Lucreare Licenta Constantin Alexandru Grupa 302 Aa (1) [606068]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DELICEN ȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. Univ. Dr VLADIMIR -CODRIN IONESCU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

2

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

STRATEGII DE AFACERI PROMOVATE DE
ÎNTREPRINDERILE MICI Ș I MIJLOCII

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. Univ. Dr VLADIMIR -CODRIN IONESCU

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

3
Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 4

CAPI TOLUL 1 Strategiile de afaceri și întreprinderile mici ș i mijlocii ………………………….. …………. 6
1.1 Noțiuni teoretice – întreprinderile mici și mijlocii și strategiile î n afaceri ………………………….. . 6
1.2 Tendințele de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii ………………………….. …… 9
1.3 IMM -urile în economia Uniunii Europene ………………………….. ………………………….. …………… 13

CAPITOLUL 2 Direcț ii strateg ice de dezvoltare a IMM -urilor î n Uniunea Europeana ……………… 18
2.1 Small Business Act pentru Europa ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
2.2 Transformarea principiilor Small Busines s Act în acț iuni strategice ………………………….. …… 20
2.3 Strategia Europa 2020 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 26

CAPIT OLUL 3 Studiu de caz: Comparația între sectorul de întrprinderi mici și mijlocii din
România ș i Republica Moldova ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 28
3.1 Scur t istoric al sectorului de IMM -uri din Rom ânia ș i Republica Moldova ……………………… 28
3.2 Evoluția sectorului de întreprinderi mici și mijlocii în România ș i Republica Moldova …….. 30
3.3 Ap licarea Strategiei Europa 2020 în România ș i Republica Moldova ………………………….. ….. 40
3.4 Activitatea inovatoare a IMM -rilor din România ș i Republica Moldova ………………………….. 49

CONCLUZII Ș I PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 51

REFERINTE BIBLIOGRAFICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 53

4
INTRODUCERE

Întreprinderile mici ș i mijlo cii au un rol foarte important în economia tuturor țărilor iar
acest l ucru a atras interesul specialiștilor care vor să dezvolte din ce in ce mai mult acest sector
prin găsirea și adoptarea de strategii care să vină î n sprijin ul dezvoltă rii an treprenoriale. Acest
sector de î ntreprinderi ab soarbe cea mai mare parte a forței de munca activă, promovează
antreprenoriatul, creativitatea și inovarea, antrenează competitivitatea, se adaptează cu o mai
mare ușurință la cerințele pieț ei, față de î ntreprinderile de mari dimens iuni, contribuind astfel la
creșterea și dezvoltarea economiei naționale si internaț ionale.
Din punc tul meu de vedere, sectorul de întreprinderi mici și mijlocii reprezintă viitorul
economiei naționale ș i dezvoltare a economiei europene. În primul rând, sectorul de întreprinderi
mici și mijlocii promovează antrepronoriatul și dezvoltă cultura antrep renoriala prin promovarea
inovației ș i a persoanei -antreprenor. IMM -urile contribui e în mod semnificativ la crearea de noi
locuri de muncă și la creș terea Pr odusului Intern Brut din orice țară. Comisia Europeană a ințeles
care este importanța întrprinderilor mici și mijlocii în dezvoltarea economiei, a relațiilor
internaționale prin importuri și în promovarea antreprenorului ș i adoptând de-a lungul anilor
strategii și programe prin care să ajute și să sprijine IMM -urile.
Am ales această tema datorită celor menț ionate mai sus, precum și a realităț ii economice
din mediul economic actual. Această tema este de o mare actualitate și importanță atât pe plan
european, cât și pe plan național. Actualitatea și importanța acestei teme este evidențiata ș i de
politica Uniunii Europene car e a pus întreprinderile mici și mijlocii în centrul majorității
strategiilor ș i programelor pe care le -au pus în practică î n ultimii ani. IMM -urile se confruntă cu
numeroase impedimente, atât la începutul activității, cât și pe parcursul existenței. Î n pri mul
rând, se confruntă cu numarul scă zut de antreprenori, deoarece persoanele care au idei de afaceri
se confruntă cu diverse probleme cum ar fi statutul social, cla sa din care provine, frica de eșec,
dar cel mai adesea î ntalnim persoane cu idei de afaceri sustenabile care nu au o bază financiară
pentru punerea în practică. În al doilea rând, se confruntă cu po liticile administrative aflate în
vigoare, dar ș i cu lipsa de investitori. Pentru a elima aceste bariere ș i pentru dezvoltarea IMM –
urilor, Comisia Europeana împreună cu resprezenta nții statelor membre au încercat să dezvolte
programe prin care înrtepr inderile mici ș i mijlocii sa beneficieze mult mai ușor de finanțare, să
promoveze antreprenoriatul la scara largă și să înlăture anumit e politici nefavorab ile dezvoltării
acestui sector. Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă 99% din totalul de î ntreprinderi din
Uniunea Europeană și asigură aproximativ 67% de locuri de muncă pentru populația activă .
În această lucrare voi pre zenta importanța sectorului de întrepronderi mici și mijlocii în
economia României, precum și strategiile care sunt abordate în aceste î ntreprinderi care au un rol

5
esențial în economia de stat. Într -o țară aflată în continuă dezv oltare, sectorul de întreprinderi
mici ș i mijlocii au rolul de a aduce un venit cât mai mare și ajută la creș terea econimie i pe plan
european/mondial. Deși , acest sector predomină î ntr-o economie, aceste întreprinderi mici ș i
mijlocii sunt cele mai predispus e la faliment și eș ec, de aceea, trebuie să dezvoltăm cât mai
multe strategii de a menține activitate acestora. În acest sens, atât pe plan național, câ t și eurpean,
s-au dezvolta t mai multe strategii care vin în ajutorul menținerii si dezvoltă rii sector ului de
întrepeinderi mici și mijlocii. Este de apreciat că într -un mediu de afaceri aflat în permanentă
schimbare, poli ticile trebuie adoptate astfel înc at să nu fie afectate î ntreprinderile, de orice
dimensiune.
În primul capitol al prezentei lucră ri, voi prezenta o scurtă clasificare a î ntreprinderilor,
importanța IMM -urilor ș i a streategiilor adoptate pentru dezvoltarea acestora. De asemenea, sunt
prezentate principalele probleme și bariere î ntampinate de IMM -uri și modul în care politicile ș i
strategiile adoptate încearcă sa le combată pentru creare unui mediu de afaceri favorabil
expansiunii î ntreprinderilor.
În al doilea capitol, sunt pre zentate principalele strategii ș i planurile pe car e le-a adoptat
Uniunea Europeană î n ultimele doua decenii care vin în ajutorarea antreprenorilor ca re au idei de
afaceri durabile ș i sustenabile.
În cel de -al treilea capitol, care reprezintă stiudiul de caz, am ales sa compar sectorul de
întreprinderi mici și mijlocii din țara noastră ș i Republica Moldova . Am ales cele două ță ri,
deoarece ambele fac parte din vechiul bloc comunist, care au fost dominate de regimul sovietic .
Am ales Republica Moldova, deși nu este înca membră a Uniunii Europene, pentru a face o
comparatie mai evidentă a sectorului de î ntreprinderi dintr -o țară care este membră a Uniunii și
alta care urmează să adere la Uniunea Europeană în perioada urmă toare.

6
CAPITOLUL 1 Strategiile de afacer i și întreprinderilemici ș i mijlocii

1.1 Noțiuni teoretice – întreprinderile mici și mijlocii și strategiile î n afaceri

Cel mai important agent economic din punct de vedere tehnologic și organizatoric
prezent î n mediul economic c ontemporan este reprezentat de întreprindere. În conformitate cu
reglementările Uniunii Europene, întreprindere este fiecare entitate care î ntreprinde o activitate
economică, indiferent de forma legală. Această definiție este folosită de Curtea Europeană de
Justiție pentru a evidenți a că ș i persoanele fizice autorizate (PFA), asociațiile, parteneriatele și
asociațiile familiale care desfășoară o activitate economică, sunt considerate î ntreprinderi. Prin
urmare, activitatea economică este facto rul determinant, nu forma legală .
„Prin în treprindere (firmă sau companie) se înț elege un grup de persoane, organiz ate
potrivit unor anumite cerinț e juridice, econo mice, tehnologice, care concep și desfășoară un
complex de procese de muncă, folosind cel mai adesea și anumite mijloace de muncă,
concretizate în produse si servicii, în vederea obț inerii unui venit net sau profit, de regulă câ t mai
mare. ”1
Întreprinderea reprezintă o unitate economică de prestări de servicii, de comerț sau de
producț ie. Aceast a este forma d e organizare a oricarei activ ități econimice, in conformitate cu
legile aflate în vigoare, desemnată să desfăș oare fapte de comerț și este autonomă patrimonial.
Scopul unei întreprinderi este acela de a produce bunuri materiale care să fie comercializate pe
piață sau prestarea de servicii pentru obținerea profitului.
Pentru definirea mărimii unei întreprineri, sunt luat în vedere criterii calitative (care se
referă la atingerea un or anumite nivele a productivității muncii, gradul unității î n mediul actual
sau al co mportamentului a ntreprenorial) ș i can titative (care se refera la numărul salariaților,
volumul vânzărilor ș i profit). Întreprinderile mici ș i mijlocii sunt acele companii care au un
anumit număr de salariați și o cifră de afaceri sub o limită anume. Î ntreprinderile mici ș i mijlocii
din Româ nia sunt definite conform Legii nr.346/2004, ca fiind întreprinderile care indeplinesc
cumulativ anumite condiț ii. Aceste condiț ii pe care trebuie să le îndeplinească sunt:
 Numă rul mediu anual de salariați să fie sub 250 ;
 Rezultatul anual al bilantului contabil să nu depășească echivalentul î n lei a 5 milioane de
euro sau să realizeze o cifră de afaceri echivalentă cu maxim 8 milioane de euro;

1 O. Nicolescu, Ghidul managerului eficient, vol 1, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993, pag 14

7
 Trebuie să respecte criteriul de îndependență adică în proporț ie de peste 25% nu sunt
deținute din capitalul social sau din dreptul de vot al unei alte întreprinderi sau mai multe
întreprinderi , care nu fac parte din sectorul de î ntreprinderi mici ș i mijlocii.2
Există IMM -uri de di ferite dimensiuni și forme î n mediul de a faceri contemporan, care
pot deține relații operaț ionale, financiare sau de guvernanță cu alte î ntreprinderi. Aceste relații
pot face dif icilă definirea clară a întreprinderilor mici ș i mijlocii de cele de o dimensiune mai
mare. Astfel, i n anul 1996, Comisia Europeană a adoptat o recomandare prin care se stabilea o
prima definiție a IMM -urilor. Este esențiala o definire generală a întreprinderilor mici și mijlocii
în această piață unică , pentru a putea stabili stadiu l în care se afla întreprinderile noi î nființate,
astfel putându -se determina ce strategii să fie adoptate pentru sprijinirea acestora. Această
definire are în vedere interacțiunea care are loc între măsurile naționale dintr -o țară și mă surile
impuse de Uni unea Europeană pentru a susț ine IMM -urile în căutarea de fonduri ș i pentru
dezvolt area regioanală . Treptat, Uniunea Europeana a adoptat noi definiț ii a IMM -urilo r în
contextul dezvoltă rii economice.
Clasificarea întreprinderilor mici și mijlocii, tinde să utilizeze ca indicator de stabilire a
dimensiunii acest ora, numărul de angajați deoarece exprimarea și inț elege rea dimensiunii este
mult mai ușoară, se pot compara mult mai ușor î ntreprinderile, chiar da că sunt din ță ri sau ramuri
diferite, de asemenea, se evită modificarea aparentă a dimensiunii firmei, deter minată de influenț a
factorilor financi ari (rata de schimb, rata inflaț iei).
Cateorgia întreprinderilor mici ș i mijlocii cuprind:
– Microintreprinderile reprezintă acele firme care au maxim 9 angajați ș i au active tot ale
sau realizeaza anual o cifră de afacer i netă de maxim 2 milioane de euro;
– Întreprinderile mici reprezentând firmele care au până la 49 de angajaț i, au active totale
sau realizează anual o cifra de afaceri netă de maxim 10 milioane de euro;
– Întreprinderile mijlocii care defines c întreprinderile care au până la 250 de angajaț i, au
active totale de maxim 43 milioane de euro sau realizeazț anual o cifra de afaceri netă de
maxim 50 milioane de euro.

Strategia î n afaceri, a fost abordată de mai mulț i lideri în afaceri, cât ș i de teoreticieni,
dar, f iecare dintre aceștia au definit -o într-un alt mod. Pe de -o parte sunt cei care sustin ca este
mai important să se analizeze prezentul, să se anticipeze schimbă rile ce au loc î n mediu
economic s i să planifice acțiunile viitoare. Pe de alt ă parte, unii susțin că este imposibil de prez is
viitorul, de accea este de preferat să elaboreze strategii în funcție de situaț ii.

2 Defini ția întreprinderilor mici ș i mijlocii – Ministerul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat –
http://www.aippimm.ro/articol/imm/legislatie -imm/definitie -imm

8
Michel Porter susține că strategia comunică și defineș te poziț ia unică deținută de
companie ș i, de asemenea, ca aceasta determină modul în care competențele ș i resursele
companiei sunt îmbinate pentru a crea un avantaj competitiv. 3
Cu toate acestea, definiția de bază a strategiei î n afaceri este urmă toarea: stra tegia
determină modul î n care sunt alocate resursele pentru a satisfa ce nevoil e acțioarilor și ale pieț ei.
Aceasta determină scopul și direcția în care se î ndreapta o afacere, pe termen lung. Cu alte
cuvinte, strategia î n afaceri determină modul în care poț i câștiga î n perioada viitoare.

3 M. Porter – Avantajul competitiv, Paris, InterEdition, 1986, pag 10

9
1.2 Tendințele de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii

Peter Drucker susținea că „micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creș terii
econo mice ”. Micile afaceri participă intens la înfăptuirea obiectivelor de bază ale oricarei
economii naț ionale, devenind astfel „forțe motrice ” ale progresului și dezvoltă rii economico –
sociale.4
Întreprinderile mici și mijlocii au un rol important în economia europeană. Acestea
reprezintă o sursa principală de inovare, locuri de muncă și abilităț i antreprenoriale . În Uniunea
Europeană sunt aproximativ 23 de milioane de IMM -uri, reprezentand 99% din totalul
întrepinderilor și asigură aproximativ 7 5 de milioane de locuri de muncă .
Unuinea Europeană a demonstat că IMM -urile contribuie într -o mare măsura la creș terea PIB-
ului, cr eșterea gradului de angajare și stimulează exporturile. Putem spune despre întreprinderile
mici și mijlocii că au abilitatea de a se adapta provocărilor pieței și de a răspunde schimbărilor
structurale ce au loc în economia globală . Astfel, un sector al î ntreprinde rilor mici ș i mijlocii
bine dez voltat al unei țări, poate contribui într -o mare măsură la creșterea macro -economică .
Domeniile de activitate în care se pot constitui întrepinderi mici și mijlocii ș i care pot
aduce un profit mare, dar care contrib uie și la creșterea PIB -ului și angajarea populaț iei active
sunt:
 Industria prelucră toare: fabricarea pro duselor alimentare, fabrici de încălță minte, fabrici
de jucării, etc. Chiar dacă î ntrepi nderile mari din acest domeniu încearcă să umbreasc ă
succesul I MM-urilor, acestea sunt într -un număr foarte mare și în continuă dezvoltare.
 Industria construcțiilor, domeniu în care se constituie întreprinderi mici ș i mijlocii pentru
construirea de clădiri de locuinț e, administrative, etc.
 Comerț ul cu ridi cata, unde î ntreprinderile mic i și mijlocii s unt intermediarii dintre
producători și comerțul cu amă nuntul.
 Agricultura, într -o țară cu suprafețe agricole prielnice cultivării plantelor sau pentru
creșterea animalel or, se pot constitui numeroase î ntreprind eri mici ș i mijlocii care ar
contribui semnificativ la dezvoltarea celui mai vechi domeniu de activitate din lume.
 Industria s erviciilor, unde se constituie întreprinderi mici ș i mijlocii pentru:
– a oferi servicii indivizilor, de exemplu: hoteluri, restaura nte, saloane de
înfrumusețare, agenț i de turism etc;
– a oferi servicii unor întreprinderi, de exemplu: agenți de publicitate, agenți de
brokeraj, agenți de evaluă ri imobiliare, etc.

