptele, situațiile ivite în cursul zilei,
vor avea întotdeauna ,,evidența” copilului, iar acesta, la rândul lui, va căpăta încredere și va
ține seama de sfaturile ce i se dau. Educația făcută de primii educatori – părinții – ca și cea a
grădiniței, se răsfrânge asupra tuturor laturilor personalității copilului, în funcție de
particularitățile de vârstă ș i individuale ale acestuia.
După familie, grădinița constituie prima experiență de viață a copilului în societate,
aici copilul ia cunoștință cu activități și obiecte, descoperă o mulțime de lucruri din jurul lui:
culorile, formele geometrice, desenul și muzica, lumea viețuitoarelor, învață să danseze, să
se joace, să comunice… Comunicarea este foarte importantă la această vârstă, un rol
important avându -l și părinții care trebuie să vorbească cu copilul permanent, să răsfoiască
/să citească cu acesta o ca rte cu imagini frumoase, chiar și să se joace împreună.
Copilul preșcolar începe să -și definească treptat începutul personalității sale. În
cadrul grupei el trăiește prima experiență a vieții în colectivitate, a vieții sociale, alta decât
familia. De la in trarea în grădiniță copilul realizează o adaptare la un anumit ritm, este vorba
de încadrarea și respectarea unui anumit program, în urma căruia dobândesc deprinderi
sociale: să împartă jucăriile cu alți copii; să -și aștepte rândul; să aibă răbdare; să aib ă
compasiune/empatie pentru cei din jur…
Investită cu această nobilă și plină de răspundere sarcină, educatoarea grupei
cunoaște specificul fiecărui stadiu de dezvoltare a copilului, disponibilitățile intelectuale,
precum și particularitățile lui temperame ntale și caracteriale, de aceea va ști întotdeauna
cum să -l modeleze pe preșcolar.
Dezvoltarea psihică și fizică a copilului la această vârstă depinde în mare măsură și
de cadrele didactice, dar și de părinți și de aceea e nevoie stringentă de un parte neriat
educațional în favoarea creșterii adecvate a copiilor.
,,Copiii descoperă totul în nimic; oamenii nu găsesc nimic în toate.”
Giacomo Leopardi

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 4

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 5

Poftiț i la noi la grădini ță!
Profesor Pentiuc Rodic a, grupa mare „Flutura șii”

”M-A CRESCUT MAMA ÎN POALĂ,
DIN LEAGĂN ȘI PÂN`LA ȘCOALĂ”

Copilul se na ște și cre ște
în ”poala mamei”, locul cel mai
drag, cel mai apropiat de sufletul
și inima ei, locul unde copilul se
simte în siguran ță. De acolo
următorul p as este spre grădini ță,
mediul unde familia î și
încredin țează pruncul și unde
trebuie să se simtă la fel de bine
ca și în ”poală”, ba chiar sa
evolueze, să socializeze, să
învețe lucruri despre lumea
înconjurătoare.
Pestalozzi afirmă că
”ceasul na șterii copilului” este ceasul începutului educa ției sale, ”familia este prima
școală a omenirii”. Copiii se nasc cu o memorie strălucită, cu o inteligen ță deosebită,
însă nu se nasc timizi, mincino și, neascultători, obraznici, agasan ți și lene și. Toate
acestea su nt dobândite pe parcursul vie ții, fiind determinate, în special, de influen ța
pe care o are asupra lor părin ții și mediul în care trăiesc. De aceea părintele trebuie să
fie model în fa ța copilului și să nu facă în fa ța lui ceea ce nu vrea să facă și copilu l
mai târziu. Familia educă cinstea, omenia, sinceritatea, demnitatea, hărnicia, spiritul
adevărului și al dreptă ții. Grădini ța completează educa ția copiilor primită în familie,
astfel sarcinile educa ției se împart între cele două.
După integrare în colect iv, copiii sunt încânta ți de noii prieteni, de
descoperirile din jurul lor,
dar cel mai mult sunt ferici ți
pentru ceea ce realizează
singuri: o construc ție, o
figurină din plastilină, un
desen, un mic puzzle, un
colaj și le arată cu mândrie
părin ților – ”Uite mami ce
am făcut eu!”. Astfel părin ții
se bucură și pot lua
cuno ștință cu operele
copiilor lor prezentate direct
sau la expozi ția ”Noi am
lucrat”.

