Lucrari Topografice de Ridicare Si Trasare In Vederea Reabilitarii Strazii Ciheiului Oradea
CUPRINS
Introducere.
Drumurilefac parte din categoria căilor de comunicație, fiind amenajate special pentru circulația terestră a vehiculelor și pietonilor, care leagă așezările omenești, sau punctele de interes unele de altele. O rețea funcțională de drumuri este esențială pentru creșterea economică a fiecărei țări. Drumurile de calitate ridicată duc oamenii spre destinațiile lor în condiții de siguranță, reduc costurile de afaceri și sporesc productivitatea, aduc prosperitate și îmbunătățesc calitatea vieții.
Drumurile fac parte din sistemul național de transport. Din categoria drum fac parte integrantă: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcțiile de apărare și consolidare, trotuarele, pistele pentru delimitare, locurile de parcare și staționare, plantațiile rutiere, indicatoarele de semnalizare rutieră și alte dotări pentru siguranța circulației, precum și terenurile care fac parte din zona drumului. De asemenea, sunt asimilate ca parte din drum, cladirile de serviciu și orice alte construcții amenajate sau instalații destinate apărării sau exploatării drumurilor, inclusiv terenurile aferente.
Construirea de drumuri și autostrăzi în țara noastră ar trebui să fie o prioritate, deoarece, fără o infrastructură bine dezvoltată, România pierde miliarde de euro din investiții străine. Fiind o afacere în care se vehiculează sume imense, construcția de șosele din România este umbrită de nenumărate interese ascunse, care aduc indirect mari prejudicii intereselor tării. Progresele tehnologice în domeniul materialelor de construcții, a tehnicilor de construire și în alte domenii care servesc acestui proces, ne fac să privim cu mai multă speranță înspre viitorul tării noastre, in acest domeniu al drumurilor și autostrăzilor.
Din cele de mai sus se poate constata faptul că, drumul este o construcție complexă, fapt care face din procesul de construcție, sau reabilitare, a acestuia o activitate extrem de laborioasă, costisitoare și complexă.
Activitățile topografice și geodezice, de o mare importanță în numeroase domenii, au o mare contribuție în acest proces de construcție și reabilitare de drumuri. După cum vom vedea în lucrarea de față, de la proiectarea drumului, până la finalizarea acestuia, lucrările topografice sunt indispensabile.
Cap.INoțiuni generale.
I.1 Drumul. Scurt istoric.
Drumul (provine din grecescul „dromos”) este o fâșie îngustă și lungă de teren, relativ subțire, care în mod natural sau amenajată în mod special, este destinată exclusiv circulației. În general noțiunea de „drum” se referă la „șosea”.
Istoria drumurilor este la fel de veche ca și omenirea. Cărarea, poteca, drumul, într-un cuvânt calea de acces (terestră, navală, aeriană) asigură comunității umane relații cu lumea imediată sau îndepărtată. Natura firii omenești și natura relațiilor dinlăuntrul unei colectivități se recunoaște în natura căilor de acces către toți membrii grupului, către centrul așezării civice sau către punctele sale economice și socio-culturale. Ideea de progres se testează și prin natura căii de comunicație.
Inginerul francez Bolssano, angajat de Gh. Bibescu în anul 1845 sa faca harta retelei rutiere necesara tarii pentru dezvoltarea economica si a legaturilor cu vecinii, spunea că "soselele sunt cel mai intai semn al inceperii civilizatiei unui neam și singurul mijloc al dezvoltarii sale".
Semn evident al dezvoltării comerțului, implicit al industriei producătoare, al excedentului de mărfuri, al dezvoltării culturii până la a fi preluată sau transmisă unor colectivități, poteca, drumul, autostrada etc. însoțesc etapele istoriei unui popor și nu de puține ori contribuie la desăvârșirea acestora.
Din punct de vedere istoric, primele căi rutiere atestate documentar sunt cele din interiorul localităților, ca ulițe comerciale și de acces la temple, artere de penetrare prin porțile cetății, piețe etc. Astfel, castrele și cetățile romane, cele grecești de pe malul Mării Negre, precum și cetățile dacice de pe întreg teritoriul țării, păstrează până în zilele noastre pe lespezile de piatră cu care erau pavate intrările, unele ulițe și piețe interioare, urmele create de trecerea repetată a roților căruțelor.
Între cetăți, drumurile erau neamenajate, astfel încât, funcție de anotimp, starea acestora era foarte diferită și schimbarea traseelor, frecventă. Pe aceste drumuri se creau șleauri (urme) în urma roților, de unde denumirea acestora de șleahuri pentru drumurile de șes pe care circulau în special vehiculele trase de boi sau cai (sec. XII – XIII). Treptat, pe măsura dezvoltării relațiilor de schimb, transport și din raționamente militare, traseele dificile sunt părăsite în favoarea unor drumuri mai convenabile operațiunilor militare. De asemenea, se fac amenajări ale scurgerii apelor, iar pe terenuri slabe, mocirloase, se asigură stabilitatea platformei printr-o saltea de crengi acoperită cu bolovani, sau printr-o podină de lemn. În acest fel, în timp, platformele drumurilor încep a fi consolidate astfel încât să se poată circula pe orice vreme, pe drumuri mai importante, ca în cetăți.
În antichitate, cei mai mari constructori au fost romanii. Ei au preluat cunoștințele tehnice rutiere de la etrusci și cartaginezi (executau pavaje din piatră încă din secolul al VIII-lea î. Hr.).
La cucerirea Daciei de către romani, populația autohtonă era deținătorea unei culturi și civilizații aproape de nivelul celei a cuceritorilor. Pe teritoriul Daciei apariția și dezvoltarea căilor de comunicație terestre precede cu mult perioada cuceririlor romane. Astfel, încă din prima jumătate a mileniului al II-lea î.Hr., populația băștinașă avea relații comerciale cu regiunea din nord-vestul Italiei. Legătura se făcea pe valea râului Sava, unde se ajungea de la Aguileia, de pe malul Adriaticii.
În perioada năvălirii sciților (sec. VII î.Hr.) începe exercitarea unei influențe elene în sudul și sud-estul Daciei. Astfel, au fost construite o serie de drumuri care legau cetățile grecești Histria și Tomis de cetățile Carsium (Hârșova), Callatis (Mangalia), Odeossos (Varna) ș.a. Aceste drumuri puteau fi parcurse călare sau chiar și cu căruțele de transportat mărfuri. În Transilvania străveche se cunoaște un singur drum de legătură, prin pasul Oituz, de-a lungul văilor Trotușului și Siretului, până la Barboși.
Încă înainte de cucerirea Daciei de către romani, din ordinul împăratului roman Tiberius, s-a început în anii 33 ,,, 34 d.Hr. construirea unui drum de-a lungul Dunării, pe malul drept al fluviului. Acest drum trecea prin Belgrad (Singidunum) și Kostolac (Viminacium), traversa marele cot al Dunării, prin văi, direct la Brza Palanka și continua spre Vidin (Bononia) (inscripție în stâncă la Gospodin Vir, în partea din amonte a Cazanelor Dunării, dedicată împăratului Traian). Lucrarea a fost continuată și îmbunătățită sub împărații Claudius, Vespasian și Domițian (41 ,,, 86 d.Hr.) și terminată în timpul împăratului Traian (100 d.Hr. – Tabula Traiana, săpată în stâncă la ieșirea Dunării din Cazanele Mici).
Tot din perioada anilor 86 – 87 d.Hr. este atestată existența unui pod peste Dunăre, format din “corăbii legate între ele”, pod care a fost construit cu ocazia expediției generalului roman Cornelius Fuscus împotriva dacilor. De asemenea, în anul 100 d.Hr. se evidențiază existența, în zona Porților de Fier, a unui canal de cca 3,0 km lungime, construit de romani cu scopul evitării sectorului impracticabil pentru navigație al Dunării.
În jurul anilor 60 ,,, 125 d.Hr. Apolodor din Damasc, din ordinul lui Traian construiește podul din zidărie de piatră peste Dunăre dintre Drobeta și Pontes (Kastal, Iugoslavia) de 1 135 m lungime și 18 m lățime, considerat a fi cea mai mare lucrare tehnică a antichității.
Cele mai importante drumuri romane de pe teritoriul Daciei, construite în perioada anilor 100 – 120 d.Hr. erau:
Lederata (Palanca) – Arcidava (Vărădia) – Centrum Putei (Surduc) – Tibiscum (Jupa)
Dierna (Orșova) – Ad Mediam (Băila Herculane) – Tibiscum (Jupa)
Tibiscum (Jupa) – Sarmizegetusa – Germisara (Geoagiu) – Apulum (Alba Iulia)
Sucidava (Celei) – Valea Oltului – Cdonia (Sibiu) – Apulum (Alba Iulia)
Drobeta – Valea Jiului – Germisara (Geoagiu)
Apulum (Alba Iulia) – Potaissa (Turda) – Napoca
Principalul nod al drumurilor romane din Dacia acelor vremuri era Apulum (Alba Iulia).
Criteriul de proiectare a traseelor de către romani era cel al distanței minime dintre două localități. Astfel, romanii s-au angajat în execuția celor mai variate și dificile lucrări de artă: ramblee înalte, viaducte, tuneluri, fundații pe piloți sau poduri din bârne pe mlaștini etc.
Drumurile romane erau alcătuite dintr-un ansamblu de straturi din diverse materiale ce formau o “structură rutieră”.
În perioada care a urmat retragerii administrației și armatei romane din provincia Dacia (271 ,,, 275 d.Hr.), ca urmare a noilor condiții social-istorice create și a năvălirii popoarelor migratoare, daco-romanii nu au mai construit alte drumuri, iar drumurile existente nefiind întreținute, cu timpul s-au distrus (sec. III … XII).
Începând cu secolul al XII-lea și până la mijlocul secolului al XIX-lea se remarcă o nouă etapă în dezvoltarea și amenajarea drumurilor din țara noastră, aceasta fiind motivată de existența marilor centre comerciale și meșteșugărești, de prezența unor exploatări miniere, de sporirea legăturilor politice, economice și spirituale dintre statele feudale românesti și dintre acestea cu statele vecine.
Drumurile evului mediu au urmat traseele vechilor drumuri romane apărând în același timp și unele noi. Dintre principalele drumuri ale evului mediu, amplasate în cele trei principate române, putem să amintim:
• drumurile de legătură ale porturilor dunărene cu orașele Sibiu și Brașov
• Sibiu – Valea Oltului – Curtea de Argeș
• Sibiu – Vulcan – Târgu Jiu – Craiova
• Râmnicu Sărat – Buzău – Pitești – Craiova – Drobeta Turnu Severin
• Cernăuți – Suceava – Roman – Bacău – Galați
• Bran – Rucăr – Câmpulung – Târgoviște – Târgușor – Brăila
• Mamornița – Dorohoi – Botoșani – Iași – Vaslui – Bârlad – Galați
• Oradea – Cluj Napoca – Turda – Valea Mureșului
• Arad – Deva – Alba Iulia
• Alba Iulia – Mediaș – Sighișoara – Brașov
În afara acestor drumuri special amenajate existau drumuri tradiționale:
– drumuri pastorale (pentru oieri și apicultori)
– drumurile sărarilor, lemnarilor, diferiților negustori
– drumurile meșteșugarilor
Pentru starea drumurilor, autoritățile publice au început să ia măsuri de reparare, obligându-i pe locuitori să presteze munca denumită „beilic” sau „salahorie publică”.
Noile tehnici de pietruire concepute în Franța și Anglia ajung în Pricipatele Române după câțiva ani, astfel că în anul 1823 Transilvania dispunea de cca 4200 km drumuri mai importante, din care 219 km erau șoseluite cu fundație de piatră, 780 km erau șoseluite fără fundație, 96 km erau în construcție, 280 km erau drumuri naturale și 313 km erau prevăzute cu șanțuri.
Progresul societății impunea menținerea viabilității drumurilor în tot timpul anului, dar acest lucru pretindea eforturi materiale și financiare și din partea statului. De asemenea se prevedeau sume speciale, în bugetul statului, pentru construcția și întreținerea șoselelor. Adevăratele măsuri concrete legate de modernizarea căilor de comunicații le găsim în „Regulamentul Organic”, considerat prima lege a drumurilor din țara noastră (anul 1832).
Conform acestui regulament drumurile se împărțeau în două categorii:
– drumuri mari (șosele naționale și județene) – întreținerea lor cădea în sarcina statului
– drumuri mici – întreținerea lor cădea în sarcina comunelor
Cu timpul, prestația locuitorilor pentru întreținerea drumurilor s-a modificat, astfel că în locul prestației în natură s-a introdus „darea în bani”. La 30 martie 1868 a fost promulgată „Legea drumurilor din Principatele Române”, prima lege unitară a drumurilor din cadrul statului român modern. Această lege împărțea drumurile în trei categoriacău – Galați
• Bran – Rucăr – Câmpulung – Târgoviște – Târgușor – Brăila
• Mamornița – Dorohoi – Botoșani – Iași – Vaslui – Bârlad – Galați
• Oradea – Cluj Napoca – Turda – Valea Mureșului
• Arad – Deva – Alba Iulia
• Alba Iulia – Mediaș – Sighișoara – Brașov
În afara acestor drumuri special amenajate existau drumuri tradiționale:
– drumuri pastorale (pentru oieri și apicultori)
– drumurile sărarilor, lemnarilor, diferiților negustori
– drumurile meșteșugarilor
Pentru starea drumurilor, autoritățile publice au început să ia măsuri de reparare, obligându-i pe locuitori să presteze munca denumită „beilic” sau „salahorie publică”.
Noile tehnici de pietruire concepute în Franța și Anglia ajung în Pricipatele Române după câțiva ani, astfel că în anul 1823 Transilvania dispunea de cca 4200 km drumuri mai importante, din care 219 km erau șoseluite cu fundație de piatră, 780 km erau șoseluite fără fundație, 96 km erau în construcție, 280 km erau drumuri naturale și 313 km erau prevăzute cu șanțuri.
Progresul societății impunea menținerea viabilității drumurilor în tot timpul anului, dar acest lucru pretindea eforturi materiale și financiare și din partea statului. De asemenea se prevedeau sume speciale, în bugetul statului, pentru construcția și întreținerea șoselelor. Adevăratele măsuri concrete legate de modernizarea căilor de comunicații le găsim în „Regulamentul Organic”, considerat prima lege a drumurilor din țara noastră (anul 1832).
Conform acestui regulament drumurile se împărțeau în două categorii:
– drumuri mari (șosele naționale și județene) – întreținerea lor cădea în sarcina statului
– drumuri mici – întreținerea lor cădea în sarcina comunelor
Cu timpul, prestația locuitorilor pentru întreținerea drumurilor s-a modificat, astfel că în locul prestației în natură s-a introdus „darea în bani”. La 30 martie 1868 a fost promulgată „Legea drumurilor din Principatele Române”, prima lege unitară a drumurilor din cadrul statului român modern. Această lege împărțea drumurile în trei categorii:
– drumuri naționale, cu lărgimea de 26 m
– drumuri județene, cu lărgimea de 20 m
– drumuri vicinale și comunale, cu lărgimea de 15 m
Legea a rămas în vigoare până în anul 1906.
I.2 Elementele componente ale drumului.
Prin drum se înțelege o cale de comunicație sub forma unei fașii de teren special amenajată pentru circulația vehiculelor și pietonilor. Din drum fac parte de asemenea: podurile, viaductele, pasajele denivelate, tunelurile, construcțiile de apărare și consolidare, locurile de parcare și staționare precum și lucrările anexe ale drumurilor.
După criteriul utilizării, drumurile se împart în: drumuri publice, care sunt destinate satisfacerii cerințelor de transport rutier ale întregii economii naționale și ale populației și drumuri de exploatare, destinate satisfacerii cerințelor de transport ale unor entități economice (industriale, forestiere, petroliere, agricole etc.).
Drumurile situate în afara localităților sunt denumite în general șosele, iar cele din interiorul localitătilor străzi.
Din punct de vedere funcțional drumurile publice se împart în: drumuri de interes european, drumuri de interes național și drumuri de interes local (acestea din urmă se împart în județene, comunale și străzi). Drumurile de interes național se împart în autostrăzi și drumuri naționale. Autostrăzile sunt drumuri de mare capacitate și viteză, rezervate exclusiv circulației autovehiculelor, prevăzute cu căi unidirecționale, separate printr-o bandă mediană. Ele intersectează denivelat orice altă cale de comunicație, evită localitățile, iar accesul și ieșirea autovehiculelor sunt permise doar în locuri special amenajate.
Elementele componente ale drumului, din punctul de vedere al suprafețelor care fac parte din amenajarea generala a acestuia sunt prezentate in figura I.1.
Fig.I.1 Elementele componente ale drumului
La un drum se pot evidenția urmatoarele componente:
– zona drumului – care este constituită de suprafața de teren ocupată de drum și de lucrările aferente acestuia. Zona drumului cuprinde ampriza și două fâșii laterale, situate de fiecare parte a amprizei, denumite zone de siguranță.
– ampriza drumului – reprezintă fașia de teren ocupată de către elementele constructive ale drumului. În ampriza drumului sunt cuprinse rigolele (sau șanturile laterale) și platforma drumului, care la randul ei cuprinde partea carosabilă și acostamentele.
– partea carosabilă – este destinată circulației vehiculelor, circulația pe acostamente fiind cu totul accidentală și forțată de împrejurări.
Elementele constructive ale drumului se împart în două categorii: infrastructura și suprastructura. Infrastructura este partea corpului drumului care cuprinde terasamentele și lucrările de artă și susține suprastructura drumului. Suprastructura este acea parte a corpului drumului care cuprinde sistemul rutier și amenajarea acostamentelor. Prin corpul drumului se înțelege totalitatea elementelor care alcătuiesc terasamentele și complexul rutier (în limitele amprizei în rambleu și a șanțurilor la debleu), iar prin terasamente se înțelege totalitatea lucrărilor de pământ executate pentru realizarea drumului. Suprafața superioară amenajată a terasamentelor, pe care se așeaza sistemul rutier se numește patul drumului.
Asupra drumului acționează doi factori principali: vehiculele și agenții atmosferici. Vehiculele aplică drumurilor sarcini verticale (greutatea vehiculului amplificată prin coeficienții dinamici) și forțe orizontale (tangențiale) longitudinale și transversale. Agenții atmosferici: umiditatea, gerul, căldura excesivă, ploile, zăpada, acționează în sensul înrăutățirii calităților portante ale fundației drumului și a stratului superior aflat în contact direct cu roțile autovehiculului. Pentru a asigura funcționalitatea drumului, corpul acestuia trebuie astfel alcătuit încât drumul să nu sufere degradări, sau ca acestea să fie minime, sub acțiunea celor două categorii de factori care au fost enumerate mai devreme. Acest deziderat se realizează prin construirea corespunzătoare a sistemului rutier. Prin sistem rutier se înțelege ansamblul de straturi alcătuite din diferite materiale (nisip, pietriș, piatră spartă, piatră, bolovani, beton, asfalt etc.), așezate succesiv pornind de la patul drumului în sus destinat suportării circulației în diferite condiții atmosferice și climatice. Sistemul rutier este alcătuit dintr-un substrat, straturi de fundație, straturi de bază și îmbrăcăminte. Unele dintre aceste straturi pot fi contopite sau lipsi. Straturile pot fi realizate dintr-o gamă foarte largă de materiale, pot avea grosimi diferite, ceea ce a condus la un foarte mare numar de soluții în ceea ce privește sistemul rutier.
Sistemele rutiere se clasifică în douămari categorii: sisteme rigide și sisteme nerigide. Sistemele rigide sunt acelea care au în componența lor un strat de beton, de ciment sau de macadam cimentat. Aceste sisteme caută să înlăture orice deformație a drumului sub acțiunea vehiculelor. Sistemele nerigide sunt acelea în compoziția cărora nu intră niciun strat de beton, ciment sau macadam cimentat. Ipoteza teoreticăa acestor sisteme rutiere constă în admiterea deformației sub acțiunea vehiculului, cu revenirea integrală la starea inițială după trecerea acestuia.
Substratul se așează pe patul terasamentului, în scopul de a feri pământul de fundație de unele efecte daunătoare. Stratul de fundație este partea din sistemul rutier prin care se transmit și se repartizează patului drumului solicitarile verticale provenite din circulația vehiculelor, în limitele de rezistența ale acestuia. Stratul de bază este partea din sistemul rutier situat între îmbrăcăminte și stratul de fundație, având rolul de a prelua din încarcarile datorate traficului, în special eforturile tangențiale și de întindere, repartizând fundației eforturile verticale în limita capacității de rezistentă a acesteia. Îmbrăcămintea rutieră este partea superioară a sistemului rutier, alcătuită din unul sau două straturi care suportă direct acțiunile traficului și agenților atmosferici. Stratul superior se mai numește strat de uzură, iar cel inferior se mai numește strat de legatură. Sistemul rutier, împreună cu zona activă a terasamentelor din patul drumului, până la adâncimea la care practic nu se mai resimte influența sarcinilor verticale introduse de către vehicule, se numește complex rutier.
Dimensionarea sistemelor rutiere nerigide se bazează pe criteriul deformației admisibile, caracterizat prin modul de deformatie E.
