Lucrari de Proiectie Impotriva Inundatiilor In Bazinjul Hidrologic

Principala condiție pentru dezvoltarea oricărei comunități umane, este reprezentată de amploarea și utilitatea infrastructurii, iar dintre toate elementele care compun această infrastructură, poate cea mai importantă, din întreg setul de elemente o reprezintă căile de acces în și dinspre aceste comunități.

Prin tema de proiectare ,,Lucrări De Protecție Împotriva Inudațiilor În Bazinul Hidrologic Al Râului Ialomița În Zona Vulcana De Sus, Comuna Vulcana-Băi, Județul Dâmbovița “ s-a propus repararea și protejarea unei străzi afectate de calamitați din satul Vulcana de Sus, comuna Vulcana-Băi,reprezentând astfel reabilitarea drumului DC 139A (strada Valea Cheii), drum de interes local, pe o lungime de cca. 1100m (1.10 km)

Având în vedere starea tehnică actuala a acestuia ca si destinația lui, s-a impus protejarea corpului și platformei drumului prin lucrări de curățare, scarificare, balastare, pietruire din piatră spartă, reabilitarea rigolelor prin lucrări de curățare, decolmatarea și desfundarea acestora prin sapături manuale sau mecanizate, reabilitarea podețelor. De asemenea s-a propus executarea de apărari de maluri prin realizarea unor ziduri de sprijin din beton armat, tip cornier, pe o lungime de 35m, execuția unor ziduri de sprijin din gabioane pe o lungime de 20m.

Necesitatea și oportunitatea lucrărilor de protecție a mediului – Memoriu justificativ

Datorită versanților abrupți din bazinul hidrografic al pârâului Valea Cheii, la ploi cu intensitate mare, timpul de concentrare a scurgerilor în albie este foarte mic, fapt ce duce la formarea viiturilor care produc modificări semnificative ale albiei, datorate eroziunilor atât în plan orizontal cât și în plan vertical.

Fenomenul de erodare a malurilor și talvegului aduce pagube mari atât proprietarilor de terenuri cât și proprietarilor de instalații si obiective economice aflate în apropierea albiei, astfel în aproape toate cazurile fiind necesare lucrări de consolidare și protecție, fapt ce implică în execuție cheltuieli foarte mari și durată mare de timp.

Lucrarile propuse au făcut accesul mai usor și mai sigur dintre gospodăriile riverane și drumul comunal DC 139A ce leaga comuna de localitățile învecinate.

Realizarea lucrărilor de reabilitare și modernizare este impusa de:

asigurarea unor conditii de circulație rutiera normală;

ameliorarea accesului la obiectivele de interes socio-cultural din zonă ;

o mai bună comunicare dintre localității ;

traficul pietonal se desfasoară pe suprafața carosabilă, noroiul și praful depașind limitele normale.

imposibilitatea utilizarii drumului în situații de ploi slabe dar și torențiale datorită alcatuirii acestuia (pamant și împietruiri simple contaminate cu pamant) duce la accesul greu al locuitorilor la școli, gradinițe și dispensare).

reducerea costurilor de operare a autovehiculelor;

îmbunătățirea capacității portante.

Scurgerea apelor se desfasoară deficitar datorită:

lipsei sanțurilor pe unele zone,

scurgerea apelor pe partea carosabilă ce duce la formarea de făgașe

lipsa continuității scurgerii apelor

Date despre amplasament

Zona și amplasamentul

Amplasament : Fiind situată la 18 km de municipiul Târgoviște, comuna Vulcana-Băi  se învecinează cu orașul Fieni în partea de nord-est, la est cu orașul Pucioasa, în partea de nord-vest cu comunele Râul-Alb, Pietrari și Voinești, la sud fiind situate comunele Brănești și Vulcana-Pandele, iar la est comuna Moțăieni.

Comuna este format din trei sate componente: Vulcana-Băi, Nicolaești și Vulcana de Sus Altitudinea satului, este de numai 380 m deasupra nivelului mării, insă dealurile care îl înconjoară, cu cele din urmă culmi care coboară din Bucegi, mai ajung încă la înălțimea de 500-600 m.

Principalele legături și relații in teritoriu sunt asigurate de drumul județean DJ712 B, DC 139A.

Populația comunei este formată dintr-un număr de 3025 locuitori (conform recensamântului din 2002).

Lucrările propuse vor face accesul mai ușor și mai sigur dintre gospodăriile riverane și drumul comunal DC 139 A ce leagă comuna de localitățile învecinate. Strada propusă pentru lucrări de reparații: Strada Valea Cheii, DC 139 A.

b) Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat

Reparații străzi afectate de calamități din satul Vulcana de Sus, comuna Vulcana-Băi a fost proiectat astfel încât să păstreze traseul existent al drumului DC 139 A și pârâului Valea Cheii si nu necesită teren suplimentar sau exproprieri de teren.

Din punct de vedere juridic, terenul aparține domeniului public reprezentat prin comuna Vulcana-Băi, județtul Dâmbovița.

c) Situația ocupărilor definitive de teren

Suprafețele de teren ce se ocupă definitiv și temporar de lucrările propuse sunt amplasate astfel:

– în albia pârâului Valea Cheii, pârâu necadastrat, aflat în administrarea comunei Vulcana-Băi, pentru lucrări de apărare si consolidare a malului, pentru punerea și exploatarea în siguranță a drumului DC 139 A.

– terenuri ce aparțin domeniului public al comunei Vulcana-Băi pentru drumuri de acces, organizare de șantier, terenuri ce urmează a fi aduse la folosința inițială o dată cu terminarea lucrărilor.

Date topografice

– studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere în sistem de referință național;

Au fost realizate, in sistem Stereo 70 plan de referinta Marea Neagra 75, respectând normativele impuse de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie.

Studiile topografice au ca scop întocmirea de planuri de situație, profile longitudinale și transversale necesare realizării pieselor desenate conform cerințelor de proiectare, precum și stabilirea exactă a rețelelor de utilități, a limitelor de proprietăți, a acceselor etc.

Studiile topografice au fost puse la dispoziție de către primaria Vulcana-Băi

În vederea elaborării prezentului proiect a fost executat “Studiu topografic” ce cuprinde și constă din:

Încadrare în zonă. Plan cadastral scara 1 :25000

Încadrare în zonă. Ortofotoplan scara 1 :10000

Plan de situație scara 1 :500

Profil longitudinal

Pietruire drum. Secțiune transversală tip scara 1 :50

Secțiuni transversale curente

Zid de sprijin din gabioane. Secțiune tip scara 1 :500

Gabioane. Secțiuni tip scara 1 :50

Gabioane. Armături

Zid de sprijin din beton, tip cornier. Secțiune tip scara 1 :50

Zid de sprijin din beton, tip cornier. Plan armare scara 1 :50

Zid de sprijin din beton, tip cornier. Secțiune transversale curente scara 1 :50

Podeț tubular scara 1 :20

Profile transversale prin cursul de apă scara 1:100

Profil longitudinal prin cursul de apă scara 1:100

– studiu geotehnic preliminar cuprinzând planul cu amplasamentul forajelor, fișa sintetică a forajelor, rezultatele determinărilor de laborator, raportul geotehnic cu recomandările pentru fundare și consolidări, a fost puse la dispoziție de către primăria Vulcana-Băi.

Date climatice

Condițiile climatice sunt date de următorii parametrii:

Clima temperat continentală, este umedă si răcoroasă. Așezarea la poalele muntoase din nord, reprezintă o dublă importanță sub aspect climatic:

adăpost de curenții reci din nord;

acumulare mare de precipitații.

Temperatura aerului, înregistrează urmatoarele valori:

temperatura minimă absolută-35°C

temperatura maximă absolută +40.4°C

temperatura medie anuală a aerului +10°C

adancimea de îngheț h=0.90m (STAS 6054/77)

precipitații medii anuale 650mm

Climatul de adăpost este reprezentat de valorile temperaturilor moderate (temperatura medie anuală fiind de 9,4ºC, temperatura medie a lunii iulie fiind de 20,8-21,2ºC, temperatura medie a lunii ianuarie find de -2,0ºC), marile diferențe termice întâlnite, fiind atenuate de poziția dealurilor Mânăstirea, Mălăiștea și Jidovului, acestea fiind o caracteristică a sudului Carpaților Meridionali, care reprezintă un scut în calea circulației curenților de aer ai atmosferei. Un fenomen caracteristic al depresiunilor, ce se întâlnește și aici, și anume fenomenul de inversiune termică. S-a observat astfel o diferență de temperatură de 2-3ºC, între vatra satelor ce se află la altitudinea de 330-350 m și dealurile limitrofe situate la altitudinea de 500-600 m, ceea ce determină astfel înghețul mai devreme în sat față de dealurile înalte, totodată bruma timpurie în sat sau înflorirea pomilor fructiferi și a viței-de-vie, mai devreme în sat decât pe dealurile înalte.

Precipitațiile medii anuale înregistrate au valori cuprinse între 650 și 850 mm, iar repartiția pe luni ne exemplifică că acestea cresc începând odata cu luna februarie până în luna mai-iunie, când ating valorile cele mai mari înregitrate pe parcursul anului, iar cele mai scăzute în lunile octombrie-noiembrie. În sezonul rece cea mai mare cantitate din precipitații cad sub formă solidă. Dacă urmărim și înregistrăm datele în zilele în care ninge constatăm că numărul acestora variază undeva între 22-34 zile pe an, iar stratul de zăpadă depus se menține timp de 42-48 zile pe an. Topirea zăpezii se face destul de lent, determinând astfel acumularea unei cantități mari de apă în sol, care asigură dezvoltarea armonioasă a plantelor de cultură. Deplasarea maselor de aer se face pe direcția dinspre Masivul Bucegi, prin culoarul Ialomiței, care este destul de larg și afectează astfel inclusiv depresiunea Vulcana. O influență importantă o au și vânturile din N-E mai ales iarna, atunci când aduc ninsori și temperaturi destul de scăzute; vânturile de S-E se resimt primăvara și vara influențând creșterea temperaturilor.

Date despre floră si faună

Vegetația zonei Vulcana, zona Valea Cheii variază în specii, suferind de-a lungul timpului diferite modificări și influențe, în urma activităților antropice. Aici formațiunea caracteristică principală este pădurea de o valoare excepțională, extinsă pe dealurile ce limitează comuna, unde predomină speciile de foioase ca gorunul (Quercus petreae) frasinul (Fraxinus excelsior), mesteacănul (Betula pendula), pe versanții însoriți regăsindu-se ulmul (Ulmus foliacaea), și fagul (Fagus silvatica), pe versanții umbroși. Subarboretul acestor păduri este reprezentat prin speci ca lemnul câinesc (Cornus mas), alunul (Corylus avelana), păducelul (Crataegus monogyna ), iar pătura ierbacee cuprinde specii complexe si valoroase de Carex pilosa, Melica uniflora și Asperula odorata. Zăvoaiele dezvoltate de-a lungul văilor sunt alcătuite în principal din esențe moi: anin negru (Alnus glutinosa), plop (Populus nigra) și salcie (Salix alba). Pădurea care ocupă în prezent suprafețe destul de însemnate reprezintă o mare bogăție și ar trebui exploatată într-un mod rațional, dacă avem în vedere funcțiile sale de protecție a mediului foarte importante: climatică, antipoluantă, hidrologică, sanitară, estetică și recreativă.