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 6

Sunt multe modalită ți de colaborare între familie și grădini ță: discu ții zilnice,
teme săptămânale de co nsiliere pentru părin ți, ședințe și lectorate cu părin ții, vizite la
domiciliul copiilor, serbări, lec ții-vizită, plimbări, cursuri ”Educa ți așa!”, antrenarea
părin ților în derularea
proiectelor tematice,
voluntariat din partea
părin ților în organizarea și
desfă șurarea unor ac țiuni
de voluntariat.
Participarea activă a
părin ților la activită țile din
grădini ță le creează
copiilor sentimente de
siguran ță, în țelegere,
bucurie; copilul arată ce
știe, ce poate iar părintele
este mândru de copilul său
în rela ție cu ceilal ți. Așa
pot să aprecieze împreună activită țile, faptele, evenimentele, rezultatele ob ținute.
Părin ții vor avea ”măsura” evolu ției copilului său, comportarea în colectiv.
”Flutura șii” au invitat părin ții la activită ți comune părinte -copil pe anum ite
teme: ”Master chef în grădini ță”, ”Vine, vine Mo ș Crăciun!”, ”La mul ți ani,
mămico!”, ”Nimeni nu e
singur pe pământ”,
”Prietenul la nevoie se
cunoa ște”.
Aceste activită ți au
adus bucurie în rândul
copiilor și adul ților
pentru rezultatele
obținute din efortul reunit
și plăcerea că au petrecut
mai mult timp împreună.
Reușita actului
educa țional o asigură
unitatea de cerin țe,
existen ța unor reguli
comune cunoscute și
fixate împreună aplicate atât în grădini ță, cât și acasă.
Grădini ța este partenerul educ ativ al familiei. Familia este chemată la luarea
deciziilor legate de educa ția copiilor, la manifestările din activită țile și via ța
grădini ței. De aceea dascălii și copiii vor spune mereu, deschis, cu plăcere ”Pofti ți la
noi în grădini ță!”.

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 7

Proiect de p arteneriat, Grădini ță – familie
Profesor Costea Elena, grupa mijlocie ”Elefăn țeii”

,,Împreună vom cuceri noi orizonturi”

ARGUMENT
Pentru a avea o rela ție pozitivă cu pre școlarii trebuie să știm să le descoperim trebuin țele și
nevoile, pentru ca legăturil e ce se stabilesc între pre școlari și adul ți să se bazeze atât pe încredere,
dar mai ales pe respectul reciproc. După cum bine se știe familia este factorul primordial în
educarea unui copil și educa ția începe în familie. Legătura între grădini ță și famili e va trebui să se
interpătrundă, iar educatorul să cunoască foarte bine mediul de via ță al copilului, pentru a putea
colabora.
Parteneriatul dintre grădini ță și familie organizat corect, duce la o educa ție solidă, fără
pericol de e șec școlar mai târziu. Pr eșcolaritatea reprezintă piatra de temelie a personalită ții în
formare a copilului, iar prezen ța familiei în cadrul grădini ței va fi liantul între copil și mediul
necunoscut ini țial. Parteneriatul grădini ță – familie, ac țiunile pe care ace ștea le desfă șoară,
continuarea de către familie a activită ților din grădini ță, duc la formarea copilului pentru via ța de
adult.
SCOPUL PROIECTULUI
Colaborarea dintre familie și grădini ță pentru o implicare cât mai activă în procesul de formare a
preșcolarului.
OBIECTIVE G ENERALE
 Formarea unor deprinderi de rela ționare și comunicare între pre școlari, părin ți și
educatoare;
 Dezvoltarea unor atitudini pozitive fa ță de problemele educative ale pre școlarilor, dar și
eliminarea discriminărilor de orice natură.
OBIECTIVE SPECIFIC E
 Identificarea responsabilită ților membrilor partenerriatului;
 Derularea unor activită ți specifice, pentru stimularea unor procedee de colaborare între
membri;
 Cunoa șterea individuală a copiilor, pentru o mai bună colaborare grădini ță – copil,
grădini ță – familie.
PARTENERI IMPLICAȚI
 Educatoarea de la grupa mijlocie
 Părin ții, bunicii
 Preșcolarii de la grupa mijlocie
OBLIGAȚII COLATERALE
 Educatoarea și consilierul educativ au obliga ția de a fi prezen ți la activită țile întreprinse;
 Au obliga ția de a media și solu ționa probleme ce pot apărea în urma unor dezbateri și
lecturi de materiale ;
 Părin ții participă de bună voie la ac țiunile desfă șurate la grupă ;
 Să se implice în solu ționarea unor probleme de tip educa țional.
DURATA PARTENERIATULUI
 1 an școlar
GRUP ȚINTĂ
 Părin ți, bunici, pre școlari, educatoare.
LOCUL DESFĂȘURĂRII
 G.P.N.,,Lumea copilăriei”
RESURSE:
 Umane: – preșcolari, educatoare, părin ți
 Materiale – cărți, pliante, reviste, fi șe

