LUCRUL IN ECHIPA DEZVOLTA VALORILE CARACTERISTICE MINTII RESPECTUOASE [301596]

[anonimizat]: DIDACTICA SI DIDACTICI DE SPECIALITATE

LUCRUL IN ECHIPA DEZVOLTA VALORILE CARACTERISTICE MINTII RESPECTUOASE

MASTERAND: [anonimizat]:

CAPITOLUL I: DATE DESPRE LUCRARE

CAPITOLUL 2: CONSTATĂRI SOCIALE

2.1.LUCRU IN ECHIPA POATE SCHIMBA OMENIREA?

2.2.CE ESTE SPIRITUL DE ECHIPA?

2.3.CUM SE FORMEAZA SI EDUCA SPIRITUL DE ECHIPA?

CAPITOLUL 3: LITERATURA DE SPECIALITATE

3.1.SE POATE EDUCA SPIRITUL DE ECHIPĂ LA PREȘCOLARI?

3.2.LUCRU IN ECHIPA DEZVOLTA MINTEA RESPECTUOASA?

3.3.SE POATE DEZVOLTA MINTEA RESPECTUOASA LA PRESCOLARII MICI?

CAPITOLUL 4: PROIECT DE CERCETARE

4.1. PROIECTUL „SĂ CREȘTI MARE PUI DE OM

4.2. PROIECTUL „TOAMNĂ, PEISAJ DE POVESTE

4.3. PROIECTUL „TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE IARNĂ

CAPITOLUL 5: INVENTAR DE BUNE PRACTICI

CAPITOLUL I:

DATE DESPRE LUCRARE

IPOTEZA:

LUCRU IN ECHIPA DEZVOLTA VALORILE CARACTERISTICE MINTII RESPECTUOASE

TEMA:

SE POATE STRUCTURA MINTEA RESPECTUOASA LA PRESCOLARI?

GRUPA TINTA:

20 PRESCOLARI DE 3-4 ANI DE LA GRADINITA DIN CADRUL CENTRUL SOCIAL „SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL” DIN PLOIESTI;

40 PRESCOLARI DE 3-4 ANI DIN CADRUL GRADINITEI NR.38 DIN PLOIESTI;

20 DE PRESCOLARI DE 3-4 ANI DE LA GRADINITA INTERNATIONALA „SPECTRUM”DIN PLOIESTI;

20 PRESCOLARI DE 3-4 [anonimizat] 2:

CONSTATĂRI SOCIALE

2.1. Lucrul în echipă poate schimba omenirea?

„Unirea face puterea !”

Mentalitatea obișnuită acum la noi ([anonimizat], societate) este cea individualistă. Școala actuală ne învață: [anonimizat], nu oportunități sau avantaje potențiale. [anonimizat] i-au învățat pe adulți că angajarea și colaborarea cu alți oameni nu aduce satisfacții personale. [anonimizat]. [anonimizat] o expresie a [anonimizat] o [anonimizat] „[anonimizat]”. [anonimizat], [anonimizat], nu fac altceva decât să aplice în practică mentalitatea egoistă a capitalismului.

Motivarea actuală a [anonimizat], implică și rateurile educative. [anonimizat]., [anonimizat].

Dar și în această direcție există nuanțe: individualismul poate fi înțeles în două feluri. [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat], independent și în competiție (bine reglementată) [anonimizat]. Celălalt fel este o [anonimizat], [anonimizat]-o competiție în care regulile nu există sau nu se respectă.

Dacă în primul caz apare un cadru în care se pot dezvolta calitățile umane ale fiecărui individ și se asigură propășirea societății în ansamblu, în al doilea caz e vorba de apucături mai degrabă apropiate de primitivismul animalic, care transformă societatea respectivă într-o junglă. În ultimii ani la noi a fost aleasă cea de a doua orientare, bazată pe meschinărie, egoism îngust și fără orizont, cu socoteli pe termen scurt, unde nu se urmărește depășirea concurenței ci distrugerea ei, iar individul nu consideră că are vreo responsabilitate, ci doar drepturi – care de obicei le încalcă pe cele ale vecinului. În situațiile de cooperare – ceilalți depind de succesul tău. În situațiile de concurență, ceilalți speră ca tu să eșuezi („să-ți moară capra”). Dintr-o serie de motive românii au concepții marcat individualiste, în care solidaritatea sau chiar ideea de comunitate sunt foarte rare și arborate numai de formă, sau ca să mascheze interese cât se poate de personale. Oamenii nu se asociază pentru că nu există cultura asta. Neștiința adulților de a comunica și de a stabili relații interpersonale folositoare, imprimată în subconștient de nevoia supraviețuirii atât în societatea totalitară trecută, cât și în actualul capitalism sălbatic de la noi, a devenit periculos de contraproductivă în epoca de azi, bazată pe libertate, democrație, competiție deschisă, informație, comunicare – totodată însă și pe o luptă nemiloasă la scară globală pentru „resurse” (materii prime, energie, apă etc.). Izolarea indivizilor contribuie și la alienarea lor: apar depresii, frica de viață, neputința, senzația de persecuție, agresivitatea, etc. Mediul de afaceri modern nu mai permite succesul întreprinderilor în care deciziile se iau lent, din cauza centralizării ierarhice. Pentru succes este nevoie de rezultate rapide: „nu mai e ca înainte, când era valabilă regula cu peștele cel mare care înghite pe cel mic; acuma cel rapid înghite pe cel lent” zicea un manager de la firma General Motors..„Românii sunt un popor ciudat: cu cât îi cunoști mai bine, cu atât îi înțelegi mai puțin!” declara odată Jonathan Scheele, reprezentantul UE în România.

Într-o cultură tradițională, rolul individului este să îndeplinească sarcinile trasate de șefi. Într-o organizație performantă, individul are responsabilitatea de a-si unii fortele cu ale celorlalti pentru a obtine cel mai performant rezultat.

Gâștele migratoare zboară mii de kilometri în formații cu forma de V. Dând din aripi, o gâscă produce un curent de aer ascendent care o susține și pe cea din spatele ei. De aceea, consumând acelaș efort, gâștele în formație înaintează cu 70% mai repede decât o gâscă izolată, care zboară singură. Dacă iese accidental din formație, gâsca simte imediat diferența – și revine imediat în stol. Gâsca din vârful formației trage stolul după ea, dar obosește mai repede căci nu beneficiază de avantajul evidențiat mai înainte. Când nu mai poate menține viteza, se retrage în mijlocul formației pentru a se odihni, și o alta îi ia locul în față. Tot timpul gâștele din stol gâgâie, pentru a o incuraja pe cea din vârful formației să mențină viteza mare și să le „tragă” după ea. Când una din ele se îmbolnăvește sau este rănită (de exemplu împușcată), două colege ies din formație și o însoțesc, pentru a o ajuta și proteja. Ele rămân cu gâsca suferindă până când își revine sau moare, apoi continuă drumul cu alt stol.

Din acest exemplu putem invata despre puterea echipei si despre valorile ce reies din ea. Oamenii ar trebui sa fie la conducere, numai atat timp cat sunt capabili, iar cand nu mai pot sa lase locul altcuiva. Oamenii ar trebui sa aiba grija ca ceea ce spun sa fie incurajator pentru grup, nu sa vina numai cu reprosuri. Ar trebui sa fim alaturi de semenii nostri nu numai cand acestia sunt puternici, ci si atunci cand acestia se afla in situatii mai dificile. Sa fie niste gaste cu creierul cat o mingiuta de ping-pong mai destepte decat oamenii cand vine vorba de „teamwork”? Cu siguranta ati trecut la CV printre calitati spiritul de echipa. Cand ai fost alaturi de un coleg la necaz? Se spune ca valoarea echipei e mai mare decat suma valorii partilor. Adica 1+1+1 este mai mult decat 3. Poate fi 5 sau chiar mai mult. Asta, evident, daca fiecare dintre acei 1 stie ce are de facut si se intergreaza armonios in „organismul” echipei. Daca fiecare parte isi vede propriul interes, suma lor s-ar putea sa dea chiar mai putin de 3!

Orice român este mai performant decât un străin; dar orice pereche de români e mai puțin perfomantă decât o pereche de străini !?

240 de spadasine din 46 de tari au participat în weekend la etapa de Cupa Mondiala de la Barcelona. Dintre ele, cea mai buna a fost Ana Brinza, care a invins-o in finala (15-11) pe colega sa de club de la CSA STEAUA, Simona Gherman. România a cucerit media de aur si argint la individual. Din pacate, la proba la dublu, România nu a mai reușit performanța locului de aur, obținând locul patru in topul țărilor participante.

Fetele de la echipa nationala de handbal antrenate de Radu Voina au bătut Danemarca și au câștigat medaliile de bronz la Europene după ce, cu câteva ore înaintea finalei mici, au discutat cu Violeta Popa, psihologul chemat special din țară.

România a câștigat meciul cu Danemarca și medaliile de bronz la Europenele feminine de handbal la o zi după usturătorul eșec din semifinalele cu Suedia.

"Fetelor le-a fost foarte greu pentru că, gândiți-vă, erau considerate printre favorite, iar lumea aștepta foarte mult de la ele. Toate astea înseamnă o mare presiune și, așa cum se întâmplă în sportul românesc, le-au lipsit elemente ale spiritului de echipa în momentele decisive, momente care să facă diferența". Chiar dacă nu consideră că este meritul ei pentru "renașterea" Naționalei, Violeta Popa regretă că nu a fost chemată în Danemarca mai devreme. Altfel, din păcate, din punctul ei de vedere, sportivii români au o mare problemă: “Le lipsește spiritul de echipa si de învingător. Este ceva care nu funcționează cum trebuie, oricât de mult ne-am strădui. Prea multă răutate, trebuie sa devenim cetateni mai buni si sa invatam ca lucru in echipa poate fi solutia.”

Echipa feminină de gimnastică a României va evolua la Jocurile Olimpice din 2012, aflându-se pe locul patru înaintea ultimei subdiviziuni din calificările în finala CM, din care primele opt ajung în finala competiției, dar și la Olimpiada de anul viitor. Președintele FR Gimnastică, Adrian Stoica, a declarat, pentru MEDIAFAX, înaintea intrării în concurs a echipelor Marii Britanii, Franței și Japoniei:

"Avem biletele pentru Jocurile Olimpice, aceasta este vestea bună a zilei de astăzi. Sincer, la feminin, nici nu ne-am pus problema că nu le vom obține, cu toate ca lipsa spritului de echipa si-a spus cuvantul. Este neplăcut că am avut un concurs de calificări cu multe greșeli si trebuie sa studem de ce campioane individuale nu pot fi si campioane cu echipa. Trebuie însă să avem capul pe umeri. Astăzi trebuie să fim mulțumiți cu calificarea la Jocurile Olimpice.”