4 P. Drucker, Realita tile lumii de maine, Editura Teora, Bucuresti, 1999

10
Pe parcursul trecerii timpului și dezvoltă rii economice accentuate, a cres cut numărul de
întreprinderi mici și mijlocii constituite în aceste domenii, în toate ță rile aflat e în plină
dezvoltare. În Uniun ea Europe ană, întreprinderile mici și mijlocii reprezintă un factor important
al dezvoltă rii econimice al statelor membre. Î n economia unei țări, IMM -urile au foarte multe
roluri pozitive:
 Acest sector reprezintă sursa de definire a clas ei de mijloc, clasa care asigură stabilitatea
socio -politică a unei țări. Repartizarea puterii î n societate este posibilă datorită
distribuț iei puterii economice prin acest sistem al firmelor mici ș i mijlocii;
 Sunt creatoare de locuri de muncă , astfel con tribuind la stabilitatea sociaă a unei regiuni;
 Întreprinderile mici ș i mij locii cresc caracterul concurențial al pieț ei, deoarece sunt surse
de concuren ța, iar aceasta conduce la o mai bună satisfacere a nevoilor consumatorilor;
 Asigură î mbin area anumitor facturi de producție, care în mod normal sau in alte condțiii
nu ar fi fost folosiț i: produsele secundare ale firmelor de dimensiuni mari, resurs ele
locale. IMM -urile dezvoltă relaț ii de cooperare cu companiile mari, sub forma
acordurilor de parteneriat (tehnologic, financiar), sau sub forma unor subfurnituri (de
specialitate, de capacitate);
 Contribuie la formar ea PIB -ului, a investitiilor naț ionale și a exporturilor p rin formarea
ofertei de bunuri ș i servicii;
 Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă viitoarele firme mari datorită dezvoltării și
proceselor de creș tere la care iau parte;
 Se integrează destul de ușor într -o rețea economică region ală, astfel contribuind la
dezvoltarea respectivei regiuni ș i la scaderea somajului.
 Prin simplul fapt ca sunt administrate direct de proprietari, lu area deciziilor este mult mai
ușoară și depinde în cea mai mare măsură de capacitatea managerială ș i talentul ace stor
proprietari. Firmele mici ș i mijlocii au o mare rezistență și flexibilitate î n perioadele de
recensiune, datorită capacităților de adaptare la modifică rile mediului economic;
 IMM -urile pun accent pe inovație, atât în ceea ce priveș te managementul , cât și
tehnologia;
 Datorită dimensiunii lor, ajuta la dimi nuarea practicilor birocratice și evitarea
depersonalizării relațiiolor î ntre oameni, pri n scurtarea circuitului informațiilor și a
documentelor din firmă. Astfel se asigură o performanța și satisfacție în muncă de o

11
calitate superioară. Între individ si obiectivele întreprinderii există o legătură mult mai
stransă, ceea ce duce la performanț a.5
Tendinț a de dezvoltare a sectorului de întreprinderi mici și mijlocii se reflectă și î n
necesitatea de r edefin ire a IMM -urilor, de către Comisia Europeană. Astfel, modificările aduse
prin noua definiție, arată evoluția economică generală (care a început din 1996), dar și
conștientizarea obstacolelor pe care le întâmpină firmele mici î n mediul de afaceri. Nou a
definiție este mai potrivită pentru numărul mare de întreprinderi mici ș i mijlocii, in diferite
ramuri ale economiei, deoarece se iau în considerare și diferitele rela ții de colaborare care apar
între î ntreprinde ri, pentru pro movarea inovării ș i dezvoltarea parteneriatelor.
Principalele argumente care au impus o redefinire a IMM -urilor sunt:
– Promovarea microî ntreprinderilor – luându-se în considerare realitatea economică din UE
privind creșterea numărului de microî ntreprinderi, se stabilesc praguri financiare pentru a
încuraja adoptarea de măsuri pentru sprijinirea noilor întreprinderi, în special în faz ă de
start-up.
– Actualizarea pragurilor – creșterea productivit ății și a preț urilor a dus la ajusta rea
pragurilor financiare. Creșterea semnificativă a aces tora, permite întreprinderilor să -și
mențină statutul de î ntreprindere mică și mijlocie, asigurandu -se astfel eligibilitatea
pentru programele suport.
– Îmbunătăț irea a ccesului la capital – o problemă permanentă cu care se confruntă IMM –
urile este accesul la cap ital, deoarece nu pot oferii garan ții creditorilor. Noua defini ție
facilitează finanț area egală pentru întreprinderile mici ș i mijlocii, și acordarea unui
tratament favorabil pentru anumiț i investitori.
– Îmbunătăț irea accesu lui la cercetare si dezvoltare ș i promovarea inovă rii.6
Caracteristicile întreprinderilor mici și mijlocii, care le fac esențiale î n economia unui stat
sunt:7
– Flexibilitatea – în cadrul competiției cu î ntrep rinderile mari, flexibilitatea întreprinderilor
mici ș i mijlocii, este un pu nct forte , deoarece acestea au un număr de salariați redus ș i
folosesc ca echipamente, utilaje universal e, ceea ce face posibilă adaptarea rapidă la
cerințele pieț ei.
– Interactivitatea – în situațiile în care cererea depășește capacitatea întreprinderilor mici și
mijlocii de producț ie, se impune cooperarea acestora pentru a ră spunde cererii.

5 L. Zahiu si M. Nastase, Economia intreprinderii, Editura ASE, Bucuresti, 2004
6Comisia Europeana – Noua definitie a IMM -urilor, Ghidul utilizatorului si noul model de declaratie 2008 –
http://ec.europa .eu/enterprise/policies/sme/files/sme_definition/sme_user_guide_ro.pdf
7 I. Abrudan, G. Lobatiu si M. Lobatiu, IMM -urile si managementul lor specific, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2003,
pag 62

12
– Motivația – datorită faptului că proprietarii acestor î ntreprinderi iau deciziile finale, face
ca efortul depus să fie mult mai mare, sunt mult mai motivaț i.
– Adap tabilitate – în funcție de cererile clienților, întreprinderile mici și mijlocii, își
modifică uș or structura serviciilor sau a bunurilor.
– Dinamism – datorită structu rii simple pe care o au aceste î ntreprinderi, acestea se
adaptează relativ ușor cerințelor pieșei, ia r într-un timp destul de scut, își poate modifica
piața pe care actiează, locaț ia, etc.
Prezența și importanța întreprinderilor mici și mijlocii în economie, nu înseamnă
subestimarea sau diminuarea rolului pe care îl au firmele mari. În industrie și î n dom eniul
transportului sunt prezente cel mai adesea, întreprinderi mari care au relații cu cele de dimensiuni
micii și mijlocii, deoarece pentru menținerea unei economii puternice și performante, aceasta
trebuie să aiba o structura echilibrată. Astfel exista relații de interdependență între firmele mici și
mijlocii și cele mari. De aici rezultă o importanță sporită a sectorului de întreprinderi mici și
mijlocii. Importanța acestora pentru î ntreprinderile mari sunt datorate urmatoarelor aspecte:
– IMM -urile furni zează marilor companii o bună parte din necesarul d e piese, ansambluri,
materiale ș i materii prime;
– Majoritatea angajaților din întreprinderile mari preferă sa plece într -o firmă de
dimensiuni mai mici;
– IMM -urile sunt cei mai numeroși clienți ai î ntrpeinde rilor mari, achiziționând o bună
parte din serviciile și produsele acestora ;
– IMM -urile reprezintă viitoare firme de mari dimensiuni.
Fiind o relație de interdependență, și firmele mici și mijlocii depind într -o anumită măsură de
întreprinderile mari deoare ce: de aici își iau o bună parte din materiale cum ar fi energia, materia
prima, combustibili; sunt clienti pentru serviciile ș i produsele IMM -urilor; sunt furnizori de
informații, cunoaștințe, know -how ș i tehnologie pen tru firmele mici. De asemenea, în
întreprinderile mari se formează și perfecționează mici întreprinzători, specialiștii și managerii ș i
sunt modele manageriale eficiente.

13
1.3 IMM -urile î n economia Uniunii Europene

Pentru Uniunea Europeană , sectorul de întreprinderi mici și mijlocii reprezintă motorul
sau coloana vertebrală a economiei europene. IMM -urile sunt un factor important în dezvoltarea
economiei și crearea de legături internatioanle î ntre statele m embre ale Uniunii Europene.
Numă rul acestora este într -o continuă creștere, iar Uniunea Europeană adoptă strategii de
sprijinire și dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii. Statisticile arată că in 2013, 88.8
milioane de locuri de muncă erau oferite de IMM -uri în Uniunea Europeană . Conform
rapoartelor, nouă din zece firme sunt întreprinderi mici și mijlocii și două din trei noi locuri de
muncă sunt oferite de acestea. Firmele mici și mijlocii, pun in evidență inovația ș i spiritul
antreprenorial al populației, astfel având rol esenț ial în stimularea populației și a competitivităț ii.
Prin importanța lor, IMM -urile reprezintă un obiectiv foarte important al politicii Uniunii
Europ ene. De aceea, Comisia Europeană ș i-a propus sa promoveze antreprenoriatul și să
îmbunătățească mediul de afac eri, permițând astfel întreprinderilor mici și mijlocii să realizeze
potențialul economic pe care îl au î n medi ul de afaceri globalizat de astă zi.8
În societatea contemporană, întreprinderile mici și mijlocii au devenit și devin din ce î n
ce mai importante pentru dezvoltarea econ omiei. Legile Uniunii Europene în ceea ce priveș te
sectorul de IMM -uri se bazează pe fap tul că spiritul antreprenorial ș i antreprenorii trebuie
recompensați, susținuți și încurajați pentru creșterea numărului de firme mijlocii ș i mi ci.
Afacerile mici contribuie într -o mare măsură la atingerea obiectivelo r fundamentale ale
economiei naționale. Această nevoie de dezvoltare și susținere a IMM -urilor de către Comisia
Europeană se datorează urmă torilor factori:
– Individualizarea ș i diversi tatea cererii;
– Creșterii numărului ș omerilor;
– Modifică rile o rganizatorice care au avut loc în marile î ntreprinderi;
– Globalizarea economiei naț ionale;
– Reorientarea economiei în principal în direcț ia serviciilor;
– Politicile occidentale de susț inere a IMM -urilor.
Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă cheia creșterii economice, iar atenția Uniunii
Europene este îndreptată spre sprijinirea acestora ș i promovarea antre prenoriatului. Comisia
Europeană a pus la dispoziț ie instrumente de sprijin pentru a ajuta întreprinderile mici să facă față
formalităților administrative, cerințelor, reglementărilor și să obțină mult mai ușor finanțare.
Pentru ca piața serviciilor și bunurilor să fie echitabilă și deschisă, este nevoie să se acț ioneze de la
nivelul Uniunii Europene. Comisia reprezintă interelese economice europene și garantează

8 Raportul Comisiei Europene privind IMM -urile, pag 16 – https: //ec.europa.eu/commission/index_ro

14
întreprinderilor un cadru de actiune opt im din punct de vedere concurențial ș i competitiv. De
aceea, pentru menținerea perspectivelor și a creșterii economice, cadrul de acțiune al
întreprinderilor trebuie îmbunătățit în permanență, atât la nivel European, cât și la nivel naț ional.
Încă din 2001, mai marii Uniunii Europene au înteles rolul și importanța întreprinderilor mici
și mijlocii și au ado patat “Carta europeană pentru î ntreprind erile mici”, prin care apelează la
Comisie și la statele member pentru încurajarea și susținerea acestor tipuri de î ntreprinderi.
Domeniile priori tare pentru politica europeana în privinț a IMM -urilor sunt: promovarea
competențelor ș i a spiritului antrepren orial; diminuarea procedur ilor birocratice; consultarea
părților interesate de acest sector; îmbunătățirea accesului pe piață a IMM -urilor și îmbunătățirea
capacităților de dezvoltare a acestora. În anul 2008, Comisia Europeană adopta “Small Business
Act” un cadru politic global pentru statele membre ale Uniunii Europene. Acest cadru p olitic se
baza pe principiul “să gândim mai întâi la scara mică”, creâ ndu-se as tfel un cadru favorabil
dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii î n Uniunea Europeana. Sma ll Business Act reprezintă
un pachet de măsuri ce se bazează pe urmatoarele zece principii:9
– Crearea pentru întreprinderile familiale și întreprinzători a unui mediu în care să prospere , iar
spiritul antreprenorial să fie recompensat;
– Reglementarea regulil or conform principiului "Gânditi mai întâi la scară mică ";
– Asigurarea pentru întreprinzătorii cinstiți care au intrat în faliment a unor posibilități prin
care să beneficieze mai ușor de a doua șansă ;
– Asigurarea ca administrațiile publice să activeze confo rm necesităților întreprinderilor mici ș i
mijlocii;
– Adap tarea instrumentelor administrațiilor publice la necesităț ile IMM -urilor: facilitarea
acestora de a participa la achizițiile publice; exploatarea amănunțită pentru a oferi micilor
întreprinderi posibi lități pentru a beneficia de ajutor din partea statului;
– Facilitare a IMM -urilor de a accesa finanțări și de a pune în aplicare un cadru comercial ș i
juridic pent ru a favoriza punctualitatea plăților datorate tranzacț iilor comerciale;
– Pentru a beneficia de oportunitățile pe care le oferă piața unică, sprijinirea întreprinderilor
mici ș i mijlocii;
– Sprijinirea IMM -urilor pentru transformarea provocărilor din mediu economic în
oportunităț i;
– Sprijinirea și încurajarea întreprinderilor mici ș i mijlocii s ă profite de creșterea pieț elor.
Odată cu aplicarea Small Business Act, Comisia Europeană a luat ințiative și în alte
direcț ii cum ar fi :

9 Dictionar al termenilor de baza din antreprenoriat – Întreprinderi mici și mijlocii -http://caravanacarierei.bns.ro/wp –
content/uploads/sites/2/2013/01/CE -ESTE -UN-IMM.pdf

15
Îmbunătaț irea mediului de afaceri pentru inițierea, funcționarea și creș terea afacerii
Înființarea IMM -urilor este doar î nceputul , deoarece acestea trebuie să se dezvolte, să devină din
ce în ce mai mari, să angajeze cât mai mulți salariați și să își extindă piețele și gamele de produse
oferite și, implicit, creșterea cifrei de afaceri. În general, experiența și aptitudinile deținute de
întreprinză tor nu sunt de ajuns pentru dezvoltarea af acerii. Pentru dezvoltarea î ntreprinderilor ,
acest ea au nevoie de noi tehnologii și cunoaș terea unor metode manageriale avansate . De aceea,
IMM -urile trebuie să aibă acces ușor la finanțare, consultanță ș i suport specific pentru domeniul
de activitate. A numite categorii sociale cum ar fi tinerii, femeile sau minoritățile naționale, se
confruntă cu impedimente în înființarea unor afaceri. În aceste condiț ii, climatul antreprenorial
trebuie îmb unătățit î n următoarele direcții: diminuarea reglementă rilor administrative, strategii
de management, procedu ri de start -up, contabilitatea în întreprinderile mici și mijlocii,
impozitele, eșecul și un nou î nceput.
Promovarea antreprenoriatului – Înființa rea ș i dezv oltarea unei î ntreprinderi mici sau
mijlocii, depind de acele pe rsoane care au idei de afaceri ș i sunt dispuse asumă rii riscurilor ce
vin odata cu deschiderea unei afaceri. Avem nevoie de câ t mai mult astfel de persoane –
antreprenori, iar pentr u a elimina bari erele care descurajează anumite c lase sociale cum ar fi
minoritățile naționale, femeile și tinerii, trebuie dezvoltată cultura a ntreprenoriala. Barierele care
împedica întreprinzătorii să deschidă noi afaceri, cum ar fi cerinț ele administra tive, frica de e șec
sau găsirea investitorilor trebuie înlă turate. Initiativele care au fost luate pentru promovare a
antreprenoriatului se reflectă î n urmatoarele programe: formarea și educația î n antreprenoriat;
programe ERASMUS pentru antreprenorii tiner i; femeile antreprenor; afacerile d e familie;
antreprenorii emigranți sau minoritățile etnice; antreprenoriatul î n mass -media.
Accesul pe pieț e – Piața Unică a serviciilor și bunurilor reprezintă unul dintre principalele
motoare ale economiei europene deo arece se bazeaza pe oportunităț ile pe care le au afecrile de
pe piața bunurilor și serviciilor. Astfel trebuie să se asigure integrarea în piață și îndepă rtarea
barierelor la libera circulație a serviciilor, mărfurilor ș i cap italului. Barierele comerciale în
condițiile î n care natura comerțului modern este schimbătoare, nu se referă numai la tarifele
tradiționale de cotare sau import ci ș i la facilitarea accesului pe piețele internaționale. S -a
demonstrat că există o legătură directa între competitivitatea întreprinderilor și internaț ionalizare.
Trebuie menționat că Uniunea Europeană sprijină în permanență întreprinderile mici și
mijlocii sub forme diferite și anume: î mprumuturi rambursabile sau nerambursabile, subventii și
garanții, î n anumite cazuri. Acest sprijin poate fi direct sau prin intermediul pro gramelor
gestionate la nivel naț ional sau regional. De ase menea, IMM -urile pot beneficia și de alte mă suri