, unde p este presiunea uniform distribuită (se exprimă în ) și este tasarea relativă (l reprezintă valoarea absolută a tasării sub roțile vehiculului și D este diametrul echivalent al cercului de contact al roții cu suprafața sistemului rutier.
Fig. I.2 Sisteme rutiere nerigide
I.3 Geometria drumului.
Elementele geometrice ale drumului sunt:
în plan orizontal aliniamentele și curbele;
în profil longitudinal – declivitățile și curbele verticale pentru racordarea declivităților succesive;
în profil transversal – lățimile elementelor componente ale drumului și pantele transversale.
Elementele geometrice ale drumului trebuie astfel stabilite încat să asigure urmatoarele:
omogenitatea traseului, în sensul posibilității păstrării aceleași viteze pe porțiuni cât mai lungi (viteza de proiectare corespunzatoare clasei tehnice a drumului), precum și trecerea treptatș (linș) de la aceste viteze la cele superioare sau inferioare;
vederea de ansamblu, în special în punctele sau sectoarele deosebite cum sunt intersecțiile, ramificațiile, accesele etc.;
sesizarea din timp a obstacolelor pentru evitarea pericolelor de accidentare;
posibilitatea de percepere a desfașurării în continuare a traseului drumului;
scurgerea apelor pluviale de pe suprafața drumului;
ținuta corectă a autovehiculului în mers, inclusiv compensarea parțială a forței centrifuge în curbe, pentru asigurarea confortului și mai ales evitarea derapării.
În plan orizontal traseul este alcătuit dintr-o succesiune de aliniamente și de curbe circulare. În cazul curbelor cu raze mici, trecerea de la aliniament la curba circulară se face progresiv. În profil longitudinal trecerea de la o declivitate la alta se face prin racordări circulare. În profil transversal drumul se construiește cu o ușoară pantă. În aliniament suprafața drumului are două pante dinspre axul longitudinal al drumului spre marginile lui. În curbe drumul are o singură pantă transversală, dinspre exteriorul spre interiorul curbei. Înclinarea în raport cu orizontala se numeste dever. Valoarea acestuia se stabilește din condiția compensării forței centrifuge și este suficientă pentru a permite scurgerea apelor.
Pe sectoarele de drum cu declivități prelungite, când declivitatea medie ponderată este egală sau mai mare decat 5%, dupa fiecare diferență de nivel de maximum 80 de metri, se întroduc pe lungime de minim 100 m sectoare cu declivități ce nu depășesc 2% (așa numitele odihne).
Fiecărei clase tehnice i se asociază așa numita viteză de proiectare. Prin viteza de proiectare se înțelege viteza minimă care trebuie asigurată pe orice sector al drumului, pentru circulația în depline condiții de siguranță.
I.4 Cadastrul edilitar.
Cadastrul fondului imobiliar-edilitar este un cadastru de specialitate cu un obiect de studiu bine stabilit, unde imobilele au o destinație economică bine stabilită, ținând cont de necesitățile generale ale statului și de dorințele anumitor sectoare ale economiei naționale, ministere sau alte organe centrale, care dețin sau administrează astfel de imobile.
Obiectul de studiu al acestui cadastru este format din terenurile cu construcții, construcțiile, curțile, precum și toate celelalte folosințe (subcategorii), care se încadrează în categoria de folosințe Curți construcții. Acesta se ocupă cu evidența și inventarierea acestor terenuri și a imobilelor din localități pe proprietari, precum și a instalațiilor și rețelelor edilitare, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Lucrările acestui cadastru sunt coordonate de către Direcția de Cadastru din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT) și sunt executate, în general de specialiștii sau firme de specialitate private, autorizate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) finanțarea fiind asigurată de la buget, prin intermediul administrațiilor locale.
I.5Cadastrul fondului edilitar
Este partea cadastrului fondului imobiliar-edilitar și constă în inventarierea și ținerea unei evidențe asupra dotărilor edilitare subterane de suprafață și supraterane din cadrul perimetrelor intravilanelor prin prisma a două aspecte: cantitativ (tehnic) și calitativ (economic). Dotările edilitare fac referință la ansamblul rețelelor tehnice care deservesc locuințele, instituțiile, unitățile social-culturale, precum și cele industriale din zona urbană.
Obiectul cadastrului fondului edilitar îl constituie aceste dotări edilitare formate din:
rețeaua de alimentare cu apă (potabilă și de întreținere a spațiilor verzi);
rețeaua de canalizare pentru apele menajere și pluviale (rețeaua stradală exterioară și colectoarele, canale deversoare, etc);
rețeaua de gaze naturale (conducte de transport, stații de predare, rețea de distribuție, conducte de branșament, posture de reglare, etc);
rețeaua de termoficare (conducte magistrale, rețea de distribuție, robineți, vane, ventile de aerisire sau golire, etc);
rețeaua de cabluri electrice (rețea de distribuție pentru consumatori, camera de tragere, rețea de iluminat, etc);
rețea de telecomunicații (trasee linii telefonice subterane principale, secundare, traseele supraterane, TV prin cablu, etc);
rețele de dirijare-avertizare pentru vehicole și pietoni (traseele cablurilor subterane sau supraterane pentru semafoare suspendate sau pe stâlpi, automatele pentru dirijarea circulației, etc);
rețele industriale (de apă industriale, de uleiuri, saramuri, de aer comprimat, de oxigen, de combustibili gazoși sau lichizi, de cabluri cu tensiuni speciale, de cabluri de comandă sau control, de avertizare, etc).
Scopul de a realiza cadastrul fondului edilitar este acela de a transmite date exacte despre amplasamentul și traseul rețelelor edilitare, fiind necesar un ansamblu de cunoștințe și de exploatare a acestora, pentru o bună conduită a sistemului informatic cadastral care, va duce astfel, la o ulterioară creștere a eficienței de gestionare corectă și în timp real a rețelelor edilitare
Cap.II Rețele de sprijin.
Pentru efectuarea unei ridicări topografice este necesară existența unei rețele de sprijin constituită din puncte de triangulație. Forma și dimensiunea rețelei de triangulație depind de mărimea și forma suprafeței de ridicare.
În general, se consideră două mari categorii de rețele de triangulație:
• Rețele de sprijin formate din triangulația geodezică;
• Rețele de sprijin formate din triangulația locală.
II.1 Rețele de sprijin formate din triangulația geodezică.
Pentru a putea întocmi planuri topografice, hărți și lucrări de cadastru, se aleg pe suprafața terestră o serie de puncte a căror poziție în spațiu diferă, dar care proiectate ortogonal pe o coală de desen și unite ne vor reda cu fidelitate forma și dimensiunile acelei zone (la scară).
Punctele sunt situate pe poziții dominante și repartizate pe teritoriu în colțurile unei rețele de triunghiuri, poziția acestor puncte fiind determinată cu precizie mare, prin coordonatele rectangulare X, Y și Z. Ansamblul triunghiurilor care acoperă teritoriul de măsurat se numește canevas.
Rețeaua geodezică de stat sau rețeaua de triangulație reprezintă rețeaua de puncte de sprijin ce formează baza tuturor ridicărilor planimetrice.
În funcție de distanța dintre puncte, de precizia măsurătorilor și calculelor, punctele ce formează rețeaua geodezică se clasifică astfel :
• Ordinul I, având punctele (vârfurile triunghiurilor) situate la 20-60 km, în medie 30 km;
• Ordinul II, vârfurile de triunghiuri sunt intercalate în Ordinul I și la distanțe între 10-20 km, în medie 15 km;
• Ordinul III, punctele sunt dispuse în interiorul triunghiurilor de Ordinul II , la distanțe de 5-10 km, în medie 7 km;
• Ordinul IV, cuprinde puncte situate în interiorul triunghiurilor de Ordinul III și sunt situate la distanța medie de 3 km;
• Ordinul V, sunt punctele intercalate în triunghiuri de Ordinul IV la distanța medie de 1,5 km.
Triangulația geodezică de ordin superior este formată din punctele de Ordinul I, II și III, desfășurate de-a lungul paralelelor și meridianelor, alcătuind așa numita Rețea Primordială, care face legătura cu rețelele statelor vecine.
II.2Realizarea rețelelor din triangulația locală.
Aceste rețele se proiectează și se execută în cazuri de excepție ca de exemplu:
• când triangulația geodezică nu există pe suprafața de ridicat;
• când condițiile de precizie asigurate de rețeaua geodezică de stat nu sunt îndeplinite;
• când este necesară o densitate de puncte de sprijin mai mare, determinate cu o precizie ridicată.
Triangulația locală poate fi privită ca o triangulație geodezică pe o întindere redusă (laturi de lungime maximă de 3 km).
Realizarea unei rețele de triangulație locală comportă în principal trei etape:
– operații preliminare;
– operații de teren;
– operații de calcul.
II.2.1 Operațiile preliminare
Presupun respectarea câtorva pași:
– realizarea formalităților pentru începerea lucrării;
– procurarea instrumentelor, materialelor și datelor necesare lucrării;
– proiectarea pe hartă a triangulației locale.
Proiectarea pe hartă a triangulației locale cuprinde o serie de etape:
a) Pe o hartă la scară mică, se delimitează suprafața care constituie obiectul măsurătorilor geodezice. Această suprafață este necesară pentru probleme de organizare, precum și pentru un antecalcul privind costul lucrării;
b) Se aleg amplasamentele punctelor de triangulație, funcție de densitatea dorită și asigurarea vizibilității între puncte. Când vizibilitatea între puncte este incertă se întocmesc profile topografice ale terenului, pe baza curbelor de nivel ale hărții. În cazul când pe aliniamentul dintre două puncte sunt obstacole (păduri, clădiri, etc.) se va căuta situația ca viza să treacă la minimum trei metri deasupra obstacolelor.
c) Se va prevedea modul de semnalizare a punctelor și condițiile de acces la aceste puncte.
d) Prin proiectare se va căuta ca triunghiurile să fie bine conformate, să fie pe cât posibil echilaterale. Concomitent se va studia posibilitatea măsurării unei laturi care să constituie baza rețelei de triangulație topografică locală sau eventual a unei baze auxiliare.
e) Proiectarea punctelor de îndesire a rețelei de triangulație locală. Se vor stabili punctele care vor fi determinate prin intersecție înainte (coșuri de fum, cruci de biserici, etc), intersecție înapoi sau combinată.
f) Recunoașterea terenului și definitivarea proiectului:
– definitivarea proiectului de marcare și semnalizare a punctelor;
– să fie asigurat accesul la puncte cu materiale și instrumente;
– terenul din jurul punctelor să fie stabil;
– terenul să nu fie cu vegetație înaltă care să împiedice vizibilitatea între puncte, eventual defrișarea și curățirea terenului din jurul punctelor și de pe traseul bazei.
Tipurile principale de rețele de triangulație locală sunt:
• Poligon cu punct central: cu baza normală ( fig. II.1) și baza scurtă (fig.II.2);
Rețeaua de triunghiuri care formează un poligon cu punct central se aplică în cazul terenurilor întinse în toate direcțiile și cu suficientă vizibilitate. Se va măsura triunghiul I și apoi în sensul acelor de ceasornic se numerotează celelalte triunghiuri cu II, III, IV și V.
Din fiecare punct de triangulație se vor măsura toate unghiurile triunghiurilor și se vor nota cu αi, βi, yi (fig.II.1).
Fig.II.1 Poligon cu punct central cu baza normală
Când nu se poate măsura o latură a triunghiului se va măsura o așa – numită “bază scurtă”, care se va dezvolta printr-un patrulater pe latura triunghiului.
Fig. II.2Poligon cu punct central cu baza scurtă
• Lanț de poligoane cu punct central;
Această metodă se aplică în cazul suprafețelor alungite, dar destul de late. Poligoanele vor cuprinde câte 5-7 triunghiuri, cu laturile aproximativ egale, după cum impune terenul, astfel ca triunghiurile să fie cât mai aproape de forma echilaterală (Fig. II.3).
Fig.II.3Lanț de poligoane cu punct central
• Patrulater cu diagonale observate, cu baza normală (Fig. II.4) și baza scurtă (Fig.II.5.);
Se aplică în cazul terenurilor cu suprafață mică.Se măsoară o latură și toate unghiurile formate de direcțiile diagonalelor și laturilor.În cazuri speciale se poate recurge la baze scurte.
Notarea triunghiurilor și a unghiurilor se poate face considerând triunghiurile suprapuse în parte: 1-2-3, 2-3-4, și 4-1-2.
Fig. II.4Patrulater cu diagonale observate cu bază normală
Fig.II.5Patrulater cu diagonal observate cu baza scurtă
• Lanț de patrulatere;
Se aplică tot pentru măsurarea suprafețelor alungite. Elementele care se măsoară sunt: toate unghiurile, două laturi la extremitățile lanțului sau două baze scurte și orientările acestor baze (Fig.II.6).
Fig.II.6Lanț de patrulatere
• Lanț de triunghiuri;
Se aplică în cazul suprafețelor alungite, în special al văilor înguste.Se măsoară toate elementele la fel ca la metoda lanțului de de patrulatere. În cazul când numărul triunghiurilor lanțului este mai mare de zece, se vor măsura baze de control după fiecare zece triunghiuri.(Fig. II.7)
Fig.II.7Lanț de triunghiuri
II.2.2 Operațiile de teren
a) Marcarea și semnalizarea punctelor din rețeaua de triangulație locală a punctelor de îndesire;
Marcarea în sol cu borne și în suprasol prin semnale se va face în puncte noi prin borne din piatră naturală sau din beton armat și respective prin semnale simple cu fluture sau prin semnale cu picioare.
b) Efectuarea măsurătorilor unghiulare:
– unghiurile orizontale vor fi măsurate între orele 600 – 1100 ; 1630 – 1930 ;
– unghiurile vertical vor fi măsurate între orele 1100 – 1500 ;
– se vor măsura dimineața punctele din partea de răsărit și după – amiaza cele de apus pentru a avea tot timpul soarele în spate;
– se va întocmi la început un tur de orizont informative în puncte, pentru a evita mișcările suplimentare în căutarea punctelor;
– se vor măsura unghiurile prin metoda seriilor, respectând toate recomandările și restricțiile prevăzute;
– se va stabili numărul de serii complete de măsurare în fiecare punct și pe baza acestora se va stabili intervalul dintre originile seriilor.
I = ;
unde:
q – numărul microscoapelor de citire (=2);
t – numărul seriilor.
I =
Pentru a se diminua erorile de perioadă scurtă ale gradațiilor limbului, se modifică intervalele calculate cu 10c.
Direcțiile în punctele rețelei vor fi măsurate cu teodolite de precizie (Wild T2, Theo 010 A sau B, Wild T3).
La fiecare direcție se va măsura cu două coincidențe la micrometrul optic. Diferența între două coincidențe nu trebuie să depășească 4cc.
Închiderea unui tur de orizont să nu depășească 6cc , unde s = numărul de puncte vizate;
Variația între diferitele direcții reduse la origine să nu depășească 15cc – 20cc.
Seriile fiind cicluri de observații independente, este permisă refacerea calării instrumentului între serii dacă este nevoie. Într-o serie se admit maximum 8 vize.
Dacă trebuie măsurate mai mult de 8 direcții dintr-o stație se vor forma două grupe care să conțină 2 – 3 direcții comune, de preferință direcția de origine să fie comună pentru cele 2 – 3 grupe.
c) Efectuarea măsurătorilor liniare asupra bazei rețelei de triangulație
Determinarea mărimii liniare a bazei rețelei de triangulație se poate face prin:
– măsurarea directă;
– măsurarea cu aparatura electrooptică;
– nivelmentul bazei;
– determinarea lungimii bazei.
II.2.3 Operații de calcul.
În esență se urmărește o geometrizare a rețelei de triangulație, astfel încât figurile geometrice create să satisfacă următoarele condiții:
– suma unghiurilor în triunghiuri să fie 200g;
– suma unghiurilor în jurul unui punct să fie 400g;
– între laturi și sinusurile unghiurilor opuse să existe raporturi de perfecta egalitate.
Primele două asigură condiții geometrice de bază, iar ultima asigură condiția de scară în rețeaua creată. Știut fiind că măsurătorile noastre unghiulare și liniare sunt afectate de erori, condițiile amintite mai sus, vor fi satisfăcute numai aproximativ, ceea ce impune efectuarea unor calcule de compensare.
Uzual sunt folosite două metode de compensare a măsurătorilor:
– metoda măsurătorilor condiționate;
– metoda măsurătorilor indirecte.
II.2.4 Realizarea rețelelor geodezice utilizând stațiile totale
Este cea mai utilizată metodă pentru realizarea rețelelor geodezice de mica întindere.
Se măsoară toate direcțiile posibile. Numărul de serii pentru direcțiile orizontale este ales funcție de precizia finală a rețelei, dar se ține cont că se măsoară toate distanțele posibile dus – întors între două puncte ale rețelei și aceasta mărește considerabil precizia. Ponderea unei distanțe măsurate corect este de câteva ori mai mare decât ponderea unei direcții.
Pentru a efectua măsurători cât mai corecte trebuie ca punctele vizate să fie semnalizate sau staționate cu trepied și țintă de vizare. În cazul rețelelor geodezice unde nu este nevoie de precizie foarte ridicată, se poate viza și pe un jalon care corespunde tehnic (vertica și cu nivela verificată).
Precizia finală depinde nu numai de numărul seriilor efectuate sau de faptul că s-au măsurat toate direcțiile dus – întors ci și de precizia stației totale utilizate. Dacă precizia este de 30cc, atunci se poate obține o eroare pe coordonată conform formulei:
e = tg (30cc) • (D);
În care:
e – precizia coordonatei;
D – distanța în metri dintre două puncte ale rețelei;
De exemplu la o precizie de 30cc a stației totale, aferentă pe coordonată la o distanță de 1 km, este de 4,7 cm, fără a mai adăuga erorile datorate punctării, măsurării distanței, etc, fiind doar eroarea aferentă preciziei stației totale pe direcție.
Pentru a evita apariția erorilor sistematice datorită utilizării defectuoase a stației totale, cum e cea legată de constanta prismei este necesar ca zilnic să se măsoare o distanță cunoscută cu stațiile totale din dotare și cu seturile de prisme utilizate pentru a verifica constanta prismei. Nu este obligatoriu, dar dacă se determină și un unghi ca diferența a două direcții (obligatoriu media celor două poziții) este un control al direcțiilor.
II.3 Metode de indesire a rețelei de triangulație.
II.3.1 Intersecția înainte.
Fig.II.8 Vize și unghiuri de determinare în intersecția înainte.
Se staționează în punctele de triangulație 1,2 ,3 ,4 de exemplu și se măsoară cu metoda seriilor direcțiile care se compensează . Din aceste direcții se deduc unghiurile φ și φ’ (fig.II.8) pe care le fac laturile de triangulație cu direcțiile 1 –P, 2 – P , 3 – P, 1 –P, 2 –P, 4 –P, ect .
Cunoscând orientările laturilor de triangulație θ,θ, θect. din calculul triangulației sau dedus din coordonatele cunoscute ale punctelor de triangulație , se pot calcula orientările vizelor de intersecție; α=θ ;β=θ.. etc. Este de remarcat că punctele P de intersecție înainte pot să nu fie accesibil , ceea ce însemană că lor li se pot determina coordonatele prin intersecție înainte fără a fi nevoie să se staționeze în ele cu instrumente de măsurat.
Din această cauză adesea se aleg punctele de intersecție înainte așa numitele puncte accesibile, care se pot ușor viza: săgetile caselor, paratrăznete coșurilor de fabrici , puncte superioare ale construcțiilor înalte ect.
Fig.II.9 Problema intersecției înainte.
Problema matematică a intersecției înainte se pune astfel:
Se dau două puncte de coordonate cunoscute:
1(x,y) 2(x,y)
Și orientările α și β ale direcțiilor 1-P și 2-P și se cer coordonatele punctului de intersecție P(x,y).
Principiul de rezolvare a problemei constă în scrierea ecuațiilor dreptelor (1-P) și (2-P) și rezolvarea lor.
Ecuația dreptei (1-P) care trece prin punctul 1(x,y) are forma generală:
y-y=m(x-x) în care m=tgφ, deci:
y-y=tgφ(x-x) dar tgφ=ctgα și rezultă:
(1P-)≡y-y=(x-x)ctgα(-1) îmulțind prima ecuație cu (-1), a doua cu (+1) și adunând rezultă:
(2 – P)≡y-y=(x-x)ctgβ(+1)
y-y=x (ctgβ – ctgα) + x ctgα-xctgβ – grupul F
de unde : x =
Din ecuația (1-P) și
Din (2-P) rezultă:
y=(x-x) ctgα +y← verificare
y=(x-x) ctgβ +y← din calcul
Se calculează mai întai x și valoarea sa numerică se introduce în calculele lui y pentru care , obținând două valori se poate face o verificare.
Din acestă cauză se întamplă uneori ca valorile numerice ale ctg α și catg β să tindă către infinit și deci nu se pot găsi în tabelele trigonometrice , se va folosi în acest caz, în locul formulelor (F) cu cotangentă, formulele (F) de mai jos, care folosesc tangenta și care se deduc din (F) prin înlocuirea ctg cu astfel;
(1-P-)≡y-y=(x-x) (x-x)
(2 – P)≡y-y=(x-x) (x-x)
(1 – P)≡x-x=(y-y)tgα (- 1)
(2 – P)≡x-x=(y-y)tgβ (+1) x-x=y (tgβ – tgα ) +ytgα – ytgβ de unde:
y = – grupul F
x=(y-y) ctgα +x← verificare
x=(y-y) ctgβ +x← din calcul
Condițiile de aplicare în practică a intersecției înainte sunt urmatoarele:
Numarul intersecțiilor posibile N din n vize date la același punct , având în vedere că pentru o determinare sunt necesare două vize, ect.