Fauna este reprezentată destul de variată include astfel specii de interes cinegetic și peisagistic. În zona Valea Cheii întâlnim populați de cerb (Cervus elaphus), veveriță (Sciurus vulgaris), căprioară (Capreolus capreolus) etc, iar dintre păsări amintim graurul (Oriolus oriolus), coțofana (Pica pica), privighetoarea (Luscinia luscinia) și potârnichea (Perdix perdix) etc. Fauna acvatică este bogată reprezentată, fiind evidențiată de scobar (Chondrostoma nasus ), mreană (Barbus barbus) și clean (Leuciscus cephallus) etc.

Alte date specifice

Potențialul natural al Depresiuni Vulcana se încadrează în Subcarpații Curburii, respectiv Subcarpații Ialomiței, sectorul cuprins între Prahova și Dâmbovița, având o altitudine medie de 385m. Limitele comunei Vulcana-Băi, sunt marcate de cumpăna de ape a pârâului Vulcana, distanța față de orașulTârgoviște fiind de 18km, iar față de orașul Pucioasa de 12km. Căile de acces sunt reprezentate de: drumul național Târgoviște-Pucioasa-Sinaia, apoi urmând traseul Târgoviște-Doicești-Lăculețe-Vulcana Băi, sau cu traseul Târgoviște- Teiș-Șotânga-Vulcana Băi și drumurile nemodernizate spre comuna Pietrari, în nord-vest și spre comuna Moțăieni, în est.

Depresiunea Vulcana fiind situată în partea central-nordică, a județului Dâmbovița, în dealurile subcarpatice, prezintă condiții unice geografice favorabile prin potențialul lor natural dat de poziția geografică ce oferă anumite legături lesnicioase în toate direcțiile, datorate reliefului cu dealuri și depresiuni – acesta fiind un suport prielnic pentru activitățile umane, climatul de adăpost, vegetația bogată și fauna diversificată, solurile fertile și nu în ultimul rând de izvoarele minerale, cu o mare valoare terapeutică. Acestea sunt completate de potențialul antropic al zonei ce se definește prin vechimea așezărilor, specificul etnografic și cultural al locului, complexul ecumenic existent in zonă construit în ultimul timp, zona constituind totodată și o bază de plecare în diferite drumeții și excursii spre Masivul Bucegi.

Relieful.

Această depresiune se regăsește în bazinul hidrografic al râului Vulcana, pe cursul superior și mijlociu al acestuia și al afluenților săi principali, de stânga Vulcănița, pârâul Valea Cheii și Valea Largă, iar de dreapta Valea Câinelui și Vârlanul. Depresiunea Vulcana încadrând-se în aliniamentul Subcarpaților externi. Dealurile sale au culmi domoale, ce scad cu altitudinea de la nord spre sud; avem astfel 610m în dealul Mânăstirea în nord și 520m în Dealul Jidovului, în sud. Această scădere este specifică subcarpaților, înregistrându-se în toți Subcarpații Ialomiței find pusă pe seama unor mișcări de înălțare cu o amploare mai mică spre periferie. Pe direcția vest-est se observă diferite înălțimi sensibil egale: 608 m în Dealul Mălăiștea, în vest și altitudinea de 645 m în Dealul Mitropoliei, în est.

Valea Vulcanei în cursul superior are un profil caracteristic transversal în „V” ascuțit, pârâul având o pantă de scurgere destul de accentuată, iar în cursul mijlociu se lărgește, prezentand numeroase meandre ce formeaza un „V” deschis. Pârâul nu are debit caracteristic mare, iar cursul său este lent, nu prezintă albie majoră. Contradicția dintre meandre și lipsa albiei sale majore se datorează faptului că, pe de o parte pârâul a atins profilul său de echilibru, ca și Ialomița de care depinde, deci a început să meandreze, iar pe de altă parte existența pâraielor laterale, scurgerea din timpul ploilor, chiar și alunecările de teren existente îl obligă să transporte aluviuni în cantități însemnate, frânându-i forța de eroziune laterală și deci astfel, formarea albiei majore.

Zonarea seismică:

– seismic, zona se încadrează gradului 8 (opt), conform STAS 11100/1 – 77.

Pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor se vor respecta prevederile normativului P100 – 92, adică :

– zonă seismică B

coeficient de seismicitate ks= 0,24 g

perioada de colț Tc = 0.7 s.

Elementele cadrului natural ce trebuie protejate de acțiunea factorilor naturali și antropici

Efectele investiției propuse asupra mediului nu vor fi limitate doar la zonele în care se va interveni direct. Implementarea soluțiilor propuse va aduce beneficii comunității locale prin îmbunătățirea condițiilor socio – economice.

Proiectul, în întregime sa, are potențialul de a genera un impact nefavorabil asupra mediului doar în perioada activităților de construcție.

În subcapitolele următoare sunt identificate și evaluate efectele semnificative și impactul proiectului asupra diverselor componente de mediu și, totodată, sunt evidențiate și măsurile de reducere a impactului negativ general de proiect asupra mediului înconjurător.

1.4.1 Protecția calității apelor

Posibila afectare și contaminare a calității apelor este reprezentată de terasamentele ce au fost executate în albia pârâului Valea Cheii, prin antrenarea fragmentelor de sol și rocă, rezultate în urma săpării și efectuari lucrărilor de fundare pentru apărarea de mal propusă.

Configurația albiei și a malurilor pârâului Valea Cheii, nu va fi modificată de circulația autovehicolelor. Atât în timpul executării obiectivului de investiții cât și în timpul exploatării acestuia nu se produc poluanți, deoarece utilajele folosite în execuție au revizia tehnică făcută fiind în conformitate cu standardele în vigoare și nu au pierderi de carburanți sau lubrefianți, iar materialele folosite în execuție nu sunt poluante.

Pentru asigurarea și eliminarea oricărui risc în timpul activitățiilor efectuate măsurile de protecție a apelor subterane cât și a celor de suprafață, este necesar să fie respectate obligatoriu următoarele condiți:

utilajele exploatate să nu aibă pierderi (scurgeri) de carburanți și/sau lubrifianți;

în cazul situației intervenției la utilaje pentru reparare, acestea vor fi retrase în zona organizării de șantier, unde se vor lua toate măsurile necesare de protecție a mediului înconjurător în timpul reparațiilor;

alimentarea utilajele exploatate cu carburanți și lubrefianți, se va face în locuri special amenajate evitându-se pierderile de orice natură;

se interzice depozitarea deșeurilor rezultate din activitatea efectuată (ulei de motor uzat, diferiți lubrifianți etc.) și a celor provenite din deșeurile menajere, la întâmplare. Aceste deșeuri vor fi colectate și transportate corespunzător la sediul de șantier al constructorului, unde vor fi depozitate și gestionate în locurile special amenajate.

1.4.2 Protecția aerului

Posibila sursă de poluare a aerului, în perioada de execuție obiectivului de investiții este reprezentată de utilajele din dotare necesare realizări acestuia.

Impactul gazelor de ardere nociv pentru mediu provenit de la motoarele utilajelor asupra aerului atmosferic, este practic nesimnificativ, el situându-se în fondul general al admisiei premise în cadrul standardelor in vigoare.

De asemenea, executantului îi revine sarcina de-a reduce în limita posibilităților emisiile de noxe (provenite de la utilajele si mijloacele de transport) atat prin permanenta verificare si întreținere a parcului auto cât si prin achiziționarea de carburant corespunzător calitativ.

Executantul se va dota cu un minim de absorbanți si/sau substanțe neutralizatoare pentru a putea asigura o intervenție rapida în caz de poluare accidentală generată de pierderi de carburanți si/sau lubrefianți.

Executantul va asigura pe toată perioada desfașurării lucrărilor, întreținerea drumurilor tehnologice pe care vor circula utilajele si mijloacele sale de transport și va lua măsurile necesare în vederea limitării emisiilor de praf generate de circulația auto pe aceste drumuri.

Executantul va lua și alte măsuri pe care le considera necesare în vederea eliminării sau limitării oricărei forme de impact negativ asupra mediului (instructaje periodice ale personalului, etc…)

Pentru motoarele Diesel, specifice și caracteristice utilajelor grele, factorii de emisie rezultați în urma arderilor sunt prezenți în tabelul de mai jos:

Tabelul nr.1

Determinarea emisiilor rezultate este caracteristică pentru un consum specific de motorină de aproximativ 50 1/h la funcționarea concomitentă a 5 utilaje, fiind comparate cu limitele maxime admise existnte în Ordinul 462/1993 care sunt reprezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 2

În urma comparației între cantitățile de poluanți eliminate, la funcționarea concomitentă a 5 utilaje admise reprezentate în tabelul de mai sus, rezultă că în situația cea mai defavorabilă, atunci când toate utilajele existente implicate în execuție, ar funcționa simultan, grupate toate în jurul obiectivului, tot nu s-ar produce o depășire a nivelului maxim admisibil, pentru poluanți rezultați in urma arderi motorinei în motoare. Utilajele implicate și contractate în realizarea lucrării au revizia tehnică efectuată și nu prezintă astfel nicio posibilă sursă majoră de poluare.

1.4.5 Protecția solului și subsolului

SOLUL

În general, se poate constata o succesiune altitudinală normală a solurilor zonale, în zona forestieră, de la cele brune slab acide (satutate, eubazice) de pădure până la podzolurile humico-fehluviale și turbele oligotrofe. Apariția unor anumite roci a determinat formarea de soluri intrazonale. Asociațiile vegetale s-au dovedit ca un factor pedogenetic indispensabil pentru formarea unor anumite tipuri de sol.

Eroziunea prin apă și vânt a determinat pe de o parte, coluvionarea materialelor fine humifere, iar pe de altă parte, menținerea în stadii de tinerețe a unor soluri și distrugerea parțială sau totală a altora. Apoi, deplasarea pe pante a materialului pedogen și chiar a solurilor formate, prin procesul de solifluxiune ca și prin scurgerile torențiale, au contribuit de asemenea, în mare măsură la modificarea condițiilor de dezvoltare ale procesului de solificare.

Variabilitatea pe suprafețe relativ mici a factorilor și condițiilor de pedogeneză explică numeroasele asociații de soluri, cu variații accentuate ale caracterelor de subtip genetic, gen și specie de sol, oglindite obișnuit în grupările vegetale respective.

