Lucrări tehnice cadastrale necesare achiziționării unui teren destinat proiectării și realizării unei zone de agrement  loc. Hida, jud. Sălaj [308558]

Licență

Lucrări tehnice cadastrale necesare achiziționării unui teren destinat proiectării și realizării unei zone de agrement loc. Hida, jud. Sălaj [308558]

Byadmin ianuarie 1, 2024

[anonimizat]. Hida, jud. [anonimizat]. dr. [anonimizat]. Mănăștur, nr. 3-5, 400372,

Cluj-Napoca, România;

[anonimizat]

REZUMAT

În decursul devenirii sale istorice omul și-a creat un mediu artificial pentru a se feri de o [anonimizat]- locuința . Prin gruparea ateritoriala a mai multor locuințe și realizarea unui mod de conviețuire socială specific au rezultat așezările umane. [anonimizat] o ’’ strălucire cerească’’, altele abia ’’licărind’’minuscule intre cei doi poli ai planetei.

O zonă de agrement este expresia care definește un teren dedicat și special amenajat pentru petrecerea plăcută a timpului, divertisment și/[anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat], dar mai ales pentru a oferi o [anonimizat].

Lucrarea de față își propune să prezinte totalitatea metodelor topografice și cadastrale necesare achizițonării unui teren destinat proiectării si realizării unei zone de agrement. [anonimizat].

Proiectul v-a cuprinde, [anonimizat], dar și toate demersurile juridice pentru obținerea propietății.

Cuvinte cheie: agrement, cadastru, topografie, șantier, parcelă.

Technical work necessary land for the purchase of land to design and implement a [anonimizat], [anonimizat], 3-5 Mănăștur St., 400372,

Cluj-Napoca, Romania

mastan.dacian@yahoo.[anonimizat]. By grouping ateritoriala more houses and achieving a specific mode of social life resulting settlements. They now adorn the Earth's surface like a [anonimizat] a heavenly glow'''' other'' only'' tiny flashing between the two poles of the planet.

A [anonimizat] / or entertainment that fulfills the needs of people in search of an oasis of relaxation.

The need for a [anonimizat], [anonimizat].

This paper aims to present all the methods necessary achizițonării topographic and cadastral land intended design and construction of a recreation area. [anonimizat].

[anonimizat].

Keywords: recreation, [anonimizat], site, plot.

CAPITOLUL 1. DATE GENERALE

Introducere

Lucrările topo-geodezice fac parte din cadrul științelor măsurătorilor terestre, care constituie un vast domeniu și foarte complex de activitate, având ca scop reprezentarea pe planuri și hărți, într-o anumită proiecție și la o anumită scară a suprafeței terestre precum și a detaliilor existente pe aceasta.

Știința măsurătorilor terestre a luat naștere din cele mai vechi timpuri, ca o necesitate a oamenilor de a măsura și a reprezenta suprafețele de teren, atât pentru satisfacerea nevoilor economice cât și pentru organizarea și trasarea lucrărilor de construcții, de minerit, din agricultură și silvicultură. Obiectivele și conținutul măsurătorilor terestre au evoluat în strânsă legătură cu dezvoltarea informaticii și a tehnicii. În prezent această știință se bazează în special pe noțiuni de matematică, trigonometrie, fizică și astronomie. Trigonometria și matematica pun la dispoziție formule și metode de prelucrare a rezultatelor măsurătorilor, care integrate în sistemele specifice de prelucrare și editare facilitează automatizarea proceselor clasice, oferind precizii foarte ridicate. Toate instrumentele folosite la efectuarea măsurătorilor precise de distanțe și unghiuri sunt construite pe baza principiilor fizicii, iar astronomia furnizează datele fundamentale de la care se pleacă, pentru măsurarea suprafețelor mari de teren, utilizate în stabilirea formei și dimensiunilor Terrei.

În secolul al XIX-lea are loc un avânt foarte important în cadrul măsurătorilor terestre, acest moment fiind reprezentat de perfecționarea intrumentelor topografice și elaborarea metodelor științifice de măsurare. În această perioadă s-au făcut măsurători pentru a determina forma și dimensiunile Pământului (Delamvre, Bessel), s-a introdus metoda celor mai mici pătrate, care se aplică în calculele pentru obținerea celor mai probabile rezultate ale măsurătorilor și s-a extins metoda curbelor de nivel pentru reprezentarea reliefului pe planuri și hărți.

În România, Gh. Asachi în Moldova (1816) și Gh. Lazăr în Muntenia (1818), au reușit prin străduințe personale să organizeze primele cursuri de inginerie geo-topografică la drumuri și podurilor. Primele principii de măsurătoare pe bază tehnică sunt cuprinse în Regulamentul Organic (1831 în Muntenia și 1832 În Moldova), unde se pune principiul cadastrării în Muntenia și al hotărniciei în Moldova.În anul 1930 se adoptă sistemul de proiecție pe planul stereografic secant unic, iar în septembrie 1933 apare regulamentul geodezic. Ca urmare a intensificării și specializării activităților tehnico-economice s-a ajuns și în topografie la specializări pe ramuri, cum ar fi: topografia minieră, topografia forestieră, topografia militară, topografia inginerească (în construcții) etc.

Scopul și cuprinsul lucrărilor topo-cadastrale în construirea unei constructii implică de obicei două faze mari de lucrări – proiectarea și execuția – faze de care lucrările topo-cadastrale se folosesc. În faza de proiectare se aplică in general – ridicările topo-planimetrice și altimetrice necesare proiectării. În faza de execuție, se aplică "problema topografică inversă", care constă în complexul de operații topografice necesare aplicării în natură a proiectului și care mai poartă numele de "lucrări topografice de trasare".

Precizia lucrărilor este de obicei foarte mare, ceea ce face ca aplicarea proiectelor să se bazeze pe coordonate numerice exacte ale punctelor topografice și pe calcule care necesită o perioadă mai mare de timp. Răspunderea lucrărilor de trasare fiind mare, sunt necesare atenție sporită și verificări continue pentru obținerea certitudinii exactității trasărilor.

Scopul si importanța temei proiectului

Realizarea lucrării va conduce la dezvoltarea zonei din punct de vedere turistic, economic si demografic. Impactul asupra localității este unul foarte mare datorită factorilor care ridică nivelul de trai .

Terenul ce face obiectul lucrarii prezente, se dezvolta pe o suprafața deluroasă, regasindu-se pe alocuri cate puțin din fiecare formă de relief conturata la o scară mai mică .

Accesibilitatea in zona noastra de interes este una foarte la îndemână și se face pe drumul national DN 1 G , facând legatura cu drumul European E81 la cca. 3.2 km. Cea mai importantă arteră in apropierea careia se găseste zona, este autostrada Transilvania la cca. 6 km ( lucrare aflata in stadiul de proiect și achizitie).

Fig.1.1 Localizarea zonei față de Autostrada Transilvania

Lucrările topografice și geodezice sunt esențiale în pregătirea și desfășurarea oricărui proces de construcție, contribuind la buna desfășurare a procesului de construcție atât prin scurtarea termenului de proiectare și execuție, cât și printr-o mai bună organizare a locului de muncă.Un factor foarte important prin care se poate obține o productivitate bună este mecanizarea procesului de constructive, precum și a utilizării tehnicii și tehnologiilor moderne. Conținutul și importanța lucrărilor topografice și geodezice în procesul studiilor, proiectării și execuției sunt influențate de un complex de factori, ca: întinderea și accidentația terenului destinat construcției; dimensiunile elementelor componente ale construcției, precizia lucrărilor topografice în vederea proiectării și execuției edificiului, natura și volumul lucrărilor de teresamente, natura materialelor folosite, metodele de execuție, termenele de dare în folosință, etc.

Achizitionarea, proiectare si realizarea zonei de agrement nu se poate face fără planuri topografice actualizate, întocmite la scări convenționale care oferă o bună studiere a acestora de către persoanele calificate. Aplicarea pe teren a proiectului construcției cât și lucrările de execuție a construcțiilor fac apel la metode și instrumente topografice.Totodată, realizarea lucrării se face cu o deosebită implicare, dar mai ales cu o precizie ridicată.

Întrucât rețeaua geodezică de stat a fost neglijată, pe măsura ce a apărut o nouă tehnologie de determinare a unui punct cu acuratețe într-un timp relative scurt, s-a facut o determinare a pozitiei planimetrice si altimetrice cât mai exacte a unei borne (fig. 1.2) cu o vizibilitate foarte bună de ansambul .

Fig.1.2 Localizarea bornei în teren.

Rolul inginerului geodez este unul foarte complex în toate etapele care duc la realizarea lucrării, pornind de la întocmirea studiilor tehnico-economice de fundamentare a temelor de proiectare, apoi pe tot parcursul realizării proiectului și terminând cu verificarea acestuia.

Aceasta lucrare a constituit si inițierea mea în domeniul măsuratorilor terestre și cadastru fiind un punct foarte bun de plecare în vederea dobândirii unei vaste experiente, în paralel cu dezvoltarea proiectului care are un termen generos de aproximativ 10 ani.

Pentru o relatare mai detaliata a scopului si importanței proiectului accesati : : http://www.youtube.com/watch?v=e-_q_aW6ZFQ

Localizarea geografică si administrativă

Localizarea

Comuna Hida este așezată în partea de sud – est a județului Sălaj, în Depresiunea Almașului, parte componentă a Podișului Someșan, bazinul Văii Almașului; traversată de la sud spre nord de drumul național 1G, Huedin – Răstoci, iar de la est spre vest de drumul județean DJ 109 ce face legătura dintre comuna Dragu și DN 1G.Teritoriul administrativ al comunei se întinde pe o suprafață de 101,72 km2 și este situat în Depresiunea Almașului.

Comuna are în componență localitățile:

Hida – sat resedință de comună situat la o distanță de 37 km față de municipiul Zalău;

Baica

Miluani

Păduriș

Racâș

Sânpetru Almașului

Stupini

Trestia.

Coordonatele geografice ale localității Hida sunt: 47°4′2″N 23°18′48″E.

Populatia totală a comunei număra la ultimul recensământ 3119 de locuitori, din care:

93,4% români,

1,1% maghiari,

4,94% rromi,

0,06% alte naționalități.

Fig.1.3 Localizarea în România a comunei Hida .

Relieful si vegetația

Relieful

Teritoriul comunei Hida se dispune pe diferite unități de relief: în lunca largă a Văii Almașului, cu aspect de câmpie, pe dealurile cu caracter premontan de la poalele Muntilor Meseș. Datorită acestui fapt și structurii geologice și geomorfologice, peisajul comunei Hida este variat și totodată creează o notă de pitoresc.
Comuna Hida este integrată din punct de vedere spațial în Bazinul hidrografic al Văii Almașului (afluent al Someșului), care-i adună apele în bună parte din depresiunea omonimă.
Din punct de vedere geomorphologic, unitatea menționată este parte componentă a Podișului Someșan, situată la est de ,,Jugul intracarpatic,, – Munții Meseșului- Dealul Dumbrava- Culmea Prisnelului.
Orientarea generală a reliefului este pe direcția nord-vest și sud-est și condiționează trăsăturile morfohidrografice ale regiunii și sensul convergent al proceselor geomorfologice actuale. Valea Almașului prezintă un aspect de Culoar depresionar, fiind dominată de culmile interfluviale care o circumscriu și care se situează în general între 400 – 500 m :

Vârful Zăpodii -450,8m;

Vf.Gății -461,2 m;

Dealul Furcuța – 434,6 m;

Dealul Cărbunari -478,1m;

Dealul Stupini – 464,9m;

Dealul Râpa Roșie – 489,9 m;

Dealul Merilor -476,6 m;

Dealul Coasta Mare – 417,5 m etc.

Clima
Din punct de vedere climatic, Comuna Hida se află într-o zonă de climă temperat-continentală moderată. Aceasta este o consecință a circulației generale atmosferice vestice iar particularitățile topo-climatice locale sunt generate de relief (prin altitudine, înclinarea și expoziția versanților, grad de fragmentare etc.), hidrografie, vegetație (prin grad de acoperire și tip de vegetație, caracterul acesteia etc.), caracterul activității antropice.

Radiația globală are valori cuprinse între 115,5 și 117,5 kcal/cm2/an, valori care cresc treptat din decembrie până în iulie și descresc apoi progresiv până în decembrie. Ele asigură necesarul de energie pentru dezvoltarea în condiții optime a plantelor de cultură a pomilor fructiferi, sau chiar a viței-de-vie.

Clima este caracterizată prin temperaturi medii anuale cuprinse între 7,2- 8,5 grade Celsius, cu ierni ce oscilează de la un an la altul între ierni foarte geroase (cu temperaturi ce ajung chiar la -250 Celsius) și ierni blânde (cu temperaturi de primăvară +100 C – +120 C Celsius). Valori extreme s-au înregistrat la Hida unde la data de 16.08.1962 au fost 36,8 0 C, iar la 4 februarie în același an au fost -27,2 0 C.

Dintre fenomenele termice locale se remarcă fenomenul de îngheț care are o frecvență mai mare iarna și mai redus toamna sau primăvara, când poate provoca pagube importante asupra culturilor agricole. Uneori aceste înghețuri se prelungesc până la sfârșitul lunii aprilie putând apărea chiar și în prima decadă a lunii mai. Numărul mediu al zilelor cu îngheț este de 110 – 120 pe an.

Cantitățile de precipitații medii multianuale se înscriu în jurul valorilor de 500 -700 mm/ an (precipitații moderate). La Hida iarna cad cele mai puține precipitații, 13% din total, primăvara 24%, iar vara datorită ploilor de convecție termică și a celor frontale, cad 39% din total.primele zăpezi cad de obicei în a doua parte a lunii noiembrie, iar ultimele zile cu ninsoare se înregistrează în a treia decadă a lunii martie, și uneori în primele zile ale lunii aprilie. Durata de strălucire a soarelui este de 1900 ore pe an.

Floră și fauna

Poiana cu narcise de la Racâș-Hida este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip floristic și peisagistic), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Hida.

Aria naturală cu o suprafață de 1,50 hectare se află în Depresiunea Almaș-Agrij (parte componentă a Podișului Someșan ce aparține Podișului Transilvaniei), în partea central-estică a județului Sălaj, pe teritoriul vestic al satului Racâș, în apropierea drumului național DN1G care leagă localitatea Hida de Gâlgău Almașului.

Rezervația naturală suprapusă sitului Natura 2000 – Racâș – Hida a fost declaratăarie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și este o zonă deluroasă în bazinul superior al văii Jernăului (afluent de stânga al râului Almaș), cu rol de protecție pentru narcise din specia Narcissus stellaris și Narcissus augustifolius, cunoscută de localnici sub denumirea populară de cocoroțea .

Fig.1.4 Narcisa- din rezervația naturală.

Speciile faunistice prezente în zonă sunt de natură central-europeană, la care se adaugă elemente din provincia nord-europeană și asiatică precum și elemente din provincia est-europeană. Fauna este specifică pădurilor de foioase, dispusă în mai multe nivele de viață, de la învelișul de sol până la vârful arborilor.

Dintre animale amintim: iepurele, vulpea, lupul, dihorul, mistrețul, căprioara, cerbul, viezurele, etc. Păsările sunt reprezentate de: privighetoare, ciocârlie, pițigoiul, corbul, graurul, etc.

Fauna acvatică cuprinde: cleanul și mreana.

1.3.3 Istoricul localitații

Locuirea acestor meleaguri încă din cele mai vechi timpuri este susținută de valoroasele descoperiri arheologice de pe teritoriul comunei. Prima atestare documentară a centrului de comună datează din anul 1333, când așezarea de la acea vreme era cunoscută sub numele de sacerdos de Hidalmas. Cu excepția satului Păduriș, care este atestat documentar doar din anul 1956, toate celelalte așezări au fost atestate documentar în intervalul cuprins între secolul al XIV-lea și al XV-lea (Baica-1396, Miluani-1461, Racâș-1350, Sânpetru Almașului-1350, Stupini-1366 și Trestia-1336).

Comuna Hida concentrează pe teritoriul său urme arheologice și istorice din toate epocile. Condițiile oferite de Valea Almașului, respectiv izvoare, suprafețe favorabile practicării agriculturii, căi de acces, etc. a făcut ca regiunea să fie locuită încă din Neolitic. Prezența populației neolitice este demonstrată de două topoare din piatră șlefuită descoperite în Sânpetru Almașului. Epoca bronzului este atestată printr-o spadă cu mâner ornamentat, descoperită în împrejurimile satului Hida și păstrată într-o colecție particulară. În anul 1903 s-a identificat pe dealul nordic al localității Hida un depozit de obiecte din bronz păstrate într-un vas ceramic din aceeași perioadă. Depozitul este compus din vârfuri de lance, fragmente dintr-o spadă cu peduncul, seceri și mânerul unui cuțit.

În timpul stăpânirii romane așezările prosperă datorită vecinătății cu drumul care leagă Napoca de Porolissum (actual localitatea Moigrad).

Repertoriul arheologic al României păstrat în manuscris la Institutul de Arheologie și Istorie al Artei evidențiază traseul drumului roman care trecea probabil prin Hida – Jernău – Poarta Sălajului. Teritoriul locuit al Văii Almașului era parte integrantă a Daciei Porolissensis, provincie organizată de împăratul roman Hadrian și reorganizată, după războaiele marcomanice (din anii 168- 169 d.Hr.), de Marcus Aurelius. Pentru supravegherea graniței de nord a provinciei, trasată în lungul Culmei Meseșului, s-au înălțat Castrele de la Moigrad, Buciumi, Românași, Romita și Tihău. La adăpostul acestora s-au dezvoltat așezările civice din zona Hida- Sînpetru Almașului- Dragu.

Despre populația romanizată rămasă după părăsirea Daciei de către împăratul Aurelian se cunosc informații tot mai sărace. Organizați în obști sătești și conduși de cnezi locali, locuitorii Văii Almașului cultivă ogoarele și cresc animale. Fiecare vale reprezintă o unitate administrativă și politică sub conducerea unui cneaz sau voievod local. Anonimus în Gesta Hungarorum afirmă că maghiarii au găsit la venirea lor în Transilvania, o populație băștinașă organizată în trei formațiuni politice prestatale conduse de Menumorut, Glad și Gelu. Zona Hida a fost integrată Ducatului lui Gelu. Anonimus relatează o bătălie purtată de Gelu Românul cu o căpetenie maghiară Tuhutum, pe râul Almaș. Șanțurile lui Gelu de pe Dealul Gras, au fost amenajate cu acest prilej. Gelu a fost ucis iar populația autohtonăa jurat credință lui Tuhutum la Așchileu.

Satul Hida este atestat documentar din anul 1333 în registrul de dijme papale întocmit între 1332 – 1337 de cei care colectau dările datorate papei de popuilația catolică din Regatul Ungariei. Dijmele erau percepute pe dioceze iar Hida figura ca centru religios catolic.Cu acest prilej este pomenit un sacerdos de Hydalmas. Așezarea este numită în documente, de-a lungul secolelor: Hydalmas (1333), Hidalmas(1587-1589), Hida(1730), Hidalmas (1750), Hida (1854).

Fig.1.5 Hida în harta Iosefină a Transilvaniei

1.3.4 Obiective turistice

Obiectivele turistice ale localității reprezintă puncte de mare atracție atât pentru turiștii din țară cât și pentru cei din străinatate.

Biserica de lemn "Sf. Arhangheli"

Conacul Hatfaludy.

Conacul Morca și altele, fac din satul Hida un important areal de convergență turistică.

Biserica reformată

’’Piatra Dracului’’

Fig.1.6 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli"

Fig.1.7 Conacul Hatfaludy

Fig.1.8 ’’Piatra Dracului’’

Situația juridică

Proiectul s-a realizat în localitatea Hida din județul Sălaj pe o suprafață de 681 ha 7372 mp , din care 576 ha 7661 mp in proprietatea S.C. Errigal Triumf Investitii S.R.L. iar restul terenului in suprafata de 105 ha 0601 mp, printre care si 70 ha 5243 mp de teren forestier, este in curs de intabulare .

Imobilele care alcatuiesc zona pentru proiectare, din punct de vedere juridic sunt structurate astfel :

75% sunt identificate cu CF si nr. Cadastral

9% sunt identificate cu CF si nr. Topografic

16% sunt in curs de intabulare si atribuire nr. Cadastral

PREZENTAREA OBIECTIVULUI

1.1. Denumirea obiectivului de investiție:

„Realizarea unei zone de agrement in loc. Hida jud. Sălaj”

1.2. Număr contractului:

5076 / 02.12.2008

1.3. Beneficiar:

S.C. Errigal Triumf Investitii S.R.L

Hida, str. Stadionului nr.6 , Sălaj

Tel: 0040 262 227 960

Fax: 0040 362 814 447

1.4. Proiectantul lucrării:

S.C. Dico si Tiganas birou de proiectare S.R.L.

Cluj-Napoca, Calea Turzii nr.134

Tel: 0040 264 442054

Fax: 0040 264 442197

1.5. Amplasamentul lucrărilor:

Jud. Sălaj, comuna Hida, sat Hida.

1.4.1 Cartea funciară generalități

Cartea funciară este alcătuita din titlu, indicand numărul ei și numele localitații în care este situat imobilul, precum și din trei parți:

A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:
a) numărul de ordine și cel cadastral al imobilului;
b) suprafața imobilului, destinația, categoriile de folosință și, dupa caz, construcțiile;
c) planul imobilului cu vecinătățile, descrierea imobilului și inventarul de coordonate al amplasamentului, pentru fiecare imobil în parte, întocmită conform regulămentului aprobat prin ordin al directorului general al Agenției Naționale.

B. Partea a II-a, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde:
a) numele proprietarului;
b) actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum și menționarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept;
c) strămutările proprietății;
d) servituțile constituite în folosul imobilului;
e) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si acțiunile privitoare la proprietate;
f) orice modificari, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a cărții funciare, cu privire la înscrierile facute.

C. Partea a III-a, referitoare la înscrierile privind dezmembramintele dreptului de proprietate și sarcini, care va cuprinde:
a) dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosință, abitație, servituțile în sarcină fondului aservit, ipoteca și privilegiile imobiliare, precum și locațiunea și cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;
b) faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la drepturile reale înscrise în aceasta parte;
c) sechestrul, urmarirea imobilului sau a veniturilor sale;
d) orice modificări, îndreptari sau însemnari ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în aceasta parte.