N=C= astfel pentru
n=2; C= rezultă 1 intersecție n=3 ; C= rezultă 3 intersecții
n=4; C= rezultă 6 intersecție n=5 ; C= rezultă 10 intersecții, etc.
Numărul intersecțiilor necesar N este 3 până la 5 , după modul de răspândire a vizelor în turul de orizont și după precizia necesară. O singură determinare din două vize nu permite controlul coordonatelor și mai ales nu permite verificarea elementelor x,y,α și β introduse în calcule.
Unghiul φ al vizelor în P (Fig.II.9) cel mai favorabil este φ=30 – 40 . Minimul unghiului depinde de precizia cerută pentru coordonatele lui P și de distanțele 1 – P și
– P.
Toleranța ecartului Δx și Δy este T=T=20 cm , deci pentru a se putea face media coordonatelor rezultate din mai multe intersecții trebuie ca:
Δx<T=20cm și Δy<T=20cm
II.3.2 Intersecția inapoi
Scopul utilizării acestei metode este tot îndesirea rețelei de triangulație cu puncte noi de coordonate cunoscute. Principala problemă constă în determinarea coordonatelor unui punct staționabil P în condițiile din Fig.II.10 și anume:
Se dă : 1(x,y); 2(x,y); 3(x,y); α, β.
Se cere: P(x,y).
Fig.II.10 Intersecția înapoi.
Determinarea coordonatelor punctului P se face măsurând cu metoda seriilor unghiurile α și β .
Condițiile de aplicare pe teren a intersecției înapoi sunt următoarele:
numărul de intersecții înapoi posibile din n vize.
N=C= .
Astfel, dacă se vizează 3 puncte cunoscute, rezultă;
N= . intersecție înapoi
Dacă vizăm n=4 puncteN==4 intersectii înapoi.
Dacă vizăm n=5 puncteN==10 intersectii înapoi.
Dacă vizăm n=6 puncteN==20 intersectii înapoi.
numărul de puncte vizate necesare pentru determinarea unui punct este de 3 – 5 , însă cu condiția ca unghiurile α și β să nu fie mai mici de 30 – 40 . Unghiurile α și β se măsoara cu foarte mare exactitate.
Toleranța ecartului la coordonate este de 20 cm asta înseamna că :
Δx<T=20cm si Δy<T=20cm
Soluția acestei probleme a fost dată de Melius în 1624 și de Potenot în 1962, adesea este numită problema Potenot sau a retrointersecției. În momentul actual se cunosc mai multe soluții analitice, trigonometrice și grafice pentru rezolvarea ei.
Soluția analitică ( Rezolvarea Delambre).
Fig.II.11 Procedeul Delambre
Se presupune că din punctul nou P s-au măsurat direcțiile spre punctele vechi 1,2 și 3 obținându-se α și β, conforn acestei rezolvări într-o primă etapă se vor scrie ecuațiile dreptelor 1-P, 2-P și 3-P.
Sistemul este incompatibil deoarece cuprinde trei ecuații și cinci necunoscute: x, y, , și .
Se observă că:
caz în care sistemul de ecuații devine:
după rezolvarea sistemului vom obține:
cu valoarea orientări obținută cu această realație se calculează și , astfel se va încheia prima etapă de calcul.
A doua etapă constă în calculul coordonatei punctului P și care se face prin intersecție înainte din cele trei puncte, efectuându-se și un prim control.
Controlul complet care să verifice și măsurătorile din teren precum și identitatea puntelor de sprijin se va face luând în considerare a patra viză în turul de orizont.
Soluția trigonometrică (rezolvarea Korstner)
Fig.II.12 Procedeul Kastner
se cunosc coordonatele punctelor 1, 2, 3 și se măsoară unghiurile α și β
se cer coordonatele punctului P
Rezolvare constă în determinarea orientărilor , , , precum și distanțele , , cu care se calculează coordonatele punctului P prin trei radieri din cele trei puncte cunoscute.
În acest scop vom calcula din coordonate orientările , și unghiul µ ca fiind egal cu .
Calculul orientărilor se va realiza astfel:
S-a obținut semisuma unghiurilor , vom continua cu calculul semidiferenței acestora, ca în final să obținem valorile lor.
în triungiul I și II vom aveam:
respectând:
vom nota:
aplicând acestor relații proprietatea rapoartelor egale vom obține:
=
=
→
rezultă:
A+B=
A-B=
cu ajutorul acestor unghiuri și a celorlalte elemente cunoscute vom calcula unghiurile și :
vom obține orientările necesare ca fiind:
vom calcula și distanțele , , aplicând teorema sinusului în cele două triunghiuri:
, , ,
cunoscând orientările și distanțele, vom calcula coordonatele punctului ca fiind:
rezultă:
și
II.4 Realizarea rețelelor de sprinjin prin măsurători GNSS.
Este necesară atunci când rețeaua geodezică se întinde pe suprafețe foarte mari și stațiile totale nu sunt eficiente. Este cazul rețelelor geodezice utilizate pe un teritoriu administrativ foarte mare (țară, regiune, județ) sau la determinarea mișcărilor crustale.
Există cazuri în care se impun precauții de excepție. Este nevoie de materializări speciale, borne de adâncime în care se poate introduce forțat receptorul. Condiția foarte importantăeste aceea de a avea cerul liber deasupra punctului. Timpul de staționare este direct proporțional cu distanța dintre receptoare. De asemenea, trebuie un număr cât mai mare de sateliți vizibili pentru a avea un rezultat cât mai bun al coordonatelor finale. Punctele nu este obligatoriu să fie semnalizate pentru a nu perturba semnalul de la sateliți.
II.4.1 Metode de măsurare GNSS.
În principiu sunt două criterii după care sunt clasificate măsurătorile GNSS:
– după numărul de receptoare;
– după poziția, tipul receptoarelor și timpul de staționare.
a) În funcție de numărul aparatelor, din literatura de specialitate rezultă următoarele metode principale de măsurare GNSS:
• single point (cu un singur receptor);
• cu mai multe receptoare.
Metoda single point nu este utilizată în măsurătorile geodezice pentru determinarea coordonatelor deoarece nu asigură precizia necesară. Este o metodă simplă, de determinare a coordonatelor aproximative în sistem WGS 84.
În punctul căruia pentru care se dorește determinarea coordonatelor, se amplasează un receptor GNSS. Acesta trebuie să fie de clasă geodezică în cazul determinărilor mai precise. Receptorul este deschis și primește semnal de la satelit. El va fi lăsat să funcționeze o perioadă de timp, mai îndelungată sau mai scurtă. În mod normal, cu cât perioada de staționare pe punct este mai mare, cu atât precizia de determinare în sistem WGS 84, în sistem absolut va fi mai bună. În prezent, chiar dacă timpul de staționare este mai mic, dar geometria sateliților este bună, precizia de determinare a coordonatelor în sistem WGS 84 absolut va fi mai bună.
Pentru a înțelege mai bine fenomenul determinării coordonatelor în sistem single point se poate face o analogie cu topografia clasică. Se presupune că trebuie efectuată o ridicare topografică într-o zonă izolată, departe de rețeaua geodezică și fără pretenții (nu necesită aviz de la Oficiile de Cadastru). Se efectuează ridicarea topografică folosind coordonate de plecare ale unei stații citite de pe plan și o orientare spre un punct vizibil: colț de casă, vârf de munte, etc, ale cărui coordonate sunt de asemenea extrase de pe plan. În acest mod se obține un plan topografic în sistem de coordonate Stereografic 1970. Coordonatele determinate astfel pentru ridicare sunt în sistem de coordonate Stereografic 1970, dar nu încadrate perfect în sistem absolut. Precizia absolută depinde de scara planului de pe care s-au extras coordonatele.
În sistem relativ, respectiv distanță și orientare, punctele ridicării răspund perfect. Dacă se leagă ridicarea la sistemul Stereografic 1970 absolut printr-o retrointersecție simplă sau altă metodă, se va constata o diferență de coorodonate pe punctele comune de centimetri, decimetri, metri sau zeci de metri. Această diferență este funcție de scara planului de pe care s-au extras coordonatele. Cu cât scara este mai mare, cu atât precizia punctelor în sistem Stereografic 1970 absolut este mai mare.
Același tip de diferențe se vor observa și în cazul determinării coordonatelor unui punct în sistem single point și legarea lui apoi în sistem WGS 84 absolut. La metode de calcul a coordonatelor și a transcalculului de coordonate se va insista pe metoda de determinare single point și a avantajelor pe care le poate aduce în anumite cazuri.
Metoda cu mai multe receptoare.
Este utilizată frecvent în lucrările geodezice curente. Este suficient săexiste minim două receptoare GNSS care să recepționeze semnal de la aceiași minim 4 sateliți vizibili și să aibă un timp comun de staționare. Astfel, unul din cele două receptoare devine punct cu coordonate cunoscute și determină prin calcul coordonatele celuilalt. Numărul de două receptoare este minim, așa cum pentru intersecția înainte sunt suficiente minim două puncte cu coordonate cunoscute din care se vizează punctul nou.
În mod frecvent se utilizeazăminim trei receptoare GNSS. Cu cât numărul receptoarelor este mai mare, cu atât mai mult crește siguranța determinărilor. Trebuie ținut cont de faptul că înprezent există multe stații GNSS permanente care pot fi integrate în rețeaua nouă, în acest caz numărul receptoarelor crescând cu numărul stațiilor permanente existente. Stațiile permanente de utilizat trebuie să fie amplasate în așa fel incât să poată fi folosite la calcule (distanța proporțională cu timpul de staționare).
b) După poziția, tipul receptoarelor și timpulde staționare, măsurătorile GNSS pot fi:
• statice;
• stop and go (rapid statică);
Metoda statică.
Este cea mai utilizată atunci când se vorbește de realizarea rețelelor geodezice care necesită precizii foarte mari.
Metoda statică presupune existența a minim douăreceptoare GNSS amplasate pe două puncte materializate pe teren.Cele două receptoare primesc semnal de la aceiași mimin 4 sateliți și au timpul de staționare comun. Distanța dintre cele două receptoare trebuie să fie minim de 2 metri. Maximul de distanțăeste legat de vizibilitatea celor patru sateliți comuni. Cu cât distanța este mai mare, cu atât timpul de staționare este mai mare. Dupa cum a fost prezentat mai sus, acest minim de 4 sateliți nu este suficient pentru determinarea unui punct cu o precizie suficientă. De asemenea, pentru obținerea unui randament mai bun și a unor precizii mai bune, numărul receptoarelor este mai mare, la care se pot adăuga și stațiile permanente.
În principiu, unul din receptoare este amplasat pe un punct, iar celălalt receptor staționează o perioadă de timp pe fiecare din celelalte puncte (Fig.III.8). De exemplu, stația fixă (cea care rămâne pe punct) este amplasată pe punctul de coordonate cunoscute, A. Celălalt receptor staționează pe punctele noi, E, F, G și H, apoi cel puțin pe un punct vechi (B, C, sau D). În acest caz există o singură determinare pentru punctele noi. Conform normelor în vigoare, fiecare punct nou trebuie să aiba cel puțin patru vectori de poziție (determinări). Pentru acesta avem două variante:
• Staționarea cu receptorul fix și pe punctele vechi B, C și D și determinarea celorlalte puncte noi. Astfel, vor fi patru determinări independente pentru fiecare punct nou, caz în care se poate aplica metoda celor mai mici pătrate.
• Determinări cu stația totală între fiecare două puncte vizibile, integrând măsurătorile de direcțiiși distanțe cu măsurătorile GNSS într-un singur model de prelucrare prin metoda celor mai mici patrate.
Fig.II.13 Metoda statică cu două receptoare
Nu este obligatoriu ca stația fixă să fie amplasată pe un punct cu coordonate cunoscute (fig.III.9.). De exemplu, se poate staționa pe punctul H, punct nou. În acest caz, receptorul mobil staționează pe cel puțin un punct vechi și pe toate punctele noi. Dacă s-a staționat în punctul vechi A, se determină în prima fază, coordonatele punctului nou H din coordonatele punctului A. Din coordonatele punctului H se determină apoi și coordonatele celorlalte puncte noi: E, F si G. Procedeul se repetă apoi cu staționare tot pe un punct nou sau pe un punct vechi, sau cu determinări cu stația totală. În final, fiecare punct nou trebuie să aibă cel puțin patru vectori de determinare.
Figura II.14Metoda statică, atunci când stația fixă nu este amplasată pe un punct de coordonate cunoscute
II.4.2 Modul de lucru.
Un receptor GNSS măsoară faza semnalului emis de sateliți cu precizie milimetrică. Semnalul transmis de sateliți în drumul sau către Pământ la trecerea prin atmosferă este afectat de către ionosferă și troposferă. Distorsiunile și turbulențele produc degradări majore ale preciziei observațiilor.Măsurătorile GNSS statice și rapid statice se bazează pe metoda diferențială. Astfel o bază este observată și calculată între două receptoare.
Atunci când ambele receptoare GNSS observă simultan aceeași sateliți majoritatea efectelor atmosferei în degradarea semnalului sunt eliminate. Cu cât baza este mai scurtă cu atât precizia cu care este măsurată va fi mai mare, presupunându-se ca atmosfera prin care trece semnalul către cele două receptoare este aceeași. Este foarte important în cazul metodei rapid static ca bazele să fie scurte pentru a putea presupune că distorsiunile ionosferice sunt aceleași la ambele capete ale bazei.
În consecință este de preferat, atât din punctul de vedere al preciziei cât și al timpului de măsurare, să se măsoare baze scurte (până la 5-6 km) față de puncte de referință temporare decât să se măsoare baze lungi (15-20 km) față de un singur punct central. În toate tipurile de măsurători este important controlul acestora utilizând măsurători independente. În special atunci când se utilizează metoda rapid static dacă timpul de observare este prea scurt, GDOP are valori mari, sau distorsiunile ionosferice sunt foarte mari, este posibil ca la postprocesare programul să rezolve ambiguitățile, dar rezultatele să depășească toleranțele stabilite pentru proiectul respectiv. Pentru controale independente se recomandă:
Ocuparea fiecărui punct a doua oară la o altă oră decât in prima sesiune;
Închiderea determinării punctelor, măsurarea bazei între ultimul și primul punct în cazul procedurii stop & go;
Măsurarea bazelor independente între punctele rețelei;
Utilizarea a două stații de referință;
Fiecare punct nou determinat să aibă minim doi vectori independenți de determinare.
În general cu cât baza este mai lungă cu atât timpul de staționare va fi mai mare. Noaptea, influențele datorate ionosferei sunt considerabil reduse, astfel că, în cazul metodei rapid – static timpul de staționare poate fi practic înjumătățit, obținându-se aceleași rezultate. Pentru baze de până la 20 km se poate încerca rezolvarea ambiguităților considerându-se un singur model ionosferic pentru ambele capete ale bazei. Pentru baze de peste 20 km nu este recomandabil să se încerce rezolvarea ambiguităților. În acest caz se utilizează un alt algoritm care elimină în mare măsură influențele ionosferei dar nu mai încearcă rezolvarea ambiguităților.
Atunci când se planifică sesiunile este recomandabil să se utilizeze intervalele de timp în care valoarea GDOP este cât mai mică. Din cauza mai multor factori mai mult sau mai puțin previzibili este imposibil să se planifice sesiunile la minut. Este de preferat să se măsoare cu un punct mai puțin decât să se reducă timpul de observare în celelalte puncte.
Coordonatele obținute din măsurătorile GNSS sunt bazate pe elipsoidul WGS84.
Pentru a putea permite transformarea lor în coordonate locale este necesar ca punctele cu coordonate locale cunoscute să fie incluse în rețeaua măsurată cu receptoarele GNSS. Aceste puncte trebuie să fie uniform distribuite pe suprafața acoperită de rețea.
Trebuie ținut cont de stațiile permanente din zonă, care au un rol foarte important acolo unde există și pot suplini punctele de coordonate cunoscute. Ele pot fi utilizate și la transcalcul.
Cap.IIIRețele și metode de ridicare a detaliilor.
III.1 Metoda drumuirii
Metoda drumuirii este un procedeu de îndesire a rețelei geodezice în vederea ridicării detaliilor topografice din teren.
Drumuirea este o linie poligonală frântă, în care poziția reciprocă a punctelor este determinată prin măsurători de distanțe între punctele de frângere și măsurători unghiulare în punctele de frângere ale traseului poligonal.
Când în teren s-au efectuat doar măsurători pentru stabilirea poziției reciproce a punctelor din traseul poligonal, se face referire la drumuirea liberă.
De cele mai multe ori însă, traseul poligonal se sprijină la capete pe puncte de coordonate cunoscute și se numesc drumuiri constrânse sau drumuiri sprijinite, care permit ca punctele de drumuire să fie determinate într-un anumit sistem de coordonate.
III.1.1 Condițiile ce trebuie să le îndeplinească o drumuire
La proiectarea drumuirilor se vor îndeplini următoarele condiții:
– să se sprijine pe puncte de triangulație sau poligonometrice;
– punctele de drumuire să fie amplasate în zone stabile,necirculate;
– să existe vizibilitate între punctele vecine ale drumuirii și de la acestea spre detalii;
– să se aleagă cu grijă instrumentele de măsurat unghiuri și distanțe, să se verifice înaintea utilizării;
Distanțele dintre punctele drumuirii să fie aproximativ egale, astfel:
– 150 m (pentru) la ridicările pe scara 1 : 1.000;
– 250 m la ridicările pentru scara 1 : 2.000;
– laturile drumuirii se măsoară de două ori în sens direct și invers cu panglici de oțel sau cu instrumente electronice;
– distanțelor măsurate cu panglica de oțel li se aplică corecția de temperatură atunci când diferența dintre temperatura de etalonare și temperatura la care se efectuează măsurătorile este mai mare de 5o C.
-distanțele de măsurare se reduc la orizontală când panta terenului este mai mare de 1g;
Lungimea maximă a unei drumuiri să nu depășească:
– 100 m la ridicările pentru scara 1 : 500;
– 2 km la ridicările pentru scara 1 : 1.000;
-3 km la ridicarea pentru scara 1 : 2.000.
III.1.2Clasificarea drumuirilor
În funcție de elementele de constrângere care trebuie ridicate se pot face următoarele clasificări ale drumuirilor:
a) În funcție de elementele de sprijin:
– drumuire liberă(fig.III.1)
Fig.III.1 Drumuire liberă
– drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute(fig.III.2)
Fig.III.2 Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute
– drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute și laturi cunoscute(fig.III.5)
Fig.III.3 Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute și laturi cunoscute
– drumuire cu punct nodal (fig.III.4)
Fig.III.4 Drumuire cu punct nodal
În cele mai multe situații, drumuirile se pot sprijini la capete pe puncte din alte drumuiri, constituindu-se în așa numite rețele poligonale (fig.III.5)
Fig.III.5 Rețea poligonală
b) După forma traseului poligonal
– drumuire întinsă (fig.III.6)
Fig.III.6 Drumuire întinsă
– drumuire inelară, în circuit închis (fig.III.7)
Fig.III.7 Drumuire inelară
III.1.3 Drumuirea sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute și laturi cunoscute.
Fig.III.8 Drumuirea sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute și laturi cunoscute
Ce se cunoaste în urma măsurătorilor:
– unghiurile orizontale;
– media unghiurilor de pantă;
– lungimiile înclinate medii ale laturilor de drumuire.
Rezolvarea acestei drumuiri se face urmând un algoritm compus din mai multe etape:
Etapa I: Calculul orientărilor
Calculul orientărilor laturilor de sprijin
Calculul orientărilor provizorii ale laturilor de drumuire
………………………………..
__________________________
Calculul neînchideri pe orientări.
(
, c= aproximația de citire a teodolitului
n= numărul de stații
dacă , se calculează corecția :
Calculul corecției unitare
, n=numărul se stații
Calculul orientărilor definitive
__________________
După realizarea primei etape se poate efectua și un prim control:
compensat calculat din coordonate
Etapa II: Calculul coordonatelor relative
Calculul coordonatelor relative provizorii
……………………………
______________________
……………………………
______________________
Calculul corecțiilor de închidere pe coordonate
Rezultă corecțiile de închidere pe coordonate:
corecția totală:
Toleranța va fi:
, se aplică în intravilan și terenuri cu pantă de
, se aplică în intravilan și terenuri cu pantă de
se va verifica dacă:
Calculul corecțiilor unitare
Calculul coordonatelor relative compensate
………………………..
___________________
………………………..
___________________
………………………..
___________________
……………………………
______________________
……………………………
______________________
……………………………
______________________
Etapa III: Se realizează calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire ( este ultima etapă din algoritmul de rezolvare)
…………………………..
…………………………..
…………………………..
Acest mod de rezolvare a drumuiri conduce la modificarea geometriei traseului prin compensarea orientărilor. Imprecizia punctelor de sprijin va influența în mod direct unghiurile și orientările din calculul de compensare.