16
cu caracter nefin anciar, acestea fiind servicii și programe de susț inere. Programele pentru
sprijinirea IMM -urilor s unt împărțite în patru caterogii după cum urmează :10
a) Oportunități tematice de finanțare – Finanțarea este tematică și are urmă toarele scopuri:
cercetare, mediu înconjurător , instruire -infomare, și sunt implementate ș i elaborate de
servi cii diferite ale Comisiei Europene. Organi zațiile ș i IMM -urile pot depune direct o
cerere către aceste servicii cu condiț ia pr opunerii unui proiect durabil. În general,
sprijinul constă în subvenț ii ce acoperă doar o parte din costurile totale ale proiectu lui.
b) Fonduri Structurale – Fond ul Social European ș i Fondul European de Dezvoltare
Regională sunt cele m ai importante mijloace de finanțare comunitară , reprezentate prin
programe de inițiative comunitare sau finanțare tematică aplicate în anumite regiu ni.
Beneficiarii acestor finanță ri din Fundurile Structurale obțin o contribuție directa pentru
a-și finanț a proiectele.
c) Instrumente de finanț are – Cele mai multe instrumente pentru finanț are su nt indirecte,
prin mediatori naționali de finanț are. Gestionarea a cestor programe se face din Fon dul
European de Investiț ii.
d) Asistența pentu internaționalizare a întreprinderilor mici și mijlocii – Se referă la sprijinul
pe care î l prime sc IMM -urile din partea autorităț ilor publice din domeniul
internaționalizării ș i/sau organismele intermediare, să aibă acces la pieț ele care nu fac
parte din Uniunea Europeană .
Pentru a contr ibui la consolidarea durabilității, competitivității și promovarea dezvoltării
întreprinderilor, stimulare culturii an treprenoriale, Comisia Europea nă întemeiaza Programul
privind Competitivitatea Întreprinderilor ș i IMM -urilor (COSME), valabi l pentru perioada 2014 –
2020. Deși Comisia Europeană este responsabilă de aplicarea acestui program, implementarea
efectivă este parțial delegată Agenț iei Executi ve pentru IMM -uri, iar instrume ntele financiare
fiind î ncredi nțate Fondului European de Investiții. Se înființează Comitetul COSME care asistă
Comisia Europeană să implementeze acest progra m. Acest Comitet este format atâ t din membrii
din statele membre Uniuni i, care au drept deplin de v ot, cât și din membrii ai țărilor terțe sau
candidate care se afla î n diferite stadii de asociere cu Uniunea Europeană, ș i care nu au drept de
vot, doar fac parte din program. Pentru implementarea acestui program, s -a plan ificat un buget
de peste 2,3 milia rde de euro și are urmă toarele obiective:11
– îmbunătățirea accesului la finanț are prin capitaluri proprii sau datorii ;
– îmbunătățirea accesului pe piețele Uniunii, dar ș i pe cele mondiale ;
– promovarea antreprenoriatului .

10 ANIMMC, ,,Strategia de sprijinire si dezvoltare a sectorului IMM -urilor pentru 2008 -2013”, Bucureti, 2008
11 Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – http://www.imm.gov.ro/cosme

17
Secto rul de întreprinderi mici ș i mijlo cii în Uniunea Europeană are un rol important deoarece
ajută la creșterea economică , dezvoltarea antreprenoriatului, scăderea ș omajului etc. Sectorul de
intreprinderi mici și mijlocii este foarte dinamic și într -o continuă creștere. Astfel întreprinderile
mici și mijlocii reprezintă aprozimativ 98% din totalul î ntrep rinderilor din Uniunea Europeană,
iar aproximativ 67% din salariați sunt angajați în întreprinderile mici ș i mijlocii.12

Figura nr 1 Numarul de întreprinderi în Uniunea Europeana 201613

Figura nr 2 Numărul de angajați î n Uniunea European ă în 201614

12 Raportul Comisiei Europene privind IMM -urile, pag 8 – https://ec.europa.eu/commission/index_ro
13Interp retare din Raportul anual al Uniunii Europene privind IMM -urile, pag 12
14Ibdem 22232139225045Numărul de întreprinderi (mii)
Microîntreprinderi
Întreprinderi mici
Întreprinderi mijlocii
Întreprinderi mari
Microîntreprinderi
30%
Întreprinderi mici
20%Întreprinderi mijlocii
17%Întreprinderi mari
33%Numarul de angajati

18
CAPITOLUL 2 Direcț ii strategice de dezvoltare a IMM -urilor î n
Uniunea European ă

2.1 Small Business Act pentru Europa

„Gândiți mai întâ la scară mică ” – aceasta este premiza de la care a ple cat strategia
elaborată de Uniunea Europeană pentru d ezvoltarea celui mai important și dinamic sector de
întreprinderi dintr -o economie. În peisajul mondial aflat în continuă schimbare și caracterizat de
modificări s tructurale și concurență crescută , IMM -urile au devenit mult mai importante în
societate ca și creatori de oportunități de angajare ș i actori principali ai prosperității
colectivităților regionale ș i locale. Acestea sunt principal ele motive pentru care IMM -urile au
fost plasate î n centrul Strate giei. S -a simțit nevoia dezvoltării acestei strategii deoarece mediile
naționale și locale în care întreprinderile mici și mijloci funcționează, sunt diferite ș i activitatea
acestora este diversă . Prin urmare, politi cile care vizează IMM -urile trebuie adaptate pe deplin
nevoilor acestora. Revizuirea politic ilor IMM -urilor, ce a avut loc î n perio ada 2005 – 2007, a
demonstrat că statele me mbre ale Uniunii Europene, au făcut progrese î n cre area mediului
favorabil dezvolt ării întreprinderilor mici ș i mijlocii.
Cu toate acestea, IMM -urile din Uniunea Europe ană înregistrează o creștere economică
lentă în comparaț ie cu cele din St atele Unite ale Americii, unde întreprinderile care
supraviețuiesc îț i spo resc efectivele cu ap roape 60% în primi șase ani de activitate, în timp ce în
Uniunea Europeană , acest procen taj ajunge la maxim 20%. În aceste condiții, Consiliul European
propune în 2008 o inițiativă intitulată Small Bus iness Act pentru Europa. Această inițiativă
vizează con tinuare încurajării competitivității și a creș terii IMM -urilor.15
„Small Business Act ” vizează ameliorarea abordă rii strategice generale a spiritulu i
antreprenorial pentru a fixa în mod ireversibil principiul „gândiți mai întâi la scara mică ” în
definirea politicilor, începând cu reglementarea pâna la serviciul public și de a promova creș terea
IMM -urilor ajutându -le să rezolve ultimele probleme care le împiedică dezvoltarea.16
Pe lângă cele 10 principii, menționate în capitolul anterior, prevă zute de Smal l Business Act,
acesta prevede ș i o serie de propuneri legis lative conform principiului menț ionat anterior:
– Regulament general de excludere pe categorii privind ajutoarele de stat. Acest regulament
vine pentru scutirea prealabila de notifică ri pentru anumine clase de ajutoare de stat c are sunt

15 Traducere din Raportul Comisiei Europene privind noile politici pentru IMM -uri –
http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/8986/attachments/1/translations
16 Evaluare performantelor IMM -urilor – Small Business Act – https://ec.europa.eu/growth/smes/business -friendly –
environment

19
acoperite de reglementă rile deja existenete, cum ar f i cale care se referă la ocuparea locurilor
de muncă, dezvoltare -cercetare ș i ajutoare regionale. Regulamentul nou, va armoniza ș i
simplifica normele deja existente ș i intensifică ajutorul pentru investiț ii in IMM -uri.
– Regulamentul referitor la poziț ia de societate europeană privată . Acest regulament prevede
crearea unui s tatut pentru o societate privată europeană care ar functiona pe aceleași principii
în toate state le membre. Comisia vine cu propunerea de a face modifică rile necesare pentru
garantarea fap tului că noul tip de societate va beneficia de legile existente care se referă la
impozitul pe societăț i.
– Directive privind reducerea coeficientului TVA -ului. Aceste a ar oferi po sibilitatea statelor
membre de a aplica un TVA redus pentru serviciile care sunt furnizate pe plan local. O alt a
propunere privind TVA -ul se referă la simplificare și modernizarea dispozițiilor deja
existente în privința facturării TVA -ului pe ntru ușurarea sarcinilor î ntreprinderilor. Vine o
propunere și asupra Directivei 2000/35/CE în privința plăților întârziate, pentru a se asigura
că plăț ile se vor efectua punctual pentru tranzacțiile comerciale î ntreprinse de IMM -uri.

20
2.2 Transformarea p rincipiilor Small Business Act î n actiuni strategice

Primul principiu al programului se referă la crearea unui mediu propice în care
întreprinderile familiale ș i antreprenorii să se dezvolte iar spiritul antrepreniroal să fie
recompensat , principiu care reprezintă o provocare pentru Uniunea Europeană ș i statele membre
ale acesteia deoarece europenii sunt oarecum reticenți la această idee d e antreprenoriat. Studiile
arată ca doar 45% dintre europeni preferă să desfășoare o activitate independentă, în timp ce în
Statele Unite ale Americii, acest procent este mult mai ridicat, 61% dinte americani sunt dispuși
să desfășoare activităț i independente. Europenii trebuie să conștientizeze că o astfel de activitate
reprezintă o opțiune profesională, o provocare inte resantă care oferă posibilitatea de a dezvolta și
dobândi noi cunoștințe și califică ri care vor deveni o activ itate de bază și o carieră de succes. Se
preconizează că în următorii ani, aproximativ șase milioane de întreprinzători vor ieș i la pen sie,
de ace ea, Uniunea Europeană încearcă transferul de întreprinderi, pentru că nu -și pot permite
pierderea acestor î ntreprinderi. Sistemul de învăț ământ actual, nu pune accent suficient pe
dezvoltarea spiritului antreprenorial, de accea, ar trebui sa li se permită copiilor accesul la aceste
informații încă din primii ani de învățământ. Prin transferul de întreprinderi se înț elege
menținerea î ntreprinderilor care au reușit să reziste în mediul de afaceri. Transmiterea reușită de
întreprinderi ar menține locurile de m uncă deja existente, care sunt în număr mai mare decât cele
oferite de întreprinderile noi înființ ate. Punerea î n practică a principiului menț ionat presupune
următoarele acțiuni pe care trebuie să le întreprindă Comisia: 17
 facilitarea schimb urilor celor mai bune practici î n cre area spiritului antreprenorial ș i
promovarea culturii antreprenoriale;
 lansarea unei săptămâ ni europene a IMM -urilor – un cadru în care să se desfășoare
numeroase manifestă ri care sa aibe ca subiect acest sector;
 lansarea unui progr am "E RASMUS pentru tinerii antreprenori", care are ca scop promo varea
schimburilor de experiență ș i formare, oferind astfe l întreprinzătorilor în devenire
oportunitatea de a învăț a de la antreprenorii experimentați și dezvoltarea cunoștinț elor
lingvinstice ;
 punerea î n aplicare a unui sistem de femei antr eprenor ambasadoare la nivelul î ntregii Uniuni
Europene care are rolul de a încuraja femeile să -și deschidă î ntreprinderi proprii și de a
stimula spiritul antreprenorial al femeilor care au absolvit studiile superioare.
De asemenea, pen tru transformarea principiului în realizare, și statele membre trebuie să
întreprindă urmă toarele acț iuni:

17 Traducere din Raportul Comisiei Europene privind noile politici pentru IMM -uri –
http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/8986/attachm ents/1/translations

21
 să stimuleze spiritul antreprenorial și de inovație în rândul toturor tinerilor și să promoveze
spiritul antrepr enorial ca pe un element -cheie în programele școlare, iar acest obiectiv să fie
abordat corespunză tor în materialul didactic;
 să se asigure că , cadrele didactice sunt instruite în conformitate și că informaț ia pe care o va
transmite tinerilor este corectă ;
 să se a sigure că normele fiscale nu împedica transmiterea de î ntreprinderi (ne referim aici la
impozitul pe avere, drept ul de don ație sau impozitele pe dividende);
 să dezvolte strategii de formare a spiritului antreprenorial a supra tuturor nivelurilor prin
întărirea cooperarii cu comunitatea de afaceri;
 să promoveze o asistență ș i tutorat pent ru sprijinirea transmiterii de î ntreprin deri, susținerea
femeilor antreprenori ș i spri jinirea imigrantilor care vor să devină întreprinză tori.
Al doilea principiu care face referire la oferirea unei a doua șanse antreprenorilor cinstiți
care au intrat î n faliment , reprezintă o nouă oportunitate pentru întreprinză tori de a de monstra
rentabilitatea activității desfăș urate. Falimentul este responsabil pentru î nchiderea a aproximativ
700 000 de întreprinderi mici și mijlocii ș i pierderea a peste 2,8 milioane de locuri de muncă în
toată Uniunea Europe ană, ceea ce reduce numă rul IMM -urilor cu aproa pe 15%. Aproximativ
47% dintre întreprinzătorii europeni ezită să reinvestească într-o întreprindere care a intrat î n
faliment, iar o parte importantă dintre cei care decid să redeschidă o î ntreprindere falim entata, se
confruntă cu politica proc edurii de faliment, care durează în medie î ntre patru luni și nouă ani.
Pentru punerea în practică a acest ui principiu, Comisia trebuie să continu e să prom oveze politica
celei de -a doua șanse și să faciliteze schi mbul de cele mai bune practici între ță rile membre. Iar
statele membre trebuie sa promoveze în societate o atitudine pozitivă față de întreprinzătorii care
doresc sa redeschidă o afacere, prin campanii de informare a populaț iei oferind astfel un exemplu
demn d e urmat. De asemenea, trebuie să î ncerce limitarea la maxim un an durata pro cedurilor
judiciare de intrare în familent și să se a sigure că întreprinzătorii care doresc să își reî ncerce
norocul sunt trataț i în aceeași măsură ca cei care î ntreprind noi afaceri. 18
Principiul al treilea, ș i poate c el mai important, care se referă la promovarea unor legi
administrative în conformitate cu nevoile întreprinderilor mici ș i mijlocii , plec ând de la premiza
„Gândiți mai întâi la scara mică ”, reprezintă o noua pr ovocare pentru Uniunea Europeană.
Reglementările și obligaț iile administrativ e ale IMM -urilor sunt disproporționate în comparaț ie
cu cele suportate de firmele mari. Spre exemplu, pentru un eu ro cheltuit pe un salariat de către o
întreprindere mare în virtutea obligațiilor reglementare, o întreprindere mică ajunge să
cheltuiască până la zece euro. Se declară că în 36% dintre IMM -uri form alităț ile administrative

18 „Depașirea stigmatizării eșecului în afaceri – pentru o politică a celei de -a doua șanse – Punerea în aplicare a
parteneriatului de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă", COM 2007