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 8
 Financiare – bugetul minim alocat de membrii proiectului
MODA LITĂȚI DE REALIZARE
 Ședințe cu părin ții
 Lectorate pe diverse teme
 Vizite, excursii, drume ții
 Activită ți desfă șurate împreună cu părin ții
 Sărbătorirea zilelor de na ștere ale copiilor
 Expozi ții cu lucrările copiilor
 Serbările realizate în diferite momente al e anului.

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 9
”Acasă” la grădini ță!
Profesor Șuhani Rodica, Grupa mijlocie “Spiridușii”

„ Un om care se face ascultat, poate fi un bun orator,
însă, numai un om care ascultă poate fi un bun educator.”

Adulții din cele două medii educative (familia și grădinița) se întâlnesc într -o
perioadă a vieții lor pentru că au un scop comun: asigurarea unui mediu educativ propice
dezvoltării copilului.
Au fost perioade istorice în care nu erau grădinițe și nici profesia de educatoare, iar
nevoia de ieșire în lum e a copilului era satisfăcută de către familie prin deschiderea ei către
comunitate. Acum însă, în afara unei deschideri constante a familiei și din lipsa unei
comunități coerente în jurul familiei, această trecere a copilului de la familie la lume se
realizează prin intermediul grădiniței. De aceea, pe de o parte grădinița apare ca
indispensabilă copilului, deci și familiei sale, iar pe de altă parte grădinița nu ar exista dacă
familia nu ar avea nevoie de ea.
Părinții și educatoarele au un scop comun: p entru realizarea acestui scop, care îi pune
pe adulții din cele două medii
diferite în comun, este nevoie de
colaborare și de lucru în comun.
În această echipă constituită în
jurul copilului nimeni nu este
mai presus, nimeni nu este mai
bine pregătit și fi ecare are
nevoie de celălalt. Părintele
poate învăța de la educatoare,
dar și educatoarea de la părinte
și ambii de la copil.
O bună colaborare între
grădiniță și familie se realizează
întotdeauna pentru interesul
copilului și ajunge să constituie
în juru l acestuia o comunitate
educativă constantă. Comunitatea educativă este un mediu de sprijin pentru educatori și un
mediu asigurator pentru copil, ea permite dezvoltarea personală a tuturor membrilor ei
(adulți și copii).
Familia, în întregul ei, poate ofe ri o plajă de experiență pe care părinții se pot baza și
la care pot face apel când au nevoie. Părinții care își aduc copilul la grădiniță, se constituie
ei înșiși într -o „grupă”. Se întâlnesc, fac schimb de experiență, discută și se susțin unii pe
ceilalț i. De multe ori, afinitățile dintre părinți se transmit copiilor conturând preferințele
dintre copii. Cu cât părinții se simt mai bine în grupul de părinți cu atât și copilul lor se va
descurca mai bine în mediul grădiniței.
Este nevoie ca educatoarea să acorde timp și răbdare și părinților. Părinții au tot
dreptul să știe ce se întâmplă cu copilul lor cât este la grădiniță tocmai pentru a favoriza
constituirea unui mediu continuu educațional în jurul copilului.
Adesea starea ei constantă, deschisă și rel axată îi poate ajuta pe părinți să fie mai
încrezători și mai repede dornici de colaborare.

