Lucrarea „Fenomene atmosferice de risc specifice sezonului rece în Câmpia Vlăsiei” a fost realizată cu scopul de a pune la dispoziție informații… [305230]

1.1 INTRODUCERE

Lucrarea „Fenomene atmosferice de risc specifice sezonului rece în Câmpia Vlăsiei” a fost realizată cu scopul de a pune la dispoziție informații privind analiza principalelor caracteristici climatice ale orașului.

Pentru elaborarea acestei lucrări au fost utilizate datele obținute de la ANM pentru intervalul 1971-1980 de la cele două stații „București Băneasa și București Filaret” și cateva elemente grafice din perioada 2017-2018 disponibile pe pagina Administrației Naționale de Meteorologie.

[anonimizat] o stație poziționată în partea de nordică a orașului, în zona de periferie. Aceasta se află exact lângă sediul Administrației Naționale de Meteorologie.

Această stație meteorologică se află la o altitudine de 90m, având coordonatele geografice: latitudine 44ș30’ și longitudine 26ș08’.

Numărul climatologic al stației este: 430608

[anonimizat] o stație poziționată în partea sudică a orașului, [anonimizat].

Această stație meteorologică se află la o altitudine de 82 m, având coordonatele geografice: latitudine 44ș24’ și longitudine 26ș05’.

Numărul climatologic al stației este: 420605

Foto. 2 Platforma stației meteorologice București Băneasa
Sursa: Arhiva personală

Foto. 3 Stația meteorologică București Filaret
Sursa: Arhiva personală

Fig. 4 [anonimizat]: rezistenta.net

Fig. 5 [anonimizat]: meteoplus.ro

Metodele utilizate în elaborarea acestei lucrări au fost urmatoarele: prelevarea și prelucrarea statistică a datelor, metoda grafică și cartografică prin intermediul cărora s-a [anonimizat].

1.2 Factori genetici ai climei

1.2.1 Factorii radiativi

Radiația solara globală este reprezentată ca fiind suma dintre radiația directă și cea difuză. Se exprimă în kilocalorii/cm2. Cele mai mari valori se înregistreazâ în lungul litoralului și în Deltă (135 kcal/cm2), în timp ce în Dobrogea se înregistreaza in jur de (130kcal/cm2), în Campia Romana in jur de (125 kcal/cm2), în Campia de Vest și Podișul Getic între (120‐125 kcal/cm2). [anonimizat] (115‐120 kcal/cm2), apoi în Depresiunea Colinara a Transilvaniei, în jur de (115 kcal/cm2), [anonimizat] (110 cal/cm2.) (SURSA DATE: Clima Romaniei vol 2008). [anonimizat].

1.2.2 Bilanțul radiativ sau radiația solară efectivă

Bilanțul radiativ reprezintă schimbul energetic dintre suprafața activă și atmosferă. Valorile bilantului radiativ sunt diferite de la zi la noapte și în funcție de anotimp. [anonimizat]. [anonimizat], în partea de S-E și de S, pentru ca apoi valorile bilanțului sa scadă spre N, dar și în altitudine.
Ecuația bilanțului radiativ este urmatoarea:

B = S sin h0 + D – Rs + Ea – Rl – Ep

unde:

B = bilanțul radiativ;

S = radiația solară directă

h0 = unghiul de înalțime al Soarelui deasupra orizontului;

D = radiația solară difuză;

Rs = radiația solară reflectată de undă scurtă;

Ea = radiația emisă de atmosfera de unda lungă;

Rl = radiația reflectată de undă lungă;

Ep = radiația de undă lungă emisă pe suprafața terestră.

(Clima Romaniei, 2008)

1.2.2 Principalii centri barici de acțiune ai atmosferei asupra Romaniei

ANTICICLONUL AZORELOR – Este o formațiune barică de mare persistență cu o grosime impresionantă a aerului atmosferic, de până la câteva mii de metrii. Aceasta arie anticiclonală, iși are nucleul în Oceanul Atlantic, deasupra arhipelagului cu acelasi nume, având o origine dinamică, și se extinde vara mult spre nord și spre est, ajungând până deasupra Europei Centrale. Astfel anticiclonul Azorelor acționează în general între 20 și 40° latitudine N, vara extinzandu‐se mult spre N, în timp ce iarna se restrânge foarte mult.