Datele din cartea funciară pot fi redate și arhivate și sub forma de înregistrări pe microfilme și pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor. Acestea au aceleași efecte juridice și forța probatoare echivalentă cu înscrisurile în baza cărora au fost redate.

Pentru a putea oferi o înțelegere mai aprofundată asupra procedurii de înscriere în cartea funciară se va urma reglementările impuse de Legea cadastralui și a publicității imobiliare nr. 7/1996.

1.4.2 Conținutul documentațiilor necesare întăbulării dreptului de proprietate

asupra unui imobil neînscris în cartea funciară

Documentația pentru intabularea dreptului de proprietate asupra unui imobil neînscris în cartea funciară cuprinde:

a) cererea de solicitare informații și convenție, conform anexei nr. 1;

b) cererea de recepție și înscriere, conform anexei nr. 2;

c) declarația pe proprie răspundere cu privire la înstrăinarea și identificarea imobilului măsurat, conform anexei nr. 5;

d) descrierea lucrărilor topografice și geodezice, întocmită conform anexei nr. 10;

e) plan de încadrare în zonă sc. 1:2000-1:5000, în mod excepțional, pentru imobilele de mari dimensiuni admițându-se scara 1:10000, după caz;

f) plan de amplasament și delimitare a imobilului sc. 1:200-1:5000, după caz – conform anexei nr. 11;

g) abrogată;

h) releveele sc. 1:50-1:500, după caz, pentru construcțiile care fac obiectul unor sarcini, construcțiile care au mai mulți proprietari sau la solicitarea proprietarului – conform anexei nr. 12;

i) tabel de mișcare parcelară cu indicarea situației actuale din titlul de proprietate și a situației viitoare, cu atribuirea numărului cadastral pentru fiecare imobil din titlu – conform anexei nr. 13;

j) măsurători efectuate în rețeaua de îndesire și ridicare și pentru ridicarea detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14 și prin tehnologia GPS (Global Positioning System), prezentate conform anexei nr. 15;

k) calculul suprafețelor;

l) descrierile topografice ale punctelor noi din rețeaua de îndesire și ridicare;

m) dovada plății tarifelor pentru recepție și înscriere în cartea funciară;

n) actul de proprietate;

o) certificatul fiscal.

În cazul apartamentelor situate în clădiri pentru care există deschisă carte funciară colectivă, partea 1 a documentației cuprinde elementele enumerate la lit. a), b), c), e), h), m), n) și o) de la alin. (1).

Dacă nu există deschisă carte funciară colectivă, documentația se completează cu o foaie colectivă care conține datele din cartea de imobil a asociației de locatari cu privire la lista apartamentelor, suprafața blocului, suprafața utilă a apartamentelor, descrierea părților comune, suprafața terenului aferent blocului – conform modelului prevăzut în anexa nr. 9.

Documentația se predă pe suport analogic și pe suport digital, în formate standardizate care permit tipizarea – conform modelelor din anexele prezentate și în formate care să permită accesul și transferul de date.

Ordinul 634 ANCPI actualizat prin:

Ordinul 134/2009 – pentru modificarea și completarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al ANCPI nr. 634/2006 din 26 martie 2009, Monitorul Oficial 245/2009;

Bază geodezo-topografică din zonă

Totalitatea punctelor conținute de rețeaua geodezică, puncte geodezice deja existente sau nou determinate și incadrate într-un sistem de referință unitar reprezintă baza geodezo-topografică. În cadrul rețelei geodezice sunt incluse atât punctele ce fac parte din rețeaua planimetrică cât și cele care fac parte din rețeaua altimetrică a zonei în cuprinsul căreia se află obiectul în studiu.

Pentru realizarea lucrărilor geodezo-topografice se vor alege o serie de puncte aflate în zona de interes. Poziția acestor puncte fiind determinată cu precizie mare. Ansamblul triunghiurilor, liniilor poligonale și punctelor care servesc ca bază măsurătorilor terestre se numește canevas. Alegerea formei de canevas se face în general în funcție de precizia dorită dar trebuie ținut cont și de dispunerea punctelor pe suprafața fizică a Pământului, precum și de condițiile de teren. În funcție de forma de canevas se va obține și precizia dorită și asta datorită faptului că, formele poligonale și complexe de triangulație asigură o precizie mai mare, în comparație cu lanțurile de triunghiuri sau patrulatere. Se recomandă, ca cel puțin o latură a rețelei să fie delimitată de două puncte geodezice de ordin superior, cu coordonatele cunoscute. Această latură va servi ca bază de pornire pentru calculul celorlalte puncte. Cu ajutorul coordonatelor acestor puncte se pot calcula lungimea bazei cât și orientarea acestei direcții.

Triangulația reprezinta o metoda de determinare a pozițiilor punctelor de pe suprafața Pământului pe una din suprafețele de referință și de proiecție adoptate.

Aceasta se caracterizează prin aceea că legăturile directe între puncte conduc la forme geometrice simple (triunghiuri și mai rar patrulatere) în care mărimile măsurate sunt unghiurile. Denumirea de triangulație a metodei provine de la aceasta caracteristică

Rețeaua națională cu puncte de triangulație poartă denumirea de rețea geodezică națională.Rețeaua geodezică este formată din totalitatea punctelor de triangulație de stat. Aceasta este împărțită în rețele de triangulație de diferite ordine,care diferă în primul rând prin lungimea laturilor, figurilor geometrice din care sunt formate Astfel sunt realizate rețelele de triangulație de ordinul I, II, III, IV, V.

Rețeaua geodezică din zona de interes, de pe care s-a făcut legătura pentru determinare coordonatelor finale este formată din șapte puncte de ordinul IV și V. Punctele de triangulație folosite sunt:

Tabel 1.3- Coordonatele punctelor de triangulație

Punctele mai sus enumerate sunt amplasate astfel încât să fie cât mai vizibile, inițial fiind semnalizate prin piramide din lemn sau metal, dar în momentul măsurătorilor aceste piramide lipseau, punctele fiind materializate doar prin borne din beton cu bulon metalic în mijloc .

1.5.1 Proiecția Stereografică 1970

În luna septembrie a anului 1971 prin decretul nr. 305, emis de Consiliul de Stat al Țării, “cu privire la activitatea geodezică, topo-fotogrammetrică și cartografică, precum și la procurarea, deținerea și folosirea datelor și documentelor rezultate din această activitate’, în sectorul civil din țara noastră s-a produs o înlocuire a proiecției cartografice Gauss-Kruger , cu o nouă proiecție, denumită “proiecția Stereografică 1970”. Decretul prevede:

“Lucrările geodezice, topo-fotogrammetrice și cartografice necesare economiei naționale se execută în proiecție stereografică 1970 și sistem de cote de referințe la Marea Neagră.”

În anul 1972, Direcția de geodezie și cadastru, din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare și Apelor, în baza împuternicirilor date prin decretul menționat, a făcut publice următoarele elemente caracteristice proiecției stereografice 1970 și aplicării ei în țara noastră:

Se menține elipsoidul Krasovski 1940, orientat la Pulkovo, ca și în cazul proiecției Gauss (sistemul de coordonate 1942).

Fig. 1.9 – Proiecția azimutală

Parametri:

Semiaxa mare : a = 6 378 245, 000 00 m ;

Semiaxa mica : b = 6 356 863, 018 77 m ;

Turtirea geometrica : f = 0, 003 352 329 869 = 1/298,3 ;

Prima excentricitate (la patrat) : e² = 0, 006 693 421 623 ;

A doua excentricitate (la patrat) : (e´)² = 0, 006 738 525 415 ;

Raza polara : C = 6 399 698, 901 780 m

Coordonatele polului de proiecție sau “centrul proiecției” Q0 se afla la nord de orașul

Fagaraș. Coordonatele geografice ale polului sunt:

φ0= 46 latitudine nordica (N) λ0= 25 longitudine estica (E Greenwich)

Figura 1.10 Polul Central al proiecției Stereografic 1970

Adâncimea planului de proiecție este de aproximativ 3.2 km față de planul tangent la sfera terestră în punctul central. În urma intersecției dintre acest plan și sfera terestră de rază medie s-a obținut un cerc al deformațiilor nule cu raza apropiată de 202 km .

Deformația relativă pe unitatea de lungime (1 km) în punctul central al proiecției este egală cu -25 cm/km și crește odată cu mărirea distanței față de acesta pană la valoarea zero pentru o distanță de aproximativ 202 km. După această distanță valorile deformației relative pe unitatea de lungime devin pozitive și ating valoarea de 63,7 cm/km la o depărtare de centrul proiecției de aproximativ 385 km.

Figura 1.11 Harta deformaților liniare relative pe teritoriul României in Proiecția

Stereografic 1970

Implementarea proiecției Stereo70 a urmărit o serie de principii care satisfac cerințele de precizie și câteva aspecte specifice teritoriului României dintre care amintim:

Teritoriul României are o formă aproximativ rotundă și poate fi încadrat într-un cerc cu raza de 400 km;

Limitele de hotar sunt încadrate, în cea mai mare parte ( 90 %), de un cerc de rază 280 km și centru în polul proiecției;

Proiecția este conformă (unghiurile sunt reprezentate nedeformat);

Deformațiile areolare negative și pozitive sunt relativ egale, ceea ce permite o compensare a lor, adică prin reprezentarea in planul Proiecției Stereo70 este menținută suprafața totală a teritoriului.

Deformația liniară poate fi apreciată din punct de vedere cantitativ cu ajutorul formulei:

Dsec = D0 + L2 / 4R2 +L4 / 24R4 + …[km/km], unde:

Dsec este deformația regională sau liniară relativă pe unitatea de lungime (1km) în plan secant;

D0 = -0.000 250 000 km / km este deformația din punctul central al proiecției în plan secant;

L este distanța de la punctul central al proiecție Stereografice 1970 la punctul din mijlocul laturii trapezului sau a distanței măsurate pe suprafața terestră;

– R = 6 378. 956 681 km este raza medie de curbură a sferei terestre pentru punctul central al proiecției.

Modul în care se realizează proiecția punctelor de pe suprafața terestră pe planul proiecției Stereografice 1970 este prezentat în (figura 1.4).

Fig. 1.12 – Proiecția punctelor de pe suprafața terestră pe planul proiecției Stereografice 1970.

r – raza cercului deformațiilor nule (aprox. 202 km);

H – adâncimea planului de proiecție (aprox. 3.2 km);

1, 2, 3, …,9 – puncte de pe suprafața terestră;

1’,2’,3’,…,9’ – puncte de pe suprafața planului de proiecție Stereografic 1970.

Pentru a putea vizualiza mai ușor mărimea și caracterul deformațiilor liniare s-au utilizat culori diferite in reprezentarea planului de proiecție Stereografic 1970 astfel:

– culoarea roșu pentru valori negative ale deformațiilor (distanța din teren > distanța plan proiecție);

– culoarea galben pentru valori aproximativ egale cu zero ale deformațiilor (distanța teren ~ distanța plan proiecție);

– culoarea albastră pentru valori pozitive (distanța teren < distanța plan proiecție).

Distanțelor, egale între ele, de pe suprafața terestra (12), (23), (34), (45), (56), (67), (78),

(89) le corespund distanțele (1’2’), (2’3’), (3’4’), (4’5’), (5’6’), (6’7’), (7’8’), (8’9’) din planul

proiec_iei. Între cele doua categorii de distanțe se pot scrie urmatoarele inegalitați:

(1’2’)<(2’3’)<(3’4’)< (4’5’)<(5’6’)<(6’7’)<(7’8’)<(8’9’);

(1’2’)<(12);

(2’3’)<(23);

(3’4’)<(34);

(4’5’)<(45);

(5’6’)_(56);

(6’7’)>(67);

(7’8’)>(78);

(8’9’)> (89).

Pentru a obține informații privitoare la marimea diferenței dintre cele doua tipuri de

distanțe este necesara o reprezentare grafica a funcției Dsec = f(L), descrisa anterior.

Figura 1.13 Deformațiile liniare în raport cu distanța față de punctul central (km)

În afară de adevăratul sistem de axe xOy, în care originea are coordonatele geografice 46o Nord și 25o Est Greenwich, se mai folosește, din anumite considerente de ordin practic, un sistem de referință “fals”, ale cărui axe sunt deplasate cu 500000m față spre sud și 500000m spre vest față de axele sistemului adevărat.

Această proiecție fiind folosită și în prezent la întocmirea planurilor topografice de bază la scările 1:2.000, 1:5.000 și 1:10.000, precum și a hărților cadastrale la scara 1:50.000.

1.5.2 Sistemul de cote Marea Neagră 1975

După cum se știe suprafața terenului este redată pe planurile topografice prin proiecție orizontală, redusă la o anumită scară. Însă pentru caracterizarea completă a unei anumite suprafețe mai avem nevoie și de reprezentarea reliefului terenului, fapt pentru care trebuie să se determine înalțimile punctelor caracteristice. Determinarea inalțimii punctelor caracteristice se va face față de o suprafață de comparație. La alegerea suprafeței de comparație se ține cont de un lucru important și anume, ca din acel punct să se poată determina atât înălțimile punctelor uscatului, cât și adâncimile punctelor batimetrice, situate pe fundul mărilor și oceanelor. Astfel s-a stabilit ca fiind suprafață de referință sau suprafață de nivel zero, suprafața curbă liniștită a apelor mărilor și oceanelor, presupusă a fi prelungită pe sub continente și care în orice punct al său este perpendiculară pe verticala locului, numită geoid. Acestei suprafețe i se atribuie cota zero.

Altimetria este partea topografiei care se ocupa cu studiul metodelor și aparatelor de

nivelment folosite în determinarea altitudinilor (cotelor) punctelor terenului și cu reprezentarea reliefului pe planuri sau harți.

Pentru harta de bază a țării noastre a fost considerată ca suprafață de nivel zero, nivelul zero al mării Baltice în portul Kronstadt, însă pentru planurile întocmite în scopuri utilitare, pentru țara noastră, suprafața de nivel zero este suprafața liniștita, de nivel mediu, a Mării Negre. Acest sistem de cote a fost introdus in 1975, fiind folosit si astazi. Punctul zero fundamental se află în portul Constanța, încastrat intr-un monolit de beton.

Pornind de la acest punct se determină cotele tuturor punctelor situate pe teritoriul țării noastre.

Suprafețele de nivel se consideră sferice și concentrice pentru distanțe de ordinul kilometrilor, sau pot fi considerate plane pentru distanțe mai mici de 300- 400 m.

Fig. 1.14 Ilustrație cu suprafețele de nivel.

CAPITOLUL 2. INSTRUMENTE ȘI METODE DE MĂSURARE

Descrierea și verificarea instrumentelor utilizate la planimetrie

Pentru determinarea cu o precizie ridicată și cu o fidelitatea cât mai bună a detaliilor din teren, în scopul realizării planurilor sau hărților digitale se pune problema determinării coordonatelor planimetrice într-un anumit sistem de coordonate și care să satisfacă diferitele cerințe care se impun în scopul realizării numeroaselor proiecte.

Planimetria este partea din topografie care se ocupă cu studiul instrumentelor și metodelor necesare determinării poziției în plan a punctelor topografice din teren, în scopul transpunerii lor pe planuri sau hărți. În vederea realizării acestui scop este necesar să se facă recunoașterea terenului, în vederea alegerii punctelor topografice care urmează a fi marcate și semnalizate, precum și măsurătorile din teren a distanțelor și unghiurilor topografice (orizontale și verticale). Pentru determinarea acestor puncte prin măsurători efectuate în teren avem nevoie și de î rețea de puncte de sprijin în apropierea obiectivului, care poate să existe sau sa fie construită. Orice operație de măsurare va face legătura dintre punctele cunoscute (vechi) și punctele ce urmează să se determine (noi). Un lucru foarte important la determinare punctelor noi, fie ele ale unei rețele, fie ale unor detalii radiate, distanțele măsurate spre acestea trebuie reduse la orizont, deoarece planul topografic este o proiecție ortogonală.

2.1.1 Instrumente de măsurarea a distanțelor

În funcție de precizia cerută lucrărilor topografice, se diferențiază o mare varietate de instrumente folosite pentru măsurarea directă a distanțelor, care din punct de vedere constructiv se grupează în trei categorii: expeditive, precise și foarte precise.

a. Instrumente expeditive. În această grupă sunt incluse procedee și instrumente ce se caracterizează printr-o precizie redusă, din care se menționează

Fig. 2.1 Instrumente pentru măsurarea directă a distanțelor.

-pasul omenesc ;

-podometrul

-compasul de lemn cu lungimea de 2.00 m

-lanțul cu zale

-ruleta de oțel cu lungimea de 5 , 10 și 20 m

b. Instrumente precise. În cadrul acestei grupe sunt incluse instrumentele care asigură o precizie de 3 cm/100 m, dintre care cele mai utilizate sunt panglicile de oțel de diferite lungimi și firul de oțel .

Trusa panglicii de oțel este formată din instrumentul propriu-zis, și din instrumentele ajutătoare, după cum urmează :

Panglica de oțel este o bandă de oțel cu lungimea de 20 m sau de 50 m, lățimea de 10-20 mm și grosimea de 0.2-0.6 mm, prevăzută la ambele capete cu inele ce servesc la întinderea panglicii. reperele extreme, 0 și 50 m, sunt marcate fie pe cele două inele de întindere, fie pe panglica de oțel. Diviziunile panglicii de oțel sunt marcate din 10 în 10 cm prin mici orificii, jumătățile de metru prin nituri, iar metrii prin plăcuțe pătrate sau circulare din alamă, numerotate în ambele sensuri sau într-un singur sens. Pe unele panglici, diviziunile din 5 în 5 m sunt marcate prin placuțe

2.1.2 Instrumente de măsurare a unghiurilor

Instrumentele cu ajutorul cărora se măsoară unghiurile orizontale si verticale poartă denumirea generală de „goniometre”, iar cele folosite în geodezie și topografie se numesc teodolite și tahimetre.

Teodolitul este un aparat care se folosește numai la măsurarea valorilor unghiulare ale

direcțiilor orizontale între două sau mai multe puncte din teren, precum și a înclinării unghiulare a acestor direcții cu precizie mare (2cc…10cc) și foarte mare (0, 2cc…2cc).

Teodolitele sunt utilizate în lucrările de determinare a rețelelor geodezice de triangulație, de îndesire a acestor rețele, în trasarea pe teren a proiectelor și la urmărirea comportării construcțiilor, adică în cadrul ridicărilor geodezice și ale topografiei inginerești.

Principalele tipuri de teodolite folosite în mod curent în țara noastră sunt: Zeiss Theo 010 și 010A; Wild T2,T3 și T4; Kern DKM 3; Elta-Zeiss seria E.

Tahimetrul este un aparat care se folosește atât la măsurarea unghiurilor orizontale și

verticale, dar cu o precizie mai mică (20cc…1c), cât și la măsurarea indirectă a distanțelor, pe cale optică. Tahimetrele fiind de o precizie mai mică sunt utilizate în cadrul lucrărilor topografice curente, în care, precizia pe care o asigură este suficientă.Principalele tipuri de tahimetre, denumite uneori și teodolite-tahimetre, folosite în țara noastră

sunt: Dahlta seria 010, 020; Zeiss Theo 030,020; 020A; 020B; 080; 080A; Wild T 1A; Wild T16;

MOM T-D2; Freiberger, Meopta, Salmoyraghi; Zeiss Elta seria E; Rec Elta cu calculator și

înregistrare internă a datelor măsurate pe teren.

După modul de citire al gradațiilor pe cercurile orizontale și verticale, teodolitele și tahimetrele se grupează în două categorii:

a. Teodolite de construcție clasică (de tip vechi), la care cercurile gradate sunt metalice, iar efectuarea citirilor se face cu ajutorul unor lupe sau microscoape fixate în vecinătatea cercurilor;

b. Teodolite moderne (de tip nou), la care cercurile gradate sunt din sticlă, acoperite etanș, iar efectuarea citirilor se face printr-un sistem optic, centralizat în câmpul unui singur microscop, fixat pe lunetă.

c. Teodolite cu înregistrare fotografică a gradațiilor unghiulare, din care, seexemplifică teodolitul Wild T3;

d. Teodolite-tahimetre, cu afișaj electronic, fără înregistrare internă a unghiurilor și distanțelor: tahimetrul de rutină Zeiss-Elta 50; tahimetrul de precizie Zeiss-Elta 3;

e. Teodolite-tahimetre, cu afișaj electronic și înregistrare automata internă a datelor, pe bandă magnetică, fiind denumite și stații totale de măsurare, din care se menționează următoarele tipuri realizate de firma Zeiss- Oberkochen Rec Elta 5; Rec Elta 15; Rec Elta 13 C și altele.

Cu toată diversitatea tipurilor constructive de teodolite și tahimetre, se consideră că schema generală de construcție și principalele părți componente sunt, în general, aceleași dar cu deosebiri esențiale în ceea ce privește tehnologia de realizare și caracteristicile constructive.

În acest sens, se menționează utilizarea tipurilor de teodolite, în lucrările de triangulație, cu puterea de mărire a lunetei de 40x-60x, iar în lucrările topografice a tipurilor de teodolite și

tahimetre, cu puterea de mărire a lunetei de 25x-30x.

2.1.3 Prezentarea statiei totale Leica TCR 805

Stațiile totale fac parte din generația nouă a instrumentelor topografice având, în principiu, funcționalitatea unui tachimetru clasic. Stațiile totale sunt instrumente electronice capabile să determine în teren majoritatea elementelor topografice (unghiuri, distante, diferente de nivel, suprafete), să efectueze prin intermediul unor softuri integrate numeroase calcule topografice și să stocheze datele din teren în memorii electronice. Stația totală TC(R)805, de la Leica Geosystems este un aparat de înaltă calitate destinat lucrărilor din construcții. Tehnologia avansată folosită permite ca munca de măsurare să fie mai ușoară. Aparatul este ideal pentru radieri simple în construcții și în trasări.

Caracteristici speciale

Măsurare fără reflector EDM;

Display mare, taste alfanumerice;

Șurub fără sfârșit;

Centrare cu laser;

Compensator pe două axe;

Suport baterii;

Constructie ușoară;

Software și memorie date incorporate;

În structura unei stații totale, sunt incluse aceleași axe, aceleași organe principale și aceleași mișcări ale instrumentelor clasice cunoscute, la care se adaugă partea electronică incorporată în aceeași carcasă.