Tipurile de soluri din zona amplasamentului sunt depozite deluviale, elemente și blocuri rulate și colțuroase (bolovănișuri), în masă argilo – nisipoasă, cafenie.

Măsuri de reducere a impactului negative asupra solului:

limitarea suprafețelor de teren afectate de lucrările de excavare;

refacerea zonelor afectate pe perioada lucrărilor de construcție (dacă va fi cazul);

limitarea procesului de eroziune a terenului în faza de execuție a lucrărilor de săpătură;

decopertarea solului fertil înaintea lucrărilor de excavare și depozitarea temporară în zona șantierului în vederea utilizării ulterioare (dacă va fi cazul);

construirea fundațiilor în conformitate cu prevederile incluse în studiul tehnic de proiectare și a cerințelor legale în domeniu;

luarea unor măsuri adecvate pentru evitarea deversărilor accidentale de combustibil, lubrifianți, etc.;

după finalizarea lucrărilor, constructorul are obligasția eliberării amplasamentului de orice fel de deșeuri;

evacuarea deșeurilor trebuie realizată controlat, acestea urmând a fi predate către centre specializate de colectare și depozitare;

este interzisă depozitarea/eliminarea deșeurilor sau abandonarea acestora pe terenurile învecinate;

preluarea de pe amplasament a surplusului de pământ excavat și depozitarea temporară a acestuia în vederea utilizării ulterioare în activități de construcție;

amplasarea în zona șantierului a containerelor pentru colectarea diferitelor tipuri de deșeuri (dacă este cazul).

Atât în timpul execuției obiectivului de investiții cât și după darea acestuia în folosință nu vor exista surse de poluare cu impact pentru sol și subsol. Din contră, lucrările efectuate, apărarea de mal din gabioane, zidul de sprilin din beton armat constituie lucrări cu un rol foarte important de protecție a solului împotriva acțiunii violente și distructive a apelor pârâului Valea Cheii, acțiuni cunoscute prin fenomenul de eroziune.

1.4.6 Protecția ecosistemelor terestre și acvatice

Nu au fost observate specii de plante care figurează în Listele roșii naționale ca plante rare sau periclitate, nici specii de plante menționate în anexele Directivei Habitate sau Convenției de la Berna, ca specii ce necesită protecție.

Măsuri de reducere a impactului negativ:

refacerea zonelor afectate la finalizarea etapei de construcție și redarea terenului în circuitul inițial;

pentru evitarea pierderilor de habitate se recomandă utilizarea suprafeței minime necesare pentru desfășurarea lucrărilor (drumuri de acces, amenajarea șantierului, etc.). La finalizarea lucrărilor, executantul are obligația eliberării tuturor zonelor de intervenție de orice fel de materiale și/sau deșeuri;

lucrările de construcție se vor executa numai în timpul zilei pentru a evita utilizarea luminii artificiale pe amplasament, care ar afecta speciile identificate în zonă (unele dintre ele fiind active pe timpul nopții);

limitarea vitezei autovehiculelor pe amplasament, în perioada de construcție pentru a putea fi evitată o posibilă coliziune, cu speciile identificate în zona de interes;

amenajarea drumurilor de acces trebuie executată rațional și corect pentru a se evita pierderile de habitat;

utilizarea drumului de acces existent, fără executarea altor drumuri secundare.

PEISAJUL

Principalele trăsături care dau valoare peisajului sunt reprezentate de:

valoarea estetică (particularitatea, diversitatea, coeziunea elementelor peisagistice);

valoarea tradițională (elemente endemice naturale, elemente distinctive de natură culturală).

Vulnerabilitatea peisajului este redată de capacitatea sa de a integra sau de a asimila elementele antropice pe care le presupune proiectul obiectivului de învestiți.

Elementele cheie ale vulnerabilității peisagistice sunt.

tipul și gradul de acoperire cu vegetație ( cât de extinsă și variată este vegetația – de la terenuri lipsite de vegetație sau cu monoculturi până la păduri naturale extinse);

topografia terenului (pote favoriza sau estompa elementele ce conferă un impact negativ peisajului);

gradul de expunere/vizibilitate (cât de expuse sunt elementele antropice și modul în care acestea au fost sau nu realizate la o scară care să le permită integrarea armonioasă în peisaj).

Valoarea estetică a peisajului este comună, atât în cadrul natural cât și cel arhitectural neexistând astfel elemente cu valoare deosebită.

Lucrările de apărări de mal, au rolul de a stopa fenomenele periculoase de eroziune asupra albiei pârâului Valea Cheii, conferindu-i stabilitate, adică lucrările efectuate pot fi clasificate ca fiind și lucrări de reconstrucție ecologică, de conservare a peisajului natural.

Evaluarea peisagistică și vizuală i-a în considerare nivelul de senzitivitate a reliefului inițial și a resurselor identificate vizual precum și nivelul impactului potențial pe care îl poate produce proiectul de investiții. Această analiză permite evaluatorului să decidă dacă aceste efecte vizuale sunt sau nu semnificative. Efectele pot fi:

adverse, benefice sau neutre;

pe termen scurt, mediu sau lung;

permanente sau temporare;

cumulative.

Pe durata derulării activităților de construcție se poate considera că există un impact vizual temporar datorat prezenței echipamentelor și utilajelor de lucru.

Conform informațiilor obținute de la beneficiar, vegetația care urmează a fi dislocată este cantitativ redusă și cu o putere de regenerare crescută. Astfel, impactul negativ produs asupra peisajului pe perioada lucrărilor va fi redus în timp.

Măsuri de reducere a impactului negativ: reamenajarea corespunzătoare a amplasamentului, conform proiectului.

Execuția lucrărilor cu rol de protecție a mediului, lucrari de apărari de mal nu realizează în niciun fel un impact negativ asupra vegetației caracteristice zonei sau asupra faunei existente în zonă. Prezența faunei caracteristică zonei în apropierea amplasamentului, în timpul execuției este sporadică astfel ținând cont de sursele de zgomot existente din timpul execuției și prezența frecventă a omului. Distanță mică dintre obiectivul de investiții și așezările umane îndepărtează fauna din zonă.

1.4.7 Protecția asezărilor umane și a altor obiective de interes public

Prin poziția obiectivului de investiții, în albia pârâului Valea Cheii, nu sunt afectate așezările umane din zonă. Execuția apărării de mal constituie o lucrare de protecție a drumului comunal DC 139 A ce leaga comuna Vulcana-Băi de localitățile învecinate. Executantul va asigura la terminarea execuției investiției, demontarea tuturor componentelor organizarii tehnologice; se va asigura eliberarea terenului de toate deșeurile rezultate în urma operațiunilor de dezafectare.

Totodată executantul va executa lucrări de refacere ecologică a terenului pe care a fost amplasată organizarea tehnologică mentionață.

Pe ansamblu se poate aprecia că din punct de vedere al mediului ambiant, lucrările proiectate nu introduc disfuncționalități suplimentare față de situația actuală, ci dimpotrivă au un efect pozitiv. Lucrările de la carosabilul drumului propus a se executa vor conduce la îmbunătățirea condițiilor de circulație si a influenței traficului si vor influența astfel benefic zona, atât din punct de vedere ambiental cât si din punct de vedere socio-economic.

1.4.3 Protecția împotriva zgomotelor și vibrațiilor

Zgomot și vibrații

Limitile maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009-88 și prevăd, la limita unei incinte, valoarea maximă este de 65dB (A) sau valorile curbei de zgomot Cz 60 (din STAS-ul amintit), iar în ceea ce privește amplasarea clădirilor de locuit (§2.5 din același STAS), aceasta se va face în așa fel încât să nu se depășească valoarea maximă de 50dB (A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsurat la 2m de fațada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1-89.

Pentru intervalul orar 6:00 – 22:00, OM 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației (cu modificările și completările ulterioare), impune aceeași limită maxim admisibilă. Pentru intervalul 22:00 – 6:00, același ordin impune o limită maxim admisibilă a nivelului de presiune sonoră continuu echivalent, ponderat A, de 40dB (A).

Din analiza rezultatelor evaluărilor rezultă că nivelurile de zgomot generat în mediul înconjurător, ca urmare a funcționării mașinilor și utilajelor, nu influențează nivelul de zgomot din zona locuită.

Singurele surse potențiale de zgomot și vibrații sunt utilajele exploatate ce vor lucra la execuția obiectivului de investiții. Nu sunt astfel prevăzute amenajări sau dotări caracteristice și speciale pentru protecția corecta împotriva zgomotului sau a vibrațiilor produse, deoarece nivelul produs de acestea este înregistrat ca fiind nesemnificativ. După punerea în funcțiune a obiectivului de investiții, nu vor mai exista potențiale surse de zgomot și/sau de vibrații.

1.4.4 Protecția împotriva radiațiilor

În activitatea desfășurată, în timpul execuției obiectivului de investiții și după predarea acestuia în vederea exploatări lui, nu vor exista sau produce substanțe radioactive și nici nu vor apărea alte surse artificiale de radiație.

1.4.9 Concluziile evaluarii impactului asupra mediului;

Lucrările proiectate nu introduc efecte negative suplimentare față de situația existentă asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafață, vegetației sau din punct de vedere al zgomotului și peisajului.

Prin executarea lucrărilor proiectate vor apare unele influențe favorabile asupra factorilor de mediu cât și din punct de vedere economic și social.

Datorită specificului obiectivului de investiții pentru care s-au propus lucrări, sursele de poluanți vor fi analizate pentru două perioade și anume:

– perioada de execuție

– perioada de exploatare

Emisii de poluanți în ape și protecția calității lor

În perioada de execuție a lucrărilor propuse descrise se pot identifica următoarele surse directe de poluare ale apelor:

– pierderi de hidrocarburi din utilajele terasiere (excavatoare, buldozere, etc.);

În perioada de exploatare, lucrările de consolidare împotriva eroziunilor active de mal, lucrarile de pietruire a drumului satesc, nu reprezintă direct o sursă de poluare ale apelor de suprafață și subterane.

Emisii de poluanți în aer și protecția calității aerului

În perioada de execuție a lucrărilor propuse poluarea aerului se produce prin: gazele provenite din arderea carburanților în motoarele utilajelor terasiere și de transport (excavatoare, buldozere, autobasculante) pulberile antrenate prin circulația autovehicolelor în șantier și pe drumurile de acces la lucrare și pe drumurile publice.

În perioada de exploatare, nu se produc și nu se emit poluanți în atmosferă.

Sursele și protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor

Sursele sunt datorate funcționării utilajelor terasiere, de construcții și de transport în perioada de execuție a lucrărilor proiectate.

Ca măsuri compensatorii pentru protecția riveranilor se recomandă :

– adaptarea programului de lucru în șantier în acord cu perioadele de odihnă ale comunității riverane.

În perioada de exploatare, ne se poluează sonor zona.

Gospodărirea deșeurilor

In perioada de execuție deșeurile rezultate sunt din următoarele categorii:

– deșeuri menajere produse de personalul care lucrează pe șantierul de construcții.