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 10
Educatoarea acordând timp părintelui câștigă acest timp prin faptul că un copil este
mai receptiv educațional atunci când simte că adulții din jurul lui sunt în aco rd și prin faptul
că părinții se dovedesc capabili de real sprijin pentru activitatea din grădiniță dacă sunt
implicați.
O bună colaborare și
comunicare între familie și
grădiniță este necesară, dar nu
este suficientă pentru buna
dezvoltare a copilului în acest
mediu. Este nevoie ca această
colaborare să se poarte în jurul
nevoii pe care o are copilul de
a fi în comunitate. Chiar dacă
relația de colaborare dintre
familie și grădiniță pornește
bine, nu înseamnă că ea va fi
fără probleme de aici în acolo.
Startul unei relații contează
foarte mult, dar nu este totul,
de aceea este important să fie
eliminate cele mai importante
piedici din calea unei bune colaborări și să fie construit un teren propice pentru realizarea
firească a acesteia.
O relație de încred ere și respect reciproc în jurul copilului ușurează foarte mult
munca educativă la care copilul participă și cooperează. În cazul contrar, în care adulții
competiționează între ei, nu se respectă și se contrazic, copilul se simte în nesiguranță, nu
are înc redere și se apără,
opunându -se.
Aici dificultățile
sporesc, iar adulții au
foarte mult de lucru.
Buna experiență a
copilului în mediul de
grădiniță se transmite mai
departe în acomodarea sa
la mediul școlar.
Totodată, părintele
care a fost ajutat să cr eeze
o comunitate educativă în
jurul copilului aflat în
grădiniță, va folosi această
experiență și când copilul
merge la școală facilitând
atât succesul școlar al acestuia cât și buna lui integrare în comunitatea de congeneri.
De pe urma colaborării famili ei cu grădinița cu toții avem de câștigat. Primul
beneficiar este copilul, dar câștigă deopotrivă educatoarele, părinții și toți cei implicați în
educația copilului.

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 11

Colaborarea grădini ță – familie
Profesor Adomniței Luminița, grupa mică ,,Piticii’’

Complexitatea actului educațional, a realității umane și contemporane
argumentează necesitatea unor interrelaționări responsabile în deciziile, acțiunile și
rezultatele educație i.
Familia și grădinița, ca agenți ai socializării, sunt considerate responsabil i
pentru creșterea și dezvoltarea copilului și totodată pregătirea lui pentru integrarea în
școală și rolul lui în comunitate.
La vârsta preșcolară, un factor important este gradinița care desfasoară un
amplu proces instructiv -educativ aplicând metode și procedee științifice. Pentru
reușita actului educațional, munca depusă de cadrele didactice în grădiniță trebuie
continuată, susținuță și întărită de familie.
Funcția de părinte este o ,,meserie’’ și, ca orice meserie, ea trebuie învățată.
Părinții trebuie să cunoască, să devină conștienți de influiența pe care o
exercită prezența lor în viața copilului, să fie convinși că educația ce trebuie dată
copilului, pentru societatea actuală este diferită de cele precedente, că societatea
viitoare va fi diferită de cea actuală, iar copilul trebuie pregătit corespunzător.
Unitatea de acțiune a celor doi factori (grădiniță -familie) în opera de formare a
copilului este condiționată de unitatea de vederi, de un mod comun de lucru și o bună
cunoaștere reciprocă. Intere sul comun al celor două instituții trebuie să determine o
mișcare cu dublu sens, familie -grădiniță, grădiniță -familie, în vederea unei suficiente
cunoașteri a ambelor părți.
Familia reprezintă un
element cheie în
dezvoltarea sănătății,
competenței și act ivității
copilului însă ea nu
poate exercita această
funcție fără colaborarea
cu grădinița, care asigură
resurse suplimentare.
Pentru a realiza un
parteneriat eficient
grădiniță -familie,
educatoarea poate
implica familia în
anumite activități
instructive -educative.
Astfel, părinții trebuie sprijiniți să își cunoasca copii, să le identifice nevoile și să
sprijine dezvoltarea și creșterea lor armonioasă.
Parteneriatul familie -gradiniță, cu tot ceea ce presupune el, prezintă avant aje
pentru toți factorii implicați: educatoare, părinți, copii.

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 12
În privința formelor concrete de colaborare dintre grădiniță și familie, trebuie
spus că ele se deosebesc în funcție de scopul urmărit și modul concret de realizare.
Un exemplu ar fi referatel e prezentate în fața părinților cu anumite prilejuri.
De asemenea, organizarea unor expoziții cu lucrări realizate de copii, prin care
părinții au posibilitatea să -și cunoască copilul prin prisma rezultatelor muncii sale.
Participarea părinților la anumite activități demonstractive îi ajută să cunoască
metodele și procedeele folosite, le sugerează anumite modalitați concrete de
îndrumare a jocurilor, de folosire a jucăriilor, etc. În cadrul acestor participări,
părinții observă modul de comportare al copi lului în colectivitate, precum și modul și
gradul de implicare al preșcolarului în activități.
Un alt mijloc eficient de colaborare între grădinița și familie sunt convorbirile
cu familia.Asemenea convorbiri au loc spontan ori de câte ori se ivește prilej ul, sau
organizat, din inițiativa educatoarei sau a părinților. Avantajul lor constă în
posibilitățile pe care ni le oferă de a analiza diferite situații concrete și de a ajunge la
un consens asupra măsurilor ce se vor întreprinde în continuare.Educatoarea are
prilejul să cunoască
mai bine copilul
prin intermediul
părinților, să -i
cunoască pe aceștia
din perspectiva
calității pe care o
au.
Vizitele
constituie o altă
formă de
colaborare.
Includem aici
ambele variante,
vizitarea familiei
de către educatoare
și vizitarea
grădiniței de către
părinți. Cu acest prilej educatoarea are posibilitatea să cunoască structura și climatul
educativ din familie, relațiile și valorile morale ale acestui microgrup, locul pe care
copilul îl ocupă în interiorul său. Vizitând g rădinița, părinții au posibilitatea să -și
cunoască mai bine copilul și să -și vadă propiile rezultate, observând și informându -se
asupra atitudinii și comportării copilului. O altă formă de colaborare între grădința și
familie sunt serbările copiilor, un pr ilej de cunoaștere reciprocă, dar și de satisfacție
reciprocă pentru realizările copiilor.
În concluzie, dezvoltarea psihică și fizică a copilului la această vârstă depinde
în mare măsură și de cadrele didactice, dar și de părinți și de aceea scopul ac estei
colaborări este ,, copii fericiți – părinți fericiți’’.