III.1.4 Metoda drumuirii închise pe punctul de plecare
Pentru efectuarea unei drumuiri închise pe punctul de plecare avem nevoie să cunoaștem o rețea de puncte, suficient de densă pentru a permite ridicarea tuturor detaliilor topografice.
Rețeaua de ridicare, constituită din ansamblul punctelor ce permit definirea poziției detaliilor topografice, se determină de regulă prin drumuiri și cuprinde evident și punctele rețelei de ordinul I-V;
Fig.III.9 Drumuirea închisă pe punctul de plecare.
În principiu la metoda drumuirii, punctele se consideră inlănțuite, legate între ele prin elementele topografice (unghiuri, distanțe, diferențe de nivel), care odată măsurate, permit determinarea succesivă a poziției lor (fig.III.9) .
În general drumuirile închise pe punctul de plecare pornesc de la un punct de coordonate cunoscute și se închid printr-o bucla din nou pe punctul de plecare. Aceste drumuiri se orientează în punctul de plecare pe un punct cunoscut îndepărtat.
Și această drumuire se rezolvă respecând mai multe etape:
Etapa I: Calculul orientărilor laturilor de drumuire.
Există două posibilități de compensare.
Compensarea pe orientări;
Compensarea pe unghiuri;
Unghiurile β ale poligonului se compensează pe baza relațiilor sumei unghiurilor într-un poligon :
pentru unghiuri interioare [β] =(n-2)*200
pentru unghiuri exterioare [β] e=(n+2)*200
În relațiile de mai sus n reprezintă numărul de vârfuri ale poligonului.
Datorită erorilor de măsurare ale unghiurilor „β” aceste condiții vor fi îndeplinite numai prin aplicarea unei corecții totale C.
[β”] + C =(n-2)*200
[β”] + C =(n+2)*200
Din relațiile de mai sus se calculează corecția unghiulară C.
C = (n-2)*200 -[β”]
C =(n+2)*200 -[β”]
Deoarece unghiurile β sunt măsurate cu aceași precizie, corecția totală C se va împărți în părți egale, funcție de numărul unghiurilor măsurate și se va atribui fiecărui unghi β” măsurat.
q=, = numărul de unghiuri β
Unghiurile corectate vor fi egale cu:
β= β” + q, in care i = 1,2….,n
Cu unghiurile corectate și cu orientarea laturii de sprijin se calculează orientările laturilor de drumuire :
θ= θ+β±200
θ= θ+β±200
…………………………………………
θ= θ+β±200
θ= θ= θ,+β±200
Etapa II: Calculul și compensarea coordonatelor.
Creșterile de coordonate se calculează cu relațiile corecțiillor de închidere pe coordonate:
[δx’]+c=0
[δy’]+c=0
[δh’]+c=0
Punctul de închidere fiind identic cu cel de plecare, deci B=C, rezultă că ΔX=0
ΔY=0 și ΔH=0.
Atunci corecțiile totale vor fi legate cu :
c= – [δx’]
c= – [δy’]
c= – [δh’]
Aceste corecții se repartizează în același mod ca la drumuire sprijinită la capete atunci când ele nu depășesc toleranța admisibilă.
Cu valorile compensate ale creșterilor de coordonate se calculează coordonatele punctelor de drumuire ca la drumuirea sprijinită la capete.
III.2 Metode de ridicare
III.2.1 Radierea (Metoda coordonatelor polare)
Metoda radierii constă în determinare coordonatelor punctelor de detaliu atunci când aceastea sunt dispuse în apropierea unui punct de coodonate cunoscute, distanța dintre ele și punct nu are voie să depășească 150 m.
Elementele care se vor măsura sunt :
lungimea de la punctul cunoscut la cel radiat;
unghiul de pantă;
unghiul orizontal dintre o latură de drumuire cu direcția punctului radiat.
Fig.III.10 Metoda coordonatelor polare
Etapele de calcul a unui punct radiat sunt următoarele:
calculul orientărilor pentru punctele radiate:
reducerea distanței la orizont:
calculul coordonatelor relative:
calculul coordonatelor absolute:
III.2.2Metoda coordonatelor rectangulare.
Această metodă este recomandată a se aplica pe terenurile a căror panta să nu depășească .
Elementele pe care le cunoaștem sunt:
coordonatele punctelor 201 și 202;
orientarea
Fig.III.11 Metoda coordonatelor rectangulare
Se va calcula:
După ce s-au aflat coordonatele proiecției punctului P pe dreapta formată din punctele 201 și 202, vom calcula coordonatele lui.
Cap.IV Metode de trasare în plan a punctelor proiectate.
Trasarea în plan a axelor și punctelor caracteristice ale construcțiilor se efectuează prin diferite metode. Alegerea metodelor de trasare depinde: de natura obiectivului de trasat (axe principale, detalii de construcții); de dimensiunile și forma în plan a construcției; de condițiile în care se realizează măsurătorile (teren accidentat, obstacole ce împiedică vizibilitatea și măsurarea, măsurarea pe apă, la înălțime, în subteran etc); de precizia necesară trasării; de depărtarea punctelor de sprijin în planetc.
Metodele de trasare în plan a axelor principale sunt următoarele: metoda coordonatelor polare, metoda coordonatelor rectangulare, metoda intersecției unghiulare înainte (sau metoda intersecției înainte), metoda triunghiului și metoda intersecției unghiulare înapoi (sau metoda intersecției înapoi).
Trasarea în detaliu a construcțiilor se efectuează față de punctele marcate pe teren ale, iar ca metode de trasare în detaliu se folosesc metoda intersecției reperate și metoda intersecției liniare. De asemenea, sunt folosite și metodele coordonatelor polare și coordonatelor rectangulare, în ultimul timp s-a extins utilizarea metodei aliniamentului datorită preciziei și simplității pe care o conferă măsurătorilor, in prezent fiind utilizată:
ca metodă de trasare în plan a axelor principale, de detaliu și de montaj, inclusiv a punctelor pe aceste axe;
ca metodă de verificare și control in timpul montării utilajului tehnologic;
ca metodă de măsurare a deplasărilor în plan a punctelor construcțiilor și a terenurilor alunecătoare.
IV.1Metoda coordonatelor polare
Această metoda se folosește la trasarea pe teren a punctelor din proiect când baza de trasare este o drumuire poligonometrică sau o rețea topografică de construcție (pătrate și dreptunghiuri).
Metoda se aplică în general pe șantierele de construcții civile și industiale și la trasarea căilor de comunicații , unde terenul nu este prea accidentat.
Fig.IV.1 Trasarea prin metoda coordonatelor polare.
Date cunoscute:
coordonatele rectangulare ale punctelor A,B,C ale rețelei de trasare;
coordonatele proiectate ale punctelor principale (1,2,3,4)
1. Principiul metodei.
Metoda coordonatelor polare de trasare a punctelor proiectate constă în trasarea unui unghi orizontal și a unei distanțe orizontale pentru fiecare punct i din proect.
2. Calculul elementelor de trasare.
Elementele de trasare pentru punctul 1 al construcției de exemplu sunt unghiul orizontal ω și distanța orizontală D.
ω =θ-θ
cu θ=arctg si θ =arctg
D=
În mod analog se calculează elementele de trasare pentru celelalte puncte conform schiței de trasare (piesa obligatorie la orce pregatire topografică pentru trasare).
3. Trasarea pe teren a punctelor.
Punctele i ale construcției se pozitionează pe teren prin trasarea unghiurilor orizontale ωiși a distanțelor orizontale Di (conform schiței de trasare ) din punctele rețelei de trasare. Trasarea pe teren a unghiurilor orizontale se execută cu ajutorul teodolitelor iar a distanțelor orizontale cu ruleta topografică sau cu aparatura electro-optică de măsurare a distanțelor din punctele rețelei de trasare.
în cazul utilizării ruletei topografice se recomandă ca distanțele Di să nu depăsească dimensiunea nominală a dispozitivului de măsurare (ruletei), deci densitatea punctelor rețelei topografice de trasare să fie suficient de mare pentru a îndeplini această condiție, situație de care se ține seamă la pregatirea topografică a proiectului pentru trasare.
4. Controlul trasării.
a. prin trasarea punctului i dintr-un alt punct al rețelei de trasare (de exemplu ; trasarea punctului 1 din punctul B, utilizând ca elemente de trasare unchiul ω și distanța D – (Fig.IV.1)
b. prin trasarea punctului i printr-o altă metodă de trasare ;
c. prin compararea unghiurilor și distanțelor din punctele trasate ale construcției (măsurate pe teren după trasare) cu valorile cunoscute din proiect:
– exemplu:
D= D; β= β
sau
D- D≤ T ; β- β≤ T
unde : T și T reprezintă toleranțele stabilite în procesul de proiectare.
5. Calculul preciziei necesare la metoda coordonatelor polare.
Precizia procedeului depinde atât de precizia trasării unghiurilor cât și de precizia de trasare a distanțelor. Sursele de erori, în cazul utilizării acestei metode, sunt:
Fig.IV.2 Surse de erori la trasare.
σ – abaterea standard generată de erorile punctele rețelei de trasare;
σ – abaterea standard generată de erorile de trasare a distanțelor orizontale;
σ- abaterea standard generată de erorile de trasare a unghiurilor orizontale;
σ – abaterea standard generată de erorile de fixare a punctelor trasate ;
Abaterea standard de determinare a poziției punctului C va avea expresia :
σ=
Dacă este cunoscută valoarea abaterii standard de trasare a punctului C σ= ….
(Δ este abaterea maximă admisibilă) și în condițiile în care aplicăm principiul influnței egale a erorilor de trasare a unghiurilor si distanțelor, atunci se pot calcula preciziile necesare de trasare , punând condiția:
σ= σ= σ
Unde σ este valoarea provenită din aplicarea principiului influențelor egale ale surselor independente de erori componente.
Ca erori ale datelor inițiale se vor considera erorile de poziție reciprocă ale punctelor din care se face trasarea. Dacă nu există nici o informație asupra acestor valori se poate admite în calculul preciziei necesare că valoarea abaterii standard a datelor inițiale este:
σ≤0.5σ
Deoarece precizia de trasare a mărimilor ω și D trebuie să fie de rang inferior preciziei datelor inițiale rezultă:
σ = σ
Precizia de fixare nu trebuie să exercite o influență esențială asupra erorii de trasare a punctului C și de aceea va avea o valoare, rezultată dintr-o relație statistică între componentele erorilor , data de expresia :
σ = 0.33 σ
În acest caz , relația inițială :
2 σ+ σ+ σ+ σ= σ
Devine: σ+ σ + σ+0.1* σ= σ sau 3.1* σ= σ
De aici rezultă :
σ=
σ=
σ=
σ=k σ
După calcul, în procesul proiectării topo-inginerești a valorilor de mai sus se continuă cu organizarea în detaliu a lucrărilor de trasare a unghiurilor și distanțelor, se deduc aparatele și accesoriile topografice care se vor utiliza la trasare, metode de măsurare și se alcătuesc schemele de trasare pentru executarea lucrărilor.
În practică apare și urmatoarea posibilitate de calcul a preciziei, în cazul în care se cunosc coeficienții de corelație:
σ=k σ
σ=k σ
σ=k σ
σ=k σ
Unde k,k,k,kreprezintă coeficienții de corelație a erorilor ce intervin la trasarea punctului C prin aceasta metodă. Acești coeficienți se pot stabili ușor avându-se în vedere aparatura care se va utiliza și metoda de execuție a lucrărilor. În general se acceptă valorile:
k=1; k=1,4; k=2,0 k=0,2.
Introducând în relație va rezulta:
σ=
La trasarea punctelor prin metoda coordonatelor polare trebuie luat în considerare că,odată cu mărimea distanței de la punctul rețelei din care se execută trasarea la punctul de trasat , abaterea standard de poziție a punctului va crește considerabil. Este de reținut, de asemenea, că latura de referință față de care se execută lucrările de trasare trebuie să fie mai mare decât distanța la care se află punctele proiectate ce urmează a fi pozitionate pe teren.
IV.2 Metoda coordonatelor rectangulare.
Metoda se folosește cînd există pe teren o rețea topografică de construcție (pătrate și dreptunghiuri), iar toate punctele principale ale proiectului au coordonatele rectangulare în sistemul de axe de coordonate ale rețelei deconstrucție.
Elementele de trasare ale punctului C (fig.IV.3) abscisa xși ordonata ysunt calculate față de punctul 20 de pe latura 20—21a rețelei de construcție.
În lungul laturii 20—21 se aplică valoarea mai mare a coordonatei obținîndu-se punctul P(punct de aliniament). în punctul Pse instalează teodolitul, care trasează față de latura rețelei 20—21 unghiul P= 100g (cel puțin în două poziții ale lunetei).
Pe direcția perpendicularei pe latura rețelei se aplică pe teren valoarea mai mică a coordonatei și se obține poziția punctului Cdin proiect, care se marchează pe teren.
Fig.IV.3 Metoda coordonatelor rectangulare.
Precizia metodei.
Din cauza influenței erorilor, punctele Pși Cvor fi fixate în pozițiile eronate P' și C'. Cauzele principale de erori care influențează precizia trasării punctului Csunt:
la aplicarea coordonatelor punctului mxși my;
la trasarea unghiului drept — m β;
la centrarea teodo-litului —me;
la instalarea țintei de vizare — eroarea de reducție mr;
la fixarea (marcarea) pe teren a punctului — mf;
influența erorilor bazei de trasare — m 8sau a datelor inițiale.
Valoarea medie pătratică a erorii totale de poziție a punctului trasat mc se determină cu formula:
m= m + m+ m++ x+m + m
Erorile datelor inițiale pentru punctele vecine ale rețelei de construcție se admit în calcule egale cu m8 = ±1 …..2 cm. Erorile de trasare a distanțelor xși yși cele de fixare influențează la fel ca la metoda coordonatelor polare.
Calculul preciziei necesare.
Calculul preciziei necesare la trasare este la fel ca la metoda coordonatelor polare.
IV.3 Metoda intersecției unghiulare înainte.
Metoda se utilizează la trasarea pe teren a axelor principale ale construcțiilor, a centrelor infrastructurilor podurilor, a punctelor fundamentale ale ploturilor barajelor din puncte de coordonate cunoscute și în general în cazurile în care măsurarea distanțelor este dificilă sau imposibilă.
Fig.IV.4Trasarea prin metoda intersecției unghiulare înainte.
Principiul metodei constă în trasarea simultană sau succesivă a două triunghiuri orizontale din două puncte situate la capetele unei baze de trasare și poziționare punctului proiectat C la intersecția celor două direcții rezultate din trasarea unghiurilor.
Calculul elementelor de trasare.
Elemntele de trasare în acest caz sunt unghiurile orizontale α,β,δ obținute din diferențele de orientari, care la randul lor se calculează din coodonatele cunoscute ale punctelor A,B,D care fac parte din rețeaua de trasare al punctului C proiectat, ce urmează a fi poziționat (fig.IV.4);
α=θ- θ cu θ=arctg și θ=arctg
β= θ – θ cu θ= arctg și θ=arctg
δ= θ- θ cu θ= arctg și θ=arctg
Trasarea pe teren a punctelor .
Punctul proiectat C se trasează pe teren prin aplicarea cu teodolitul a unghiurilor oziontale α și β din punctele de sprijin A și B ale rețelei de trasare, față de direcțiile de referință AB, respectiv BA. La trasarea se poate utiliza un singur teodolit sau două teodolite, trasarea executându-se în acest caz mai rapid.
Cazul 1.
Trasarea propriu-zisă se poate face prin reperajul direcțiilor date de trasarea unghiurilor orizontale α și β față de direcțiile de referință AB, respectiv BA, adică marcarea acestora cu țaruși în zona intersecției vizelor. Pe direcțiile marcate în acest mod se întind fire de oțel între țărușii corespunzători direcțiilor respective, realizându-se în acest mod intersecția propriu-zisă. Se poate spune, în acest caz, ca intersecția înainte se transformă în intersecție repetată.
Cazul 2.
Dacă trasarea unghiurilor orizontale α și β se face cu precizie ridicată, se procedează în felul următor :
se trasează în poziția I unghiurile orizontale α și β , notate cu αși β;
se materializează pe teren punctele 1” și 2” ;
se măsoară (cu aparatura electrono-optică ) D= A-1” și D = B – 2”;
Fig.IV.5 Trasarea unghiurilor cu precizie ridicată la intersecția înainte.
se măsoară unghiurile αși β , trasate provizoriu , prin metoda seriilor sau metoda repetiției, potrivit cerinței de la trasarea cu precizie ridicată a unghiurilor orizontale, rezultând valorile αși β;
cu valorile obținute se calculează corecțiile liniare q și q:
-în Δ A 11’tgδ= q=D
-în Δ B 22’ tgδ= q=D
Unde: δ=α-α și δ=β-β
în punctele 1’și 2’ se construiesc perpendiculare q și qrezultând punctele 1 și 2 , care vor servi la trasarea definitivă a punctului C;
se procedează identic pentru alte două puncte 3’ și 4’ , rezultând punctele 3 și 4 ;
se procedează în final la repararea punctului C prin intersecție de fire.
4. Controlul trasarii.
Controlul poziției punctului trasat C se face prin trasarea punctului dintr-un al treilea punct al rețelei de trasare D, prin aplicarea unghiului orizontal δ, față de direcția de referință DB.
În acest caz, de regulă, apare pe teren, prin intersecția celor trei direcții rezultate, un triunghi de eroare. Poziția finală a punctului C se va situa în centrul de greutate al triunghiului de eroare.
Fig.IV.6 Formarea triunghiului de eroare .
Controlul trasării se mai poate executa prin măsurarea unghiurilor în triunghi ABC după trasare, dacă acest lucru este posibil (suma unghiurilor în triunghi trebuie să fie egală cu 200 sau prin utilizarea unei alte metode de trasare.
5.Calculul preciziei necesare la metoda intersecției unghiulare înainte.
Precizia de determinare a punctului C prin intersecție unghiulară înainte este conditionată de :
precizia de trasare a unghiurilor orizontale α și β sau a direcțiilor AC și BC :
pondere trigonometrică ;
erorile de fixare a punctului C pe două direcții, deci de construcția intersecției: pondere geometrică;
erorile datelor inițiale , adică de erorile lungimii bazei de trasare c și a orientării acesteia.
Abaterea standard de trasare a punctului C are urmatoare expresie :
σ=
Unde:
σ este abaterea standard a punctelor rețelei de trasare;
σ este abaterea standard de trasare a unghiului α;
σ este abaterea standard de trasare a unghiului β;
σ este abaterea standard de fixare a punctelor trasate sau de fixare a direcțiilor;
Unde: a și b sunt lungimilor laturilor AC respectiv BC.
Dacă presupunem că σ = σatunci avem:
σ=
Abaterea standard a datelor inițiale este dată de expresiile:
σ=b sau
σ=a
Unde: este abaterea standard relativă a lungimilor bazei de trasare c;
este abaterea standard de orientare a bazei de trasare c.
Considerând că :
σ = σ= σ
și σ=0.33 σ
Din relația prezentată anterior vor rezulta următoarele relații:
σ= σ sau σ=
În final, valorile individuale ale abaterilor standard componente vor fi:
σ = σ=; σ=; σ=0.33=0.18 σ
IV.4 Metoda intersecției unghiulare înapoi
Metoda intersecției unghiulare înapoi din trei puncte ale rețelei de trasare se utilizează în cazul în care există posibilitatea staționării în punctul proiectat C sau în apropierea acestuia, într-un punct trasat provizoriu în prealabil prin intersecție înainte de exemplu, care nu asigură însa precizia cerută. Metoda se aplică cu succes la trasarea cu precizie a centrelor infrastructurilor podurilor, la trasarea punctelor fundamentale ale ploturilor barajelor de beton în arc, etc.
Principiul metodei.
se trasează provizoriu punctul C’ (în apropierea punctului C) printr-o metoda cunoscută (coordonate polare, intersecției înainte, etc.) ;
se staționează cu teodolitul în punctul C’ și se masoară ungiurile y,
y, y , vizând spre punctele rețelei de trasare A,B,C , materializată în zona;
se determină coordonatele punctului C’ trasat provizoriu , utilizând principiul și formulele de la metoda intersecției inapoi de determinare a coordonatelor punctelor.
se calculează reducțiile ce trebuie aplicate punctului C’ pentru trasarea pe teren a punctului C de coordonate proiectate.
Fig.IV.7Trasarea prin metoda intersecției unghiulare înapoi.
Calculul elementelor de trasare.
în cazul aplicării pe teren a reducțiilor prin metoda coordonatelor polare se calculează elementele de trasare ale punctului C din punctul C’, față de direcția de referință C’A, de exemplu:
d=
ω= θ-θ cu θ=arctg si θ= arctg
în cazul aplicării metodei coordonatelor rectangulare la trasarea punctului C din punctul C” se calculează reducțiile δ=δ:
δ=x-x
δ = y-y
Trasare pe teren a punctelor.
Utilizând metoda coordonatelor polare, se aplică elmentele de trasare d și ω calculate anterior, din punctul C’ față de direcția de referință C’A, de exemplu. Se obține astfel poziția proiectată a punctului C.