22
le-au împedicat să îș i desfășoare activitatea comercială, î n ultimii doi ani. Pentru eliminarea
barierelor administrative , statele membre sunt invitate și Comisia se angajează să realizeze
următoarele : 19
 evaluare riguroasă a impactului pe care îl au inițiativele administrație și legislațiilor viitoare
în privința IMM -urilor și să se țină cont de aceste rezultate în momentul în care se elaborează
alte propuneri;
 înaintea prezentă rii propunerilor administrative și legislative, c u cel puțin opt săptămâni, să
se consulte părțile interesate, î n special organiza țiile de IMM -uri;
 să se asigure ca politicile aplicate au rezultate favorabile, impunând minimizarea sarcinilor
întreprinderilor și a costurilor printr -un ansamblu de instrume nte coerent cum a r fi
autoreglementarea, recunoașterea mutuală sau coreglementare a pentru obț inerea rezultatelor
dorite;
 instaurarea unor măsuri specifice întreprinderilor mici și mijlocii cum ar fi scutirile și
perioadele de tranziț ie, derogările, privind obligațiile de declarare și informare dar și alte
adoptări spefice microîn trepr inderilor și întreprinderilor mici ș i mij locii. Statele membre
trebuie să exploateze prevederile în ceea ce privește flexibilitatea în momentul în care sunt
aplicate legislații le comunitare, evitând astfel exagerarile, și să aibe î n vedere utilitatea
intro ducerii unor declarații anuale ș i date comune de aplicare cu privire la actele legislative
intrate în vigoare într -o anumită perioadă de timp.
Principiul patru face referire l a asigurarea statelor membre, dar și a Uniunii Europene că
administraț iile publi ce face cât mai ușoară viața IMM -urilor, încurajâ nd accesul la servicii
administr ative online și soluții de tip „ ghișeul unic” . Administratiile publice reactive și moderne
vor contribui în mod semnificativ la creșterea ș i succesul economic al IMM -urilor, c are vor
economisi bani ș i timp iar resursele disponibile să le foloseasca în favoarea inovării și a creării
de locuri de muncă . Acest ea permit reducerea costurilor și îmbunătăț irea s erviciilor prin ghiseele
unice ș i serviciile administrative online. Astfel , timpul câștigat ș i resursele economisite
facilitează accelerarea proces elor economice. Pentru punerea în practică a acestui prin cipiu,
statele membre trebuie să facă efortul de a reduc e timpul de constituire a unei întreprinderi la
mai puț in de o saptămână, să nu mai solicite IMM -urilor informații pe care administrația le
deține deja, să stabilească un punct de contact în care părțile interesate să semnaleze procedurile
și reg lementă rile car e sunt considerate ineficiente și care împiedică î n mod inutil activitatea
IMM -urilor. De as menea, statele membre trebuie să reducă taxele pe care le percep
administrațiile pentru înregistrarea întreprinderii, urmâ nd exemplul statelor mai dezvoltate din

19 Raportul grupului de experți „Modele de r educere a obligațiilor de reglementare disproporționate impuse IMM –
urilor", mai 2007

23
perspe ctiva acestui aspect, trebuie să se asigure că întreprinderile m ici și microîntreprinderile
participă doar odată la trei ani la anchetele statistice de care sunt responsabile organ ismele
locale, regionale sau n aționale, exceptând cazul î n care aceste informații sunt strict necesare, și
nu în ultimul rând, să faciliteze accesul IMM -urilor de a obține informații și de a efectua
formalitățile ș i procedurile pe cale electornică .
Prin al cincelea principiu, se doreș te adaptarea instrumentelo r puterilor publice la
necesităț ile IMM -urilor, deoarece aceste întreprinderi întâ mpină obstacole cand participă la
achiziț iile publice. Aceste dificultăți se datorează faptului că IMM -urile sunt descutajate sau nu
sunt informate cu privire la aceste oportunități, autoritățile publice considerând ca este mai
simplu să ofere contracte î ntreprinderilor mari, care, din punctu l lor de vedere, au o experiență
sigura. Î n acest sens, trebuie redus e exigentele impuse de autorităț ile contra ctante pentru
procedurile de atribuire. Ajutoarele de stat disponibile, de cele mai multe ori nu sunt exploata te
pe deplin deoarece autoritățile publice nu pun î n aplicare totalitatea mecanismelor de susț inere a
IMM -urilor, procesele sunt de cele mai multe ori prea complexe sau pre a lungi pentru acest
sector de î ntreprinderi sau IMM -urile nu sunt informate cu priv ire la oportunităț ile de care pot
beneficia. Comisia se angajeaza să :
 prezinte autorităț ilor contractante codu l bunelor practici, prin care să red ucă birocrația, să
amelioreze transparența, informarea și asigurarea de condiții echitabile pentru î ntreprinde rile
mici ș i mijlocii;
 sporească și asigure informarea în ceea ce priveș te ajutoarele oferite de stat;
 faciliteze în continuare accesul la informațiile referitoare la achiziț iile publice prin
completarea unor site -uri de internet unde să se publice anunț urile pentru participarea la
achizițiile publice și de a pune la dispoziț ie un dispozitiv online pentru gă sirea partenerilor
comerciali.
Statele membre ar trebui să întreprindă urmatoarele acț iuni:
 instalarea de portaluri electronice inferioare celor ale Uniunii Europene, pentru a facilita
informarea IMM -urilor î n ceea c e privește achiziț iile publice;
 încurajarea autorităților contractante să m ărească vizibilitatea oportuni tăților de
subcontractare și să divizeze ofertele pe loturi;
 amintirea autorităț ilor contr actante ca au obligaț ia de a nu impune exigente inegale în ceea ce
privește capacitatea financiară ș i calificarea;
 încurajarea prin acț iuni de formare, informare, schimbul d e bune practici și monitorizare a
unei legături contructive și înțelegere recipr ocă între marii cumpărători ș i IMM -uri.

24
Al șaselea principiu care se referă la facilitarea ac cesului IMM -urilor la finanț are
presupune întreprinderea unor acț iuni c omplexe ale statelor membre. Obținerea de finanț are pe
anumite tipuri de activităț i, reprezin tă o adevărată provocar e, deoarece este foarte dificil. Acest
obiectiv ocupă primele locuri ale preocupării Uniunii Europene. În spri junul IMM -urilor vine ș i
Fondul european agricol, promovând spiritul antreprenorial și incurajează diversificarea
economiei în mediul rural. Datorită reticenței față de asumarea riscurilor, băncile și investitorii
refuză finanț area întreprinderilor, mai al es în primele faze ale existenț ei. Aceste disfuncționalități
trebuie identificate și apoi corectate pentru a îmbunătăț i acc esul la microcredit și dezvoltarea de
noi servicii ș i produse ale IMM -urilor. De cele mai multe ori, antr eprenorii au nevoie de asist ență
în ceea ce privește modul de finanțare pe tipuri de activități, avantajele ș i dezavantajele unor
forme de finanț are, d ar și asupr a modului de prezentare a planului de afacer i viitorilor investitori.
O altă problema pe care o întâmpină IMM -urile este r eprezentată de întârziera plăților, deoarece,
în funcție de țară, IMM -urile așteaptă î ntre 20 si 100 de zile, sau chiar ma i mult pentru a fi plătite
pentru serviciile și bunurile vâ ndute. Astfel, din patru cazuri de in solvabilitate, unul se datorează
plăților întâ rziate. P entru a elimina aceste bariere întâ mpina te de IMM -uri, Comisia Europeană
evaluează posibilitatea creă rii unui regim privat de plasament cu destinația facilitării investiț iilor
transfro ntaliere pentru a consolida piețele europene ale capita lului de risc și va oferi asistență î n
dezvoltarea unor programe de pregătire a investiț iilor. Statele membre trebuie să întreprindă
acțiuni prin care să se asigure că fiscalitatea î ntreprinderilor faciliteaza investițiile, să remedieze
obstacolele fisca le și de reglementare care împedică fonduri le de capital de risc de pe piața unică
să investească la fel ca fondurile naț ionale.
Cel de -al șaptelea principiu se referă la piața unică și la oportunităț ile pe care le au IMM –
urile pe această piața. În princ ipiu, piața unică ar trebui să ofere î ntreprinderilor accesul la o piață
vastă ți comună, care funcționează î ntr-un med iu concurențial armonios și deschide oportunități
pentru inovare și cunoaș tere, dar IMM -urile nu beneficiază pe deplin de oportunitățile pe care le
are această piață unică, din cauza normelor aplicate în fiecare stat ș i a barierelor lingvistice.
Comisia Eu ropeană se angajează să se asigure că întreprinderile mici și mijlocii beneficiază de
politicile de deschidere ale pieței, să crească sprijinul financiar al Uniunii Europene, să elimine
fragmentarea normelor în ceea ce priveș te protecția consumatorilor, facilitând astfel comerț ul
transfrontalier al IMM -urilor și reducerea obligaț iilor administrative. Organismele europene de
standar dizare au rolul de a reexamina împreună cu Comisia și statele membre, modelul de
întreprindere pentru reducerea cos tului accesului la standarde, să creeze servicii de asistență
pentru IMM -uri, publicarea sistematică a rezultat elor pe care le au standardele și liste de referințe
normative î n diferite limbi. Statele membre trebuie să se asigure că princi piul recunoaș trerii
reciproce este corect aplicat, să asigure o componentă echitabilă pentru comitetele de

25
standardizare, să invite organismele europene și naț ionale d e standardizare pentru a lansa
campanii de informare și promovare de î ncurajare a IMM -urilor să utilizeze eficient standardele
și oferirea de feedback -uri asupra acestor standarde.
Conform princip iului opt, IMM -urile trebuie să beneficieze mai uș or de acces la
cercetare -dezvoltare și inovare. Î n acest sens, Comisia va simplifica normele refe ritoare la
ajutoarele de stat ș i va permite statelor membre să susțina dezvoltarea, cercetarea și inovarea, va
susține capacitatea de cercetare ș i inov are a IMM -urilor . De asemenea, și statele membre
întreprind acțiuni care vin în sprijinul inovării ș i cer cetării în cadrul întreprinderilor mici ș i
mijlocii.
Principiul nouă, pune în evidență problemele legate de mediu care trebuie transformate în
oportunități pentru noi activităț i. Facem referire aici la e conomisirea energiei electrice și a
materiilor prime și oportunitățile pe care le au activitățile ecologice. Comisia Europeană și
statele membre dezvoltă forme noi pentru sprijinirea IMM -urilor eco -inovatoa re, accesul l a noua
tehnologie și susținerea î ntreprin derilor cu o activitate durabilă .
Ultimul principi u al acestei startegii se referă la sprijinire a IMM -urile pentru a accesa
piețele internaț ionale din afara Uniunii Europene, deoarece exportul produce o bună parte din
cifra de afaceri ale î ntreprinderilor. Comisia și statele membre trebuie să îmbunătăț ească accesul
IMM -urilor pe aceste pieț e.
Încă de la lansarea acestei strategii, părțile interesate au avut așteptări mari în ceea ce
privește dezvoltarea și susținer ea întreprinder ilor de mici dimensiuni. Această inițiativă a fost
sprijinită de Parlamentul European, de guverne și de comunitatea de IMM -uri și este important
să fie riguros aplicată. În perioada următoare, se urmăreș te integrarea pe deplin a acestei stra tegii
în politicile statelor membre și ale Comisiei, se urmărește actualizarea permanentă și periodică a
rezultatelor. Astfel, Comisia se angajeaza să evalueze rezultatele obținute în urma aplică rii Sm all
Business Act pentru Europa ș i va elabora la o anumi ta perioadă de timp rapoarte prin care sa fie
puse în evidență rezultatele pe care le are această inițiativă asupra dezvoltării sectorului de
întreprinderi mici și mijlocii, numărul de noi locuri de muncă create de aceste î ntreprinderi,
gradul de dezvoltar e, cercetare și inovare al noilor întreprinderi, precum și asupra impactului pe
care î l are antreprenoriatul în râ ndul tin erilor, al femeilor sau imigranț ilor.
În momentul de față, putem spune că Small Business Act pentru E uropa a avut un impact pozitiv
și a ajutat la creșterea sectorului de IMM -uri și implicit la creșterea economică a Uniunii
Europene și crearea a unui număr foarte mare de locuri de muncă .20

20 Comunicarea Comisie catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social European si
Comitetul Regiunilor, COM Bruxelles, 2008

26
2.3 Strategia Europa 2020

Strategia Europa 2020, adoptată de Consiliu European în anul 2010, re prezintă strategia
Europei pe termen lung de a se redres a din punct de vedere economic î n urma crezei profunde
din anul 2009, care a avut un impact negativ ș i de mare amploare asupra economiei. Această
strategie pune accent pe provocările pe termen lung cu m ar fi îmb ătrânirea populației, presiunea
care este pusă pe utilizarea resurselor natura le și globalizarea. Strategia Europa 2020 propune o
viziune economică nouă, care să ajute la depășirea crizei economice, și să construiască o
economie durabilă, inteli gentă, favorabilă incluziunii cu u n nivel ridicat al ocuparii forței de
muncă , al coeziun ii sociale și al productivităț ii. Prioritățile tematice care fundamentează această
strategie și care se conditionează și se întrepătrund sunt urmă toarele:
 creșterea ec onomică durabilă – promovează o economie mai eficientă cu privire la utilizarea
resursel or mai competitive ș i mai ecologice;
 creșterea economică inteligentă – promovar ea economiei bazate pe inovare ș i cunoastere;
 creștrea economică favorabilă incluziunii – promovează o economie cu o rată crescută a
ocupării forței de muncă care asigură coeziu nea sociala, economică si teritorială .
Pentru realizarea creșterii economice pe care și -a propus -o Uniunea Europeană, până la
sfârș itul anului 2020, acea sta are un set de obiective esențiale care includ educaț ia,
clima/energia, reducerea sărăciei ș i incluz iunea socială , cercetare -dezvoltare și ocuparea forței de
muncă . Pentru creșterea economică inteligentă, Uniunea Europeană trebuie să îmbunătățească
urmă toarele domeniile: educația (îmbunătățirea competențelor și sprijinirea procesului de
învățare); societatea digitală (utilizarea tehnologiei comunicațiilor și informațiilor); cercetare ș i
inova re (producerea de noi servicii ș i produse care vor ajuta o econ omie să facă față provocă rilor
sociale). Pentru a ajunge la realizare, obiectivele Uniunii sunt următoarele: investiț iile priva te și
publice în dezvoltare și cercetare să aibă un nivel de 3% din PIB -ul Uniunii Europene și condiț ii
mai bun e pentru dezvoltar e, cercetare și inovare. Până în 2020, ocuparea forței de muncă, trebuie
să aibe o rată de 75% pentru populaț ia care are varsta între 20 – 64 de ani. De asemenea, se
urmărește o reducere a abandanului școlar sub 10% și creșterea ponderii absolvenților de s tudii
superioare până la 40%.21
Pentru asigurarea creș terii economice durabile, ar trebui dezvoltarea unei economii
competitive c u emisii de CO2 scăzute și utilizarea resurselor în mod durabil și eficient, ar trebui
să începem să protejăm mai mult mediul î nconjură tor prin stoparea pierderii biodiversității ș i
reducerea emisiil or de gaze care au efect de seră, să profităm de poziț ia pe care o are Europa î n

21 Comunicarea Comisiei Euro pa 2020 – O strategie europeana pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă
incluziunii, Bruxelles, 2010

27
dezvoltarea noilor tehnologii ș i metod e ecologice, introducerea de rețele electrice eficiente și
inteli gente, îmbunătăț irea mediului de afaceri, mai ales pentru IMM -uri, ajutarea consumatorilor
în alegerea de servicii ș i produse că rora le cunoaște specificaț iile. Este important să valorificăm
rețelele europene spre a acorda î ntreprind erilor (mai ales micilo r producă tori) avantaje
competitive suplimentare. În continuare voi prezenta î ntr-un tabel obiectivele strategice ale
Comisiei Eur opene pentru 2020 î n cifre.
Obiectivele Strategiei Europ a 2020 Uniunea European ă până î n 2020
Rata de ocupare a populației cu vârstă cuprinsă î ntre 20 – 64 de
ani 75%
Investițiile î n cercetare – dezvoltare 3% din PIB
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă 20%
Ponderea e nergiei din surse regenerabile î n consumul final brut 20%
Creșterea eficienț ei energetice 20%
Rata părăsirii timpurii a ș colii 10%
Rata populației cu vârstă cuprinsă între 30 -34 de ani absolventă
a unei forme de educație terț iara 40%
Promovarea incluz iunii sociale, prin reducerea sărăciei,
reducerea numărului de persoane aflate în riscul de sărăcie ș i
excluziune sociala cu cel putin 20 de milioane
Tabelul nr 1 Obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru Uniunea European ă22

22 Strategia Europa 2020 – http://www.adrnordest.ro/index.php?page=pdr_ce_strategia_2020

28
CAPITOLUL 3 Studiu de caz: Comparație între sectorul de
întrprinderi mici și mijlocii din România ș i Republica Moldova