Axele stației totale sunt:

Figura 2.2 Axele stației totale

VV = axa principală, care în poziție de lucru trebuie să fie verticală și perpendiculară, prin construcție, pe cercul orizontal în centrul lui, fiind materializată prin firul cu plumb sau fascicolul laser.

OO = axa secundară, în jurul căreia basculează luneta, perpendiculară pe axa principală și pe cercul vertical în centrul lui, care devine orizontală în timpul măsurătorilor. Un capăt al axei secundare este marcat pe carcasă, servind la determinarea înălțimii aparatului.

rO = axa lunetei, este perpendiculară pe axa secundară. Intersecția firului reticular orizontal cu cel vertical, ca punct material, trebuie să se găsească pe această axă.

z = unghiul zenital

e = cercul vertical, cu divizare circulară codificată pentru citirea unghiului vertical.

Hz = unghiul orizontal

l = cercul orizontal, cu divizare circulară codificată pentru citirea unghiului orizontal.

Pãrți componente

Figura 2.3 Părți componente ale stației totale

1 Colimator;

2 Laseri de ghidare;

3 Șurub de mișcare verticală;

4 Baterie;

5 Suport pentru bateria GEB111;

6 Suporti de baterii pentru GEB111/GEB121/GAD39;

7 Ocular; focusarea reticulului;

8 Focusarea imaginii;

9 Mâner detașabil cu șuruburi de montare;

10 Interfață serie RS232;

11 Șuruburi de Calare;

12 Obiectiv cu dispozitiv încorporat de măsurare a distanței electronice (EDM); Ieșire fascicol;

13 Adaptor baterii GAD39 pentru 6 celule ;

14 Baterie GEB121 (optional);

15 Display (Ecran);

16 Tastatură;

17 Nivelă sferică;

18 Tasta Pornit/Oprit ;

19 Tastă de declanșare;

20 Șurub de mișcare orizontală;

Notațiile elementelor măsurate și afișate pe ecran:

Figura 2.4 Notațiile elementelor măsurate și afișate pe ecran.

Utilizarea aparatului

Tastatura – conține o serie de taste, fiecare cu una sau mai multe funcții: de pornire/oprire, de selectare a modului de lucru, a funcțiilor, meniurilor și submeniurilor, pentru introducerea de valori numerice sau text.

Figura 2.5 Ecranul și tastatura stației totale

Bara de focusare. Câmpul de măsurat este active;

Simboluri;

Taste fixe;

Taste alfanumerice;

Taste de navigare. Comandă bara de intrare în modulde intrare sau editare sau comandă barde focusare;

Taste funcționale Sunt reprezentante pentru funcții variabile ale afișării în partea de jos a ecranului;

Bara cu taste netede Afișează funcții care pot fi apelate cu tastele funcționale.

Tastele fixe:

[PAGE] Rulează la următoare pagină când un dialog continuă în mai multe pagini

[MENU] Acces la programe, setări, managerul de date, ajustări, comunicare cu parametrii, sistem informațional și transfer de date

[USER] Tasta programabilă cu funcții din meniul FNC

[FNC] Acces rapid la funcțiile măsurătorilor

[ESC] Renunțare la un dialog sau modul de editare cu activarea valorii precedente. Revenirea la precedentul nivel

Confirmarea introducerii; continuă la următorul camp

Taste netede:

Figura 2.6 Ecranul stației totale in meniul măsurare.

[IR/RL] Schimbă modul de măsurare a distanței între IR/RL

[PREV] Înapoi la ultimul dialog activ

[NEXT] Continuare la următorul dialog

Întoarcere la nivelul superior al tastei

Următorul nivel al tastelor

[OK] Validează mesajul sau dialogul afișat și încheie dialogul.

Simboluri

Tasta FNC

Sub tasta [FNC] mai multe funcții pot fi apelate. Funcțiile pot fi deasemenea lansate direct și din alte aplicații. Fiecare funcție din meniul FNC poate fi atașată tastei USER.

Arborele de meniuri

[MENU]

[PAGE]

Figura 2.7 Arborele de meniuri.

Aplicații – programe de lucru

Aplicațiile sunt programe predefinite, care acoperă un larg spectru de sarcini ale măsurătorilor.

În memoria internă sunt înregistrate următoarele programe:

Ridicare

Trasare

Distanța continuă

Aria

Retrointersecție

Linie/Arc de referință

Transmitere cotă

Construcții

Cogo

Cale 2D

Pregătirea aparatului pentru lucru presupune configurarea stației totale, respectiv adaptarea ei la cerințele măsurătorilor.

CONFIGURARE DISTANȚÃ (EDM)

În principiu, măsurarea electronică a distanțelor se realizează în cadrul stației totale cu dispozitivul EDM (Electronic Distance Measurement), folosind unde din spectrul electromagnetic. EDM este amplasat în lunetă, undele fiind emise de-a lungul axului de viză.

Modelele mai noi de stații totale (ex. TCR 805) au montate două dispozitive EDM, ce emit, după caz, în lungul axului optic folosind o diodă laser: în infraroșu (IR), pentru măsurarea distanței la prismă; în vizibil (RL), pentru măsurarea distanței fără prismă.

Figura 2.8 Configurare EDM

Prisma reflectoare

Prisma constituie semnalul specific stațiilor totale, ce se instalează la verticala punctelor urmărite la măsurarea unghiurilor și a distanțelor. În momentul vizării, prisma trebuie îndreptată spre aparat pentru a permite recepționarea semnalelor trimise din poziții mai joase sau mai înalte, în special la distanțe mici.

Suportul de susținere a prismei poate fi:

o tijă metalică telescopică gradată centimetric, prevăzută cu un sabot, șurub de fixare a prismei și o nivelă sferică ce permite verticalizarea manuală;

trepied special;

trepied + ambază, cu șurub de fixare și fir cu plumb ce permite centrarea optică, ansamblu folosit doar în cazul unor determinări de precizie.

Funcție de modul de măsurare selectat se schimbă și tipurile de prisme.

Constanta prismei reprezintă distanța de la centrul ei, ca punct unde se concentrează radiațiile interceptate de la stația totală, până la verticala punctului vizat. Valoarea ei este constantă, în funcție de modul de prindere a prismei pe tija gradată, valoare pe care microprocesorul o adaugă automat la distanța măsurată.

Prism type

Apelează funcția din meniul de configurare distanță EDM.

Figura 2.9 Tipul prismei.

Prism constant

Apelează funcția din meniul configurare distanță.

Se introduce constanta specifică prismei. Valorile trebuie să fie în [mm].

Formula: Constanta prismei de introdus = -mm + 34.4

Exemplu:

Constanta prisma non-Leica Geosystems = 14 mm

=>constanta prismei de introdus

= -14 + 34.4 = 20.4

Limite: -999 până la +999 mm

MANAGEMENTUL FIȘIERELOR (FILE MANAGEMENT)

Meniul de gestionare date, conține toate funcțiile pentru introducerea, editarea și verificarea datelor în teren.

Figura 2.10 Managementul fișierelor.

Măsurători (Measurements)

Datele măsurate existente în memoria internă pot fi căutate, afișate și șterse.

Căutare puncte fixe:

Sunt valabile aceleași condiții ca la căutarea punctelor în general. Se poate introduce numărul exact al punctului sau se poate utiliza wildcard-ul (ex.: A*).

Codes

Fiecărui cod i se pot atașa o descriere și max. 8 atribute de până la 16 caractere.

Inițializarea memoriei

Șterge job-uri, date ale suprafeței unui job sau toate datele.

[DELETE] Începe procesul ștergerii în interiorul suprafeței selectate.

[ALL] Șterge toate datele din memorie.

Ștergerea memoriei nu este reversibilă. După confirmarea ștergerii datele se pierd definitiv.

Memory Statistic

Utilizatorul poate examina informații importante legate de starea memoriei interne.

În plus, utilizatorul poate obține informații despre compoziția datelor în cadrul unui anumit job.

Numărul de puncte fixe stocate

Numărul blocurilor de date înregistrate (puncte măsurate, coduri etc.)

Numărul job-urilor libere sau nedefinite

Date tehnice

Compensatorul este un dispozitiv capabil să corecteze efectul de neverticalitate a axului principal, respectiv a unei erori de calare a instrumentului când aceasta este inferioară unei anumite valori, în medie 4’ – 5’ (defineste linia firului cu plumb în interiorul aparatului).

Cu ajutorul unui astfel de compensator biaxial, axele aparatului (vertival+orizontal) sunt aduse în poziția corectă. Când eroarea de calare, respectiv neverticalitatea axului principal depășește valoarea pe care compensatorul o poate corecta, operatorul este avertizat printr-un mesaj afișat pe ecran și aparatul nu mai lucrează. Măsurătorile se reiau după refacerea calării.

INSTALAREA APARATULUI ÎN PUNCTUL DE STAȚIE

Aceasta se realizează prin următoarele operații principale:

Centrarea aparatului cu laser

Se aprinde laserul de centrare cu tasta [FNC]>[Level/Plummet], pe ecran va apărea nivela electronică. Se reglează picioarele trepiedului, astfel ca raza laser să cadă pe reperul de la sol. Se fixează picioarele trepiedului. Se rotesc șuruburile de calare până laserul cade exact pe reper.

Calarea aproximativă

Se mișcă picioarele trepiedului până se centrează nivela circulară, cum aparatul este aproximativ orizontalizat.

Calarea precisă cu nivela electronica

Figura 2.11 Calarea aparatului

Centrarea definitivă

După calarea aparatului se verifică centrarea cu laser și se reface dacă este necesar.

2.1.4. Verificarea instrumentelor folosite la planimetrie

Stațiile totale prin construcție sunt instrumente topografice moderne și asta datorită dispozitivelor de automatizare care constituie parte integrată din acestea. Aceste statii totale trebuie să satisfacă o varietate de cerințe în scopul realizării unor măsurători și determinări, la nivelul performanțelor specificate de constructor. Indiferent de instrumentumentul cu care se fac măsurătorile sau determinările, acestea o sa fie însoțite de erori. Sursele acestor erori sunt:

imperfecțiuni de construție , acestea datorită faptului că nici un dispozitiv nu poate fi considerat perfect;

dereglări ale unor părți componente , sunt cauzate în general din cauza transportului în condiții necorespunzătoare, loviri neintenționate, a încălzirii inegal a unor părți componente sau din cauza uzurii;

Aceste erori ale stațiilor totale trebuie privite printr-o prismă diferită de cea a instrumentelor clasice, în cazul cărora erorile se eliminau sau se reduceau utilizînd diferite metode de lucru sau prin anumite reglaje, acționând asupra șuruburilor de rectificare. În ceea ce privește stațiile totale , acestea erori care pot apărea sunt eliminate automat sau diminuate sub o limită ce nu mai influențează rezultatul și asta cu ajutorul dispozitivelor și tehnologiilor moderne de care dispun aceste instrumente. Dar este bine de știut că anumite erori impun a fi remediate la un service autorizat, unde se va efectua verificarea metrologică a instrumentului (Nicolae Boș și Ovidiu Iacobescu „Topografie Modernă” 2007:191) , în urma căruia se va elibera un certificat de verificare și calibrare sau se elibereaza dovada de conformitate.

Fără a apela la serviciile unui service autorizat utilizatorul are posibilitate de a determina unele erori ale aparatului și anume:

colimația unghiului orizontal sau HZ COLLIMATION : colimația unghiului orizontal sau eroarea liniei de vizare se definește ca fiind unghiul dintre perpendiculara pe axa secundară și linia de vizare.;

V – INDEX : colimația unghiului vertical sau eroarea indexului vertical, se definește ca fiind unghiul dintre perpendiculara la axa principală a instrumentului și linia de vizare;

Aceste erori se pot elimina prin măsurători în ambele poziții ale lunetei. Este recomandat ca acestea să fie verificate înainte de folosirea pentru prima dată a instrumentului, înainte de măsurători de precizie, după perioade lungi de lucru sau după variații mari de temperatură.

Eroarea liniei de vizare( colimația Hz)

Figura 2.12 Eroarea liniei de vizare

Indexul V (Eroarea indexului vertical)

Figura 2.13 Eroarea indexului vertical

Descrierea și verificarea instrumentelor utilizate la altimetrie

După cum se știe deja, suprafața terenului este redată pe planurile topografice prin proiecție orizontală, redusă la o anumită scară. Întocmind însă o hartă sau un plan topografic folosind doar coordonatele planimetrice (X,Y) ale punctelor de reprezentat se constată că acestea sunt incomplete și asta datorită faptului că aceste reprezentări grafice nu conferă posibilitatea unei vederi a configurației suprafeței terestre cuprinsă în plan sau hartă, iar pe de altă parte nu permite rezolvarea unor probleme de ordin practic, cum ar fi : calcularea pantelor, volumelor, construirea profilelor topografice, geologice, geomorfologice etc.

Din aceste considerente este foarte importantă și determinarea înălțimii punctelor, față de o suprafață de comparație, deci completarea coordonatelor planimetrice (X,Y) cu o a treia coordonată Z – care conferă informații referitoare la altimetria punctelor. Putându-se astfel realiza o gamă largă de reprezentări 3D (tridimensionale), cu ajutorul unor programe specializate, astfel încât utilizatorii își pot crea o imagine cât mai clară asupra suprafețelor reprezentate.

Partea din topografie care se ocupă cu studiul instrumentelor și metodelor pentru măsurarea, calcularea și reprezentarea pe planuri și hărți a altitudinilor diferitelor puncte de pe suprafața topografică, o reprezintă altimetria sau nivelmentul.

Metode de măsurare utilizate

Măsurătorile terestre au ca obiect de studio totalitatea operațiilor de teren ce sunt efectuate pentru a fi reprezentate pe planuri sau harți a suprafeței terestre intr-o anumita proiecție cartografică și scara topografică. Masuratorile pe teren, prelucrarea și reprezentarea datelor corectă pe planuri și harti a elementelor de planimetrie, se bazeaza pe folosirea unor instrumente topografice si geodezice, care necesită cunoașterea unor notiuni din diferite domenii ale stiinței tehnice.

Pentru prelucrarea măsurătorilor din teren sunt necesare metode de calculse bazează pe noțiuni de geometrie, algebră, trigonometrie și analiză matematică. Pentru intocmirea planurilor și a hărților se apeleaza la cunoștințe din desen topographic și cartographic, cu care se prezinta diverse obiecte și forme ale terenului, printr-o proiecție ortogonală.

Unghiurile orizontale se măsoară în funcție de precizia lucrărilor topo-geodezice și cadastrale: de mare precizie, de precizie obișnuită în extravilan, documentar

În funcție de precizia ce ni se cere în efectuarea măsurării unghiurilor, putem folosi una din următoarele metode:
– metoda simplă sau directă;
– metoda repetiției;
– metoda reiterației;
– metoda orientărilor directe;
– metoda orientărilor cu busola.

Metode de măsurarea unghiurilor orizontale. Metoda simplă constă in măsurarea unghiurilor o singură dată in ambele poziții a lunetei, se folosesc două procedee de măsurare și anume:

Procedeul prin diferența citirilor- valoarea unghiului se obtine din diferența citirilor efectuate

Procedeul cu zerourile in coincidență-este un caz particular al procedeului prin diferența citirilor

Metoda repetiției se ințelege măsurarea unui unghi de mai multe ori, citirea se face la începutul măsurătorii pe cercul orizontal, în funcție de precizia cerută se alege nunărul repetițiilor. Metoda reiterațieiconsta in masurarea unui unghi de mai multe ori, iar pentru fiecare reiterație se schimbă originea de măsurare pe cercul orizontal. Metoda orientărilor directe se masoară direct pe teren orientările tuturor direcțiilor.

Operații geodezo-topografice efectuate

Lucrările topografice și geodezice precedă, însoțesc și termină orice proces de construcție, contribuind la buna desfășurare a procesului de construcție atât prin scurtarea termenului de proiectare și execuție, cât și printr-o mai bună organizare a locului de muncă. Importanța contribuției lucrărilor topografice crește pe măsura mecanizării procesului de construcție precum și a utilizării tehnicilor și tehnologiilor moderne.

Conținutul și importanța lucrărilor topografice și geodezice în procesul studiilor, proiectării și execuției sunt influențate de un complex de factori, ca: întinderea și accidentația terenului destinat construcției; dimensiunile elementelor componente ale construcției, precizia lucrărilor topografice în vedere proiectării și execuției edificiului, natura și volumul lucrărilor de teresamente, natura materialelor folosite, metodele de execuție, termenele de date în folosință, etc.

Pentru a putea incepe masuratorile ordinea cronologică a operațiilor care se execută este următoarea:

să se constate existența punctelor din rețeaua geodezică de ordin superior (I – IV) precum și starea marcajului și semnalizării;

să se constate schimbările intervenite în aspectul topografic al terenului de la data întocmirii planurilor sau de la ultima reambulare;

analizarea rețelei geodezice de sprijin existente;

materializarea de măsurători pentru rețeaua geodezică de îndesire și ridicare;

verificarea vizibilității între puntele măsurate.

executarea schitei traseului in vederea măsurării

Dupa ce sa s-au terminat operațiile de recunoaștere a terenului se va pregati astfel:

se marchează punctele a căror cotă va fi determinată, urmând a rămâne pe teren ca reperi nivelitici,

marcarea provizorie (eventual se folosesc broaște de nivelment) a punctelor intermediare,

măsurarea prin mijloace directe (sau indirect – optic cu luneta instrumentului) a distanțelor dintre puncte,

marcarea punctului de stație aflat cât mai aproape de mijlocul nivelului (cu o abatere maximă de 2 m),

fixarea punctelor ce urmează a fi radiate (aflate la o distanță maximă față de stație, de 150 ± 200 m).

2.4.1 Lucrări de teren

Partea cea mai complexă care din cadrul lucrării, care a ocupat cel mai mult timp a fost organizarea și efectuarea lucrărilor de teren .

Operațiunile care se desfăsoare pe teren au scopul de a culege date legate de tema respactivă a lucrării. Datele sunt culese în funcție de metodele cele mai convenabile pentru a asigura o precizie căt mai buna, un timp de lucru scurt și cost cat mai mic. Acestea constau în determinarea diverselor entități aflate pe teren oferindule coordonate pentru a fi intergrate in plane tematice. Folosind aparatura disponibilă se determină direcțiile, unghiurile, diferențele de nivel etc.

În urma stabilirii tipului de lucrare ce urmează a se proiecta, s-au impus și operațiile necesare pentru derularea în cele mai bune condiții a lucrărilor, acestea fiind necesare pentru realizare în termenele stabilite, pentru ca lucrarea să fie benefică și din punct de vedere economic. Pe baza acestor cerințe s-a hotărât că în zona localitații Hida este necesară realizare unei rețele de triangulație, care va deservi pe urmă la încadrarea punctelor necesare realizării rețelei de ridicare și de trasare. Pentru a avea un control cât mai bun asupra lucrărilor s-a determinat o borna de ordinul V.

Pentru alegerea cât mai bună a punctelului nou determinat s-au realizat următoarele etape:

recunoașterea terenului, pentru stabilirea punctului geodezice de ordinul V din vecinătatea localitațtii, care vor intra în componența rețelei;

după ce s-a constatat starea punctelor din vecinătatea obiectivului proiectat, precum și vizibilitatea acestora s-a trecut la determinarea cât mai exactă a bornei ;

punctele care au intrat în componența rețelei sunt : Biserica Zimbor, Biserica Sutor, Biserica Chendremal, Antena TV Hida , Biserica Baica, Biserica Racîș, Biserica Chendrea, Biserica Simpetru-Almasului;

următoarea etapă a constat în efectuarea măsurătorilor pentru determinarea pozitiei planimetrice si altimetrice ;

Au urmat apoi studiile topografice pe itreaga suprafata a proiectului . Lucrarea executându-se conform următoarelor etape :

Recunoașterea terenului : În cadrul acestei etape s-a stabilit declivitatea terenului, categoriile de folosință, dar mai ales starea naturală a acestuia pentru a putea organiza cât mai bine lucrările care vor urma , s-a stabilit deasemenea și amplasamentul aproximativ al bornelor de îndesire care vor intra în componența drumuirii și a rețelei de trasare;

Amplasarea bornelor de îndesire : Conform cerintelor beneficiarului punctele de îndesire au fost materializate prin borne Feno, densitatea acestora nefiind o cerință anume și de aceea au fost amplasate borne în funcție de zonele terenului, dar s-a încercat ca distanțele la care s-au montat acestea să nu fie de trei ori mai mare față de distanța avută spre borna din spate ( dacă distanța spre punctul din spate a fost 600 de metri, distanța spre punctul din față să nu depășească 1800 de metri). Acest considerent fiind luat pentru obținerea unei precizii cât mai bune la realizarea drumuirii. Amplasarea acestor puncte s-a făcut ținându-se cont de conservarea lor în timp, de aceea s-au ales zone unde nu sunt circulate, dar din care să se poată efectua radierile punctelor de detaliu.

Realizarea rețelei de îndesire : Rețeaua de îndesire este formată din 45 de puncte dintre care, 35 borne Feno nou amplasate, 10 puncte fiind materializate prin tarusi de lemn.

Realizarea măsurătorilor topografice : Măsurătorile topografice s-au realizat cu stații totale Leica TCR 805 . Metoda de măsurare folosită fiind drumuirea sprijinită la ambele capete. După realizarea drumuirii s-a trecut la efectuarea radierii detaliilor topografice. În zona intravilanului localităților ridicarea detaliilor s-a făcut până în limita de proprietate, iar pentru fiecare imobil s-a specificat și numărul, dacă acesta era la vedere (cerință impusă de proiectanți).

Cota punctelor a fost determinată prin drumuire de nivelment geometric de mijloc cu două înălțimi de aparat. Drumuirea de nivelment pornind de pe reperul de nivelment încastrat pe borna Mastan si terminandu-se pe un punct din reteaua de indesire .

În teren pentru o precizie cat mai ridiată trebuie sa fim foarte atenți la urmatoarele detalii:

alegerea punctelor se face căt mai aproape de suprafețele pe care se vor efectua măsuratorile în detaliu. Numărul lor trebuie să asigure densitatea cerută de un punct la 2.5 – 5 km pătrați;

distanța între puncte să fie de 1 – 3 km;

triunghiurile formate să fie căt mai apropiate de cel echilateral, evitandu-se unghiurile mai mici de 40 grade sau mai mari de 160 grade;

să aibă vizibilitate la celelalte puncte care intra în formă de canevas stabilită;

raportul dintre lungimile maxime și minime ale vizelor de determinare, să nu fie mai mare de 3 : 1 ;

laturile care formeaza bazele de triangulației să fie măsurabile direct și să aiba o lungime de 600-1500 m

2.4.2 Lucrari de birou

Pentru efectuarea lucrărilor de birou este necesar ca în primul rând să se facă descărcarea datelor din stația totală, acestea urmând a fi prelucrate, în vederea compensării măsurătorilor.