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 13
Grădini ța – a doua familie
Profesor Hu țanu Mariana, grupa mică ”Prichindeii”

"A iubi un copil nu inseamnă să îi faci toate capriciile ; a -l iubi constă în a scoate tot ce
este mai bun în el și a-l învă ța să iubească dificultă țile."
Nadia Boulanger
Anul școlar care tocmai se va încheia în curând a însemnat pentru mine emo ții duble:
pe de o parte începutul de an școlar iar pe de altă parte, emo țiile unei noi genera ții de copii
de grupă mică, cu copii mici și chiar foarte mici. Primele zile au fost mai grele pentru unii
copii, pentru părin ți dar și pentru mine ca educatoare. Ceea ce m -a ajutat să depă șesc acest
greu, a fost experien ța acumulată de -a lungul anilor și cu multă răbdare am încercat s ă mă
preocup de socializarea copiilor. Acest proces, al socializării, s -a realizat pas cu pas,
încercând să cultiv încrederea în propriile posibilită ți ale copiilor, integrând în jocuri și
activități copiii timizi, efectuând munca suplimentară individualiz ată cu copiii cu deficiențe
verbale, folosind jocul și jucăriile existente pentru a -i apropia de mediul grădini ței. Ca
educatoare am încercat să ajung la sufletul copilului, să -i câștig încrederea, să simtă că
alături de mine este în siguran ță, indiferent ce se întâmplă în jurul lui.
In procesul socializării copilului la mediul din grădini ță un rol important l -a avut
familia copiilor. Putem spune deci că Grădini ța și Familia sunt doi factori primordiali în
educa ția copiilor când se fac primii pa și în via ță. Familia este factorul educativ prioritar,
întrucât educația începe din familie, aceasta fiind modelul pe care copilul îl imită și -l
urmează. În familie copilul își face pregătirea pentru viață; părinții sunt primii educatori
deoarece ei sunt primii cu ca re copilul interacționează constant încă din prima zi a vieții.
Totodată, modul de viață al familiei este principalul reper în viață al copilului.
Relația grădiniță – familie nu se poate constitui fără asigurarea unei condiții de bază,
fundamentală: cunoa șterea familiei de către educatoare, a caracteristicilor și potențialului ei
educativ. Căldura raporturilor dintre părinți și educatoare, încrederea și respectul reciproc se
stabilesc prin schimbul de informații – pentru care trebuie să găsim întotdeauna t impul
necesar.
Ocaziile de a discuta cu părinții pentru a găsi împreună soluții la problemelor cu care
se confruntă copilul sunt diverse: discu țiile zilnice la sosirea și plecarea copiilor, ședințele
cu părin ții, consilierea părin ților ori de câte ori este nevoie, lectoratele cu părin ții,
activită țile extacurriculare, serbările școlare precum și diferite evenimente la care sunt
invita ți părin ții.
Sărbătorirea în comun a unor evenimente din viața copiilor constituie momente de
cunoaștere reciprocă și de impl icare în actul educativ. Astfel, prima serbare a
”Prichindeilor” ,care a coincis cu sosirea lui Mo ș Crăciun la grădini ță, a stârnit emo ții
puternice printre to ți participan ții: copii, educatoare, părin ți. Comunicarea cu părin ții,
legătura permanentă dintre grădini ță și familie a făcut ca acest eveniment să se transforme
într-un moment de neuitat.
Alte momente minunate desfă șurate cu copiii din grupa mică au fost: sărbătoarea
mărțișorului, Ziua mamei, Școala altfel, vizită la biblioteca oră șenească, întâlnir ea cu
școlarii, Ziua copilului și ne pregătim intens pentru o serbare de sfâr șit de an, ultima din
grupa mică. La toate aceste activită ți părin ții care au fost disponibili au fost alături de noi și-
i așteptăm de fiecare dată, pe to ți părin ții, să participe la toate activită țile din grădini ță.
Mulțumesc părin ților pentru încrederea acordată, de a -mi încredin ța copiii spre
îndrumare și educare iar ”Prichindeilor” mei le doresc Vacan ță plăcută!