Deșeurile menajere pot fi colectate în pubele și depozitate în locuri special amenajate, de unde se evacuează prin firmele specializate. Cantitatea de deșeuri menajere variază în funcție de personalul angajat pentru diverse faze de execuție a lucrării;

deșeuri tehnologice produse la, întreținerea utilajelor terasiere.

Deșeurile rezultate din activitatea de întreținere a utilajelor terasiere, în special uleiul uzat se colecteză în recipienți metalici (butoaie de tablă) și se livrează firmelor specializate in recuperarea uleiurilor uzate.

În perioada desfășurării lucrărilor propuse în zona amplasamentului lucrărilor, riscul apariției unor situații cu potențial periculoase pentru mediul înconjurător este minim, în cazul în care vor fi respectate reglementările specifice de mediu. Poluările potențiale vor fi însă limitate cantitativ și vor avea un caracter local. Nu există riscul unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului.

Pentru prevenirea situațiilor de risc ce pot apărea în perioada de desfășurare a lucrărilor se recomandă luarea următoarelor tipuri de măsuri :

Verificarea utilajelor, mijloacelor de transport, echipamentelor, mecanismelor, etc. pentru a constata integritatea și buna funcționare înainte de intrarea în lucru ;

Montarea indicatoarelor de interzicere a accesului în diferite zone și a plăcuțelor indicatoare cu însemne de pericol ;

Realizarea unor împrejmuiri, semnalizări sau avertizări pentru a delimita zonele de lucru ;

Controlul accesului persoanelor în șantier ;

Controlul personalului muncitor privind disciplina în șantier, etc.

În perioada de construcție este posibilă apariția unor accidente ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile (precipitații abundente, ceață, furtuni, vânturi puternice, etc.).

Măsurile de reducere a riscurilor de mediu și a riscurilor privind sănătatea și securitatea ocupațională care pot fi generate de proiectul propus sunt următoarele :

implementarea unor măsuri pentru protecția lucrătorilor, sau a trecătorilor în caz de forță majoră (cutremur, furtuni, viteze foarte mari ale vântului, etc.);

semnalizarea zonei de construcție;

realizarea lucrărilor de construcții-montaj de către personal calificat și cu echipamente/utilaje de lucru adecvate;

interzicerea oricăror activități pe șantier în condiții meteo nefavorabile (ploi, furtuni, ninsori, vânt puternic) ;

existența unui sistem permanent de comunicare pe amplasament (telefon) care să permită avertizarea în cazul producerii unor accidente ;

interzicerea accesului vizitatorilor pe amplasament în perioada execuției lucrărilor.

O atenție deosebită și exigentă trebuie să manifeste beneficiarul la recepția finală pentru a obliga constructorul să efectueze corespunzător lucrările de refacere a terenului ocupat temporar de șantier. Un volum important din aceste lucrări este reprezentat prin colectarea și îndepărtarea deșeurilor tehnologice rezultate în urma diverselor faze de execuție

Factorii de mediu din zonele cu lucrări nu sunt afectați de poluare. Lucrarea de reabilitare a drumului satesc DS 106 (strada Valea Cheii) prin lucrari pietruire si de aparare si consolidare a malului stang pârului Valea Cheii menține cadrul natural existent și se incadrează în sistemul ecologic local.

Organizarea de șantier se poate executa în apropierea lucrărilor, prin amplasarea de platforme de depozitare a agregatelor sau a utilajelor auto, existând la îndemana atat sursa de apă cat și de energie electrică. Amplasarea organizării de șantier se va face cu aprobarea Beneficiarului și acordul locuitorilor din zonă. Lucrările de organizare de șantier constau și în organizare conteinerizata pentru materiale, scule, eventual dormitoare.

Toate aceste lucrări nu au caracter definitiv, astfel încât la terminarea obiectivului trebuie să fie dezafectate în totalitate, iar zonele afectate de organizarea de șantier vor fi curatate, în conformitate cu normele și legile de protecția mediului.

CAPITOLUL II – ELEMENTE DE CALCUL ȘI DE DIMENSIONARE

2.1 Ipoteze de calcul

Pentru efectuarea calculelor hidraulice ale elementelor de calcul și de dimensionare s-au utilizat formulele extrase din PD 161 – 85 “Normativ departamental privind proiectarea lucrărilor de apărare drumurilor, căilor ferate și podurilor” și din cartea intitulată “Hidraulica” de Cristea Mateescu, Ed. 1966, și “Hidraulicǎ” de D.Cioc, Ed.1977.

Calculul hidraulic necesar pentru determinarea caracteristicilor de curgere în regim liber s-a efectuat astfel pentru profilele transversale P1, P2, P3, P4, P5 folosind formula:

Q =ω·ν (m3/s)

Vm = c (m/s)

C = 1/n · Ry

R = (m)

unde:

Q = debit de calcul, Q1% = 22 mc/s

Q5% = debit de verificare = 12 mc/s

v = viteza apei

R = raza hidraulică

Panta I % = ΔH/L•100; I = 2.0%

C = coeficientul lui Chezy

n = coeficient de rugozitate cu valorea:

– n = 0,04;

y = exponent = 1/4 – pentru cursurile de deal.

Arie secțiunii de scurgere într- un profil s-a diferențiat în funcție de natura albiei, caracterizată prin coeficientul de rugozitate.

S-au întocmit chei limnimetrice pentru fiecare profil transversal studiat.

2.2 Calcule hidraulice de dimensionare

Valorile nivelurilor apelor extraordinare (NAE) au fost determinate pe cheile limnimetrice ale secțiunilor de calcul astfel:

Profil Transversal Nemodificat-P1

Profil Transversal Nemodificat-P2

Profil Transversal Nemodificat-P3

Profil Transversal Nemodificat-P4

Profil Transversal Nemodificat-P5

Profil Transversal Nemodificat-1

Tabel Centralizator Elemente Hidraulice Calculate pentru Profilul Transversal Nemodificat-P1

Profil Transversal Nemodificat-P2

Tabel Centralizator Elemente Hidraulice Calculate pentru Profilul Transversal Nemodificat-P2

Profil Transversal Nemodificat-P3

Tabel Centralizator Elemente Hidraulice Calculate pentru Profilul Transversal Nemodificat-P3

Profil Transversal Nemodificat-P4

Tabel Centralizator Elemente Hidraulice Calculate pentru Profilul Transversal Nemodificat-P4

Profil Transversal Nemodificat-P5

Tabel Centralizator Elemente Hidraulice Calculate pentru Profilul Transversal Nemodificat-P5

2.3 Calcule hidraulice de verificare

Pentru efectuarea calculelor hidraulice de verificare s-au utilizat formulele extrase din PD 161 – 85 “Normativ departamental privind proiectarea lucrărilor de apărare drumurilor, căilor ferate și podurilor” și din cartea intitulată “Hidraulica” de Cristea Mateescu, Ed. 1966, și “Hidraulicǎ” de D.Cioc, Ed.1977. Calculul hidraulic necesar pentru determinarea caracteristicilor de curgere în regim liber s-a efectuat în profilele transversale P1, P2, P3, P4, P5 folosind formula:

Q =ω·ν (m3/s)

Vm = c (m/s)

C = 1/n · Ry

R = (m)

unde:

Q = debit de calcul, Q1% = 22 mc/s

Q5% = debit de verificare = 12 mc/s

v = viteza apei, R = raza hidraulică

Panta I % = ΔH/L•100; I = 2.0%

C = coeficientul lui Chezy

n = coeficient de rugozitate cu valorea; n = 0,04; y = exponent = 1/4 – pentru cursurile de deal.

Arie secțiunii de scurgere într-un profil s-a diferențiat în funcție de natura albiei, caracterizată prin coeficientul de rugozitate. S-au întocmit chei limnimetrice pentru fiecare profil transversal studiat. Valorile nivelurilor apelor extraordinare (NAE) au fost determinate pe cheile limnimetrice ale secțiunilor de calcul astfel: Profil Transversal Modificat-P1, Profil Transversal Modificat-P2, Profil Transversal Modificat-P3, Profil Transversal Modificat-P4, Profil Transversal Modificat-P5.

Profil Transversal Modificat-P1

Tabel Centralizator Elemente Hidraulice Calculate pentru Profilul Transversal Modificat-P1

Profil Transversal Modificat-P2

Tabel Centralizator Elemente Hidraulice Calculate pentru Profilul Transversal Modificat-P2

Profil Transversal Modificat-P3

Tabel Centralizator Elemente Hidraulice Calculate pentru Profilul Transversal Modificat-P3

Profil Transversal Modificat-P4

Tabel Centralizator Elemente Hidraulice Calculate pentru Profilul Transversal Modificat-P4

Profil Transversal Modificat-P5

Tabel Centralizator Elemente Hidraulice Calculate pentru Profilul Transversal Modificat-P5

2.4 Alegerea soluților de proiectare

2.4.1 Predimensionarea zidului de sprijin

Zidurile de sprijin reprezintă construcții cu caracter definitiv utilizate pe traseele drumurilor și căilor ferate în zonele de deal și de munte, în lungul canalelor navigabile și bazinelor portuare, la diferite lucrări subterane, etc.

Zidurile de sprijin au ca scop principal susținerea pământului din amonte, asigurând astfel trecerea pe distanță minimă între două cote, atunci când nu există spațiu pentru aigurarea unei treceri taluzate.

Pe lângă aceasta, zidurile de sprijin asigură, după caz, protecția împotriva eroziunii, degradărilor din îngheț, etc.

Zidurile de spijin pot fi de diferite tipuri:

-ziduri de sprijin de greutate

-ziduri de sprijin tip cornier

-ziduri de sprijin din elemente prefabricate, gabioane, căsoaie

-masive de pământ armat, etc.

În cadrul acestei teme se cere proiectarea unui zid de sprijin în varianta zid de sprijin de tip cornier din beton armat.

Zidul de sprijin este necesar pentru realizarea unei platforme supraînălțate.