Descărcarea stației totale Leica TCR 805 este simplă iar realizarea transferului datelor spre un calculator se face prin intermediul unui cablu, care realizează sincronizare între acestea. Descărcarea aparatului se face după ce în prealabil a fost deschis programul Leica Survey Office .

Prelucrarea de date se face cu programe specifice (TopoSys), urmând ca apoi acestea să fie reprezentate grafic cu ajutorul programelor CAD.

În urma descărcării datelor s-a trecut la compensarea rețelei de triangulație și la încadrarea punctelor care au constituit capetele drumuirii, pe baza rezultatelor obținute s-au putut trage concluzii referitoare la stabilitatea punctelor geodezice precum și concluzii cu privire la precizia de încadrare a punctelor.

Calculul drumuirii s-a făcut atât clasic, cu ajutorul programului Excel din cadrul Microsoft Office precum și cu ajutorul programului TopoSys. În ceea ce privește nivelmentul acesta a fost calculat clasic, cu ajutorul programului Excel.

După obținerea tuturor datelor, cu ajutorul programului TopoLT s-a facut raportare punctelor în programul AutoCAD, în vederea realizarea planurilor (planul de situație, planul rețelei de triangulație, planul rețelei de drumuire).

Prezentarea softurilor de prelucrare utilizate

Softurile principale folosite pentru realizarea lucrării de diplomă, sunt:

Autocad;

TopoSys

MapSys

Surfer 8

TopoLT

Leica Survey Office;

Microsoft Excel;

Microsoft Word.

Pentru prelucrarea datelor s-au folosit trei programe, unul pentru prelucrarea observațiilor și anume TopoSys, pentru raportarea punctelor s-a flosit programul TopoLT și pentru unirea automată a acestora,programul AutoCAD.

TopoSys

Programul TopoSys este un software de specialitate care calculează și prelucrează informații care provin din măsurători geodezo-topografice. Acesta folosește metode statistice de filtrare a erorilor mari și a compensării datelor. Pe lângă aceste, TopoSys efecuează și calcule necesare pentru stabilirea referinței geodezice a informațiilor de poziționare date în diferite proiecții și sisteme de referință. Gestionarea informațiilor este efectuată în baze de date denumite „Proiecte”, iar calculele propriu-zise se efectuează în unitățile de lucru denumite „Lucrări”. Fiecare lucrare cuprinde informații care caracterizează puncte , măsurători, nivelment, transformări și un registru cu operațiile efectuate.

Fereastra grafică permite vizualizarea coordonatelor și observațiilor existente în lucrarea curentă, precum și afișare numerelor de puncte și elipselor de eroare. Datele rezultate în urma măsurătorilor pot fi introduse manual, importate din fișiere ASCII sau preluate din memoriile stațiilor totale.

Înaintea începerii compensării propriu-zise avem posibilitate de a selecta parametrii doriți precum și sistemul de proiecție pe care dorim să-l utilizăm. Pe lângă acești parametri înainte începerii compensării este necesară precizarea unor toleranțe, care se introduc în funcție de precizia echipamentelor, a centrării instrumentului și a semnalului. Programul TopoSys permite o multitudine de calcule cum ar fi : intersecții înainte, intersecții înapoi (retrointersecții), drumuiri, radierea punctelor. În urma efectuării calculelor programul afișează erorile de determinare și aplică corecțiile doar dacă utilizatorul este satisfăcut, în caz contrar se pot restabili parametrii si precizarea toleranțelor, iar procesul se reia, deci utilizatorul participă interactiv la procesul de compensare.

Ponderea aplicată măsurătorilor poate fi în funcție de distanța măsurată, poate fi normalizată sau unitară. Programul beneficiază de opțiunea de calcul automat al factorului de scară, în funcție de punctele din zona de lucru.

Pe lângă compensarea datelor și calculul coordonatelor, soft-ul TopoSys permite și transformări de coordonate plane, transformări de coordonate standard (Stereo Krasovski – Stereo WGS, Hayford) precum și transformări de coordonate în mod direct între sisteme bazate pe datumu-ri diferite.

La sfârșitul operațiilor, fișierele care se vor salva vor avea extensia „ *.SRV”, sau se poate face exportul datelor și sub alte forme, cum ar fi fișierele ASCII sau fișierele grafice, în format DXF sau WMF.

AutoCAD

AutoCAD-ul este unul dintre cele mai folosite programe pentru desenare/proiectare asistată de calculator. Numele programului vine de la „Automatical Computer Aided Design” și este un produs al firmei Autodesk.

Printre principalele caracteristici ale AutoCAD-ului se pot enumera :

crearea unor construcții geometrice corecte;

posibilitatea de editare a elementelor grafice, precum și gestionarea datelor grafice după placul utilizatorului, folosind așezarea elementelor grafice pe straturi (layer-e);

existența obiectelor grafice și multiplele posibilități de definire a acestora;

capacitatea de modelare în două sau în trei dimensiuni;

existența unui sistem de cotare și de hașurare;

posibilitatea încărcării unor module compatibile cu AutoCAD-ul, cum ar fi Civil și TopoLT;

Elementele ferestrei principale sunt :

bara de meniuri;

bara cu instrumente pentru proprietățile obiectelor (strat, tip, linie, culoare, etc.);

bara cu instrumente standard;

butoane grafice;

zona de desenare;

sistemul de coordonate – care poate fi definit de utilizator – UCS (User Coordinate System) sau WCS (World Coordinate System);

fereastra mobilă de comandă – în care se introduc comenzi de la tastatură;

bara de stare – afișează informații asupra sistemului de coordonate, modurile SNAP, GRID, ORTHO, etc;

Înaintea realizării unui desen în AutoCAD, trebuie făcute câteva setări, în acest fel se va face inițializarea mediului de lucru. Se vor face setări pentru unitățile de măsură, pentru stabilirea limitelor desenului și pentru stabilirea tipurilor de linii, a culorilor.

Pentru setarea unităților vom selecta din bara de meniuri Format→Units. Se va deschide o fereastră unde vom putea seta formatul și precizia unităților de măsură pentru lungimi și unghiuri. Pentru unghuri se pot stabili deasemenea și sensul de măsurare precum și direcția de la care să se măsoare unghiurile.

Fig. 2.16. – Fereastra Units

Pentru introducerea punctelor se poate utiliza bara de comandă, unde se va tasta comanda dorită, fie se pot folosi programe sau mai bine zis module specifice, făcute special pentru a lucra împreună cu AutoCAD-ul, acestea fiind Civil sau TopoLT-ul. Acestea se instalează și cu ajutorul AutoLisp se încarcă în AutoCAD. Reprezintă un deosebit avantaj deoarece cu acestea se poate realiza introducerea și unirea automată a punctelor. Bineînțeles momentan există pe piață produse ale firmei AutoCAD care fac acest lucru, fără a încărca alte programe, singura diferență fiind din punct de vedere economic.

Printre cele mai importante meniuri ar fi meniul Draw și Dimension. Primul premițând realizarea diferitelor tipuri de linii precum și a altor forme geometrice, iar fereastra Dimesion permite dimensionarea desenelor, atât pentru lungimi cât și pentru mărimile unghiulare.

Fig. 2.17. – Meniul Draw Fig. 2.18. – Meniul Dimension

Firma Autodesk a scos pe piață și alte versiuni de AutoCAD, fiecare dintre ele fiind create pentru a ajuta utilizatorii din diversele domenii de proiectare, aceste programe fiind : AutoCAD Architecture, AutoCAD Electrical, AutoCAD Mechanical, AutoCAD Overlay, AutoCAD Land Desktop, AutoCAD Map, AutoCAD Civil 3D.

TopoLT

TopoLT este un program, gandit astfel incât să asigure o cât mai largă gamă de situații, ce ofera unelte pentru aplicații 2D sau 3D cu ajutorul cărora puteți crea planuri topografice sau cadastrale, puteți realiza modelul 3D al terenului si curbele de nivel, puteti calcula volume, etc. TopoLT raportează direct in desenul CAD fișierul de coordonate, raportează direct coordonatele din stația totală sau transmite coordonate din desen catre stația totală. La raportare textele punctelor pot fi optimizate astfel încat să nu existe suprapuneri între ele sau suprapuneri fața de celelalte entități aflate in apropierea punctului, codurile punctelor sunt traduse conform fișierului de interpretare a codurilor definit de utilizator, se pot introduce grafic puncte cu sau fara cote, se pot introduce automat puncte pentru entitățile (linii, polilinii, arce etc.) din desen ce nu au puncte la capete; pot fi calculate coordonatele punctelor radiate (puncte polare) inclusiv cu posibilitatea importului de măsuratori de la majoritatea stațiilor totale cunoscute, pot fi receptionate măsurători pe portul serial de la un instrument.

Din desen pot fi extrase coordonatele punctelor și salvate în diferite formate, inclusiv în formatele definite la instrumente (stații totale) sau în formate definite de utilizator. Se pot crea tabele de coordonate pentru punctele selectate, inclusiv tabel separat pentru punctele de stație, se poate crea modelul 3D al terenului și curbele de nivel, se pot calcula volume fară nici un fel de restrictive, modelele 3D pot fi tăiate sau unite,pot fi proiectate vertical entități 2D pe un model 3D pentru realizarea unor linii de secțiune. Se pot insera automat simboluri punctiforme de tip bloc .dwg sau shape dupa codul punctului, interpretarea codurilor fiind dată de fișierul în care sunt definite codurile, se pot crea in desen sau în fișierul arr.tab tabele cu calculul suprafețelor, înregistrarea aceste suprafețe în fișierul arr.txt, fișier ce poate fi importat în baza de date a programului ARIA, detașarea de suprafețe folosind metodele cunoscute din cadastru pentru detasari respectiv: paralela, paralela cu o direcție, perpendiculara, proporționala, printr-un punct obligat si detașare cu deschidere obligată,

Se pot salva in fișierul pll.txt profile transversale și longitudinale, fișier ce poate fi importat in baza de date a programului ProfLT, se deseneaza caroiajul automat iar la ceasta se poate adăuga numerotarea planselor pentru o listare mai eficienta, tot automat pe planșa se pot desena cartușul și chenarul. Configurarea programului a fost gandita astfel incat sa asigure

CAPITOLUL 3. PREZENTAREA TEORETICĂ A MODELELOR MATEMATICE UTILIZATE ÎN PRELUCRAREA OBSERVAȚIILOR

Verificarea rețelei de sprijin

Introducere

Punctele de sprijin vor fi determinate planimetric în sistemul de coordonate Stereografic 1970 și altimetric in sistem de cote Marea Neagra 1975.

Pentru asigurea unei precizii planimetrice de ± 5 cm și altimetrice de ±1cm, punctele rețelei de triangulație au fost verificate, după care s-a trecut la îndesirea acestora.

În zona de ridicare s-au verificat punctele de triangulație reprezentate in figura 3.1, a căror coordonate Rețelele de triangulație de ordin superior se compensează prin metode riguroase: metoda măsurătorilor indirecte (variația coordonatelor punctelor) și metoda măsurătorilor condiționate (variația unghiurilor și a direcțiilor).

Valorile corecțiilor determinate prin metoda măsurătorilor indirecte se aplică

coordonatelor punctelor în timp ce corecțiile obținute prin metoda măsurătorilor condiționate se referă la unghiuri și laturi și răspund condițiilor de geometrizare a rețelei. sunt redate în tabelul 3.1.

Indiferent de metoda de compensare aplicată, înainte de a se introduce în calculele de

compensare, direcțiile măsurate pe teren se verifică, se reduc la centrele punctelor și, în cazul

vizelor lungi, se reduc în planul de proiecție.

Verificarea rețelei se face cu scopul de a localiza și apoi de a elimina acele puncte care,

din diferite cauze, au fost deplasate de la pozițiile inițiale. Verificarea rețelei se va realiza din

punct de vedere planimetric și altimetric.

Fig.3.1 Reteaua de sprijin

Tabel 3.1 – Coordonate punctelor rețelei geodezice

Tabel 3.2 – Tabelul valori unghiulare

Condițiile geometrice pe care trebuie sa le îndeplinească observațiile geodezice intr-o

asemenea rețea de triangulație se numesc condiții interioare (tab. 3.2)

Într-o asemenea rețea de triangulație independentă se formează urmatoarele condiții:

– Condiția de figură – suma unghiurilor interioare ale triunghiurilor plane să fie egală cu 200g.

– Condiția de tur de orizont (de statie) – suma unghiurilor situate in jurul unui punct și care formează un tur de orizont complet trebuie a fie egală cu 400g.

– Condiția de pol sau de laturi – rezolvarea succesivă a triunghiurilor care au vârf comun, cu începere de la o latura si finalizare la aceeași latura, trebuie să conducă către aceeași valoare.

Verificarea rețelei se face cu scopul de a localiza și apoi de a elimina acele puncte care , datorita unor cauze , au fost deplasate de la pozițiile inițiale.Verificarea rețelei se va realiza din punct de vedere planimetric și altimetric.

3.1.1 Stabilirea numărului de ecuații de condiții

În cazul rețelelor sub forma lanțului de triunghiuri condițiile puse sunt: numărul

ecuațiilor geometrice de figură, numărul ecuațiilor de acord de laturi, numărul condițiilor de

bază, numărul condițiilor de orientări.

r=ω – 2p + 4

unde: r – numărul total de ecuații de condiții;

ω – numărul unghiurilor măsurate;

p – numărul total de puncte.

r=12 – 2*5 + 4

w1=l1-p1+1

unde: w1 – numărul ecuațiilor de figură (numărul de triunghiuri);

l1 – numărul laturilor cu viză dublă;

p1 – numărul punctelor staționabile.

w1 = 8-5+1=6

w2 = 0

unde: w2 – ecuații de punct central;

S = l – 2p + 3

unde: S – numărul ecuațiilor de laturi (de pol);

l – numărul total de laturi;

p – numărul total de puncte.

r = w1 + w2 + S

r = 4 + 0 + 0

nb = Nb – 1

unde: nb – numărul condițiilor de baze;

Nb – numărul bazelor măsurate (Bi, Bf).

nb = 2 – 1 = 1

nθ = Nθ – 1

unde: nθ – numărul condițiilor de orientări;

Nθ – numărul orientărilor măsurate.

nθ = 2 – 1 = 1

3.1.2 Scrierea condițiilor geometrice

Suma ungiurilor interioare trebuie să fie egala cu 200g.

(1)+(8)+(9)= 200g

(2)+(3)+(10)= 200g

(4)+(5)+(11)= 200g

(6)+(7)+(12)= 200g

(9)+(10)+(11)+(12)= 400g

Valoarea cea mai probabilă a unghiului, notată în paranteze este egală cu valoarea

măsurată la care se adaugă corecția.

(1)=1+v1

(2)=2+v2

(3)=3+v3

(4)=4+v4

(5)=5+v5

(6)=6+v6

(7)=7+v7

(8)=8+v8

(9)=9+v9

(10)=10+v10

(11)=11+v11

(12)=12+v12

unde: – (1), (2), (3), … , (12) – valoarea cea mai probabilă a unghiurilor

– 1, 2, 3, … 12 – unghiuri măsurate

v1, v2, v3…v12 – corecții

Corecția de pol:

3.1.3. Scrierea sistemului ecuațiilor de erori

V1+V8+V9+W1=0

V2+V3+V10+W2=0

V4+V5+V11+W3=0

V6+V7+V12+W4=0

V9+V10+V11+V12+ W5=0

d1V1-d4V4+d5V5-d6V6+d7V7-d8V8+W6=0

unde di =ctgi , i=1, 2, … ,12

W1=1+8+9-200g

W2=2+3+10-200g

W3=4+5+11-200g

W4=6+7+12-200g

W5=9+10+11+12-400g

3.1.4. Calculul corecțiilor

Sistemul are 6 ecuații cu 12 necunoscute și se rezolvă prin atașarea condiției [vv]= minim și astfel se ajunge la sistemul normal de ecuații de forma:

[aa]k1+[ab]k2+[ac]k3+[ad]k4+[ae]k5+[af]k6 +W1 = 0

[bb]k2+[bc]k3+[bd]k4+[be]k5+[bf]k6 +W2 = 0

[cc]k3+[cd]k4+[ce]k5+[cf]k6 +W3 = 0

[dd]k4+[de]k5+[df]k6 +W4 = 0

[ee]k5+[ef]k6 +W5 = 0

[ff]k6 +W6 = 0

Prin rezolvarea sistemului normal de ecuații rezultă corelatele k1, k2, … k6, după

formulele:

Cu ajutorul acestora se calculează corecțiile:

vi = aik1 + bik2 + cik3 + dik4 + eik5 + eik6+eik7+eik8, unde i = 1, 2, … 12

Cu ajutorul corecțiilor se calculează apoi valorile cele mai probabile ale unghiurilor.

Coeficienții ecuațiilor normale s-au calculat după schema redusă de calcul (tabelul 3.3).

Tabel 3.3 – Schema redusă de calcul a coeficienților ecuațiilor normale

Rezolvarea sistemului normal de ecuații s-a făcut prin metoda reducerii succesive –

Gauss-Doolittle (tabelul 3.4), din tabel rezultând și eroarea medie pătratică a unei singure

observații, m0 (abaterea standard) dată de relația:

– m unde n reprezintă numărul condițiilor iar k numărul de necunoscute

Tabel 3.4 – Schema Gauss –Dolittle

Calculul corecțiilor este prezentat în tabelul 3.5:

Tabel 3.5 – Calculul corecțiilor

3.1.5. Calculul unghiurilor compensate

În tabelul 3.6 este prezentat calculul unghiurilor compensate.

Tabel 3.6 – Calculul unghiurilor compensate

3.1.6. Verificarea matriceală a calculelor

Sistemul ecuațiilor de erori poate fi scris sub formă matriceală BTv = w , utilizând

următoarele notații:

Sistemul ecuațiilor de erori poate fi scris sub formă matriceală BTv = w , utilizând

următoarele notații:

Punând condiția de minim scrisǎ matriceal rezultă:

F = vTv – 2kT (BTv – w)= vTv 2vT Bk 2kTw= minim

în care :

kT=(k1, k2,… kr) -matricea transpusǎ a corelatelor

Valorile corecțiilor, pentru care este îndeplinitǎ condiția de mai sus, verificǎ sistemul:

i= 1, 2, … , n

Prin derivare se obține:

v Bk

Înlocuind v = Bk în ecuația în sistemul de ecuații se obține sistemul ecuațiilor normale al corelatelor:

Bt Bk w

de unde:

k (Bt B)-1w

Folosind valoarea calculată a corelatelor se obține valoarea cea mai probabilǎ a

corecțiilor. “vi”.

v (Bt B)-1w

Eroarea medie pǎtraticǎ a unei singure mǎsurǎtori în cazul mǎsurǎtorilor condiționate de aceeași precizie se calculeazǎ cu relația:

Expresia [vv] poate fi calculatǎ matriceal cu relația:

[vv] vtv

unde :

vT k tB t

iar:

vTv k t B t Bk

dar cum B t Bk= w relația devine :

v tv k tw

Înlocuind cu datele concrete vom obține :

Prin metoda matriceală s-au obținut același valori pentru corelate, corecțiile unghiulare și pentru abaterea standard, confirmând corectitudinea calculelor făcute prin metoda reducerilor succesive (Gauss-Doolittle).

Calculul orientărilor

Considerând punctele p1, p2, p3, p4, p5 de ordin superior orientările de plecare și închidere se vor calcula din coordonatele punctelor menționate. Astfel se poate scrie:

θp1-p2=arctg(Δyp1-p2/Δxp1-p2)

Calculele s-au efectuat în tabelul 3.7 :

Tabel 3.7 – Calculul orientărilor

În continuare este prezentat calculul orientărilor folosind relațiile :

Θp2-p3= θp1-p2+200g+(3)+(4)

Θp3-p4= θp2-p3+200g+(5)+(6)

Θp4-p5=θp3-p4+200g+(7)

Θp5-p1 = θp4-p5+ 200g+(10)+(11)+(12)

Θp1-p2=θp5-p1+200g+(2)

Calculul Laturilor

Calculul laturilor se realizează plecând de la două baze măsurate sau de la două baze

determinate din coordonatele punctelor de ordin superior. În rețeaua de triangulație luată în

studiu aplicând teorema sinusurilor, din aproape în aproape, va rezulta lungimea laturilor (tab. 3.8). Se va utiliza astfel formula următoare:

Tabel 3.8 – Calculul calculul laturilor

Calculul coordonatelor

Cunoscându-se orientările și lungimile laturilor se poate trece la calculul coordonatelor punctelor rețelei de triangulație.

Pentru calculul coordonatelor se aplică relațile arhicunoscute:

xp= xp-p1+dp-p1,pcosϴp-p1,p

yp= yp-p1+dp-p1,pcosϴp-p1,p

unde: xp,yp – coordonatele punctului curent

yp-p1,yp-p2 – coordonatele punctului din spate.

Calculul coordonatele punctelor rețelei de triangulație sunt redate în tabelul 3.9.

Tabel 3.9 – Calculul coordonatelor punctelor rețelei de triangulație

Tabel 3.10 – Tabel comparativ coordonate vechi și coordonate noi

Tabel 3.11 – Carnet de teren

Calculul cotelor rețelei de sprijin

Nivelmentul trigonometric se utilizeazǎ la determinarea altitudinii punctelor rețelelor geodezice, în rețele geodezice tridimensionale pentru determinarea altitudinilor elipsoidale

Problema principalǎ la determinarea altitudinilor prin nivelment trigonometric o constituie efectul refracției atmosferice verticale și a sfericitǎții. Refracția verticalǎ influențeazǎ valoarea unghiurilor zenitale mǎsurate și implicit și a diferențelor de nivel determinate.De asemenea, sfericitatea influențeazǎ diferențele de nivel, determinate între douǎ puncte.