In cadrul echipei de handbal Olchim Ramnicu Valcea exista 5 titluri individuale mondiale: Cristina Neagu: ”cea mai bună handbalistă din lume în 2010, cel mai bun inter stânga”, Ungureanu Paula: „cel mai bun portar feminin de handbal”, Steluta Luca: „cea mai buna conducatoare de joc”, Ionela Stanca: „cel mai bun pivot feminin mondial”,etc…si totusi acesta echipa nu a reusit sa obtina niciodata titlul mondial. Steluța Luca, căpitanul campioanei la handbal feminin Oltchim Râmnicu Vâlcea, a acordat un interviu agenției de presă MEDIAFAX în care a vorbit despre situația la echipa vâlceană după înfrângerea cu Itxaco din ultimul meci de Liga Campionilor si despre antrenorul danez Anja Andersen.

R: Ce schimbări a adus Anja Andersen la echipa vâlceană?

S. L. : Am învățat ce înseamnă echipa, de fapt spiritul de echipă. Am mai spus că am învățat în trei zile cât nu am învățat în 22 de ani, referindu-mă la acest aspect, la spiritul de echipă, nu la handbal, cum poate a înțeles mai multă lume. Este extraordinar să te poți uita în ochii unei colege și să ne putem spune adevărul, exact ce credem despre ce se întâmplă la antrenament, cum merg lucrurile. Sursa: http://www.handball-world.Oltchim poate câștiga Liga Campionilor. Nu anul acesta, ci sezonul viitor! Dacă vom reuși chiar din primul sezon, va fi incredibil, dar planul este pentru anul ce vine. Oltchim va juca handbal așa cum Barcelona joacă fotbal", a spus antrenoarea daneză.

Apare inevitabil intrebarea: ”Cum un antrenor danez a reusit sa dezvolte spiritul de echipa unor campioane romane, talentate si muncitoare?”

Și așteptările de la naționala de handbal masculin a României sunt mari înainte de startul Campionatului Mondial, cu atât mai mult cu cât fetele lui Radu Voina au cucerit medalia de bronz la Europene. "Stim ca va fi greu, dar vrem sa trecem de grupa. Avem nevoie de doua lucruri pentru a reusi: spirit de echipa si concentrare", a declarat pentru HotNews.ro Cristian Gatu, presedintele Federatiei Romane de Handbal.

La Olimpiada internațională de biologie, spre exemplu, cel mai bine clasat elev român a luat, în 2010, "argintul" de pe locul 70. La Informatică, trei elevii români au luat, anul acesta, "argintul" de pe locul 38 și "bronzul" de pe locurile 80 și 92. Primii clasați au fost elevi din Belarus, Bulgaria, Polonia, SUA, Georgia, Cehia, Japonia și China. Ultimul "aur" a venit în România în 2009 de pe locul 10. La matematică, România a câștigat cinci ediții din cele 50 de până acum. În schimb, Rusia a câștigat 15, iar Ungaria 6. În ultimii 10 ani, România s-a clasat între locurile 4 și 16. În schimb, Statele Unite, care-s în competiție de doar 36 de ediții, se clasează constant pe primele cinci poziții. Abonată la locul întâi este China, care a câștigat 16 din cele 25 de olimpiade la care a participat.

Ce lipsește pentru a obține „aur” pe echipă?

2.2. Ce presupune spiritul de echipa?

1. Incredere

Nu se poate vorbi de spirit de echipa daca fiecare membru il priveste suspicios pe celalalt, se barfesc sau se sapa pe la spate, evident! Daca ti se pare ca traim intr-o epoca in care „nu merita sa ai incredere in nimeni” inseama ca ai ucis din start posibilitatea de a face parte dintr-o echipa de succes. Fiecare membru al echipei (care n-ar trebui sa depaseasca 10, maxim 12 persoane) ar trebui sa se poate baza, fara rezerve, pe ceilalti, exact ca in vechea zicala „toti pentru unul si unul pentru toti”. Daca vrei sa verifici gradul de incredere pe care il aveti unii in ceilalti, incercati acest joc simplu: fiecare sa inchida ochii si sa se „arunce” in gol, cu spatele, de pe un scaun, ceilalti fiind „la prindere”. Daca eziti, inseamna ca incredera nu e inca deplina.

2. Comunicarea

Este extrem de importanta. Daca fiecare sta cu nasul in calculatorul propriu si abia mormaiti un salut unul spre celalalt de dimineata, despre ce spirit de echipa poate fi vorba? Din pacate, ceea ce vrei sa spui, cu ceea ce ai spus de fapt si cu ceea ce inteleg ceilalti din ce-ai spus sunt lucruri foarte diferite! Nu ma crezi? Incercati acest joc, iarasi foarte simplu: impartiti-va in doua grupe, unii afara si altii inauntru. Unul dintre cei „dinauntru” sa povesteasca ceva, cu mai multe personaje, o intriga complexa si inflorituri. Apoi altcineva sa repovesteasca acelasi lucru unuia venit „de-afara”. Acesta, la randul lui sa spuna povestea altcuiva care va veni de-afara dupa el si tot asa. Cand ultimul de-afara va veni in incapere, povestea va suna cu totul altfel, vei vedea!

3. Idealul comun

Ce diferenta este intre o echipa si o gasca? Simplu! Gasca se formeaza pe baza de afinitati. Tu poate nu ti-ai ales colegii, te-ai trezit cu ei si n-ai ce face. Insa ceea ce va uneste ar trebui sa fie mult mai puternic decat la o banala gasca de prieteni: idealul sau telul comun. Ceea ce urmaiti sa realizati impreuna este un mobil suficient de puternic ca sa va uneasca. Iar mai presus de obiectivele concrete, si mai importante sunt valorile unei echipe. Cu cat liderul ei este mai priceput in exprimarea acelor valori si mai dibaci in a-i motiva pe ceilalti, cu atat echipa va avea mai mult succes!

4. Prietenia

Multi experti occidentani au ajuns la concluzia ca nu se poate neglija factorul uman intr-o intreprindere de succes. Au incercat ei, si oricat de bine organizata si de bine gandita era activitatea, ii lipsea ceva… Pentru ca oamenilor nu le place sa fie rotite dintr-un ceas. Chiar daca este unul elvetian, de aur, care merge perfect. Oamenii au nevoie sa se simta… oameni. Sa stie ca cuiva le pasa de ei, independent de salariile sau bonusurile pe care le primesc. Si atunci cand fiecare „pune suflet”, echipa va capata un „suflet” al ei, foarte puternic, care ii va sustine pe fiecare dintre membrii la momentul necesar.

Din cauza acestor deficiențe grave de purtare, se impune reconsiderarea atitudinii oamenilor – în special de la noi – unii față de ceilalți și promovarea la scară mare a unor altfel de relații, mai plăcute și mai productive, bazate pe coeziune, pe solidaritate și lucrul în echipă. În noile condiții de cooperare, munca și societatea devin mult mai performante decât în cele bazate pe individualism și competiție, din cauza efectului sinergic (conform căruia suma e mai mare decât rezultă din simpla adunare a părților).

În cadrul unei echipe adevărate, sau al unei comunități performante, sau al unei națiuni competitive, individul contribuie conștient și benevol la succesul general, fără a fi interesat în primul rând de succesul sau gloria personală. Egoismul, dependența și controlul superiorilor este înlocuit cu parteneriatul, responsabilitatea și implicarea personală în rezultatele echipei (întreprinderii, națiunii).

În epoca actuală, pentru a reuși să supraviețuiască, o întreprindere, un grup, o națiune, necesită obligator aportul general de gândire și creativitate a tuturor salariaților, membrilor sau cetățenilor respectivi – ca astfel sa devină mai competitivă decât concurența. Nu puterea armelor, sau numărul de indivizi etc. va decide soarta și viitorul națiunilor, ci forța lor intelectuală – bazată pe contribuția mintală a tuturor membrilor lor. O echipă performantă este un grup interactiv de indivizi care își valorifică din plin talentele și capacitățile productive, deoarece le sunt valorificate ideile. Respectul de care se bucură le crește responsabilitatea. Buna circulație a informațiilor duce la niveluri ridicate de încredere și responsabilitate. Timpul disponibil este folosit eficient. Activitatea fiecărui membru are stabilite limite precise, ceeace creează libertatea și responsabilitatea realizării sarcinilor în mod eficient. Există un mare grad de autoconducere individuală, având ca rezultat luarea deciziilor în grup, cu efecte benefice asupra performanțelor echipei.

Un aspect important al formării spiritului de echipă, al solidarității și responsabilității, este accesul tuturor membrilor la un volum cât mai mare de informații pertinente despre activitatea echipei și a organizației din care ea face parte. De altfel „dorința de a cunoaște crește mereu; este precum focul, care trebuie mai întâi aprins de un factor extern, după care însă se extinde singur”. Oamenii bine informați iau decizii bune și își asumă responsabilitatea pentru ce fac. Informațiile care se difuzează in cadrul echipei trebuie să fie unele potrivite, date la momentul potrivit, iar membrii echipei trebuie să le prețuiască și să nu le risipească. Într-o echipă membrii au atât roluri oficiale, cât și neoficiale. Cele oficiale sunt definite de responsabilitățile profesionale, iar cele neoficiale se stabilesc din cauza talentelor și îndemânărilor înăscute cu care fiecare membru contribuie la activitatea echipei. Astfel, unii oameni au multe idei, alții sunt mai domoli și mai practici, alții au talent la organizare etc. Echipa ar trebui să identifice și aptitudinile care lipsesc membrilor ei, implicațiile lor asupra rezultatelor echipei și eventual modul de remediere a acestor lipsuri. Activitatea unei echipe se poate îmbunătăți cu ajutorul evaluărilor periodice a modului în care echipa funcționează ca ansamblu (nu cum își îndeplinește sarcinile de producție – aceasta oricum se face). Relațiile din cadrul unei echipe satisfac următoarele nevoi umane de bază:

– de integrare (să facă parte dintr-un grup);

– de control (să cunoască limitele între care poate acționa în siguranță);

– de afecțiune (sa fie băgat în seamă, iubit).

Avantajele lucrului în echipă față de activitatea individuală sunt: creșterea productivității, a fericirii, a profitului – atât pentru fiecare individ, cât și pentru grup în ansamblu

Un studiu realizat la Universitatea Oxford din Marea Britanie arată că sportul făcut în echipă este mai sănătos decât cel făcut de unul singur. Cercetătorii au observat că persoanele care fac exerciții fizice în grup secretă o cantitate de două ori mai mare de endorfine decât cele care fac același tip de exerciții fără să aibă compania cuiva. Specialiștii pun acest lucru pe seama faptului că persoanele din prima categorie sunt mai motivate. Endorfinele, numiți și hormonii fericirii, contribuie la reducerea stresului, calmează durerile și îmbunătățesc sistemul imunitar.

În capitolul ce urmează vom încerca să răspund la întrebarea: „Cum se formează și se educă spiritul de echipă?