Etapele realizării proiectului

Proiectarea zidului de sprijin cuprinde următoarele etape:

-predimensionarea zidului de sprijin (determinarea dimensiunilor secțiunii transversale)

-calculul împingerii active a pământului

-armarea zidului de sprijin

H=5,2 [m] Înălțimea zidului

B=(1/2 1/3) x H [m] => 5,2/2 5,2/3 => 2,60 1,73 [m]

Aleg B = 2[m]. Lățimea fundației

Hf=(1/8 1/6) x H [m] => 5,2/8 5,2/6 => 0,65 0,86 [m]

Aleg Hf = 0,70 [m]. Grosimea fundației

b=1/12 x H [m] => 5,2/12 = 0,43 [m]

b0,30 [m]

Aleg b = 0,40 [m]. Lățimea la coronament

a=Hf/2 Hf [m] => 0,7/2 0,7 = 0,35 0,70

Aleg a = 0,5 [m]. Distanța dintre fundație si piciorul taluzului

c = 0,5 0,8 [m]

Aleg c = 0,7 [m]. Adâncimea de încastrare

2.4.2 Calculul stratificației medii

STRATIFICAȚIE

Stratul 1: NISIP ARGILOS

2.9 [m]

Stratul 2: ARGILA PRAFOASĂ

1,50 [m]

Stratul 3: ARGILA NISIPOASĂ

Stratul 1: NISIP ARGILOS

Stratul 2: ARGILA PRAFOASĂ

Stratul 3: ARGILA NISIPOASĂ

2.4.3 Determinarea forțelor de greutate

=151.95[KN/m]

greutatea specifică a betonului;

-greutatea volumică a pământului de umplutură.

l – lungimea brațului forței

Determinarea forțelor de greutate

2.5 Calcule de rezistență

2.5.1 Determinarea împingerii active

]

2.5.2 Forța de împingere activa acționează dupa un unghi :

Aleg .

Aleg .

Aleg .

Punctul de aplicație al forței:

2.5.3 Determinarea împingerii pasive

Hf=t=0,70[m]

2.6 Calcule de stabilitate

2.6.1 Verificarea la răsturnare

stabilitate asigurată.

2.6.2 Verificarea la alunecare pe talpa fundației

Fst.a =

f=0,30

Fst.a ==>nu se verifică cerința de stabilitate la alunecare.

Înclin talpa fundației cu un unghi .

Fie

Fst.a=

=>Fst.a=1,3- se verifică cerința de stabilitate la alunecare.

2.6.3 Verificarea presiunilor transmise pe suprafața terenului

N- suma forțelor ce acționează pe suprafață A[ KN]

A-suprafața(se calculează pentru un metru lungime)

M-suma momentelor calculate față de centrul secțiunii încărcate[KN*m]

W-modul de rezistență.

Pentru verificarea presiunilor transmise pe suprafața terenului, trebuie îndeplinite 3 condiții:

(capacitate portantă)

Calculul suprafeței A:

A=B*1=>2,00*1=2,00[]

Calculul forțelor normale:

Modulul de rezistență:

Capacitatea portantă este dată de STAS 3300/2-85 în funcție de indicele porilor și indicii de consistență.

Pentru argilă prafoasă:

0,6-indice de consistență;

e=0,85-indicele porilor.

Pentru argilă nisipoasă:

0,6-indice de consistență;

e=0,85-indicele porilor.

Indicele porilor:

Pentru e =0,85 => M=0,85*172,80=146,88KNm

Pentru e =1,08 => M=1,08*172,80=186,62KNm

-se verifica.

-se verifica.

2.7 Alte calcule specifice domeniului de studiu

2.7.1 Calculul afuierilor

Afuierile în zona podurilor se calculează la râurile reprezentate prin pat sau maluri erodabile, în scopul stabilirii, adâncimii de fundare a infrastructurii, a lucrărilor de apărare, consolidare și dirijare, precum și a lungimii podului.

Afuierile reprezintă astfel amploarea sau dimensiunea eroziunii terenului, dintr-un anumit punct din patul albiei.

Afuierea maximă totală este alcatuită din afuierea generală și afuierea locală.

Afuierile generale se produc, în cazul în care viteza din secțiunea, strangulată a podului este mai mare decât viteza critică. La albile afuiabile și instabile unde nu se iau măsuri speciale pentru protecția împotriva, afuierii sau de stabilitate a malurilor, se pot produce în timp modificări ale poziției albiei minore, astfel încât afuierea generală la pile și culei poate atinge valoarea maximă determinată ca pentru albia minoră. Încastrarea fundațiilor pilelor și culeilor se va lua conform prevederilor și standardelor în vigoare.

Calculul afuieri generale se face cu urmatoarea relație:

E=haf/h=Vmp/VmL;

haf= Vmp/VmL*h= E*h daca Vmp>Va

unde

Va =viteza medie de antrenare ;

h=adâncimea apei într-un punct oarecare al secțiunii de scurgere, înainte de afuiere;

haf =reprezintă adâncimea apei în punctul respectiv, după producerea afuierii generale;

Cu această relație se poate calcula linia afuierii albiei și afuierea generală maximă.

Afuierea generală maximă se obține din diferența hmax af – h= afgmax

La râurile cu albie erodabilă valoarea coeficientului E de afuiere generală limită se recomandă să nu depașească 1,4-1,5 pentru evitarea unor construcții de apărare și dirijare costisitoare.

În cazul albiilor la care creșterea adâncimii apei în albia minoră producerea afuierilor generale este mică (0,5-0,8m), se poate depăși valoarea de mai sus.

Depășirea valorii 1,5 a coeficientului E se poate admite, de asemenea, la podurile existente, dacă infrastructura, este asigurată și nu se produce remuu, important care să afecteze obiectivele din amonte. Alegerea unei anumite valori E sub limitele de mai sus se face pe baza unei analize tehnico-economice comparative a soluțiilor studiate.

Calculul afuierilor locale nu se face în cazul în care se prevăd lucrări de consolidare a patului albiei (pereuri, saltele de gabioane, radiere de beton etc).

Afuierile totale rezultă din însumarea afuierilor generale și locale. Aftot = afg + afl

Tabel Centralizator Elemente Hidraulice Calculate Pentru Afuierea Generală În Secțiunile Nemodificate

Tabel Centralizator Elemente Hidraulice Calculate Pentru Afuierea Generală În Secțiunile Modificate

CAPITOLUL III DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE

La realizarea schemei de amenajare s-au avut în vedere următoarele:

importanța economică și socială a obiectivelor periclitate;

amploarea fenomenelor și condițiile locale în evoluție;

condițiile morfometrice ale terenurilor;

caracteristicile geotehnice ale terenurilor;

efectul lucrărilor existente și modul de comportare.

3.1 Caracteristicile lucrărilor de protecție proiectate

Alegerea soluției tehnice proiectate și dimensionarea lucrărilor au ținut cont de:

– obiectivele apărate și clasa de importanță a lucrărilor;

– configurația în plan a terenului;

– datele geotehnice ale pământurilor și rocilor ce se dezvoltă în cadrul perimetrului;

Soluțile propuse au fost analizate, atât din punct de vedere economic si a ușurinței de realizare în teren, cât și din punct de vedere al siguranței în exploatare, astfel încât cheltuielile de întreținere să fie minore.

Datorită stării tehnice precare a părții carosabile viteza de deplasare a autovehiculelor este redusă nedepășind 10-30 km/oră

Starea tehnică a drumului are implicații negative în desfașurarea activităților zilnice ale locuitorilor și conduce la diminuarea atracției populației pentru valorificarea resurselor din zonă. În consecință este necesară refacerea sistemului rutier și efectuarea unor lucrări de protecție, apărări de maluri prin realizarea unor ziduri de sprijin din beton armat, tip cornier pentru aducerea drumului la parametrii impusi de normele în vigoare.

Prezentul proiect urmărește îmbunătățirea stării tehnice a infrastructurii rutiere, protecția acesteia în scopul reducerii costurilor si creșterii eficienței transportului de mărfuri și persoane, creșterii gradului de siguranța rutieră pentru utilizatori, realizarea condițiilor optime de colectare si descarcare a apelor meteorice prin reabilitarea șanțurilor și podețelor.

Pentru o execuție de calitate a lucrărilor proiectate este necesar ca antreprenorul să impună personalului tehnic de execuție cunoașterea proiectului, a normativelor și standardelor din domeniul acestor lucrări și să-și doteze unitatea cu aparatura necesară pentru trasări și măsurători terestre ante și post execuție, pentru verificarea realizării cotelor și dimensiunilor construcțiilor, precum și organizarea laboratorului de șantier.

De asemenea antreprenorul va organiza în șantier sau la grupul de șantiere sistemul calității (AQ) și va stabili procedurile care trebuie respectate pentru funcționarea acestui sistem. În tot timpul execuției lucrărilor, relațiile între proiectant și constructor se vor derula numai prin intermediul beneficiarului ( care este contractantul serviciilor prestate de proiectant și constructor).

3.2 Organizarea de șantier

Organizarea de șantier se va amplasa în zona lucrărilor, pentru asigurarea utilităților nefiind necesare surse suplimentare celor existente.

La finalizarea lucrărilor, constructorul va executa lucrări de refacere ecologică a terenului pe care a fost amplasată organizarea de șantier.

De asemenea constructorul va asigura demontarea tuturor componentelor organizării tehnologice (birouri, atelier reparații auto, magazii, etc) si eliberarea terenului de toate deșeurile rezultate în urma operațiunilor de dezafectare.

Caile de acces provizorii

Principalele relații in teritoriu sunt asigurate de drumul județean DJ712 B, DC 139A, precum si de brațelele de legatură până în amplasamentul lucrărilor.

Sursele de apă, energie electrică, gaze, etc…

Pentru execuția lucrărilor se pot utiliza sursele de apă, energie electrică, etc.. din zona amplasamentului sat Vulcana de Sus, comuna Vulcana-Băi, nefiind necesare surse suplimentare.

Protejarea lucrărilor executate si a materialelor din șantier

Pentru protejarea lucrărilor executate se vor respecta prescripțiile tehnice din caietele de sarcini. Pentru protejarea materialelor se vor prevedea depozite unde materialele să fie ferite de degradări, de acțiunea agenților atmosferici.

Măsurarea lucrărilor

Măsurarea lucrărilor va fi asigurată de beneficiarul de investiție comuna Vulcana-Băi, județul Dâmbovita, prin dirigintele de șantier.

Laboratoarele contractantului

Constructorul are obligația să efectueze toate încercările necesare de laborator si verificările solicitate prin Caietele de sarcini, precum si încercarile si verificările suplimentare pe care proiectantul sau beneficiarul de investitie le vor considera necesare pe parcursul execuției lucrărilor. În situația că nu dispune de personalul tehnic de specialitate sau de aparatură necesară, constructorul va apela la unitați specializate.

Lucrările proiectate au fost grupate pe obiective, în scopul eșalonării si etapizării execuției, funcție de posibilitățile financiare ale beneficiarului și de situația exactă a terenului la data atacării lucrărilor.

Astfel se vor realiza urmatoarele tipuri de lucrări :

Lucrări de pregătire

Lucrările de pregătire vor consta în amenajarea căilor de acces provizoriu la punctele de lucru, amenajarea zonelor de manevră a utilajelor de încărcare si transport, precum si asigurarea operativă de evacuare a acestora la cote dominante în cazul producerii viiturilor.