Verificarea nivelitică se realizează prin nivelment trigonometric la distanțe mari, aplicând corecția de sfericitate și refracție.Din figura 3.2.rezultă :

Fig 3.2 Nivelment trigonometric geodezic la distanțe

Cota punctului B este dată de relația:

HB = HA + iA – Dh’AB – lB

Dacă vizarea se va face pe miră la lB = iA atunci relația se simplifică:

HB = HA + iA – Dh’AB – ia = HA + dAB sinrA.

În tabelul 3.12 se prezintă calculul cotei al punctului încadrat, utilizând relațiile:

unde: M – raza elipsei meridian;

N – raza primului vertical;

R – raza medie de curbura.

unde: a – raza mare (6378,245 km);

e – prima excentricitate;

B – latitudinea punctului.

Tabel 3.12 – Carnet de teren

Tabel 3.13 – Verificarea cotelor punctelor din retea

Tabel 3.14 – Tabel comparativ

Dezvoltarea rețelei de sprijin

Pentru realizarea lucrărilor de teren, rețeaua geodezică de sprijin formată din cele 4

Puncte, s-a îndesit în zona de lucrări cu inca doua puncte, notate cu Biserica Baica și 500, situate în apropierea arealului de lucrări, a carui coordonate au fost determinate prin metoda coordonatelor baricentrice. Relațiile de calcul aferente acestei metode sunt asemǎnǎtoare mediei aritmetice poderate.

Controlul calculelor coeficienților de direcție se realizeazǎ cu relațiile:

Deoarece vom avea:

Inlocuind relația se obține ecuația de corecții între douǎ puncte noi:

Considerând cǎ punctul „i” este vechi, iar punctul „j” este nou, astfel încât dxi=dyi=0 și ca urmare ecuația (5.18) devine:

Ecuația se utilizeazǎ în cazul intersecțiilor multiple înainte.

Considerând cǎ punctul „j” este vechi și punctul de stație „i” este nou, în acest caz

dxj=dyj=0, și ca urmare expresia devine:

Ecuația se utilizeazǎ în cazul intersecțiilor multiple înapoi

Considerând cǎ punctele „i” și „j” sunt vechi, caz în care dxi=dyi= dxj=dyj=0, astfel ecuația

Intersecția combinată reprezintă cazul general al intersecției multiple și deci cazul general de rezolvare a triangulațiilor geodezice prin metoda măsurătorilor indirecte. În figura 3.3 este reprezentat cazul în care sunt cunoscute coordonatele punctelor și direcțiile măsurate și notate .

Punctele geodezice noi “Biserica Baica” și “500” trebuie determinate ca poziții în plan, respectiv prin coordonatele (Xbiserica;Ybiserica) și (X500;Y500) exprimate prin valori probabile.

Figura 3.3 – Îndesirea rețelei de triangulație

Într-o primă etapă de calcul, se vor obține coordonatele provizorii (Xbiserica;Ybiserica) și (X500;Y500) ale punctelor noi folosind procedeele cunoscute ale intersecțiilor înainte și înapoi. Corecțiile probabile ale acestor coordinate provizorii ΔXbiserica; ΔYbiserica și ΔX500; ΔY500 se obțin din sistemul ecuațiilor de corecții scris pentru toate direcțiile măsurate.

Ecuația de corecții dintre două puncte noi se prezintă sub forma :

aijΔxj+bijΔyj-aijjΔxi-bijΔyi-Δzi+lij=vij

Din această ecuație se derivă celelalte ecuații în funcție de natura punctelor i și j, și anume dacă sunt puncte noi sau vechi.

Dacă I este vechi și punctual vizat j este nou, avem următoarea ecuație:

aijΔxj+bijΔyj-Δzi+lij=vij

În cazul în care punctul de stație i este nou, iar punctual vizat j este vechi, ecuația se prezintă sub forma:

-aijjΔxi-bijΔyi-Δzi+lij=vij

Dacă ambele puncte, i și j sunt puncte vechi, ecuația devine :

-Δzi+lij=vij

Aplicând aceste ecuații pe cazul nostru se obține următorul sistem de ecuații:

a1Δx500+b1Δy500-Δz1+l1=v1

Cornu a2ΔxB+b2ΔyB-Δz2+l2=v2

-Δz3+l3=v3

-a4Δx500-b4Δy500-Δz4+l4=v4

a5ΔxB+b5ΔyB-a5Δx500-b5Δy500-Δz5+l5=v5

500 -a6Δx500-b6Δy500-Δz6+l6=v6

-a7Δx500-b7Δy500-Δz7+l7=v7

a8Δx500+b8Δy500-Δz8+l8=v8

Vf.Zapodii a9ΔxB+b9ΔyB-Δz9+l9=v9

-Δz10+l10=v10

-Δz11+l11=v11

Coasta Mare a12ΔxB+b12ΔyB-Δz12+l12=v12

a13Δx500+b13Δy500-Δz13+l13=v13

-Δz14+l14=v14

-Δz15+l15=v15

Carbunari a16ΔxB+b16ΔyB-Δz16+l16=v16

a17Δx500+b17Δy500-Δz17+l17=v17

-Δz18+l18=v18

a1Δx500+b1Δy500+l1=v1’

Cornu a2ΔxB+b2ΔyB+l2=v2’

-a4Δx500-b4Δy500+l4=v4’

a5ΔxB+b5ΔyB-a5Δx500-b5Δy500+l5=v5’

500 -a6Δx500-b6Δy500+l6=v6’

-a7Δx500-b7Δy500+l7=v7’

a8Δx500+b8Δy500+l8=v8’

Vf.Zapodii a9ΔxB+b9ΔyB+l9=v9’

a12ΔxB+b12ΔyB+l12=v12’

Coasta Mare a13Δx500+b13Δy500+l13=v13’

a16ΔxB+b16ΔyB+l16=v16’

Carbunari a17Δx500+b17Δy500+l17=v17’

Dupa aplicarea regulilor lui Schreiber:

Regula 1: Considerăm următorul sistem de ecuații al corecțiilor:

a1Δx + b1Δy – Δz + l1 = v1 cu ponderea p1

a2Δx + b2Δy – Δz + l2 = v2 cu ponderea p2

…………………………………………………………………………

anΔx + bnΔy – Δz + ln = vn cu ponderea pn

Regula 2: Sistemul de ecuații, cu aceiași coeficienți ai necunoscutelor și cu termenii liberi diferiți:

cu ponderea p1

cu ponderea p2

……………………………………………………………….

cu ponderea pn

Regula 3 : Ecuația de erori:

cu ponderea p

Tabel 3.15 – Coordonate provizorii ale punctelor Biserica Baica, 500

Tabel 3.16 – Calculul coeficienților de direcție

Tabel 3.17 – Calculul termenilor liberi

Tabel 3.18 – Calculul coeficienților ecuațiilor normale

Tabel 3.19 – Rezolvarea sistemului normal de coordonate ( Schema Gauss-Doolittle)

Precizia de încadrare se calculeazǎ cu relațile:

unde: n= numǎrul ecuațiilor sistemului inițial;

k – numǎrul necunoscutelor inițiale;

Q11,Q22 – coeficienți de pondere

Tabel 3.20 – Calculul coeficienților de pondere

Valoarea cea mai probabilǎ a punctului incadrat se obține cu relațiile :

(X1) = X1+ ∆X

(Y1)= Y1+ ∆Y

Calculul corecțiilor coordonatelor provizorii prin metoda matriceală:

Ecuația matriceala a sistemului de ecuatii se prezinta sub forma:

AX l V

unde : A – matricea coeficienților;

X – matricea necunoscutelor;

l – matricea termenilor liberi;

V – matricea corecțiilor valorilor măsurate

Punând condiția de minim V * pV =minim se determină matricea necunoscutelor care se prezintă sub forma:

X (A* pA)-1 A* pl

În urma calculelor se constată că valorile necunoscutelor obținute prin metoda matriceală sunt identice cu cele obținute prin metoda Gauss-Doolittle.

Coeficienții de pondere se regăsesc pe diagonala principală a matricei Qxx, care de

asemenea sunt egali.

. Relizarea rețelei de ridicare si de trasare

Realizarea rețelei de ridicare și de trasare a inceput prin determinarea punctului 500 prin metoda intersesctiei inapoi cu viza in ambele pozitii ale lunetei, efectuând 3 serii de citiri asupra 8 puncte nestationabile din reteaua geodezică natională de stat .

Metoda intersecției unghiulare înapoi, sau retrointersecția, se aplică prin staționarea în punctul nou ce urmează a fi determinat (500) și vizarea înapoi către punctele de coordonate cunoscute la care se citesc direcțiilor orizontale.

Punctele vechi pot fi puncte din rețeaua geodezică de ordin superior, care pot fi atât puncte inaccesibile (turle de biserici, paratrăznete pe clădiri, semnale pe coșuri industriale sau antene radio-TV) cum este și în cazul nostrum dar și accesibile (puncte bornate și semnalizate de ordin superior, semnale topografice amplasate pe terasele clădirilor).

Punctul nou ce urmează a fi determinat s-a marcat pe teren prin borne din beton, deorece se dorește ca punctul nou să fie utilizat pe o perioadă de timp mai îndelungată pentru dezvoltarea altor determinări topografice.

Tabel 3.21 – Puncte nestaționabile din reteaua geodezică

Din punctul nou determinat 500 s-a facut indesirea retelei cu unu număr de 17 puncte (în primă fază), amplasate în teren corespunzător cerințelor si obiectivelor în vederea radierii tuturor punctelor de detaliu .

Tabel 3.22 – Puncte din rețeaua de ridicare determinate din punctul 500

Drumuirile sau poligonațiile reprezintă o succesiune de puncte de stație, legate intre ele prin unghiuri și distanțe, amplasate in apropierea detaliilor ce urmează a fi ridicate. Drumuirile au ca scop indesirea punctelor rețelei de triangulație și intersecție, numindu-se drumuiri principale, cand se sprijină direct pe astfel de puncte sau drumuiri secundare, cand unul sau ambele puncte de capăt sunt puncte de capăt dintr-o altă drumuire. îndesirea rețelelor de sprijin făcându-se cu scopul de a facilita și de a îmbunătății randamentul radierii detaliilor topografice

Operații de teren ale drumuirilor:

Principalele operații de teren ale drumuirilor sunt: recunoașterea terenului; marcarea și

semnalizarea varfurilor de unghi; măsurarea lungimii laturilor; măsurarea unghiurilor de pantă

și ale celor orizontale etc.

Recunoașterea terenului

Cu ocazia recunoașterii suprafeței de teren pe care se va amplasa drumuirea, echipa de

recunoaștere efectuează:

a. confruntarea proiectului cu terenul pentru a definitiva proiectul de drumuire, marcandu-se punctele cu țăruși, vopsea, etc., efectuand și un reperaj pentru găsirea amplasamentului in vederea marcării definitive;

b. alegerea aliniamentelor, în așa fel încât să fie pe cât posibil de pantă uniformă, pentru măsurarea in condiții bune a distanțelor;

c. alegerea modului de marcare și semnalizare a punctelor, precum și notarea acestora in carnetul de teren.

Atunci cand punctul de sprijin este unul din rețeaua geodezică de stat, având coordonatele

cunoscute, orientarea drumuirii se va face în funcție de orientarea laturii rețelei de sprijin. Calculul într-o drumuire de orice tip, ar fi acela care conduce la aflarea coordonatelor vârfurilor sale, adică a punctelor noi, încadrarea între elementele de sprijin date.

Borna Feno este compusă din 2 părți:

partea superioară (poate avea diferite forme)

țeavă metalică (aceasta are interiorul gol, iar în acest loc sunt introduse niște tije metalice care ajută la fixarea în sol a bornei)

Fig. 3.4 – Bornă Feno

Metoda de ridicare aleasă – Drumuire planimetrică combinată cu radieri. Sistemul de proiecție utilizat a fost “ Proiecția Stereografică 1970 cu plan secant unic” iar ca plan de referință pentru stabilirea mărimilor altimetrice ale punctelor – “Sistemul de altitudini normale Marea Neagră 1975”, cu punctul zero fundamental în Capela Militară Constanța.

Măsuratorile din teren se regăsesc în tabelul 3.23 :

Tabel 3.23 – Fișa de măsurători pentru drumuire

Calculul drumuirii cu ajutorul programului TopoSys:

Prima statie:

Data : 2013-06-24 20:27:39

Sistem de coordonate : X -> NORD

Unitatea de masura a directiilor: Centezimal

Unghi vertical : Zenital

Metoda de masurare a distantelor: Inclinata

Reducere la nivelul marii : Nu

Coeficient de scara : 0.999940072

Drumuire :

Prima statie :508 punct cunoscut, orientat

Statii intermediare:5001,5002,5003,5004

Ultima statie :5004 punct necunoscut, neorientat

Traseul :508 > 5001 > 5002 > 5003 > 10001

Puncte calculate :3

Lungimea totala[m] :558.471

Eroare neinchidere directii [gr]: 0.0000

Corectie directii [gr]: 0.0000

Eroare neinchidere coordonate X[m]: 0.000

Eroare neinchidere coordonate Y[m]: 0.000

Statia:508 Orientare: 47.1057

Punct calculat: Nr:5001 X:619496.018 Y:371076.647

Corectii[m]: X: 0.000 Y: 0.000

Statia:5001 Orientare:101.5717

Punct calculat: Nr:5002 X:619495.033 Y:371116.556

Corectii[m]: X: 0.000 Y: 0.000

Statia:5002 Orientare: 74.1657

Punct calculat: Nr:5003 X:619518.828 Y:371171.939

Corectii[m]: X: 0.000 Y: 0.000

Statia:5003 Orientare:150.1037

Punct calculat: Nr:5004 X:619379.047 Y:371311.266

Corectii[m]: X: 0.000 Y: 0.000

Fig. 3.5 Prelucrarea drumuirii in TopoSys

Tabel 3.24 – Baza rețelei de ridicare

Ridicarea detaliilor planimetrice și altimetrice

Ridicarea detaliilor topografice este operația de teren care are în vederea radierea detaliilor planimetrice și altimetrice în vederea realizării reprezentărilor grafice, necesare în diferite domenii de activitate.

Se observă un interes deosebit în vederea realizării operațiilor de ridicare a detaliilor topografice existente în teren și asta datorită importanței acestora pentru diferitele operații de proiectare, în care cunoașterea realității din teren este crucială. Aceste detalii topografice reprezintă totalitatea elementelor conținute de planuri și hărți, acestea pot fi de două feluri :

detalii planimetrice – reprezintă detaliile care se găsesc pe suprafața terestră (păduri, construcțiile, lacuri), acestea vizează de cele mai multe ori realizarea reprezentărilor 2D;

detalii altimetrice sau de nivelment – acestea reprezintă accidentația terenului, respectiv formele de relief (reprezentări unidimensionale);

detalii planimetrice și altimetrice – acestea creează o fidelitate cât mai ridicată a terenului, ajută la crearea reprezentărilor 3D;

Operația de ridicare se bazează pe existența unei rețele de ridicare, aceasta fiind compusă din punctele de stație ale drumuirii, dar și cele ale rețelei de sprijin. Metoda de lucru care este cel mai des folosită în ziua de azi este metoda radierii și se aplică în situațiile în care dintr-un punct de coordonate cunoscut se pot realiza vize și se pot măsura distanțele spre puncte caracteristice ale terenului. În vederea obținerii unui randament în lucru cât mai mare, radierea detaliilor se realizează concomitent cu drumuire. Pentru realizarea acestor operații, cele mai des folosite instrumente sunt stațiile totale și nivelmetrul (nivela). Stația totală prezintă numeroase avantaje, iar acestea pot fi folosite atât pentru ridicarea detaliilor planimetrice, cât și pentru altimetrie. Pentru realizarea lucrărilor altimetrice stațiile totale sunt folosite adesea, când accidentația terenului este ridicată, iar utilizare nivelei ar duce la erori mult mai mari. Nivelmetrul se folosește pentru determinare altitudinii (cota) punctelor pentru zonele unde accidentația terenului nu este ridicată, utilizarea nivelei în astfel de situații oferă beneficii din punct de vedere al prciziei.

Ridicarea detaliilor, ca operație finală în ceea ce privește măsurătorile pe teren, se referă la determinarea planimetrică și altimetrică a detaliior din teren, acestea fiind calculate în funcție de punctele de coordonate cunoscute ale rețelei de sprijin. Metodele de ridicare a detaliilor sunt prezentate în cele ce urmează, folosirea acestor depinzând de aparatura folosită, precum și de condițiile din teren.

Metodele de ridicare a detaliilor sunt :

metoda radierii sau metoda coordonatelor polare, cu mai este aceasta numită

metoda coordonatelor rectangulare sau metoda absciselor și ordonatelor.

În cazul lucrării aflate în studiu, metoda de ridicare folosită a fost metoda coordonatelor polare. Metoda permite obținerea coordonatelor unor puncte caracteristice de detaliu prin coordonatele polare sau rectangulare. Astfel pentru determinarea acestor puncte va trebui să se măsoare orientarea dintre un punct de coordonate cunoscut la care i se va adăuga valoarea unghiulară, ce se înregistrează spre punctul de interes, plus distanța de la punctul de stație la punctul de interes.

Fig. 3.6. – Ridicări prin metoda polară

Metoda polară este preferată datorită faptului că se poate realiza concomitent cu drumuirea. Este folosită de cele mai multe ori și datorită faptului că din același punct de stație, sunt vizibile mai multe puncte de detaliu. Punctele de detaliu radiate sunt caracterizate prin cele două elemente polare (unghiul și distanța) culese în teren, cu ajutorul cărora se vor deduce apoi prin calcul coordonatele punctelor de detaliu.

Utilizarea stației totale SET 630 R oferă un grad ridicat de automatizare în procesul de ridicare a detaliilor topografice. Stația având un program cu ajutorul căruia vor putea fi măsurate un număr foarte mare de puncte.

În timpul procesului de măsurarea unghiurile s-au măsurat într-o singură poziție a lunetei, corecțiile de colimație fiind asigurate de soft-ul instrumentului, iar distanța care s-a măsurat în teren a fost distanța înclinată. În același timp preluarea detaliilor s-a efectuat utilizând pentru fiecare punct de detaliu un cod, acesta descriind într-un anume fel detaliul, pentru a ușura lucrul la birou, în vederea realizării straturilor tematice corespunzătoare măsurătorilor.

Măsurătorile au fost prelucrate cu ajutorul programului de calcul TopoSys atât din punct de vedere planimetric cât și din punct de vedere altimetric, apoi au fost exportate într-un fișier *.txt, care cuprinde numărul punctului, coordonata X, coordonata Z și coordonata Z. Acest calcul s-a realizat și prin metoda clasică, folosind programu Excel.

Calculul coordonatelor absolute ale punctelor radiate

Xpunct radiat= Xpunct stație ± Δxpunct statie – punct radiat

Ypunct radiat= Ypunct stație ± Δypunct statie – punct radiat

Valorile calculate ale coordonatelor punctelor de detaliu sunt prezentate în tabelul 3.24.

Tabel 3.25 – Coordonatele punctelor de detaliu

Trasarea detaliilor planimetrice și altimetrice

În funcție de precizia necesară aplicării punctelor pe teren se deosebesc următoarele metode de trasare :

metode numerice;

metode grafice;

metode combinate;

Metodele care asigură precizia cea mai ridicată, sunt metodele numerice. La aceste metode elementele topografice de trasare se calculează din coordonatele punctelor. Metodele grafice sunt mai puțin precise, întrucât elementele de trasare sunt determiate prin măsurători grafice de pe planuri. Metodele combinate se utilizează acolo unde în trasarea punctelor se impun precizii diferite, pentru punctele importante se folosesc metodele numerice, iar pentru punctele mai puțin importante se folosesc metodele grafice (N. Pop, M. Ortelecan „Topografie Inginerească”, ed. AcademicPres, 2005:66).

Trasarea în plan a punctelor obiectivelor proiectate se realizează prin una di următoarele metode :

metoda coordonatelor polare;

metoda coordonatelor rectangulare;

metoda intersecțiilor unghiulare înainte;

metoda intersecțiilor liniare;

metoda traseelor poligonale;

Pentru trasarea în plan a punctelor caracteristice s-a folosit metoda coordonatelor polare și metoda coordonatelor rectangulare.

Metoda coordonatelor polare

În genereal această metodă se aplică atunci când, rețeaua de sprijin se prezintă sub forma unor trasee poligonale sau sub forma unei rețele de construcție.

Pentru trasarea pe teren a punctului C (punct 1 pe limita planului parceler), se determină mai întâi elementele polare de trasare . Determinarea unghiului β se va face in functie de orientarea B-A, care in cazul nostru este 501-100 =0,0000g , in acest fel se întocmește carnetul de teren pentru fiecare punct care urmează sa fie trasat .

Fig. 3.7. – Metoda coordonatelor polare

Tabel 3.26 – Inventarul punctelor pentru trasare prin metoda coordonatelor polare

Calculul suprafețelor

Suprafața se definește ca fiind aria cuprinsă în limitele unui contur închis, proiectat în plan, fără să se țină seama de relieful terenului.

Suprafețele se determină conform normelor tehnice în vigoare, iar metodele și procedeele de calcul a suprafețelor se stabilesc în funcție de datele inițiale cunoscute, iar acestea la rândul lor depind de metodele de măsurători prin care s-au obținut datele inițiale precum și de precizia lor. Cele patru metode principale de determinare sunt : analitică, trigonometrică, grafică și mecanică.

În funcție de precizia de calcul a suprafeței, metoda analitică este cea mai precisă, acesta folosind coordonatele rectangulare ale punctelor de pe conturul poligonului care delimitează suprafața în cauză. La metoda analitică există două posibilități de calcul :

când se cunosc coordonatele echerice ale unui contur ce închide suprafața de calculat;

când se cunosc coordonatele absolute ale punctelor de pe un contur oarecare;

Realizarea calculului de suprafață s-a făcut pentru limita imobilului care defineste planul de situație cu ajutorul programului TopoLT, iar rezultatul este urmatorul :

Fig. 3.8 – Calculul suprafetelor cu ajutorul programului TopoLT

CAPITOLUL 4

Întocmirea planului topografic

Planul topografic este o reprezentare convențională grafică a unor porțiuni mai restrânse ale supreafeței terestre cu toate detaliile existente, acestă reprezentare se face pe un plan orizontal fără să se țină cont de curbura Pământului. Unul dintre scopurile principale ale operațiilor topo-geodezice îl reprezintă întocmirea planurilor necesare în diferite domenii, în special la proiectarea și executarea numeroaselor obiective.