CICLONUL ISLANDEZ – Se formează în partea de nord a Oceanului Atlantic, având nucleul deasupra Islandei. Această formațiune barică se dezvoltă sau restrange în funcție de anticilonul Azorelor. Cele doua formațiuni barice actionează asupra teritoriului european, inclusiv prin intermediul vanturilor de Vest, determinând circulația vestică ce antrenează mase de aer umed, cu frecvente formațiuni noroase care determină producerea de precipitații .

CICLONII MEDITERANEENI – Au caracter de semipermanență și de dezvoltă în bazinul central‐vestic al Mediteranei. Actionează de regulă când formațiunile anti‐ciclonale se restrâng (Azorelor, Nord African). În aceste condiții, avansează spre N și N‐E, ajung deasupra Marii Negre, unde se reîncarcă cu umiditate și capătă un caracter retrograd. În aceste condiții se reorientează pe o drecție N‐V, S‐E, și S, astfel vara și la începutul toamnei provoaca mari căderi de precipitații cu caracter torențial.

ANTICICLONUL SIBERIAN – Este o formațiune anticiclonală care se dezvoltă deasupra uscatului eurasiatic și migrează spre lanțul carpatic pe care nu reușește să îl treacă decât parțial în depresiunile intramontane ale Orientalilor. Vremea determinată de acesta este stabilă, senină, dar foarte rece, și este precedat de crivăț și viscol. Aceasta masa anti-ciclonală are o dimensiune redusă, de până la 2000 de metrii, motiv pentru care nu se resimte dincolo de inelul carpatic.

1.2.4 Principalele mase de aer care actioneaza asupra teritoriului Romaniei

Asupra Romaniei actioneaza 4 mari tipuri de circulatie a maselor de aer:

Circulația Vestică – Detine circa 45% din numarul total dintr‐un an. Acest tip de circulatie se manifesta atunci cand in partea de Sud a Europei, se instaleaza un camp de presiune ridicata, iar in Nord, se instaleaza campuri de presiune coborata Aceasta circulatie se caracterizează prin pasaje noroase si instabilitate atmosferica, determinand dar blanda in sezonul rece, in timp ce in sezonul cald, instabilitatea este dublata si de producerea precipitatiilor sub forma unor ploi persistente.
Circulația Polară – Se realzieaza in situatia in care anticiclonul Azorelor se extinde spre Nord pe fondul unei restrangeri a ciclonului Islandez, care se deplaseaza si el spre Nord. Mai mult, aceasta circulatie se realizeaza cand deasupra Scandinaviei, actioneaza anticiclonul scandinav. In aceste conditii se realizeaza o circulatie dinspre N‐NV spre S‐SE. Acest tip de circulatie antreneaza mase de aer umede si racoroase, care determina cer acoperit, temperaturi modeste si producerea de precipitatii mai slabe cantitativ. Daca aceste fronturi reci, intra in contact cu unele calde, vara apar precipitatii sub forma de averse. Daca anticiclonul acesta se uneste cu cel scandinav, teritoriul Romaniei este invadat de aer foarte rece, atât iarna cat mai ales vara

Circulatia de vară – Aceasta circulatie presupune timp frumos, stabilitate atmosferica, temperaturi ridicate si lipsa precipitatiilor. Presupune si aparitia unor particularități in primul rand este vorba de o circulatie S‐E, cand aerul cald patrunde peste Mediterana, determinand producerea unor ierni blande, determainand precipitatii mixte sau de ploaie, in timp ce vara se pot produce ploi sub forma de averse si descarcari electrice. Aceasta particularitate este se regaseste in Sud‐SudVestul Romaniei, unde se resimt in climat influentele mediteraniene