2.3. CUM SE FORMEAZA SI EDUCA SPIRITUL DE ECHIPA?

Toate bune, dar practic, cum poate apare „echipa” și mentalitate specifică ei? În contrast cu concepția individualistă a pedagogiei tradiționale de la noi (dar răspândită și pe la alții), în străinătate au apărut idei despre un nou fel de educație, care valorifică avantajele acțiunii în echipă, ale lucrului în colectiv la proiecte comune. Ea caută să învețe oamenii să colaboreze eficient cu alți indivizi, să-și subordoneze interesul personal în folosul celui colectiv. Ideea n-a rămas doar pe hârtie. În țările avansate ea se aplică cu mare succes, deși nici acolo nu e o educație de masă. Pe baza ei se educă (și reeducă) numeroși tineri, adulți cu cele mai variate vârste și profesii, delicvenți minori, handicapați etc. Pentru ca o adunătură de indivizi disparați, care poate nici nu se cunosc unii pe alții, să devină coechipieri și să participe eficient la o activitate colectivă cu un scop comun asumat de toți, ori pentru ca într-o comunitate să apară coeziunea socială și atitudinea civică responsabilă, e necesară spargerea barierelor psihologice și inhibițiilor naturale care despart oamenii. Înainte ca ei să poată naște soluții eficace la problemele ridicate în fața grupului, sau să participe la o schimbare socială în comunitate, e nevoie să apară între participanți o încredere reciprocă și o comunicare reală, să-și schimbe mentalitatea tradițional condusă de instincte, frică, neîncredere, etc.

De asemenea, nevoia de toleranță, înțelegere și acceptarea necesităților sau drepturilor celor de altă etnie, sau culoare, sau cultură etc., impun renunțarea la unele apucături primitive, egoiste, distructive, instinctuale. Dacă e lăsată să se facă de la sine, o astfel de schimbare poate dura zeci de ani, iar uneori nici nu se mai face: datorită conflictelor interne (care atrag ca un magnet pe cele externe), comunitatea (grupul) dispare înainte de a se schimba, măturată de „străinii” mai competitivi. Din contră, schimbarea dirijată (prin educație) se poate face mult mai repede.

Însă pentru ca indivizii să acționeze în echipă, să coopereze eficient, este nevoie de o educație specială, neobișnuită la noi. Efortul de schimbarea mentalității este dificil, stresant, mare consumator de energie. Însă el merită făcut, din punctul de vedere al interesului colectiv. Puterea echipei mai mari și mai unite este evidentă în orice competiție sau conflict, inclusiv cele care au loc în cadrul globalizării

Principiile de bază ale lucrului în echipă

Orice grup de oameni se adună pentru realizarea unor țeluri comune specifice, cunoscute și acceptate de toți participanții. Când organizația are un țel clar și interesant pentru membrii ei, aceștia se mobilizează, entuziasmul le crește, apropierea de succes creează o stare de spirit constructivă, plină de bucurie. Fiecare membru al echipei vrea să participe la efort și la succes. Scopul comun poate fi atins prin acțiunea coordonată a participanților,

desfășurată conform unor reguli.

Cele 4 principii de bază esențiale pentru succesul unei echipe sunt:

1.Preocuparea generală pentru soluționarea problemelor comune: este un proces de utilizarea minții, creativității, logicii și prevederii fiecărui jucător, pentru ca toți membrii grupului să participe la îndeplinirea unei sarcini date (cunoascută și acceptată). Pentru succesul muncii și pentru dezvoltarea spiritului de echipă e nevoie ca deciziile privind activitatea grupului să fie luate în comun, nu să se facă doar recomandări în comun – iar apoi deciziile să fie luate de un șef. Faptul că orice decizie luată de echipă are efecte și consecințe – nu toate plăcute – va fi resimțit de membri sub forma unui stres emoțional și material, care până la urmă călește echipa și o învață să acționeze mai eficient. Baza morală și etică pentru luarea deciziilor responsabile o constituie valorile personale ale membrilor echipei și cele corporative. Direcția de acțiune este dată de viziunea organizației tutelare (societatea, compania).

2.Comunicarea: este acțiunea de transmiterea unei informații (pe cale verbală sau ne-verbală) către alții. Comunicarea are două sensuri: ea include nu doar exprimarea ideilor proprii, ci și necesitatea de a-i asculta activ pe ceilalți, când își expun ideile lor. Coechipierii nu fac aceiași greșeală de doua ori.

3.Cooperarea: înseamnă munca împreună și într-ajutorarea, pe baza respectării și folosirii reciproce a ideilor celor implicați. Coechipierii știu bine ce au de făcut, munca lor fiind planificată și coordonată, monitorizată și controlată. Ei anticipează problemele.

4.Încrederea: fiecare membru al echipei se bazează pe susținerea fie emoțională, fie corporală, a celorlalți membri, pentru ca în timpul acțiunii să se simtă în siguranță. Coechipierii deja formați nu mai consideră în mod pesimist că o sarcină nouă e imposibilă (și nu găsesc scuze sau motive în acest sens), ci au încredere (pe baza experienței comune) că vor găsi o soluție. Totodată ei iau în considerație atât problemele colegilor, cât și cele din afara echipei.

CAPITOLUL 3:

LITERATURA DE SPECIALITATE

3.1. SE POATE EDUCA SPIRITUL DE ECHIPĂ LA PREȘCOLARI?

Exista o sumedenie de beneficii ale acestei aptitudini asupra dezvoltarii copilului. Spiritul de echipa este "daunator" acestuia atunci cand nu este prezentat si introdus cum trebuie in viata lui. Cei care lucreaza cu grupuri de copii trebuie sa aiba grija sa implice toti copiii in aceeasi masura, sa ii trateze la fel si sa ii incurajeze in permanenta in momentele in care simt ca cedeaza. Altfel, acestia se vor simti demotivati, vor dezvolta frica de esec si se vor considera neputinciosi sau incapabili sa reuseasca in viata. Copiii trebuie indrumati cu grija in acest proces si ajutati sa depaseasca esecurile sau temerile fara a-i afecta pe termen lung. Lucrul in echipa este un efort comun al tuturor participantilor la proiect si presupune multe urcusuri si coborasuri care trebuie controlate corespanzator.

Spiritul de echipa presupune dezvoltarea si invatarea unor abilitati si valori esentiale pentru copii: incredere, responsabilitate, cooperare, comunicare, prietenie (sociabilitate) etc. Desi aceasta capata cu adevarat sens cand cel mic creste mai maricel, trebuie sa implici copilul in activitati de grup inca de cand e micut. Joaca si locurile pentru aceasta sau intalnirile organizate de joaca creeaza fundatia dezvoltarii acestei aptitudini in copilarie. Copilul intelege cel mai bine ce inseamna sa fii parte a unui grup atunci cand este implicat in activitati care aduna grupuri de copii diferiti, din medii diferite si pe care nu ii cunoaste foarte bine. Intotdeauna e bine sa alegi pentru micutul tau proiecte de grup care au un tel spre care sa tinda. In lucrul in echipa copiii vor avea divergente, neintelegeri si chiar conflicte pe care vor trebui sa le depaseasca pentru a urmari interesul grupului. Ori de cate ori este posibil, lasa-i sa gaseasca singuri solutii la probleme comunicand si cooperand intre ei. Sporturile de echipa sunt cele care ii invata cel mai bine pe copii ce este spiritul de echipa. Pentru ca membri unui grup sa colaboreze mai bine in vederea atingerii scopului urmarit, ei trebuie sa fie uniti si sa se identifice ca facand parte dintr-un grup. De aceea, grupul din care face parte copilul trebuie sa capete o identitate proprie – o emblema, un nume, o culoare sau sa aiba un imn special. Este important ca micutii sa se sprijine intre ei la nevoie sau cand intampina greutati intr-un joc sau o activitate de grup. Numai asa grupul va ramane unit si va coopera in vederea indeplinirii scopului urmarit. Incurajarea interna in cadrul grupului ajuta la crearea unei stari de bine in interiorul echipei si ofera membrilor resursele necesare pentru a merge mai departe.

Ca să aibă succes, educarea (re-educarea) trebuie să fie plăcută, atractivă pentru majoritatea „victimelor”. De aceea, principalul mijloc formativ al noii forme de educație sunt activitățile sau jocurile. Educația fizică obișnuită, clasică, este condiționată de existența unor dotări materiale și unei calificări pretențioase a îndrumătorului (profesor de sport etc.). În schimb, jocurile sunt mult mai accesibile și eficiente decât gimnastica, sau alte activități sportive, sau activitățile obișnuite de petrecerea timpului liber. Jocurile pot fi practicate oriunde și oricând. Dacă urmărim, de exemplu, comportarea elevilor în cursul unei ore obișnuite de sport la școală, vom constata că profesorul e nevoit să le adreseze mereu îndemnuri, sau să le facă observații. Dar punându-i să se joace, ei se vor angrena cu mare interes de joc, fără a da semne de oboseală, singura problemă a instructorului fiind supravegherea lor pentru evitarea accidentelor.

Educația spiritului de ehipa se face cu ajutorul unor activități sau jocuri speciale. Acestea oferă un cadru prietenos pentru a asocia scopurile personale care motivează individul, orientate spre rezultate și avantaje de obicei individuale, cu crearea unui adevărat spirit de echipă, preocupat de randamentul și succesul grupului (echipei). Sunt cunoscute și răspândite jocurile competiționale (sportive: fotbal, volei etc.), care urmăresc învingerea cuiva: unii (puțini) câștigă, alții (mulți) pierd. Rezultatul este că cei care pierd sunt nefericiți, le scade încrederea în propriile forțe, se desolidarizează de restul comunității, tind să „emigreze”. Spre deosebire de acestea, jocurile de tip nou, urmăresc colaborarea sau cooperarea și au ca scop creșterea gradului de participare individuală, formarea capacității de rezolvare în colectiv a unor probleme. Ele pot servi la: îmbunătățirea spiritului de echipă, desființarea barierelor și stereotipurilor psihologice, creșterea încrederii în sine, a condiției fizice și mintale ale jucătorilor, creșterea solidarității și responsabilității. Fiecare joc impune jucătorilor să lucreze împreună ca să îndeplinească tema, sau sarcina jocului. Pentru a reuși, grupa va fi silită să folosească diverse mijloace și îndemânări: de comunicare, colaborare, soluționarea problemelor, încredere în colegi.

Un grup de indivizi care lucrează ca o echipă poate realiza lucruri pe care nimeni nu le poate face singur. Îndemânările exersate în timpul jocurilor de colaborare sunt necesare oricând, oricui, pentru a avea succes în viață. Substituindu-se realității, care adeseori sancționează încercările neizbutite, jocurile respective permit experimentarea și însușirea unor deprinderi necunoscute fără pericolul pedepsei, rușinii, respingerii. Ele devin mijloace relevante și puternice pentru: spargerea barierelor mintale dintre indivizi, concentrarea atenției, asigurarea implicării echitabile a tuturor membrilor grupului, creșterea randamentului activității colective, dobândirea unor calități personale avantajoase.

