Lucrări Topografice Necesare Întocmirii Documentației DE Proiectare ȘI Execuție A Dj 107n, Râsca – Someșul Rece

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA

SPECIALIZAREA „MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU”

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ZI

LUCRĂRI TOPOGRAFICE NECESARE ÎNTOCMIRII DOCUMENTAȚIEI DE PROIECTARE ȘI EXECUȚIE A DJ 107N, RÂSCA – SOMEȘUL RECE

COORDONATOR, ABSOLVENT,

Prof. univ. dr. ing. Maricel Palamariu Rațiu Raul

Alba Iulia

2015

CUPRINS

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Scopul și importanța temei propuse

Dezvoltarea căilor de comunicație terestre dintr-o anumită societate este strâns legată de necesitatea desfășurării activităților economice, sociale, politice, culturale, de agrement etc., iar starea acestora, pe de o parte, este determinată de gradul de dezvoltare al societății respective, iar pe de altă parte, influențează semnificativ costurile globale ale transporturilor de mărfuri și valori.

Procesul de transport trebuie să se desfășoare cu îndeplinirea unor condiții impuse, în așa fel stabilite încât cerințele economiei naționale și ale populației să fie satisfăcute, atât cantitativ cât și calitativ. Condițiile generale și specifice care se impun transporturilor sunt următoarele:

siguranța circulației (navigației sau zborului) constituie condiția fundamentală a transporturilor, potrivit căreia toate mijloacele și instalațiile de transport trebuie să funcționeze neîntrerupt și în perfecte condiții, evitând în totalitate accidentarea călătorilor și personalului, distrugerea mărfurilor, avarierea sau distrugerea mijloacelor și instalațiilor de transport;

ritmicitatea transporturilor, cerință care constă în repetarea regulată, pe o perioadă de timp, a aceluiași serviciu;

cheltuieli minime de transport în vederea sporirii eficienței economice a producției materiale;

durata cât mai redusă a transportului în scopul creșterii eficienței economice a acestora, precum și pentru limitarea timpului cât mărfurile sunt scoase din sfera producției și creșterea timpului acordat odihnei și agrementului în bugetul de timp al populației;

integritatea cantitativă și calitativă a mărfurilor care implică păstrarea proprietăților fizico-chimice ale mărfurilor pe durata transportului;

reducerea poluării mediului înconjurător se referă la producerea zgomotelor, eșaparea în atmosferă de gaze nocive și deversarea în râuri, fluvii și mări a apelor murdare, uleiurilor etc.

Orice abatere de la cerințele calitative ale transporturilor trebuie tratată ca deficiență care reduce eficiența tehnică, economică și socială a activității de transport.

Măsurarea și proiectarea căilor de comunicație terestre este o activitate importantă, care, efectuată în cadrul unor echipe interdisciplinare de specialiști, poate conduce la soluții constructive deosebite din punct de vedere tehnic și arhitectural, precum și al dezvoltării durabile și al valorii indicatorilor urmăriți. Pentru aceasta, proiectarea unor astfel de obiective, fie că este vorba de unele în totalitate noi, fie că este vorba de reabilitarea celor existente, trebuie efectuată pe baza unor analize tehnico-economice, pornind de la mai multe variante de traseu evidențiate de măsurători topografice reale și de studii de impact care să sublinieze afectarea minimă a mediului înconjurător.

Lucrarea de față urmărește să puncteze câteva dintre aspectele generale menționate anterior, și anume reabilitarea drumurilor și elementele tehnice legate de calculul elementelor geometrice specifice căilor de comunicație terestre în plan, profil longitudinal și profil transversal.

Lucrarea de față urmărește să scoată în evidentă faptul că proiectarea căilor de comunicație terestre este o activitate de echipă, desfășurate în etape consecutive, cu migală, profesionalism și abnegație, care aduce satisfacții deosebite atât specialiștilor din domeniul măsurătorilor topografice cât și specialiștilor proiectanți.

Localizarea geografică

În vederea urmăririi modului de lucru și a etapelor necesare în vederea soluționării temei propuse, s-a utilizat ca studiu de caz traseul drumului județean DJ 107N, drum propus spre modernizare.

Acesta se găsește pe teritoriul județului Cluj și se desfășoară între localitățile Gura Râsca și Someșul Rece. Traseul drumului este în administrarea Consiliului Județean Cluj.

Ca forme de relief străbătute, traseul drumului județean propus spre reabilitare se desfășoară într-o zonă de munte. Din punct de vedere geologic terenul de fundare al drumului este format din formațiuni cuatemare, consolidate pe anumite zone și mai putin consolidate pe altele reprezentate plin prin depozite deluvial-coluviale sau aluvionare.

Din punct de vedere litologic terenul natural este foarte diferit, fiind format din nisipuri și petrișuri.

Zona climaterică în care se desfășoară sectorul de drum studiat se încadrează în tipul climateric III cu indicele de umiditate Im = 0,35.

Adâncimea de îngheț este de 80 cm.

Zona nu a suferit influențe tectonice recente de amploare, astfel că zona este în prezent stabilă. Sub aspect seismic, zona este pasivă. Intensitatea seismică ce caracterizează județul Cluj este cea de grad VI, scară MSK, în conformitate cu STAS 3684-71, amplasamentul aparținând zonei de intensitate 6, în baza SR 11.100/1-93.

Tronsonul propus pentru modernizare și reabilitare este cuprins între km. 28+612 și km. 36+200.

Fig. 1.1. Localitatea Râșca – localizare geografică– captură Google Maps

Fig. 1.2. Localitățile Râșca și Someșul Rece – detaliu– captură Google Maps

În vederea localizării obiectivului de interes s-au utilizat trapezele, după cum se observă în imaginea de mai jos. De asemenea, datorită întinderii ca suprafață și lungime a obiectivului studiat, s-a folosit trapezul L-34-047-D-c, în vederea realizării încadrării în zonă, și nu a subdiviziunilor acestuia.

Fig. 1.3. Încadrarea în trapezul L-34-047-D-c

Descrierea obiectivului

Traseul drumului județean107N, ce face obiectul prezentei lucrări, traversează localitățile Gura Râșca și Someșul Rece și ajunge în DJ 107P.

Este un traseu puțin sinuos și cu o platformă cuprinsă între 6.00 și 8.00 m. Partea carosabilă existentă are lățimi între 5.5 m și 6.00 m.

Fig. 1.4. Imagine cu starea carosabilului

Sistemul rutier existent la momentul actual are multiple degradări de suprafață (gropi, suprafețe plombate, fisuri transversale și longitudinale, făgașe). Ca urmare a acestor degradări drumul nu mai are o planeitate a suprafeței de rulare nici în profil longitudinal, nici în profil transversal. Denivelările în profil longitudinal sau transversal se mai datorează și reparațiilor efectuate în timp care nu au mai respectat pantele transversale ale drumului.

Fig. 1.5. Imagine cu starea carosabilului – gradul de degradare

Cedarea corpului drumului pe anumite zone a fost posibilă și datorită apelor de suprafață care, datorită inexistenței șanturilor respectiv a întreținerii precare a acestora, a stagnat în zona drumului, a înmuiat pământul din patul drumului si a produs cedarea sistemului rutier. Mai mult, datorită lipsei racordărilor cu drumurile laterale sau înfundării podețelor majoritatea apelor din precipitații s-au colectat în zona drumului.

Fig. 1.6. Imagine cu starea sistemului de evacuare a apelor de suprafață

Din punct de vedere al traficului se estimeaza o creștere importantă a traficului odată cu modernizarea tronsonului de drum. Această creștere se estimează a se înregistra atât la vehiculele de marfă (vor exista condiții corespunzătoare de circulație) cât și la cele de călători (pe considerente turistice). Așa cum s-a afirmat îmbunătățirea condițiilor de circulație va atrage după sine dezvoltarea agroturismului, estimându-se, astfel, și o creștere a activității economice în zonă.

Principalele specificații tehnice solicitate de beneficiar vor fi enumerate în cele ce urmează:

Distanța dintre profilele transversale să nu depășească 30 m pe aliniamente și 20 m în curbe;

profilele transversale se vor realiza până la limita de proprietate sau până la minim 4 m de picior taluz.

se vor evidenția toate detaliile existente în teren (utilități, șanțuri, accese pe podeț, garduri etc)

punctele măsurate vor fi raportate folosind un soft de specialitate;

punctele măsurate vor fi unite folosind polylinie 3D, folosind culori separate pentru fiecare linie reprezentând același detaliu.

EFECTUAREA MĂSURĂTORILOR

Prezentarea aparaturii utilizate

În procesul de măsurare s-au utilizat atât GPS-ul, cât și stația totală.

Stația totală TC(R) 407 de la Leica Geosystems este un aparat de înaltă calitate destinat lucrărilor din construcții.

Tehnologia avansată folosită permite ca măsurătorile zilnice să fie mai ușoare. Instrumentul este ideal pentru ridicări simple în construcții și în trasări. Manipularea instrumentului se învață ușor, fără probleme, în scurt timp.

Fig. 2.1. Stație Totală TCR 407

Caracteristicile speciale ale statiei totale:

• se invață rapid și ușor,

• taste interactive, ecran cu cristale lichide,

• este mic, greutate mică și ușor de folosit,

• măsurători fără reflector cu raza laserului vizibil integrată,

• tastă adițională de declanșare pe partea laterală a instrumentului,

• mișcări continue pentru unghiurile orizontale și verticale,

• laser pentru centrare.

Descrierea aparaturii utilizate

Fig. 2.2. Sistem GNSS Stonex S9III

Specificație receiver S9III GNSS

Placa GNSS : Trimble BD970. aceeași ca la modelul Trimble R8

Număr de canale : 220

Recepționează semalale următorilor sateliți : 

-GPS simultan L1 C/A,L2 E,L2 C,L5

-Glonass simultan L1 C/A,L1 P,L2 C/A(Glonass M),L2 P

-SBAS simultan L1 C/A,L5

-Giove-A : simultan L1 BOC,E5A,E5B,E5AltBOC1

-Giove-B : simultan L1 CBOC,E5A,E5B,E5AltBOC1

Timp de inițializare < 10 sec

Rata de update: până la 50 Hz(50/sec)

Interfața de comunicare :

-conectori I/O cu 9 și 5 pini

-USB
-Bluetooth clasa II 2,4 GHz cu raza de până la 50 m

-Radio intern cu frecvența de 410-470 MHz cu interval de selectare 25 KHz

-Modem GSM/GPRS intern 

-Radio extern de 2W/5W/25W cu raza maximă de 22Km(opțional)

-Protocol comunicare : CMR+,CMR,RTCM2.1,RTCM 2.3,RTCM 3.0,RTCM 3.1 input și output

Acuratețe : 

-Orizontal static : +/-2,5 mm + 1ppm

-Vertical static : +/-5 mm + 1 ppm

-Orizontal RTK : +/-1 cm + 1 ppm

-Vertical RTK : +/- 2 cm + 1 ppm

Rezistent la praf și la scufundarea în apă la o adâncime de 1m sau 100% umiditate.Certificat IP67

Rezistent la vibrații și la șocuri provocate de căderea liberă pe beton de la o înălțime de 2m. Datorită acestor carasteristici, măsurătorile se pot efectua și în condiții grele de lucru.

Specificatie Getac PS 236 Controller

Procesor Marvell 806 MHz

Sistem de operare : Windows Mobile 6.1

Echipat cu software Stonex SurvCE 2.8 in limba romana (proiectie Stereo 70 pentru lucru in RTK implementata) 

Memorie si stocare date : 

-128 MB RAM

-4 GB stocare date

-compact flash slot,SD/SDHC slot

Display LCD color de 89 mm,ecran tactil

Interfata comunicare : COM1,RS 232C,USB,Bluetooth Clasa I cu raza pana la 20 m

Dimensiuni/greutate : 165 x 89 x 43 mm / 482 Gr cu baterie

Protectie la apa si praf : IP 67

Temperatura de lucru : -30 la +60 Grade Celsius

Prezentarea principiului de măsurare

Datorită cerințelor lucrării, a configurației terenului și a preciziei impuse, ce se încadrează în precizia de lucru a aparaturii cu care s-a întocmir lucrarea, măsurătoarea întregului sector de drum a fost realizat cu ajutorul tehnicilor GPS.

Principalul beneficiu al realizării etapei de măsurători cu această aparatură este rapiditatea de lucru. Astfel, nu mai este nevoie de parcurgerea etapelor de lucru din cazul efectuării măsurătorilor cu stația totală (stabilirea rețelei de sprijin, marcarea punctelor, efectuarea măsurătorilor punctelor radiate din fiecare punct de stație în parte).

Pentru a face mai clară tehnica de lucru, în cele de mai jos se prezintă principiile generale de măsurare folosind această tehnică modernă.

  GPS reprezintă de fapt o parte din denumirea NAVSTAR GPS . Acesta este acronimul de la NAVIGATION System with Time And Ranging Global Positioning System. Proiectul a fost demarat de către guvernul Statelor Unite la începutul anilor 70. 
Scopul principal îl reprezintă posibilitatea de a putea determina cu precizie poziția unui mobil în orice punct de pe suprafața Pământului, în orice moment indiferent de starea vremii.
           GPS este un sistem care utilizează o constelație de 30 de sateliți pentru a putea oferi o poziție precisă unui utilizator. Precizia trebuie înțeleasă în funcție de utilizator. Pentru un turist aceasta înseamnă în jur de 15m, pentru o navă în ape de coastă reprezintă o mărime de circa 5m, iar pentru un geodez precizie înseamnă 1cm sau chiar mai puțin.