Circulația de blocare – Se instaleaza atunci cand deasupra europei vestice si centrale, actioneaza un camp de presiune ridicata, ceea ce impiedica patrunderea unor perturbatii ciclonice de deasupra Atlanticului sau Mediteranei. Astfel vara, aceasta circulatie presupune stabilitate atmosferica, cer senin, si lipsa precipitatiilor. Iarna, stabilitatea se manifesta prin cer variabil sau inchis, aer umed dar precipitatii reduse. Iarna, circulatia de blocare presupune si stabilitatea maselor de aer est‐europene, caracteristice anticiclonului ruso‐siberian. Astfel in jumatâtea de est a Romaniei se instaleaza un timp frumos, de regula senin, fara precipitatii dar cu temperaturi coborate, determinand si aparitia inversiunilor termice din ariile joase.

1.2.5 Factorii fizico-geogafici

a) asezarea geografica
Bucureștiul se află în sud-estul României, între Ploiești la nord și Giurgiu la sud. Orașul se află în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vest Câmpia Găvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului.

Câmpia Bucureștiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei, se extinde în N-E și E până la Valea Pasărea, în S-E și S până la Câmpul Câlnăului și Lunca Argeș-Sabar, în S-V tot până la Lunca Argeș-Sabar, iar în N-V până la Câmpia Titu. S-a format prin retragerea treptată a lacului cuaternar, ca urmare a mișcării de înălțare a Carpaților și Subcarpaților și a intenselor aluvionări. În Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess și depozite loessoide, iar la începutul Holocenului depresiunea era complet exondată. În acest timp râurile își prelungesc cursurile și își intensifică eroziunea liniară în pătura groasă de loess, fragmentând astfel câmpia.

b) relieful

Câmpia Bucureștiului are altitudini cuprinse între 100–115 m, în partea nord-vestică, și 50–60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviței. Orașul propriu-zis se desfășoară între 58 m și 90 m altitudine. Peste 50% din suprafața sa se încadrează în intervalul hipsometric de 80–100 m, iar pantele nu depășesc valoarea de 2 grade. Fragmentarea este mai accentuată în jumătatea estică, unde se ajunge la 1-1,5 km/ Km².

c) hidrografia

Dâmbovița este artera hidrogafică principală a municipiului București. Rîul își are izvorul în Munții Făgăraș la confluența a două brațe: Boarcășu și Valea Vladului. Trece prin București și se varsă în râul Argeș în apropiere de Budești, Județul Călărași.

Râul Dâmbovița străbate următoarele unități de relief: Carpații Meridionali, formând limita dintre grupa Bucegi (la Est) și grupa Făgăraș (la Vest; Subcarpații, formând limita dintre Subcarpații de curbură (la Est) și Subcarpații Getici (la Vest); Câmpia Română.

Râul străbate municipiul București pe o distanță de aproximativ 22 de km, parcurgând orașul de la nord-vest la sud-est. Deși este principala sursă de apă în alimentarea Bucureștiului, râul a ridicat de-a lungul timpului diverse probleme, datorită fenomenolor hidrologice rezultate din traversarea orașului: inundații, înmlăștiniri. Ca urmare a acestor fenomene, cursul râului a suferit o serie de amenajări, în prezent întregul său curs fiind canalizat.

La trecerea prin municipiul București, râul a fost barat pentru a forma Lacul Morii. În aval de acest lac, cursul râului a fost canalizat pe toată porțiunea de albie care străbate capitala. În aval de București, Dâmbovița are ca afluent râul Colentina.