Prin realizarea acestor lucrări se urmărește în funcție de scopul final, obținerea unor date din măsurători cât mai precise și care să creeze situația existentă în teren, lucru foarte important mai ales pentru proiectanți. În general se urmărește un grad cât cât mai ridicat de detaliere, dar care să fie în concordanță și cu scara la care se va executa acel plan. Planurile topografice de bază se întocmesc în Proiecția Stereografică 1970 și sunt realizate la scările 1:10.000, 1:5.000 și 1:2.000. planurile topografice la scări mai mari, cum sunt cele 1:1.000, 1:500 și 1:200 se pot întocmi atât în Proiecția Stereografică 1970 cât și în sisteme locale, asta în funcție de scopul pe care o sa-l deservească.

În vederea unor planuri care să redea cât mai precis situația din teren, dar și pentru ca acestea să poată fi interpretate și de persoanele mai puțin pregătite în acest domeniu, realizarea planurilor se face utilizând multe semne convenționale (fig.4.1.) care să descrie cât mai bine detaliile de pe suprafața topografică. La aceste reprezentări prin semne convenționale se urmărește o generalizare cât mai mare a semnelor și asta pentru a fi mai simplu de reprezentat dar în același timp să fie și explicit pentru detaliul pe care-l reprezintă.

Fig. 4.1 Semne convenționale

– cale ferată; b. – fâneață; c. – pădure

Semnele convenționale se grupează în: semne convenționale de scară, semne convenționale de contur, semne convenționale explicative și semne convenționale liniare.

În prezent tehnologia de realizare a planurilor topografice a fost modernizată, datorită dezvoltării tehnicii și informaticii în mai toate domeniile. Acești factori au permis realizarea unui grad ridicat de automatizare, începând de la preluarea datelor în teren și terminând cu soft-urile de prelucrare a datelor precum și programele de desenare asistate de calculator.

Etapele realizării unui plan topografic sunt următoarele :

se stabilește scopul final al planului și cine va utiliza planul;

se realizează ridicările în teren ( pe baza unei rețele de sprijin);

se realizează prelucrarea datelor;

se face importul acestor date spre un sistem CAD, pentru realizarea reprezentărilor;

În funcție de performanțele soft-urilor, această reprezentare se poate face prin unirea automată a punctelor. Există soft-uri speciale care în funcție de modul de efectuare a măsurătorilor în teren și datorită posibilității creării unei biblioteci de simboluri, pot genera automat aceste reprezentărigrafice, iar utilizatorul participă interactiv la acest proces.

Pentru ca planul sau harta topografica sa exprime cât mai fidel realitatea de pe teren, este necesar ca alaturi de elementele de planimetrie sa fie reprezentate si formele de relief.

Reprezentarea reliefului pe planuri si harti topografice se realizeaza prin mai multe metode, mai utilizate fiind metoda curbelor de nivel, metoda tentelor hipsometrice si metoda hartilor în relief.

Metoda curbelor de nivel este cea mai utlilizata, mai expresiva si mai precisa metoda de reprezentare a reliefului, permitând rezolvarea urmatoarelor probleme:

– determinarea înfatisarii generale a reliefului;

– densitatea fragmentarii reliefului;

– diferenta de nivel dintre punctele cotate;

– înclinarea pantelor;

– realizarea profilului topografic.

Curba de nivel reprezinta proiectia în plan orizontal a liniei care uneste punctele cu aceeasi altitudine pe suprafata terestrea. Curbele de nivel mai sunt cunoscute si sub denumirea de curbe hipsometrice sauizohipse.

Curbele de nivel se obtin prin intersectia imaginara a suprafetei terestre cu planuri de referinta orizontale, situate la înaltimi succesive, la distante egale si paralele între ele. Proiectând conturul acestor planuri pe harta se obtin curbele de nivel, care redau înfatisarea din natura a reliefului.

Fig. 4.2 Obtinerea curbelor de nivel

Distanta constanta, masurata pe verticala între planurile orizontale de intersectie a terenului se numesteechidistanta, notata pe harti cu litera E. Echidistanta are întotdeauna aceeasi valoare în cadrul unei harti, variind în functie de scara hartii si de complexitatea reliefului. Cu cât echidistanta este mai mica, cu atât relieful este mai bine reprezentat pe harta.

Spatiul dintre doua curbe de nivel pe harta nu reprezinta echidistanta, ci proiectia pe orizontala a suprafetei terestre.

În functie de echidistanta curbele de nivel sunt de mai multe feluri:

– normale, care se desemneaza prin linii continui normale

– principale, care apar pe harti sub forma unor linii mai groase

– ajutatoare, care se traseaza sub forma unor linii întrerupte

– accidentale, care se traseaza prin linii punctate

Valoarea echidistantei, atât a curbelor de nivel principale, cât si a curbelor de nivel normale este trecuta pe fiecare harta, sub scara.

Curbele de nivel ajutatoare sunt trasate la 1/2 din valoarea echidistantei curbelor de nivel normale, iar curbele de nivel accidentale se traseaza, de obicei, cu 1/4 din valoarea curbelor de nivel normale.

Valoarea echidistantei curbelor de nivel este în functie de scara hartii si de gradul de fragmentare al reliefului, fiind mai mare (10, 20, 50, 100 m) pe hartile la scara mica, cu relief accidentat si mai mica (1, 2, 5 m) pentru planuri si harti întocmite la scari mari, cu relief neted. De exemplu, pe harta la scara 1:25.000 echidistanta curbelor de nivel este de 10 m pentru regiunile cu relief accidentat si 5 m pentru regiunile de câmpie.

Pentru o mai usoara interpretare a reliefului, din loc în loc, pe curbele de nivel principale, se înscriu valorile acestora, cifrele fiind orientate cu baza spre vale, ceea ce faciliteaza determinarea directiei de înclinare a terenului

Fig.4.4 Înscrierea valorilor pe curbele de nivel

Un alt indiciu al directiei de înclinare a terenului îl constituie indicatoarele de panta (bergstrichuri), reprezentate prin liniute scurte, trasate perpendicular pe curbele de nivel, îndreptate în josul pantei.

Fig.4.5 Indicatoare de panta pe curbele de nivel

a – mamelon; b – depresiune

Forma pantei reiese din modul în care aceasta este ilustrata prin curbe de nivel. Panta uniforma este reprezentata prin curbe de nivel egal departate între ele. La forma concava curbele de nivel sunt mult mai dese spre vârful pantei rarindu-se spre baza, în timp ce la cea convexa curbele de nivel devin tot mai rare spre vârf si mai apropiate spre piciorul pantei. În cadrul pantelor neregulate, curbele de nivel se raresc sau se apropie în functie de configuratia terenului.

Fig. 4.6. Forma pantei din mersul curbelor de nivel

a – uniforma; b – concava; c – convexa; d – neuniforma

Curbele de nivel înainteaza pe dealuri (au forma convexa) si se retrag pe vai (au forma concava).

Pe lânga curbele de nivel, pe harti se mai întâlnesc si cote. Acestea se gasesc sub forma unor puncte însotite de un numar ce exprima valoarea altitudinii.

De asemenea, mai pot apare unele accidente de teren, cum ar fi gropi, maluri abrupte, viroage, diguri si unele cifre însotitoare ce dau indicatii asupra altitudinii relative a acestora.

Fig.4.8 Cota pe harta topografica

Fig. 4.9. Reprezentarea unei viroage

Metoda utilizată în realizarea operațiunilor topografice de măsurare a entitaților aflate pe plan este metoda sprijinită combinată cu radierea.

Drumuirea sprijinită este in cazul general formată între două puncte cunoscute din rețeaua de sprijin.În acest caz se pleacă dintr-un punct de coordonate cunoscute, se execută drumuirea pe traseul stabilit și se închide drumuirea într-un punct care are coordonate deja cunoscute .

În teren se vor măsura, pentru fiecare direcție vizată, unghiul orizontalale, unghiul vertical și direcțiile. În unghiurile orizontale se pot măsura unghiurile α în fiecare punct sau ce pot măsura direct orientările direcțiilor vizate.

După finalizarea operațiilor de teren, stația totala a fost descărcată într-un computer, vizualizăndu-se datele culese de pe teren pentru a putea lucra cu ele mai eficient în redactarea planului.

Foloșind programul Autocad 2013, datele de pe teren au fost încărcate și în funcție de cerințe a fost întocmit planul de șituație a imobilului.

Întocmirea planului de trasare

Trasare topografica: Ansamblu de metode topografice prin care se realizeaza transpunerea in teren a elementelor geometrice de legatura (distante,unghiuri, coordonate) stabilita prin proiectul de executie fata de:

puncte ale retelelor geodezice sau topografice din zona;

puncte sau aliniamente ale constructiilor invecinate;

detalii invecinate cu caracter natural.

Baza de trasare: Retea de elemente geometrice folosita si la ridicarea topografica de la care se porneste trasarea obiectivului. Ridicare topografica: Transpunerea in plan prin masuratori topografice a punctelor si elementelor caracteristice ale terenului. Puncte de sprijin: Puncte din teren fata de care se realizeaza orientarea unei constructii. Compensare: Metoda prin care se elimina erorile aparute in timpul efectuarii masuratorilor. Aplicarea pe teren a proiectelor de constructii in vederea executiei necesita efectuarea de lucrari topografice de birou si in teren care se desfasoara in urmatoarea succesiune:

proiectarea trasarii;

pregatirea topografica a proiectului;

predarea-primirea amplasamentului si a bornelor de reper;

trasarea in teren a axelor constructiilor, a contururilor obiectivelor, a detaliilor in timpul executiei;

efectuarea de masuratori la montarea elementelor de constructii;

verificarea lucrarilor de trasare a constructiilor pe teren.

Proiectul de executie trebuie sa cuprinda obligatoriu documentatia topografica de baza folosita la intocmirea retelelor topografice cit si scheme de sprijin pentru trasare sau bazele de trasare,masuratorile pe teren ale bazei de trasare,bornarea si semnalizarea punctelor.

Schemele de trasare mai cuprind:

elementele care trebuiesc trasate de catre executant;

cum se executa trasarea;

precizia trasarii;

instrumentele si aparatele auxiliare folosite la trasare si masurarile speciale legate de verificarea lor;

cind se incepe si cind se termina trasarea;

controlul trasarii;

receptia trasarii si predarea punctelor trasate;

materializarea si semnalizarea punctelor;

alte masuri.

In cazul in care proiectul de executie nu contine toate elementele geometrice necesare trasarii sau daca solutiile din proiect nu se pot aplica pe teren se ia legatura cu proiectantul pentru stabilirea solutiilor de proiectare.

Continutul documentatiilor necesare intabularii dreptului de proprietate asupra unui imobil neînscris în cartea funciara

ART. 13
  (1) Documentația pentru întabularea dreptului de proprietate asupra unui imobil neînscris în cartea funciarã cuprinde:
  a) cererea de solicitare informații și convenție, conform anexei nr. 1;
  b) cererea de recepție și înscriere, conform anexei nr. 2;
  c) declarația pe proprie rãspundere cu privire la înstrãinarea și identificarea imobilului mãsurat, conform anexei nr. 5;
  d) descrierea lucrãrilor topografice și geodezice, întocmitã conform anexei nr. 10;
  e) plan de încadrare în zona sc. 1:2000 – 1:5000, în mod excepțional, pentru imobilele de mari dimensiuni admițându-se scara 1:10000, dupã caz;
  f) plan de amplasament și delimitare a imobilului sc. 1:200 – 1:5000, dupã caz – conform anexei nr. 11;
  g) ABROGAT (extras din planul parcelar avizat pentru conformitate de primar;)
  h) releveele sc. 1:50 – 1:500, dupã caz, pentru construcțiile care fac obiectul unor sarcini, construcțiile care au mai mulți proprietari sau la solicitarea proprietarului – conform anexei nr. 12;
  i) tabel de mișcare parcelara cu indicarea situației actuale din titlul de proprietate și a situației viitoare, cu atribuirea numãrului cadastral pentru fiecare imobil din titlu – conform anexei nr. 13;
  j) mãsurãtori efectuate în rețeaua de indesire și ridicare și pentru ridicarea detaliilor topografice, prin metode clasice, prezentate conform anexei nr. 14 și prin tehnologia GPS (Global Positioning System), prezentate conform anexei nr. 15;
  k) calculul suprafețelor;
  l) descrierile topografice ale punctelor noi din rețeaua de indesire și ridicare;
  m) dovada plãții tarifelor pentru recepție și înscriere în cartea funciarã;
  n) actul de proprietate;
  o) certificatul fiscal.
  (2) În cazul apartamentelor situate în clãdiri pentru care exista deschisã carte funciarã colectivã, partea 1 a documentației cuprinde elementele enumerate la lit. a), b), c), e), h), m), n) și o) de la alin. (1).
  (3) Dacã nu exista deschisã carte funciarã colectivã, documentația se completeazã cu o foaie colectivã care conține datele din cartea de imobil a asociației de locatari cu privire la lista apartamentelor, suprafata blocului, suprafata utila a apartamentelor, descrierea pãrților comune, suprafata terenului aferent blocului – conform modelului prevãzut în anexa nr. 9.
  (4) Documentația se preda pe suport analogic și pe suport digital, în formate standardizate care permit tipizarea conform modelelor din anexele prezentate și în formate care sa permitã accesul și transferul de date.

Anexez piese care se regasesc in documentație :

CATRE

OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA SALAJ

BIROUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA ZALAU

Nr. de inregistrare…………………../……./….2009

CERERE DE RECEPTIE SI INREGISTRARE

Subscrisa S.C ERRIGAL TRIUMF INVESTITII SRL prin FERDEAN RARES PETRU MANAGER PROJECT cu sediul in mun.CLUJ – NAPOACA str. TONITZA nr. 1-5 Ap. 6 CUI RO 17851494 , va rugam sa dispuneti :

I. OBIECTUL RECEPTIEI :

⁯ – prima inscriere (atribuire numar cadastral);

⁯ – inscrierea unei constructii noi sau extinderea ei, pe o parcela inscrisa in cartea funciara;

⁯ – modificrea limirei de proprietate;

⁯ – modificarea suprafetei imobilului;

⁯ – descrierea dezmembramintelor dreptului de proprietate;

⁯ – reconstituireacartii funciare pierdute, distruse su sustrase.

II.OBIECTUL INSCRIERII:

⁯- Intabularea TEREN EXTRAVILAN IN LOC.HIDA

– inscrierea provizorie

⁯- notarea

⁯- radierea

IMOBILUL este identificat prin Cartea Funciara nr. – a comunei / orasului / mnicipiului

– si numarul topografic al imobilului – situat in str. nr.

Bl sc ap comuna / oras / municipiu –

ACTUL JURIDIC care justifica cererea, anexat in original sau in copie legalizata

T.P nr.

S-a achitat tariful de: .lei prin chitanta nr ./

Cod.

Data Semnatura ai stampila

S.C ERRIGAL TRUMF INVESTITII SRL

Prin

FERDEAN RARES PETRU

Anexa nr.1

OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA SALAJ

BIROUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA ZALAU

DECLARATIE

Subscrisa S.C ERRIGAL TRIUMF INVESTITII SRL prin FERDEAN RARES PETRU MANAGER PROJECT cu sediul in mun.CLUJ – NAPOACA str. TONITZA nr. 1-5 Ap. 6 CUI RO 17851494 prin prezenta declar pe propria raspundere,in calitate de proprietar al imobilului situat in extravilanul loc.Hida si prezentat in documentatia cadastrala anexata, sub sanctiunile prevazute de art.292 Cod Penal ca:

nu am instrainat bunul imobil (sau o parte a acestuia);

nu am solicitat receptia si inscrierea in cartea funciara;

am indicat persoanei autorizate limitele imobilului in vederea intocmirii documentatiei cadastrale;

am fost informat si sunt de acord cu suprafata din masuratori mp comunicata de persoana autorizata;

suprafata initiala a imobilului este de mp.

Imi asum intreaga raspundere pentru punerea la dipozitia persoanei autorizate ing.Mastan Leontin Florin a urmatoarelor acte de doveditoare a dreptului de proprietate T.P nr. copie legalizata si ANTECONTRACT DE VANZARE – CUMPARARE AVIND INCHEIEREA NR. copie simpla in vederea identificarii bunului imobil masurat, pentru executarea documentatiei cadastrale participind la masuratori.

Data 02.02. 2010 SEMNATURA SI STAMPILA

S.C ERRIGAL TRIUMF INVESTITII SRL

Numele si prenumele persoanei autorizate Prin

Ing.Mastan Leontin Florin FERDEAN RARES PETRU

Semnatura si stampila

CATRE

OFICIUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA SALAJ

BIROUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA ZALAU

NR. DE INREGISTRARE / / /2009

I.CERERE DE SOLICITARE INFORMATII

Subsemnatul (numele si prenumele persoanei fizice autorizate sau denumirea persoanei juridice autorizate) MASTAN LEONTIN cu domiciliul (sediul social) in Mun. Zalau, str. Avram Iancu, nr.39, bl.N7, ap.17 posesor al BI/CI seria SX nr137051/CNP(Cod Fiscal)1610611310288.

In vederea intocmirii documentatiei cadastrale de intabulare, pentru imobilul situat pe teritoriul administrativ al localitatii Hida,teren extravilan situat in tarlaua numita “Baicuta” va solicitam urmatorele informatii :

II.CONVENTIE

Intre Subscrisa S.C ERRIGAL TRIUMF INVESTITII SRL prin FERDEAN RARES PETRU MANAGER PROJECT cu sediul in mun.CLUJ – NAPOACA str. TONITZA nr. 1-5 Ap. 6 CUI RO 17851494 in calitate de proprietar al imobilului mai sus mentionat MASTAN LEONTIN persoana fizica / juridical autorizata au convenit urmatoarele:

1. MASTAN LEONTIN va executa o documentatie cadastrala pentru imobilul mai sus mentionat.

2.Termenl de executie a documentatiei este de 30 zile, incepand cu data .

3.Onorariul convenit pentru lucrarile mentionte la punctul 1 este de 500 lei si reprezinta onorariu expertiza si cheltuieli intabulare cu factura nr. din data de plata fiind efectuata integral.

4.Plata va fi efectuata prin circuit bancar, in urmatoarele conditii CONT BANCAR LA PREDARE EXTRAS

5.Persoana juridica autorizata va depune documentatia necesara receptiei si inscrierii in cartea funciara si va ridica incheierea de carte funciara si extasul de carte funciara de informare.

6.Prezenta conventie se incheie in 4 exemplare, cate unul pentru fiecare parte, un exemplar pentru a fi depus la oficiul de cadastru si pblicitate imobiliara in vederea obtinerii informatiilor solicitate si unul in documentatia supusa inscrierii in cartea funciara.

7.Numarul de ordine al documentatiei din registrul de evidenta a lucrarilor realizate si verificate este

8.Alte clauze si conditionari.

Proprietar Executant

Nume, prenume (denumire) Nume, prenume(denumire)

S.C ERRIGAL TRUMF INVESTITII SRL MASTAN LEONTIN FLORIN

Prin

FERDEAN RARES PETRU

Semnatura si stampila Semnatura si stampila

Data 02.01.2009

Descrierea lucrarii de prima inscriere

› Metodele folosite au fost drumuirea si radierea. Aparatura folosita este o

statie totala TOPCON GPT 3007 N;

› Sistemul de coordonate folosit STEREO (grafic) 70;

› Punctele de sprijion folosite :

Borna Mastan 620831.843 ; 371990.751

Antena TV Hida 619809.46 ; 370712.18

› In cadrul lucrarii s-au determinat doua puncte noi de statie.Statia 501 (X=620798.0000 ; Y=368783.5000), a fost amplasata in partea Nordica a piriului Baicuta la o distanta de 47 m de cursul piriului si la o distanta de 3207.43 m fata de punctul de plecare ,Borna Mastan. Statia 502(X=620866.5019 ;Y=369262.4376) ,a fost amplasata in partea de Nord a piriului Baicuta la o distanta de 67.34 m fata de cursul piriului si la o distanta de 2728.53 m fata de punctul de plecare , Borna Mastan .Statiile au fost materializate in teren printr-o teava vopsita in culoarea rosie si au fost folosita la radierea punctelor in teren .

Din aceste puncte de statie 501,502 s-au vizat puncte de contur ale proprietatii .

›Nota : Statiile 501 (X=620798.0000 ;Y=368783.5000) ,502 (X=620866.5019 ; Y=369262.4376)care fac parte din reteaua de indesire , din care mai fac parte aproximativ inca 20 de asemenea statii ,pe proprietatea SC. Errigal Triumf Investitii S.R.L. sau in viitoarea proprietate a acestei firme , doresc sa specific faptul ca determinarea coordonatelor , tuturor statiilor a fost facuta anterior .

Executant

Mastan Leontin Semnatura si data

FISA DE MASURATORI PRIN METODE CLASICE

501 0.0000 ANTENA TV HIDA

1 397.6759 91.1220 196.41 1.700

2 9.9103 88.6340 153.26 1.700

3 0.7656 98.7120 111.13 1.700

4 399.5555 99.0020 107.38 1.700

5 10.8369 105.7220 94.42 1.700

6 29.6104 108.8880 45.31 1.700

7 56.1187 90.9780 43.81 1.700

8 93.7430 112.9140 57.78 1.700

9 121.9524 108.6420 112.13 1.700

10 122.6810 112.8860 115.33 1.700

11 124.6507 98.1140 125.06 1.700

12 134.8207 109.7400 176.11 1.700

13 143.5783 104.9420 215.79 1.700

14 150.4245 107.8420 246.77 1.700

15 157.1704 106.1660 263.52 1.700

16 152.2585 103.1560 276.55 1.700

17 153.4261 104.9540 314.64 1.700

18 152.5832 100.6560 354.78 1.700

19 153.2686 101.5380 375.16 1.700

20 153.3203 100.0880 407.51 1.700

21 151.5172 99.2540 422.24 1.700

22 153.6442 100.0100 441.80 1.700

23 157.3034 99.1380 466.60 1.700

24 154.7296 99.0640 497.57 1.700

25 152.7616 99.0720 523.09 1.700

26 154.5271 98.4160 557.39 1.700

27 155.6230 98.9880 569.01 1.700

28 168.7989 103.0080 522.53 1.700

29 169.6219 102.9700 567.94 1.700

30 185.8537 104.5240 543.61 1.700

31 186.9253 103.5760 543.84 1.700

32 182.0772 105.6200 347.26 1.700

INVENTAR DE COORDONATE

PARCELARE TARLA " FATA MARE" Parcela "In deal"

Loc.HIDA JUD. SALAJ

Nr. pct. X (m) Y (m)

1 620764,808 369962,310

2 620764,785 369962,493

3 620743,174 370085,907

4 620734,327 370105,935

5 620695,509 370106,780

6 620727,111 369963,131

Sup.= 5800 mp

Intocmit:

MASTAN LEONTIN FLORIN

TABEL DE MISCARE PARCELARA

(FISA IMOBILULUI)

Adresa imobilului Loc.Hida Nr. cadastral __________

A. TEREN

B.CONSTRUCTIE

C.SITUATIE CF

Intocmit Ing. Mastan Leontin Receptionat

Continutul documentatiilor necesare pentru receptia suportului topografic al PUZ

Anexez piese care se regasesc in documentație :

PLAN DE SITUATIE

LOC. HIDA JUD.SALAJ

SUP.681 HA 7372 mp

BENEFICIAR : SC. ERRIGAL TRIMF INVESTITII S.R.L.