Sistemul de poziționare GPS este constituit din trei componente sau segmente principale, care asigură funcționarea acestuia, după cum urmează:
1. Segmentul spațial, constituit din constelația de sateliți GPS;

2. Segmentul de control, constituit din stațiile de la sol, care monitorizează întregul sistem;
3. Segmentul utilizatorilor, compus din utilizatorii civili și militari, care folosesc receptoare GPS dotate cu antenă și anexele necesare;

          Poziționarea cu ajutorul tehnologiei GPS

Fig. 2.3 Principiul de poziționare GPS

          Ca problemă practică, poziționarea cu ajutorul tehnologiei GPS se realizeză prin determinarea distanțelor dintre punctul de stație și satelitii GPS vizibili, matematic fiind necesare măsurători la minimum 4 sateliți. Acest număr de sateliți este necesar pentru a ne putea poziționa cât se poate de precis, numai pe baza distanțelor măsurate la sateliți. Dacă am avea măsurători la un singur satelit și am cunoaște poziția acestuia, cu o singură distanță, poziția noastră în spatiu ar fi pe o sferă cu centrul în poziția satelitului și cu raza, distanța măsurată.

            Poziționarea se realizează cu ajutorul retrointersecției spațiale de distanțe, în sistemul de referință, reprezentat de elipsoidul WGS84. Față de coordonatele spațiale care definesc permanent poziția fiecărui satelit GPS (Sj) , în acest sistem de referință, coordonatele spațiale ale oricărui punct de pe suprafața Pământului (Pi) se pot determina cu deosebită precizie prin intermediul măsurării unui număr suficient de distanțe de la sateliții recepționați de receptorul din punctul P.      

         Prelucrarea datelor GPS

         Prelucrarea datelor GPS se realizează în funcție de metoda de măsurare, de sistemul de coordonate utilizat (Stereografic 1970 sau EUREF), de tipul măsurătorilor efectuate în rețea, de metoda de prelucrare aleasă. Este de menționat un amănunt foarte important: receptoarele GPS prelucrează semnalul de la satelit și dau poziția receptorului în coordonate sistem global elipsoidal pe elipsoidul WGS84. În România, sistemul de coordonate oficial este sistemul de coordonate plane Stereografic 1970 care are ca bază elipsoidul Krasovski. Pentru a obține coordonate din sistemul WGS84 în sistemul Stereografic 1970 se utilizează niște parametri de transcalcul, respectiv parametri utilizabili pe toată țara și parametri utilizabili local. 

În cazul efectuării măsurătorilor cu stația totală, s-a utilizat rețeaua sprijinită pe două capete. Principiul modului de măsurare este că din fiecare punct de stație staționat se vizează în dublu sens, și înainte și inapoi.

Efectuarea măsurătorilor propriu-zise

În cazul lucrării de față, datorită cerințelor impuse de către beneficiarul lucrării și de către proiectant, a fost necesară efectuarea măsurătorilor prin metoda RTK, descrisă, succint, mai jos.

Prescurtarea de RTK provine de la cinematic în timp real. Este o metodă de măsurare cinematică OTF ce se derulează în timp real.

Stația fixă are atașată o legătură radio și retransmite datele pe care le recepționează de la sateliți.

Și mobilul are o legătură radio și recepționează transmis de stația fixă. Mobilul recepționează de altfel date și direct de la sateliți prin intermediul propriei sale antene GPS. Aceste două seturi de date pot fi procesate împreună de receptorul mobil în scopul rezolvării ambiguității și prin urmare se va obține o precizie ridicată relativ la receptorul fix.

Odată ce receptorul fix a fost instalat și transmite date prin legătura radio, receptorul mobil poate fi activat.

Atunci când urmărește sateliții și recepționează date de la fix, poate începe procesul de inițializare. Acesta este similar cu inițializarea realizată în cazul unei măsurători cinematice OTF, diferența principală fiind faptul că este dusă la capăt în timp real.

Odată ce inițializarea este completă, ambiguitățile sunt rezolvate și mobilul poate înregistra puncte și coordonate. În acest moment precizia de determinare a bazei este de cuprinsă în intervalul 1-5 cm.

Este importantă menținerea contactului cu receptorul fix, căci altfel mobilul ar putea pierde ambiguitatea. Aceasta duce la calcularea unei poziții a punctului mult depărtată de realitate.

În plus, probleme ar putea fi întâlnite la măsurarea aproape de obstrucții ca și clădiri înalte, copaci, etc. unde semnalul sateliților ar putea fi blocat.

RTK a devenit foarte repede cea mai întâlnită metodă de obținere a unor precizii ridicate, măsurători GPS de acuratețe mare pe arii restrânse și poate fi utilizat și pentru aplicații similare celor la care se folosesc stațiile totale. Aceasta include și măsurători de detaliu, supraveghere, aplicații COGO, etc.

Astfel, efectiv în teren s-a parcurs suprafața de interes, staționând cu GPS-ul fiecare punct de detaliu necesar în vederea întocmirii planului de situație. De asemenea, având în vedere scopul lucrării, acela de a reamenaja un sector de drum, punctele de detaliu măsurate în profil transversal (perpendicular pe axul carosabilului), la o distanță prestabilită, dar și în cazul ruperilor de pantă sau a curbelor, au fost necesare.

În urma măsurătorilor reies două Anexe, fiecare fiind parte integrantă a documentației de obținere a avizului de începere a lucrărilor. Acestea sunt: carnetul de teren și inventarul de coordonate.

Mai jos este un extras din carnetul de teren al măsurătorii. Se observă numărul punctului pentru fiecare punct în parte, statusul, codul, coordonatele măsurate, numărul de sateliți vizibili în fiecare caz în parte.

Carnet GPS

JB,NMSOMESU RECE,DT02-06-2012,TM09:47:10

MO,AD0,UN1,SF1.00000000,EC0,EO0.0,AU0

–Stonex SurvCE Version 2.52.21

–CRD: Alphanumeric

–Definit de utilizator: ROMANIA/Stereografic 1970-Marea Negra 1975

–Echipament: S9 GNSS SN:02938844

–Antenna Type: [STX_S9],RA0.0930m,SHMP0.0590m,L10.0884m,L20.0924m,–L1/L2 Integrated Antenna