3.2. LUCRU IN ECHIPA DEZVOLTA MINTEA RESPECTUOASA?

Toate aceste caracteristici servesc la educarea omeniei și responsabilității civice, valori pe care școala obișnuită le neglijează, cu urmări catastrofale pentru societate și națiune. De aceea, în multe situații, jocurile de colaborare pot deveni un mijloc pedagogic eficient pentru formarea caracterului de bun cetățean. Jocurile de colaborare nu sunt totuși o invenție modernă. Multe din jocurile (competitive) cunoscute din copilăria fiecăruia aveau ca scop principal nu competiția propriu-zisă, ci tocmai activitățile aparent secundare – relațiile interumane: formarea echipelor, organizarea unei strategii de acțiune, relațiile între coechipieri și cu adversarii etc. În timp ce multe activități folclorice tradiționale, de socializare sau petrecere a timpului liber (jocuri de societate, chefuri), urmăresc satisfacerea unor porniri instinctuale (supraviețuire, reproducere), noul tip de jocuri se referă la strunirea instinctelor și civilizarea indivizilor. Chefurile sau petrecerile actuale, care se desfășoară fie acasă fie în public, sunt niște activități mai degrabă animalice, fără vreo urmă de preocupare spirituală, urmașe degenerate ale orgiilor ceremoniale cu scop religios din cadrul anticelor ritualuri dionisiace. În schimb, jocurile pentru educarea spiritului de echipa constituie mijloace eficiente de strunirea instinctelor individuale pentru atingerea unor scopuri de interes colectiv.

Pentru a se dezvolta și a deveni oameni, copiii au o nevoie vitală să se joace. Jocurile lor sunt de două feluri:

1) de relaționare cu ceilalți – acestea îi ajută la învățarea modului corect și eficient de purtare în societate. Pentru astfel de jocuri, copiii au nevoie de modele (adulți) pe care să le copieze, și de parteneri de joc (alți copii). Din păcate, azi copiii nu mai dispun nici de modele (părinții sunt ocupați și petrec foarte puțin timp ei, total insuficient), nici de parteneri de joc (nu au frați/ surori/ rude/ vecini etc.).

2) pentru descoperirea lumii în care vor trăi – acestea îi ajută la învățarea aprecierii și relaționării corecte și responsabile cu mediul înconjurător (la aprecierea spațiului – sus/ jos etc./ vremii – cald/ frig etc.).

Pentru astfel de jocuri, copiii au nevoie să stea suficient timp în aer liber, în condiții variate. Din păcate, azi copiii sunt cocoloșiți de părinți și stau majoritatea timpului liber în casă (la TV/ calculator etc.). Rezultă că copiii de azi sunt crescuți greșit (nu se joacă destul/ corect) și de aceea devin adulți imaturi (incompetenți, iresponsabili), adeseori nevrozați.

3.3. SE POATE DEZVOLTA MINTEA RESPECTUOASA LA PRESCOLARII MICI?

„Omul, după afirmația lui Ch. Darwin, este o ființă socială, sociabilitatea constituind o condiție pentru progresul social și o sursă de forță pozitivă morală”. Locul pe care îl ocupă fiecare individ în grupul din care face parte, tipuri de relații socio-afective, statutul social, expansivitatea, indică gradul de sociabilitate al acesteia. Concomitent cu forțele de sociabilizare implicate în activitățile ocupaționale, jocul și achizițiile distractive au adus o contribuție importantă și continuă la dezvoltarea sociabilității, mai ales în perioadele primei și celei de-a doua copilării.

Analizând modul cum se integrează copilul în joc se vede atât fizionomia sociabilității sale cât și caracteristicile statutului sau social dobândit sau căpătat de un membru al colectivului și de toți împreună. J. L . Moreno este autorul și creatorul unor teste speciale (testele sociometrice) și al metodelor “psihodrama” și “sociodrama”, aducând o contribuție serioasă în procesul de cunoaștere a dinamicii grupului, al locului fiecărui individ în cadrul grupului, a tipului de conduite afective, morale, sociale care predomină, a intensității și stabilității acestor emoții. Alături de alți cercetători ca Ch. Darwin, H. Wallon, Ch. Bühler, el a pus în evidență evoluția reacțiilor sociale la copii. În esență, din aceste cercetări reiese că în primul an de viață copilul poate percepe pe altul, iar răspunsul sau este exprimat prin zâmbet ca expresie emoțională spontană ce poate fi considerată reacție pozitivă socială.

Jocul presupune formarea unui grup (spontan) în care să se instaureze diviziuni ocupaționale. Deci, grupul social are un rol uriaș în formarea sociabilității. H. Wallon ajunge la concluzia că grupul este indispensabil pentru copil nu numai pentru învățarea comportamentului social, dar și pentru faptul că grupul face conștient pe copil de posibilitățile și capacitățile sale, de poziția pe

care o ocupă în cadrul grupului, de sentimentele altora față de el și ale lui față de alții. Ca atare, grupul este terenul practicii sociale. La vârsta de peste 2 ani copii se joacă alături același joc sau un joc asemănător, dar fără a coopera între ei (joc paralel).

De la 3 ani încep să apară grupuri spontane de joc cu caracter de cooperare activă în care devine evidentă simbolistică de grup. Diviziunea sociala din joc sub forma diviziunii de roluri permite reconstituirea conduitelor specifice fiecărui rol într-un context mai larg care reproduce viața socială. Cooperarea capătă continuitate, se nuanțează în relații sociale. Pe terenul de joc mobilul alegerii partenerilor de joc se schimbă dintr-un mobil afectiv într-un mobil legat de motivații mai largi și mai complexe. Foarte rare sunt cazurile când un copil preferă pe un alt copil, dar fiind respins de el nu acceptă să se joace cu altul ci preferă să se joace singur. În joc, copiii se acceptă, se tolerează reciproc. Gradul de reciprocitate este mai mare în joc decât în alte tipuri de situații. Astfel jocul devine terenul stimulării coeziunii ocupaționale,care permite să se dezvolte sociabilitatea. Astfel, H. Wallon spunea “colectivitatea presupune un act de alegere între mai mulți copii de vârste și sexe diferite în funcție de interesele imediate, cum ar fi de exemplu jocul”. Majoritatea copiilor din grupa mică, în primul moment al integrării unui colectiv, au un statut social și un grad de expansiune mai redus; spre sfârșitul anului școlar, când copilul este bine integrat în colectivitate, el poate alege și la rândul său poate fi ales, gradul lui de expansiune și statutul său social cunoscând o reală creștere. Relațiile sociale cu ceilalți copii devin amicale și afectuoase, grupul de joc fiind constituit între 2-5 copii. Sunt evidente tendințele de solitudine la unii copii și în același timp tendințe de predominare ale altora, apărând copii cu aptitudini de conducători. După unii autori apar 2 tipuri de comportament de conducători: conducători competenți (care se impun datorită priceperii lor de a se juca) și copii ce se impun prin forță (uneori aceștia sunt mai în vârstă decât colegii lor).

Deci, se poate concluziona că, în general, copilul devine sociabil în măsura în care el este pus în situația de a fi sociabil. Factorul afectiv, într-o mare măsură, favorizează sau defavorizează, accelerează sau împiedică stabilirea de relații sociale. Copiii care din punct de vedere afectiv sunt timizi, anxioși, reușesc cu greutate să stabilească relații de la început cu persoanele cu care vin în contact; este necesară o perioadă de adaptare pentru a învinge anxietatea și reținerea care la început îl pot izola de ceilalți. Și copiii care din punct de vedere afectiv sunt reținuți, controlați, stăpâniți, dar trăiesc afectiv situația în care se află la un moment dat, reușesc cu mai multă ușurință să stabilească și să întrețină relații cu mai mulți copii, în general cu cei din jurul lor. Capacitatea de control și stăpânire a reacțiilor impulsive favorizează o capacitate de sociabilitate bine dezvoltată, ei reușind să intre ușor în relații cu un număr mai mare de copii din colectivul din care fac parte și să fie la rândul lor acceptați de mai mulți copii. Acei copii care sunt indiferenți din punct de vedere ai angajării afective se joacă mai mult în jocurile de construcții, aceste jocuri implicând mai mult componente intelectuale de tipul observației, atenției, imaginației și chiar gândirii.

În concluzie, putem spune că grupa preșcolară mică (3-4 ani) se caracterizează ca o colectivitate la care cooperarea este redusă, expansivitatea și statutul social mic în relațiile obișnuite și în relațiile de joc.

La nivelul următor de vârsta (4-5 ani) se observă o creștere a statutului social și a gradului de expansiune mai ales în condițiile de joc, fiind vorba de creșterea în bună parte a adaptabilității. Se dezvoltă unele forme de sociabilizare exprimate prin cooperare, excluziune, rivalitate, afirmare, dependență, supunere ca urmare a creșterii individualității, dar și a intercorelațiilor colective. Grupele constituite numai din fete sau numai din băieți sunt mai stabile. Când grupul este combinat, numărul membrilor grupului crește până la 6-7 copii, apar grupele de joc cu un caracter mai larg care cuprind copii și de diferite vârste. Cooperarea în joc este în creștere, se manifestă o ușoară tendință de rivalitate a conducătorilor de joc, mai mult la băieți decât la fete. Relațiile armonice sunt cele care predomină. Formarea grupelor de joc este determinată de felul jocului. La acest nivel de vârstă se pare că nu este vorba de un conducător precis, cunoscut de copiii care organizează jocul, ci mai mulți copii își reunesc dorințele de a juca același joc. Când grupul este format, cel care a propus jocul are într-un fel rol de conducător. El împarte rolurile mai mult după gradul de prietenie. Relațiile sociale de cooperare predomină. Între 6-7 ani sociabilitatea evoluează mult. Copiii se apropie fără reticențe unii de alții, se stabilesc repede relații spontane ce seamănă cu relațiile de prietenie ce vor apare mai târziu. Acestor relații pline de afecțiune le lipsește însă stabilitatea. Și reacțiile de excludere, de antipatie, de simpatie, de violență, de afirmare, de dependență, de supunere se accentuează, ele având însă un caracter instabil.

La aceasta vârstă “conducătorul” jocului este cunoscut, acceptat și apreciat. Copii îl apreciază ca bun, exigent sau slab. Alegerea presupune criterii noi. Conducătorul slab este după părerea copiilor acela care alege pe toți copiii fără să facă o selecție. Conducătorul exigent este acela care știe bine jocul, regulile și rolurile jocului și care nu încurcă jocul. Un alt tip de conducător de joc este conducătorul sentimental, la care predomină factorul afectiv în alegerile partenerilor de joc (apare mai multe la fete). Conducătorul indulgent nu face selecție serioasă, el nu alege; el este interesat să se joace și să aibă cu cine se juca. Grupul sau este în general larg, poate intra oricine indiferent de sex și de vârstă. Acest tip de grup are o expansiune mare, dar se destramă repede.