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 14

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 15

Împreună educăm, împreună învă țăm
Profesor Mihalache Anca, grupa mare „Îndrăzneții”
,,Toate rezultatele, bune sau rele, sunt în cele din urmă bune, deoarece acestea ne
furnizează feedback -ul care ne poate ghida, indicându -ne cum să acționăm în continuare și
modalitățile prin care putem fi mai eficienți.’’ (Schmoker, 1996, p. 3)
Pornind de la acest citat înțelegem că, a fi eficient în procesul de predare -învățare -evaluare,
înseamnă o bună colaborare între grădinitiță și familie. Parteneriatul educațional este o formă de
cooperare, colabo rare și comunicare în sprijinul copilului. Acesta presupune o unitate de cerințe,
decizii, opțiuni și acțiuni educative între factorii implicați în acest proces. Fiecare copil este unic,
acest fapt fiind determinat de particularătățile individuale precum ș i de influențele socio -culturale
ale comunității în care trăiește și se dezvoltă copilul. Educația copilului este realizată de toți adulții
care îl susțin în dezvoltare și cu care copilul intră în contact. Parteneriatul educațional propune
schimb de experi nță, de opinii și de valori între adulții din preajma copilului.
În anul școlar 2015 -2016, în cadrul proiectului educațional județean ”Educăm împreună”
aprobat spre a fi desfășurat la nivelul fiecărei unități școlare participante am propus mai multe teme
spre a fi desfășurate în interesul preșcolarilor. Temele propuse în cadrul acestui proiect sunt: ,,Șefii
bucătari astăzi gătesc” -concurs mastercheff , ,,Dăruim tot ce muncim ” -atelier de creație,
,,Sărbătorim copii de ziua lor și la grădiniță” – amenajare sal ă de grupă, efectuarea de activități
pentru toți copiii, ,,Astăzi noi suntem actori” – dramatizare, „Impreună cu părinții devin mai
priceput” – atelier de creație. Toate aceste activități au avut ca scop:dobândirea de către părinți a
unor abilități de cunoa ștere a copiilor, în vederea eficientizării relației familie – grădiniță, dar și
asigurarea caracterului pozitiv și a coerenței influențelor educative ale tuturor factorilor care
acționează asupra copiilor, pe baza consultării și deciziilor comune, necontr adictorii.
Aș vrea însă să acord o atenție specială temei: ,,Astăzi noi suntem actori” – dramatizare,
deoarece datorită colaborării deosebite cu părinții de la grupă am reușit punerea în scenă a piesei de
teatru ,,Fata babei și fata moșneagului”, de I.Cre angă. Implicarea părinților într -o activitate, care la
început părea a fi o joacă, s -a transformat într -o muncă și o colaborare strânsă încheindu -se cu un
final extraordinar. Prezentarea piesei de teatru în fața preșcolarilor a adus emoții atât în sufletul
copiilor cât și a părinților. La finalul reprezentației deopotrivă copii și părinți au exclamat „a fost
cea mai reușită piesă de teatru văzută”. Și ca să înțelegem mai bine ceea ce a fost iată câteva
imagini:

Trupa Părinții Îndrăzneți:

De la stânga la dreapta:
D-l Ciocan Dorin,
D-na Selig Florea Ramona,
D-na Constantinescu Eugenia,
prof.Mihalache Anca,
D-na Coca Anca,
D-na Sfentec Luminița,
D-na Cepeliuc Daniela,
D-na Popițan Daniela,
și nu în ultimul rând în partea de jos a
imaginii D -na Ciocan Georgiana

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 16
Din timpul re prezentației

Final de spectacol

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 17

Părintele, exemplu pentru copil
Educatoare pensionară , Cormo ș Silvia

„Cuvintele ne înva ță, exemplele te pun în mi șcare”