Patul lucrărilor de apărare

Pentru realizarea fundației lucrărilor de apărare sunt necesare următoarele operațiuni: trasarea și marcarea pe teren a amplasamentului lucrării cu țăruși și șabloane pe care se vor nota cotele, grosimea și panta taluzului; săpătura pentru pozarea lucrării de apărare se va executa conform tehnologiei de excavații și finisare a taluzurilor;

Lucrările pentru pregătirea fundării apărării se desfășoară pe fronturi de lungime limitate la maxim de 10m, evitându-se în acest fel degradările ce pot apărea în timp la realizarea protejării taluzului. Nu se va trece la o nouă deschidere de front de lucru fără execuția apărării pe zona precedentă. Lucrările pot fi executate și în lanț cu condiția să nu rămână neprotejată o lungime mai mare de 10m.

Verificările de ordin calitativ asupra fundării lucrărilor sunt cele specifice lucrărilor de terasamente și au în vedere:

verificarea de către șeful punctului de lucru, șef și diriginte de șantier, a cotelor, pantei taluzului și dimensiunii în conformitate cu prevederile proiectului și consemnarea constatărilor făcute în Procesul verbal de verificare a cotei de fundare;

verificarea cotei de fundare și natura terenului de fundare constitue Faza determinantă, pentru care vor fi încheiate Proces verbal de lucrări ascunse, Proces verbal de recepție calitativă, Proces verbal de Fază Determinantă.

Condiții se execuție

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepții provizorii și unei recepții definitive. Recepțiile provizorii se fac parțial pe categorii de lucrări sau integral pe tronsoane. Recepțiile provizorii se fac la propunerea beneficiarului, au caracter intern pentru constatarea pe parcursul execuției a calității lucrărilor și luarea de urgență a măsurilor de remediere când este cazul. Recepția definitivă se va face la un an de la data ultimei recepții provizorii, verificându-se dacă este cazul executarea remedierilor semnalate la recepția provizorie.

3.3 Proceduri tehnice de execuție

Realizarea lucrărilor de aparare si consolidare a malului stâng, pârâul Valea Cheii, pentru punerea în siguranță a drumului sătesc DC 139A (strada Valea Cheii), prin executarea mai multor ziduri de sprijin, de diferite tipuri, pe diferite lungimi, funcție de zona astfel:

3.3.1 Ziduri de sprijin din beton armat, pe o lungime de 35m.

Secțiunea zidului de sprijin constă dintr-o secțiune tip cornier având aripa radierului (orizontală) în grosime de 0,50 m și lungimea de 3,50 m. Aripa verticală are grosime variabilă pe înălțimea de 4,50 m, de la 0,30 m la partea superioară la 0,50 m la fața radierului. Pe această aripă, s-au prevazut barbacane din tuburi PVC Φ90 mm dispuse pe două rânduri orizontale la 1,00 m, respectiv 2,00 m de la partea superioară la distanțe de 2,00m între ele și alternativ între cele doua rânduri. În spatele zidului de sprijin s-a prevazut un filtru invers alcătuit din nisip și pietriș, pe întreaga înălțime a zidului.

Tehnologia de execuție

Ordinea de execuție a lucrărilor este următoarea :

– trasarea si marcarea pe teren a amplasamentului lucrării cu țăruși și șabloane pe care se vor nota cotele;

– excavarea amplasamentului; săpătura pentru pozarea radierului ;

– executarea (betonarea) radierului armat conform cotelor din proiect;

– montarea armaturii, a barbacanelor și cofragului pentru executarea elevației;

– betonarea elevației

– în spatele zidului de sprijin, executarea filtrului invers o dată cu realizarea umpluturilor.

– umpluturile se vor compacta cu maiul mecanic sau manual;

– verificarea calității lucrărilor executate

3.3.2 Realizarea unui zid de sprijin din gabioane pe o lungime de 20m.

Lucrările constau din executarea unei secțiuni protejate numai pe malul stâng astfel: pe toată lungimea de 20,0m zid de sprijin realizat din gabioane cu următoarele secțiuni: gabioane cutii cu secțiunea (1,0 x 1,0 x 4,0) ; (1,0 x 1,50 x 4,0) ce se sprijină pe o saltele de gabioane (0,5 x 3,0 x 4,0) (înălțime x lățime x lungime ).

Gabioanele sunt cutii din plasa de sârmă galvanizată, având forma paralelipipedică.

Principalele elemente care intra în alcătuirea gabioanelor sunt:

– oțel-beton pentru carcase; oțel-beton cu diametrul Φ14 mm pe contur exterior respectiv Φ10 mm la contur interior

– plase de sârmă zincată pentru cutii (2.8 mm)

– agregate de carieră (bolovani de râu) pentru umplerea cutiilor.

Dimensiunile bolovanilor de râu trebuie să fie de 2 ori mai mari decât dimensiunea maximă a ochiului plasei.

Ordinea de execuție a lucrărilor este următoarea :

– trasarea si marcarea pe teren a amplasamentului lucrării cu țăruși și șabloane pe care se vor nota cotele ;

– excavarea viitorului amplasament; săpătura pentru pozarea lucrării ;

– poziționarea saltelelor de gabioane la cota din proiect;

– montarea succesivă a gabioanelor;

– în spatele gabioanelor se vor executa umpluturi din materialul rezultat din amenajarea albiei. Umpluturile se vor compacta cu maiul mecanic sau manual ;

– verificarea calității lucrărilor executate

3.3.3 Reabilitarea de podețe transversale pentru scurgerea apelor pluviale

Tehnologia de execuție

Execuția lucrărilor de apărare și consolidare a malurilor este în strânsă dependență de condițiile meteorologice si implicit de nivelurile de apă ale pârâului Valea Cheii si a afluenților acestuia. De asemenea, viiturile sezoniere generează dificultăți în realizarea proiectului. În această situație lucrările de execuție se sistează pe durată viiturii, luându-se toate masurile necesare de asigurare a lucrărilor.

Lucrările de terasamente se vor executa pe cât posibil prin compensarea volumelor de excavații cu cele necesare umpluturilor. Aceste lucrări de terasamente se vor executa numai dupa eliberarea terenului, realizarea drumurilor tehnologice de acces la lucrare si trasarea axului lucrării proiectate.

3.4 Descrierea schemei tehnologice adoptate

Execuția zidurilor de sprijin din beton comportă următoarele operațiuni:

execuția platformei de lucru

trasarea lucrărilor

execuția săpăturii si sprijinirea malurilor săpăturii

execuția (betonarea) cuzinetului (fundației)

execuția (betonarea) elevației

execuția drenului din spatele zidului

g) finisarea taluzurilor

Descrierea operațiunilor

execuția platformei de lucru

Poziția platformei de lucru este determinată de condițiile locale (pante transversale) în zona lucrărilor.

Lățimea platformei de lucru este de 2,00 m și se realizează cu mișcări minime de terasamente. Platforma de lucru va avea un sistem rutier din balast sau piatră spartă.

trasarea lucrărilor:

Trasarea pe teren cuprinde fixarea poziției construcțiilor pe amplasamentele proiectate și marcarea fiecărei construcții conform proiectului.

Trasarea lucrărilor de terasamente pentru fundații face parte din trasarea lucrărilor de detaliu și se efectueaza pe baza planului de situație și a detaliilor de execuție, dupa executarea curățirii și nivelarii terenului și după fixarea poziției construcției și amplasamentului proiectat.

execuția săpăturii și sprijinirea malurilor săpăturii.

Săpătura se face pe tronsoane alternative de maxim 5,00 m lungime.

Săpătura va consta în excavarea, îndepărtarea si depozitarea corespunzatoare a materialelor care rezultă din săpătura, pentru diverse părți ale lucrărilor.

La executarea săpăturilor pentru fundații trebuie să se aibă în vedere menținerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundație sau în jurul fundațiilor existente pe o distanță suficientă, astfel încât să nu pericliteze instalațiile și construcțiile învecinate.

Dimensiunile în plan, cotele și gradul de planeitate sau prelucrare a suprafețelor săpăturilor vor asigura condițiile tehnologice, de securitate a muncii si calitate a lucrărilor.

Daca pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile necesare în vederea fundării se vor stabili de către întocmitorul studiului geotehnic.

În cazul unei umeziri superficiale datorită precipitațiilor atmosferice neprevăzute, fundul gropii de fundație trebuie lasat să se zvânte înainte de începerea lucrărilor de executare a fundației (betonare), iar daca umezirea este puternică se va îndeparta stratul de noroi. Schimbarea cotei fundului gropii de fundație, în timpul execuției, se poate face numai cu acordul proiectantului, având în vedere următoarele:

– ridicarea cotei fundului gropii, față de proiect, se face dacă se constată în cursul executării săpăturilor pentru fundații, existența unui teren bun de fundație la o cota superioară celei menționată în proiect.

– coborârea cotei fundului gropii de fundație sub cea prevazută în proiect se face dacă se constată o neconcordanță a terenului cu studiul geotehnic întocmit în amplasament.

Orice modificare a cotelor față de proiect se vor consemna în registrul de procese verbale de lucrări ascunse care va fi semnat de antreprenor, beneficiar și de geotehnician.

Antreprenorul este obligat sa urmăreasca apariția și dezvoltarea crapăturilor longitudinale paralele cu marginea săpăturii care pot indica începerea surparii malurilor și să ia măsuri de prevenire a accidentelor.

Săparea pământului se executa manual necesitând si sprijinirea malurilor pentru evitarea posibilităților de declanșare a unor fenomene de instabilitate. Sprijinirile pot fi din lemn sau metalice și se executa odată cu săparea.

Săpăturile pentru fundații cu pereți parțial sprijiniți pe o anumită adâncime a părții inferioare a gropii, având partea superioară executată în taluz se pot utiliza în cazul în care condițiile locale nu permit săparea în taluz pe toată adâncimea sau din considerente economice, în care caz adâncimea de sprijinire se va stabili prin proiect.

Între partea superioară, cu pereții în taluz și partea sprijinită, trebuie lasată o banchetă orizontală de 0,5….1,00 m lățime, în funcție de înălțimea porțiunii în taluz.

În cazul executării sprijinirilor cu palplanșe, se vor lua următoarele măsuri:

– ghidarea palplanșelor în tot timpul înfigerii;

– palplanșele vor avea lungimea egală cu adâncimea gropii plus adâncimea de înfigere în teren a fâsiei;

– în cazuri excepționale, sprijinirea se face în două etaje, între aceste etaje se va intercala o banchetă orizontală cu lățimea de peste 0,50 m.

Palplanșele pot fi din lemn sau din metal

La execuția săpăturilor în pământuri sensibile la umezire sau pământuri contracțile se vor respecta si prevederile “Normativului P 7/83, respectiv Instrucțiunile F 70/79.

La terminarea săpaturii se va întocmi un Proces Verbal de verificare a cotei de fundare si a naturii terenului de fundare.

Betonarea

Turnarea betonului în fundatii se va executa de regulă imediat după atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul îsi dă acordul privitor la posibilitatea de fundare a construcției respective

Funcție de tipul elevației, operațiunile principale sunt:

– armarea

– cofrarea

– montarea tuburilor PVC tip N110 în barbacane, pentru asigurarea scurgerii apelor

– turnarea si vibrarea betonului

Clasa betonului (marca sa) va fi conform proiectului de execuție.