În concluzie, relațiile sociale la copiii de vârsta preșcolară, apar în joc într-o formă direcționată, sub forma de relații reciproce dintre participanții la o acțiune structurată prin funcțiile rolului. Copilul găsește prin rolul din joc expresia unei relații sociale în care sunt implicați adulții. Odată cu rolul pe care îl joacă preia cu el tot fondul social pe care rolul îl conține. Acest act de asimilare a relațiilor sociale permite să se dezvolte odată cu sociabilitatea atât conștiința, cât și personalitatea copilului înțeleasă și ca o totalitate a relațiilor sociale.

În numeroase lucrări de psihologie infantilă se vorbește de dezvoltarea intensă a personalității copilului între 3-7 ani, de faptul că jocul constituie un fel de substanța nutritivă a dimensiunilor personalității, punându-se mai ales accentul pe aspectul acțional, ocupațional al jocului. Prin joc – prin rolul integrat în subiectul unui joc – copilul “pipăie” societatea oamenilor mari. Se constituie astfel punțile de acces spre înțelegerea marii societăți a adulților și se realizează momente primare de integrare în ea.

DE CE SĂ LUCRĂM ÎN ECHIPĂ? Intr-o lume compusă din cateva sute de națiuni, din mii de grupuri vorbind mii de limbi și din peste șase miliarde de locuitori, ce scop ar putea fi rezonabil? Este evident ca nu se mai poate pur si simplu trage perdeaua sau construi un zid care să izoleze grupurile unele de altele la infinit. Noi, homo sapiens, trebuie sa învatăm cum să locuim in vecinătatea altora – și pe aceeași planeta – fară a ne ura unii pe alții, fară a da curs înclinațiilor xenofobe chiar și atunci când propriul grup este momentan in poziție dominanta. Adesea este invocata toleranta, si poate ca este singurul deziderat la care putem aspira. Poetul W.H.Auden declara: „Trebuie sa ne iubim unii pe altii sau sa murim” 1, Howard Gardner prefera insa termenul de respect si, in loc sa ignore diferentele si sa se lase tarat in vartejul lor sau sa incerce sa le anihileze prin iubire sau prin ura, adreseaza fiintelor umane „un apel la acceptare, la familiarizarea cu traiul in mijlocul diferentelor si la valorificarea fiecaruia ca membru al unui grup”.

Toate aceste caracteristici servesc la educarea omeniei și responsabilității civice, valori pe care școala obișnuită le neglijează, cu urmări catastrofale pentru societate și națiune. Mentalitatea obișnuită acum la noi (în școală, familie, societate) este cea individualist. Motivarea actuală a școlarilor cu premiile de la sfârșitul anului, în care scopul este depășirea colegilor, implică și rateurile educative.

De aceea, în multe situații, lucru in echipa poate deveni un mijloc pedagogic eficient pentru formarea caracterului de bun cetățean. „Lucru in echipă exersează capacitatea de decizie și inițiativă, dă o notă mai personală muncii, dar și o complementaritate mai mare aptitudinilor și talentelor ceea ce asigură o participare mai vie, mai activă, susținută de foarte multe elemente de emulație, de stimulare reciprocă, de cooperare fructuoasă”, susține Ioan Cerghit.

În contextul celor spuse mai sus, am subliniat valoarea formativă, beneficiile mari, pe care le produce lucru în echipă asupra copilului și asupra dezvoltării sale. Astfel, utilizarea activităților în echipă sau în perechi:

dezvoltă și stimulează capacitățile intelectuale; cognitive, gândirea divergentă, gândirea critică, gândirea laterală, capacitatea de ascultare, ascultarea activă, capacitatea de comunicare, capacitatea de înțelegere, de cunoaștere de sine și recunoaștere a calităților partenerilor, coechipierilor, capacitatea de evaluare și autoevaluare, capacitatea de sinteză, capacitatea de decizie, de comparație și generalizare, de descriere, de abstractizare, de argumentare, de aplicare.

dezvoltă spiritul de observație, de cercetare, de exprimare și investigație a fenomenelor, faptelor, problemelor.

stimulează și dezvoltă cooperarea și ajutorul reciproc, spiritul de echipă, competiția constructivă, munca în grup, lucrul în echipă.

dezvoltă și exersează inteligențele multiple și permit instruirea diferențiată respectând posibilitățile reale ale copilului în realizarea obiectivelor.

stimulează și dezvoltă curajul, încrederea în sine și în partenerul / partenerii de grup, stăpânirea de sine.

educă toleranța, înțelegerea față de opinia celuilalt înfrângerea subiectivismului.

stimulează și dezvoltă creativitatea individuală și de grup.

dezvoltă interacțiunea și interrelaționarea în grup.

implică și activizează întreg colectivul în realizarea sarcinii.

facilitează învățarea „altfel” în activitățile integrate.

stimulează și declanșează buna dispoziție, prim asumarea de roluri și responsabilități.

stimulează capacitatea de a formula întrebări, de a face conexiuni și interacțiuni logice.

stimulează copiii să găsească mai multe răspunsuri la întrebări, mai multe soluții de rezolvare a unei probleme, a unui caz.

învață copiii cum să învețe creând momente de relaxare în învățare jucându-se.

îmbină armonios învățarea frontală, cu învățarea individuală și pe grupuri.

învață copiii să-și exprime liber și curajos părerea și s-o susțină pertinent cu argumente sau contra argumentedezvoltă spiritul și capacitatea de organizare a grupului, echipei sau perechilor, așteptarea.

educă răbdarea în respectarea regulilor impuse de joc, de rezolvarea sarcinilor.

învață copiii să formuleze predicții, să caute soluții de rezolvare a acestora.

învață copiii să elaboreze „proiecte” sugerând tematici, parteneri, locuri de desfășurare, mijloace de utilizare, etc.

învață copiii să extragă informații din mai multe surse.

implică părinții alături de copiii în realizarea unor pași, etape necesare în aplicarea și rezolvarea unor sarcini.

dezvoltă imaginația, flexibilitatea, perseverența.

învață să formuleze ipoteze, să găsească soluții de validare/ invalidare a acestora, de a face legături cauză efect.

învață să aplice în situații noi ceea ce am învățat abordând tema în manieră interdisciplinară, pluridisciplinară, transdisciplinară.

dezvoltă noi competențe, (evaluează de exemplu ca „cercetători”, „investigatori”, „reporteri”, „rezumatori”, „analizatori”, etc).

CAPITOLUL 4:

PROIECT DE CERCETARE

Consider că am reușit să creionez numai o parte din multiplele beneficii ale activitatilor in echipa sau in perechi, valențele formativ-educative ale acestora rămânând să fie totuși temă și subiect pentru specialiști, pedagogi și psihologi preocupați de acest subiect. Sper în reformarea învățământului, în necesitatea învățării metodologiei didactice, a căutării de noi metode, tehnici și procedee care să eficientizeze activitatea instructiv- educativă prin implicarea directă a copilului, metode care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenței, imaginației și creativității. Este nevoie de voință, curaj, ambiție din partea educatorului de a înlătura conservatorismul, plafonarea și rutina și a îmbina armonios metodele clasice cu cele noi, îndrăznețe în crearea unui învățământ centrat pe copil.

Pentru că, așa cum afirma Ioan Cerghit, „pedagogia modernă nu caută să impună nici un fel de rețetar rigid, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesivă, indiferența, etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a învățământului pe noi trepte, ea nu se opune în nici un fel de inițiativei și originalității individuale sau colective de regândire și reconsiderare în spirit creator, a oricăror aspecte care privesc perfecționarea și modernizarea metodologiei învățământului de toate gradele”. În fond creația, în materie de metodologie, înseamnă o necontenită căutare, reînnoire și îmbunătățire a condițiilor de muncă în instituțiile școlare.

De aceea, mi-am propus sa cercetez daca se poate structura mintea respectuoasa la preșcolarii mici ( 3-4ani ), cu ipoteza: LUCRU IN ECHIPĂ DEZVOLTĂ VALORILE CARACTERISTICE MINȚII RESPECTUOASE.

Pentru aceasta cercetare, am ales un grup ținta alcătuit din o suta de preșcolari, ce au îndeplinit urmatoarele condiții:

– vârsta preșcolarilor este cuprinsă între trei si patru ani;

– preșcolarii sunt în primul lor an de grădinița;

– preșcolarii fac parte din medii sociale diferite;

Pentru a aplica aceasta cercetare in condiții optime, am ales grupul ținta din:

-Grădinița centrului social “Sfinții Apostoli Petru si Pavel” din Ploiești ce are grupa mica compusa din 23 de preșcolari, ce trăiesc în condiții sociale de trai precare;

-Grădinița de stat cu program normal “Scufița Roșie” din Ploiești ce are grupa mică alcatuită din 34 de preșcolari, ce trăiesc in condiții urbane, nivel mediu de trai;

-Grădinița Internațională “Spectrum” din Ploiești ce are la grupa mică înscriși 21 de preșcolari de diferite minoritați: turci, chinezi, aromani, etc, preșcolari ce au un nivel de trai decent, chiar excelent din punct de vedere financiar.

-Grădinița „Ștefești” din satul Ștefești, comuna Vărbilău, județul Prahova, ce are în componența grupei mici 23 de preșcolari, ce trăiesc in condiții rurale.

Proiectul

4.1. Proiectul „Să crești mare pui de om”

(29.09.2011 – 24.10.2011)

Cercetarea a fost aplicata in perioada de evaluare initiala a preșcolarilor, 13-28.09.2011. S-a observat ca aceștia nu știu să lucreze in echipă, nu vorbesc, nu zâmbesc, nu ascultă și nu-și ajută partenerii, ba mai mult decât atât individualismul specific vârstei de trei ani dezvolta comportamente agresive. Se observă o creștere a colaborării cu partenerul la activitățile domeniului Limbă si Comunicare, domeniului Om și Societate și domeniului Estetic si Creativ, datorită diversității jocurilor de echipă și a colaborării dintre preșcolari.

Procentul de 5% de participare la activitățile de grup este in creștere in fiecare săptămână, ajugând în săptămâna finalizării proiectului la 30%, ceea ce dovedește ca preșcolarii pot asimila valori caracteristice minții respectuoase, daca sunt puși in situații de lucru în echipă si deprinși cu regulile de colaborare in grup .

Chiar dacă obiectivul cercetării a fost acela de a dezvolta mintea respectuoasă la preșcolarii mici prin activitățile in echipă sau în perechi, fiecare proiect a urmărit atingerea obiectivelor specifice fiecărui domeniu.

Rezultatul a fost înregistrat în toate cele patru grădinițe testate, drept pentru care, proiectul “Să crești mare pui de om” a fost proiectat pe toate domeniile de activitate cu activități în echipă și în perechi, pentru perioada 29.09– 24.10.2011.

Domeniului Limbă si Comunicare

În urma cercetarilor s-a stabilit că de la 3 ani, preșcolarii încep să se unească în grupuri spontane de joc cu caracter de cooperare activă în care devine evidentă simbolistică de grup. Diviziunea sociala din joc sub forma diviziunii de roluri permite reconstituirea conduitelor specifice fiecărui rol într-un context mai larg care reproduce viața socială. Cooperarea capătă continuitate, se nuanțează în relații sociale. Foarte rare sunt cazurile când un copil preferă pe un alt copil, dar fiind respins de el nu acceptă să se joace cu altul ci preferă să se joace singur. În joc, copiii se acceptă, se tolerează reciproc, gradul de reciprocitate este mai mare în joc decât în alte tipuri de situații. Astfel jocul devine terenul stimulării coeziunii ocupaționale,care permite să se dezvolte sociabilitatea.