Poporul prin în țelepciunea sa a sesizat asemănarea
dintre fizionomia morală a copiilor și cea a părin ților și a
exprimat -o în proverbul „A șchia nu sare departe de trunchi!”.
Cum se explică această asemănare? Trăsăturile de
caracter și în general trăsăturile psihice ale persoanei nu se
moștenesc. Explica ția științifică o găsim în fa ptul că
deprinderile și obi șnuințele copiilor, calită țile lor morale și de
caracter sunt în cele din urmă, rezultatul imita ției de către copii
a modelului de conduită al părin ților.
Expresii ca: „Un exemplu bun este faptul cel mai bun”,
„Exemplul este o le cție pe care un om îl poate învă ța”,
„Exemplul e cel mai mare educator”, „Exemplul cântăre ște
mai mult decât sfatul”, „Copiii au mare nevoie de modele”,
„Drumul sfatului e lung, drumul exemplului e scurt”, le auzim
la tot pasul dar nu le acordăm importan ța cuvenită. .
Dragi părin ți, să nu crede ți că educa ți copilul numai
atunci când vorbi ți cu el. Îl educa ți în fiecare moment al vie ții voastre, chiar și atunci când nu
sunte ți acasă. Felul cum vă îmbrăca ți, cum vorbi ți cu al ți oameni și despre al ți oameni, cu m vă
bucura ți și cum vă întrista ți, cum vă purta ți cu prietenii și cu cei care nu vă sunt prieteni ; toate
acestea au pentru copil o mare însemnătate. Copiii urmează exemple de la un număr mare de
persoane: ei imită fra ții mai mari, pe prietenii de joacă, p e colegi, pe educatori. Prin jocul lor copiii
imită activitatea și comportarea celor din jur; imită rela țiile care se stabilesc între oameni în cadrul
vieții de familie și în societate.
Părin ții trebuie să se autoeduce și să-și controleze comportamentul as tfel încât să aibă o
comportare prin care să le ofere copiilor, în permanen ță, exemple demne de urmat. Preocuparea
părin ților de a păstra ordinea și cură țenia în casă îi va învă ța pe copii să aibă grijă de igiena
locuin ței și a viitorului loc de muncă.
Părinții sunt modele în educa ția intelectuală, estetică și morală . Ar fi o gre șeală dacă am
socoti că educa ția intelectuală a copiilor revine în întregime numai școlii și că familia nu are nimic
de făcut; la educa ția intelectuală a copiilor contribuie exemp lul părin ților care studiază pentru
ridicarea calificării lor profesionale, pentru perfec ționarea cuno ștințelor de specialitate, în scopul
obținerii unor rezultate mai bune la locul de muncă.
Exemplul părin ților în educa ția estetică urmăre ște să le dezvol te copiilor capacitatea de a
descoperi ceea ce este frumos în natură, în societate, în artă, în via ța de toate zilele, să le dezvolte
gustul pentru frumos, priceperea de a -i aprecia în mod corect în activitatea lor. Natura î și dezvăluie
frumuse țea oricui s e apropie de ea cu dragoste ți cu dorin ța de a o cunoa ște. Să nu desconsiderăm
acest tezaur nesfâr șit de frumuse țe. Să admirăm împreună răsăritul și apusul soarelui. Copiii înva ță
de la noi cum aranjăm locuin ța; ei înva ță că există o estetică a mesei reali zată în aranjarea,
prezentarea și servirea felurilor de mâncare precum și felul civilizat de a lua masa.
Conduita noastră trebuie să fie un exemplu personal de la gust, simplitate, elegan ță, polite țe,
sinceritate, demnitate personală, modestie și curaj dar și de combatere a urii, artificialită ții și
necuviin ței.Via ța noastră trebuie să fie model în orice clipă.
Obișnuindu -ne noi în șine cu o via ță frumoasă și educativă din toate punctele de vedere,
colaborând cu grădini ța, vom realiza unitatea de influen țe și cerin țe față de copii în condi ții optime
pentru formarea tinerei genera ții și a oamenilor de omenie.