–Fisierul de localizare: Nici unul

–Fisierul de separare al geoidului: \Program Files\SurvCE\Data\Romanian.gsf

–Scara GPS: 1.00000000

–Scale Point not used

–RTK Method: RTCM V3.0, Device: GSM intern, Network: NTRIP RO_VRS_3.1_GG

BP,PN0022,LA46.452786539078,LN23.351152399023,EL470.0402,AG0.000,PA0.088,–

–Entered HR: 2.0000, Vertical

LS,HR2.0884

GPS,PN1,LA46.410461727484,LN23.182271322056,EL608.432351,–72

–GS,PN1,N 577499.4064,E 370582.0776,EL564.1312,–72

–GT,PN1,SW1674,ST114473008,EW1674,ET114473008

–HSIG:0.020, VSIG:0.057, STATUS:FLOAT, SATS:12, PDOP:1.736, HDOP:0.985, VDOP:1.430

GPS,PN1,LA46.410461731232,LN23.182271347480,EL608.445672,–72

–GS,PN1,N 577499.4074,E 370582.0831,EL564.1445,–72

–GT,PN1,SW1674,ST114482007,EW1674,ET114482007

–HSIG:0.018, VSIG:0.029, STATUS:FIXED, SATS:12, PDOP:1.691, HDOP:0.955, VDOP:1.396

GPS,PN2,LA46.410463830724,LN23.182391363257,EL611.340803,–72

–GS,PN2,N 577499.5101,E 370607.5928,EL567.0410,–72

–GT,PN2,SW1674,ST114603004,EW1674,ET114603004

–HSIG:1.194, VSIG:1.914, STATUS:AUTONOMOUS, SATS:11, PDOP:2.138, HDOP:1.015, VDOP:1.882

GPS,PN5000,LA46.435913223975,LN23.214066411923,EL468.523955,–1 +35

–GS,PN5000,N 582798.0177,E 374898.8799,EL424.6841,–1 +35

–GT,PN5000,SW1674,ST115848007,EW1674,ET115848007

–HSIG:0.080, VSIG:0.200, STATUS:FIXED, SATS:12, PDOP:1.754, HDOP:0.930, VDOP:1.487

GPS,PN5001,LA46.435913205536,LN23.214076690225,EL468.360404,–1 +5

–GS,PN5001,N 582797.9668,E 374901.0614,EL424.5207,–1 +5

–GT,PN5001,SW1674,ST115854008,EW1674,ET115854008

–HSIG:0.023, VSIG:0.034, STATUS:FIXED, SATS:12, PDOP:1.754, HDOP:0.930, VDOP:1.487

GPS,PN5002,LA46.435913346336,LN23.214090838947,EL468.413496,–1 +4

–GS,PN5002,N 582797.9481,E 374904.0654,EL424.5739,–1 +4

–GT,PN5002,SW1674,ST115860008,EW1674,ET115860008

–HSIG:0.026, VSIG:0.037, STATUS:FIXED, SATS:12, PDOP:1.754, HDOP:0.929, VDOP:1.488

GPS,PN5003,LA46.435913483221,LN23.214103177540,EL468.305821,–1 +3

–GS,PN5003,N 582797.9361,E 374906.6851,EL424.4664,–1 +3

–GT,PN5003,SW1674,ST115867008,EW1674,ET115867008

–HSIG:0.026, VSIG:0.048, STATUS:FIXED, SATS:12, PDOP:1.755, HDOP:0.929, VDOP:1.489

GPS,PN5004,LA46.435915946886,LN23.214122535506,EL468.516105,–1 +34

–GS,PN5004,N 582798.6115,E 374910.8097,EL424.6769,–1 +34

–GT,PN5004,SW1674,ST115874007,EW1674,ET115874007

–HSIG:0.027, VSIG:0.033, STATUS:FIXED, SATS:12, PDOP:1.586, HDOP:0.864, VDOP:1.331

GPS,PN5005,LA46.435867530693,LN23.214127395320,EL468.383591,–34

–GS,PN5005,N 582783.6444,E 374911.5316,EL424.5438,–34

–GT,PN5005,SW1674,ST115909008,EW1674,ET115909008

–HSIG:0.060, VSIG:0.056, STATUS:FIXED, SATS:12, PDOP:1.865, HDOP:1.025, VDOP:1.558

GPS,PN5006,LA46.435864311497,LN23.214108905065,EL468.431865,–3

–GS,PN5006,N 582782.7319,E 374907.5865,EL424.5918,–3

–GT,PN5006,SW1674,ST115938007,EW1674,ET115938007

–HSIG:0.031, VSIG:0.041, STATUS:FIXED, SATS:11, PDOP:2.023, HDOP:1.070, VDOP:1.717

GPS,PN5007,LA46.435863716324,LN23.214094921619,EL468.289822,–4

–GS,PN5007,N 582782.6096,E 374904.6146,EL424.4496,–4

–GT,PN5007,SW1674,ST115944007,EW1674,ET115944007

–HSIG:0.031, VSIG:0.042, STATUS:FIXED, SATS:10, PDOP:2.024, HDOP:1.069, VDOP:1.718

GPS,PN5008,LA46.435863326119,LN23.214078217553,EL468.183048,–5

–GS,PN5008,N 582782.5626,E 374901.0666,EL424.3427,–5

–GT,PN5008,SW1674,ST115958008,EW1674,ET115958008

–HSIG:0.033, VSIG:0.058, STATUS:FIXED, SATS:10, PDOP:3.328, HDOP:1.716, VDOP:2.851

GPS,PN5009,LA46.435863599600,LN23.214069767807,EL468.334477,–35

–GS,PN5009,N 582782.6842,E 374899.2749,EL424.4940,–35

–GT,PN5009,SW1674,ST115965007,EW1674,ET115965007

–HSIG:0.084, VSIG:0.118, STATUS:FIXED, SATS:9, PDOP:3.361, HDOP:1.774, VDOP:2.855

GPS,PN5010,LA46.435851860827,LN23.214054778835,EL468.024922,–35

–GS,PN5010,N 582779.1264,E 374896.0184,EL424.1841,–35

–GT,PN5010,SW1674,ST115979006,EW1674,ET115979006

–HSIG:0.088, VSIG:0.116, STATUS:FLOAT, SATS:9, PDOP:3.510, HDOP:2.032, VDOP:2.862

GPS,PN5011,LA46.435842979898,LN23.214056452477,EL468.078625,–5

–GS,PN5011,N 582776.3775,E 374896.3169,EL424.2377,–5

–GT,PN5011,SW1674,ST116004007,EW1674,ET116004007

–HSIG:0.048, VSIG:0.089, STATUS:FLOAT, SATS:10, PDOP:3.310, HDOP:1.719, VDOP:2.828

GPS,PN5012,LA46.435833502001,LN23.214060382666,EL468.062724,–1

–GS,PN5012,N 582773.4345,E 374897.0905,EL424.2217,–1

–GT,PN5012,SW1674,ST116023007,EW1674,ET116023007

–HSIG:0.051, VSIG:0.080, STATUS:FLOAT, SATS:12, PDOP:1.675, HDOP:0.892, VDOP:1.417

GPS,PN5013,LA46.435825070798,LN23.213956948388,EL467.828374,–35

–GS,PN5013,N 582771.2865,E 374875.0823,EL423.9862,–35

–GT,PN5013,SW1674,ST116071007,EW1674,ET116071007

–HSIG:0.039, VSIG:0.088, STATUS:FLOAT, SATS:12, PDOP:1.874, HDOP:1.008, VDOP:1.580

GPS,PN5014,LA46.435817056551,LN23.213960481141,EL467.703449,–5

–GS,PN5014,N 582768.7970,E 374875.7809,EL423.8612,–5

–GT,PN5014,SW1674,ST116088008,EW1674,ET116088008

–HSIG:0.046, VSIG:0.086, STATUS:FLOAT, SATS:12, PDOP:1.875, HDOP:1.007, VDOP:1.582

GPS,PN5015,LA46.435808735594,LN23.213964487176,EL467.726662,–1

–GS,PN5015,N 582766.2108,E 374876.5780,EL423.8843,–1

–GT,PN5015,SW1674,ST116108008,EW1674,ET116108008

–HSIG:0.070, VSIG:0.156, STATUS:FLOAT, SATS:13, PDOP:1.588, HDOP:0.852, VDOP:1.340

GPS,PN5016,LA46.435799960649,LN23.213967652990,EL467.812944,–1 +5

–GS,PN5016,N 582763.4881,E 374877.1938,EL423.9705,–1 +5

–GT,PN5016,SW1674,ST116137008,EW1674,ET116137008

–HSIG:0.114, VSIG:0.286, STATUS:FLOAT, SATS:13, PDOP:1.588, HDOP:0.851, VDOP:1.341

GPS,PN5017,LA46.435788847017,LN23.213971397151,EL467.728925,–1 +35

–GS,PN5017,N 582760.0409,E 374877.9175,EL423.8863,–1 +35

–GT,PN5017,SW1674,ST116150008,EW1674,ET116150008

–HSIG:0.122, VSIG:0.319, STATUS:FLOAT, SATS:12, PDOP:1.628, HDOP:0.889, VDOP:1.364

GPS,PN5018,LA46.435803619937,LN23.214062843291,EL468.214300,–35

–GS,PN5018,N 582764.1992,E 374897.4217,EL424.3729,–35

–GT,PN5018,SW1674,ST116237008,EW1674,ET116237008

–HSIG:0.036, VSIG:0.074, STATUS:FLOAT, SATS:13, PDOP:1.587, HDOP:0.846, VDOP:1.343

GPS,PN5019,LA46.435806840729,LN23.214064799464,EL468.445564,–66

–GS,PN5019,N 582765.1849,E 374897.8575,EL424.6042,–66

–GT,PN5019,SW1674,ST116272007,EW1674,ET116272007

–HSIG:0.029, VSIG:0.059, STATUS:FLOAT, SATS:13, PDOP:1.587, HDOP:0.845, VDOP:1.343

GPS,PN5020,LA46.435806142150,LN23.214064366552,EL468.389907,–1 +22

–GS,PN5020,N 582764.9711,E 374897.7611,EL424.5486,–1 +22

–GT,PN5020,SW1674,ST116286008,EW1674,ET116286008

–HSIG:0.026, VSIG:0.055, STATUS:FLOAT, SATS:13, PDOP:1.586, HDOP:0.844, VDOP:1.343

GPS,PN5021,LA46.435811824158,LN23.214062107786,EL468.362531,–22

–GS,PN5021,N 582766.7351,E 374897.3180,EL424.5212,–22

–GT,PN5021,SW1674,ST116303008,EW1674,ET116303008

–HSIG:0.027, VSIG:0.056, STATUS:FLOAT, SATS:13, PDOP:1.586, HDOP:0.843, VDOP:1.343

GPS,PN5022,LA46.435821228441,LN23.214059909354,EL468.060886,–5

–GS,PN5022,N 582769.6478,E 374896.9115,EL424.2197,–5

–GT,PN5022,SW1674,ST116320008,EW1674,ET116320008

–HSIG:0.021, VSIG:0.046, STATUS:FIXED, SATS:13, PDOP:1.504, HDOP:0.813, VDOP:1.266

GPS,PN5023,LA46.435808137559,LN23.214063054517,EL467.395762,–1 +8

–GS,PN5023,N 582765.5929,E 374897.4954,EL423.5544,–1 +8

–GT,PN5023,SW1674,ST116336008,EW1674,ET116336008

–HSIG:0.021, VSIG:0.047, STATUS:FIXED, SATS:13, PDOP:1.585, HDOP:0.842, VDOP:1.343

GPS,PN5024,LA46.435809887921,LN23.214081247177,EL468.236300,–5

–GS,PN5024,N 582766.0532,E 374901.3680,EL424.3952,–5

–GT,PN5024,SW1674,ST116346008,EW1674,ET116346008

–HSIG:0.019, VSIG:0.043, STATUS:FIXED, SATS:13, PDOP:1.585, HDOP:0.841, VDOP:1.343

GPS,PN5025,LA46.435810274450,LN23.214102044870,EL468.355592,–4

–GS,PN5025,N 582766.0811,E 374905.7849,EL424.5147,–4

–GT,PN5025,SW1674,ST116461008,EW1674,ET116461008

–HSIG:0.044, VSIG:0.063, STATUS:FLOAT, SATS:13, PDOP:1.505, HDOP:0.809, VDOP:1.269

GPS,PN5026,LA46.435811517052,LN23.214114778128,EL468.400555,–3

–GS,PN5026,N 582766.4087,E 374908.4955,EL424.5598,–3

–GT,PN5026,SW1674,ST116526008,EW1674,ET116526008

–HSIG:0.023, VSIG:0.044, STATUS:FIXED, SATS:15, PDOP:1.400, HDOP:0.759, VDOP:1.176

GPS,PN5027,LA46.435818435292,LN23.214118927527,EL468.380480,–22 +7

–GS,PN5027,N 582768.5261,E 374909.4205,EL424.5399,–22 +7

–GT,PN5027,SW1674,ST116552009,EW1674,ET116552009

–HSIG:0.020, VSIG:0.039, STATUS:FIXED, SATS:15, PDOP:1.355, HDOP:0.719, VDOP:1.148

GPS,PN5028,LA46.435818449603,LN23.214124517229,EL468.460554,–7

–GS,PN5028,N 582768.5060,E 374910.6070,EL424.6200,–7

–GT,PN5028,SW1674,ST116558008,EW1674,ET116558008

–HSIG:0.025, VSIG:0.046, STATUS:FIXED, SATS:12, PDOP:1.443, HDOP:0.757, VDOP:1.229

GPS,PN5029,LA46.435812903716,LN23.214119719179,EL468.469717,–22 +9

–GS,PN5029,N 582766.8151,E 374909.5531,EL424.6291,–22 +9

–GT,PN5029,SW1674,ST116569009,EW1674,ET116569009

–HSIG:0.023, VSIG:0.042, STATUS:FIXED, SATS:13, PDOP:1.864, HDOP:0.917, VDOP:1.623

GPS,PN5030,LA46.435815208176,LN23.214123691388,EL467.707833,–8

–GS,PN5030,N 582767.5090,E 374910.4110,EL423.8673,–8

–GT,PN5030,SW1674,ST116578008,EW1674,ET116578008

–HSIG:0.024, VSIG:0.043, STATUS:FIXED, SATS:13, PDOP:1.791, HDOP:0.927, VDOP:1.533

GPS,PN5031,LA46.435813308533,LN23.214134615581,EL468.334525,–34

–GS,PN5031,N 582766.8746,E 374912.7175,EL424.4940,–34

–GT,PN5031,SW1674,ST116584007,EW1674,ET116584007

PRELUCRAREA DATELOR

Rezolvarea drumuirii. Calculul coordonatelor

Prelucrarea datelor cu stația totală se realizează după următorii pași:

Descărcarea datelor stocate în memoria stației totale pe parcursul etapei de măsurători în teren se face folosind programul Leica GeoOffice Tools, program descris, în linii mari, pe parcursul subcapitolului anterior.

În cele ce urmează se va exemplifica metodologia de descărcare a datelor:

Din meniul principal a programului Leica GeoOffice Tools se selectează Tools – Data Exchange Manager

Fig. 3.1., Selectarea descărcării

În stânga ferestrei sunt datele de pe aparat, iar în dreapta sunt datele conținute în calculatorul pe care se descarcă datele (Fig. 3.5.).

Fig. 3.2., Fereastra cu date de pe aparat și cu date conținute în calculator

Se selectează JOB-ul de descărcat și tipul de format de descărcare: format DXF, ASCII, IDX, GSI. Se apasă apoi butonul START și descărcarea începe (Fig. 3.6.).

Fig. 3.3. Selectarea JOB-ului de descărcare și începerea descărcării

Ca rezultat al descărcarii datelor este carnetul de teren (Anexa nr. 9), a cărui extras este exemplificat mai jos. Formatul poate fi importat în programul TopoSYS, programul de procesare a datelor.

CARNET DE TEREN

1 Lucrare: OBREJA

1 Data: 24/ 6/2012

1 Operator: CIPRIAN

1 Prisma: TC407

1 Instrument: 833691

1 Zona:

1 Comentariu:

2 INTR. VALORI m 1.000000 th 1.80 ih 1.580

2 INTR. VALORI (T/P AUTOM.) T_ 12 P 1013 A 0.000

2 2 v

2 MASURARE/E-HZ-V/

3 1 v D 66.376 Hz 50.0003 V1 100.2577

4 200 D 25.158 Hz 42.7559 V1 100.3212

5 201 D 25.155 Hz 61.9464 V1 100.2403

6 202 D 26.292 Hz 68.3801 V1 100.1048

7 203 D 27.924 Hz 72.4707 V1 100.2257

8 204 D 31.453 Hz 75.9103 V1 101.8322

9 205 D 31.975 Hz 76.7963 V1 101.7861

10 206 D 34.832 Hz 81.6145 V1 100.7642

11 207 D 33.870 Hz 80.2120 V1 100.7477

12 208 D 28.365 Hz 88.4494 V1 102.5834

13 209 D 28.825 Hz 88.6662 V1 102.4766

14 210 D 28.279 Hz 87.5202 V1 102.1112

15 211 D 26.697 Hz 88.6451 V1 102.7069

16 212 D 26.846 Hz 86.6447 V1 101.0617

17 213 D 26.479 Hz 86.5827 V1 100.7287

18 214 D 26.622 Hz 91.6161 V1 102.7553

19 215 D 26.574 Hz 92.7693 V1 101.1244

112 3 v D 103.711 Hz 230.2902 V1 100.1172

177 4 v D 126.167 Hz 350.0826 V1 98.8657

178 INTR. VALORI m 1.000000 th 1.800 ih 1.529

178 INTR. VALORI (T/P AUTOM.) T_ 12 P 1013 A 0.000

178 4 v

178 MASURARE/E-HZ-V/

179 2 v D 126.156 Hz 150.0821 V1 100.8889

180 372 D 3.652 Hz 177.8259 V1 93.9631

181 373 D 5.075 Hz 199.5142 V1 94.8096

182 374 D 6.537 Hz 210.0325 V1 95.9932

183 375 D 6.051 Hz 225.4459 V1 95.9065

184 376 D 6.127 Hz 247.0513 V1 95.8736

185 377 D 10.772 Hz 248.7446 V1 97.7283

186 378 D 11.588 Hz 216.7789 V1 98.3249

187 379 D 12.470 Hz 222.2529 V1 98.7044

188 380 D 15.972 Hz 229.7299 V1 98.7441

189 381 D 16.050 Hz 236.4106 V1 98.6489

190 382 D 16.276 Hz 243.2608 V1 98.5751

196 5 v D 74.126 Hz 244.0131 V1 99.7276

197 388 D 6.113 Hz 121.0873 V1 96.1275

388 T10 v D 243.463 Hz 342.7277 V1 99.7430

390 INTR. VALORI m 1.000000 th 1.800 ih 1.533

390 INTR. VALORI (T/P AUTOM.) T_ 12 P 1013 A 0.000

390 T10 v

390 MASURARE/E-HZ-V/

391 4 v D 243.456 Hz 142.7278 V1 100.1196

392 T11 v D 196.984 Hz 329.0163 V1 98.0298

393 581 D 37.799 Hz 135.7870 V1 100.1237

394 582 D 38.075 Hz 141.1224 V1 99.9487

395 583 D 38.741 Hz 144.6914 V1 99.9477

396 584 D 39.063 Hz 148.4423 V1 100.0189

397 585 D 43.796 Hz 151.6954 V1 100.4755

398 586 D 43.725 Hz 151.2362 V1 100.4697

399 587 D 38.807 Hz 152.8325 V1 100.4692

400 588 D 38.760 Hz 152.1818 V1 100.4698

401 589 D 34.664 Hz 158.4151 V1 100.2668

Se pot observa, în cele de mai sus, elementele unui carnet de teren. În prima coloană se observă numarul liniilor si numărul punctului, cu diferență de ordin între numerele de stație (4, 5, T10, …) și numerele punctelor radiate (200, 201, 202, …). Urmatoarea coloana reprezinta distanta masurata de la punctul de statie la punctul radiat. A treia coloană reprezintă unghiul orizontal, iar a patra unghiul vertical.

Procesarea datelor descărcate

Odată descărcate, datele trebuie procesate mai departe pentru a putea obține carnetul de teren, inventarul de coordonate și exportul *.dxf, care ajută mai departe la procesarea grafică a datelor.