În cadrul activităților desfașurate la domeniul Limba si Comunicare, se observă că lucrul în echipă dezvoltă și stimulează capacitățile intelectuale, cognitive, capacitatea de ascultare, ascultarea activă. Preșcolarii învață să se asculte unul pe celălalt, deoarece doar așa poate funcționa echipa. Introducerea activităților în perechi dezvoltarea capacitățile de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale, deoarece preșcolarul trebuie să-și exprime opinia în fața colegilor de echipă și să înțeleagă explicațiile partenerilor.

Se observa deasemenea si o creștere a capacitatea de comunicare, capacitatea de înțelegere, de cunoaștere de sine și recunoaștere a calităților partenerilor, coechipierilor fața de prima săptămâna de aplicare a proiectului. Tot în cadrul activităților de grup, in ultima săptămâna a proiectului se observă o evidenție a capacitatea de evaluare a coechipierilor, dar și autoevaluare.

Jocurile și activitățile propuse spre desfășurare la Limbă si Comunicare au dovedit că stimulează și dezvoltă cooperarea și ajutorul reciproc, spiritul de echipă, competiția constructivă, munca în grup, lucrul în echipă, in procente mici de 20-30%, dar progresive fața de atitudinea preșcolarilor descrisă la începutul proiectului.

-Grădinița centrului social “Sfinții Apostoli Petru si Pavel” din Ploiești ce are grupa mică compusă din 23 de preșcolari, ce trăiesc in condiții sociale de trai precare = 30%

-Grădinița de stat cu program normal “Scufița Roșie” din Ploiești ce are grupa mică alcatuită din 34 de preșcolari, ce trăiesc in condiții urbane, medii de trai = 25%

-Grădinița Internaționala “Spectrum” din Ploiești ce are la grupa mică inscriși 21 de preșcolari de diferite minoritați: turci, chinezi, aromani, etc, preșcolari ce au un nivel de trai decent, chiar excelent din punct de vedere financiar = 30%

-Grădinița „Ștefești” din satul Ștefești, comuna Vărbilau, județul Prahova, ce are in componența grupei mici 23 de preșcolari, ce trăiesc in condiții rurale = 25%

Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale;

Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;

Domeniului Științe

In cazul domeniului Științe, activitatea de baza este preponderent observațională si competițională, ceea ce duce la un procent mai mic de colaborare, de aceea procentul de colaborare crește de la 5% in prima săptămână la 20% în cea de-a patra saptămână a proiectului.

Jocurile aplicate la matematică au reușit să dezvolte spiritul de observație, de cercetare, de exprimare și investigație a fenomenelor, faptelor, problemelor, competență vizată de disciplina amintită. S-au aplicat activitați specifice echipelor alese pe baza inteligențelor multiple si s-a urmărit dezvoltarea și exersarea inteligențele multiple, ce permit instruirea diferențiată respectând posibilitățile reale ale copilului în realizarea obiectivelor.

Observațiile făcute in echipă au stimulat și dezvoltat curajul, încrederea în sine și în partenerul / partenerii de grup, stăpânirea de sine. Au educat toleranța, înțelegerea față de opinia celuilalt, înfrângerea subiectivismului , chiar dacă toate acestea s-au realizat la nivelul preșcolarilor mici. Activitățile în perechi au vizat stimularea și dezvoltarea creativitatea individuală amplasată într-un grup.

Concluzia reieșită dupa observarea si analizarea comportamentului preșcolarilor in cadrul domeniului Științe a fost ca s-a dezvoltat interacțiunea și interrelaționarea în grup. Capacitatea de control și stăpânire a reacțiilor impulsive favorizează o capacitate de sociabilitate bine dezvoltată, ei reușind să intre ușor în relații cu un număr mai mare de copii din colectivul din care fac parte și să fie la rândul lor acceptați de mai mulți copii. Acei copii care sunt indiferenți din punct de vedere ai angajării afective se joacă mai mult în jocurile de construcții, aceste jocuri implicând mai mult componente intelectuale de tipul observației, atenției, imaginației și chiar gândirii.

Jocurile aplicate la domeniul Stiinte învață copiii să formuleze predicții, să caute soluții de rezolvare a acestora.Colaborarea in echipă învață copiii să elaboreze „proiecte” sugerând tematici, parteneri, locuri de desfășurare, mijloace de utilizare, etc. , învață copiii să extragă informații din mai multe surse. Urmarind graficulul de mai sus vom observa ca participarea la jocurile de echipa si de pereche este crescatoare, colaborarea crescand de la 5 % la 25%. In activitățile de la Știinte, 30 de preșcolari au discutat cu colegii, 20 preșcolari au explicat sarcinile si 25 preșcolari și-au ajutat colegii. Acest numar dovedește faptul ca prin colaborare repetata, copiii învața pentru început sa interactioneze, apoi sa discute in echipă, apoi chiar sa își ajute colegul.

-Grădinița centrului social “Sfinții Apostoli Petru si Pavel” din Ploiești ce are grupa mică compusă din 23 de preșcolari, ce trăiesc în condiții sociale de trai precare = 20%

-Grădinița de stat cu program normal “Scufița Roșie” din Ploiești ce are grupa mică alcătuită din 34 de preșcolari, ce trăiesc in condiții urbane, medii de trai = 20%

-Grădinița Internațională “Spectrum” din Ploiești ce are la grupa mică inscriși 21 de preșcolari de diferite minoritati: turci, chinezi, aromani, etc, preșcolari ce au un nivel de trai decent, chiar excelent din punct de vedere financiar = 20%

-Grădinița „Ștefești” din satul Ștefești, comuna Vărbilau, județul Prahova, ce are in componența grupei mici 23 de preșcolari, ce trăiesc in condiții rurale = 20%

Dezvoltarea operațiilor prematematice

Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător, precum și stimularea curiozității pentru investigarea acestuia;

Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură și din mediul înconjurător;

Formarea și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului înconjurător, în vederea educării unei atitudini pozitive față de acesta.

Domeniul Om si Societate

In cadrul activităților din domeniul Om si Societate, preșcolarii și-au educat trăsăturile pozitive de voință și caracter și și-au format o atitudine pozitivă față de sine și față de ceilalți prin implicarea în jocuri de echipă și prin participarea în perechi la cerințele impuse de acest domeniu. In urma observațiilor, se constata că la începutul aplicării proiectului, doar 5 preșcolari din 100 de preșcolari au fost capabili să comunice partenerului sarcinile primite, 10 preșcolari discută in echipă, 10 preșcolari zâmbesc si au o atitudine pozitivă față de colegul de echipă.

Prin repetarea activităților în echipă, numărul preșcolarilor ce colaborează cu colegul de echipă crește, astfel că procentul crește în fiecare grădiniță de la 5% până la 30%, ceea ce dovedește că respectul față de orice coleg poate fi educat prin implicarea preșcolarilor în activitățile în perechi și în echipă. Aceste activități ale domeniului ajută la cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate și la educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți.

Integrarea preșcolarilor în activitățile de echipă facilitează învățarea „altfel” în activitățile integrate. La sfârșitul proiectului, se observa o creștere de la 6 preșcolari la 30 de preșcolari ce zâmbesc partenerului, ceea ce demonstrează că jocurile în perechi stimulează și declanșează buna dispoziție, prin asumarea de roluri și responsabilități.

Puși în situația de a adresa întrebări în cadrul jocului „Intreabă si vei afla!, procentul de 5% din prima săptămână crește în trei săptămâni la 30 %, ceea ce dovedește ca implicarea preșcolarilor în activități în perechi stimulează capacitatea de a formula întrebări, de a face conexiuni și interacțiuni logice. Rezultatul obținut ne dovedește ca echipa stimulează copiii să găsească mai multe răspunsuri la întrebări, mai multe soluții de rezolvare a unei probleme, a unui caz.

Toate acestea dovedesc faptul că respectul față de coleg poate fi educat prin introducerea jocurilor în perechi și în echipă.

-Grădinița centrului social “Sfinții Apostoli Petru si Pavel” din Ploiești ce are grupa mică compusă din 23 de preșcolari, ce trăiesc în condiții sociale de trai precare = 30%

-Grădinița de stat cu program normal “Scufița Roșie” din Ploiești ce are grupa mică alcătuită din 34 de preșcolari, ce trăiesc in condiții urbane, medii de trai = 30%

-Grădinița Internațională “Spectrum” din Ploiești ce are la grupa mică inscriși 21 de preșcolari de diferite minoritati: turci, chinezi, aromani, etc, preșcolari ce au un nivel de trai decent, chiar excelent din punct de vedere financiar = 30%

-Grădinița „Ștefești” din satul Ștefești, comuna Vărbilau, județul Prahova, ce are in componența grupei mici 23 de preșcolari, ce trăiesc in condiții rurale = 30%

Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilității de a intra în relație cu ceilalți;

Educarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter și formarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți;

Cunoasterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului roman;

Îmbogățirea cunoștințelor despre materiale și caracteristicile lor, precum și despre tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;

Formarea deprinderilor practic-gospodărești și utilizarea vocabularului specific .

Domeniul Estetic si Creativ :

Activitățile desfășurate pe parcusul proiectului în domeniul Estetic si Creativ au vizat formarea unor deprinderi de lucru in echipa pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje. De aceea, preșcolarii au fost testați în perioada de evaluare inițială și s-a descoperit ca doar 8 preșcolari din 100 erau capabili sa lucreze în echipă sau în pereche pentru a realiza o pictură sau un desen. Pentru realizarea unor corespondențe între diferitele elemente de limbaj plastic și forme,obiecte din mediul înconjurător (natură, artă și viața socială) , am decis ca fiecare grupă de preșcolari să execute o lucrare colectivă ce implica tehnici diverse de lucru (pictura, modelaj, lipire, tăiere, îndoire ) cu scopul stimulării expresivității și a creativității în echipă .

Partea muzicală a activitaților educative a avut și ea un rol important în educarea respectului, deoarece concursurile muzicale organizate în perechi au dezvoltat colaborarea și au format capacitățile de exprimare prin muzică.

Acesta este domeniul în care preșcolarii au colaborat cel mai rapid, chiar din a doua săptămână de aplicare a proiectului, procentul a crescut de la 8 preșcolari la 16 preșcolari ce discută, explică , ascultă, chiar zâmbesc partenerilor de proiect. Preșcolarii înțeleg că un grup de indivizi care lucrează ca o echipă poate realiza lucruri pe care nimeni nu le poate face singur.