Utilizând metoda coordonatelor rectangulare:
se calculează orientarea direcției C’A (θ)
cu teodolitul în punctul C’se vizează punctul A, introducând la dispozitivul de citire a cercului orizontal valoarea θ calculată;
se roteste instrumentul până când la dispozitivul de citire al cercului orizontal înregistrăm valoarea 000, rezultând în acest mod direcția axei Ox;
pe această direcție se aplică reducția calculată δx și perpendiculară pe direcția Ox , ținând cont de semn, se aplică reducția calculată δy;
se materializează pe teren poziția definitivă a punctului C.
Controlul trasarii.
Controlul poziției punctului C trasat se efectuează prin staționarea cu teodolitul în punctul C și măsurarea unghiurilor y,y,y, care trebuie să coincidă cu cele calculate din diferențele de orientări, orientări calculate din coordonatele proiectate ale punctului C și cele ale punctelor rețelei de trasare A,B,D.
Precizia metodei.
Fiind o metoda combinată de trasare, la intersecția unghiulară înapoi se poate calcula eroarea medie pătratică a poziției punctului C trasat cu relația.
σ=±
În care:
– σ → este abaterea standard provenită din eroarea de trasare prin intersecția înapoi a punctului C provocată de erorile medii ε de măsurare a unghiurilor;
– σ, σ, σ → sunt abaterile standard provenite din erorile de determinare a punctului C , datorate erorilor de poziționare a punctelor din rețeaua de trasare : A,B,C.
– σ → este abaterea standard de fixare.
Valorile σ, σ, σ se determină cu relațiile:
σ= *f σ=*g σ = *e
Dacă acceptam că : === atunci vom avea :
σ=±
Pentru calculul valorii σ se utilizează expresia :
σ= (a+b+d)
În care valorile au urmatoarea semnificatie:
ε →este eroarea medie pătratică de măsurare a unghiurilor y,y,y din punctul C’ , după compensarea în stație a direcțiilor:
ε=ε*=ε*
Cu n=3 (numarul punctelor vizate din punctul C’ );
-ab,d → sunt laturile triunghiului AB D format în jurul punctului C’ trasat provizoriu, dacă se acceptă că se aplică în direcția vizelor valorile r,rși r:
a= r+r-2rrcosy
b= r+r-2rrcosy
d= r+r-2rrcosy
Unde:
r=
r=
r=
-A → este dublul ariei suprafeței triunghiului ABD:
A=2
cu p=
Precizia maximă se obține atunci când punctul C se află în centrul triunghiului ABD format de punctele rețelei de trasare.
Cap.VLucrări topografice de ridicare și trasare în vederea rabilitării străzii Ciheiului-Oradea
V.1.Descrierea amplasamentului străzii Ciheiului.
Măsurătorile din proiect au fost realizate pe teritoriul orașului Oradea,situat în județul Bihor, pe axa rutieră a drumului european E60, la o distanță de aproximat 75 km de Debrecen din Ungaria, 160 km față de Cluj Napoca.
Având în vedere că Oradea este unul din primele 10 orașe din România din punct de vedere al populației dar și al dezvoltării industriale, este necasar ca infrastructura să fie foarte bine dezvoltată astfel încât să răspundă cu bine nevoilor și tendințelor actuale de la nivel național, dar și european.
Figura V. 1 Amplasamentul lucrării.
Strada Ciheiului este situată în municipiul Oradea, în cartierul Nufărul. Ea face legătura dintre două artere foarte importante ale orașului. Leagă strada Nufărului, care este una din cele mai circulate străzii din oraș, cu centura ocolitoare și se continuă spre localitatea Cihei.
Această legătură dintre strada Nufărului și centura ocolitoare este foarte importantă pentru fluidizarea traficului în întregul oraș. Această stradă are rolul de a crea o legătura rapidă și directă din zona centrală spre zona de periferie
V.2 Descrierea aparaturii folosite.
Având în vedere complexitatea lucrării, s-a utilizat două tipuri de aparatură. Pentru a se înțelege de ce au fost utilizate aceste tipuri de aparate, este necesar a se explica capacitățiile și caracteristicile lor.
Trimble AL232 este o nivelă optică ale cărei caracteristici sunt dominate de precizia superioară și fiabilitatea ridicată cu care se pot realiza majoritatea lucrărilorde topografie. Ea dispune de o carcasă metalică care îi conferă un grad de protecție ridicată, iar lentilele de înaltă calitate cu care este dotată fac ca acestă nivelă să fie o piesă importantă în gama de oferte a celor de la Trimble
Figura V. 2 Trimble AL232.
Această nivelă este foarte ușor de utilizat, prin design-ul special pe care il are, face ca ea să poată fi foarte ușor montată pe un trepied sau un pilastru. Compensatorul automatic asigură stabilitate și acuratețe în procesul de măsurare. Firele stadimetrice de pe reticul fac calculul de distanțe să fie mult mai ușor. Cutia foarte compactă cu care este echipat acest dispozitiv asigură funcționarea lui chiar și în condiții vitrege.
Pentru o mai bună apreciere a acestui aparat este bine ca să-i prezentăm caracteristicile dominante:
zoom 32X;
discuri tangente orizontale continue duble față-verso;
fire stadimetrice pentru calculul ușor al distanțelor;
măsurare convenabilăa unghiurilor orizontale;
cutie de protecție metalică;
rezistent la interacțiunea cu apa.
Aplicațiile la care această nivelă poate fi folosită sunt următoarele:
nivelarea pe șantier;
nivelare de forme și subsoluri;
verificare de altitudine;
măsurare umplutură și săpătură.
Leica TCR 407este un aparat de înaltă calitate destinat lucrărilor din construcții. Tehnologia avansată folosită permite ca măsurătorile zilnice să fie mai ușoare. Instrumentul este ideal pentru ridicări simple în construcții și în trasări.
Aplicațiile stației totale Leica TCR 407 sunt programe predefinite, care acoperă un larg spectru de sarcini ale măsurătorilor și facilitează munca zilnică în teren, fiind disponibile următoarele aplicații:
• Ridicare;
• Trasare;
• Distanța continuă;
• Aria (plan);
• Stație pentru retrointersecție;
• Referința liniei;
• Înălțime îndepărtată.
Caracteristicile stației totale sunt:
Dimensiunile instrumentului:
• înălțime ( cu ambază și mâner) 360 mm + 5 mm;
• lățime 150 mm;
• lungime 145 mm;
• cutia 468x254x233 mm;
Figura V. 3 Leica TCR 407
Greutatea (cu baterie și ambază):
• cu ambază GDF111 5,2 Kg;
Înălțimea axei secundare
• fără ambază 196mm;
• cu ambază GDF111 240mm + 5mm;
Alimentarea:
• baterie GEB111 NiMh
• voltaj 6V
• capacitate 1800mAh
Alimentare externă (prin cablu serial), dacă este utilizat un cablu extern atunci voltajul trebuie să fie obligatoriu intre 11.5V – 14V
Numărul de măsurători:
•GEB 111 aprox. 4000;
• GEB 121 aprox. 9000;
Corecții automate:
• Eroarea liniei de vizare
• Eroarea indexului vertical
• Curbura Pământului
• Refracția
• Deviațiile de la verticala locului
Înregistrarea datelor:
• Interfață RS232
• Memorie internă
• Capacitate totală 576KB
• ~ 10000 blocuri de date
• ~ 16000 puncte fixe.
V.3 Lucrări topografice.
Realizarea lucrărilor topografice a implicat un volum destul de mare de muncă, precum și o perioadă de timp considerabilă. Rezultatele acestor lucrări topografice trebuie privite ca entității diferite pentru a putea fi înțelese mai bine și ca apoi puse cap la cap să rezulte produsele finale ale proiectului.
În cadrul proiectului nostru avem atât lucrări de ridicare cât și lucrări de trasare.
V.3.1 Ridicare detaliilor.
Pentru ridicarea detaliilor s-a folosit metoda drumuirii. Este vorba despre o drumuire sprijinită la capete pe puncte și direcții cunoscute, cu orientare pe alte puncte.
Punctele de orientare cunoscute care s-au folosit la determinarea punctelor drumuirii sunt: Oradea Cos mare CET I, Oradea Cos mic CET I, Releu TV ORADEA, Oradea Cos CET II, Bis. Sfântul Nicolae, Bis Tokes Vest,Meteo.
Pentru a explica mai bine ce anume s-a realizat în vederea ridicări terenului voi face referire doar la o parte din proiectul întreg. Această parte va fi constituită de tronsonul P400-P500 – Strada Ciheiului.
Figura V. 4 Tronsonul P400-P500 de pe strada Ciheiului.
Tabel 1 Punctele rețele de sprijin.
Unde Borna 8 și Borna 9 aparțin rețelei de ridicare dar și de trasare pentru pentru întreaga lucrare. Punctele T11, T12, T13 sunt puncte de îndesire a rețelei de sprijin cuprinse în tronsonul P400-P500 – Strada Ciheiului
S-a început cu ridicareadetaliilor cu ajutorul Stației Totale Leica TCR407. Apoi prin descărcarea aparatului s-a întocmit fișierul de măsurători ( Anexa 1).
Măsurătorile efectuate au fost introduse în soft-ul Toposys unde s-au realizat calculele pentru punctele radiate. Metoda utilizată pentru calcularea punctelor a fost radierea manuală.
Figura V. 5 Schița punctelor radiate dintr-un punct de stație.
La finalul lucrărilor de ridicare s-a întocmit planul de ansamblu a întregilucrări (Anexa 2), dar și profile transversale (Anexa 3). Aceste planșe rezultate se mai numesc și produse finale ale lucrărilor de ridicare. Pe baza acestora și a altor date rezultate se va întocmi planul de execuție a lucrărilor de contrucție ce vor trebui realizate.
V.3.2 Trasarea planimetrică a punctelor din proiect.
După ce s-a realizat ridicare punctelor de detaliu s-a realizat proiectul tehnic în urma căruia pe baza datelor măsurate s-a calculat valorile pe care va trebui să le aibă viitoarele puncte ce caracterizează elementele din proiect.
Trasarea rețelei edilitare și suprafața carosabilă pe tronsonul P400-P500 – Strada Ciheiului, s-a început prin reprezentarea în teren a punctelor de detaliu cu ajutorul stației totalăTCR407. Aceste puncte care au fost trasate au fost materializate prin țăruși de lemn astfel încât cei care au realizat construcție propriu-zisă să poată aprecia schimbările pe care terenul trebuie să le suporte astfel încât să corespundă proiectului tehnic.
Figura V. 6 Materializare prin țăruș din lemn.
Punctele materializate prin țărusi din lemn au fost:
ax drum;
margine drum;
dren/conducte.
Înaintea trasării propriu-zise a elementelor planimetrice s-au extras coordonatele acestora din proiect și s-au introdus în memoria internă a stației totale:
Tabel 2.Coordonatele punctelor ce definesc drenurile extrase din proiectul de execuție.
Tabel 3.Coordonatelepunctelorce definesc partea carosabilă extrase din proiectul de execuție.
Tabel 4.Coordonatelepunctelorce definesc
partea carosabilă extrase din proiectul de execuție
Pentru trasarea planimetrică s-a staționat cu instrumentul pe Borna 8 și s-a orientat pe Borna 9. Coordonatele celor doua puncte au fost introduse în instrument astfel încât să se poată face legătura dintre proiect și poziția viitoarelor puncte din teren.
Aparatul pe baza datelor introduse își va calcula elementele de trasare. Voi exemplifica calculul elementelor de trasare pentrupunctul P400 din proiect.
Fig.V.7 Calculul elementelor necesare trasării punctului P400 dren stânga.
θ=arctg=3852779
θ=arctg=3505159
β = 400- (θ-θ) = 3652379
d==28,375
Identic se calculează elementele necesare trasării punctelor următoare, elementele ce trebuie trasate sunt în tabelul de mai jos.
Table 5.Elementele de trasare pentru dren.
Table 6.Elementele de trasare pentru partea carosabilă.
Table 7.Elementele de trasare pentru partea carosabilă.
Instrumentul fiind staționat și orientat , s-a procedat la trasarea propriu-zisa. Prin trasarea propriu-zisă se înțelege trasarea de unghiuri și distanțe, elemente determinate anterior ce sunt suficiente pentru determinarea în spațiu a unor puncte.
V.3.3 Trasarea cotelor din proiect a punctelor.
După ce s-a realizat trasarea planimetrică a punctelor ce definesc elementele din proiect s-a trecut la trasare cotelor acestor puncte. Trasare cotelor necesită o precizie ridicată deoarece orice mărime a unei valori care nu respectă în marja de eroare a valori din proiect poate duce la o greșeală de execuție.
Pentru a reuși să obținem rezultatele dorite la trasarea cotelor am folosit nivela optică Trimble AL232, ale cărei specificații și caracteristici speciale au fost prezentate în subcapitolul anterior.
În mod analog ca și la trasarea planimetrică, din datele cuprinse în priectul de execuție s-au extras acele coordonate ale punctelor care definesc elementele de construcție.
Tabel 8.Cotele punctelor ce urmează a fi trasate.
Pentru trasarea cotelor punctelor din proiect s-a staționat cu nivela în dreptul pichetului punctului P420și s-a facut o citire pe mira așezatăpe punctul T11. Cu ajutorul cotei acestui punct și a citiri realizate pe mira s-a determinat înălțimea de vizare a instrumentului:
Hv=CT11+HT11;
După determinarea înalțimii de vizare s-a trecut la trasarea cotelor detaliilor trasate anterior cu stația totală utilizandu-se cota de lucru:
CL= Hv– CP;
unde:
CP este cota proiectată a fiecarui detaliu.
Pentru verificare și eventuale corecții., detaliile fiecarui profil s-au trasat din 2 statii diferite.
Concluzii.
Proiectul a avut ca scop ridicarea, procesarea și mai apoi trasare elementelor cuprinse în proiectul tehnic de execuție de pe strada Ciheiului-Oradea. Din cele observate mai sus putem înțelege importanța unui specialist care să asiste și să realizeze măsurătorile aferente unui proiect de acest gen.
Totodată, cele prezentate în lucrarea de față, motivează cerințele pe care un astfel de proiect le are, referindu-ne la precizia cu care trebuie efectuate măsurătorile, dar și costurile ridicate de realizare a acestor măsurători.
Avansul tehnologic în diverse domenii, inclusiv în domeniul topografiei ne pune în față soluții utile și foarte eficente de a rezolva problemele clasice cu care această disciplină a avut de-a face de-a lungul anilor. Aceste produse care înlesnesc realizarea de măsurători le-ați putut analiza și în lucrarea de față, unde au fost folosite și totodată descrise pentru a motivaalegerea lor.
În realizarea proiectului nu am avut de-a face cu probleme care să perturbe bunul mers al evenimetelor, cu excepția condițiilor meteorologice care ne-au creat, mie și echipei, un mic disconfort.
În concluzie, consider că aportul specialistului topograf la acest tip de proiect este foarte important și având în vedere că nivelul de dezvoltare în Romania este condiționat de căile de comunicație existente, putem considera că specialistul topograf va fi din ce în ce mai mult solicitat pentru a însoți proiecte care necesită atâtculegerea de date din teren precum și trasarea anumitor elemente din proiect.
Bibliografie.
C. Cosarcă ,Topografie Inginereasca , Editura Matrix, Bucuresti , 2003
Gheorghe și Daniela Tămăioagă , Cadastrul general și cadastrele de specialitate, Editura Matrix Rom , 2005 , București, pag 19-50, pag 260-270;
M.Sebastian Taub , M. Neamtu ,Topografie ,N. Cristescu , Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1980.
A.Costachel , D. Mihail ,Topografie, Editura de Stat pentru Arhitectură și Construcții , Bucuresti , 1954.
N. Cristescu , Topografie Inginerească , Editura Didactică și Pedagogică, Bucuresti 1978.
N. Bos, Topografie, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1993.
Diaconu, Elena. Căi de comunicații rutiere- principii de proiectare. București:Conspres, 2006
Nemteanu, Florin. Sisteme de transport. Curs 4. http://valicta.3x.ro/curs4.htm
Consiliul Facultății de Geodezie din București, Măsurători terestre -Fundamente- , Vol 1, Disciplina „Topografie” , Ed. Matrix Rom, 2001, București, pagC25-C40;
http://www.scrigroup.com/tehnologie/comunicatii/METODE-DE-MAtildeSURARE-GPS11521.php consultat la 24.05.2013;
http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/RETELE-DE-SPRIJIN TRIANGULATIE55533.php, consultat la data 20.05.2013;
http://www.zoomacad.ro/retele-geodezice-topografice consultat la 19.05.2013,la 24.05.2013
http://piloton.ro/ce-inseamna-gps/ accesat la 24.05.3013;
http://www.topo-online.ro/ro/p_numerice/int_inainte/descriere.php consultat la 25.05.2013 și la 23.05.2013;
http://topocadbm.blogspot.ro/2010/11/ridicarea-detaliilor.html consultat la 27.05.2013;
http://www.giscad.ro/categorie/statii-totale?gclid=CIaq4_vQ4LcCFc2R3godYhoAQw consultat la 24.05.2013;
Șuba Ștefan, Note de curs, Tehnologii geodezice spațiale, an IV, sem I (2014)
http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=1KUEHIUQz7c%3D&tabid=4579 consultat la 26.05.2013;
http://www.unibuc.ro/prof/osaci.costache_g/docs/res/2011dectopografie_5_Meteo_Turism.pdf consultat la 27.05.2013;
Documentația Tehnică de Execuție a străzii Ciheiului-Oradea
http://topprecision.com/index.php?main_page=product_info&products_id=223
http://www.topocadvest.ro/archives/1539
Anexa 1. Fișier de măsurători.