Procesarea și compensarea datelor descărcate din memoria stației totale se execută cu ajutorul programului TopoSys, iar mai jos este exemplificat modul de lucru cu acest program.

Se deschide programul TopoSYS și se alege: PROIECT – NOU și apoi PROIECT – CREARE LUCRARE.

Fig. 3.4. Fereastra principală TopoSYS. Crearea proiectului

În următoarea fereastră este necesară definirea anumitor caracteristici legate de lucrare (denumirea lucrării, tipul aparatului, tipul de distanță măsurată, de direcție verticală, unitățile de măsura etc.)

Fig. 3.5. Caracteristicile lucrării

Importul punctelor vechi se face urmând pașii: IMPORT – IMPORT ASCII – IMPORT PUNCTE. Se selectează caracteristicile punctelor, adică ce elemente vor fi descărcate (coordonate, cod, număr punct). Se afișează astfel punctele importate (imaginea de jos).

Fig. 3.6. Importul punctelor vechi

Următoarea etapă constă din compensarea rețelei, prin selectarea CALCULE – DRUMUIRE. Rezultă apoi raportul legat de compensarea efectuată

Fig. 3.7. Calculul drumuirii

Fig. 3.8. Calculul drumuirii

Drumuirea se compensează și se calculează în mod automat cu ajutorul programului TerraModel, dar ținând cont de modul de realizare a calculelor în mod clasic. Principiul, în mare, este prezentat mai jos.

Poligonația completă

Cunoscută și sub numele de poligonația cu două capete (de sprijin), poligonația completă, are ca elemente de sprijin la capătul inițial punctul A (XA ,YA) și orientarea inițială o, iar la capătul final punctul B (XB ,YB), și orientarea finală sau de închidere f .

Fig. 3.9. Poligonația completă – schema drumuirii

Orientările o și f, pot fi cunoscute fie din lucrări topografice anterioare, fie din coordonatele punctelor de capăt.

Cunoscând A (XA ,YA), P (XP ,YP)

Orientarea :

a cărei verificare se face cu:

a căror valori trebuie să fie identice.

În poligonație sunt măsurate unghiurile: 0, 1,…,n-1,n, în total (n+1) unghiuri măsurate și d1, d2, …,dn, distanțe înclinate a căror unghiuri de înclinare se măsoară: 1, 2, …,n, cu care se reduc distanțele măsurate la orizont sau orizontală:

În urma calculelor, rezultă coordonatele:

Se compensează drumuirea. Se alege compensarea plană.

Fig. 3.10. Compensarea plană – puncte stație și puncte drumuire

Se selectează parametrii de compensare plană

Fig. 3.11. Compensarea plană – selectare parametrii

În urma compensării plane rezultă formatul de raport

Fig. 3.12. Compensarea plană – raport

Date generale

Data : 2015-06-08 18:42:30

Denumire : Calcul drumuire

Sistem de coordonate : X -> NORD

Unitatea de masura a directiilor: Centezimal

Coordonate geografice : Sexagesimal

Unghi vertical : Zenital

Metoda de masurare a distantelor: Inclinata

Reducere la nivelul marii : Nu

Sistem coordonate : Stereografic 1970 – ANCPI-S-42

Metoda compensarii : Constransa pe puncte fixe

Pondere : In functie de distanta

Total puncte : 12

Puncte fixe : 4

Numar necunoscute : 16

Numar masuratori : 40

Numar masuratori suplimentare : 24

Nivel de semnificatie pentru test Tau: 5%

Nivel de confidenta : 1.96 sigma

Tau : 2.976

Tau-Tol : 2.305

Statii cu masuratori de directie : 10

Masuratori de azimut : 0

Masuratori de directie : 20

Masuratori de distanta : 20

Eroarea medie apriorica a directiilor [sec] : 200.000

Eroarea medie apriorica a distantelor [cm] : 2.000

Eroarea medie patratica a unitatii de pondere

Din ecuatiile normale : 180.80

Din ecuatiile de corectie : 236.20

Eroarea medie a directiilor [sec] : 286.093

Eroarea medie a distantelor [cm] : 2.820

Coordonate initiale si corectii de coordonate

Nrp X0 Y0 dX[cm] dY[cm]

B1 578159.039 370787.044 0.000 0.000

B2 577498.712 370602.007 0.000 0.000

B101 582245.603 375060.838 0.000 0.000

B102 582782.732 374907.587 0.000 0.000

S1 578626.031 371165.302 -29.826 30.890

S2 579093.421 371672.951 -33.639 25.382

S3 579544.338 372422.832 31.470 -25.364

S4 580333.292 373131.383 -23.012 15.199

S5 580598.031 373681.448 23.367 -14.182

S6 581055.807 374181.536 22.557 -21.376

S7 581474.014 374606.099 19.484 -24.200

S8 581845.167 374880.593 10.193 -17.386

Coordonate compensate si erorile medii ale coordonatelor

Nrp X Y mX[cm] mY[cm]

S1 578625.732 371165.610 15.937 14.840

S2 579093.084 371673.205 13.134 16.992

S3 579544.652 372422.579 11.494 13.864

S4 580333.062 373131.535 8.434 11.069

S5 580598.264 373681.306 9.326 13.126

S6 581056.032 374181.322 19.353 20.349

S7 581474.209 374605.857 14.660 12.746

S8 581845.269 374880.420 13.206 7.904

Directii masurate si compensate

Statia B1

Unghi de orientare initial 217.3937 Unghi de orientare comp 217.4164 Dif[sec] 226.55

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau

B2 399.9999 399.9769 -230.39 217.3933 0.822

S1 225.9471 225.9701 230.43 43.3865 0.822

Statia B101

Unghi de orientare initial 226.9248 Unghi de orientare comp 226.9393 Dif[sec] 145.21

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau

S8 400.0000 0.0159 159.14 226.9552 0.568

B102 155.3830 155.3671 -159.07 382.3064 0.567

Statia S1

Unghi de orientare initial 243.3407 Unghi de orientare comp 243.3629 Dif[sec] 222.28

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau

B1 0.0000 0.0236 235.87 243.3865 0.841

S2 209.2870 209.2634 -235.81 52.6263 0.841

Statia S2

Unghi de orientare initial 252.6264 Unghi de orientare comp 252.5962 Dif[sec] -302.43

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau

S1 0.0000 0.0301 300.36 252.6263 1.072

S3 212.9084 212.8784 -300.27 65.4745 1.071

Statia S3

Unghi de orientare initial 265.5351 Unghi de orientare comp 265.5253 Dif[sec] -98.20

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau

S2 0.0001 399.9492 -508.70 265.4745 1.815

S4 181.0490 181.0998 508.60 46.6251 1.815

Statia S4

Unghi de orientare initial 246.5838 Unghi de orientare comp 246.5754 Dif[sec] -84.31

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau

S3 0.0000 0.0497 496.98 246.6251 1.773

S5 224.8609 224.8112 -497.33 71.3866 1.774

Statia S5

Unghi de orientare initial 271.4444 Unghi de orientare comp 271.4139 Dif[sec] -304.33

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau

S4 0.0001 399.9726 -274.68 271.3866 0.980

S6 181.3650 181.3924 274.63 52.8064 0.980

Statia S6

Unghi de orientare initial 252.8105 Unghi de orientare comp 252.8086 Dif[sec] -18.89

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau

S5 0.0000 399.9978 -22.49 252.8064 0.080

S7 197.6695 197.6717 22.50 50.4803 0.080

Statia S7

Unghi de orientare initial 250.4806 Unghi de orientare comp 250.4882 Dif[sec] 76.96

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau

S6 0.0000 399.9920 -80.03 250.4803 0.285

S8 190.0585 190.0665 80.07 40.5547 0.286

Statia S8

Unghi de orientare initial 240.5402 Unghi de orientare comp 240.5624 Dif[sec] 221.11

Npv Dir. mas Dir. comp v[sec] Orientare Tau

S7 0.0000 399.9924 -76.13 240.5547 0.272

B101 186.3852 186.3928 76.14 26.9552 0.272

Distante orizontale si compensate

Nps Npv Dist.oriz[m] Dist.comp[m] v[cm] Tau

B1 B2 685.684 685.763 7.871 2.717

B1 S1 600.901 600.928 2.742 0.950

B101 S8 439.088 439.110 2.243 0.784

B101 B102 558.501 558.564 6.242 2.168

S1 B1 600.899 600.928 2.988 1.035

S1 S2 689.970 689.978 0.793 0.274

S2 S1 689.969 689.978 0.890 0.307

S2 S3 874.921 874.914 -0.706 0.241

S3 S2 874.919 874.914 -0.527 0.180

S3 S4 1060.306 1060.287 -1.933 0.655

S4 S3 1060.305 1060.287 -1.815 0.615

S4 S5 610.394 610.394 -0.024 0.008

S5 S4 610.394 610.394 -0.028 0.010

S5 S6 677.899 677.915 1.579 0.545

S6 S5 677.899 677.915 1.572 0.543

S6 S7 595.880 595.904 2.382 0.826

S7 S6 595.879 595.904 2.445 0.848

S7 S8 461.580 461.595 1.591 0.555

S8 S7 461.579 461.595 1.625 0.567

S8 B101 439.088 439.110 2.266 0.792

După compensarea rețelei, următorul pas presupune actualizarea datelor originale cu datele compensate, alegând meniul: DATE – ACTUALIZARE DATE ORIGINALE CU DATE COMPENSATE

Fig. 3.13. Actualizare date originale cu date compensate

După actulizarea datelor, următorul pas presupune calculul radiatelor, alegând meniul: CALCULE – RADIERE – RADIERE AUTOMATĂ

Fig. 3.14. Radiere automată

Imediat după calculul punctelor radiate, se afișează raportul cu acestea

Fig. 3.15. Raportul cu punctele radiate

RADIERE AUTOMATA

Data : 2015-06-08 18:43:19

Denumire : Calcul drumuire

Sistem de coordonate : X -> NORD

Unitatea de masura a directiilor: Centezimal

Coordonate geografice : Sexagesimal

Unghi vertical : Zenital

Metoda de masurare a distantelor: Inclinata

Reducere la nivelul marii : Nu

Sistem coordonate : Stereografic 1970 – ANCPI-S-42

Data 08.06.2015

Ora 18:43

Pas 1

B1

Orientare

Unghi de orientare mediu 217.4164

Npv Directie U.Zenital Distanta Orientare Unghi de or. Diferenta[gr]

B2 399.9769 94.0643 685.762 217.3933 217.4164 -0.0000

S1 225.9701 102.1931 600.928 43.3865 217.4164 -0.0000

Puncte calculate

Nrp X Y Z dX dY dZ

B2 577498.712 370602.007 565.142 0.000 -0.000 -1.484

S1 578625.732 371165.611 480.290 -0.000 0.000 -0.001

1 577499.557 370581.867 562.654

2 577499.168 370607.370 565.549

3 577562.955 370600.848 557.799

4 577614.965 370583.614 554.831

5 577676.580 370610.408 549.930

6 577803.829 370637.379 538.861

7 577839.986 370638.848 535.790

8 577935.173 370673.138 527.143

9 577996.224 370694.099 521.561

10 578078.581 370689.472 514.071

11 578122.160 370734.430 508.486

12 578155.097 370801.347 502.456

Ultima etapă presupune exportul datelor, export care poate să fie făcut ȋn format ASCII sau direct DXF

Fig. 3.16. Exportul punctelor ca DXF

Fig. 3.17. Exportul punctelor ca ASCII

În urma procesării și a exportului punctelor ȋn format DXF se poate trece la procesarea grafică, folosind programul AutoCAD, după cum se va observa ȋn subcapitolul următor.

Un alt rezultat al procesării și exportului punctelor, de data aceasta ca format ASCII, se poate întocmi inventarul de coordonate. Mai jos este un extras din el. Se pot observa etapele acestuia, adica punctele vechi, de coordonate cunoscute, punctele noi, adică punctele de stație noi și punctele radiate, de detaliu. De asemenea, coloanele reprezintă numărul punctului, iar următoarele trei sunt cele trei coordonate ale punctelor: X, Y și Z.

Astfel, în urma acestui proces au reieșit trei elemente principale: carnetul de teren, inventarul de coordonate (extrase din ambele găsindu-se la finalul lucrării, secțiunea de anexe) și fișierul *.dxf ce conține punctele ce pot fi importate în AutoCAD și prelucrate grafic, după cum se va exemplifica pe parcursul subcapitolului următor.

3.3. Caracteristicile în plan a unui sector de drum

Elemente caracteristice în plan ale unei căi de comunicație terestre sunt: axa căii, traseul căii, aliniamentele și racordările în plan (curbele). Precizia de determinare (±7cm), densitatea detaliilor ridicate, elementele reprezentate trebuie să fie corespunzătoare scării 1:500. Detaliile planimetrice ce formează conținutul planurilor topografice se determină și raportează în sistemul de coordonate Stereografic 1970.

Axa drumului este proiecția pe un plan orizontal a liniei generate de intersecția dintre suprafața paltformei căii și suprafața generată de deplasarea în lungul căii a verticalei MN, urmărind în permanență mijlocul părții carosabile, considerată fără supralărgire și supraînălțare în curbă.

Traseul căii de comunicație terestre este proiecția pe un plan orizontal a liniei generate de intersecția dintre suprafața terenului natural și suprafața generată de deplasarea verticalei MN în lungul căii, urmărind în permanență mijlocul părții carosabile, fără supralărgire și supraînălțare în curbă, la drumuri.