3.1 Scurt istoric a l sectorului de IMM -uri din România ș i Republic a Moldova

Prăbușirea regimelor comuniste ș i ale sistemelor economice al e acestora a declanșat o
criză economică de o mare profunzime și amploare în ță rile central si est -europene. Astfel aceste
țări au cunoscut o scădere dramatică a economiei în perioada 1989 -1992 (î ncepului anului 1993),
care a avut ca efect major o explozi e a șomajului. Î n anul 1993, se poate observa o creștere a
economiei în ță rile fost e comuniste. Se poate observa că d upă căderea comunismului, ponderea
industriei în economie a scăzut de la 40,5% în anul 1990, la 36,3 % î n anul 1993, iar ponderea
serviciil or a crescut la 31,1 % în anul 1993, față de 24% î n anul 1990. Anul 1994 constituie
începutul relansă rii economice , ca urmare a interventiei agenț ilor eco nomici care au capital
privat. În urmatoarea perioadă, sectorul de întreprinderi mici ș i mijlocii a cr escut în mod
constant. Astfel, în România, î n anul 2000, IMM -urile asigurau 40% din numărul total de
angajați ș i 55% din Produsul Intern Brut. Odată cu venirea la putere a Guvernului in 2000, acesta
a înființat Ministerul pentru IMM -uri și Cooperaț ie care are rolul de a implementa și elabora
strategii ș i de a asigura un cadru legislativ propice pent ru dezvoltarea afaceri lor mici și mijlocii.
În 2001, Guvernul adoptă Planul de actiune pentru îmbunătăț irea cadrului economic pentru
IMM -uri, iar progresele urmând a fi analizate la fiecare ș ase luni. Pe termen scurt, prioritățile se
refereau la înlă turarea barierelor administr ative și îmbunătăț irea cadrului legi slativ. Pentru
accesul la finanțare, se urmarea înființarea unui Fond de garantare a î mprumuturilor pen tru
întreprinderile mici și mijlocii ș i dezvoltarea unor prog rame financiare cu rate ale dobânzilor
scăzute ș i acorda rea de fondur i nerambursabile pentru investițiile în domeniile serviciilor,
producției ș i agriculturii.23
În perioada 200 2-2008, România î nregistrează o creștere de aproximativ 70% a
numărului de întreprinderi, în comparație cu perioada anterioară. Numărul de întreprinderi mici
și mijlocii au crescut în acești ani cu o rată medie anuală de 9,2%, ajungând la un număr de 553
089 de IMM -uri în anul 2008, față de 326 443 înregistrate în anul 2002. Urmează o perioadă mai
neagră pentru întreprinderile mici și mij locii, atât din România, cât și din întreagă Uniuni
Europeană . Acest aspect se datorează falimentului înregistrat de banca americană Lehman
Brothers (î n sempembrie 2008), care a marcat î nceputul unei crize financiare, care a declanșat
ulterior o criză econ omica ce s-a extins la nivel global. În aceste condiții, în perioada 2008 -2012,
România înregistrează o scădere a numărul de î ntreprinderi m ici și mijlocii. România a fost

23 O. Nicolescu, C. Nicolescu, A.Truică, D. Urîtu, – Carta Albă a IMM -urilor din România 2015 Editura Sigma,
București, 2015

29
puternic afectată de această criza e conomica, lucru vizibil din creșterea ratei infl ației și a
șomajului. Datorită dimensiunii și gradulu i scazut de adaptare la modifică rile mediului, sectorul
de întreprinderi mici ș i mijl ocii este primul ș i cel mai afectat de criza economică . Efe ctul negativ
al crizei determină scă derea ra tei de dezvolta re a IMM -urilor și creșterea numă rului celor care
dau faliment. Cu toate acestea, se remarca o creștere a încrederii investitorilor stră ini în
Româ nia, preconizându -se astfel o creștere economică în perioada ce urmează . În 2012 se
înregistrează un numar de 470 547 de întreprinderi mici ș i mijlocii. În următoarea perioadă,
economia României cunoaște o creștere continuă ș i dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici ș i
mijlocii.24
Ca și România, Republica Moldova, este o țară care a fost sub dominiție soviet ică după
cel de -al doilea Razboi Mondial. Această țară și -a proclamat independența în anul 1991. Încă din
primi ani de i ndependență, sectorul de întreprinderi mici și mijlocii au căpătat o importanță
deosebită pentru lansarea economică a Republicii Moldova . În preze nt, Republica Moldova nu se
numă ra printre statele me mbre ale Uniunii Europene, dar între cele două există un Acord de
Asociere. Acest tratat internațional prevede cooperarea în domeniul comerțului, politica culturală
și de securitate și contribu ție la integrare a din punct de vedere economic și politic între
Republica Moldova și Uniunea Europeană .
În perioad a în care Republica Moldova a început să își stabilească relațiile de piață, s -a
evidenț iat rolul IMM -urilo r deoarece principalele activități desfășurate favorizau î ntreprinder ile
mici, iar resursele umane rămase fără loc de muncă , materialele prime secund are ș i utilajele
neutilizate pute au fi utilizate cu o mai mare ușurința de micul business. Î n ultimii 20 de ani,
sectorul de IMM -uri al acest ei țări a crescut semnificativ atâ t din punct de vedere cantitativ, cât
și calitativ. În perioadă crizei economice, întreprinderile mici ș i mijlocii din Republ ica Moldova
au fost afectate, ca î n toate celelalte state, d ar acest lucru a contribuit la înțelegerea barierelor
care î mpiedi cau dezvoltarea IMM -urilor, putânt fi astfel perfecț ionate politicile de reglementare
cu privire la acest sector. Ca în toate celelalte state, și î n Republica Moldova, IMM -urile
contribuie î n mod semnificativ la ocuparea forței de muncă, asigură saturarea pe piața mărfurilor,
asigură un nivel de viață modest și participă la creș terea Produs ului Intern Brut. În anul 2010, î n
Republic a Moldova, IMM -urile contribuiau la formarea PIB -ului cu 28,3%.25

24 O. Nicolescu, C. Nicolescu, A.Truică, D. Urîtu, – Carta Albă a IMM -urilor din România 2015 Editura Sigma,
București, 2015
25 Managementul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii în Republica Moldova în contextul
tendințelor europene contemporane, Chișinău, 2015

30
3.2 Evoluția sectorului d e întreprinderi mici și mijlocii în România ș i Republica
Moldova

Sectorul de întreprinderi mici și mijlocii a apărut î n principiu, ca urmare a reforme lor
structurale ce au avut loc î n procesul de trecere de la economia centralizată la economia de piață ,
lucru car acteristic pentru majoritatea țărilor aflate în curs de dezvoltare economică. Primele
întreprinderi mici ș i mijlocii au fost sub forma cooperativelor, c are cu timpul s -au transformat în
societăți cu răspundere limitată, î ntreprinderi individuale, societăți pe acțiuni. Experienț a din
ultimele decenii, a demonstrat cât este de importantă dezvoltarea unei culturi antre prenoriale
susținută de bunăstarea societății și stabilitatea economică natională .

Figura nr 3 Num ărul de IMM -uri din Româ nia

După cum putem observa din t abelul de mai sus, sectorul de întreprinderi mici și mijlocii
din România a avut o tendință ascend entă până î n anul 2008. Acest fenomen se datorează
politicilor adoptare de către Uniunea Europeană pentru statele membre ș i strategiei de dezvoltare
a IMM -urilor din perioada 2004 – 2008, care a vizat consolidarea ș i dezvoltarea acestui sector,
atât pe pla n European, cât și național. Această perioadă a reprezentat pentru România integrarea
economică la Piața Unică , deci a fo st o perioada destul de delicată a economiei României, în care
țara s -a adaptat cerințelor pieței ș i ale Uniunii Europene. Perioada urm ătoare, putem observa că
numărul IMM -urilor a scăzut treptat față de anii anteriori, datorită crizei economice care a avut
un impact n egativ ș i de mare am ploare asupra economiei internaționale și naționale. Pentru
această perioadă s-a continuat strategia a plicată anterior pentru dezvoltarea sectorului de
0100000200000300000400000500000600000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Num ărul de întreprinderi mici și mijlocii în Rom ânia
Numărul de întreprinderi mici ți mijlocii

31
întreprinderi mici și mijlocii prin adaptarea și actualizarea politicilor României l a noile cerințe de
pe plan economic. Se aplică Strategia Europa 2020, care prevede dezvo ltarea economiei care se
bazează pe inovare și cunoaștere, o creștere durabilă prin promovarea economiei eficiente în
privința utilizării resurselor, competitive și eco logice, precum și creșterea favorabilă a incluziunii
printr -un grad ridicat al ocupării forței de muncă pentru asigurarea co eziunii teritoriale ș i sociale.
Așadar, Guvernul României admite că sectorul de IMM -uri este un domeniu de o mare
importanță strate gică în economia națională. Se consideră că în următorii ani, Romaâia trebuie să
treacă la o nouă etapă , de la cea de consolidare, la una de dezvoltare competitivă. Această
schimbare va av ea loc prin orientarea activităților întreprinderilor către operațiu ni inovative, dar
ți către domenii care au o valoare adăugată sporită . Este important ca Guvernul României să
continue eforturile spre a îmbunătăț ii mediul de afaceri, coordonand mă surile adoptate de
structu rile administrative competente î n acest domeniu, care au ca scopuri principale să
încurajeze inițiativele antreprenoriale ale întreprinzătorilor și să valorifice potenț ialul competitiv
al sectorului de întreprinderi mici ș i mijlocii. Consol idarea cadrului fiscal, instituțional și de
reglementare o să per mită întreprinderilor să crească și să activeze î ntr-un mediu de afaceri care
se bazează pe competiție corectă ș i pe o dezvol tare durabilă și sustenabilă . Pe plan național, criza
financiară a fost determinată de:26
– modelele bazate pe întâ ietatea produselor bancare tradiț ionale, acele active toxice care sunt
slab reprezentate sau inexistente;
– au crescut semnificativ î mprumiturile b azate pe finanțarea externă (în perioada 2004 – 2008,
împrumuturile care au avut lo c in sistemul bancar extern au înregistrat o cr eștere de 50%,
datoriile corporațiilor crescând de la 4%, la 11% î n anul 2009);
– sectorul privat s -a îndatorat în moneda stră ină (aproximativ 50% din credite), care nu au
acoperire valuta ră în sructura veniturilor; sistemul financiar este dominat de actionariat
străin;
– investitorii str ăini percepeau acest volum al îndatorărilor pe termen scurt, dar ș i acoperirea
acestora din rezervele valutare oficiale, ca pe o vulnerabilitate.
Pentru redresarea ec onomiei, s -au adoptat politici ș i s-au semnat a cordur i cu principalele
instituț ii financiare ale Uniunii Europene, pentru a se acoperi deficitul bugetar, dar ș i pentru a se
reface fondul din care erau finanțate proiectele. Deși PIB -ul a rămas în zona negativă, acesta a
înregistrat o creș tere de 0.5% prin rap ortarea la numărul persoanelor angajate. Î n procesul de
remediere, s -au identificat anumi te efecte negative, datorate acțiunilor î ntreprinse î n vederea
refacerii economiei. Printre acestea regăsim accentuarea ratei inflației determinată î n principiu de

26 Preluare din datele publicate de Institutul Național de Statistica privind activitatea IMM -urilor

32
tensiunile de pe piața internațională a materiilor prime; riscul scăderii cererii în unele țări
partenere; fluctuaț iile cursului de schim b; migrarea accentuată a forței de muncă , ceea ce a dus la
creșterea salariilor în țară. Pe langa acestea, un alt efect ne gativ cu un impact puternic l -a avut și
creșterea șomajului și scăderea gradului de ocupare a forței de muncă. Toate aceste efecte ș i
decizii de aplicare a unor politici de redresare, care nu au fost atent verificate, au avut un
important impact asupra sec torului de IMM -uri care a fost serios afectat. Întreprinderile mici ș i
mijlocii sunt cele mai predisp use eșecului î n mome ntul unor dezechilibre economice.
Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din Româ nia a realizat un
studi u al situatiei IMM -urilor in perioada 2007 – 2010. S-a calcula t semestrial un indice al
evoluției sectorului de întreprinderi mici ș i mij locii obținăndu -se calificative care arătau cât de
satisfăcător/ nesatisfăcă tor este acest sector. Pentru determinarea acest ui indice, s -au folosit trei
componente: indicele mediu de afaceri (determinat de 13 in dicatori statistici cum ar fi: ș omaj,
curs de schimb, inflație, forța de muncă), indicele evoluț iei IMM -urilor (determinat de numărul
societăților radiate, î nmatriculate , indicatori de patrimoniu, numărul de angajaț i, expo rturi,
profitul sau pierderea) și indicele aprecierii situaț iei economice (pentru care s -a realizat un
sondaj care a avut ca grup țintă întreprinderile mici ș i mijlocii). Indicele evolutiei de ansamblu
este o medi e ponderata a indicatorilor menționați anterior care au avut urmă toarele ponderi:
40%, 50% si respectiv 10%. Deci, după cum se poate observa în tabelul de mai jos, în anul 2007
și primul semestru al anului 2008, evoluția IMM -urilor era satisfăcăt oare. În schimb, în perioada
urmă toare, perioad a crizei, se poate observa o scădere semnificativă a indicelui calculat, ceea ce
ne indică faptul că sectorul de IMM -uri din România a suferit modificări negative, o scădere
semnificativă a î ntreprinderilor mi ci si mijlocii. În prima jumăta te a anului 2010, se poate
observa că deși evoluția este încă negativă, avem o creștere față de anul 2009, anul crizei . 27
An Semestru Calificativ Indicele
evoluț iei
de
ansamblu Indicele
medilui de
afaceri Indicele
evoluț iei IMM –
urilor Indicele
aprecierii
situa ției
economice
2007 I satisf ăcător 38.5 26 46 51
2007 II satisfăcător 40.65 33 42 64.5
2008 I satisfăcător 37.3 37 38 35
2008 II nesatisfacator 12.4 31 -3 15
2009 I foarte nesatisfăcător -15.3 14 -28 -53
2009 II foarte nesatisfăcător -24.5 -4 -34 -59
2010 I foarte ne satisfăcător -8.5 17 -22 -43.03
Tabelul nr 2 Indicele evoluț iei sectorului de IMM -uri în Româ nia28

27 Evoluția Întreprinderilor mici și mijlocii din România 2010 -2013, Institutul Național de Statistică, Direcția de
Editare a Publicațiilor Statistice, ianuarie 2014, pag. 9
28 Modelul de IMM -uri din România, Studiu al Comisiei Europene, 2011, interpretare pe rsonală
http://www.minind.ro/imm/StrIMM_Intr_23022011.pdf

33

În perioada 2011 – 2013, au fost adoptate măsuri de susținere a IMM -urilor î n vederea
sprijinirii acestora pentru a depăși efectele crizei, precum și susținerea în vederea reluă rii
creșterii economice. Deci, în această perioadă, IMM -urile au fost î ncurajate și pregătite pentru a
avea mai ușor acces la fondurile europene ș i li s-a facilitat acces la fin anțare cu ajutorul
schemelor de ajutor din partea statului ș i implementarea unor instrumente fi nanciare noi. Acestea
au fost măsuri luate pe termen scurt ș i care au avut un impact pozitiv asupra IMM -urilor. Pe
termen lung, la acel moment , s-au luat masuri pentru a susține ș i dezvolta cultura antreprenorială,
internaționalizarea î ntreprinderilor, pentru a crește competitivitea pe piețele externe, susținând
astfel întreprinderile mici ș i mijlocii care s -au specializat î n producer ea de bunuri cu valoare
adauga tă mare și inovatoare. Pe lângă acestea, au mai fost luate mă suri care au ven it în sprijinul
IMM -urilor astfel: s -a încuraj at transferal tehnologic, s -a căutat diversificar ea domeniilor de
activitate, atât la nivel local, cât ș i regional, s -a sustinut acce sul IMM -urilor la servicii de
consultanță ți instruire pentru a obține mai ușor acces la finanț are.
Perioada urmatoare reprezintă pentru Româ nia o revenire din punc t de vedere economic.
Chiar dacă numărul întreprinderilor mici ș i mijlocii din anul 2 016 e ste destul de inferior față de
anul 2008, în care numă rul acestora era de pes te 530 000. Se poate observa că economia
României își revine treptat, numărul IMM -urilor începând să crească continuu începâ nd cu anu l
2012. Acest lucru se datorează strategiilor implementate ș i adoptate la nivel european. La nivelul
Uniunii Europene s -a adoptat în această perioadă Strategia Europa 2020, care stabilește o serie
de mă suri prin care economia europeană și a fiecărei țări va ajunge până î n anul 2020 la anumite
performanțe ș i cifre prestabilite.