1 1.519
701 0.0000 99.7153 60.1785 1.300
702 0.0000 99.4932 63.0111 1.300
703 0.0000 98.9843 84.3256 1.300
704 0.0000 96.5541 115.7351 1.300
706 0.0000 98.6385 135.4298 1.300
707 0.0000 96.7930 172.3041 1.300
709 0.0000 98.1654 225.6157 1.300
711 0.0000 98.8380 52.9079 1.300
713 0.0000 99.3636 53.2577 1.300
2 110.3615 101.3793 247.7690 1.300
9999 0 0 0 0
2 1.578
1 110.3557 98.9204 51.4718 1.300
100 235.2879 99.3272 280.2717 1.300
101 235.3529 99.3087 281.6320 1.300
102 238.6289 99.3375 282.0847 1.300
103 241.4599 99.4294 282.2835 1.300
104 244.2797 99.3217 282.5064 1.300
105 247.8559 99.3576 282.6686 1.300
106 228.3125 99.1452 279.8817 2.000
107 232.3832 99.1864 279.7335 2.000
108 231.2785 99.1167 279.3798 2.000
109 230.9508 99.0561 278.4285 2.000
110 209.0439 99.0849 283.4146 1.850
111 201.7790 99.0637 283.1547 1.850
112 191.6886 99.0881 282.0939 1.850
113 190.6534 99.0793 280.4510 1.850
114 188.6427 99.1276 279.9433 1.850
115 183.3348 99.3151 279.6653 1.850
116 178.9734 99.1492 279.3976 1.850
117 151.3456 99.0883 278.6816 1.850
118 150.4452 99.0026 280.6141 1.850
119 159.9759 99.0704 283.2470 1.850
120 159.9445 99.1081 283.7219 1.850
121 163.6607 99.0352 283.9655 1.850
122 166.1038 99.1855 284.3010 1.500
123 149.2476 99.1735 284.3203 1.500
124 148.9648 99.0735 285.2745 1.500
125 136.1318 99.1501 284.7662 1.500
126 136.0677 99.3126 284.2458 1.500
127 132.7695 99.2180 283.9225 1.500
128 121.5952 99.1950 283.3914 1.500
129 125.8856 99.1122 285.0457 1.500
130 109.0942 99.2876 280.8064 1.500
131 105.4313 99.3947 280.0010 1.500
132 102.2642 99.6250 279.4836 1.500
133 97.2072 99.2321 278.6726 1.500
134 93.6235 99.2233 277.7511 1.500
135 86.3913 99.1725 277.4177 1.500
136 93.6205 99.2993 285.4619 1.500
137 90.6772 99.5684 286.0849 1.500
138 86.2919 99.2649 287.1604 1.500
139 89.4685 99.1080 287.6050 1.500
140 96.6498 99.1774 287.8123 1.400
141 83.3916 99.3664 284.9156 1.400
142 75.8137 99.4291 281.1936 1.400
143 64.5178 99.6113 279.7719 1.400
144 57.8709 99.9405 278.5022 1.400
145 51.8438 99.6109 276.7270 1.400
146 46.3772 99.7767 272.4746 1.400
147 48.9804 99.5387 290.7678 1.400
148 46.6570 100.1732 292.3733 1.400
149 42.3477 99.6661 295.8922 1.400
150 47.2677 99.4034 294.4961 1.400
151 47.6546 99.3690 297.7391 1.300
152 36.9591 99.7592 291.6018 1.300
153 27.6552 99.9286 284.0429 1.300
154 22.7796 100.5824 274.7072 1.300
155 16.8639 103.1353 267.5250 1.300
156 8.0693 104.5560 240.6468 1.300
157 7.8930 105.0302 179.4590 1.300
158 18.0000 100.1857 309.6968 1.300
159 18.1308 102.1325 313.2730 1.300
160 16.2108 101.0654 321.8779 1.300
161 16.3991 101.3026 340.9911 1.300
162 13.2704 101.4921 344.9972 1.300
163 7.1456 100.2922 394.2256 1.300
164 7.5027 99.7927 62.2072 1.300
165 16.2477 99.5160 75.2366 1.300
166 21.0108 99.4655 75.0383 1.300
167 13.4235 103.3908 89.1175 1.300
168 15.2339 105.9408 91.9463 1.300
169 16.5762 104.1979 94.9290 1.300
170 18.8397 107.0039 97.6321 1.300
171 15.5472 102.4420 113.4824 1.300
172 14.3818 99.5576 47.7919 1.300
173 16.8351 99.2883 50.3999 1.300
174 21.2782 99.2203 55.6752 1.300
175 23.8698 102.0284 38.2802 1.300
176 18.9832 102.5460 32.0711 1.300
177 22.0681 104.6647 31.0379 2.000
178 17.8417 101.7117 19.4133 1.300
179 13.1058 102.8077 25.9063 1.300
180 11.4005 105.1923 19.6754 1.300
181 15.5783 102.3219 44.4641 1.300
182 28.4865 99.3942 61.9613 1.300
183 31.5562 99.4703 73.2570 1.300
184 34.2697 100.1984 88.2708 1.300
185 37.4806 99.5481 61.8018 1.300
186 44.7088 99.3680 65.8388 1.300
187 52.0202 99.7643 64.5166 1.300
188 53.7883 99.6004 63.3943 2.150
189 58.2355 98.8299 62.8255 2.150
190 63.8037 98.5952 62.9111 2.150
191 70.8341 98.2932 67.2049 2.150
192 74.0025 98.6045 62.2870 2.150
193 83.2488 98.4026 67.2562 2.150
194 88.0854 98.4813 65.8681 2.150
195 93.4988 98.7847 65.6110 2.150
196 97.9891 98.2374 64.9635 2.150
197 101.2839 98.2420 64.1279 2.150
198 108.7375 98.3811 65.8286 2.150
199 109.0372 98.6038 67.7171 2.150
200 109.1182 98.5882 71.9681 2.150
201 110.1588 98.6616 72.8130 2.150
202 104.9122 98.9752 73.1951 2.150
203 98.7706 98.4011 74.0342 2.150
204 87.8800 98.0380 77.7396 2.150
205 78.7226 98.2852 73.2530 2.150
206 69.0613 98.1548 79.8323 2.150
207 67.4266 97.9123 88.4328 2.150
208 72.4189 97.7739 101.0163 2.150
209 70.3911 97.6538 107.4358 2.150
210 65.6123 97.8081 105.3181 2.150
211 71.1562 97.8038 93.5018 2.150
212 62.2324 97.8738 89.6275 2.150
213 56.9578 97.8612 79.5475 2.150
214 50.8968 97.9720 74.7287 2.150
215 57.3439 97.9258 88.1435 2.150
216 57.3376 97.8760 89.4599 2.150
217 57.1428 99.4226 88.7684 2.150
218 70.6765 98.2691 88.6419 2.150
219 70.5788 98.2691 87.6890 2.150
220 70.8007 99.0634 88.1410 2.150
221 71.2183 98.1897 84.7083 2.150
222 74.0358 98.8812 81.3381 2.150
223 78.9268 98.1891 78.9280 2.150
224 61.0591 99.0925 65.8563 1.300
225 121.0275 99.1162 65.6921 1.300
226 123.3461 99.2073 68.1515 1.300
227 125.9439 99.2011 71.8207 1.300
228 147.8809 99.0515 66.6348 2.000
229 151.0350 99.0867 67.5482 2.000
230 155.5962 99.4028 67.9054 2.000
231 163.0742 99.2054 68.3804 2.000
232 171.0189 99.2210 69.1328 2.000
233 185.9896 99.3116 69.4093 2.000
234 186.5991 99.2448 68.1153 2.000
235 190.4899 99.3045 71.8637 2.000
236 189.8330 99.3316 72.2358 2.000
237 184.6501 99.3110 72.4047 3.000
238 180.2192 99.2348 72.8328 2.000
239 146.9568 99.0697 72.6023 2.000
240 212.4306 99.6473 69.7512 1.300
241 215.4397 99.6278 71.9177 1.300
242 224.4098 99.7085 69.5507 1.300
243 234.1683 99.6743 69.4865 2.000
244 241.6030 99.5571 69.3631 2.000
245 255.7445 99.5650 69.7696 2.000
246 252.0948 99.5572 70.1948 2.000
247 249.3066 99.5448 72.0080 2.000
3 255.6285 99.7338 70.2853 1.300
9999 0 0 0 0
3 1.643
2 255.6389 100.4361 79.6775 1.300
248 16.2200 100.0282 25.3699 1.300
249 10.7511 102.0564 5.9231 1.300
250 9.4663 106.9414 384.8749 1.300
251 10.6342 102.6346 346.1476 1.300
252 9.7871 102.2630 333.8753 1.300
253 13.2235 102.9059 338.8170 1.300
254 12.6070 101.8868 321.0531 1.300
255 17.6275 101.2682 308.8991 1.300
256 16.5693 100.5278 344.0710 1.300
257 20.7410 100.8409 327.4983 1.300
258 24.6619 100.3239 337.6771 1.300
259 22.9382 100.2401 347.8736 1.300
260 21.6854 101.2671 281.8645 1.300
261 26.7562 101.3091 279.1222 1.300
262 31.0216 102.3705 278.5206 1.300
263 35.2534 101.1408 277.8289 1.300
264 53.3201 100.4198 275.3017 1.300
265 69.2843 100.3391 292.8956 1.300
266 68.7051 100.6863 291.3638 1.300
267 75.5617 100.4508 287.7858 1.300
268 73.6265 100.4743 282.2533 1.300
269 66.5871 100.3444 278.5579 1.300
270 85.4313 100.5120 281.1982 1.300
271 88.5248 100.8366 280.8547 1.300
272 91.9611 100.4042 280.3751 1.300
273 98.7612 100.3744 282.4049 1.300
274 97.3837 100.3389 286.5652 1.300
275 91.8548 100.1755 290.0498 1.300
276 99.4384 100.3893 287.6789 1.300
277 102.3606 100.7815 287.9197 1.300
278 105.7637 100.3801 288.2384 1.300
279 123.8241 100.3036 282.2142 1.300
280 126.1794 100.3679 281.5019 1.300
281 128.5154 100.3973 281.2031 1.800
282 132.2272 100.0634 280.8413 1.800
283 134.2284 99.9982 279.6966 1.800
284 172.8254 100.1422 285.2327 1.800
285 175.1583 100.3420 285.3928 1.800
286 179.4500 100.1342 285.5514 1.800
287 185.5701 100.0913 285.8315 1.800
288 187.0565 100.1497 285.3092 1.800
289 189.5427 100.0815 284.2745 1.800
290 188.7387 100.0815 281.9767 1.800
291 191.3877 100.0942 281.5682 1.800
292 195.6391 100.3264 281.3443 1.800
293 205.3843 100.0905 281.1511 1.800
294 205.3362 100.0606 280.7899 1.800
295 213.4845 100.0653 280.4577 1.800
296 225.1927 100.1153 281.8261 1.800
297 233.9487 100.1402 283.7431 1.800
298 231.4809 100.1078 284.8324 1.800
299 248.6898 100.1748 283.9836 1.800
300 248.7431 100.1746 283.9838 1.800
301 251.0096 100.3378 284.1179 1.800
302 253.5345 100.1820 284.2922 1.800
303 246.2443 100.1985 284.2770 1.800
304 248.7719 100.1978 281.4629 1.800
305 252.2852 100.3781 281.3349 1.800
306 259.5704 100.2291 281.1598 1.800
307 267.7811 100.1616 281.0017 1.800
308 269.3006 100.2059 281.8123 1.800
309 282.4543 100.1886 281.2918 1.800
310 287.7651 100.1951 283.2227 1.800
311 295.4787 100.2327 283.4592 1.800
312 299.2635 100.3671 283.5821 1.800
313 302.1596 100.2439 283.7246 1.800
314 305.4386 100.2359 283.4329 1.800
315 306.9908 100.1346 283.8183 1.700
316 328.3377 100.2733 282.9421 1.700
317 340.0941 100.3191 283.2098 1.700
318 346.2397 100.3593 283.2479 2.150
319 355.3599 100.2580 283.2822 2.150
320 357.7616 100.1627 283.7081 2.150
321 364.7009 100.2838 282.9474 2.150
322 382.1350 100.3062 282.5862 2.150
4 396.8977 100.3636 281.4227 1.900
9999 0 0 0 0
4 1.570
3 396.9036 99.5562 73.2933 1.900
323 22.6216 99.9213 73.7485 1.300
324 19.6827 100.2866 75.9459 1.300
325 16.4638 102.9924 79.0950 1.300
326 14.0396 100.0896 84.4054 1.300
327 15.0153 97.2003 95.2563 1.300
328 2.3358 107.1837 217.4000 1.300
329 8.2782 105.0802 370.0857 1.300
330 9.0100 104.9845 347.3440 1.300
331 9.6896 104.3562 391.8465 1.300
332 10.1710 109.0415 378.5494 1.300
333 11.3753 104.0778 365.4533 1.300
334 12.4673 104.5713 332.6053 1.300
335 18.9994 103.1119 304.0525 1.300
336 22.1073 103.0113 299.9354 1.300
337 22.7184 102.8783 305.8777 1.300
338 29.5031 102.4208 302.2167 1.300
339 29.2306 102.7348 299.8439 1.300
340 29.3790 102.7587 307.6475 1.300
341 33.9187 102.6726 307.9776 1.300
342 34.4892 102.5930 305.0663 1.300
343 17.1990 104.0073 280.9366 1.300
344 19.8551 105.4386 279.7439 1.300
345 22.4269 101.9107 276.8984 1.300
346 26.1818 99.1750 264.1213 1.300
347 34.0697 99.3050 263.7289 1.300
348 35.1571 102.7213 287.0042 1.300
349 37.5252 102.5988 290.0215 1.300
350 39.7279 102.7410 292.3587 1.300
351 28.4038 102.9607 288.6147 1.300
352 16.8049 103.9918 285.0960 1.300
353 19.5235 103.6339 326.7358 1.300
354 20.6397 104.4179 335.4910 1.300
355 23.6160 105.5051 337.8934 1.300
356 26.1751 103.9914 340.7898 1.300
357 27.9876 103.0074 332.7972 1.300
358 28.3070 103.0071 336.7144 1.300
359 31.1982 102.7949 336.1381 1.300
360 33.3280 102.7150 338.1585 1.300
361 21.3328 104.8545 357.0499 1.300
362 34.8669 102.5021 346.9022 1.300
363 36.3176 102.1988 361.2875 1.300
364 43.6534 102.8282 292.2351 1.300
365 50.6108 102.5909 288.6520 1.300
366 55.6773 102.5472 284.8249 1.300
367 72.7711 102.1366 287.8931 1.300
368 68.6905 102.2374 291.4834 1.300
369 66.9446 102.2279 295.5490 1.300
370 67.3346 102.1187 304.5005 1.300
371 72.8623 101.8768 310.1313 1.300
372 71.3922 101.6621 314.5869 1.300
373 71.1907 101.6578 315.3388 1.300
374 63.4314 101.8304 315.6035 1.300
375 63.4346 101.8587 312.5641 1.300
376 58.3976 101.8560 312.6627 1.300
377 57.3502 102.0881 311.4761 1.300
378 56.3151 102.1144 313.9150 1.300
379 56.1591 102.0701 312.3808 1.300
380 48.2000 102.0019 343.7822 1.300
381 48.5297 102.1485 335.0026 1.300
382 51.3959 102.2062 326.9266 1.300
383 56.6164 102.1601 322.8891 1.300
384 55.2332 103.0805 331.2500 1.200
385 65.9650 101.9058 321.0848 1.300
386 74.7837 100.6875 323.5859 2.150
387 82.1555 100.8093 321.4744 2.150
388 86.7066 100.8502 314.3148 2.150
389 81.3323 99.9659 309.3064 2.150
390 75.0960 100.0569 305.0661 2.150
391 92.3782 101.2227 313.9920 1.300
392 100.7494 101.3976 316.7734 1.300
5 99.6660 101.3995 316.7668 1.300
2000 74.8969 100.7012 323.8085 1.300
2001 64.8046 100.7957 323.2434 1.300
2002 55.7120 103.5223 330.1710 1.300
2003 53.3578 103.1479 336.0863 1.300
2004 87.4225 99.8078 392.4014 1.300
2005 102.2881 100.1792 384.9703 1.300
2006 74.0156 102.9601 359.2215 1.300
2007 72.5653 103.0184 355.0121 1.300
2008 77.3287 102.6894 353.5970 1.300
2009 66.1661 102.9575 336.0243 1.300
2010 74.2805 101.5516 335.2152 1.300
2011 65.9346 103.1016 330.4778 1.300
9999 0 0 0 0
5 1.698
4 99.6758 99.0436 104.8417 1.300
393 9.8424 102.5817 31.5633 1.300
394 18.5636 103.3635 365.5091 1.300
395 26.8109 102.9683 345.9370 1.300
396 17.8055 103.4645 325.9073 1.300
397 21.5137 102.0912 301.5923 1.300
398 17.5332 100.2318 282.0829 1.300
399 35.0419 102.4927 311.2855 1.300
400 42.6111 102.7925 320.7846 1.300
401 44.6875 102.7858 329.6730 1.300
402 57.6549 102.7864 330.6337 1.300
403 64.0130 102.4452 325.4155 1.300
404 66.5290 102.3843 319.0702 1.300
405 64.2275 102.1529 306.9936 1.300
406 81.9071 102.1591 318.4908 1.300
407 86.8800 102.0737 312.6922 1.300
408 87.8563 102.0836 325.3781 1.300
409 95.1229 101.9940 322.2832 1.300
410 104.5348 101.8501 317.9508 1.300
411 120.3576 101.7158 310.8633 1.300
412 123.1143 101.6291 317.6367 1.300
413 121.9562 101.6633 321.0026 1.300
414 117.6324 101.8254 322.8981 1.300
415 119.2472 101.6945 323.5547 1.300
416 141.0138 101.4607 320.3028 1.300
417 144.0569 101.4244 317.3500 1.300
418 153.9591 101.2959 314.1302 1.300
419 157.5341 101.2889 315.2389 1.300
420 154.9188 101.3318 315.2674 1.300
421 163.9715 101.2543 317.1070 1.300
422 159.0317 101.3156 319.7454 1.300
423 152.6829 101.3982 321.2512 1.300
424 168.3786 101.2050 321.4031 1.300
425 175.5384 101.2098 319.8109 1.300
426 181.6206 101.3589 319.9185 1.300
427 185.5720 101.1982 320.2928 1.300
428 192.1081 101.1559 320.1706 1.300
429 194.8329 101.0303 318.8098 1.300
430 196.6163 101.0163 316.7751 1.300
431 218.6738 100.7822 314.7305 1.700
432 226.9525 100.7525 316.6434 1.700
433 226.6246 100.7625 318.3576 1.700
434 228.1324 100.8276 318.9033 1.700
435 234.1969 100.8849 319.0645 1.700
436 236.6002 100.7964 319.3208 1.700
437 234.9165 100.7426 319.4692 1.700
438 244.4581 100.6904 319.4202 1.700
439 248.0743 100.6784 318.1523 1.700
440 236.8722 100.7968 312.0301 1.700
441 251.4331 100.6584 316.5073 1.700
442 274.4727 100.5968 317.8378 1.700
443 276.8554 100.6039 318.1593 1.700
444 278.9428 100.6668 318.3374 1.700
445 281.0381 100.5368 318.4797 1.700
446 282.5649 100.5609 317.7574 1.700
447 282.1886 100.5331 318.8560 1.650
448 284.7937 100.5421 318.6688 1.650
449 292.0421 100.4891 318.6278 1.650
450 294.4782 100.4572 318.2050 1.650
451 295.2040 100.4800 318.4962 1.650
452 294.4791 100.5176 317.6704 1.650
453 304.1460 100.4900 317.5369 1.650
454 308.3502 100.4859 318.1484 1.650
455 322.8828 100.4543 317.7830 1.650
456 327.2977 100.4467 317.2651 1.650
457 341.3355 100.4268 317.5846 1.650
458 357.1116 100.4198 317.4331 1.650
459 361.0579 100.4341 316.9902 1.650
460 383.4150 100.4338 317.1496 1.650
461 386.2027 100.4440 316.8221 1.650
462 386.6673 100.4387 317.2356 1.650
463 388.9238 100.4739 317.2300 1.650
464 400.3792 100.4669 317.2194 1.650
465 403.7958 100.4728 316.7678 1.650
466 408.1439 100.4711 316.6415 1.650
467 405.9631 100.4209 317.2257 1.650
468 417.9177 100.4203 316.9963 1.650
469 427.5298 100.4740 316.5675 1.650
6 402.5163 100.5119 316.9352 1.300
9999 0 0 0 0
6 1.584
5 402.5149 99.5595 0.9053 1.600
470 111.2168 99.8653 4.3491 1.300
471 116.5990 99.9276 5.2715 1.300
472 116.5044 99.9642 2.5850 1.300
473 87.7787 99.7923 4.4165 1.300
474 63.1966 99.7205 6.1321 1.300
475 56.2448 99.4791 11.4691 1.300
476 30.2817 99.6773 39.4840 1.300
477 22.3874 99.8753 30.0172 1.300
478 16.7903 100.5434 30.1140 1.300
479 15.2178 101.2406 54.1330 1.300
480 20.4634 99.6998 66.0613 1.300
481 19.8719 99.6886 61.9223 1.300
482 23.3083 101.1062 75.0268 1.300
483 22.5061 101.1672 93.5635 1.300
484 15.6076 101.7186 92.9208 1.300
485 13.0151 102.0074 96.1477 1.300
486 12.3253 102.0743 89.1929 1.300
487 11.0787 102.3458 112.5309 1.300
488 14.4000 101.8581 157.3375 1.300
489 23.7222 100.7371 172.6876 1.300
490 30.0204 100.8014 163.1914 1.300
491 33.0734 101.0210 182.0722 1.300
492 37.3657 101.1438 183.8380 1.300
493 37.4857 100.8005 181.1938 1.300
494 38.5934 100.7916 180.1242 1.300
495 54.4025 100.4627 180.7862 1.300
496 55.9426 100.6099 186.5183 1.300
497 56.5099 100.6539 187.9794 1.300
498 59.7957 100.5056 188.7595 1.300
499 61.7295 100.6212 189.9983 1.300
500 63.6015 100.3644 180.8860 1.300
501 69.7783 100.3702 183.3257 1.300
502 70.6204 100.5193 189.2927 1.300
503 68.2711 100.6359 190.9861 1.300
504 75.5167 100.4920 190.6721 1.300
505 82.1404 100.5500 192.3975 1.300
506 92.0049 100.3599 192.6759 1.300
507 97.6688 100.5074 193.4603 1.300
508 95.0938 100.5562 197.9948 1.300
509 74.9019 100.6630 197.2596 1.300
510 66.3967 100.6660 197.4428 1.300