Atât axa cât și traseul se materializează în plan în același mod prin linie/punct. Axa căii și traseul căii se confundă în planul orizontal pe care se face reprezentarea. Axa, respectiv traseul căii de comunicație se prezintă sub forma unei succesiuni de aliniamente și curbe.

Fig. 3.18. Traseul în plan a unei căi de comunicație terestre

Aliniamentele sunt porțiunile căii de comunicație terestre situate în linie dreaptă.

Curbele sunt racordări în plan și constau în introducerea între două aliniamente succesive a unor curbe geometrice, în mod obișnuit arce de cerc sau curbe progresive (clotoida, parabola cubică, lemniscata). Se mai pot întâlni și anumite racordări speciale cum sunt cele cu arc de cerc cu rază dublă, curbe policentrice etc.

Acostamentele sunt fâșiile laterale situate între marginile părții carosabile și cele ale platformei drumului. Suprafețele consolidate din acostament, de lângă partea carosabilă, se numesc benzi de încadrare. Pe lățimea benzilor de încadrare se execută aceeași structură rutieră ca și pe partea carosabilă;

Taluzurile sunt suprafețe înclinate ale terasamentelor sau terenului natural care mărginesc lateral un rambleu sau un debleu. Marginea superioară a taluzului se numește creasta taluzului, iar marginea inferioară se numește piciorul taluzului. Se rețin următoarele: pentru taluzurile de rambleu, panta curentă este de 1-1.5. Această pantă se realizează pe înălțimi de maxim 6-10m, în funcție de tipul pământului din rambleu. Pentru rambleuri mai înalte de 12m se impun calcule de stabilitate suplimentare. Pentru înălțimi cuprinse între 12 și 6-10m taluzul de rambleu se va executa cu două pante astfel: cu o pantă mai mică 1:2 și o pantă mai mare de 1:1.5. Pentru taluzurile de debleu, panta curentă este de 1:1; această pantă se execută pentru pământuri curente de tipul celor coezive, dar poate să se micșoreze până la 1:0.1 taluz vertical sau pentru săpături în terenuri stâncoase cu rocă nealterată;

Șanțurile și rigolele sunt canale deschise cu secțiune trapezoidală, respectiv triunghiulară, destinate colectării și îndepărtării apelor de suprafață de pe platforma căii de comunicație sau de pe taluzuri. Dimensiunile lor se stabilesc printr-un calcul de dimensionare, în funcție de debitul de apă ce trebuie evacuat. Elementele se pot executa în două variante: la marginea platformei se pot executa atât șanțuri cât și rigole cu următoarea configurație; La baza piciorului taluzului de rambleu sau la creasta de debleu pentru a proteja lucrarea împotriva apelor din afara platformei drumului în următoarele condiții (se execută numai șanțuri);

Banchetele (la drumuri) sunt suprafețe orizontale sau aproape orizontale ale profilului transversal, amenajate la baza taluzurilor de debleu, cu scopul protejării șanțurilor sau rigolelor împotriva eventualelor căderi de bulgări de pământ sau materiale pietroase de pe taluzuri. În cazul terenurilor stâncoase și pentru economisirea terenurilor agricole se poate renunța la aceste suprafețe;

Ampriza este fâșia de teren ocupată de elementele constructive ale căii de comunicație terestre, în secțiune transversală, măsurată în proiecție orizontală, compusă din: partea carosabilă, acostamente, piste pentru cicliști, trotuare, șanțuri, rigole, taluzuri, ziduri de sprijin și alte lucrări de artă. Referitor la modul de aranjare a terenului natural de pe înălțimea amprizei se rețin următoarele: 1) pentru o pantă a terenului it<1:5m sunt necesare lucrări suplimentare, altele decât îndepărtarea stratului vegetal; 2) pentru it1:3 și it>1:5 se realizează trepte de înfrățire cu lățimea de 1m și cu panta de 2%, pentru a îmbunătăți condițiile de stabilitate a rambleului; 3) pentru it>1:3m nu este suficientă executarea treptelor de înfrățire ci se impun și lucrări de consolidare și sprijinire a terasamentului (ziduri de sprijin, etc);

Zonele laterale (de siguranță) sunt fâșii de teren, de o parte și de alta a amprizei, destinate pentru plantații, semnalizare etc. Zonele de siguranță sunt suprafețele de teren situate de o parte și de alta a amprizei drumului, destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră, pentru întreținerea și exploatarea drumului, pentru siguranța circulației ori pentru protecția proprietăților situate în vecinătatea drumului.

Bornele kilometrice si hectometrice – Se determină prin coordonate pozițiile acestora și se înregistrează inscripțiile existente pe acestea.

Lucrări de artă si amenajări specifice Se determină prin măsurători forma și poziția în plan a tuturor construcțiilor care aparțin de drum (poduri, podețe, viaducte, tunele, ziduri de sprijin, rigole, etc.).

Amenajările conexe – Aceste tipuri de lucrări includ intersecțiile cu alte drumuri, cu calea ferată, benzile speciale, locurile de parcare, trotuarele, spațiile verzi, stațiile de alimentare cu combustibil, împrejmuirile drumului, etc. Forma și poziția acestora se determină prin măsurători topografice și se reprezintă pe plan.

Amenajări pentru siguranța circulației – În această categorie de lucrări sunt incluse marcajele, semnele de circulație, semnalizări, etc. Toate acestea se reprezintă pe plan prin poziția lor, precum și printr- o serie de atribute, cum ar fi: tipul, dimensiunea, materialul, etc.

Construcțiile – Construcțiile de orice tip, care prin destinația lor nu aparțin drumului, se determină și se reprezintă dacă părți ale lor se află la o distanță mai mică de 4m față de limita longitudinală a zonei drumului.

Kilometrajul

Condițiile locale de amplasare a bornelor kilometrice si unele greșeli de măsurare a lungimilor au condus la plantarea acestora în poziții care nu corespund lungimii reale. Astfel, pentru fiecare bornă kilometrică se înregistrează valoarea nominală a kilometrajului (lungimea înscrisă pe bornă) și valoarea efectivă a kilometrajului (lungimea reală măsurată pe axul drumului de la originea lui).

Poziția celorlalte elemente ale drumului sunt relative la cea mai apropiată bornă kilometrică dinspre origine. Kilometrul “0” al oricărui drum ce derivă din altul este considerat ca fiind în intersecția axelor celor două trasee.

Toate detaliile se vor raporta pe planul topografic prin coordonate, folosind semnele convenționale pentru scara 1:500, o foaie de plan conținând un tronson de drum situat între două borne kilometrice succesive sau multiplu de acesta.

3.4. Întocmirea planului de situație

În urma întocmiri Inventarului de coordonate se poate trece la raportarea acestor puncte în vederea prelucrării grafice cu ajutorul programului AutoCAD.

Pentru a facilita această raportare se folosește programul annex AutoCAD-ului, TopoLT. Se alege din cadrul meniului – TopoLT – Coordonate – Raportează puncte, după care se selectează fișierul cu inventarul de coordonate, raportarea realizându-se în mod automat.

Fig. 3.19. Meniu TopoLT – raportare puncte

Rezultă o foaie de lucru cu punctele raportate, care urmează a se uni în funcție de conformația terenului, codurile de lucru etc.

Fig. 3.20. Punctele raportate – întreaga măsurătoare

Fig. 3.21. Punctele raportate – Detaliu

Se stabilesc apoi straturile tematice / layerele utilizate.

Fig. 3.22. Straturile tematice utilizate

Se observă că straturile tematice coincid cu detaliile ce sunt necesare a se ridica în teren (imobile, limite imobile, căi de acces, limită drum, ax drum, zonă verde, rigolă, rețele etc.), la care se adaugă straturile tematice ale detaliilor specifice planurilor topografice (text, numere puncte etc.) și simbolurile topografice (specifice rețelelor: apă-canal, electricitate, gaze naturale etc., pomi).

Fiecare strat tematic este individualizat față de restul, pentru a facilita citirea planului. Astfel, pentru fiecare strat tematic diferă: tipul de linie, culoarea, grosimea linii. De asemenea, în orice moment se poate stabili ca un strat tematic să devină vizibil/invizibil la vizualizare/printare.

Fig. 3.23. Punctele măsurate, unite pe straturi tematice

Pe lângă punctele de detaliu și liniile ce unesc punctele ce au aceeași semnificație mai sunt prezente pe plan o serie de elemente, cum ar fi:

direcția nordului – pentru o mai bună orientare în spațiu

caroiajul topografic – realizat cu ajutorul programului TopoGraph, anexat AutoCAD

o scurtă descriere a planșei (numele executantului lucrării, al beneficiarului, data de execuție, scara de realizare a planșei, titlul lucrării/investiției)

numerotarea planșei (în dreptul secțiunii de suprapunere)

Fig. 3.24. Zona de suprapunere a planșelor

Datorită dimensiunii extinse a planului, acesta trebuie divizat pe cuprinsul a mai multe planșe. Fiecare plansă este numerotată, iar pentru o mai bună înțelegere a succesiunii lor se întocmește schema de dispunere a planșelor.

Fig. 3.25. Schema de dispunere a planșelor

Fig. 3.26. Planșa numărul 4

Fig. 3.27. Planșa numărul 36

Fig. 3.28. Planșa numărul 6

Datorită limitării în spațiu, mai sus s-au exemplificat doar trei din cele 36 de planșe întocmite în vederea cuprinderii întregului sector de drum.

3.5. Calculul suprafeței sectorului de drum

Noțiuni legate de calculul suprafețelor

Dintre metodele care se aplică în mod curent la aflarea suprafețelor se disting în special trei, în jurul cărora se grupează toate celelalte și anume:

metode analitice și trigonometrice;

metode grafice;

metode mecanice.

Metodele analitice se aplică atunci când mărimea suprafețelor trebuie cunoscută cu exactitate, când se cunosc coordonatele punctelor de contur, precum și când metoda este avantajoasă ca randament. Această metodă are la bază noțiuni simple de geometrie plană, principiul important fiind impărțirea suprafețelor în forme geometrice simple (ex.: triunghiuri).

Fig. 3.29. Împărțirea suprafețelor în forme geometrice simple

Calculul suprafețelor din distanțe măsurate direct pe teren. Metoda analitică

Se aplică în cazul suprafețelor mici, triunghiuri sau patrulatere, ale căror arii sunt date de relații de geometrie plană. În asemenea situații, toate elementele necesare determinării suprafețelor în cauză trebuie să fie măsurate direct pe teren.

Suprafața unui triunghi a cărui laturi sunt măsurate pe teren rezultă din relația:

, unde p este semiperimetrul triunghiului, adică:

Suprafața unui trapez de laturi și si inaltime , măsurate pe teren, rezultă din relația:

;

Metoda mai poate fi aplicată și atunci când suprafața are un contur poligonal, caz în care aceasta se împarte în triunghiuri și trapeze, a căror distanțe ce le determină sunt măsurate pe teren.

Determinarea ariei unei suprafețe se va realiza utilizând metoda analitică de calcul. Aceasta se folosește atunci când se cunosc coordonatele punctelor de pe conturul, geometric sau nu, care mărginește suprafața. 

      Considerăm cunoscute coordonatele a n puncte. Formula cu care se determină aria, este următoarea:

Calculul suprafețelor prin metoda analitică se realizează conform relației, generalizate, de mai jos:

Din punct de vedere topo-cadastral, prin notiunea de suprafata, se defineste aria cuprinsa  in limitele unui contur inchis, proiectat pe un plan orizontal de referinta, fara a se tine seama de relieful terenului. Suprafata reprezinta insusirea de baza a entitatii cadastrale primare, care este parcela (imobilul).

a)Calculul suprafetelor prin metode numerice- in cazul metodelor numerice, se uitilizeaza mijloace electronice de calcul a suprafetelor, iar datele initiale folosite sunt:  unghiuri si distante, provenite din masuratori topografice; coordonate rectangulare, obtinute din masuratori topografice clasice sau moderne; masuratori fotogrametrice analitice si masuratori realizate prin digitizarea contururilor pe planurile cadastrale.

§           Procedeul geometric se aplica numai la calculul ariilor relativ mici delimitate de un contur geometric, la care masuratorile pe teren s-au efectuat cu panglica de otel, cu ajutorul carei se masoara toate laturile necesare calculului suprafetelor sau panglica de otel si echerul topographic, care permite atat coborarea sau ridicarea de perpendiculare pe un aliniament de baza, cat si masurarea distantelor respective.

     Pentru calculul suprafetelor prin procedeul geometric, se considera conturul polygonal 1-2-3-4-5-6-7, de suprafata ‘S’, care se poate imparti, intr-un numar de cinci triunghiuri, ale caror laturi d1, d2, d3,…. D11, se masoara, in conditiile terenurilor plane, cu panglica de otel de 50 m, direct reduse la orizont.

§           Procedeul trigonometric se aplica in cazul ridicarilor tahimetrice, pe baza carora, se determina punctele unui contur poligonal, prin coordonate polare, folosindu-se metoda radierii.

     Suprafata ‘S’ a triunghiului1-2-3 cu varfurile determinate prin metoda radierii, se obtine ca o suma algebrica a suprafetelor trinughiurilor S1, S2, si S3, ce se formeaza, pe baza masurarii a doua laturi si a unghiului cuprins intre ele.