34

Figura nr 4 Num ărul de IMM -uri din Republica Moldova

Pentru Republica Moldova , sectorul de IMM -uri reprezintă un factor foarte important
pentru dezvo ltarea economiei. Nevoia dezvoltă rii aces tui sector de intreprinderi vine din dorinț a
de a utiliza resursele naturale disponibile, utilajele existen te, precum și forța de munca rămasă
fără un loc de muncă. Î n ultimii 20 de ani, IMM -urile din Repub lica Moldova, s -au dezvoltat atât
cantitativ, cât și calitativ. Ca și în celelalte state, î ntreprinde rile mici si mijlocii reprezintă
ponderea principală din totalul de întreprinderi din țară. După cum putem observa ș i din tabe lul
de mai sus, IMM -urile sunt într -o continuă creștere, dezvoltare și diversif icare. Î n Republica
Moldova , acest sector de întreprinderi satisface în principiu cererea internă, iar î n această țară am
putut observa ca nu exista o relație de colaborare între intreprinderile mici ș i cele mari, motiv
pentru care cel e mici contribui e sem nificativ la saturarea pieț ei interne de consum. În momemtul
de față, Republica Moldova nu este încă stat membru al Uniunii Europene, dar strategiile de
dezvolt are a IMM -urilor sunt aplicate și aici, la fel ca î n toate celelalte state membre, datorită
Acordului European de de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană. În perioada
2006 – 2010, s -a înregistrat o evoluție pozitivă a IMM -urilor, ceea ce ne arată câ t de rentabil este
acest sector care contribuie semnificativ la formarea ven iturilor. Spre deosebire de România,
unde criza economică s -a putut observa concret în scăderea semnificativă a numă rul de
întreprinderi mici și mijlocii, în Republica Moldova, numărul acestora este pe acelaș i ton
ascendent. În schimb, în această țară, criza economi că și-a făcut simțită prezenț a din al te puncre
de vedere, cum ar fi în veniturile din vânzări care au î nregi strat scăderi în majoritatea ra murilor
0100002000030000400005000060000
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Num ărul de întreprinderi mici și mijlocii in Republica
Moldova
Numărul de întreprinderi mici și mijlocii

35
de activitate economică. Această scădere, nu numai că s -a remediat în anul 2010, când nu numai
că și-a reveni t, dar s -a înregistrat și o creștere față de anii precedenți. Spre exemplu, în anul
2009, veniturile î nregi strate din vânzările întreprinderilor mici ș i mijlocii, au înregistrat o scădere
față de anul 2008 cu 7504.1 milioane de lei , iar î n anul 2010, acestea au crescut cu 7783.2
milioane de lei. Acest lucru se datorează flexibilității acestui sector, dar ș i dato rită faptului că
este o țară relativ mică, ca ș i dimensiune.29
Criza financiară și economică europeană s -a produs pe fondul urmă toarelor probleme:
– s-a diminuat volumul d e credite, determinâ nd reducere investițiilor la î nceputul anului 2008;
– s-au redus semnificativ exporturile;
– scăderea accetuată a procesului investiț ional;
– scăderea continuă și treptată a consumului privat final.
Lucru cert pe ntru Republica Moldova este ca ș i-a revenit mult mai repede din criza
econoomico -financiară din perioada 2008 – 2009, cel puțin în comparație cu România, care nici
în anul 2016 nu a reușit să obțina același număr de IMM -uri pe care l -a înregistra t în anul 2008,
înainte de această criză . Rezultatul financiar al Republicii Moldova înregistrat de IMM -uri în
2010, se cara cterizează printr -un profit de 5456.9 milioane de lei, un profit mai mare decât cel
înregistrat atâ t in 2009 (3231.7 milioane lei), cât și față de cel din 2006. Așadar, observăm că î n
perioada 2006 – 2007, secto rul de IMM -uri a crescut (crescând numă rul d e întreprin deri,
ponderea acestora in PIB și profit, a crescut numărul salariaților). În următorii 2 ani, deși
numărul de întreprind eri mici și mijlocii a continuat să crească, ponderea în PIB a început să
scadă, la fel ca și numărul salariaț ilor. Apoi urm ează ca în anul 2010 să se înregistreze o nouă
creștere. În aceată situatie, putem spune că pentru Re publica Moldova, criza economic ă a avut
într-o proporț ie mai mare un efect pozitiv sau că sectorul de IMM -uri din această țară profită de
politici sustenab ile și de susținere mai eficiente.
În perioada următoare, se poate observa că sectorul de IMM -uri din Republica Moldova
înregistrea za o creștere continuă a numărului de întreprinderi, semn că strategia aplicată de
Comisia Europeană ș i Gu vernul statului, a fost aplicată cu succes. În continuare, am ales sa
prezint o analiza SWOT a IMM -urilor din Republica Moldova, pentru a susține cele menț ionate
anterior.
Puncte forte Puncte slabe
– poziția geografică a ță rii, favorabile, deoarece se
află între ță rile CSI și Uniunea Europeana;
– ușurința cu care se poate înregistrata o – dialogul ineficient dintre autoritățile publice și
întreprinză tori;
– lipsa uno r instrumente financiare care să susț ină

29 I. Tatiana Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova, 2016, ediția a VII -a, nr. 1, pag 36

36
întreprindere;
– transferul noilor competențe dobă ndite de
emigranții care au revenit în țară ;
– personal înalt calificat î n domeniul tehnologic;
– abilitatea forței de muncă de a cunoaș te limbi
straine;
– crearea une i baze legislative care a fost
îmbunătățită în permanență pentru dezvoltarea
IMM -urlor;
– aplic area programelor, strategiilor ș i
mecanismelor pentru a sprijini IMM -urile;
– gradul de conștientizare și atitudinea pozitivă a
întreprinză torilor d ornici de a deț ine propria
afacere;
– dezvoltarea telecomunicațiilor ș i accesul la
internet, informare;
– comer ț cu regimuri favorabile. proiectele inovative;
– capacitatea limitată din punct de vedere financiar
a statului de a sustine IMM -urile;
– ineficiența implementă rii bazei legislative;
– concurența neloiala ș i monopolul sectoarelor
economiei de stat;
– pe plan teritorial, se prezi nta un dezechilibru al
dezvoltă rii IMM -urilor;
– necunoaș terea tehnicilor de acces pe pieț ele
externe, de export;
– infrastructura în suportul pieței de capital ș i al
afacerilor este slab dezvoltată ;
– absorbția și elaborarea activităț ilor inovative sunt
destul de scă zute;
– competitivitatea scăzută a IMM -urilor;
– formarea profesională și cultura antreprenori ală
sunt slab dezvoltate.
Oportunităț i Amenință ri
– dezvoltarea continua și internaț ionalizarea
IMM -urilor;
– vectorul pro -european pentru dezvoltar ea
naționala;
– conti nua dezvoltare a tehnologiilor și
capacitatea ridicată de absorbție a inovaț iei;
– dezvoltarea parteneriatului privat -public și
dezvoltarea investițiilor î n acest sens;
– reformarea sistemului educațional în
formarea profesională și î n cultura
antreprenoriala;
– îmbunătățirea și dezvoltarea în ceea ce
priveș te dre ptul de proprietate intelectuală ;
– dezvoltarea birourilor de credit;
– crearea unui consiliu pentru consultarea
IMM -urilor;
– dezvo ltarea serviciilor de consultanță ;
– dezvolt area cooperării internaționale ș i – gradul de migrare, destul de semnificativ al
tinerilor, ceea ce duce la lips a cadrelor tinere
specializare î n cultura antreprenoriala;
– presiunea competitivității internaț ionale;
– conflictul teritorial;
– neparticiparea antreprenorilor la programele
antrepronoriale;
– sistemul educaț ional se ad aptează destul de
greu la cerințele forț ei de munca;
– nu este dependentă din punct de vedere
energetic;
– cadru legislativ instabil.

37
transfrontaliere pentru IMM -uri;
– sporirea atenț iei statu lui asupra necesităț ilor
și problemelor IMM -urilor;
– continu a simplificare a procesului de
înregistrare a IMM -urilor.

Din analiza SWOT, se observă că IMM -urile prezint ă numeroase puncte forte, și
oportunităț i de dezvoltar e, dar sunt și punte slabe și amenințări, care îș i pun amprent a asupra
acestui sector. Deci, î n continuare, Republica Moldova are ne voie se sprijin pentru a se menține
pe aceeași linie ascendentă din punct de vedere al î ntreprinderilor mici si mijlocii.
După cum se poate observa ș i din tabelele de mai sus (figura nr 3 si figura nr 4) , numărul
de întreprinderi m ici si mijlocii din cele doua țări este foarte diferit, în România numă rul de
IMM -uri este de peste 400 000, în timp ce î n Republica Moldova, acesta est e ușor trecut de 50
000. Această dife rență se datorează, în primul râ nd suprafeței celor două ță ri, Repu blica
Moldova fiind semnificativ mai mică, ca întindere față de România, dar și dezvoltării economice,
România fiind mai bine dezvoltată din punct d e vedere ecomonic decâ t Republica Moldova. Dar,
în acelați timp putem observa că î n Republica Moldova, sectorul de î ntreprinderi mici ș i mijlocii
este într -o continuă ascensiune, în timp ce în România, a crescut până în anul 2008, după care a
început să scadă. Deci deducem de aici că România a fost mult mai afectată de criza economică
decât Republica Moldov a. Numărul de IMM -uri din Româ nia a continuat să scada și î n anii
următori, semn ca criza economică a afectat România î n mod semnificativ.
În cele ce urmeaz ă, voi descrie stadiul mediului de afaceri mici si mijlocii din cele dou ă
țări, prin distribu ția înregistrat ă în fiecare stat a activit ății IMM -urilor pe sectoare industriale.
După cum putem observa din figurile de mai jos, principala activitate desfasurat ă de IMM -urile
românești este resprezentat ă de comer ț (repararea autoturismelor, a motocicletelor), având o
propor ție de peste 32%, în timp ce media Uniunii Europene este cuprins ă intre 28 -30%. Ace eași
situație este și în Republica Moldova, unde comerț ul resprezintă un procent mai mare și decât cel
al Româ niei (aproape 40%). În Româ nia, celelalte 4 dome nii de activitate care au un procent
destul de mare, sunt: industria prelucrătoare, industria construcții lor, activitățile profesionale și
horeca. Împreuna cu comerț ul, aceste sectoare industriale reprezintă baza dezvoltării economice
din România. În Repub lica Moldova urmă toarele 4 ramuri de activitate economică care prezintă
un procent mare sunt: industria prelucrătoare, știința și activitățile tehnice, industria imobiliară si

38
agricultura. Ca și în cazul României, aceste sectoare de activitate aduc cel mai mare profit și
reprez intă baza economică a statului.30
În cazul Republicii Moldova se observă ca agricultura este una din primele 5 activități
desfășurate la scară largă, în timp ce în România agricultura nu se regasește printre activitățile
primordiale re alizate în țară. Agricultura reprezintă una din cele mai vechi meserii din lume, iar
potențialul agricol al României este imens, având mii de hectare de teren arabil, teren care a fost
vândut investitorilor străini care au început să contruiască proprietăț i imobiliare. Din punctul
meu de vedere, ar trebui să existe mai mult sprijin în țară pentru a susține dezvoltarea IMM –
urilor care au ca activitate agricultura. De asemenea, antreprenorilor din mediul rural ar trebui să
li se f aciliteze accesul la finanțar e și la cultura antreprenorială și managerială pentru a fi convinși
să investească în domeniul agriculturii.31

Figura nr 5 Ponderea IMM -urilor pe sectoare de activitate în Româ nia 201532

30 Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comeț și Antreprenoriat – Schimbări în demografia IMM -urilor –
http://www.aippimm.ro/articol/raport_anual/dinamica_imm/schimbari_demografie
31 Preluare a datelor publicate de Biroul Național de statistică al Republicii Moldova –
http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5685
32Situați a IMM -urilor din România în perioada 2013 -2016, 2017 – https://congres.cafr.ro/wp –
content/uploads/2017/11/4_8_CAFR -Prezentare -Short -version.pdf
34%
11%
10%9%4%
3%4%4%5%1%1% 2%13%0%0%Ponderea IMM -urilor in Rom ânia
Comerț
Activitați profesionale
Industria construcțiilor
Industria prelucrătoare
Informație și comunicații
Tranzacții imobiliare
Agricultură
Activități administrative
Horeca
Învățămant
Activităti culturale
Sănătate
Alte activități

39

Figura nr 6 Ponderea IMM -urilor pe sectoare de ac tivitate î n Republica Moldova 201533

În anul 2010, ponderea IMM -urilor pe sectoare de activitate era destul de diferită față de
ponderea din anul 2015. Comerțul reprezenta un procent de peste 50%, in 2015, este până în
40%. O alta diferență este în industria prelucrăt oare, acum înregistrează un procent de până în
9%, iar în 2010, era trecut de 14%.

Figura nr 7 Ponderea IMM -urilor pe sectoare de activitate in Republica Mol dova in 201034

33 Interpretare personala din Raportul anual pentru Republica Moldova al Comisiei Europene, 2017
34Finanțarea IMM -urilor în Republica Moldova, Ion Tornea, 2011
40%
3%4% 5% 6%6%7%9%8%12%Ponderea IMM -urilor în Republica Moldova
Comerț
Hoteluri și restaurante
Informații și comunicații
Industria transportutilor
Industria construcțiilor
Agricultura, silvicultura si pescuit
Tranzacții imobiliare
Industria prelucrătoare
Stiință și activitate tehnică
Alte activități
53%
7%9%7%5%14%5%Ponderea IMM -urilor pe sectoare de activitate
Comerțul
Construcțiile
Transportul si comunicațiile
Tranzacțiile imobiliare
Agricultura, silvicultura si pescuitul
Industria prelucrătoare
Alte activități

40
3.3 Aplicare a Strategiei Eu ropa 2020 în România ș i Republica Moldova

Pentru Româ nia, Strategia Europa 2020 estimează dezvoltarea IMM -urilo r în țară pe mai
multe planuri. IMM -urile se vor afla în creștere spre a deveni firme mari sau își vor asigura un
sector de piață din cea locală. Se estimează că IMM -urile vor particip a la crear e PIB -ului în
proporție de aproximativ 70%. Această evoluție va dinamiza economia națională și va spori
rezistența la schimbările mediului de afaceri și a economiei. Deși produsele și serviciile
inovatoare realizate în țară nu vor fi su ficient de competiti ve pe plan mondial, Guvernul aplică
politici de promovare a antreprenoriatului pentru ca întreprinzătorii să beneficieze de sprijin în
obținerea unor certif icate de calitate, care respectă standar dele europene/internationale; să poată
participa la manifest ari de promovare a produselor inovatoare. F olosirea tehnologiilor de ultimă
generaț ie de catre IMM -uri, va duce la creșterea competitivității nationale. Se considera că va
crește increderea investitorilor și creditorilor în cee a ce priveș te sect orul de î ntreprinder i mici și
mijlocii, datorită creș terii pozitive a indicatoril or economici (profitul). Va fi îmbunătățită
competitivitatea IMM -urilor prin înlăturarea barierelor fiscal și financiare cum ar fi întărzierea
plăților către aceste î ntreprinderi. Din pu nct de vedere logistic, se urmarește îmbunătăț irea
infra structurii și facilitarea transporturilor și a depozitării bunurilor. De asemenea, se urmărește
crearea unor legături conexe între IMM, atât între cele care desfășoară acelaș i tip de a ctivitate,
cât și între cele diferite din punct de vedere al produsului finit, pentr u a facilita accesul la
informație, tehnologie și inovare. Direcția de acț iune a Strategiei pentru dezvoltarea IMM -urilor,
se desfășoară pe mai multe planuri guvernamentale . În primul rân d se urmărește promovarea ș i
sprijinirea antreprenoriatului prin: punerea accentul ui pe sectoarele care dau dovadă de potenț ial
creativ, mai ales cele din mediul rural, sprijinirea start -up-urilor; d ezvoltarea unor programe care
să vină î n sprijinirea educ ației antre prenoriale (programe de asistența, tutorat, consiliere) ș i
progra me de dezvoltare antreprenorială specifică grupurilor sociale vul neraile (tineri, femei,
minorități naționale, imigranț i); pro movarea unui comportament etic și susț inerea acelor
întreprinzători onești care doresc să îș i dez volte propria afacere. În al doilea râ nd, se urmăreș te
facilitarea accesului IMM -urilor la tipul de finanțare potrivită pentru activitatea desfășurată prin:
crearea și dezvoltarea unor reț ele de inve stitori privaț i; crearea ș i dezvoltarea unor instrumente
specifice de finanț are; sprijinirea grupelor sociale dezavantajate d e a accesa fonduri financiare, în
special î n mediul rural. Una dintre cele mai importante direcții de dezvoltare o reprezintă
susținerea IMM -urilo r ino vatoare prin: dezvoltarea educaț iei manageriale ș i profesionale , crearea
și dezvoltarea unor servicii de consultare pentru a faceri; dezvoltarea la nivel naț ional a unui
sistem prin c are sa fie sprijinite inovarea ș i creativitatea; incura jarea și susti nerea cooperării
economice și tehnice între întreprinderile mari și firmele de mici dimensiuni, î n special pe plan