511 56.1222 100.8141 196.7823 1.300
512 56.2671 100.6591 198.8596 1.300
513 54.7404 100.4757 200.5908 1.300
514 16.5990 99.9645 212.7893 1.300
515 12.6642 100.9279 14.2262 1.300
516 22.2292 100.8724 151.6084 1.300
517 109.9137 100.4857 193.9072 1.300
518 116.6456 100.1626 190.7553 1.850
519 120.7174 100.1940 190.1757 1.850
520 120.6308 100.2054 193.3775 1.850
521 122.9221 100.1946 194.0063 1.850
522 125.2691 100.1894 194.3711 1.850
523 128.7266 100.0969 194.4817 1.850
524 132.4959 100.1761 194.8883 1.850
525 128.5643 100.0669 190.3557 1.850
526 121.4834 100.2154 192.7350 1.850
527 114.9754 100.1844 198.1304 1.850
528 119.7484 100.2227 199.7334 1.850
529 103.8805 100.0007 205.8370 1.850
530 122.2256 100.2227 203.2466 1.850
531 121.5837 100.2409 200.7850 1.850
532 125.3620 100.0236 201.9332 2.150
533 126.8371 100.0317 200.9587 2.150
534 128.5929 100.0518 201.9960 2.150
535 123.2132 100.0793 198.0117 2.150
536 128.8714 100.0516 198.6806 2.150
537 129.0750 100.0410 202.9027 2.150
538 128.8983 100.0452 198.6951 2.150
539 131.4386 100.0569 198.7376 2.150
540 135.0739 100.0574 198.2563 2.150
541 131.6071 99.9632 200.7605 2.150
7 130.3914 100.4553 199.7731 1.300
9999 0 0 0 0
7 1.672
6 130.3930 99.8804 368.0245 1.300
543 17.1425 101.6435 126.1891 1.300
544 26.9872 100.5189 135.9050 1.500
545 28.9489 100.4585 141.1447 1.500
546 28.8953 100.7755 145.6012 1.500
547 39.9189 100.7884 139.2414 1.100
548 39.2902 100.4079 141.6165 1.300
549 37.7017 100.4939 147.4407 1.300
550 40.5087 100.7375 150.8863 1.300
551 23.2358 101.2978 158.2978 1.300
552 24.5926 100.7095 172.5805 1.300
553 27.7833 101.3627 159.4043 1.300
554 42.4808 100.1930 162.3992 1.700
555 58.1060 99.9241 168.2587 1.700
556 68.9194 99.8153 165.8588 1.700
557 69.4469 100.2584 168.6516 1.300
558 71.0808 100.1809 163.7326 1.700
559 71.7311 100.1889 158.3648 1.700
560 72.8701 100.0487 156.8597 1.700
561 74.0196 100.2617 158.0157 1.300
562 85.5008 100.3944 159.4109 1.300
563 94.9781 100.1602 155.6963 1.300
564 94.4506 99.9520 158.2224 1.800
565 82.0118 100.1582 168.6336 1.300
566 83.4934 100.3581 168.5857 1.300
567 85.4039 100.2999 167.9592 1.300
568 90.2786 100.3344 168.6366 1.300
569 91.7942 100.3314 166.6367 1.300
570 92.9522 100.1727 168.4296 1.300
571 67.2881 100.2591 166.5195 1.300
572 32.2933 100.6314 165.4725 1.300
573 20.9434 100.9465 163.9407 1.300
574 3.6241 105.2031 133.0155 1.300
575 82.0050 99.9571 164.6177 1.800
576 96.7069 99.9702 164.9204 1.800
577 110.3318 99.7871 160.9643 1.800
578 115.4005 99.9193 161.4009 1.800
579 119.0015 99.8528 161.0668 1.800
580 118.8715 99.9387 161.8271 1.800
581 123.3269 99.9233 161.0833 1.800
8 143.4200 100.0055 162.4178 1.300
9999 0 0 0 0
8 1.626
7 143.4157 100.1871 135.4115 1.600
583 39.2860 101.1644 128.3073 1.300
584 26.1182 101.7755 123.7350 1.300
585 21.8584 101.3112 110.0169 1.300
586 18.0186 102.1509 118.3761 1.300
587 15.6627 102.0195 107.7367 1.300
588 15.5275 100.9371 75.7506 1.300
589 19.0098 101.6011 159.1672 1.300
590 17.0121 102.3515 169.7291 1.300
591 19.4432 102.1428 191.5493 1.300
592 13.6716 103.0234 207.7654 1.300
593 14.5396 100.5997 252.4127 1.300
594 7.2633 106.1615 186.8928 1.300
595 5.1219 107.5208 161.0305 1.300
596 3.9154 103.3796 181.5440 1.300
597 2.5615 111.9218 158.3550 1.300
598 6.2242 106.0321 151.3086 1.300
599 3.6235 102.1075 311.4118 1.300
600 2.6405 111.2882 334.6555 1.300
601 7.7780 103.0299 302.0360 1.300
602 11.8730 102.4537 347.5802 1.300
603 35.7353 100.7778 351.8897 1.300
604 35.9320 100.5813 349.0724 1.300
605 37.6198 100.6176 347.9833 1.300
606 42.7762 100.3628 355.6885 1.300
607 39.5853 99.3594 341.1403 1.900
608 53.3147 99.5906 352.1259 1.900
609 49.0290 99.6728 350.2074 1.900
610 53.3660 99.3963 343.9736 1.900
611 41.9950 99.4106 330.1104 1.900
612 44.2129 99.1114 337.1546 1.900
613 49.5391 99.4992 339.9696 1.900
614 50.4690 99.5571 339.2900 1.900
615 55.4976 99.7322 364.7848 1.900
616 59.6067 99.6658 364.3439 1.900
617 49.5174 99.4904 367.9768 1.900
618 45.4705 99.4961 374.9914 1.900
619 47.2704 99.5585 385.8097 1.900
620 47.6910 99.3424 380.8668 1.900
621 48.1109 99.2446 377.7590 1.900
622 57.0592 99.3677 379.8521 1.900
623 41.2608 99.4834 387.3205 1.900
624 37.0685 99.3261 379.7189 1.900
625 31.3924 99.1737 376.6423 1.900
626 23.0677 99.0310 383.0079 1.900
627 16.7090 99.2338 394.7266 1.900
628 32.1577 98.9218 380.8761 1.900
629 35.7042 99.3395 368.1417 1.900
630 38.2155 99.2864 373.6813 1.900
631 40.3781 99.3836 375.8490 1.900
632 68.6067 99.6741 374.0750 1.900
633 77.1182 99.6727 364.3821 1.900
634 74.8874 99.8358 362.1276 1.900
635 80.8323 99.7965 365.8943 1.900
636 93.4706 99.8014 366.9922 1.900
637 93.9812 99.7497 365.3416 1.900
638 97.0023 99.7390 366.9999 1.900
639 97.4522 100.0108 360.7465 1.900
640 99.6832 99.9657 361.4541 1.900
641 111.8181 99.9793 360.3239 1.900
642 60.1547 99.7115 353.1092 1.900
643 76.3622 99.6683 352.4391 1.900
644 87.8747 99.9370 353.1820 1.900
645 95.0548 100.0259 353.4845 1.900
646 92.9350 99.9795 351.9735 1.600
9 124.3072 100.1678 356.6951 1.300
9999 0 0 0 0
9 1.56
8 124.3017 100.1504 384.5208 1.300
647 17.4661 101.8003 10.2587 1.300
648 14.7616 102.1229 18.7951 1.300
649 13.7619 102.1606 31.4616 1.300
650 14.2611 101.9221 47.1231 1.300
651 12.9793 102.2643 54.2159 1.300
652 15.3204 101.7361 58.2394 1.300
653 20.5426 100.2105 31.1048 1.300
654 20.3811 101.2734 76.6801 1.300
655 22.6477 100.9612 77.4499 1.300
656 28.2644 101.0363 82.9550 1.300
657 32.4176 101.0337 85.4119 1.300
658 33.0360 101.0003 88.0749 1.300
659 33.9532 100.9477 90.6756 1.300
660 34.8822 100.9080 92.9590 1.300
661 17.1516 102.1188 117.3507 1.300
662 13.7582 102.1569 91.7554 1.300
663 7.3807 104.1267 106.5780 1.300
664 8.7037 102.3435 98.7121 1.300
665 7.4740 102.0634 76.4852 1.300
666 7.4763 103.4680 41.0123 1.300
667 6.6272 104.0595 380.2572 1.300
668 3.3024 106.1198 376.9656 1.300
669 2.1513 113.2128 371.2304 1.300
670 3.4525 108.4744 206.2354 1.300
671 3.2228 109.5812 171.8869 1.300
672 10.6596 102.8245 321.9173 1.300
673 15.2460 100.9950 332.8843 1.300
674 17.2835 100.4532 339.8993 1.400
675 12.4585 101.8587 287.4911 1.400
676 15.7120 100.9155 277.1584 1.400
677 19.2754 101.7696 243.4366 1.400
678 28.3842 101.1455 268.0891 1.400
679 28.7280 101.1625 264.8035 1.400
680 30.0622 101.0414 262.2408 1.400
681 32.4992 101.0118 260.3419 1.400
682 26.2436 101.2512 253.9064 1.400
683 20.8013 101.3383 231.2283 1.400
684 27.4957 101.1638 179.2219 1.400
685 26.1779 101.3602 175.9072 1.400
686 32.9083 100.7179 143.1804 1.400
9999 0 0 0 0
Anexa 2. Plan de ansamblu.
Va trebui printat planul de ansamblu cu ortofoto, posibil pe A0 sau în caz că voi lua doar segmentul P4-P5 va intra și pe A3 la o scară convenabilă
Anexa 3. Profile transversale.
Se vor printa profile transversale și longitudinale.
Bibliografie.
C. Cosarcă ,Topografie Inginereasca , Editura Matrix, Bucuresti , 2003
Gheorghe și Daniela Tămăioagă , Cadastrul general și cadastrele de specialitate, Editura Matrix Rom , 2005 , București, pag 19-50, pag 260-270;
M.Sebastian Taub , M. Neamtu ,Topografie ,N. Cristescu , Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1980.
A.Costachel , D. Mihail ,Topografie, Editura de Stat pentru Arhitectură și Construcții , Bucuresti , 1954.
N. Cristescu , Topografie Inginerească , Editura Didactică și Pedagogică, Bucuresti 1978.
N. Bos, Topografie, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1993.
Diaconu, Elena. Căi de comunicații rutiere- principii de proiectare. București:Conspres, 2006
Nemteanu, Florin. Sisteme de transport. Curs 4. http://valicta.3x.ro/curs4.htm
Consiliul Facultății de Geodezie din București, Măsurători terestre -Fundamente- , Vol 1, Disciplina „Topografie” , Ed. Matrix Rom, 2001, București, pagC25-C40;
http://www.scrigroup.com/tehnologie/comunicatii/METODE-DE-MAtildeSURARE-GPS11521.php consultat la 24.05.2013;
http://www.scritube.com/stiinta/arhitectura-constructii/RETELE-DE-SPRIJIN TRIANGULATIE55533.php, consultat la data 20.05.2013;
http://www.zoomacad.ro/retele-geodezice-topografice consultat la 19.05.2013,la 24.05.2013
http://piloton.ro/ce-inseamna-gps/ accesat la 24.05.3013;
http://www.topo-online.ro/ro/p_numerice/int_inainte/descriere.php consultat la 25.05.2013 și la 23.05.2013;
http://topocadbm.blogspot.ro/2010/11/ridicarea-detaliilor.html consultat la 27.05.2013;
http://www.giscad.ro/categorie/statii-totale?gclid=CIaq4_vQ4LcCFc2R3godYhoAQw consultat la 24.05.2013;
Șuba Ștefan, Note de curs, Tehnologii geodezice spațiale, an IV, sem I (2014)
http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=1KUEHIUQz7c%3D&tabid=4579 consultat la 26.05.2013;
http://www.unibuc.ro/prof/osaci.costache_g/docs/res/2011dectopografie_5_Meteo_Turism.pdf consultat la 27.05.2013;
Documentația Tehnică de Execuție a străzii Ciheiului-Oradea
http://topprecision.com/index.php?main_page=product_info&products_id=223
http://www.topocadvest.ro/archives/1539
Anexa 1. Fișier de măsurători.
1 1.519
701 0.0000 99.7153 60.1785 1.300
702 0.0000 99.4932 63.0111 1.300
703 0.0000 98.9843 84.3256 1.300
704 0.0000 96.5541 115.7351 1.300
706 0.0000 98.6385 135.4298 1.300
707 0.0000 96.7930 172.3041 1.300
709 0.0000 98.1654 225.6157 1.300
711 0.0000 98.8380 52.9079 1.300
713 0.0000 99.3636 53.2577 1.300
2 110.3615 101.3793 247.7690 1.300
9999 0 0 0 0
2 1.578
1 110.3557 98.9204 51.4718 1.300
100 235.2879 99.3272 280.2717 1.300
101 235.3529 99.3087 281.6320 1.300
102 238.6289 99.3375 282.0847 1.300
103 241.4599 99.4294 282.2835 1.300
104 244.2797 99.3217 282.5064 1.300
105 247.8559 99.3576 282.6686 1.300
106 228.3125 99.1452 279.8817 2.000
107 232.3832 99.1864 279.7335 2.000
108 231.2785 99.1167 279.3798 2.000
109 230.9508 99.0561 278.4285 2.000
110 209.0439 99.0849 283.4146 1.850
111 201.7790 99.0637 283.1547 1.850
112 191.6886 99.0881 282.0939 1.850
113 190.6534 99.0793 280.4510 1.850
114 188.6427 99.1276 279.9433 1.850
115 183.3348 99.3151 279.6653 1.850
116 178.9734 99.1492 279.3976 1.850
117 151.3456 99.0883 278.6816 1.850
118 150.4452 99.0026 280.6141 1.850
119 159.9759 99.0704 283.2470 1.850
120 159.9445 99.1081 283.7219 1.850
121 163.6607 99.0352 283.9655 1.850
122 166.1038 99.1855 284.3010 1.500
123 149.2476 99.1735 284.3203 1.500
124 148.9648 99.0735 285.2745 1.500
125 136.1318 99.1501 284.7662 1.500
126 136.0677 99.3126 284.2458 1.500
127 132.7695 99.2180 283.9225 1.500
128 121.5952 99.1950 283.3914 1.500
129 125.8856 99.1122 285.0457 1.500
130 109.0942 99.2876 280.8064 1.500
131 105.4313 99.3947 280.0010 1.500
132 102.2642 99.6250 279.4836 1.500
133 97.2072 99.2321 278.6726 1.500
134 93.6235 99.2233 277.7511 1.500
135 86.3913 99.1725 277.4177 1.500
136 93.6205 99.2993 285.4619 1.500
137 90.6772 99.5684 286.0849 1.500
138 86.2919 99.2649 287.1604 1.500
139 89.4685 99.1080 287.6050 1.500
140 96.6498 99.1774 287.8123 1.400
141 83.3916 99.3664 284.9156 1.400
142 75.8137 99.4291 281.1936 1.400
143 64.5178 99.6113 279.7719 1.400
144 57.8709 99.9405 278.5022 1.400
145 51.8438 99.6109 276.7270 1.400
146 46.3772 99.7767 272.4746 1.400
147 48.9804 99.5387 290.7678 1.400
148 46.6570 100.1732 292.3733 1.400
149 42.3477 99.6661 295.8922 1.400
150 47.2677 99.4034 294.4961 1.400
151 47.6546 99.3690 297.7391 1.300
152 36.9591 99.7592 291.6018 1.300
153 27.6552 99.9286 284.0429 1.300
154 22.7796 100.5824 274.7072 1.300
155 16.8639 103.1353 267.5250 1.300
156 8.0693 104.5560 240.6468 1.300
157 7.8930 105.0302 179.4590 1.300
158 18.0000 100.1857 309.6968 1.300
159 18.1308 102.1325 313.2730 1.300
160 16.2108 101.0654 321.8779 1.300
161 16.3991 101.3026 340.9911 1.300
162 13.2704 101.4921 344.9972 1.300
163 7.1456 100.2922 394.2256 1.300
164 7.5027 99.7927 62.2072 1.300
165 16.2477 99.5160 75.2366 1.300
166 21.0108 99.4655 75.0383 1.300
167 13.4235 103.3908 89.1175 1.300
168 15.2339 105.9408 91.9463 1.300
169 16.5762 104.1979 94.9290 1.300
170 18.8397 107.0039 97.6321 1.300
171 15.5472 102.4420 113.4824 1.300
172 14.3818 99.5576 47.7919 1.300
173 16.8351 99.2883 50.3999 1.300
174 21.2782 99.2203 55.6752 1.300
175 23.8698 102.0284 38.2802 1.300
176 18.9832 102.5460 32.0711 1.300
177 22.0681 104.6647 31.0379 2.000
178 17.8417 101.7117 19.4133 1.300
179 13.1058 102.8077 25.9063 1.300
180 11.4005 105.1923 19.6754 1.300
181 15.5783 102.3219 44.4641 1.300
182 28.4865 99.3942 61.9613 1.300
183 31.5562 99.4703 73.2570 1.300
184 34.2697 100.1984 88.2708 1.300
185 37.4806 99.5481 61.8018 1.300
186 44.7088 99.3680 65.8388 1.300
187 52.0202 99.7643 64.5166 1.300
188 53.7883 99.6004 63.3943 2.150
189 58.2355 98.8299 62.8255 2.150
190 63.8037 98.5952 62.9111 2.150
191 70.8341 98.2932 67.2049 2.150
192 74.0025 98.6045 62.2870 2.150
193 83.2488 98.4026 67.2562 2.150
194 88.0854 98.4813 65.8681 2.150
195 93.4988 98.7847 65.6110 2.150
196 97.9891 98.2374 64.9635 2.150
197 101.2839 98.2420 64.1279 2.150
198 108.7375 98.3811 65.8286 2.150
199 109.0372 98.6038 67.7171 2.150
200 109.1182 98.5882 71.9681 2.150
201 110.1588 98.6616 72.8130 2.150
202 104.9122 98.9752 73.1951 2.150
203 98.7706 98.4011 74.0342 2.150
204 87.8800 98.0380 77.7396 2.150
205 78.7226 98.2852 73.2530 2.150
206 69.0613 98.1548 79.8323 2.150
207 67.4266 97.9123 88.4328 2.150
208 72.4189 97.7739 101.0163 2.150
209 70.3911 97.6538 107.4358 2.150
210 65.6123 97.8081 105.3181 2.150
211 71.1562 97.8038 93.5018 2.150
212 62.2324 97.8738 89.6275 2.150
213 56.9578 97.8612 79.5475 2.150
214 50.8968 97.9720 74.7287 2.150
215 57.3439 97.9258 88.1435 2.150
216 57.3376 97.8760 89.4599 2.150
217 57.1428 99.4226 88.7684 2.150
218 70.6765 98.2691 88.6419 2.150
219 70.5788 98.2691 87.6890 2.150
220 70.8007 99.0634 88.1410 2.150
221 71.2183 98.1897 84.7083 2.150
222 74.0358 98.8812 81.3381 2.150
223 78.9268 98.1891 78.9280 2.150
224 61.0591 99.0925 65.8563 1.300
225 121.0275 99.1162 65.6921 1.300
226 123.3461 99.2073 68.1515 1.300
227 125.9439 99.2011 71.8207 1.300
228 147.8809 99.0515 66.6348 2.000
229 151.0350 99.0867 67.5482 2.000
230 155.5962 99.4028 67.9054 2.000
231 163.0742 99.2054 68.3804 2.000
232 171.0189 99.2210 69.1328 2.000
233 185.9896 99.3116 69.4093 2.000
234 186.5991 99.2448 68.1153 2.000
235 190.4899 99.3045 71.8637 2.000
236 189.8330 99.3316 72.2358 2.000
237 184.6501 99.3110 72.4047 3.000
238 180.2192 99.2348 72.8328 2.000
239 146.9568 99.0697 72.6023 2.000
240 212.4306 99.6473 69.7512 1.300
241 215.4397 99.6278 71.9177 1.300
242 224.4098 99.7085 69.5507 1.300
243 234.1683 99.6743 69.4865 2.000
244 241.6030 99.5571 69.3631 2.000
245 255.7445 99.5650 69.7696 2.000
246 252.0948 99.5572 70.1948 2.000
247 249.3066 99.5448 72.0080 2.000
3 255.6285 99.7338 70.2853 1.300
9999 0 0 0 0
3 1.643
2 255.6389 100.4361 79.6775 1.300
248 16.2200 100.0282 25.3699 1.300
249 10.7511 102.0564 5.9231 1.300
250 9.4663 106.9414 384.8749 1.300
251 10.6342 102.6346 346.1476 1.300
252 9.7871 102.2630 333.8753 1.300
253 13.2235 102.9059 338.8170 1.300
254 12.6070 101.8868 321.0531 1.300
255 17.6275 101.2682 308.8991 1.300
256 16.5693 100.5278 344.0710 1.300
257 20.7410 100.8409 327.4983 1.300
258 24.6619 100.3239 337.6771 1.300
259 22.9382 100.2401 347.8736 1.300
260 21.6854 101.2671 281.8645 1.300
261 26.7562 101.3091 279.1222 1.300
262 31.0216 102.3705 278.5206 1.300
263 35.2534 101.1408 277.8289 1.300
264 53.3201 100.4198 275.3017 1.300
265 69.2843 100.3391 292.8956 1.300
266 68.7051 100.6863 291.3638 1.300
267 75.5617 100.4508 287.7858 1.300
268 73.6265 100.4743 282.2533 1.300
269 66.5871 100.3444 278.5579 1.300
270 85.4313 100.5120 281.1982 1.300
271 88.5248 100.8366 280.8547 1.300
272 91.9611 100.4042 280.3751 1.300
273 98.7612 100.3744 282.4049 1.300
274 97.3837 100.3389 286.5652 1.300
275 91.8548 100.1755 290.0498 1.300
276 99.4384 100.3893 287.6789 1.300
277 102.3606 100.7815 287.9197 1.300
278 105.7637 100.3801 288.2384 1.300
279 123.8241 100.3036 282.2142 1.300
280 126.1794 100.3679 281.5019 1.300
281 128.5154 100.3973 281.2031 1.800
282 132.2272 100.0634 280.8413 1.800
283 134.2284 99.9982 279.6966 1.800