La începerea turnării betonului în cofraje se verifică:

-dimensiunile în plan si cotele de nivel ale săpăturilor;

-executarea corectă a cofrajelor cu cotele indicate în proiect;

-verticalitatea cofrajelor si existența măsurilor pentru menținerea formei lor si asigurarea etanșeității ;

-asigurarea utilajului de compactare a betonului;

-starea de curățenie a cofrajelor si armăturilor, eventual curățirea lor când este cazul.

3.5 Materiale utilizate la prepararea betonului

Întrucât amploarea lucrărilor nu justifică stații de betoane și de sortare proprii acestei lucrări, antreprenorul trebuie să procure betonul de la o fabrică de betoane existentă în zonă, care este capabilă să respecte condițiile de calitate impuse prin standardele în vigoare.

– cimentul

Betonul se prepară cu ciment tip H II/A/S 32,5 (conform standardului SR 1500/1996)

Cimentul fără certificat de garanție nu se recepționează și se refuză primirea lui.

Cimentul trebuie ferit de umezeală, în timpul transportului și depozitării.

Cimentul se va recepționa la sosirea acestuia în depozit.

Recepția preliminară se face pe baza documentelor de expediție emise de furnizor, în special pe baza certificatului de calitate, care trebuie să cuprindă toate caracteristicile prevăzute în SR 1500/1996.

Laboratorul care face recepția, va nota în registru numărul actului, cantitatea primită, tipul cimentului, rezultatele determinărilor rapide de priză și constanța de volum, pe o probă de control din fiecare lot ce urmează a fi descărcat.

Analizele ce urmează a fi efectuate pe probele elementare sunt următoarele:

Starea de conservare (normativ NE 012 – 99);

Finețea de măcinare (STAS 227/2-86);

Constanța de volum (STAS 227/3-86);

Timpul de priză (STAS 227/4-86)

Dacă aceste cerințe nu sunt îndeplinite, lotul se refuză.

În cazul îndeplinirii cerințelor de mai sus, se vor verifica rezistențele mecanice prin metoda rapidă, la vârsta de 24 ore, conf. STAS 5296/77.

În afara probei supuse determinărilor, antreprenorul va păstra o contraprobă de ciment (cca. 8 kg), până la obținerea rezultatelor de la betoanele preparate cu cimentul respectiv.

Contraprobele se păstrează în pungi sigilate de polietilenă, pe care se marchează proveniența.

Dacă rezistențele obținute în urma încercărilor nu sunt corespunzătoare, antreprenorul va anunța operativ furnizorul și Inspecția teritorială pentru controlul calității produselor.

– agregatele

Condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească agregatele sunt cele prevăzute de STAS 1667/76. Controlul agregatelor se va face la stația de sortare și la fabrica de betoane.

Agregatele se vor înscrie în următoarele sorturi: 0-5, 5-16, 16-40.

Nisipul (fracțiunea 0-7 mm) trebuie să îndeplinească, din punct de vedere mineralogic și al impurităților următoarele condiții:

nu se admit corpuri străine (resturi animale sau vegetale, pelicule de argilă sau alt material aderent: ulei, păcură), substanțe reactive cu alcaliile din ciment, sulfați și sulfuri cu V 0,5 cmc;

se admit: mică (max. 1%), cărbune (max. 0,5%), humus culoarea soluției de NaOH – galbenă, levigabil (max. 2%), sulfați și sulfuri cu V 0,5 cmc (max. 1%).

Din punct de vedere fizico-mecanic, nisipul trebuie să aibă următoarele caracteristici:

densitatea la grămadă în stare afânată și uscată de minim 1200 kg/mc;

volumul de goluri în aceleași condiții, de maxim 40%.

Agregatul grosier trebuie să fie inert și să provină din roci dure, nealterabile și stabile și nu trebuie să conțină mai mult de 15% pietre plate sau aciculare.

În ceea ce privește impuritățile, se impun aceleași restricții ca și la nisip, în afară de levigabile, pentru care limita maximă este de 0,5%.

Densitatea aparentă nu trebuie să fie mai mică de 2200 kg/mc.

Agregatele vor fi spălate la stația de sortare pentru reducerea levigabilului.

Încercările pentru controlul agregatelor folosite la prepararea betonului sunt următoarele:

curbe granulometrice: zilnic;

conținutul în levigabil: o dată/schimb;

densitatea aparentă: o determinare/200 mc și tip (nisip sau agregat greu);

forma granulelor, sulfați și humus: o determinare pentru toate agregatele ce urmează a fi utilizate;

umiditatea agregatelor: zilnic și la orice schimbare a condițiilor meteorologice.

Încercările se fac conf. STAS 4606/70 de către laboratorul de șantier iar rezultatele se trec într-un registru (caiet de agregate)

apa

Apa utilizată la confecționarea betoanelor trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de STAS 790/84.

– aditivi

Aditivul plastifiant Disan se adaugă obligatoriu, pentru creșterea lucrabilității și pentru îmbunătățirea proprietăților betoanelor, în proporție care să asigure un volum de aer oclus de 4-6%.

Verificarea calităților aditivului se face de către laboratorul de șantier prin determinarea pentru fiecare lot, pe betonul proaspăt, a tasării, lucrabilității și conținutului de aer oclus. În cazul în care lotul nu corespunde, se refuză, anunțându-se organele în drept.

La păstrarea, transportul și folosirea aditivului se vor respecta condițiile din STAS 8625-70, 8626-70 și Codul de practică pentru execuția lucrărilor din beton

NE 012-99.

3.6 Prepararea, transportul și punerea în operă a betoanelor

– stația de betoane

Stația de betoane folosită pentru procurarea betoanelor necesare, trebuie să funcționeze pe baza certificatului de atestare.

Stația de betoane trebuie să dispună de silozuri de ciment, mijloace de dozare a componentelor betoanelor, utilaje de preparare a betoanelor în bună stare de funcționare, dozatoare pentru aditivi, laborator amenajat pentru confecționarea probelor care să fie autorizat pentru încercările pe care le efectuează.

– tipuri de betoane folosite, conditii tehnice,

Compoziția betonului se verifică pe bază de încercări efectuate de laboratorul de șantier, astfel încât să fie îndeplinite calitățile menționate.

Dozarea componentelor betonului se face gravimetric, sub supravegherea personalului tehnic, instruit în acest scop.

În comanda către stația de betoane se vor înscrie: tipul de beton, programul și livrarea precum și locul unde acesta urmează a fi pus în operă.

– controlul calitatii betoanelor

Pentru controlul betonului proaspăt se vor efectua încercările de mai jos:

Se va folosi în lucrări numai beton care respectă limitele admise pentru caracteristicile de mai sus, măsurate la locul de punere în operă.

Rezistența la 7 zile a betoanelor trebuie să fie cel puțin egale cu 0,4 R90. În cazul neîndeplinirii acestor condiții, se vor anunța imediat proiectantul și beneficiarul, pentru a stabili măsurile necesare.

Antreprenorul va trimite beneficiarului lista rezultatelor obținute.

Controlul calității betonului folosit se va face la vârsta de 90 zile pe serii de câte 3 cuburi cu latura de 20 cm, prelevate atât de la fabrică cât și de la locurile de punere în operă și constă în următoarele determinări:

Rezistența la compresiune – se admite ca 15% din probe să realizeze între 85-100% din marcă;

Gradul de impermeabilizare (impus de marca betonului), la 6 atm – se admite ca 15% din probe să fie străpunse.

temperatura betonului la punerea în opera si controlul acestuia

Lucrările de betonare se execută în perioada cu temperaturi ale aerului de peste 5C și când stratul suport pe care se toarnă betonul nu are condiții să înghețe.

Se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, la descărcare, să fie cuprinsă între 16C-24C. Se interzice turnarea betonului ce are temperatura de peste 26C.

Pentru a se asigura temperatura la punerea în operă, pe perioadele călduroase, se vor lua următoarele măsuri:

– Răcirea apei până la 4C;

– Răcirea pietrișului prin stropire de 4-5 ori/oră, câte 5 min.; se interzice stropirea nisipului;

– Folosirea mijloacelor de transport rapide și izolate termic, evitarea staționărilor;

– Betonul pus în operă va fi protejat cu rogojini sau prelate așezate la 3-5 cm deasupra feței betonului;

– Betoanele turnate vor fi umezite permanent (după câteva ore de la turnare), timp de 7 zile.

Se interzice adăugarea de apă în betoane la locurile de punere în operă.

Pe timp de ploaie, betoanele proaspăt turnate se protejează cu prelate sau folii.

– prepararea si transportul betonului

La dozarea materialelor componente ale betonului se admit următoarele abateri:

– 3% pentru fiecare sort de agregate

– 2% pentru ciment

– 5% pentru aditivi

– 2% pentru total amestec

Timpul de malaxare de la introducerea ultimului component, va fi de minim 45 secunde.

Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de menținerea în buncărul tampon va fi de maxim 20 minute. La întreruperea pe o perioadă mai mare de o oră a preparării betonului, este obligatorie spălarea cu jet de apă sub presiune a tobei betonierei și golirea ei completă.

Transportul betonului de la fabrică la locul de punere în operă se face cu automalaxoare (CIFE), în conformitate cu normele de calitate, protecție și timp, cerute de normativul NE 012-99.

– punerea în opera a betonului

Punerea în operă a betonului poate începe după îndeplinirea următoarelor condiții:

Fișa tehnologică de betonare a fost întocmită și acceptată de beneficiar;

Materialele necesare sunt aprovizionate în cantități suficiente și sunt verificate: agregate, ciment, apă de amestec, aditiv;

Antreprenorul dispune de personal suficient, calificat și instruit în ceea ce privește tehnologia de execuție;

Nu se întrevede posibilitatea apariției unor situații climaterice defavorabile: ploi abundente, ger, temperaturi ridicate, etc;

Este verificată funcționarea corectă a instalației de betonare

Nu se admite punerea în operă a betonului care prezintă început de priză.

– turnarea betonului:

Betonul pentru zidul de sprijin se toarnă din automalaxoare, prin jgheaburi;

Înălțimea de cădere liberă nu trebuie să depășească 1,50 m, pentru evitarea segregărilor;

Betonul trebuie răspândit uniform , prin lopătare;

Turnarea se face continuu, fiind interzisă întreruperea turnării unei plăci de pereu;

Compactarea betonului se face mechanic;

După compactare, grosimea stratului de beton turnat trebuie să fie de 1,1 – 1,3 ori mai mică;

Este interzisă circulația pe betonul proaspăt;

Instalarea podinelor pentru circulația lucrătorilor, precum și depozitarea diverselor materiale, este permisă numai după 48 de ore de la turnare.