§           Procedeul analitic se aplica in cazul in care se cunosc coordonatele rectangulare ale punctelor de pe conturul poligonal, care limiteaza suprafata considerata. Din punct de vedere practic, procedeul analitic asigura precizia cea mai mare, comparativ cu celelalte procedee si metode folosite,iar calculul propriu zis se poate efectua in sistem automatizat cu ajutorul calculatoarelor electronice.

b)Calculul suprafetelor prin metode mecanice- pentru calculul suprafetelor reprezentate pe harti si palnuri cadastrale, prin metoda mecanica, se folosesc diferite tipuri de instrumente, ce poarta denumirea de planimetre.Dintre tipurile de planimetre folosite la masurarea suprafetelor delimitate de contururi liniare, si in special, de contururi sinuoase se mentioneaza: planimetrul polar planimetrul polar cu disc, planimetrul liniar, planimetre automate cuplate cu calculatoare electronice si planimetre digitale. Cu ajutorul planimetrului, care poate fi definit ca un integrator mecanic, se evalueaza cu suficeinta precizie suprafetele rapotate pe harti si palnuri si se verifica calculul suprafetelor realizate prin metode numerice sau grafice.

§      Descrierea planimetrului polar, acesta este instrumentul cu cea mai mare utilizare la calculul duprafetelor prin metoda macanica. Acesta se compune din trei parti principale: bratul polar, bratul trasor, dispozitivul de inregistrare.

§      Reguli de planimetrare si modul de lucru cu planimetru la efectuarea operatiei de planimetrare trebuie sa fie respectate o serie de reguli tehnice, din care se mentioneaza:

ü  Planul topgrafic pe care se efctueaza palnimetrarea trebuie  sa fie perfect intins pe o planseta neteda si orizontala;

ü  Pozitia polului planimetrului trebuie sa asigure in punctul de plecare, de pe contur, un unghi aproximativ drept intre cele doua brate;

ü  In operatia de urmarire a conturuli unei suprafete, cele doua brate ale planimetrului, sa u formeze unghiuri mai mici de 10º si mai mari de 170º;

ü  Parcurgerea conturului suprafetei cu stiulul sau cu o lupa cu un reper, se face numai in sensul miscarii acelor de ceasornic;

ü  In timpul planimetrarii, se urmareste ca rotita mobila sa nu depaseasa cadrul planului.

§           Planimetrarea cu polul in exteriorul suprafetei pentru planimetrarea unei suprafete de pe un plan la scara 1:1000, se vor extrage mai intai, din fisa tehnica a planimetrului: lungimea bratului trasor si constanta de scara.

§           Planimetrarea cu polul in interiorul suprafetei. In cazul planimetrarii cu polul in interiorul unei suprafete se obtie din punct de vedere principal, diferenta pozitiva sau negativa dintre suprafata planimetrata si suprafata cercului de baza.

§           Tipuri de planimetre automate- planimetrarea suprafetelor in sistem automatizat cuprinde doua categorii distincte de determinare si anume:

ü  Determinarea automata a suprafetelor cu ajutorul diferitelor tipuri de planimetre cuplate cu un calculator electronic;

ü  Determinarea automata a suprafetelor cu ajutorul planimetrelor incorporate in sisteme complexe automate de digitizare.

c) Calculul suprafetelor prin metode grafice

      Metodele grafice de calcul a suprafetelor reprezentate pe planuri si harti sunt mai expeditive si asigura o precizie satisfacatoare pentru anumite categorii de lucrari. Precizia acestor metode depinde de o serie de factori: scara planului; precizia de intocmire a planului; suportul planului si modul de conservare alui; marimea si configuratia suprafetelor, etc.

      Din punct de vedere practic, calculul ariilor prin metode grafice, se efectueaza, atat in cazul suprafetelor cu contururi liniare, cat si a celor cu contururi sinuoase.

            Calculul suprafetelor delimitate de contururi rectilinii, prin procedeul descompunerii in figuri geometrice se aplica in cazul unui poligon cu un numar oarecare de laturi, prin care se efectueaza, mai intai descompunerea lui in figuri geometric elementare: triunghi; trapeze; dreptunghiuri; paralelograme, si apoi se masoara direct pe plan, cu ajutorul unei rigle, elementele necesare de calcul a suprafetelor: baze, inaltimi, lungimi. Dintre procedeele folosite, se aplica in mod frecvent, descopmunerea unui poligon in triunghiuri.

§        Calcul suprafetelor delimitate de contururi sinuoase- incazul suprafetelor delimitate de un contur sinuos, se aplica fie, geometrizarea partiala a conturului, prin care se realizeaza inlocuirea portiunilor de linii curbe cu linii drepte si apoi se determina suprafata, fie utilizarea unei retele de patrate sau a unei retele de linii drepte echidistante, desenate in prealabil pe o hartie de calc sau material plastic.

Calculul suprafețelor cu ajutorul programului Topograph

În lucrările practice, însă, suprafețele se calculează cu ajutorul programului TopoGraph. Se alege din meniu opțiunea RAPORT COORDONATE – INSERARE TABEL – SELECTARE PUNCTE, după care se trece prin fiecare punct de frângere a conturului și se denumește.

Fig. 3.30. Calcul suprafețe – meniu TopoGraph

Astfel, tabelul rezultat este de forma celui din imaginea de mai jos

…………………………………………..

Fig. 3.31. Calculul suprafeței – table

3.6. Elemente caracteristice ale profilelor topografice

Elementele profilului longitudinal

Profilul în lung sau profilul longitudinal este proiecția desfășurată pe un plan vertical atât a axei drumului cât și a traseului.

Fig. 3.32. Elementele profilului longitudinal

Proiecția axei drumului se numește linie roșie sau linia profilului, iar proiecția traseului poartă denumirea de linie neagră sau linia terenului.

Linia terenului este o linie ondulată, neregulată cu frânturi dese și înclinări pronunțate, fiind deci necorespunzătoare pentru circulație. Linia roșie este o linie poligonală, bine definită geometric, fiind formată din porțiuni orizontale denumite paliere și din porțiuni înclinate, în limite admise, denumite declivități (d). Declivitățile pot fi rampe sau

pante, după cum drumul urcă sau coboară, iar mărimea lor se exprimă prin tangenta trigonometrică a unghiului format de linia roșie cu orizontala în punctul considerat sau în procente.

Punctele din profilul longitudinal în care linia roșie își schimbă înclinarea se numesc puncte de schimbare a declivității. Pentru a evita modificarea bruscă a traiectoriei vehiculului, trecerea de la o declivitate la alta se face prin racordări curbilinii, concave sau convexe. Distanța dintre două schimbări consecutive a declivității se numește pas de proiectare.

Orice punct de pe linia roșie sau de pe linia terenului este definit printr-o cotă. Cotele punctelor de pe linia roșie se numesc cotele proiectului, iar cotele punctelor de pe linia neagră se numesc cotele terenului. Diferențele, măsurate pe verticală, dintre cotele roșii și cotele terenului se numesc cotele de execuție. Acestea pot fi pozitive sau negative, după cum linia roșie se află deasupra sau dedesubtul liniei terenului, adică după cum drumul se găsește în umplutură (rambleu) sau în săpătură (debleu). La calculul volumelor terasamentelor, cotele de execuție urmează să fie corectate cu grosimea sistemului rutier. Astfel, înălțimea rambleului, în ax este dată de cota de execuție, din care se scade grosimea sistemului rutier; pentru calculul adâncimii de săpătură în ax această grosime trebuie adăugată.

Pentru a scoate mai bine în evidență diferențele de nivel, profilul longitudinal se reprezintă deformat, scara înălțimilor luându-se de zece ori mai mare decât scara lungimilor, care de regulă, este aceeași cu scara planului de situație) scările uzuale sunt 1:100 sau 1:2000 pentru lungimi și respectiv 1:100 și 1:200 pentru înălțimi.

Elementele profilelor transversale

Tipuri de profiluri transversale

Profilul transversal reprezintă intersecția corpului drumului și a suprafeței terenului natural cu un plan vertical, perpendicular pe axa drumului. Profilul transversal cuprinde atât linia terenului natural cat și linia proiectului și poate fi:

– în rambleu, când linia proiectului se află deasupra liniei terenului natural și drumul se execută în umplutură, înălțimea umpluturii considerată la marginea platformei trebuie să fie de cel puțin 0,50 m (pentru a se evita executarea șanțurilor), pământul necesar executării rambleelor este adus din sectoarele în care se execută săpături, din camere sau gropi de împrumut sau din alte surse; rambleele foarte înalte pot fi înlocuite pe baza unui calcul tehnicoeconomic, prin viaducte;

– în debleu, când linia proiectului este sub linia terenului natural și drumul se execută în săpătură; caracteristica drumurilor în debleu o constituie existența șanțurilor care colectează și evacuează apele de suprafață; debleele adânci, în terenuri dificile, pot fi înlocuite prin tunele, dacă această soluție se justifică în urma unui calcul tehnico-economic)

– mixt, când platforma drumului se găsește parțial în umplutură și parțial în săpătură; aceste profile sunt caracteristice drumurilor de coastă.

Profilele transversale cuprind elementele necesare execuției infrastructurii drumului ca: dimensiuni, cote, pante, date privind amenajarea virajelor, elementele caracteristice lucrărilor de artă și dispozitivelor pentru scurgerea apelor etc. Ele indică în același timp și unele elemente ale suprastructurii ca de exemplu: lățimea și grosimea sistemelor rutiere, dimensiunile benzilor de încadrare, pantele transversale etc.

Profilele transversale servesc la calculul volumelor de terasamente, a suprafețelor de taluzat, precum și la evaluarea terenurilor care trebuie, eventual, expropiate.

Profilele transversale se întocmesc în toate punctele traseului în care terenul natural își schimbă înclinarea, unde drumul își modifică declivitatea și în punctele în care apar lucrări de artă (podețe, ziduri de sprijin) sau alte lucrări importante. Distanța dintre două profile transversale consecutive depinde de felul reliefului și nu trebuie să depășească 50m.

În mod obișnuit, profilele transversale de execuție se desenează la scara 1:100. Ele se indică prin poziția lor kilometrică și numărul lor de ordine. În proiectare, se elaborează în afara profilelor transversale de execuție, specifice fiecărui pichet, și un profil transversal tip (obligatoriu mixt) care are drept scop să arate, în detaliu, forma și dimensiunile elementelor constructive ale drumului în profil transversal.

Profilele transversale cuprind elementele necesare execuției infrastructurii drumului ca: dimensiuni, cote, pante, date privind amenajarea virajelor, elementele caracteristice lucrărilor de artă și dispozitivelor pentru scurgerea apelor etc. Ele indică în același timp și unele elemente ale suprastructurii ca de exemplu: lățimea și grosimea sistemelor rutiere, dimensiunile benzilor de încadrare, pantele transversale etc.

Dacă drumul este împărțit în sectoare distincte, diferențiat din punctul de vedere al elementelor constructive, atunci se întocmesc mai multe profile transversale tip, specificându-se în dreptul fiecăruia pozițiile kilometrice între care se aplică. În mod curent, profilul transversal tip se desenează la scara 1:50, iar detaliile la scara 1:20 (eventual 1:10).

Elementele profilului transversal

Elementele constructive ale drumului care apar în profil transversal sunt următoarele:

Fig. 3.33. Nomenclatura elementelor profilului transversal

Partea carosabilă

– calea propriu-zisă reprezintă elementul principal dintr-un profil transversal. Ea este destinată circulației vehiculelor și, ca atare, trebuie alcătuită în așa fel încat să reziste la acțiunea repetată a vehiculelor și a agenților atmosferici și să aibă o suprafață corespunzătoare pentru circulația rapidă și confortabilă a vehiculelor.

În mod curent, la drumurile cu imbrăcăminți executate din betoane asfaltice sau pavaje, partea carosabilă este limitată și protejată la margine și prin borduri de încadrare, confecționate din piatră cioplită sau beton și a căror lățime este inclusă în lățimea părții carosabile.

În ce privește alcătuirea căii, forma în secțiune, lățimea, modul de construcție (succesiunea straturilor din sistemul rutier și grosimea lor), acestea vor fi tratate, separat, ulterior. Pentru scurgerea laterală a apelor, partea carosabilă este prevăzută cu pante transversale cuprinse intre 1,5…3% în funcție de tipul de îmbrăcăminte.

Acostamentele

sunt fâșiile laterale de pămant care încadrează și protejează partea carosabilă, împiedicând deplasarea laterală a materialelor din corpul drumului. Acostamentele împreună cu calea alcătuiesc platforma drumului.

Fig. 3.34. Încadrarea îmbrăcăminților cu borduri

În afară de rolul de încadrare a părții carosabile acostamentele mai indeplinesc următoarele funcțiuni:

asigură scurgerea apelor de pe cale: în acest scop, acostamentelor, fiind din pământ sau având o suprafață mai puțin netedă, li se dă o pantă transversală mai accentuată (4…6%);

permit circulația pietonilor și staționarea vehiculelor

asigură amplasarea elementelor accesorii, borne, parapete, table indicatoare etc., precum și depozitarea materialelor necesare întreținerii drumului;

permit la nevoie, lărgirea ulterioară a părții carosabile. În mod obișnuit, acostamentele se consolidează parțial; fâșia din acostamente care limitează partea carosabilă și este consolidată se numește bandă de încadrare. Benzile de încadrare se execută din materiale granulare stabilizate cu ciment sau bitum, din pavaj de piatră brută sau bolovani de râu, mixturi asfaltice etc.