Colentina este un curs de apă din Muntenia. Cursul apelor sale străbate: județul Dâmbovița, județul Ilfov, municipiul București și varsă în râul Dâmbovița.De-a lungul văii Colentina a fost creată (începând cu 1935), o salbă de lacuri antropice, care constituie principalele zone de agrement ale zonei de nord a municipiului București.Din amonte spre aval se înlănțuie lacurile Mogoșoaia, Străulești (39 ha), Grivița (80 ha), Băneasa (40 ha – pe malul acestuia funcționează o bază de tratament cu ape geotermale), Herăstrău (77 ha), Floreasca (70 ha), Tei (80 ha – aici există un complex sportiv studențesc), Plumbuita (55 ha), Fundeni (123 ha), Pantelimon I (120 ha), Pantelimon II (260 ha – pe malul acestui lac se află complexul hotelier “Lebăda”), Cernica (360 ha). În prezent, calitatea apei din salba de lacuri a râului Colentina este necorespunzatoare. Aceasta se datoreaza deversării direct în râul Colentina de către unitățile industriale și populație a apelor uzate rezultate în amonte de Bucuresti: Buftea (industrie alimentară, industrie ușoara, populație, poluare constituită de aporturi de nutrienți), Crevedia (ferma de creștere a păsărilor, populație), Mogoșoaia (industria cinematografică, populație). Pe de altă parte, fundul lacurilor de pe râul Colentina nu au mai fost dragate de peste 30 de ani, conducând la acumularea unor mari cantități de nămol insalubru.

Lacuri:

Lacul Străulești este un lac din București, sectorul 1, situat în Parcul Cișmigiu, are o suprafață de 29.500 m², lungimea de 1,3 km, lățimea de 50 m și adâncimea de 1-2 m.

Lacul Grivița este un lac din București, sectorul 1, are o suprafață de 53 ha, lungime de 3,8 km, lățimea între 50-500 m, o adâncime de 1-4 m, volum de l.000.000 m³, debit de 2,5 m/s

Lacul Băneasa este un lac din București, sectorul 1, are o suprafață de 40 ha, lungimea de 3 km, lățimea între 50-400 m și o adâncime de 1-3 m, volum de 600.000 m3, debit de 2,5 m/s.

Lacul Herăstrău este unul dintre lacurile Bucureștiului. El a fost amenajat prin asanarea, între anii 1930 – 1935, a unei zone mlăștinoase aflată pe atunci la marginea orașului. Are o suprafață de 74 hectare. Lacul este alimentat și face parte din râul Colentina. Este folosit pentru sport și pentru agrement.

Malurile lacului sunt îndiguite pentru prevenirea inundațiilor. Înălțimea redusă a acestor diguri este contrabalansată de suprafața mare a lacului, asigurându-se, la nevoie, retenția unui volum mare de apă. Pe malurile lacului s-a dezvoltat Parcul Herăstrău acesta ocupând o suprafața de circa 110 de ha.

Lacul Floreasca este un lac din București, sectorul 1, are o suprafață de 70 ha, lungimea de 3 km, lățimea între 100-800 m și o adâncime de 1-5 m, un volum 1.600.000 m³, un debit de 2,5 m/s.

Este amenajat pe cursul râului Colentina și are în amonte Lacul Herăstrău și în aval Lacul Tei.

Lacul Morii este un lac de acumulare executat în principal pentru protecția municipiului București împotriva inundațiilor. În subsidiar lacul permitea realizarea unei zone de agrement în cartierul Crângași și permitea asigurarea unui debit de scurgere salubră pe Dâmbovița în capitală.Lacul, realizat printr-un baraj de 15 m înălțime, cu un corp central de beton, prelungit cu diguri de pământ longitudinale cu o lungime totală de 7 km. Suprafața lacului este de 246 ha, iar volumul lacului este de 14,7 milioane m³, având o tranșă de atenuare a viiturilor de 1,6 milioane m³, peste nivelul normal de retenție. Volumul efectiv pentru atenuarea viiturilor poate fi mărit prin realizarea de pregoliri, în perioadele în care se prognozează aparitiția unor viituri. Realizarea lacului în apropierea unei zone urbane a necesitat desfactarea unor folosințe exintente, printre care demolarea unei biserici și desafectarea unui cimitir.În nord, Lacul Morii are o insulă artificială, amenajată cu debarcadere.