41
tehnologic și inovator; susț inerea pentru obținerea etichetei ecologice pentru diverse produse. O
altă directivă importantă o reprezintă inte rnaționalizarea și accesul la pieț e al IMM -urilor prin:
stimularea întreprinză torilor sa utilizeze tehnologia informației în desfășurarea activităț ii IMM –
urilor; dezvoltarea și stimularea creării unei rețele de afaceri; convingerea întreprinzătorilor să
participe la activități comerciale internaționale; dezvoltarea și susținerea formării unui comerț
electronic ș i a unor afaceri online. Și nu în ultimul râ nd, a cțiunile administrațiilor publice în
conformitate cu cerinț ele IMM -urilor p rintr-un cadru de reglem entare îmbunătă tit; identificarea
și simplifica rea barierelor administrative; îmbunătățirea calităț ii serviciilor publi ce pentru
derularea afacerilor.35
În ultimii ani, Guvernul a implementat un program de finanț ate numit St art up Nation
pentru a stimula înființarea de noi întreprinderi mici ș i mijlo cii. Aplicarea acestui program
începând cu anul 2017, demonstrează cât de eficientă este strategia Europa 2020 ș i faptul că
împlementă rile impuse s -au realizat. Acest program de sustinere a IMM -urilor presupune
acordarea unor fo nduri 100 % nerambursabile de până la 200 000 de lei întreprinderilor nou –
înfiintate. Aceste fon duri sunt acordate pentru a susț ine demararea de noi întreprinderi atat în
mediul urban, cât și î n cel rural. Aceste fon duri se pot solicita p entru urmă toarele tipuri de
cheltuieli:36
– achiziționarea spaț iului de lucru;
– achiziț ionarea echipamentului tehnologic ș i informatic;
– achiziț ionarea mijloacelor de transport (autoturisme, microbuze/ autobuze,
mopede/biciclete, rulote, autoutilitare, etc);
– achiziționare biroticii ș i a mobilierului;
– achiziți onarea unor echipamente sau instalații specifice prin care să se economisească
energia;
– plata utilităț ilor, salariilor, a chiriilor;
– pentru realizarea activelor necorporale (francize, brevete);
– pentru realiz area un ui site web pentru prezentarea și promovarea întreprinderii, î n valoare
de maxim 8 000 d e lei; software -uri pentru desfășurarea activităț ii;
– pentru partic iparea întreprinzătorului la cursuri prin care să își dezvolte cunoștințele
antreprenoriale, î n valoare de maxim 3 000 de lei;
– pentru cheltuielile aferente garanțiilor sau creditelor obț inute de beneficiari pentru
desfășurarea activității î ntreprinderii.

35 Institutul European din România – Strategia Europa 2020 și stadiul împlementării în România, București 2014
36 Programul pentru stimularea înființării de IMM -uri ,,Start -up Nation România” – https://planul -de-afaceri.ro/plan –
de-afacere -finantare -stat/romania -start-up-nation/

42
În principiu, majoritatea î ntreprinderilor pot depune cerere prin care sa solicite sprijin finan ciar
prin acest program, cu anumite excepții: asigurări ș i intermedieri financiare, activităț i de jocuri
de noroc, tranzactii imobiliare, comercializarea sau producerea de alcool, tutun, armament,
explozibil, pescuit ( pentru aceasta activitate există alt t ip de program de finanțare), activitatea
agricolă (aceasta activitate fiind susț inută prin Programul Național de Dezvoltare Rurală ).
Acest program prin care antr eprenorii sunt susț inuti din punct de vede re financiar este foarte bine
gândit ș i va ajuta î n mod semnificativ la crearea de noi întreprinderi și implicit la angajarea forței
de muncă, chiar dacă intr -un număr relativ mic.
Pentru Republica Moldova, implementarea strategie i cu succes va contribui la creșterea
numărului angajațilot în IMM -uri până la 65%, creșterea numărului mediu de întreprinderi mici
și mijlocii la 1000 de locuitori, până la 25, ponderea IMM -urilor în PIB să ajungă la un procent
de 38%, t oate acestea până în anul 2020. Pe langă acestea, se mai are in vedere și asigurarea
concurenț ei prin facilitarea inovării și creșterii ș i consolidarea competiti vității IMM -urilor.
Misiunea strategiei constă î n consolidarea mediului de afaceri favorabil, p romovâ nd cultu ra
antreprenoriala pentru a susține IMM -urile ș i asigurarea coeziunii sociale. Măsurile aplicate
pentru a implementa strategia constă în a îmbunătăți condițiile desfășurării afacerii și calitatea
produselor create de IMM -uri, consolidarea rolul ui pe care î l au aceste mici firme pentr u crearea
noilor locuri de muncă și pentru eliminare a diferenț elor regiona le, implementarea mai accentuată
a programe lor de instruire antreprenorială și nu în ultimul râ nd, coo rdonarea politicilor existente
în acest domeniu pe pla n european cu procesele dezvoltă rii sectorului. Pentru implementarea
strategie i, Guver nul a propus realizarea unor acțiuni prioritare pentru perioadă 2012 – 2020.
Acestea sunt:
1. Ajustarea reglementărilor ș i a cadrului legislativ la necesit ățile IMM -urilor pentru a se
dezvolta din ce in ce mai mult.
Încă din anul 2004 s -au adoptat anumite prevederi legisla tive prin care să se reglementeze cadrul
normativ pentru a reduce timpul pe care întreprinzătorii îl pierd pentru î nregistrararea firmelo r și
numărul autorizațiilor necesare pentru desfășurarea activităț ilor. Acest proiect de lege a fost
numit “Ghilotina”. Pentru perioada 2010 – 2012, acesta s -a numit “Ghilotina 2+” si a fost un
proces prin care s -au inventariat timpul pierdut și numă rul documentelor. Acesta a presupus
efectuarea unui studiu care arată că aceste documente necesare erau emise de peste 45 de
autorităț i, iar totalul acestor acte era de aproximativ 400. Prin implementarea strategiei, ace ste
numere s -au redus, autorităț ile emiten te au ajuns la 34, iar numărul autorizaț iilor la 273. Pentru
Repu blica Moldova, strategia 20 20 își propune să reducă timpul pentru a satisface cerințele de
reglementare cu 3%, față de cel din prezent. Pentru anul 2020, pentru iniț ierea unei afacei (facem
referire aici la obținerea autorizaț iilor de functionar e, racordarea la energie curentă , plat a

43
impozitelor, etc), se propune optimizarea timpului pana la aproximativ 121 milioane ore, cu 36
de milioane de ore mai puțin decât î n prezent. Potrivit unui studiu, realizat de Banca Mondială,
Republica Moldova a fost în anul 2012 pe locul 81 î ntr-un clasament al mediului favorabil de
afaceri (cu 18 poziții mai sus decât î n anul anterior ). Deci, de aici putem deduce că ecomonia
moldovenească s -a îmbunătăț it semnifica tiv mai ales în ceea ce privește obținerea creditelor,
lansarea afac erilor, regl ementar ea procedurilor pentru cazurile de insolvabilitate ș i executarea
contractelor. În continuare voi prezenta concret obiec tivele strategice pentru această direcți e.
Indicatori de monitorizare Anul 2015 Anul 2020
Lansarea afacerii
Durat a inițierii afacerii (exprimată in ore) 24 1
Reducerea costului pentru iniț ierea unei afaceri cu 50% cu 80%
Autorizarea constucț iilor
Durata obținerii autorizațiilor de contrucț ie (expr imată î n zile) 180 100
Reducerea costului obtin erii autorizațiilor de construcț ie cu 20% cu 40%
Plata impozitelor
Reducerea numărului plăț ilor la achitarea taxelor, impozitelor și
contribuț iilor pana la 35 pana la 25
Timpul aferent achitării impozitelor (exprimat în ore) 215 190
Comerț ul transfrontalier
Reducerea număru lui documentelor necesare operaț iunilor de
export/import pana la 5 pana la 4
Reducerea timpului pentru prelucrarea documentelor aferente
operații lor de export/import (exprimat î n zile) pana la 25 pana la 10
Reducerea costurilor operaț iilor de export/import (pe container) cu 5% cu 10%
Performanța Serviciilor Logistice (activitatea vamală) 2.33 2.55
Performanța Serviciilor Logistice (competența logistică) 2.30 2.50
Creș terea ratei de recuperare a investiției cu 50% cu 100%
Durat a lichidării afacerii (exprimată î n ani) 2 1.5
Reducerea numărului inspecț iilor de stat cu 20% cu 40%
Reducerea numărului rapoartelor obligatorii cu 20% cu 40%
Reducerea numărului actelor permisive cu 20% cu 40%
Reducerea costului pentru obținerea actelor permisive cu 20% cu 40%
Digitalizarea serviciilor publice prestate pentru mediul de afaceri
(numărul de servicii) 20 toate
Tabelul nr 3 Obiectivele strategice pentru 2015 – 202037

37 Interpretare personala din Legea pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare ''Moldova 2020", Chișinău,
2012

44
Din acest tabel se observă că până în anul 2020, se dorește scăderea la jumă tate a
timpului petrecut pentru î nființare, export, lichiderea firmei, etc, precum ș i a costurilor aferente
acestor procese.
2. Dezvoltarea resursei umane pentru promovarea culturii antreprenoriale
O altă problemă majoră pe care o întâmpină dezvoltarea sectoru lui de IMM -uri în Republica
Moldova o constituie lipsa cadrelor de învătământ specializate î n cultura an treprenoriala. De
asemenea, forța de muncă calificată emigreză spre ță ri mu lt mai dezvoltate, iar în țară rămânând
forța de munca necalificată . Pentru m odernizarea învătământului secundar și mediu de
specialitate, în conformitate cu necesitățile și nevoile pieț ei muncii, Mi nisterul Educatiei din
Republică, î n parteneriat cu anumi te organizații și instituții, a întreprins măsuri de consolidare a
educaț iei antreprenoriale. Un rol important î n acest sens l -a avut parteneriatul dintre Fundatia
Servicii ului de Dezvoltare din Liechtenstein, Ministerul Educației ș i reprezentanta Winrock
Moldova, prin impl ementare proiectului " Activităț i de angajare și instruire antreprenorială ", prin
care s -a elaborat anumite materiale didactice atât pentru profesori, cât și pentru elevi ș i s-au
organizat seturi de activităț i de recalificare a cadrelor didac tice și activităț i de instruire. În
continuare voi prezenta obiectivele strategice specifice.
Indicatorii de monitorizare Anul 2010 Anul 2015 Anul 2020
Rata șomajului (exprimată î n procente) 7.4 6 5
Exodul tinerilor (exprimat î n procente) 17.7 15 10
Ponderea angajatorilor satisfăcuți de calit atea forței de
muncă (exprimat î n procente) 15 40 60
Ponderea absolvenților angajați care susțin că au nevoie
de instruire suplime ntară după absolvire (exprimat î n
procente) 40 20 10
Tabelul nr 4 Obiective strat egice până in 202038
3. Facilitarea dezvoltă rii pe regiuni a IMM -urilor
Din punct de vedere al dezvoltă rii pe regiuni, Republica Moldova este u n exemplu elocvent al
disproporționalităț ii dezvolt ării economic e, cele mai bine dezvoltate orașe fiind Chișină u si Bălți.
În principiu, dezvoltarea economică, știi nțifică și culturală, tinde să fie mai accentuată în zonele
cu o infrastructură bine dezvoltată și unde calitatea vieții este mai bine conturată, însă î n
Republica Moldova, doar regiunea capitalei este foa rte bine dezvoltată economic , zona care
produce apr oape jumătate din PIB -ul ță rii. Principalele obiective pentr u dezvoltarea regionala
uniformă mizeaza pe micș orarea dezechilibrelor exi stente, stimularea unei dezvoltări durabile ș i

38 Interpretare personala din Legea pentru aprobarea Strategiei na ționale de dezvoltare ''Moldova 2020", Chișinău,
2012

45
echilibrate, prevenirea ev entualelor noi dezechilibre, reîmprospătarea zone lor puțin dezvoltate/
defăvorizate, valorificarea oportunităților instituționale, financiare și umane pentru o bună
dezvoltare socială și economică pe regiuni, încurajarea cooperării î ntre regiuni. Dezvoltarea
infrastructurii ș i serviciilor regionale care practică consultanță î n afaceri, a re ca scop diminuarea
riscului î n afacer i, facilitarea accesului pe piață și accelerarea dezvoltării ți creș terii IMM -urilor.
Astfel vor fi constituite centre de consultanță noi pe regiuni, oferind astfel servicii pentru I MM-
uri pentru evitarea falimentului și integrări pe piață . Se vor crea Puncte de Contact lângă
autoritățile publice locale care să ofere servicii informaționale pentru IMM -uri. Î n contextul celor
sustinu te anterior, prioritatea direcți ei strategice o con stituie asigurarea unei dezvoltă ri accelerate
a IMM -urilor, ceea ce va reprezenta baza dezvoltă rii durabile a regiunilor și pentru a reduce
diferența de trai dintre regiunile ță rii.
4. Îmbunătăț irea accesului la finantare al IMM -urilor
Accesul la finantare este una din principalele probleme cu care se confrunta Republia Moldova.
Aproximativ 27% din f irmele mici apeleaza la instituțiile bancare pentru a -și finanț a activitatea.
Aceasta reprezint ă un procent foarte mic în comparație cu î ntreprinderile mari, ca re apelează la o
astfel de finanțare î n procent de 40.3%. Rata dobânzii î n Republica Moldova pentr u credite, a
fost foarte mare, î n anul 2009 atinsese un maxim de 20.3%, iar treprat a scazut până la
aproximativ 14%. În ceea ce privește accesul la finanțare , strategia îș i propune un minim al
raportului dintre investitiile în capital fix ș i Produsul Intern Brut de 15%. În privinț a creditel or
bancare, acestea reprezinta î n Republica Moldova princ ipala sursa financiară pentru crearea
IMM -urilor. Capitalul propr iu ocupă un loc central pentru finanț area IMM -urilor, dar este
insuficient pentru necesităț ile financiare care cresc permanent. Pe parcurs , desfășurarea activităț ii
din mijloacele proprii ale întreprinderilor mici și mijlocii se diminuează, crescând astfel rolul
capitalului împrumutat. Deși în ultima perioadă sistemul bancar din R epublica Moldova s -a
dezvoltat iar prin cadrul legislativ s -a îmbunătațit accesul finanțării, finanțele rămân î n
continuare o bariera î n dezvoltarea IMM -urilor.
Indicatori de monitorizare Anul 2010 Anul 2015 Anul 2020
Majorarea ponderii depozitelor în PIB (%) 35.8 40 45
Majorarea ponderii creditelor în PIB (%) 37.2 45 50
Reducerea primei de risc, puncte procentuale 10.1 9 7
Majorarea volumului tranzacțiilor bursiere cu valori
mobiliare raportat la PIB (%) 0.4 2 5
Tabelul nr 5 Obiective strategice până in 202039

39 Interpretare personala din Legea pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare ''Moldova 2020", Chișinău,
2012

46
5. Încurajarea ș i sprijinirea spiritului inovator și sporirea competitivității î ntreprinderilor
Stand ardele de viața a unui stat este din ce î n ce mai dependent de competitivitatea
întreprinderilor naț ionale . Competitivitatea este din ce în ce mai importantă datorită
oportunităț ilor pe care le au IMM -urile pe piața internaționala. Creșterea competitivităț ii IMM –
urilor se poate atinge prin realizarea uno r comp onente de dezvoltare cum ar fi încurajarea ș i
sprijinirea spiritulu i inovator, utilizarea eficientă a tehnologiilor energetice sau utilizarea
tehnologiilor informationale, creș terea exporturilor prin c reșterea calității producț iei.
6. Dezvoltarea d e parteneriate î n domeniul afacerilor
Datorită instabilității politice din țară, între sectorul public și cel privat, nu prea există foarte
multe dialoguri, chiar dacă s-au implementat programe care să creez e o legătură mai stransă între
cele două sectoare economice. Ministerul Economiei organizează anual o Conferință
Internațională a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, în cadrul căreia se reunesc un număr mare de
întreprinzători de pe întreg teritoriul ță rii, ofe rind astfel posibilitatea abordă rii unor subi ecte de
intere s comun, descoperirea oportunităț ilor de dezvoltare pentru micii întreprinzători și stabilirea
unor relații de afaceri de durată între acești antreprenori. În cadrul acestei conferinț e,
antrepr enorii primesc informații referitoare la inițiati vele și acț iunile statului care au ca scop
soluționare problemelor întâmpinate și le sunt prezentate oportunitățile financiare pe care le
oferă instituțiile financiare regionale și organizațiile internaț ionale. Din cauza lipsei voinței și a
conștientizării necesităț ii unor asocieri regionale, capacitățile functionale ș i insti tutionale nu s -au
materializat încă. Capacităț ile limi tate de comunicare ale organizațiilor existente care reprezintă
mediul de afaceri, dar și lipsa transparenței autorităților centrale, reprezintă o barieră în calea
dezvoltării unei relații între sectorul privat ș i cel public. O relație între cele două sectoare
reprezintă o condiție necesară și importantă pentru eficiența reformelor iniț iate ș i pentru
adaptarea cadrului normativ la m odificările din economia națională .
Cu toate că Guvernul fiecărui sta t, împreună cu Comisia Europeană caută să adopte cele
mai bune strategii pentru dezvoltarea și crearea unui mediu de afaceri propice pentru dezvoltarea
sectorului de întreprinderi mici și mijlocii, încă există anumite probleme care împiedică
dezvoltarea.