284 172.8254 100.1422 285.2327 1.800
285 175.1583 100.3420 285.3928 1.800
286 179.4500 100.1342 285.5514 1.800
287 185.5701 100.0913 285.8315 1.800
288 187.0565 100.1497 285.3092 1.800
289 189.5427 100.0815 284.2745 1.800
290 188.7387 100.0815 281.9767 1.800
291 191.3877 100.0942 281.5682 1.800
292 195.6391 100.3264 281.3443 1.800
293 205.3843 100.0905 281.1511 1.800
294 205.3362 100.0606 280.7899 1.800
295 213.4845 100.0653 280.4577 1.800
296 225.1927 100.1153 281.8261 1.800
297 233.9487 100.1402 283.7431 1.800
298 231.4809 100.1078 284.8324 1.800
299 248.6898 100.1748 283.9836 1.800
300 248.7431 100.1746 283.9838 1.800
301 251.0096 100.3378 284.1179 1.800
302 253.5345 100.1820 284.2922 1.800
303 246.2443 100.1985 284.2770 1.800
304 248.7719 100.1978 281.4629 1.800
305 252.2852 100.3781 281.3349 1.800
306 259.5704 100.2291 281.1598 1.800
307 267.7811 100.1616 281.0017 1.800
308 269.3006 100.2059 281.8123 1.800
309 282.4543 100.1886 281.2918 1.800
310 287.7651 100.1951 283.2227 1.800
311 295.4787 100.2327 283.4592 1.800
312 299.2635 100.3671 283.5821 1.800
313 302.1596 100.2439 283.7246 1.800
314 305.4386 100.2359 283.4329 1.800
315 306.9908 100.1346 283.8183 1.700
316 328.3377 100.2733 282.9421 1.700
317 340.0941 100.3191 283.2098 1.700
318 346.2397 100.3593 283.2479 2.150
319 355.3599 100.2580 283.2822 2.150
320 357.7616 100.1627 283.7081 2.150
321 364.7009 100.2838 282.9474 2.150
322 382.1350 100.3062 282.5862 2.150
4 396.8977 100.3636 281.4227 1.900
9999 0 0 0 0
4 1.570
3 396.9036 99.5562 73.2933 1.900
323 22.6216 99.9213 73.7485 1.300
324 19.6827 100.2866 75.9459 1.300
325 16.4638 102.9924 79.0950 1.300
326 14.0396 100.0896 84.4054 1.300
327 15.0153 97.2003 95.2563 1.300
328 2.3358 107.1837 217.4000 1.300
329 8.2782 105.0802 370.0857 1.300
330 9.0100 104.9845 347.3440 1.300
331 9.6896 104.3562 391.8465 1.300
332 10.1710 109.0415 378.5494 1.300
333 11.3753 104.0778 365.4533 1.300
334 12.4673 104.5713 332.6053 1.300
335 18.9994 103.1119 304.0525 1.300
336 22.1073 103.0113 299.9354 1.300
337 22.7184 102.8783 305.8777 1.300
338 29.5031 102.4208 302.2167 1.300
339 29.2306 102.7348 299.8439 1.300
340 29.3790 102.7587 307.6475 1.300
341 33.9187 102.6726 307.9776 1.300
342 34.4892 102.5930 305.0663 1.300
343 17.1990 104.0073 280.9366 1.300
344 19.8551 105.4386 279.7439 1.300
345 22.4269 101.9107 276.8984 1.300
346 26.1818 99.1750 264.1213 1.300
347 34.0697 99.3050 263.7289 1.300
348 35.1571 102.7213 287.0042 1.300
349 37.5252 102.5988 290.0215 1.300
350 39.7279 102.7410 292.3587 1.300
351 28.4038 102.9607 288.6147 1.300
352 16.8049 103.9918 285.0960 1.300
353 19.5235 103.6339 326.7358 1.300
354 20.6397 104.4179 335.4910 1.300
355 23.6160 105.5051 337.8934 1.300
356 26.1751 103.9914 340.7898 1.300
357 27.9876 103.0074 332.7972 1.300
358 28.3070 103.0071 336.7144 1.300
359 31.1982 102.7949 336.1381 1.300
360 33.3280 102.7150 338.1585 1.300
361 21.3328 104.8545 357.0499 1.300
362 34.8669 102.5021 346.9022 1.300
363 36.3176 102.1988 361.2875 1.300
364 43.6534 102.8282 292.2351 1.300
365 50.6108 102.5909 288.6520 1.300
366 55.6773 102.5472 284.8249 1.300
367 72.7711 102.1366 287.8931 1.300
368 68.6905 102.2374 291.4834 1.300
369 66.9446 102.2279 295.5490 1.300
370 67.3346 102.1187 304.5005 1.300
371 72.8623 101.8768 310.1313 1.300
372 71.3922 101.6621 314.5869 1.300
373 71.1907 101.6578 315.3388 1.300
374 63.4314 101.8304 315.6035 1.300
375 63.4346 101.8587 312.5641 1.300
376 58.3976 101.8560 312.6627 1.300
377 57.3502 102.0881 311.4761 1.300
378 56.3151 102.1144 313.9150 1.300
379 56.1591 102.0701 312.3808 1.300
380 48.2000 102.0019 343.7822 1.300
381 48.5297 102.1485 335.0026 1.300
382 51.3959 102.2062 326.9266 1.300
383 56.6164 102.1601 322.8891 1.300
384 55.2332 103.0805 331.2500 1.200
385 65.9650 101.9058 321.0848 1.300
386 74.7837 100.6875 323.5859 2.150
387 82.1555 100.8093 321.4744 2.150
388 86.7066 100.8502 314.3148 2.150
389 81.3323 99.9659 309.3064 2.150
390 75.0960 100.0569 305.0661 2.150
391 92.3782 101.2227 313.9920 1.300
392 100.7494 101.3976 316.7734 1.300
5 99.6660 101.3995 316.7668 1.300
2000 74.8969 100.7012 323.8085 1.300
2001 64.8046 100.7957 323.2434 1.300
2002 55.7120 103.5223 330.1710 1.300
2003 53.3578 103.1479 336.0863 1.300
2004 87.4225 99.8078 392.4014 1.300
2005 102.2881 100.1792 384.9703 1.300
2006 74.0156 102.9601 359.2215 1.300
2007 72.5653 103.0184 355.0121 1.300
2008 77.3287 102.6894 353.5970 1.300
2009 66.1661 102.9575 336.0243 1.300
2010 74.2805 101.5516 335.2152 1.300
2011 65.9346 103.1016 330.4778 1.300
9999 0 0 0 0
5 1.698
4 99.6758 99.0436 104.8417 1.300
393 9.8424 102.5817 31.5633 1.300
394 18.5636 103.3635 365.5091 1.300
395 26.8109 102.9683 345.9370 1.300
396 17.8055 103.4645 325.9073 1.300
397 21.5137 102.0912 301.5923 1.300
398 17.5332 100.2318 282.0829 1.300
399 35.0419 102.4927 311.2855 1.300
400 42.6111 102.7925 320.7846 1.300
401 44.6875 102.7858 329.6730 1.300
402 57.6549 102.7864 330.6337 1.300
403 64.0130 102.4452 325.4155 1.300
404 66.5290 102.3843 319.0702 1.300
405 64.2275 102.1529 306.9936 1.300
406 81.9071 102.1591 318.4908 1.300
407 86.8800 102.0737 312.6922 1.300
408 87.8563 102.0836 325.3781 1.300
409 95.1229 101.9940 322.2832 1.300
410 104.5348 101.8501 317.9508 1.300
411 120.3576 101.7158 310.8633 1.300
412 123.1143 101.6291 317.6367 1.300
413 121.9562 101.6633 321.0026 1.300
414 117.6324 101.8254 322.8981 1.300
415 119.2472 101.6945 323.5547 1.300
416 141.0138 101.4607 320.3028 1.300
417 144.0569 101.4244 317.3500 1.300
418 153.9591 101.2959 314.1302 1.300
419 157.5341 101.2889 315.2389 1.300
420 154.9188 101.3318 315.2674 1.300
421 163.9715 101.2543 317.1070 1.300
422 159.0317 101.3156 319.7454 1.300
423 152.6829 101.3982 321.2512 1.300
424 168.3786 101.2050 321.4031 1.300
425 175.5384 101.2098 319.8109 1.300
426 181.6206 101.3589 319.9185 1.300
427 185.5720 101.1982 320.2928 1.300
428 192.1081 101.1559 320.1706 1.300
429 194.8329 101.0303 318.8098 1.300
430 196.6163 101.0163 316.7751 1.300
431 218.6738 100.7822 314.7305 1.700
432 226.9525 100.7525 316.6434 1.700
433 226.6246 100.7625 318.3576 1.700
434 228.1324 100.8276 318.9033 1.700
435 234.1969 100.8849 319.0645 1.700
436 236.6002 100.7964 319.3208 1.700
437 234.9165 100.7426 319.4692 1.700
438 244.4581 100.6904 319.4202 1.700
439 248.0743 100.6784 318.1523 1.700
440 236.8722 100.7968 312.0301 1.700
441 251.4331 100.6584 316.5073 1.700
442 274.4727 100.5968 317.8378 1.700
443 276.8554 100.6039 318.1593 1.700
444 278.9428 100.6668 318.3374 1.700
445 281.0381 100.5368 318.4797 1.700
446 282.5649 100.5609 317.7574 1.700
447 282.1886 100.5331 318.8560 1.650
448 284.7937 100.5421 318.6688 1.650
449 292.0421 100.4891 318.6278 1.650
450 294.4782 100.4572 318.2050 1.650
451 295.2040 100.4800 318.4962 1.650
452 294.4791 100.5176 317.6704 1.650
453 304.1460 100.4900 317.5369 1.650
454 308.3502 100.4859 318.1484 1.650
455 322.8828 100.4543 317.7830 1.650
456 327.2977 100.4467 317.2651 1.650
457 341.3355 100.4268 317.5846 1.650
458 357.1116 100.4198 317.4331 1.650
459 361.0579 100.4341 316.9902 1.650
460 383.4150 100.4338 317.1496 1.650
461 386.2027 100.4440 316.8221 1.650
462 386.6673 100.4387 317.2356 1.650
463 388.9238 100.4739 317.2300 1.650
464 400.3792 100.4669 317.2194 1.650
465 403.7958 100.4728 316.7678 1.650
466 408.1439 100.4711 316.6415 1.650
467 405.9631 100.4209 317.2257 1.650
468 417.9177 100.4203 316.9963 1.650
469 427.5298 100.4740 316.5675 1.650
6 402.5163 100.5119 316.9352 1.300
9999 0 0 0 0
6 1.584
5 402.5149 99.5595 0.9053 1.600
470 111.2168 99.8653 4.3491 1.300
471 116.5990 99.9276 5.2715 1.300
472 116.5044 99.9642 2.5850 1.300
473 87.7787 99.7923 4.4165 1.300
474 63.1966 99.7205 6.1321 1.300
475 56.2448 99.4791 11.4691 1.300
476 30.2817 99.6773 39.4840 1.300
477 22.3874 99.8753 30.0172 1.300
478 16.7903 100.5434 30.1140 1.300
479 15.2178 101.2406 54.1330 1.300
480 20.4634 99.6998 66.0613 1.300
481 19.8719 99.6886 61.9223 1.300
482 23.3083 101.1062 75.0268 1.300
483 22.5061 101.1672 93.5635 1.300
484 15.6076 101.7186 92.9208 1.300
485 13.0151 102.0074 96.1477 1.300
486 12.3253 102.0743 89.1929 1.300
487 11.0787 102.3458 112.5309 1.300
488 14.4000 101.8581 157.3375 1.300
489 23.7222 100.7371 172.6876 1.300
490 30.0204 100.8014 163.1914 1.300
491 33.0734 101.0210 182.0722 1.300
492 37.3657 101.1438 183.8380 1.300
493 37.4857 100.8005 181.1938 1.300
494 38.5934 100.7916 180.1242 1.300
495 54.4025 100.4627 180.7862 1.300
496 55.9426 100.6099 186.5183 1.300
497 56.5099 100.6539 187.9794 1.300
498 59.7957 100.5056 188.7595 1.300
499 61.7295 100.6212 189.9983 1.300
500 63.6015 100.3644 180.8860 1.300
501 69.7783 100.3702 183.3257 1.300
502 70.6204 100.5193 189.2927 1.300
503 68.2711 100.6359 190.9861 1.300
504 75.5167 100.4920 190.6721 1.300
505 82.1404 100.5500 192.3975 1.300
506 92.0049 100.3599 192.6759 1.300
507 97.6688 100.5074 193.4603 1.300
508 95.0938 100.5562 197.9948 1.300
509 74.9019 100.6630 197.2596 1.300
510 66.3967 100.6660 197.4428 1.300
511 56.1222 100.8141 196.7823 1.300
512 56.2671 100.6591 198.8596 1.300
513 54.7404 100.4757 200.5908 1.300
514 16.5990 99.9645 212.7893 1.300
515 12.6642 100.9279 14.2262 1.300
516 22.2292 100.8724 151.6084 1.300
517 109.9137 100.4857 193.9072 1.300
518 116.6456 100.1626 190.7553 1.850
519 120.7174 100.1940 190.1757 1.850
520 120.6308 100.2054 193.3775 1.850
521 122.9221 100.1946 194.0063 1.850
522 125.2691 100.1894 194.3711 1.850
523 128.7266 100.0969 194.4817 1.850
524 132.4959 100.1761 194.8883 1.850
525 128.5643 100.0669 190.3557 1.850
526 121.4834 100.2154 192.7350 1.850
527 114.9754 100.1844 198.1304 1.850
528 119.7484 100.2227 199.7334 1.850
529 103.8805 100.0007 205.8370 1.850
530 122.2256 100.2227 203.2466 1.850
531 121.5837 100.2409 200.7850 1.850
532 125.3620 100.0236 201.9332 2.150
533 126.8371 100.0317 200.9587 2.150
534 128.5929 100.0518 201.9960 2.150
535 123.2132 100.0793 198.0117 2.150
536 128.8714 100.0516 198.6806 2.150
537 129.0750 100.0410 202.9027 2.150
538 128.8983 100.0452 198.6951 2.150
539 131.4386 100.0569 198.7376 2.150
540 135.0739 100.0574 198.2563 2.150
541 131.6071 99.9632 200.7605 2.150
7 130.3914 100.4553 199.7731 1.300
9999 0 0 0 0
7 1.672
6 130.3930 99.8804 368.0245 1.300
543 17.1425 101.6435 126.1891 1.300
544 26.9872 100.5189 135.9050 1.500
545 28.9489 100.4585 141.1447 1.500
546 28.8953 100.7755 145.6012 1.500
547 39.9189 100.7884 139.2414 1.100
548 39.2902 100.4079 141.6165 1.300
549 37.7017 100.4939 147.4407 1.300
550 40.5087 100.7375 150.8863 1.300
551 23.2358 101.2978 158.2978 1.300
552 24.5926 100.7095 172.5805 1.300
553 27.7833 101.3627 159.4043 1.300
554 42.4808 100.1930 162.3992 1.700
555 58.1060 99.9241 168.2587 1.700
556 68.9194 99.8153 165.8588 1.700
557 69.4469 100.2584 168.6516 1.300
558 71.0808 100.1809 163.7326 1.700
559 71.7311 100.1889 158.3648 1.700
560 72.8701 100.0487 156.8597 1.700
561 74.0196 100.2617 158.0157 1.300
562 85.5008 100.3944 159.4109 1.300
563 94.9781 100.1602 155.6963 1.300
564 94.4506 99.9520 158.2224 1.800
565 82.0118 100.1582 168.6336 1.300
566 83.4934 100.3581 168.5857 1.300
567 85.4039 100.2999 167.9592 1.300
568 90.2786 100.3344 168.6366 1.300
569 91.7942 100.3314 166.6367 1.300
570 92.9522 100.1727 168.4296 1.300
571 67.2881 100.2591 166.5195 1.300
572 32.2933 100.6314 165.4725 1.300
573 20.9434 100.9465 163.9407 1.300
574 3.6241 105.2031 133.0155 1.300
575 82.0050 99.9571 164.6177 1.800
576 96.7069 99.9702 164.9204 1.800
577 110.3318 99.7871 160.9643 1.800
578 115.4005 99.9193 161.4009 1.800
579 119.0015 99.8528 161.0668 1.800
580 118.8715 99.9387 161.8271 1.800
581 123.3269 99.9233 161.0833 1.800
8 143.4200 100.0055 162.4178 1.300
9999 0 0 0 0
8 1.626
7 143.4157 100.1871 135.4115 1.600
583 39.2860 101.1644 128.3073 1.300
584 26.1182 101.7755 123.7350 1.300
585 21.8584 101.3112 110.0169 1.300
586 18.0186 102.1509 118.3761 1.300
587 15.6627 102.0195 107.7367 1.300
588 15.5275 100.9371 75.7506 1.300
589 19.0098 101.6011 159.1672 1.300
590 17.0121 102.3515 169.7291 1.300
591 19.4432 102.1428 191.5493 1.300
592 13.6716 103.0234 207.7654 1.300
593 14.5396 100.5997 252.4127 1.300
594 7.2633 106.1615 186.8928 1.300
595 5.1219 107.5208 161.0305 1.300
596 3.9154 103.3796 181.5440 1.300
597 2.5615 111.9218 158.3550 1.300
598 6.2242 106.0321 151.3086 1.300
599 3.6235 102.1075 311.4118 1.300
600 2.6405 111.2882 334.6555 1.300
601 7.7780 103.0299 302.0360 1.300
602 11.8730 102.4537 347.5802 1.300
603 35.7353 100.7778 351.8897 1.300
604 35.9320 100.5813 349.0724 1.300
605 37.6198 100.6176 347.9833 1.300
606 42.7762 100.3628 355.6885 1.300
607 39.5853 99.3594 341.1403 1.900
608 53.3147 99.5906 352.1259 1.900
609 49.0290 99.6728 350.2074 1.900
610 53.3660 99.3963 343.9736 1.900
611 41.9950 99.4106 330.1104 1.900
612 44.2129 99.1114 337.1546 1.900
613 49.5391 99.4992 339.9696 1.900
614 50.4690 99.5571 339.2900 1.900
615 55.4976 99.7322 364.7848 1.900
616 59.6067 99.6658 364.3439 1.900
617 49.5174 99.4904 367.9768 1.900
618 45.4705 99.4961 374.9914 1.900
619 47.2704 99.5585 385.8097 1.900
620 47.6910 99.3424 380.8668 1.900
621 48.1109 99.2446 377.7590 1.900
622 57.0592 99.3677 379.8521 1.900
623 41.2608 99.4834 387.3205 1.900
624 37.0685 99.3261 379.7189 1.900
625 31.3924 99.1737 376.6423 1.900
626 23.0677 99.0310 383.0079 1.900
627 16.7090 99.2338 394.7266 1.900
628 32.1577 98.9218 380.8761 1.900
629 35.7042 99.3395 368.1417 1.900
630 38.2155 99.2864 373.6813 1.900
631 40.3781 99.3836 375.8490 1.900
632 68.6067 99.6741 374.0750 1.900
633 77.1182 99.6727 364.3821 1.900
634 74.8874 99.8358 362.1276 1.900
635 80.8323 99.7965 365.8943 1.900
636 93.4706 99.8014 366.9922 1.900
637 93.9812 99.7497 365.3416 1.900
638 97.0023 99.7390 366.9999 1.900
639 97.4522 100.0108 360.7465 1.900
640 99.6832 99.9657 361.4541 1.900
641 111.8181 99.9793 360.3239 1.900
642 60.1547 99.7115 353.1092 1.900
643 76.3622 99.6683 352.4391 1.900
644 87.8747 99.9370 353.1820 1.900
645 95.0548 100.0259 353.4845 1.900
646 92.9350 99.9795 351.9735 1.600
9 124.3072 100.1678 356.6951 1.300
9999 0 0 0 0
9 1.56
8 124.3017 100.1504 384.5208 1.300
647 17.4661 101.8003 10.2587 1.300
648 14.7616 102.1229 18.7951 1.300
649 13.7619 102.1606 31.4616 1.300
650 14.2611 101.9221 47.1231 1.300
651 12.9793 102.2643 54.2159 1.300
652 15.3204 101.7361 58.2394 1.300
653 20.5426 100.2105 31.1048 1.300
654 20.3811 101.2734 76.6801 1.300
655 22.6477 100.9612 77.4499 1.300
656 28.2644 101.0363 82.9550 1.300
657 32.4176 101.0337 85.4119 1.300
658 33.0360 101.0003 88.0749 1.300
659 33.9532 100.9477 90.6756 1.300
660 34.8822 100.9080 92.9590 1.300
661 17.1516 102.1188 117.3507 1.300
662 13.7582 102.1569 91.7554 1.300
663 7.3807 104.1267 106.5780 1.300
664 8.7037 102.3435 98.7121 1.300
665 7.4740 102.0634 76.4852 1.300
666 7.4763 103.4680 41.0123 1.300
667 6.6272 104.0595 380.2572 1.300
668 3.3024 106.1198 376.9656 1.300
669 2.1513 113.2128 371.2304 1.300
670 3.4525 108.4744 206.2354 1.300
671 3.2228 109.5812 171.8869 1.300
672 10.6596 102.8245 321.9173 1.300
673 15.2460 100.9950 332.8843 1.300
674 17.2835 100.4532 339.8993 1.400
675 12.4585 101.8587 287.4911 1.400
676 15.7120 100.9155 277.1584 1.400
677 19.2754 101.7696 243.4366 1.400
678 28.3842 101.1455 268.0891 1.400
679 28.7280 101.1625 264.8035 1.400
680 30.0622 101.0414 262.2408 1.400
681 32.4992 101.0118 260.3419 1.400
682 26.2436 101.2512 253.9064 1.400
683 20.8013 101.3383 231.2283 1.400
684 27.4957 101.1638 179.2219 1.400
685 26.1779 101.3602 175.9072 1.400
686 32.9083 100.7179 143.1804 1.400
9999 0 0 0 0
Anexa 2. Plan de ansamblu.
Va trebui printat planul de ansamblu cu ortofoto, posibil pe A0 sau în caz că voi lua doar segmentul P4-P5 va intra și pe A3 la o scară convenabilă
Anexa 3. Profile transversale.
Se vor printa profile transversale și longitudinale.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lucrari Topografice de Ridicare Si Trasare In Vederea Reabilitarii Strazii Ciheiului Oradea (ID: 122044)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.