Doua săptămâni mai târziu, 30 de preșcolari au reușit să colaboreze, să discute și să asculte explicațiile partenerului și creeze un mediu afectiv în grupul lor. Lucrările artistice ale echipelor au fost evaluate de celelalte echipe, astfel încât respectul pentru munca celuilalt a fost pus în evidență.

-Grădinița centrului social “Sfinții Apostoli Petru si Pavel” din Ploiești ce are grupa mică compusă din 23 de preșcolari, ce trăiesc în condiții sociale de trai precare = 30%

-Grădinița de stat cu program normal “Scufița Roșie” din Ploiești ce are grupa mică alcătuită din 34 de preșcolari, ce trăiesc in condiții urbane, medii de trai = 30%

-Grădinița Internațională “Spectrum” din Ploiești ce are la grupa mică inscriși 21 de preșcolari de diferite minoritati: turci, chinezi, aromani, etc, preșcolari ce au un nivel de trai decent, chiar excelent din punct de vedere financiar = 30%

-Grădinița „Ștefești” din satul Ștefești, comuna Vărbilau, județul Prahova, ce are in componența grupei mici 23 de preșcolari, ce trăiesc in condiții rurale = 30%

Formarea unor deprinderi de lucru in echipa pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;

Realizarea unor corespondențe între diferitele elemente de limbaj plastic și forme,obiecte din mediul înconjurător (natură, artă și viața socială);

Stimularea expresivității și a creativității in echipa prin desen, pictură,modelaj;

Formarea capacității de receptare a lumii sonore și a muzicii;

Formarea capacităților de exprimare prin muzică.

Domeniul Psiho-Motric :

Activitățile în echipă aplicate în domeniul psiho-motric au avut ca scop formarea și dezvoltarea deprinderilor motrice de bază și utilitar-aplicative, dar și dezvoltarea respectului pentru coechipierii echipei din care provin. O echipă dezvoltă spirit de echipă, trăsătura ce duce asa cum s-a demonstrat în numeroase cercetări descrise anterior, la respectul pe care am căutat sa-l educ chiar de la vârsta de 3 ani, o data cu intrarea în grădiniță.

Jocurile aplicate în acest domeniu au avut ca scop și stimularea calităților intelectuale, de voință și afective în vederea aplicării independente a deprinderilor însușite și pentru a învăța să apreciere participarea fiecarei persoane la munca în echipă.

În jocurile propuse, copiii s-au apropiat fără reticențe unii de alții, s-au stabilit repede relații spontane ce seamănă cu relațiile de prietenie ce vor apare mai târziu. Acestor relații pline de afecțiune le lipsește însă stabilitatea și caracterizează preșcolarii cu temperament extrovertit. Astfel de la 5 preșcolari ce au reușit in prima săptămână să respecte regulile unui joc, în ultima săptămână de proiect 30 de preșcolari au fost capabili să participle la jocurile propuse, alcătuind împreună cu alți colegi, o echipă!

Au apărut și reacțiile de excludere, de antipatie, de simpatie, de violență, de afirmare, de dependență, de supunere, ele având însă un caracter instabil, fiind influențate de modul în care s-au ales echipele, de echipa câștigatoare, de cine a fost ales căpitanul (liderul) echipei.

Chiar dacă procentul de colaborare la activitățile specific acestui domeniu este asemanător procentelor obținute și în domeniile celelalte, trebuie precizat faptul că jocurile propuse au fost apreciate cel mai mult de preșcolari și au reușit cel mai repede să aplice și să înțeleagă regulile impuse.

Preșcolarii au înțeles că doar împreună pot ajunge la rezultatul propus.

-Grădinița centrului social “Sfinții Apostoli Petru si Pavel” din Ploiești ce are grupa mică compusă din 23 de preșcolari, ce trăiesc în condiții sociale de trai precare = 30%

-Grădinița de stat cu program normal “Scufița Roșie” din Ploiești ce are grupa mică alcătuită din 34 de preșcolari, ce trăiesc in condiții urbane, medii de trai = 30%

-Grădinița Internațională “Spectrum” din Ploiești ce are la grupa mică inscriși 21 de preșcolari de diferite minoritati: turci, chinezi, aromani, etc, preșcolari ce au un nivel de trai decent, chiar excelent din punct de vedere financiar = 30%

-Grădinița „Ștefești” din satul Ștefești, comuna Vărbilau, județul Prahova, ce are in componența grupei mici 23 de preșcolari, ce trăiesc in condiții rurale = 30%

Formarea și dezvoltarea deprinderilor motrice de bază și utilitar-aplicative;

Stimularea calităților intelectuale, de voință și afective în vederea aplicării independente a deprinderilor însușite

Proiectul „Toamna, peisaj din poveste

( 31.10.2011 – 25.11.2011 )

În perioada 31.10-25.11.2011, am implementat proiectul “Toamna, peisaj din poveste”, în care activitățile în echipă și în grup au fost mult mai bine desfașurate și organizate în cadrul grupelor de grădiniță. Viața obișnuită nu oferă întotdeauna profesorului educator, prilejul de a-l observa pe preșcolar în situații caracteristice,de aceea este necesar să fie create situații experimentale care să pretindă elevului un comportament simplu sau complex prin care să dezvăluie lumea sa interioară, preocupările și interesele, convingerile și îndoielile, speranțele și idealurile sale.

S-a constatat că lucrând în echipă apar mai multe idei decât atunci când membrii grupului lucrează separat. Ideile emise de către cineva din grup pot schimba punctul de vedere al celorlalți, ele putând fi prelucrate, continuate și îmbogățite. Cooperarea între copii și schimbul de păreri duc la dezvoltarea capacității de discuție imaginară esențială în rezolvarea problemelor. Diferențele de opinii, contrazicerile pe planul ideilor faciliteză progresul cunoașterii, dezvoltă capacitatea de a raționa, evidențiind avantajul activității desfășurate de un grup eterogen. Pe de altă parte, activitatea în grup comportă întotdeauna și aspecte emoțional afective, precum și nuanțe de tensiune și conflict.

Activitățile în echipă sunt un mijloc de autocunoaștere și de conștientizare a unor trăsături pozitive și negative ale personalității lor, precum și de optimizare a relațiilor interpersonale la nivelul grupului din care fac parte. Toate acestea îi ajută să își formeze o imagine de sine, să își cunoască defectele pentru a putea lupta împotriva lor, să își cunoască punctele tari, calitățile,pentru a le putea valorifica, să își cunoască mai bine colegii pentru a putea interacționa optim cu ei.

De aceea, în cadrul activităților liber alese ( ALA 1 și ALA 2 ) s-au propus următoarele jocuri și activități educaționale în perechi și în echipă, cu scopul apropierii colegilor si cunoașterii partenerilor de echipă.

Aceste activități au reușit pe parcursul celor patru săptămâni, să îi apropie pe preșcolari, să îi facă să colaboreze, să se ajute reciproc și să participe împreună la îndeplinirea sarcinilor propuse.

Dacă vom reuși și în viitor să schimbăm pasivitatea cu acțiunea și ignoranța cu implicarea, putem să spunem că viitorul este asigurat și se află pe mâini bune, iar timpul petrecut în echipă a fost un real câștig.

În cadrul activitătilor DP și a rutinelor s-a continuat seria jocurilor în perechi și în echipă, urmărindu-se același scop de apropiere a preșcolarilor în vederea stabilirii relațiilor de respect. Cunoscându-se mai bine între ei, membrii grupului se vor înțelege mai bine unul cu celălalt și vor dezvolta sentimente de respect care vor duce la creșterea coeziunii, unității grupului.

Activitatea în echipă se bazează pe ideea cooperării și nu a competiției între membrii echipei. Colegii de echipă învață să intre în contact unii cu alții, să comunice, să-și acorde atenție, își găsesc afinități și trăiri asemănătoare care să îi apropie.

Timp de patru săptămâni, preșcolarii au participat la activitați în echipă și în perechi. S-au înregistrat rezultate foarte bune legate de colaborarea dintre copiii, chiar din prima săptămână intitulată „A venit toamna!, preșcolarii au fost capabili să comunice cu partenerul, să asculte părerile celorlalți membri ai echipei și să lupte pentru îndeplinirea scopului propus după cum urmează:

În cea de-a doua saptămână numită „Fructe de toamnă, procentul de colaborare a crescut în fiecare grădiniță cu 15 – 16%, exemplul colegilor ce colaborează în perechi fiind preluat și de preșcolarii ce nu au dat rezultate până în prezent. Astfel, cea de-a doua săptămână aduce un procent de aproximativ 60% în bifarea itemilor vizați de fișa de observație.

În cea de-a treia săptămână intitulată „Flori de toamnă,a acestui proiect s-a observat un regres în colaborarea dintre parteneri, deoarece s-au modificat perechile. Astfel, s-a observat apariția diadei, cea mai puternica relație dintre două persoane, din punct de vedere psihologic, sub raportul interacțiunii și a colaborării. Deoarece, scopul acestei cercetării este de a determina dezvoltarea trăsăturii de respect pentru toate persoanele ce ne înconjoară, diada dezvoltând prietenia si afectivitatea, s-au dizolvat grupurile de prietenie constituite și s-au întemeiat noi echipe.

Ultima săptămână a proiectului „Toamna, peisaj de poveste!,intitulată „Legume de toamnă și desfășurate în săptămâna 21.11- 25.11.2011 aduce prima colaborare reală pentru îndeplinirea scopului propus – peisajul de toamnă pe peretele clasei – deoarece preșcolarii colaborează în procent de 70%, dupa cum urmează:

ACTIVITĂȚI LIBER ALESE:

BIBLIOTECĂ:Lucru in perechi –„Să cunoaștem legumele!’’=38 perechi din 50 perechi / Citire în perechi de imagini – ,,În grădina de legume = 36 perechi din 50 perechi

CONSTRUCȚII:Joc in pereche,,Camioane pentru legume’’= 40 perechi din 50 perechi/ ,,Rafturi pentru camara’ = 38 perechi din 50 perechi

ARTĂ:Lucru in echipa ,,Coloram rosii’’= 40 perechi din 50/ ,,Coșuleț cu roșii’’= 42 perechi din 50

ȘTIINȚA:Lucru in perechi „Unde cresc legumele?” = 40 perechi din 50 perechi/ ,,Recunoaste si denumeste„= 41 perechi din 50 perechi

JOC DE MASĂ ÎN ECHIPĂ:,,Alege si grupeaza’’ = 10 echipe din 10

JOC DE ROL:,,De-a familia’’= 10 echipe din 10 echipe

Jocuri de mișcare în aer liber în perechi:,,Iepurașii la morcovi’’= 40 perechi din 50

Jocuri pentru dezvoltarea atenției în echipă:,,Ghici cine te-a strigat?=8 echipe din 10

Jocuri de mișcare în pereche:„Dansul legumelor vesele” = 38 perechi din 50 ,,Frunze îngălbenite” = 40 perechi din 50

Jocuri distractive în pereche:„Atinge ardeiul!” = 40 perechi din 50

ACTIVITĂȚI INTEGRATE:

DS : „Roșia’’-observare în perechi = 40 perechi din 50

DLC: ,,Morcovul„ (memorizare)= 68 preșcolari din 100

DS+DEC:„Toamna,dulce toamna” – concurs (colaj în perechi) pe echipe = 50 echipe câștigătoare

DEC+DPM

DEC:,,Ploaia„ (joc cu cânt pe echipe : învățare) = 7 echipe din 20

DPM: ,,Alergare în diferite direcții în perechi: Ești o picătura de ploaie!”= 48 perechi din 50

DOS: “Munca oamenilor în grădina de legume”(lectura dupa imagini – lucru în perechi) = 38 perechi din 50

În cazul obiectivului „Să recunoască și să descrie verbal aspecte din natura pe baza suportului intuitive, 36 de perechi din 50 au observat si discutat în perechi despre roșia prezentată.