Rolul acestor benzi este de a feri de degradări marginile căii și de a mări lățimea utilă pe care se poate efectua circulația, mai ales în cazul întâlnirilor și depășirilor de vehicule.

Taluzurile

– sunt suprafețele înclinate ale terasamentelor. Marginea inferioară a taluzului se numește poala sau piciorul taluzului iar marginea lui superioară se numește creasta taluzului. Taluzurile se caracterizează prin înclinarea lor, adică prin tangenta unghiului pe care îl fac cu orizontala.

Înclinarea taluzurilor depinde de înălțimea lor, de caracteristicile fizico-mecanice ale pământului limitat de ele, de regimul hidrologic și de alte caracteristici locale. Întrucât rambleele se execută cu pământ săpat și transportat, la care s-a deranjat structura interioară și s-a modificat coeziunea dintre particule, este necesar ca pentru stabilitate să se adopte taluzuri mai puțin înclinate decât în cazul debleelor. Pentru asigurarea unei stabilități mai bune a terasamentelor cu înălțime mare, se obișnuiește ca la fiecare diferență de nivel de circa 2m, să se introducă pe taluz o banchetă de siguranță numită bermă, de cel puțin 0,50 m lățime. Bermele mai servesc și la circulația lucrătorilor care se ocupă cu întreținerea taluzului.

Dispozitivele de scurgere a apelor 

Apa superficială provenită din ploi și din topirea zăpezii acționează atât prin forța de antrenare, de eroziune, cât și prin micșorarea capacității portante a pământului din patul drumului.

De aceea apele superficiale trebuie îndepărtate de pe suprafețele platformei drumului și descărcate lateral, fie pe terenul natural, când drumul este în rambleu, fie în șanțuri sau rigole, când drumul este în debleu.

Șanțurile se pot prevedea cu secțiune trapezoidală sau triunghiulară.

Adâncimea șanțului h este variabilă, în funcție de cantitatea de apă cetrebuie evacuată; în mod curent ea este de circa 0,50 m la șanțurile trapezoidale și 0,25…0,30 m la cele triunghiulare.

Banchetele laterale

Banchetele laterale sunt fâșii de pământ ce se prevăd între muchia șanțului și piciorul taluzului, pentru a opri pământul care cade de pe taluz și pentru a împiedica împotmolirea șanțului. Banchetele laterale au lățimea de 0,20…0,50 m (în funcție de natura terenului și de adâncimea debleului), cu o ușoară înclinare (1…2%) spre șanț. 

În terenurile stâncoase și consolidate, pentru a reduce lucrările de derocări care sunt foarte scumpe, nu se prevăd banchete.

Ampriza și zona drumului

Ampriza reprezintă fâșia de teren ocupată de un rambleu sau de un debleu. Ea este delimitată, de picioarele taluzelor la ramblee, respectiv, de crestele taluzelor la deblee. În cazul când se execută și șanțuri de gardă, ampriza este delimitată de muchiile exterioare ale acestor șanțuri.

3.7. Întocmirea profilelor topografice

Întocmirea profilelor transversale

Fiecare profil topografic transversal s-a întocmit în zonele unde punctele din teren sunt dispuse pentru a permite realizarea acestuia (dispunere ca cea de mai jos).

Fig. 3.35. Dispunerea punctelor în vederea realizării profilelor transversale

Pentru întocmirea fiecărui profil în parte s-au realizat următorii pași, după cum se poate observa mai jos.

S-a trecut cu o polilinie 3D prin punctele componente ale profilului

Se alege din meniul programului TopoGraph opțiunea A5. Profile topografice

Fig. 3.36. Crearea poliliniei 3D și alegerea meniului în cadrul TopoGraph

Se selectează apoi caracteristicile de creare a profilului (scara pe verticală, pe orizontală, conținutul tabelului: numărul punctului, distanța cumulată, cota punctului, distanțe parțiale, afișarea gridului)

Fig. 3.37. Alegerea caracteristicilor de realizare a profilelor

Fig. 3.38. Profile transversale

Fig. 3.39. Profil longitudinal – integral

Fig. 3.40. Profil longitudinal – detaliu

4. ÎNTOCMIREA DOCUMENTAȚIEI TEHNICE ÎN VEDEREA OBȚINERII AUTORIZAȚIEI DE ÎNCEPERE A LUCRĂRILOR DE REABILITARE

4.1. Întocmirea documentației tehnice

În vederea obținerii avizului pozitiv din partea Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară se întocmește, de către o persoană autorizată în domeniu, o documentație topo-cadastrală.

Inițial trebuie depusă o cerere în cadrul OCPI Cluj, prin care se prezintă scopul lucrării și motivul de realizare a a cesteia. Acest tip de cerere se găsește mai jos:

,

Către ANCPI / OCPI CLUJ,

Vă rugăm să avizați începerea lucrării:

“Măsurători topografice la DJ 107 N, km 29+000 – 36+800”

având ca scop:

Întocmirea proiectului tehnic și obținerea avizului ANCPI în vederea realizării proiectului “Reabilitare DJ 107 N, km 29+000 – 36+800”.

Executant: PFA RAȚIU RAUL TIBERIU

Beneficiar: consiliul local Râșca, județul Cluj

Se propune realizarea lucrării în perioada 25.04.2015 – 01.08.2015.

În susținerea solicitării avizului, la prezenta se anexează documentația aferentă, totalizând ……… pagini.

Data:

25.04.2015

Executant:

RAȚIU RAUL TIBERIU

Fig. 4.1. Cerere obținere aviz de începere a lucrărilor

Această documentație trebuie să cuprindă următoarele:

– Anexa nr. 1, denumită Solicitare de informații.

Aceasta cuprinde: date despre persoana fizică autorizată, date despre amplasament, informații legate despre tarife și termene de execuție. Dupa cum și numele indică, această anexă are ca scop solicitarea de informații de la O.C.P.I. în vederea obținerii informațiilor necesare întocmirii lucrării. În cazul de față, s-au cerut coordonatele punctelor de plecare (cunoscute), împreună cu planurile topografice existente în zonă.

De asemenea, această anexă constituie și un acord între beneficiarul și executantul lucrării, fiind semnată de ambii.

*) Se vor prezenta la solicitarea oficiului teritorial în format analogic si digital

ANEXA NR. 1.30 la regulament

CĂTRE

OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CLUJ

BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CLUJ NAPOCA

Nr. de înregistrare/data……………../…………..

CERERE DE INFORMAȚII

OBIECTUL CERERII:

– furnizare informații necesare pentru:

– prima înscriere

– actualizare informații cadastrale

– documentația de identificare a amplasamentului imobilului situat pe un alt UAT

– documentație de atribuire număr cadastral

– documentație pentru dezlipire/alipire teren

– documentație de primă înregistrare UI

– documentație pentru apartamentare

– documentație pentru dezlipire/alipire UI

– documentație pentru reapartamentare

– documentație pentru mansardare

– documentație pentru reconstituirea cărții funciare pierdute, distruse sau sustrase

– furnizare informații necesare pentru:

– aviz și recepție lucrări de specialitate

– avizare tehnică expertize judiciare

– exproprieri

– întocmire plan parcelar

– plan încadrare în tarla

– trasarea imobilului

– alte tipuri de lucrări de specialitate

Solicit informațiile aferente tipului de lucrare mai sus menționat pentru:

– imobilul situat în: UAT CLUJ

– zona identificată prin: coordonatele. …………………………………………

încadrarea în zonă …………………………………..

fișier.dxf

Solicitant: Persoana autorizată

Semnătura și ștampila

(persoană autorizată)

RAȚIU RAUL TIBERIU

Fig. 4.2. Anexa nr. 1, Solicitare de informații

Anexa nr. 1 (Anexa nr. 24 la regulament), conține informații referitoare la adresa imobilului, proprietarul acestuia, persoana fizică autorizată care se ocupă de documentație, numărul de pagini al documentației și numărul de înregistrare al acesteia.

Anexa nr. 1.4, reprezintă cererea de recepție a documentațiilor de specialitate înaintată de persoana fizică autorizată

Anexa nr. 5, reprezintă o declarație pe propria răspundere a beneficiarului că nu a înstrăinat bunul imobil, că este de acord cu suprafața măsurată în teren și că este de acord cu înaintarea documentelor necesare executantului lucrării.

Coperta lucrării – în care este menționat titlul documentației, beneficiarul și persoana fizică autorizată

ANEXA NR. 1.29 la regulament

Nr. de înregistrare/data……………../…………..

BORDEROU

Adresa imobilului: UAT CLUJ

Proprietari:

Persoană autorizată:

Număr pagini documentație:

Numărul de ordine al documentației din registrul de evidență a lucrărilor: 1

Conținutul documentației:

borderou;

dovada achitării tarifului;

formularele tipizate de cereri și declarații;

certificat fiscal;

copii ale actelor de identitate ale proprietarilor persoane fizice sau copii ale certificatelor de înmatriculare, în cazul persoanelor juridice;

copie a extrasului de carte funciară, după caz;

originalul sau copia legalizată a actelor în temeiul cărora se solicită înscrierea;

memoriu tehnic;

plan de amplasament și delimitare;

releveele construcțiilor;

plan de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi localizat.

Semnătura și ștampila

(persoană autorizată)

RAȚIU RAUL TIBERIU

Fig. 4.3. Anexa nr. 1.29

ANEXA NR. 1.45 la regulament

CĂTRE

OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CLUJ

BIROUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ CLUJ NAPOCA

Nr. de înregistrare ………..…………/……..….……

CERERE PRIVIND SOLICITAREA AVIZULUI DE ÎNCEPERE / RECEPȚIE A LUCRĂRII

Consiliul local Râșca, județul Cluj, solicit:

I. OBIECTUL CERERII :

– emiterea avizului de începere a lucrării;

– recepția tehnică a lucrării de specialitate:

II.TIPUL LUCRĂRII:

Lucrări topografice necesare etapei de proiectare și execuție a DJ107N, localitatea Râșca, județul Cluj

III.EXECUTANT: RAȚIU RAUL TIBERIU

IV.BENEFICIAR: Consiliul Local Râșca

IMOBILUL este identificat prin:

Semnătura și ștampila

RAȚIU RAUL TIBERIU

(persoană autorizată)

Fig. 4.4. Anexa nr. 1. 45

Lucrări topografice necesare etapei de proiectare și execuție a DJ107N, localitatea Râșca, județul Cluj

BENEFICIAR:

CONSILIUL LOCAL RÂȘCA

EXECUTANT:

RAȚIU RAUL TIBERIU

– Aprilie 2015 –

Fig. 4.5. Coperta Lucrării

– Memoriul tehnic – acesta conține:

– denumirea lucrării;

– beneficiarul și executantul lucrării;

– obiectivul și scopul lucrării;

– amplasamentul imobilului în cauză, împreună cu vecinătățile sale;

– operațiunile topo-cadastrale realizate;

– date referitoare la actele existente asupra imobilului

ANEXA NR. 1.33 la regulament

MEMORIU TEHNIC

Adresa imobil: DJ 107N, Km 28+612 – 36+200, com. Gilău, jud. Cluj.

Beneficiarii lucrării: R.A.A.D.P.P. – Consiliul Județean Cluj, cu sediul social în Cluj-Napoca, str. Aviator Bădescu, nr. 3, jud. Cluj.

Persoană fizică autorizatăRAȚIU RAUL TIBERIU aut. seria AB, nr. 1

Numărul lucrării în registrul propriu : 1/2015

Obiectul lucrării: Drumul județean 107N, Km 28+612 – 36+200 este situat în intravilanul/extravilanul localității Someșul Rece, com. Gilău, jud. Cluj și este identificat în H.G. 540/22.06.2000

Scopul lucrării: Documentația cadastrală a fost executată la cererea beneficiarului în vederea obținerii Autorizației de construire pentru reabilitarea și modernizarea drumului județean 107N, Km 28+612 – 36+200, com. Gilău, jud. Cluj.

Amplasamentul imobilului : este amplasat în intravilanul/extravilanul localității Someșul Rece, com. Gilău, jud. Cluj, Km Km 28+612 – 36+200.

Operațiuni topo-cadastrale:

a. Metoda folosită la măsurători este radierea punctelor cu metoda GPS-RTK.

b. Aparatura folosită la măsurători este GPS Stonex S9

c. Sistem de coordonate: sistem de proiecție STEREO’70

(prezentarea succintă a lucrărilor topografice și cadastrale efectuate în cadrul lucrării: metodele și aparatura folosite la măsurători, sistemul de coordonate, punctele geodezice de sprijin vechi și noi folosite, starea punctelor geodezice vechi, măsurători efectuate în rețeaua de îndesire și ridicare și pentru ridicarea detaliilor topografice, clasice și GPS, calculul suprafețelor, descrierile topografice ale punctelor noi din rețeaua de îndesire și ridicare, inventar de coordonate și alte descrieri necesare, în funcție de specificul lucrării, etc.)

Data întocmirii: 25/04/2015

Semnătura și ștampila

(persoană autorizată)

RAȚIUL RAUL TIBERIU

Fig. 4.6. Memoriul tehnic al lucrării

– Planul de încadrare în zonă – scara 1:5000, 1:10000, după caz

Fig. 4.7. Încadrare în zonă

– Planul de situație – scara 1:500, 1:1000, 1:2000, 1:5000, 1:10000, după caz, cu indicarea amplasamentului imobilului .