– tratarea rosturilor de lucru (dilatație/contracție)

Decofrarea este operația de desfacere a tiparelor în care s-a turnat betonul dupa ce acesta s-a întărit suficient pentru a-si păstra forma geometrica cerută. Timpul minim decofrare este funcție de tipul cimentului folosit la fabricarea betonului si funcție de temperatura mediului.

Faza de decofrare urmează în mod firesc succesiunea inversă a operațiunilor de cofrare. Ea se va face cu atenție, astfel încât muchiile, fețele, să nu fie deteriorate, eventualele defecte ale betonului se vor remedia.

execuția drenului din spatele zidului

Pentru protejarea zidului împotriva infiltrațiilor de apa se realizează în spatele zidului un dren colector pentru ape care se descarcă prin barbacanele zidului. La partea superioară a drenului se realizeaza un dop din argila de 50 cm grosime pentru impermeabilizarea părții superioare.

cofrajele

-Cofrajele sunt de inventar executate industrializat si trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:

-să asigure obținerea formei si dimensiunile prevazute în proiect;

-să fie etanșe pentru a nu pierde laptele de ciment;

-să fie stabile si rezistente sub acțiunea încărcarilor care apar în timpul procesului de betonare;

-să fie prevazute cu piese de ansamblare;

-să fie unse fetele care vin în contact cu betonul;

-să permită la decofrare o preluare treptată a încărcării de către elementele executate

Verificarea calității

platforma de lucru

se verifică : respectarea elementelor geometrice în plan si profil transversal

-realizarea sistemului rutier cu material corespunzator;

-asigurarea sistemelor de scurgere a apelor pe parcursul execuției;

-semnalizarea punctului de lucru;

saparea si sprijinirea malurilor săpăturii : se va verifica

-poziția în plan;

-dimensiunea fundației;

-măsurile de protecția muncii;

-natura și starea de consistență a terenului;

-verificarea sprijinirilor;

-scrierea procesului verbal pentru lucrări ascunse;

execuția cofrajelor

la terminarea execuției cofrajelor se verifică:

-alcătuirea elementelor de susținere și sprijinire;

-încheierea corectă a elementelor cofrajelor;

-dimensiunile interioare ale cofrajelor;

decofrarea zidului se verifică:

-aspectul elementelor decofrate;

-dimensiunile zidului;

-poziția barbacanelor;

drenul din spatele zidului se verifică:

-funcționalitatea lui si a barbacanelor;

-dimensiunile drenului;

-calitatea materialelor;

3.7 Organizarea controlului calității execuției și a recepției

Obligațiile și răspunderile beneficiarului, proiectantului și antreprenorului în asigurarea calității construcțiilor sunt reglementate prin Legea 10/1995.

Verificările care se efectuează se referă la îndeplinirea tuturor condițiilor și cerințelor, privitoare la:

– Condiții prealabile betonării;

– Calitatea materialelor, modul de preparare, transportul și punerea în operă a betoanelor, controlul calității acestuia;

– Montarea corectă a cofrajelor;

– Realizarea execuției conform detaliilor și cotelor din proiect și a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Antreprenorul suportă costul încercărilor pe epruvete de beton, efectuate cu frecvența menționată în prezentul caiet de sarcini, de către laboratoare atestate.

Beneficiarul va putea indica momentul (șarja) din care se prelevează beton pentru epruvete și va putea cere probe suplimentare (ca frecvență) față de cele impuse prin caietul de sarcini.

După terminarea lucrării antrepenorul va verifica modul în care se face protecția betoanelor, stabilind măsurile necesare.

”Fișele de betonare” vor fi completate pe tot parcursul betonării, în 2 exemplare.

Recepțiile vor avea loc numai în prezența beneficiarului.

CAPITOLUL IV CONCLUZII

Lucrările hidrotehnice propuse caută să stabilească o stare de echilibru între curent si albie printr-o dimensionare corespunzătoare, funcție de debite, nivele, pante, rugozitate, viteze etc.

  Lucrările propuse prin această documentație sunt necesare pentru stoparea eroziuni de mal, protejarea drumului comunal, gospodăriilor amplasate în imediata vecinatate a pârâului Valea Cheii și sunt oportune deoarece se creează condiții de dezvoltare în siguranță a localității conform planurilor de urbanism.

ANEXE

ANTEMASURATOARE

2.1 Demolare zid de sprijin

PJ05B1 Dărâmare beton elev. la culei, pile, zid. Sprijin fără exploziv cu ciocan cu aer comprimat

Fostul zid de sprijin actualmente cazut in albia pârâului Valea Cheii

Elevație: Lungime…… 35.00 m fundatie : Lungime …… 35.00 m

Lățime medie …0.35 m Lățime medie … 1.00 m

Înălțime ………3.00 m Înălțime …. 1.00 m

Volum: 36.75mc Volum: 35.00 mc

Rotund:71.75mc

TRB01B12 Transportul materialelor cu roaba pe pneuri încaruncare descaruncare grupa 1-3 distanța 20m

71.75 mc x2.4to/mc = 172.20to

Rotund:172.50to

TRA01A02P Transportul rutier al pământului sau molozului cu autobasculanta distanța= 2 km

172.20to

Rotund:172.50to

TSC35B31 Excavat, transport,cu încarcator frontal, la distanțe de : încărcare în autovehicul cu încărcator frontal pe pneuri de 1.5-4.0 mc, pământ din teren categoria 2 la distanța de 11-20 m

Rotund:0.72sute mc

ANTEMASURATOARE

2.2 Execuție zid de spijin

TSA05B2 Săpătura manuală de pământ in spații limitate, având peste 1 m lățime, executată cu taluz înclinat, fără sprijiniri, până la 6 m adâncime, cu evacuare manuală, la fundații, subsoluri, canele etc în pământ îmbibat cu apă adâncimea săpăturii 0-2 teren mijlociu

Săpătura pentru fundație:

Lungime … 35.00m

Lățime ….. 3.50m

Adâncime …..0.60m

Volum: 73.50mc

Rotund: 73.50 mc

TRB01B12 Transportul materialelor cu roaba pe pneuri încaruncare descaruncare grupa 1-3 distanța 20m

73.50 x 1.6 to/mc = 117.60to

Rotund: 118.00to

TsA16XA Epuizarea mecanică a apelor din săpături în teren cu infiltrații puternice executate cu motopompa de apă 9-16 CP

Rotund: 35.00ore

PB06B1 Turnare beton simplu b100 în elevație culei, aripi, zid, timpan cu pompă

Beton de egalizare

Lungime …. 35.00m

Lățime …. …… 3.50m

Grosime medie … 0.10m

Volum: 12.25mc

Rotund: 12.50mc

PB12B1 Turnare beton armat b200 în bolți, arce, cadre, grinzi cu secțiune plină, podețe tubulare cu pompă

Beton fundație (cuzinet)

Lungime …… 35.00m

Lățime ………… 3.50m

Grosime medie … 0.50m

Volum: 61.25mc

Rotund: 61.50mc

PC02A1 Cofraje pentru beton elevație și ziduri sprijin din panouri cu placaj p cu suprafețe plane

Cofrag elevație (2 fețe)

Lungime ……… 35.00m

Lățime ……… 4.50m

Suprafața: 315mp

Rotund: 315.00mp

PB13B1 Turnare beton armat b200 in grinzi casetate, cuzineți penduli și reazeme special etc cu pompa

Beton elevație

Lungime ……. 35.00m

Înăltime …… 4.50m

Grosime medie … 0.40m

Volum: 63.00mc

Rotund: 63.00mc

RPCD09A1 Confecționat și montat armătura la elemente de beton armat ce se consolidează

Necesar armatura pe metru liniar conform extras armatură 170.70 kg

Necesar armatură pentru 35ml :

35×170.70 = 5974.50kg

Rotund: 5975.00kg

20010415 Tub PVC tip M cu D=90 mm

Montare barbacane pe 2 rânduri la o distanță de 2m între ele 15 buc pe rand

Total 30buc x 0.40m/buc = 12 ml

Rotund: 12.00ml

TRA06A25 Transportul rutier al betonului-mortarului cu autobetoniera de 5,5 mc distanță=25 km

Beton egalizare 12.60 mc x 2.27 to/mc = 28.60 to

Beton fundație 61.99 mc x 2.45 to/mc =151.90 to

Beton elevație 63.50 mc x 2.62 to/mc =166.40 to

Total: 346.90 to

Rotund: 347.00to

TRA05A25 Transportul rutier al materialelor cu autobasculanta la distanța de 25 km

Rotund: 7.50to

ANTEMASURATOARE

2.3 Umpluturi in spatele zidului de sprijin

IFB04B1 Anrocamente din piatra bruta 51-100 kg/bucata în lucrări pe cursuri de apă, executate manual: prin aruncare, în patul de fundaîie al construcțiilor hidrotehnice;

Lungime …… 35.00m

Lățime ………… 4.50m

Grosime medie … 0.10m

Volum: 15.75mc

Rotund: 16.00mc

IFB10B1 Filtru invers din straturi succesive din nisip și pietriș sau piatră spartă , în grosime după compactare de : 40 cm cu nisip și pietriș

Lungime …… 35.00m

Lățime ………… 4.50m

Grosime medie … 0.10m

Volum: 15.75mc

Rotund: 16.00mc

TRA01A25 Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta pe distanța de 25 km.

Necesar nisip sortat : 3.30 mc 4.42 to

Necesar piatră brută 24.25 to 24.25 to

Necesar pietriș : 3.30mc 5.24 to

Rotund: 34.00to

TSJ05C1 Protejarea terasamentelor, cu pânză nețesută NETESIN, pe: interiorul drenurilor ca filtru

Lungime …… 35.00m

Înălțime ……. 4.50m

Suprafață : 157.50mp

Rotund: 158.00mp

TSC35B31 Excavat, transport, cu încarcator frontal, la distanțe de : încarcare în autovehicul cu încarcator frontal pe pneuri de 1.5-4.0 mc, pământ din teren categoria 2 la distanța de 11-20 m

Pentru umpluturi în spatele zidului

Lungime …… 35.00m

Lățime ……… 4.00m

Înălțime ……… 4.50m

Volum: 630 mc

Rotund: 6.30sute mc

TRA01A01P Transportul rutier al pamantului sau molozului cu autobasculanta distanța= 1 km

630mc x 1.6to/mc = 1008to

Rotund: 1008.00to

TSD01A1 Împrastierea cu lopata a pământului afânat, strat uniform 10-30cm.gros cu sfarim. bulg.teren teren usor

Rotund: 630.00mc

TSD04D1 Compactarea cu maiul de mână a umpluturilor executate în săpături orizontale sau înclinate la 1/4, inclusive udarea fiecărui strat de pământ în parte, având : 20 cm grosime pământ coeziv

630 mc

Rotund: 630.00mc

TSE02A1 Finisarea manuala a terenurilor și platformelor, cu denivelari de10-20 cm, în: teren ușor

Lungime …… 40.00m

Lățime ……… 4.50m

Suprafața : 180mp

Rotund: 1.80sute mp