În cazul obiectivului „Să-și îmbogațească vocabularul activ si pasiv pe baza experienței proprii, activitații personale și (sau a relațiilor cu ceilalți), 70 preșcolari au ascultat si reprodus versurile poeziei.

În cazul obiectivului „Să-și imbogateasca experiența senzorială ca bază a cunoștințelor matematice referitoare la recunoașterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulțimi, pe baza unor însușiri comune luate in considerare separate, 40 perechi din 50 alcătuiesc mulțimi din frunze si 10 echipe din 10 finalizează proiectul ”Bucuriile toamnei”.

În cazul obiectivului „Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului, 70 preșcolari cânta melodia ascultată și se mișcă in direcțiile indicate de educatoare și 40 perechi din 50 imita doua picături de ploaie.

În cazul obiectivului „Să aprecieze in situații concrete unele comportamente și atitudini în raport cu norme prestabilite și cunoscute, 42 de perechi de preșcolari discută pe baza imaginilor despre activitățile desfașurate în gradină toamna.

În măsurarea rezultatelor, s-a făcut o medie a tuturor activităților desfașurate în echipă și în perechi, indiferent de domeniul în care s-a desfașurat, deoarece s-a observat o creștere a colaborării între parteneri așa cum o viza fișa de observații ce descria comportamente specifice de dezvoltare a minții respectuoase. S-a observat o creștere a colaborării în echipă de până la 70% în toate domeniile de activitate. După cum se observă în graficele prezentate, raportul de colaborare este un proces de creștere de-a lungul proiectului implementat.

Din punct de vedere a obiectivelor propuse, sarcinile date au fost clare și au fost îndeplinite până la sfârșitul proiectului în procent de 70%.

PROIECTUL „TRADIȚII ȘI OBICEIURI

28.11-23.12.2011 –

În perioada 28.11-23.12.2011 am desfașurat proiectul „Tradiții si obiceiuri de iarna”, ce a fost proiectat avand la bază activități desfașurate în echipă și în perechi. Preșcolarii și-au asimilat normele de conduită în grup, reușesc să colaboreze cu orice partener, vorbesc si ascultă partenerul, zâmbesc si reacționeaza pozitiv la discuțiile în echipă.

Prima săptămână a proiectului intitulată „Să ne cunoaștem tradițiile s-a desfașurat în perioada 28.11 – 02.12.2011

A doua săptămână a proiectului intitulată „Obiceiurile poporului român s-a desfașurat în perioada 05.12 – 09.12.2011

A treia săptămână a proiectului intitulată „Daruri de suflet s-a desfașurat în perioada 12.12 – 16.12.2011

A patru săptămână a proiectului intitulată „Vine Crăciunul! s-a desfașurată în perioada 19.11 – 23.12.2011

În urma aplicării activităților în pereche și în echipă de-a lungul celor patru săptămâni, s-au înregistat următoarele rezultate:

98 preșcolari vorbeau cu partenerii în timpul activităților în echipă și în perechi.

70 preșcolari zâmbeau partenerilor de echipă.

90 preșcolari lucrau cu partenerul de echipă sau din pereche.

98 preșcolari și-ascultau partenerul care vorbea în timpul activităților în echipă sau în pereche.

90 preșcolari își ajutau partenerul în desfășurarea și îndeplinirii sarcinei primite.

În urma desfășurării activităților din acest proiect, preșcolarii au fost evaluați și din punct de vedere a calității produselor prezentate:

-88 preșcolari au primit calificativul FOARTE BINE;

-10 preșcolari au primit calificativul BINE;

-2 preșcolari au primit calificativul SUFICIENT.

Trebuie să precizez că rezultatele prezentate sunt media tuturor evaluărilor formative din timpul proiectului „Tradiții și obiceiuri. Calitatea produsului a fost influențată de evoluția relațiilor de respect stabilite între preșcolari.

Chiar dacă, în nicio grupă de preșcolari rezultatele nu sunt de colaborare totală, cercetarea s-a încheiat demonstrând că lucru în echipă dezvoltă valorile caracteristice minții respectuoase.

Se poate concluziona că, în general, copilul devine sociabil în măsura în care el este pus în situația de a fi sociabil. Factorul afectiv, într-o mare măsură, favorizează sau defavorizează, accelerează sau împiedică stabilirea de relații sociale. Copiii care din punct de vedere afectiv sunt timizi, anxioși, reușesc cu greutate să stabilească relații de la început cu persoanele cu care vin în contact; este necesară o perioadă de adaptare pentru a învinge anxietatea și reținerea care la început îl pot izola de ceilalți. Și copiii care din punct de vedere afectiv sunt reținuți, controlați, stăpâniți, dar trăiesc afectiv situația în care se află la un moment dat, reușesc cu mai multă ușurință să stabilească și să întrețină relații cu mai mulți copii, în general cu cei din jurul lor. Capacitatea de control și stăpânire a reacțiilor impulsive favorizează o capacitate de sociabilitate bine dezvoltată, ei reușind să intre ușor în relații cu un număr mai mare de copii din colectivul din care fac parte și să fie la rândul lor acceptați de mai mulți copii. Acei copii care sunt indiferenți din punct de vedere ai angajării afective se joacă mai mult în jocurile de construcții, aceste jocuri implicând mai mult componente intelectuale de tipul observației, atenției, imaginației și chiar gândirii.

În concluzie, putem spune că grupa preșcolară mică (3-4 ani) se caracterizează ca o colectivitate la care cooperarea este redusă, expansivitatea și statutul social mic în relațiile obișnuite și în relațiile inter-umane. Prin implicarea acestora in activitati de echipa se observă o creștere a statutului social și a gradului de expansiune mai ales în condițiile de joc, fiind vorba de creșterea în bună parte a adaptabilității. Se dezvoltă unele forme de sociabilizare exprimate prin cooperare, excluziune, rivalitate, afirmare, dependență, dar și a intercorelațiilor colective. Cooperarea în joc este în creștere, se manifestă o ușoară tendință de rivalitate a conducătorilor de joc, mai mult la băieți decât la fete. Relațiile armonice sunt cele care predomină. Când echipa este formata, relațiile sociale de cooperare predomină. În perechi, sociabilitatea evoluează si mai mult. Copiii se apropie fără reticențe unii de alții, se stabilesc repede relații spontane ce seamănă cu relațiile de prietenie ce vor apare mai târziu, de aceea este recomandat ca perechile de prescolari sa fie schimbate cat mai des. În concluzie, relațiile sociale la copiii de vârsta preșcolară, apar în joc într-o formă direcționată, sub forma de relații reciproce dintre participanții la activitate. Copilul găsește prin rolul din joc expresia unei relații sociale în care sunt implicați adulții. Odată cu rolul pe care îl joacă preia cu el tot fondul social pe care rolul îl conține. Acest act de asimilare a relațiilor sociale permite să se dezvolte odată cu sociabilitatea atât conștiința, cât și personalitatea copilului înțeleasă și ca o totalitate a relațiilor sociale.

De aceea, pentru stabilirea unor relații sociale valoroase ulterioare, este important implicarea preșcolarilor în jocuri în echipă și în perechi, această activitate structurându-le acestora, mintea respectuoasa.

Exemplul gâstelor migratoare prezentat la începutul acestei lucrari, mi-a trezit multe întrebări esențiale despre dezvoltarea personală a preșcolarilor, de aceea permiteți-mi să închei tot cu el, în speranța că voi determina și în mintea cadrelor didactice ce construiesc caractere zi de zi, dorința de a determina în mintea fiecărui preșcolar noțiunea de respect și de apreciere.

Așa cum am demonstrat în cercetare, spiritul de echipă presupune dezvoltarea și învățarea unor abilități și valori esențiale pentru copii: încredere, responsabilitate, cooperare, comunicare, prietenie, sociabilitate, etc. Deși aceasta capată cu adevarat sens când cel mic crește mai mare (6-7ani), trebuie să implicăm copilul în activități de grup încâ de când e micuț (3-4ani). Activitățile în pereche sau în echipă creează fundația dezvoltării acestei aptitudini în copilărie. Copilul înțelege cel mai bine ce înseamnă să fii parte a unui grup atunci când este implicat în activități care aduna grupuri de copii diferiți, din medii diferite și pe care nu îi cunoaște foarte bine. Întotdeauna e bine să alegi pentru micuțul tău proiecte de grup care au un țel spre care să tinda. În lucrul în echipă, copiii vor avea divergențe, neînțelegeri și chiar conflicte pe care vor trebui să le depașească pentru a urmări interesul grupului. Ori de câte ori este posibil, lasa-i să găsească singuri soluții la probleme comunicând și cooperând intre ei.

Activitățile de echipă sunt cele care îi învată cel mai bine pe copii ce este spiritul de echipă. Pentru ca membri unui grup să colaboreze mai bine în vederea atingerii scopului urmărit, ei trebuie să fie uniți și să se identifice ca făcând parte dintr-un grup. Este important ca micuții să se sprijine între ei la nevoie sau când întâmpină greutați într-un joc sau o activitate de grup. Numai așa, grupul va rămâne unit și va coopera în vederea îndeplinirii scopului urmărit. Încurajarea interna în cadrul grupului ajută la crearea unei stări de bine în interiorul echipei și oferă membrilor resursele necesare pentru a merge mai departe.

Mulțumesc tuturor doamnelor educatoare care m-au ajutat să finalizez aceasta cercetare, ajutorul acestora fiind primordial în definirea rolului activităților în echipă în dezvoltarea valorilor caracteristice minții respectuoase. Pentru viitor, mi-am propus ca activitățile în perechi sau în echipă să nu lipsească din activitatea mea didactică și îmi propun să cercetez daca acestea pot dezvolta mintea etică la școlarii de la învățământul primar, acest aspect educațional fiind vârful de aisberg în dezvoltarea sociala. Vă invit să încercați introducerea activităților în perechi și în echipă în activitatea didactica pentru a construi caractere respectuoase, dar sociabile, prietenoase, dar puternice!

Bibliografie:

W.H.Auden, Poems , Seven poems substituted, London, 1933.

Howard Gardner, Fifty Modern Thinkers in Education. New York. 2001.

Ioan Cerghit, Metode de invatamant , Ed. a IV-a revazuta si adaugita, Polirom, 2006.