47

Figura nr 8 Dificultăți cu care se confruntă IMM -urile românești40

Aceste dificultăți cu care se confruntă întreprinderile mici și mijl ocii au și un grad de
intensitate al manifestării. Din acest punct de vedere, pe primele locuri se situeaza scăderea
cererii interne (care are o medie de 2,59), urmează concurența produselor aduse din import
(medie de 2,32), costurile mari ale creditelor, reducerea cererii la export, neplata facturilor de
către instituțiile statului, întârzierea la încasarea facturilor, birocrația (cu o medie de doar 1,68),
fiscalitatea, accesul dificil la credite și așa mai departe. O întreprindere se confruntă cu aceste
dificultăți în pedioade diferite ale existenței sale. Firmele care au o vârstă de 10 -15 ani se lovesc
de următoarele bariere: corupția, instabilitatea monedei naționale, birocrația, angajarea,
menținerea și pregătirea continuă a personalului, obținerea tra iningului și consultanței necesare
firmei. În schimb, controalele excesive și fiscalitatea sunt principalele probleme cu care se
confruntă întreprinderile care nu am mai mult de 5 ani de activitate. La firmele c are au peste 15
ani de existență , intervin ur mătoarele : scăderea cererii interne, concurența produselor de import,
creșterea cheltuielilor salariale, calitatea slaba a infrastructur ii, accesul dificil la credite ș i

40O. Nicolescu, C. Nicolescu, A.Truică, D. Urîtu, – Carta Albă a IMM -urilor din Româ nia 2015 Editura Sigma,
București, 2016 , pag 47 010203040506070Dificultățile cu care se confruntă IMM -urile

48
costurile mari ale acestora, reducerea cererii la export, neplata facturilor de că tre institutiile
statului. Î ntreprinderile care au o existență între 5 – 10 ani, se confrunta în principiu cu aceleași
probleme ca cele cu vârsta de până î n 5 ani.
Problemele cu care se confrunta Republica Moldova
Coruptia si birocratia
Acces la resurse financiare ieftine
Administrare fiscala dificil ă
Lipsa resurselor umane calificate
Concurenț a
În linii mari, cele două state se confruntă cu aceleși bariere care împiedica sectorul de
IMM -uri să ajungă la adevăra ta valoare. Majoritatea dificultăț ilor sunt influențate de
mecanismele și actele normative aflate în vigoare, de factori politici și nivelul scă zut al culturii
antreprenoriale.

49
3.4 Activitatea inovatoare a IMM -rilor din România ș i Republica Moldova41

Pentru asigurarea un ei dezvoltă ri durab ile și sustenabile a sectorului de întreprinderi,
trebuie menționat că stimularea inovației are un rol esențial și facem referire atât la servicii și
produse, cât și la noi tehnologii și noi strategii manageriale și de marketing. În Româ nia,
eforturile de inovare ale î ntrepri nderilor s -au concentrat pe urmă toarele:

Figura nr 9 Natura activității inovatoare î n IMM -uri

Conform acestei figuri, observăm ca pentru inovare, s -au luat î n considerare dezvoltarea
de noi produse, noi tehnologii ș i metode de mana gement ș i de marketing noi, dar, de asemenea,
observăm și faptul că a scăzut, cel puțin momentan dorința de a inova prin modernizarea
sistemului informatic. Principalele moduri prin care un IMM devine inovator sunt reprezentate
de modificarea elemente lor n oi dezvoltate iniț ial într-o altă companie ( 43.86 %), derularea
activităților de cercetare ș i dezvoltare (26.9%), cooperarea cu mai multe oranizații în vederea
desfășurării activităț ii de cercetare -dezvoltate (4.46%), preluarea în î ntregime a unor ele mente de
noutate dezvoltate de alte î ntreprinderi (24.78%). Aceste valori pot fi privite atât ca fiind
pozitive, cât și negative, deoarece creș terea acestor indicatori subliniază scăderea dorinț ei IMM –
urilor de a de zvolta independent noi produse ș i servici i inovatoare. Așadar, în anul 2013,
Româ nia a optat pe ntru un comportament prin care ș i-a asi gurat conservarea afacerii, fără să se
expuna la activităț i de cercetare -dezvoltare costisitoare care poate nu aveau rezultatul scontat. În

41Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România – Conferință de presa, Evoluția IMM –
urilor inovative din România și modalități de amplificare a inovării performante –
https://immr omania.ro/stiri_fisiere/evolutia -imm-urilor -inovative -8009.pdf 37,21%
16,45%19,51%
7,6%
4,75%40,22%
22,94% 22,37%
4,97% 4,97%
051015202530354045
Produse noi Tehnologii noi Abordări noi de
management și
marketingModernizarea
sistemului
informaticPregătirea
resurselor umane
2012 2013

50
activitatea de cercetar e-dezvoltare din sectorul de IMM -uri din Româ nia, s -au identificat cateva
impedimente cum ar fi: costul ridicat pentru activităț ile de cercetare -dezvoltare (48.63%),
fondurile proprii insuficiente ( 40.09 %), lipsa unor structuri publice pentru co -finanț are sau
finanțare a cercetării, dezvoltă rii (28.11), incertitudinea reali zării unor produse ș i servicii
inovatoare (35 .37%), acces dificil la informațiile în privința anumitor pieț e (28.04%), acces
dificil la noile tehn ologii (19.69%), dificultatea gă sirii pa rtenerilor de afaceri ( 14.53%) și într -o
proporție mai mică (11.03%), lipsa resurselor umane specializate.
Pentru Republica Moldova, s-a efectuat o analiză prin care au fost iden tificate problemele
pe care le întampina IMM -urile în ceea ce priveș te antr eprenoriatul inovațional. Această analiză
se bazează pe urmă toarele principii:42
– Inovaț ia este un instrument im portant prin care se accelerează creșterea economică ;
– Prin utilizarea inovațiilor se crează un produs competitiv și cu valoare adaugată mare.
Inovația reprezintă un mijloc de concurenț a eficient, contribuie la reducerea costurilor
produsel or, atrage investitorii, crează o imagine îmbunătățită a producă torului.
– Potențialul tehnico -științific național reprezintă sursa primordială pentru dezvoltarea
inovațiilor. Această condiție este insoțită și de performanțele ș i capacitatea de percepere a
resursei umane asupra importanței dezvoltă rii tehnologice.
– Crearea ș i dezvolta rea unui antreprenoriat inovator în Republica Moldova, trebuie să fie
bazat pe parte neriatul dintre so cietate, mediul antreprenorial și g uvernare.
– Guvernul urmează să susț ina dezvoltarea inovatoare a antreprenoriatului prin facilitarea
accesului la noile tehnologii ș i prin stimularea comportamentului inovator .
Se incearcă î mbinarea inova țiilor cu dezvoltarea sectorului de I MM-uri prin: tehnologia
informațională, crearea noilor locuri de muncă și î nalta calificare a acestora, eficiența energetică,
protecția sănătății ș i a me diului, dezvoltarea zonelor si sectoarelor defavorizate, gradul de
prelucr are al materiilor prime. Această concepț ie s-a orientat pe crearea unor condiț ii de
dezvoltare de parteneriate între business și știință și intensificarea activităț ii antreprenoriale.

42 Conceptia de dezvoltare a antreprenoriatului inovational in Republica Moldova, Chisinau 2010 –
http://asm.md/administrator/fisiere/cadru/f88.pdf

51
CONCLUZII Ș I PROPUNERI

Așadar, în condiț iile mediului de afaceri actual, domi nat de o multitudine de modificări ș i
dezechi libre economice, este importantă crearea ș i dezvoltarea unor strategii care să aibe
principii bine definite ș i prin care se vo r atinge obiectivele scontate. În ultima perioadă de timp,
întrep rinderile mici și mijlocii au o importanță din ce în ce mai mare în dezvoltarea unei
economii naționale și internaționale. Î n majori tatea economiilor de stat, dar și în economia
internațională , IMM -urile au ponder ea cea mai mare din totalul de î ntreprinder i și participă la
crearea PIB -ului naț ional . Acest sector de î ntreprinderi ab soarbe cea mai mare parte a forței de
muncă activă, promovează antreprenoriatul, creativitatea ș i inovare a, antreneaza competitivitatea
și se adaptează cu o mai mare uș urință la cerințele pieței, față de î ntreprinderile de mari
dimens iuni, contribuind astfel la creșterea și dezvoltarea economiei naționale și internaț ionale .
De aceea, Comisia Europeană a ales să stabilescă strategii bine definite prin care să susțină
crearea ș i dez voltarea micilor afaceri î n toate domeniile de activitate .
În prezenta lucrare am avut în vedere susținerea și demostrarea rolului pe care îl au
înreprinderile mici și mijlocii în dezvoltarea economiei oricărei țări, precum ș i prezentarea
principalelor d irecții strategice și strategii adoptate, atât la nivel național, cât ș i la nivel europea n/
mondial. Astfel, î n primul capitol, am prezentat principalele caracteristici ale IMM -urilor,
efectele pozitive pe care le au acestea în economie și domeniile de act ivitate î n care se poate
dezvolta o astfel de î ntrep rindere. Tot aici am prezentat și importanța pe care o au întreprinderile
mici și mijlocii î n cadrul Uniunii Europene . Am descris evolutia IMM -urilor î n cadrul Uniunii
prin mentionarea principalelor etape pe care le -a avut acest sector și cum a ajuns la această
importanță .
In cel de -al doilea capitol, regăsiți principalele strategii întreprinse de Comisia Europeană
în ultimele două decenii pentru a menține dezvoltarea economică ș i pentru a dezvolta din ce în ce
mai mult sectorul de întreprinderi mici ș i mijlocii. Principiile strategic e ale Uniunii Europene se
referă la oferirea acestor î ntreprinderi de sustinere financiară pentru dezvoltare, la susti nerea
antreprenorilor dornici să -și dezvolte propria afac ere, ad optarea de politici prin care să faciliteze
accesul întreprinzătorilor la finanțare, la informații și cunoștințe specifice, politici care urmăresc
în principiu înlăturarea barierelor ș i problemelor cu care se confruntă IMM -urile î n procesul de
crear e și dezvoltare a activităților economice. Prin înființ area unor com isii și a unor administrații
specifice, Comisia Europeană ș i-a propus real izarea de rapoarte semestriale și anuale prin care să
poată observa concret cum sunt aplicate politicile adoptate și acolo unde acestea sunt ineficiente
sau insuficiente, să se reintervină cu politici mai atent aplicabile.

52
Ultimul capitol al prezentei lucrări, reprezintă studiul de caz realizat pentru România ș i
Republica Moldova, prin compararea sectorului de IMM -uri din cele două state. Din ac est
studiu, putem concluziona că cele doua state au o economie în continuă dezvoltare, iar sector ul
de IMM -uri diversificat ocupă locuri primordiale în economia naț ional a prin participarea la
realizarea PIB-ului, crearea de noi locuri de muncă, scăzând astfel rata șomajului și deschiderea
la piețele internaț ionale de desfacere. Din studiu r eiese că în perioada crizei, România a
întâmpinat probleme se rioase, iar redresarea economică a fost mai lenta decât în Republica
Moldova. Î n Republica Moldo va, sectorul de IMM -uri a fost și este într -o continua creștre, în
România de abia î n ultimii ani, anteriori crizei economice, a inceput sa cunoască o nouă
ascensiune. În ambele state, cul tura antreprenorială are nevoie de mai multă susț inere din partea
antreprenorilor. Î n urma stiudiului am putut determina și principalele bariere ș i probleme cu care
se confrunta sectorul de IMM -uri, printre acestea numărându -se: birocrația, fiscalitatea excesivă,
corupția, concurența neloiala ș i exemplele p ot continua. Atât Comisia Europeană, cât și
admisitrațiile naționale din fiecare țară încearcă să faciliteze creșterea economică ș i a sectorului
de IMM -uri. Din punctul meu de vedere, atât Comisia Europeană, cât și administrațiile naționale
trebuie să î ntreprindă cât mai multe rapoarte și o observare mai atentă asupra necesităților pe
care le au î ntreprinderile mici pentru a se dezvolta. Din studiul de caz realizat, am putut observa
ca unele sectoare de activitate sunt destul de slab dezvoltate, deci ar tr ebui să se introducă o
legislație națională mai riguroasă prin care să se dezvolte din ce î n ce mai mult fiecare dimeniu
de activitate.

53
REFERINTE BIBLIOGRAFICE
 O. Nicolescu, Ghidul managerului eficient, vol 1, Editura Tehnica, Bucuresti, 1993, pag 14;
 www.wikipedia.org/wiki/intreprinderimicisimijlocii , Definitia intreprinderilor mici si
mijlocii;
 Michel Porter – Avantajul competitiv;
 P. Drucker, Realitatile lumii de maine, Editura Teora, Bucuresti, 1999;
 L. Zahiu si M. Nastase, Economia intreprinderii, Editura ASE, Bucuresti, 2004;
 http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/files/sme_definition/sme_user_guide_ro.pdf –
Comisia Europeana – Noua definitie a IMM -urilor, Ghidul utilizat orului si noul model de
declaratie 2008;
 I. Abrudan, G. Lobatiu si M. Lobatiu, IMM -urile si managementul lor specific, Editura
Dacia, Cluj Napoca, 2003, pag 62;
 Dictionar al termenilor de baza din antreprenoriat – Intreprinderi mici si mijlocii
(http://caravanacarierei.bns.ro/wp -content/uploads/sites/2/2013/01/CE -ESTE -UN-IMM.pdf );
 ANIMMC, „Strategia de sprijinire si dezvoltare a sectorului IMM -urilor pentru 2008 -2013”,
Bucureti, 2008;
 http://www.imm.gov.ro/cosme – Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comert si
Antreprenoriat;
 Raportul anual al Uniunii Europene privind IMM -urile;
 Depasirea stigmatizarii esecului in afaceri – pentru o politica a celei de -a doua sanse –
Punerea in aplicare a parteneriatului de la Lisabona pentru crestere si locuri de munca, COM
2007;
 Raportul grupului de experti "Modele de reducere a obligatiilor de reglementare
disproportionate impuse IMM -urilor", mai 2007;
 Comunicarea Comisie ca tre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social
European si Comitetul Regiunilor, COM Bruxelles, 2008;
 Strategia Europa 2020;
 Modelul de IMM -uri din Romania, Studiu al Comisiei Europene,
2011,http://www.minind.ro/imm/StrIMM_Intr_23022011.p df;
 Finanțarea IMM -urilor în Republica Moldova, Ion Tornea, 2011;
 Legea pentru aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare ''Moldova 2020", Chisinau, 2012;
 Raportul anual pentru Republica Moldova al Comisiei Europene, 2017;
 Carta Alba a IMM -urilor Romaniei, 201 6;

54
 Conceptia de dezvoltare a antreprenoriatului inovational in Republica Moldova, Chisinau
2010 – http://asm.md/administrator/fisiere/cadru/f88.pdf ;
 Consiliul National al Intrep rinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania ;
 MinisterulAfacerilorExterne – Strategia Europa 2020 .