EXECUTANT : ING.MASTAN LEONTIN FLORIN AUT.077/2006

SEPTEMBRIE 2010

MEMORIU TEHNIC

OBIECTUL LUCRARII : Ridicare topografica in vederea intocmirii Planului de Situatie.

BENEFICIARI : S.C. Errigal Triumf Investitii S.R.L. prin numitul Ferdean Rares;

EXECUTANT: MASTAN LEONTIN

Autorizatia nr.077/2006

AMPLASAMENTUL: Terenul in cauza este situat in extravilanul loc.Hida, parcelele: Valea Biseicii,Bugles,Baicuta,Lazuri, Barc si are ca vecinatatii:

– N – Teritoriul loc.Baica

– E – Intravilan loc.Hida

– S – Padure particulara proprietari din loc.Hida

– V – Padure particulara si pasune comunala Hida

DESCRIEREA

AMPLASAMENTULUI: Imobilul este teren extravilan, avand categoria de folosinta

arabil,finete,teren forestier.

SCOPUL LUCRARII: Obtierea certificatului de urbanism de la Primara Hida si obtinerea avizelor necesare de la Consiliul Judetean Salaj de catre S.C Errigal Triumf Investitii S.R.L .

CONTINUTUL PLANULUI: Planul de situatie se v-a executat in sistem de cote Marea Neagra

si de coordonate STEREO 70, folosindu-se planul cadastral

scara 1:5000, ca document cartografic. Pe planul de situatie se

pune in evidenta detaliile planimetrice si altimetrice ale terenului,

prin cotele punctelor . Ca metode de lucru se v-a folosi drumuire in

circuit inchis radierea si nivelment trigonometric, iar ca aparatura

o statie totala Leica TCR 805 si anexele sale .

INTOCMIT

MASTAN LEONTIN

Autorizatia nr.077/2006

Descrierea lucrarii topografice

› Metodele folosite au fost retrointersectia , drumuirea si radierea. Aparatura folosita este o statie totala LEICA TCR 805;

› Sistemul de coordonate folosit STEREO 70;

› Punctele de sprijin folosite pentru retrointersectie :

1-Bis.Ort. Zimbor 613014.42 368115.34 305.42

2-Bis.Ort. Chendremal 613944.77 367625.78 328.71

3-Bis.Ort. Sutor 611045.06 366811.08 306.23

4-Antena TV. Hida 619809.46 370712.18 350.20

5-Bis.Ort. Baica 620991.69 371041.81 273.07

6-Bis.Ort. Racis 623992.89 370755.28 264.08

7-Bis.Ort. Chendrea 625854.00 370952.41 252.63

8-Bis.Ort. Sinpetru 621691.84 373773.01 279.65

› In urma retrointersectiei s-a stabilit urmatoarea borna :

Borna Mastan X= 620831.843 ; Y= 371990.751 ; Z=369.000

› In cadrul lucrarii s-au determinat urmatoarele puncte noi de statie.

Statia 501(X=620866.5019 ;Y=369262.4376)

Statia 502(X=620441.461 ; Y=370233.731)

Statia 503 (X= 619991.2267 ; Y= 369256.3234)

Statia 504 (X= 620615.609 ; Y= 369475.989)

Statia 505 (X= 620517.716 ; Y= 369800.991)

Statia 506 (X= 620430.353; Y=369523.758)

Statia 507 (X= 620377.073; Y=370858.514)

Statia 508 (X= 619303.332; Y=370900.730)

Statia 509 (X= 620294.021; Y=370948.470)

Statia 510 (X= 620205.353; Y=371044.692)

Statia 511 (X= 619936.617; Y=371093.233)

Statia 512 (X= 619923.112; Y=371090.901)

Statia 513 (X=620148.552; Y=370708.267)

Statia 514 (X=620076.668; Y=370366.936)

Statia 515 (X=619737.570 ; Y=369229.037)

Statia 516 (X=618594.126 ; Y=370050.277)

Statia 517 (X=618534.689 ; Y=369727.626)

› Metoda drumuirii folosite este cea sprijinita .

› Pentru lucrari de nivelment s-a utilizat metoda nivelmentului geometric de mijloc ,iar dumuire nivelitica pe retele de nivelment legate , sprijinite pe puncte de cote cunoscute .

›Statiile au fost determinate din Borna Mastan , au fost materializate in teren prin borne feno si teava de culoare rosie pe proprietatea SC. Errigal Triumf Investitii S.R.L. sau in viitoarea proprietate a acesteia .

Din aceste puncte de statie s-a facut indesirea cu ajutorul dumuirii sprijinite, combinate cu radierea.

Executant Semnatura si data

Mastan Leontin

CAPITOLUL 5. ÎNTOCMIREA DEVIZULUI ESTIMATIV ȘI CALCULUL ECONOMIC

Consumul de timp pentru lucrările de teren și de birou a fost calculat conform „Normelor de muncă’’ unificate pe economie pentru lucrările geodezice, topo-fotogrammetrice și cartografice (lucrări de măsurători terestre) aprobate de Ministerul Agriculturii cu Ordinul nr. 95/14.X.1987.

Calculul consumului de timp, în ore convenționale se poate observa în tabelul:

Tabel 6.1 – Deviz estimative si calculul economic

CAPITOLUL 6. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Transilvania este o regiune turistică in dezvoltare, iar proiectul investițional din Hida va deveni, cu siguranță, o destinație pentru un număr semnificativ de persoane.

Acesta este un proiect unic in România. Errigal Group a achiziționat în Hida-Sălaj peste 500 ha pentru dezvoltarea unei stațiuni turistice, cu o bogată ofertă de agrement.

Noua stațiune turistică pe lânga atragerea foarte multor turiști va impulsiona și comunitatea locală.Vor fi create oportunități de muncă, vor fi imbunatățite facilitățile și condițiile.Concepult va fi o îmbinare armonioasă între arhitectura locală și mediul înconjurător .

Secole de-a rândul, singura modalitate de a studia geometria Pământului a constat în observarea Soarelui, Lunii, planetelor și stelelor, adică prin metode astronomice.Acest lucru face ca geodezia, astronomia și topografia să fie unele dintre cele mai vechi științe și cele mai vechi geoștiințe.

Utilizarea aparaturii moderne de tipul stațiilor totale au făcut posibilă creșterii producției de muncă în cadrul desfăsurării operațiunilor topografice prin rapiditatea observațiilor zenitale, azimutale,distanțe și reducerea numărului de personal necesar. Însă unul dintre cel mai mare avantaj care îl oferă stațiile din generația actuală este posibilitatea de descărcare a datelor culese direct de pe teren întru-un computer. Astfel, datele brute pot să fie manipulate mai ușor în cadrul lucrului la birou, ținănd cont de perfecționarea continuă a softurile computerizate de specialitate.

Întocmirea planșelor care descriu lucrarea au fost realizate folosind programe computerizate care au ca rol reducerea semnificativă a erorilor umane de redactare analitică și timpul de muncă necesar. Avantajul oferit de plansele computerizate sunt multiple prin simplul motiv că proiectarea si modificarea lor necesită un consum mic și un timp relativ scurt.

Bibliografie

Prof. Dr. Ing. Dumitru Ghițău, Geodezie si gravimetrie geodezică, Editura Didactică si pedagogică, București, 1983

Rădulescu Gheorghe Mugurel, Bendea Gheorghe, Topografie probleme, Editura Insitutului Politehnic Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 1985

Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae Dima, Conf. Univ. Dr. Ing. Octavian Herbei, Dr. Ing. Ioel Vereș, Teoria erorilor și metoda celor mai mici pătrate, Editura Universitas, Petroșani, 1999

Nicolae Cristescu, Topografie inginerească, Editura MatrixRom, București, 2002

Constantin Coșarcă, Topografie inginerească, Editura MatrixRom, București, 2003

Constantin Gh. Munteanu, Cartografie matematică, Editura MatrixRom, București, 2003

Ion Nelu Leu, Viorel Budiu, Valeriu Moca, Corneliu Ritt, Valeria Ciolac, Ana Ciotlăuș, Ion Negoiu , Topografie și cadastru, Editura Universul 2002

Ovidiu Iacobescu, Nicolae Boș , Topografie modernă, Editura C.H. Beck, București

Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae Dima, Prof. Univ. Dr. Ing. Octavian Herbei, Șef. Lucr. Dr. Ing. Ioel Vereș, Drd. Ing. Larisa Filip, Topografie generală și elemente de topografie minieră, Editura Universitas, Petroșani, 2005

Cristescu N., Neamțu M., Ursea V., Sebastian-Taub M, Topografie, Editura Didactică și Pedagogica, 1980

Cristescu N., Topografie inginerească, Editura Didactică și Pedagogică,1978

Gheorghe M.T. Rădulescu, Topografie Generală, Editura Risoprint, Baia Mare, 2006

Nicolae Pop, Mircea Ortelecan , Topografie inginerească , Ed. AcademicPres, Cluj – Napoca, 2005;

Nicolae Pop, Topografie si aplicații practice inginerești , Ed. U.T.Press, Cluj – Napoca, 2008;

Nițu C, Geodezia , București, 2008

Moldoveanu C. Geodezie, Ed. MatrixRom, Bucuresti, 2002;

Elena Diaconu, Mihai Dicu, Carmen Răcănel, Căi de comunicații rutiere-principii de proiectare, Editura Conpress, București, 2006

Șef lucrări dr. Ing. Ioel Vereș, Automatizarea lucrărilor topo-geodezice, Editura Universitas, Petroșani, 2006

Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae Dima, Geodezie, Editura Universitas, Petroșani, 2005

****, Manual de utilizare Leica TC(R) 805

****Tutorial TopoLT

****Tutorial AutoCAD

****Tutorial TopSys

****, Manualul inginerului geodez Vol. 1, 2, 3, Editura Tehnică, 1973

****, Măsurători terestre-Fundamente-Vol. 1, 2, 3 , Editura MatrixRom, București, 2002

****, STAS 863-85-Elemente geometrice ale traseelor

****, STAS 7488-89, Geodezie, Topografie, Fotogrammetrie, Cartografie și Cadastru

****, STAS 863-85-Elemente geometrice ale traseelor

****, Legea nr. 499/2004 privind modificarea și completarea legii nr. 7

****, Ordonanța nr. 41/2004 și ordonanța nr 70/2001 privind modificarea și completarea legii nr. 7

****, Legea nr. 50/1991

****, Ordin nr.108 privind regulamentului de avizare verificare si receptive a lucrarilor de specialitate

****, Regulamentul nr.635

LISTA TABELELEOR

Tabel 1.3- Coordonatele punctelor de triangulație 23

Tabel 3.1 – Coordonate punctelor rețelei geodezice 66

Tabel 3.2 – Tabelul valori unghiulare 66

Tabel 3.3 – Schema redusă de calcul a coeficienților ecuațiilor normale 71

Tabel 3.4 – Schema Gauss –Dolittle 72

Tabel 3.5 – Calculul corecțiilor 73

Tabel 3.6 – Calculul unghiurilor compensate 74

Tabel 3.7 – Calculul orientărilor 77

Tabel 3.8 – Calculul calculul laturilor 78

Tabel 3.9 – Calculul coordonatelor punctelor rețelei de triangulație 79

Tabel 3.10 – Tabel comparativ coordonate vechi și coordonate noi 80

Tabel 3.11 – Carnet de teren 80

Tabel 3.12 – Carnet de teren 83

Tabel 3.13 – Verificarea cotelor punctelor din retea 83

Tabel 3.14 – Tabel comparative 83

Tabel 3.15 – Coordonate provizorii ale punctelor Biserica Baica, 500 89

Tabel 3.16 – Calculul coeficienților de directive 89

Tabel 3.17 – Calculul termenilor liberi 91

Tabel 3.18 – Calculul coeficienților ecuațiilor normale 92

Tabel 3.19 – Rezolvarea sistemului normal de coordonate ( Schema Gauss-Doolittle) 93

Tabel 3.20 – Calculul coeficienților de pondere 94

Tabel 3.21 – Puncte nestaționabile din reteaua geodezică 97

Tabel 3.22 – Puncte din rețeaua de ridicare determinate din punctul 500 98

Tabel 3.23 – Fișa de măsurători pentru drumuire 99

Tabel 3.24 – Baza rețelei de ridicare 102

Tabel 3.25 – Coordonatele punctelor de detaliu 106

Tabel 3.26– Inventarul punctelor pentru trasare prin metoda coordonatelor polare 115

Tabel 6.1 – Deviz estimative si calculul economic 157

LISTA FIGURILOR

Fig.1.1 – Localizarea zonei față de Autostrada Transilvania 8

Fig.1.2 – Localizarea bornei în teren. 10

Fig.1.3 – Localizarea în România a comunei Hida 12

Fig.1.4 – Narcisa- din rezervația naturală 15

Fig.1.5 – Hida în harta Iosefină a Transilvaniei 17

Fig.1.6 – Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" 18

Fig.1.7 – Conacul Hatfaludy 19

Fig.1.8 – ’’Piatra Dracului’’ 19

Fig. 1.9 – Proiecția azimutală 25

Fig. 1.10 – Polul Central al proiecției Stereografic 1970 26

Fig. 1.11 – Harta deformaților liniare relative pe teritoriul României in Proiecția Stereografic 1970 27

Fig. 1.12 – Proiecția punctelor de pe suprafața terestră pe planul proiecției Stereografice 1970 28

Fig. 1.13 – Deformațiile liniare în raport cu distanța față de punctul central (km) 30

Fig. 1.14 – Ilustrație cu suprafețele de nivel. 31

Fig. 2.1 – Instrumente pentru măsurarea directă a distanțelor. 33

Fig. 2.2 – Axele stației totale 36

Fig 2.3 – Părți componente ale stației totale 37

Fig. 2.4 – Notațiile elementelor măsurate și afișate pe ecran. 38

Fig. 2.5 – Ecranul și tastatura stației totale 39

Fig. 2.6 – Ecranul stației totale in meniul măsurare. 40

Fig. 2.7 – Arborele de meniuri. 43

Fig. 2.8 – Configurare EDM 46

Fig. 2.9 – Tipul prismei 48

Fig. 2.10 – Managementul fișierelor. 49

Fig. 2.11 Calarea aparatului 51

Fig. 2.12 Eroarea liniei de vizare 53

Fig. 2.13 Eroarea indexului vertical 53

Fig. 2.14. – Fereastra TopoSys 60

Fig. 2.15. – Elementele ferestrei principale 62

Fig. 2.16. – Fereastra Units 63

Fig. 2.17. – Meniul Draw 64

Fig. 2.18. – Meniul Dimension 64

Fig.3.1 – Reteaua de sprijin 67

Fig 3.2 – Nivelment trigonometric geodezic la distanțe 83

Fig. 3.3 – Îndesirea rețelei de triangulație 87

Fig. 3.4 – Bornă Feno 100

Fig. 3.5 – Prelucrarea drumuirii in TopoSys 103

Fig. 3.6. – Ridicări prin metoda polară 106

Fig. 3.7. – Metoda coordonatelor polare 115

Fig. 3.8 – Calculul suprafetelor cu ajutorul programului TopoLT 120

Fig. 4.1 Semne convenționale 122

Fig. 4.2 – Obtinerea curbelor de nivel 125

Fig.4.3 – Tipuri de curbe de nivel 126

Fig.4.4 – Înscrierea valorilor pe curbele de nivel 127

Fig.4.5 – Indicatoare de panta pe curbele de nivel 127

Fig. 4.6. – Forma pantei din mersul curbelor de nivel 128

Fig. 4.7 – Traseul curbelor de nivel pe dealuri si vai 128

Fig.4.8 – Cota pe harta topografica 129

Fig. 4.9. – Reprezentarea unei viroage 129

ANEXE

ANEXA 1: Fișa de identificare a amplasamentului punctului geodezic MASTAN

ANEXA 2 : FIȘA DE MASURATORI

Privind retrointersectia pentru determinarea Bornei Mastan

Loc.Hida

Executant

Mastan Leontin Semnatura si stampila

ANEXA 3 : Tabel cu coordonate pt. determinarea Bornei MASTAN,

folosind urmatoarele puncte de triangulatie :

Nr. pct./ Nume X (m) Y (m) Z (m)

1-Bis.Ort. Zimbor 613014.42 368115.34 305.42

2-Bis.Ort. Chendremal 613944.77 367625.78 328.71

3-Bis.Ort. Sutor 611045.06 366811.08 306.23

4-Antena TV. Hida 619809.46 370712.18 350.20

5-Bis.Ort. Baica 620991.69 371041.81 273.07

6-Bis.Ort. Racis 623992.89 370755.28 264.08

7-Bis.Ort. Chendrea 625854.00 370952.41 252.63

8-Bis.Ort. Sinpetru 621691.84 373773.01 279.65

Intocmit:

Mastan Leontin-Florin

ANEXA 4 : Adresa Primaria Hida

ANEXA 5 : Anexa pentru planul de situație

ANEXA 5: Carnetul de teren

BORNA MASTAN 1.310

501 41.2840 108.6040 916.110 1.310

502 73.9120 107.3260 997.490 1.310

503 65.2400 102.5560 2526.060 1.310

504 61.6300 102.6980 2214.150 1.310

505 60.4300 101.7000 2500.330 1.310

506 56.7820 103.9600 1803.340 1.310

507 46.3860 105.7620 1225.160 1.310

508 10.1380 102.7140 1879.060 1.310

509 40.3740 104.9240 1176.370 1.310

510 33.4640 104.4100 1137.410 1.310

511 20.7820 104.7160 1271.140 1.310

512 20.3880 104.6660 1282.310 1.310

513 39.5360 103.3260 1455.130 1.310

514 42.9880 101.7120 1791.470 1.310

515 46.6840 99.5920 2970.670 1.310

R100 1.540

500 399.9980 99.2760 1636.850 1.540

501 200.0040 300.7340 1636.870 1.540

1 309.6780 91.1220 3.820 1.700

2 301.3440 88.6340 1.920 1.700

3 385.9080 98.7120 3.650 1.700

4 202.4440 99.0020 9.200 1.700

5 388.9380 105.7220 18.360 1.700

6 154.7540 108.8880 10.960 1.700

7 101.7660 90.9780 1.790 1.700

8 152.0860 112.9140 22.400 1.700

9 109.2760 108.6420 7.240 1.700

10 152.4580 112.8860 40.850 1.700

11 231.1580 98.1140 29.260 1.700

12 151.4400 109.7400 59.530 1.700

13 188.7600 104.9420 59.640 1.700

14 151.1340 107.8420 76.850 1.700

15 150.3640 106.1660 109.380 1.700

16 172.6720 103.1560 92.180 1.700

17 151.9160 104.9540 125.510 1.700

18 174.9940 100.6560 113.250 1.700

19 162.8740 101.5380 137.130 1.700

20 164.6680 100.0880 155.620 1.700

21 184.8440 99.2540 126.050 1.700

22 170.2920 100.0100 143.940 1.700

23 184.5040 99.1380 135.530 1.700

24 173.3840 99.0640 164.450 1.700

25 166.2180 99.0720 193.180 1.700

26 177.2480 98.4160 189.320 1.700

101 179.0500 98.4040 201.660 1.540

27 189.9760 98.9880 129.780 1.700

102 217.1220 96.7020 147.850 1.540

9999 0 0 0 0

102 1.540

R100 17.1220 103.3420 147.840 1.540

28 14.1040 103.0080 149.490 1.700

103 306.4440 105.9060 388.490 1.540

29 11.7900 102.9700 134.430 1.700

30 2.8800 104.5240 141.870 1.700

31 12.9080 103.5760 119.540 1.700

32 2.8960 105.6200 121.900 1.700

33 14.4780 104.8340 99.280 1.700

34 3.5260 106.6600 104.670 2.560

35 18.1440 104.9940 76.790 1.700

36 6.9620 105.3760 82.230 1.700

37 393.0400 107.9860 116.560 1.700

38 393.3020 107.3580 72.620 1.700

39 385.5880 109.0880 113.830 1.700

40 379.5140 108.9560 67.400 1.700

41 352.1120 110.5500 54.670 1.700

42 378.4340 109.9940 111.750 1.700

43 384.1000 109.1660 34.940 1.700

44 365.2600 109.3380 64.710 1.700

45 75.2800 106.6260 51.570 1.700

46 91.0660 105.2160 44.850 1.700

47 88.1000 105.2940 38.870 1.700

48 364.1100 109.5760 99.360 3.500

49 367.9360 109.5960 81.430 1.700

50 349.5440 110.5600 97.310 3.500

51 141.3280 94.0920 18.630 1.700

52 385.6960 109.1700 96.630 2.200

53 344.1340 110.9060 99.960 3.500

54 222.5000 93.5260 18.570 1.700

55 260.1280 100.4500 15.020 1.700

56 341.4680 111.1980 77.620 1.700

57 330.5140 111.9020 98.270 1.700

58 303.6840 110.0200 50.010 1.700

59 331.3000 111.4740 72.440 1.700

60 312.6700 111.4320 112.090 1.700

61 303.9100 109.7360 94.130 1.700

62 312.6620 111.4220 112.120 1.700

63 310.2000 110.8100 104.240 1.700

9999 0 0 0 0

103 1.510

102 110.2000 94.1040 388.530 1.510

9999 0 0 0 0

513 1.420

104 88.5420 94.8820 347.520 1.420

9999 0 0 0 0

104 1.490

513 288.5420 105.1360 347.530 1.490

64 140.9700 107.8300 58.870 1.700

65 155.4620 107.5460 68.180 1.700

66 272.0000 106.8260 202.420 1.700

67 172.8480 106.2720 87.420 1.700

68 270.0480 107.0200 189.300 1.700

69 181.4860 105.9320 117.230 1.700

70 263.1000 107.6120 169.770 1.700

71 184.7960 105.7140 140.460 1.700

72 253.4060 108.2060 154.870 1.700

73 186.5420 105.9380 165.590 1.700

74 251.1900 108.3020 156.230 1.700

75 250.5160 108.2840 165.590 1.700

76 247.0480 108.4440 147.780 1.700

77 193.3920 105.4880 166.970 1.700

78 239.2820 108.2900 140.570 1.700

79 200.3780 105.5040 163.640 1.700

80 206.7540 105.7400 157.560 1.700

81 230.8160 107.9620 140.280 1.700

82 212.7880 106.2540 151.360 1.700

83 222.5560 107.1740 143.260 1.700

84 217.5820 106.6180 147.050 1.700

85 221.3960 107.8140 120.840 1.700

86 214.5900 107.0760 124.360 1.700

87 231.2040 108.6360 120.390 1.700

88 205.8660 106.0600 132.200 1.700

89 240.6180 108.7620 124.860 1.700

90 198.1200 105.3720 139.900 1.700

91 249.4840 108.5640 131.890 1.700

92 189.9480 105.3100 143.650 1.700

93 257.0520 108.0440 141.180 1.700

94 186.8780 105.6020 118.460 1.700

95 263.4500 107.6700 152.350 1.700

96 196.0680 105.6960 113.000 1.700

97 269.0960 107.2840 165.310 1.700

98 205.1920 106.6880 107.290 1.700

99 273.0880 106.8300 178.330 1.700

100 214.2640 107.8180 103.580 1.700

101 276.9780 106.4800 195.450 1.700

102 224.4500 108.4960 102.250 1.700

103 279.7440 106.1740 194.560 1.700

104 280.8520 106.0980 194.250 1.700

105 280.0500 106.2880 182.250 1.700

106 233.9440 109.0520 103.130 1.700

107 275.6780 106.7400 165.830 1.700

108 243.7800 109.1940 89.030 1.700

109 271.1540 107.1700 152.540 1.700

110 230.4680 109.2180 84.850 1.700

111 262.3020 107.9260 133.900 1.700

112 217.7240 108.9240 81.980 1.700

113 264.2460 108.1020 127.130 1.700

114 204.1520 107.9100 80.890 1.700

115 272.6940 107.3280 136.010 1.700

116 186.8120 106.4600 82.850 1.700

117 281.0800 106.7820 147.370 1.700

118 281.7600 107.2720 126.620 1.700

119 175.0420 106.3560 82.120 1.700

120 283.5000 107.0240 79.580 1.700

121 161.9740 106.9360 60.020 1.700

122 257.7080 108.3040 81.480 1.700

123 178.9460 106.7160 46.130 1.700

124 245.0060 108.3880 66.290 1.700

125 176.9520 105.6200 30.380 1.700

126 232.0300 107.7700 43.130 1.700

127 152.5340 104.9400 22.810 1.700

128 260.8440 106.4740 48.930 1.700

129 220.3120 104.5240 16.190 1.700

130 284.7340 105.9560 60.940 1.700

131 286.6940 104.9360 41.220 1.700

132 300.6420 101.6300 18.940 1.700

133 328.5340 98.7200 15.890 1.700

134 10.4800 97.6620 12.360 1.700

135 393.2060 97.5820 15.700 1.700

136 130.5660 107.8680 55.210 1.700

137 134.9620 107.3820 39.730 1.700

138 137.8280 105.8800 25.870 1.700

139 100.1820 103.7600 8.670 1.700

140 35.4400 98.3900 8.250 1.700

9999 0 0 0 0

1000 1.510

141 53.4600 97.9740 19.920 1.700

142 47.6580 98.9700 37.340 1.700

143 39.6000 96.2120 63.330 1.700

144 40.0160 97.6900 47.720 1.700

1001 34.9500 95.1360 95.310 1.510

9999 0 0 0 0

1001 1.520

1000 234.9520 104.8840 95.320 1.520

145 200.6100 102.5220 19.490 1.700

146 138.8580 96.7540 17.210 1.700

147 110.3820 94.7700 30.660 1.700

148 12.2140 97.2340 181.840 1.700

149 97.9960 94.7000 45.820 1.700

150 15.5320 97.6960 157.690 1.700

151 88.7200 95.7060 60.990 1.700

152 25.1680 96.9820 141.720 1.700

153 82.5160 95.9320 73.270 1.700

154 29.7740 95.5800 133.910 4.600

155 76.8600 95.5360 82.190 1.700

156 26.4440 97.5900 124.610 1.700

157 26.7220 97.6860 113.430 1.700

158 37.1220 96.4980 100.310 1.700

159 73.2540 95.2860 96.560 1.700

160 51.3140 95.5100 97.390 1.700

161 58.2720 95.4260 102.050 1.700

162 59.8200 95.0780 84.020 1.700

163 49.1040 95.1680 80.300 1.700

164 28.0020 97.0400 94.870 1.700

165 32.0180 96.4440 75.890 1.700

166 18.9380 98.3900 107.970 1.700

167 14.6460 98.6420 79.220 1.700

168 9.8860 99.8840 116.270 1.700

169 0.8000 100.3740 88.540 1.700

170 390.1460 102.1820 101.200 1.700

171 3.3840 100.9720 129.700 1.700

172 7.3980 99.8960 142.630 1.700

173 389.5680 102.1800 125.970 1.700

174 2.0560 100.8900 140.880 1.700

175 398.0800 101.5400 135.750 1.700

176 389.1080 102.1240 137.900 1.700

177 397.4360 101.0700 158.450 1.700

178 376.7740 102.8120 148.070 1.700

179 393.5420 100.9740 173.250 1.700

180 383.3660 102.0460 157.740 1.700

181 390.9420 101.1720 175.420 1.700

182 390.6120 101.4440 169.060 1.700

183 382.9000 101.4020 184.600 1.700

184 394.3360 100.5900 181.190 1.700

185 387.7400 100.2940 200.100 1.700

186 393.1800 99.9160 199.470 1.700

187 384.5320 101.0120 215.740 1.700

188 393.9600 98.9920 220.500 1.700

189 391.7860 99.4100 225.650 1.700

190 380.1000 101.3840 227.350 1.700

191 389.5860 100.1960 226.670 1.700

192 377.8340 101.2200 250.420 1.700

193 385.5260 100.8220 236.170 1.700

194 387.4260 99.9440 244.590 1.700

195 379.8520 99.6420 279.030 1.700

196 385.3320 99.3220 279.180 1.700

197 376.4780 99.7280 288.290 1.700

198 383.5760 99.0020 291.000 1.700

199 381.2700 99.1360 290.670 1.700

200 373.9880 99.8520 302.370 1.700

201 376.8520 99.5000 306.990 1.700

202 373.0620 99.7640 311.960 1.700

203 374.0460 99.5060 316.570 1.700

204 374.4680 100.6240 281.830 1.700

205 374.4220 100.6740 266.760 1.700

206 371.3880 100.5560 295.000 1.700

207 372.1400 100.7020 263.030 1.700

208 365.3280 100.6460 319.910 1.700

209 362.8580 100.7480 324.200 1.700

210 369.5120 100.4820 285.690 1.700

211 361.3500 100.6740 342.970 1.700

212 364.8860 101.5100 289.260 1.700

213 362.5540 101.5160 296.840 1.700

214 356.8400 101.4180 314.070 1.700

215 358.6220 101.5280 292.910 1.700

216 358.6120 101.8840 275.830 1.700

217 361.9740 102.0300 263.810 1.700

218 353.3780 102.2700 320.520 1.700

219 357.3140 101.8760 290.050 1.700

220 355.7480 102.5860 278.970 1.700

221 357.1900 102.6400 272.490 1.700

222 348.4520 104.3040 266.650 1.700

223 359.9440 103.0020 256.450 1.700

224 343.5700 105.1080 267.650 1.700

225 361.6260 103.2240 236.260 1.700

226 345.3740 104.5800 216.570 1.700

227 340.9100 105.2100 252.050 1.700

228 339.8820 105.4440 203.080 1.700

229 337.1020 105.4400 239.250 1.700

230 333.4020 105.9540 194.790 1.700

231 332.7740 105.7820 224.480 1.700

232 321.0700 106.9240 220.990 1.700

233 327.1400 106.1940 206.420 1.700

234 325.0460 106.8560 193.520 1.700

235 326.3060 106.6700 232.660 1.700

236 331.4060 106.4100 183.670 1.700

237 338.5500 105.8880 180.300 1.700

238 316.5400 107.6740 243.310 1.700

239 348.3880 105.4660 177.780 1.700

240 345.7840 105.9000 157.290 1.700

241 313.5220 107.6040 245.780 1.700

242 313.1660 107.6120 245.830 1.700

243 333.0200 107.4460 129.500 1.700

244 311.3400 107.5060 241.490 1.700

245 320.4820 108.4000 119.000 1.700

246 313.9560 107.5660 216.680 1.700

247 307.2960 107.8240 209.910 1.700

248 308.3820 108.8460 143.480 1.700

249 303.0220 108.3360 181.930 1.700

250 301.4620 109.1920 147.230 1.700

251 303.8380 108.8400 162.510 1.700

252 304.8760 109.1420 136.130 1.700

253 295.3840 109.4380 127.840 1.700

254 301.3620 109.6360 110.490 1.700

255 291.1140 109.3560 110.130 1.700

256 294.3580 109.2440 84.970 1.700

257 278.6180 108.3580 93.530 1.700

258 282.0620 109.5840 62.190 1.700

259 263.8180 107.4140 83.040 1.700

260 249.4420 107.5260 43.160 1.700

261 244.5160 105.4200 82.580 1.700

262 249.0180 106.1300 20.570 1.700

263 69.7320 97.4480 11.520 1.700

264 398.0620 104.9380 29.400 1.700

265 63.3020 96.7260 44.390 1.700

266 23.9960 100.6040 47.570 1.700

267 380.6180 104.4600 73.230 1.700

268 3.2460 101.7840 61.380 1.700

269 381.4680 103.0520 114.180 1.700

270 363.5260 103.9820 131.180 1.700

271 351.3120 106.3980 92.670 1.700

272 350.6500 105.0920 156.260 1.700

273 352.9040 104.7440 156.350 1.700

274 367.7280 103.4000 172.820 1.700

275 346.1420 107.3220 78.880 1.700

276 348.0540 107.5240 58.710 1.700

277 351.8820 105.0840 127.720 1.700

278 332.6120 110.3360 29.580 1.700

279 341.1320 107.4980 110.350 1.700

280 292.0340 110.4420 22.160 1.700

281 323.8500 109.3600 84.240 1.700

282 297.6880 110.4080 65.880 1.700

283 272.1060 108.8220 61.920 1.700

9999 0 0 0 0

1000 1.490

284 97.7200 109.8080 38.170 1.700

285 152.6580 112.0140 40.450 1.700

286 181.1460 108.3040 95.660 1.700

287 185.2360 108.7020 95.280 1.700

288 151.6120 110.8040 70.890 1.700

289 184.7000 108.6960 109.600 1.700

290 140.0960 110.3260 90.690 1.700

291 169.7340 108.5960 114.110 1.700

292 120.0880 108.0640 100.590 1.700

293 145.9180 109.3060 128.050 1.700

294 104.0080 104.6380 105.260 1.700

295 146.0760 109.1300 141.840 1.700

296 145.5560 109.2020 159.560 1.700

297 99.4900 103.4740 133.800 1.700

298 134.3120 107.9580 147.720 1.700

299 109.1520 105.2240 135.860 1.700

300 125.1400 107.4680 141.370 1.700

301 104.4660 102.6200 172.390 1.700

302 114.4040 103.3180 196.780 1.700

303 111.7100 104.0240 175.920 1.700

304 118.7980 103.6280 214.310 1.700

305 96.4800 101.3360 187.540 1.700

306 119.0960 102.9280 234.380 1.700

307 96.8620 100.4960 226.810 1.700

308 113.5920 102.4960 233.590 1.700

309 115.7560 102.1060 259.330 1.700

310 104.0020 101.4360 244.480 1.700

311 113.1120 101.8420 268.110 1.700

312 106.9360 101.0640 272.160 1.700

313 113.5320 101.8680 274.310 1.700

314 112.8980 101.6420 275.610 1.700

315 112.8500 101.4340 279.530 1.700

316 117.1000 101.1740 298.920 1.700

317 114.9720 101.5660 274.290 3.600

318 120.9360 100.9840 320.180 1.700

319 120.1240 100.9000 323.640 1.700

320 119.6260 100.8240 329.520 1.700

321 118.3780 100.6660 335.270 1.700

322 121.0020 100.9600 318.640 1.700

323 117.2840 100.2000 358.540 1.700

324 121.6500 100.9740 320.910 1.700

325 110.4540 99.7000 393.500 1.700

326 110.8440 99.7300 378.530 1.700

327 111.3560 99.8380 378.400 1.700

328 128.7820 101.6740 308.440 1.700

329 128.0820 101.7620 299.210 1.700

330 112.0360 99.7600 378.930 1.700

331 126.0900 102.5040 271.000 1.700

332 112.1220 99.9660 353.310 1.700

333 112.7500 100.1620 354.570 1.700

334 113.6460 99.9880 356.090 1.700

335 114.8540 100.4140 332.110 1.700

336 114.4660 100.4820 331.190 1.700

337 114.0200 100.3640 329.400 1.700

338 115.2140 100.7000 312.660 1.700

339 115.8860 100.8900 309.100 1.700

340 116.0680 100.8420 310.720 1.700

341 117.2220 101.2560 296.680 1.700

342 130.0140 102.0180 297.010 1.700

343 129.6060 102.0920 300.920 1.700

344 130.1280 101.9480 305.150 1.700

345 143.4060 103.5380 331.750 1.700

346 143.4200 103.8580 311.830 1.700

347 146.6640 103.8880 333.470 1.700

348 148.1960 105.4280 293.930 1.700

349 150.9140 104.3240 332.420 1.700

350 147.4440 105.4980 287.510 1.700

351 153.1260 104.0020 358.340 1.700

352 144.9440 104.8700 292.770 1.700

353 156.4460 104.3060 356.490 1.700

354 145.1740 105.4880 266.660 1.700

355 156.9300 105.2340 336.900 1.700

356 146.8400 106.0660 259.030 1.700

357 158.9660 105.6280 332.240 1.700

358 162.0920 106.6480 309.470 1.700

359 151.7900 105.6920 300.170 1.700

360 162.3560 107.0180 291.560 1.700

361 158.2960 106.0380 301.910 1.700

362 164.4920 107.0400 309.190 1.700

363 166.0760 107.3420 302.440 1.700

364 165.9680 106.9520 319.140 1.700

365 168.4080 106.4020 337.120 1.700

366 164.2780 105.8520 336.910 1.700

367 164.9000 106.8980 318.330 1.700

368 170.6860 105.8920 367.210 1.700

369 166.4780 104.9960 379.910 1.700

370 162.0880 104.4000 393.040 1.700

371 161.4720 104.9340 356.200 1.700

372 158.3700 104.3860 391.820 1.700

373 158.4280 104.4260 368.450 1.700

374 159.0220 104.2260 405.830 1.700

375 153.7520 103.9500 364.070 1.700

376 161.8860 104.2360 411.000 1.700

377 150.4920 103.7020 363.110 1.700

378 157.5500 104.0820 399.820 1.700

379 148.9380 103.7620 361.050 1.700

380 156.3120 103.4900 418.030 1.700

381 146.8840 103.6360 361.880 1.700

382 154.3960 102.8840 428.600 1.700

383 145.4200 103.4120 367.580 1.700

384 153.2900 103.2340 412.130 1.700

385 145.0520 103.5880 359.860 1.700

386 152.4080 103.1680 404.700 1.700

387 143.6480 103.5720 354.570 1.700

388 148.6500 102.5820 410.270 1.700

389 146.5340 102.3880 402.130 1.700

390 141.8920 102.5900 378.440 1.700

391 140.9580 102.1460 407.890 1.700

392 145.1900 102.0580 410.130 1.700

393 136.1040 101.1560 405.490 1.700

394 144.8280 101.6200 427.250 1.700

395 133.8420 100.1020 436.840 1.700

396 142.6740 101.4360 434.480 1.700

397 129.6880 99.9420 440.910 1.700

398 144.5920 101.2060 452.090 1.700

399 126.2000 99.5100 453.450 1.700

400 145.8160 101.0620 475.980 1.700

401 119.7500 99.2880 450.760 1.700

402 144.0340 100.5280 501.280 1.700

403 115.9940 99.3180 436.610 1.700

404 140.3600 100.4720 499.280 1.700

405 114.5080 99.1500 460.680 1.700

406 135.4660 100.1200 495.250 1.700

407 118.7680 98.9080 482.320 1.700

408 134.8060 100.0440 510.870 1.700

409 122.7740 98.7980 507.910 1.700

410 133.7880 99.8140 516.440 1.700

411 126.7460 98.7680 531.370 1.700

412 129.7980 99.2000 502.090 1.700

413 129.6320 99.0420 528.190 1.700

414 135.0360 99.9540 523.020 1.700

415 132.8080 98.7940 575.590 1.700

416 135.0400 98.9880 589.540 1.700

417 134.2640 99.0980 579.850 1.700

418 137.7300 100.3040 514.940 1.700

419 137.5620 99.4080 579.250 1.700

420 138.7500 99.4900 567.890 1.700

421 140.8980 100.3240 519.000 1.700

422 142.0460 100.2400 534.550 1.700

423 139.5240 99.2680 608.090 1.700

424 141.1580 100.2360 550.240 1.700

425 137.8820 98.8580 638.340 1.700

426 142.8020 100.3300 551.750 1.700

427 135.9380 98.7460 655.880 1.700

428 136.2860 98.8580 661.350 2.500

429 143.5880 100.3340 553.410 1.700

430 143.8000 100.3300 548.940 1.700

431 136.8300 98.8020 668.830 1.700

432 138.2740 98.7900 649.160 1.700

433 140.0880 98.9180 652.300 1.700

434 140.6180 99.0200 638.160 1.700

435 142.6200 99.3940 623.540 1.700

436 143.7620 99.5780 618.810 1.700

437 144.2280 99.6680 605.010 1.700

438 143.8200 99.7580 580.250 1.700

439 144.6060 100.0440 574.290 1.700

440 146.2960 100.4900 574.180 1.700

441 148.7100 100.5820 583.610 1.700

442 148.3980 100.6260 554.240 1.700

443 150.0180 100.6840 580.200 1.700

444 149.9460 100.5700 592.120 1.700

445 149.4740 100.7240 566.490 1.700

446 151.0200 100.7520 584.510 1.700

447 151.4100 100.8100 565.330 1.700

448 151.8240 100.7020 590.090 1.700

449 153.1460 100.8060 576.940 1.700

450 152.0920 100.9020 562.450 1.700

451 153.0600 100.9020 562.470 1.700

452 152.6920 100.9740 554.080 1.700

453 155.0200 101.2580 543.410 1.700

454 154.6600 101.2880 539.960 1.700

455 155.2440 101.3160 537.600 1.700

456 154.7500 101.4260 521.910 1.700

457 154.5180 101.4360 521.500 1.700

458 155.1860 101.6340 510.250 1.700

459 159.6500 101.5660 535.700 1.700

460 154.1680 101.7340 486.500 1.700

461 161.8060 101.7300 533.000 1.700

462 161.7960 102.0100 515.210 1.700

463 156.2280 100.9700 568.860 1.700

464 164.0960 102.0340 516.070 1.700

465 154.4720 100.3460 607.690 1.700

466 164.9460 101.6960 549.790 1.700

467 151.7640 100.2920 627.900 1.700

468 165.0820 101.3800 584.220 1.700

469 149.8440 100.0340 633.470 1.700

470 164.9460 101.1280 631.770 1.700

471 147.7840 99.5760 634.310 1.700

472 166.4580 100.8380 679.260 1.700

473 145.4820 99.3200 646.480 1.700

474 164.9760 100.6240 686.020 1.700

475 144.3260 98.9800 679.630 1.700

476 162.4880 100.3160 694.010 1.700

477 143.7420 98.7260 753.020 1.700

478 159.6460 100.1480 689.860 1.700

479 142.4780 98.7840 731.220 1.700

480 147.5660 99.2760 688.100 1.700

481 160.5760 100.4100 671.760 1.700

482 147.5400 99.3460 671.330 1.700

483 161.5040 100.6580 652.680 1.700

484 149.8940 99.6780 660.160 1.700

485 162.1000 100.8300 631.220 1.700

486 152.2940 99.9820 655.910 1.700

487 153.2440 100.1640 649.710 1.700

488 158.2860 100.5580 620.850 1.700

489 156.6560 100.3840 656.970 1.700

9999 0 0 0 0

R100 1.550

2000 70.8660 97.6940 19.100 1.550

9999 0 0 0 0

2000 1.500

R100 270.8660 102.6220 19.070 1.500

490 81.8820 112.8680 14.830 1.700

491 109.2760 107.2740 5.220 1.700

492 158.8900 107.0480 21.520 1.700

493 148.5540 110.5840 33.830 1.700

494 187.8760 106.1220 23.920 1.700

495 154.9920 109.0040 36.080 1.700

496 209.0480 106.7280 30.750 1.700

497 158.3900 108.4160 50.460 1.700

498 179.4900 107.8720 47.020 1.700

499 158.0100 107.5280 76.900 1.700

500 174.8820 107.1560 75.800 1.700

ANEXA 6 : Poze

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Lucrări tehnice cadastrale necesare achiziționării unui teren destinat proiectării și realizării unei zone de agrement loc. Hida, jud. Sălaj [308558] (ID: 308558)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Lucrări tehnice cadastrale necesare achiziționării unui teren destinat proiectării și realizării unei zone de agrement loc. Hida, jud. Sălaj [308558]

Copyright Notice

Ghid de bune practici pentru o bună interacțiune cu persoanele cu dizabilit ăți 1 [620185]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE MARKETING [311514]

Programul de master : INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN [622147]

Proiect realizat de Micu Bianca [622161]

Id1890 Vladimir Potop 27 07 2017 Isbn Final [631668]

Original papers [616689]

Copyright Notice

Similar Posts