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 18

Importan ța colaborării dintre grădini ță și familie
Profesor Crăciun Mihaela, grupa mijlocie ”Pui șorii mo țați”

Educa ția formală, nonformală și informa lă contri buie la dezvoltarea onalită ții
copiilor și la dezvoltarea durabilă a societă ții umane. Educa ția
este determinată de o sumă de factori, printre care familia are
un rol important fiind unul din factorii activi. Colaborarea
familiei cu grădini ța est e importantă în primul rând prin
corelarea ac țiunilor comune dintre cei doi factori importan ți ai
educa ției, institu ție școlară și familie, apoi prin faptul că pune
bazele colaborării dintre ace știa pe toată durata școlarită ții
copilului.
O colaborare r eală,
diadică are impact pozitiv
asupra realizării obiectivelor
educa ționale în conformitate cu
particularită țile de vârstă,
cognitive, socio -emoționale și
comportamentale ale copiilor,
și, totodată vine în întâmpinarea
situa țiilor în care factori
pertur batori pot influen ța dezvoltarea armonioasă a
personalită ții copilului. Aspecte principale asupra cărora
educatoarea trebuie să insiste sunt : regimul zilnic din
familie, rela țiile dintre părin ți
și unitatea cerin țelor dintre
aceștia în ceea ce prive ște
educația copilului, la
importan ța climatului afectiv
pentru dezvoltarea
personalită ții copilului, la
necesitatea cunoa șterii copilului, a nevoilor acestora și a
modului de a i le satisface, la jocurile și jucăriile copilului,
adică a tot ceea ce ar putea inf luența dezvoltarea acestuia.
Acțiunile la care participă părin ții în grădini ță sunt din ce în
ce mai variate, atât ca domenii de implicare dar și ca
specific.
În realizarea unui parteneriat eficient grădini ță –
familie este indicat ca educatoarea să impl ice familia în
anumite activită ți instructiv -educative. Părin ții trebuie
sprijini ți să-și cunoască copiii, să le identifice nevoile și să
sprijine dezvoltarea și creșterea lor armonioasă. Formele de
colaborare nemijlocită diferă în func ție de scopul urmări t și
formele concrete de realizare. Conferin țele și referatele prezentate cu anumite prilejuri pe
teme de dezvoltare a personalită ții specifice vârstei, pe rela ții intra și inter familiale, au
scopul de a face cunoscute no țiuni de interes și exemple de bun e practici. Organizarea unor
expozi ții cu lucrările copiilor fac posibilă o mai bună cunoa ștere prin prisma rezultatelor
muncii lor, participarea la activită ți demonstrative îi ajută să cunoască metodele și

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 19
procedeele folosite și le sugerează anumite modal ități concrete de îndrumare a jocurilor, de
folosire a jucăriilor precum și observarea modului de comportare al copilului în
colectivitate.
Adevăra ții beneficiari ai acestui parteneriat sunt copii, ei simt dragostea și apropierea
părin ților, nu numai prin bunăvoin ța și bucuriile ce li se oferă acasă ci și interesul pe care
părin ții îl acordă în realizarea activită ților din grădini ță. Astfel copii sunt mai siguri pe sine,
trăiesc mândria de a -și vedea părin ții în situa ții apropiate lor și de a -i aprecia și mai mult.
Părin ții au șansa de a deveni participan ți la educa ție prin implicarea efectivă și prin
emoțiile trăite alături de copii lor, au prilejul de a sta foarte aproape de ei, de a -i înțelege
mai bine, de a -i observa și de a fi fermi convin și de buna colaborare cu institu ții și
speciali ști în dezvoltarea psihică și fizică a copiilor lor prin participarea la desfă șurarea
unui proces instructiv -educativ bine fundamentat și organizat.

LUMEA COPILĂRIEI NR. 14 – 2016 20

Un copil de grupă mijlocie,
într-o zi, la activitatea de
pictură ținând în mâna un
penson spune:
„Doamna educatoare pensonul
acesta parcă ar fi mașina care
trasează linii pe asfalt ”. Educatoareacătrecopilul
care a
identificatrândunicapeplanșă:,,C
uceseamănăcoadarândunicii”?
Copilul: Coada rânduniciiseamăn
ă cu furculiță cu care
facetatagrătar.
Educatoarea într-o discuție despre familie și
membrii săi este întreruptă de un copil care îi
spune:
-Copilul : ,,Doamne educatoare, pot să vă spun ceva
despre bebeluși”….
-Educatoarea: Spune -mi, zice educatoarea.
-Copilul: Doamne educatoare bebelușii sunt proști,
deoarece ei doar plâng, mănâncă și dorm.
Educatoarea întreabă un copil
de grupă mijlocie: „De ce
nespălăm cu săpun”?
Copilul: ,,Noi ne spă lăm, ca
sădămsăpunînochii microbi lor”!!
Bunica cu nepotul în timp ce se deplasauspre parc
se opresc în dreptul unui autoturism Dacia 1300(
la dorința copilului):
Nepotul :„Bunico, tu ești la fel de bătrână precum
e și această mașină”.