– Carnetul de teren al ridicării

– Inventarul de coordonate

– Actul de identitate al beneficiarului

Pe lângă documentația întocmită mai sus, la dosar se atașează și un CD, conținând planul de situație și carnetul de teren al imobilului aferent lucrării. Acest dosar, întocmit în trei exemplare, se înregistrează la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară din cadrul județului din care face parte imobilul. Termenul de primire a avizului este de 20 de zile, iar la ridicarea dosarului se vor primi doar două exemplare, unul rămânând în cadrul O.C.P.I. – ului.

4.2. Întocmirea documentației necesare emiterii Cerificatului de Urbanism

Emiterea și scopul Certificatului de Urbanism

Certificatul de urbanism se emite în vederea autorizării executării lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora, inclusiv pentru desființarea construcțiilor și a altor amenajări, precum și pentru:

concesionarea de terenuri;

adjudecarea prin licitație a proiectării lucrărilor publice în faza de “Studiu de fezabilitate”;

cereri în justiție și operațiuni notariale privind circulația imobiliară care au ca obiect împărțeli ori comasări de parcele (dezmembrarea de parcele prin lotizare sau împărțeala respectiv alipirea sau dezlipirea de parcele) solicitate în scopul realizării lucrărilor de construcții;

constituirea unei servituți de trecere cu privire la un imobil.

Pentru aceeași parcela (imobil) se pot emite certificate de urbanism mai multor solicitanți, indiferent de calitatea acestora în raport cu proprietatea asupra parcelei. În această situație certificatele de urbanism urmează a avea același conținut cu caracter de informare (privind regimul juridic, economic și tehnic al imobilului) pentru toți solicitanții.

Solicitantul Certificatului de Urbanism

Solicitantul certificatului de urbanism poate fi orice persoană fizică sau juridică interesată să cunoască informații cu privire la un imobil – teren și/sau construcții.

Pentru emiterea certificatului de urbanism, nu este necesar ca solicitantul să dețină un titlu asupra imobilului, actul având un caracter de informare.

Cerințe urbanistice

Certificatul de urbanism se întocmește în conformitate cu prevederile documentațiilor de urbanism (P.U.G., P.U.Z., P.U.D., R.G.U.), iar pentru investițiile care depășesc limita unei unități administrativ-teritoriale se poate întocmi și pe baza planurilor de amenajare a teritoriului (P.A.T.N., P.A.T.Z., P.A.T.J.), aprobate potrivit legii.

În cazul în care scopul declarat de solicitant este autorizarea executării lucrărilor de construcții, iar specificul obiectivului (funcțiune, accesibilitate, relații de vecinătate) nu se încadrează în prevederile documentațiilor de urbanism sau/și de amenajare a teritoriului aprobate, ori dacă particularitățile amplasamentului (suprafața neconstruibilă ca urmare a unor servituți sau interdicții, a unor zone de protecție a dotărilor de infrastructură, rezerva de teren pentru investiții de interes public) nu permit realizarea investiției, certificatul de urbanism se eliberează cu menționarea expresă a incompatibilității rezultate, preum și a imposibilității emiterii unei autorizații de construire pentru obiectivul propus.

Eliberarea Certificatului de Urbanism

Certificatul de urbanism se elibereaza soliitantului direct sau prin posta (cu scrisoare recomandatacu confirmare de primire), in termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data inregistrarii cererii, indiferent de scopul pentru care a fost solicitat.

Prelungirea termenului de valabilitate a Certificatului de Urbanism

Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism se poate face numai de catre emitent, la cererea titularului, formulata cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acestuia, pentru o perioada de timp de maximum 12 luni, dupa care, in mod obligatoriu, se elibereaza un nou certificat de urbanism.

Pentru emiterea certificatului de urbanism solicitantul (orice persoană fizică sau juridică interesată) trebuie să depună la emitent o documentație cuprinzând:

Cerere-tip (formular-model: “Cerere pentru emiterea certificatului de urbanism”), completată în conformitate cu precizările privind completarea acesteia, cu elementele de identificare ale solicitantului și imobilului, precum și cu precizarea scopului solicitării actului;

Fig. 4.8. Cerere pentru emiterea Certificatului de Urbanism – pagina 1

Fig. 4.9. Cerere pentru emiterea Certificatului de Urbanism – pagina 2

Fig. 4.10. Cerere pentru emiterea Certificatului de Urbanism – pagina 3

Extras CF/titlu de proprietate /contract de vânzare-cumpărare;

Memoriul tehnic – va prezenta, pe scurt, situația juridică (tipul proprietății, nr. proprietari), date privind imobilul în cauză (suprafață, număr de construcții existente, POT existent, CUT existent) și propuneri (care este scopul emiterii Certificatului de Urbanism – prezentat detaliat, POT propus și CUT propus, calculate conform Ordonanței nr.27/2008). Se poate folosi memoriul tehnic de la documentația înregistrată la O.C.P.I.

Plan de încadrare a imobilului în zona, scara 1:10000 / 1:5000 (planul va prezenta zona din municipiu în care este amplasat imobilul). În cazul în care imobilul este amplasat în zona de extindere a intravilanului sau în extravilan, planul de amplasare în teritoriu va fi obligatoriu vizat de Oficiul Județean de Cadastru și Pubilicitate Imobiliară (Anexa 10);

Planuri topografice sau cadastrale la scările 1:500, 1:2000 sau 1:10000, după caz, vizate de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară al județului sau al municipiului București, după caz, cu indicarea imobilului (teren și/sau construcții) – 2 exemplare (Anexa 1, Anexa 2, Anexa 3, Anexa 4 și Anexa 5);

Chitanța de achitare a taxei pentru emiterea Certificatului de Urbanism, conform H.C.L. nr.509/15.12.2009, în original/copie.)

Conform precizărilor privind completarea formularului-model, elementul principal de identificare a imobilului este adresa poștală, completată cu planul topografic sau cadastral, după caz, iar în lipsa acestuia, cu oricare alte elemente de identificare disponibile (așa cum sunt menționate în precizările la cerere).

Certificatul de urbanism este un act de informare privind regimul juridic, economic și tehnic al imobilului, precum și cerințele urbanistice specifice amplasamentului, determinate în conformitate cu prevederile documentațiilor de urbanism avizate și aprobate, document care se eliberează, la cerere, oricărui solicitant – persoană fizică sau juridică – nefiind necesară prezentarea titlului asupra imobilului sau a altui act care să ateste dreptul la proprietate.

Se interzice emitentului să condiționeze emiterea certificatului de urbanism de elaborarea prealabilă a unei documentații de urbanism pentru imobilul în cauză, precum și a oricăror documentații tehnice de definire a scopului solicitării.

Potrivit Legii, Certificatul de Urbanism nu ține loc de Autorizație de Construire/Desființare și nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții.

5. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Fiecare drum reprezintă un complex de amenajări destinate circulației mijloacelor de transport și un complex de construcții.

Construcțiile și amenajările se execută pe o fâșie de teren numită zona drumului și sunt necesare atât pentru învingerea dificultăților de relief cât și pentru a se asigura părții superioare a căii o suprafață de rulare cât mai bună.

Asigurarea unei suprafețe de rulare astfel încât circulația să se desfășoare în condiții de deplină siguranță și confort se obține printr-o amenajare specială a părții superioare a drumului. Totalitatea acestor lucrări de amenajare formează suprastructura drumului. Îndepărtarea neregularităților de teren presupune efectuarea unor lucrări de terasamente (săpături și umpluturi de pământ), lucrări de apărare-consolidare, protecție și asanare (ziduri de sprijin, pereuri, drenuri) și lucrări de artă (poduri, tunele, podețe).

Infrastructura și suprastructura alcătuiesc cele două părți principale ale unui drum.

Astfel, direcțiile asupra cărora trebuie stabilite concluziile și propunerile necesare legate de lucrarea de față sunt următoarele:

analiza condițiilor locale, de teren, a celor tehnice si organizatorice, de microclimat;

organizarea și desfășurarea activității topografice;

dotarea tehnică a lucrărilor topografice;

pregătirea teoretică și practică a absolventului prin documentarea și realizarea prezentului proiect;

îmbunătățirea tehnologiilor geodezice, topografice și cadastrale;

posibilitatea de informatizare a lucrărilor topografice.

Lucrarea de față a avut ca scop prezentarea modului de lucru în cazul unei lucrări în acest gen. S-a prezentat atât partea de teren, de lucru cu ajutorul stației totale Leica TCR 407, de proiectare și alegere a rețelei de sprijin, cât și partea de birou, în care datele au fost procesate, folosind programe specializate. Ca rezultat final s-a întocmit o documentație, care urmează a fi predată în vederea proiectării drumului.

Nivelul de dezvoltare a unei societăți este direct proporțional cu condițiile de care dispune acea societate. Astfel, societățile se pot dezvolta doar în același timp cu dezvoltarea rețelelor edilitare (apă, canal, gaz, electricitate), dar și a rețelelor de drumuri.

Rețelele de drumuri au o importanță deosebită deoarece facilitează mobilitatea populației, a materiilor prime și a produselor finite. Astfel, mobilitatea populației influențează dezvoltarea turismului, de exemplu, iar facilitatea mobilității materiilor prime și a produselor finite determină o dezvoltare a industriei locale (investitorii sunt atrași de zonele în care căile de comunicare sunt bine dezvoltate).

Astfel, propunerea principală legată de prezenta lucrare este facilitarea de investiții de acest gen. De asemenea, lucrarea, prezentând metodologia de rezolvare a unei astfel de lucrări, poate fi considerată un mod de lucru eficient și corect.

O altă propunere este finalizarea lucrărilor, prin continuarea prezentei lucrări cu o etapă de trasare. Această etapă trebuie efectuată după ce prezenta lucrare este înmânată proiectantului, care face proiectul de executare, în urma căruia va fi stabilit traseul exact al drumului, panta pe diferite porțiuni etc.

BIBLIOGRAFIA

Cărți și publicații

Cristescu, N. – Topografie inginerească, Editura Didactică și pedagogică,

București, 1978;

Harrington, D.J. – AutoCAD 2005, Editura Teora, Bucuresti, 2005;

Ienciu, I. – Optimizarea retelelor geodezice in cadastru, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2006;

Palamatriu, M. – Geodezie – Curs universitar, Seria Didactica, Universitatea “1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, 2006;

Padure, I.; – Topografie generala, Seria Didactica, Universitatea “1

Palamariu, M. Decembrie 1918”, Alba Iulia, 2005;

Pădure, I.; – Topografie miniera – Lucrari de laborator, Seria Didactica,

Palamariu, M. Universitatea “1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, 2005;

Padure, I.; – Cadastre de specialitate, Seria Didactica, Universitatea “1

Ungur, A. Decembrie 1918”, Alba Iulia, 2006;

Palamariu, M – Geodezie – Curs universitar. Seria Didactica, Alba Iulia,

2006;

Rădulescu, G.M.T. – Topografie inginerească, Editura Risoprint, Cluj , 2005;

Sărăcin, A – Ridicări topografice speciale, conspress București, 2008.

Resurse în format electronic

*** – http://www.scritube.com/management/Managementul-n-activitatea-de-22113

20624.php

*** – http://valicta.3x.ro/curs2.htm

*** – http://www.stonexpositioning.com/index.php/en/documents/viewcategory/60-s9-iii

*** – http://nbtrad93.oceania.ro//gps-rtk-cu-dubla-frecventa-l1l2-stonex-s9-configuratie

-rover-si-controller.html

*** – http://topocadbm.blogspot.ro/2010/10/indesirea-retelei-de-sprijin-utilizand.html

*** – http://www.ct.upt.ro/users/AlinaBala/Tehnologii_Geodezice_Spatiale.pdf

*** – http://www.stonexpositioning.com/jdownloads/Public/Manuals%20and%20tutorials/

English/GNSS% 20receivers/S9%20III/manual.s9iii.01.rev5.pdf

*** – http://moldpos.md/gnss/gnss/RO/chto-takoe-gnss

*** – http://www.ct.upt.ro/users/AlinaBala/Tehnologii_Geodezice_Spatiale.pdf

*** – http://ro.scribd.com/doc/132606714/Curs-2-Elemente-Caracteristice-Ale-Drumului

*** – http://gruphidroach.files.wordpress.com/2011/03/cai-de-comunicatii-rutiere-principii-de-proiectare.pdf

*** – http://ro.scribd.com/doc/216625913/Curs-RTS

*** – http://www.scrigroup.com/casa-masina/arhitectura/DELIMITAREA-HOTARELOR-TERITORI32552.php

*** – http://www.scribd.com/doc/33101617/Caracteristicile-Geometrice-Si-Constructive-Ale-Drumurilor

*** – http://www.scribd.com/doc/60851422/15/Elementele-profilului-transversal

*** – http://www.scribd.com/doc/33101617/Caracteristicile-Geometrice-Si-Constructive-Ale-Drumurilor

*** – Legea nr. 50-1991, actualizată – Regimul Construcțiilor

*** – http://www.pmb.ro/servicii/alte_informatii/sec_incendii/docs/norme_OM_1430.pdf

*** – http://www.cjarges.ro/documents/10865/64857/Anexa+2_DOCUMENTELE+ NECESARE+EMITERII_AC_CU_Avize+de+specialitate.pdf/7edf6789-432f-4863-852b-d47d85752b4d