Lucrarea este structurată pe trei capitole. [310809]
[anonimizat].
Finanțarea s-a făcut prin PNDR 2014-2020, submăsura 4.2. “Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole.
Firma se ocupă cu prelucrarea înghețatei încă din anul 1996, când a început activitatea ca o [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat].
Lucrarea este structurată pe trei capitole.
[anonimizat], precum și eligilitatea și estimarea costurilor.
Sunt prezentate metodele de finanțare a proiectelor, [anonimizat], și modalitatea de încheiere a [anonimizat].
[anonimizat].
Capitolul trei prezintă marketingul proiectului “Achiziția echipamentelor pentru fabricarea înghețatei” în cadrul firmei SC DIANY COM SRL.
Se face prezentarea generală a firmei, este descrisă activitatea acesteia precum și date privind piața potențială și promovarea produselor.
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a proiectului de investiții.
[anonimizat].
Necesarul de personal și crearea de noi locuri de muncă este de asemenea detaliată în cadrul lucrării.
Firma SC DIANY COM SRL a cunoscut o [anonimizat]-un timp relativ scurt.
[anonimizat].
Este o [anonimizat].
Bineînțeles, depinde foarte mult de temperaturile din anul respectiv.
[anonimizat], aceasta comercializează produse ale altor firme din țară sau din străinătate.
[anonimizat].
SC DIANY COM SRL este într-o [anonimizat], [anonimizat], etc.
CAPITOLUL 1
FUNDAMENTELE ȘI PROGRAMELE PROIECTELOR CU FINANȚARE EUROPEANĂ
1.1. Definirea și scopul proiectelor
Un proiect reprezintă o [anonimizat], [anonimizat], termene și calitate.
[anonimizat], de regulă într-o perioadă de timp dată și cu utilizarea unui buget fixat.
Cea mai simplă formă de manifestare a unui proiect este o [anonimizat], [anonimizat]. Pentru a ne atinge scopurile vom defini proiectul ca fiind munca organizată pentru atingerea scopurilor sau obiectivelor propuse care necesită resurse și efort, o răspundere unică care are un buget și o programare prealabilă, o abordare unică (de aceea uneori riscantă), care are un buget și un program de implementare.
Scopul este o idee generală, amplă și cu sens de aspirație, fiind o intenție/ ambiție/ dorință pe termen lung. Individul, grupurile și societățile au scopuri pentru că percep situații pe care doresc să le schimbe.
Obiectivul este un pas în direcția îndeplinirii unui scop. Obiectivul este subordonat scopului și este o intenție intermediară, pe termen mediu.
Obiectivele tuturor pot fi grupate în trei categorii:
I. Obiective de performanță și calitate
Rezultatul final al proiectului trebuie să fie adecvat scopului vizat
II. Obiective de cost
Proiectul trebuie finalizat fără a se depăși nivelurile de cost autorizate, chiar și în cazul proiectelor neorientate spre profit.
Este esențial să se acorde atenția cuvenită costurilor și managementului financiar chiar și în acest gen de proiecte.
III. Obiective de timp
Toate etapele importante ale proiectului trebuie să aibă loc la datele specificate, astfel încât finalizarea proiectului să se producă la data planificată sau mai devreme. De asemenea, este important să se înceapă la timp, pentru că e puțin probabil ca un proiect întârziat la demarare să se finalizeze la termen.
Ținta este un pas cuantificabil către realizarea unui obiectiv. Țintele trebuie să fie: Specifice (concrete), Măsurabile, Adecvate, Realiste, cu Timp specificat (SMART).
(Iațco & Brezuleanu, 2007)
1.2. Ciclul de viață al unui proiect
Ciclul vieții proiectului derivă din recunoașterea faptului că proiectele au o viață limitată și că există schimbări predictibile în privința eforturilor, iar atenția trebuie concentrată asupra vieții proiectului.
Ciclul de viață al unui proiect trece în mod tipic succesiv prin patru stadii: definire, planificare, execuție și predare. Punctul de pornire este momentul în care se ia o decizie de acceptare. Eforturile depuse în cadrul proiectului demarează lent, ating un maxim și apoi descresc în stadiul predării proiectului către beneficiar.
În stadiul de definire sunt formulate specificațiile proiectului, sunt stabilite obiectivele proiectului, sunt constituite echipele de lucru și sunt atribuite responsabilitățile majore.
Figura 1. Ciclul de viață al unui proiect
Sursa: Duma, 2010: 15
În stadiul de planificare, crește nivelul efortului și sunt elaborate planuri pentru a se determina ce va realiza proiectul, ce termene sunt prevăzute, cui îi va fi de folos, ce nivel de calitate trebuie asigurat și care va fi bugetul.
Pe parcursul stadiului de execuție are loc cea mai mare parte a muncii cerute de proiect – atât de natură fizică, cât și mentală. Se realizează produsul fizic al proiectului (un pod, un program de calculator, etc.). Pentru control se recurge la indicatori de cost și la specificații, pentru a răspunde la următoarele probleme:
– Este proiectul în grafic, în limitele bugetului și a specificațiilor?
– Care sunt prognozele pentru fiecare dintre acești indicatori_
– Ce revizuiri sau schimbări sunt necesare?
Stadiul de predare include în mod obișnuit două activități:
– Predarea produsului proiectului către beneficiar
– Redistribuirea resurselor utilizate în proiect
Predarea proiectului poate include instruirea beneficiarului și transferarea documentațiilor. Redistribuirea implică în mod uzual nealocarea echipamentelor și materialelor la alte proiecte și găsirea de noi sarcini pentru membrii echipei.
În practică, ciclul de viață al proiectului stă la baza stabilirii perioadelor de solicitare a eforturilor din partea diferitelor colective de lucru pe parcursul vieții proiectului. De exemplu, echipa de proiectare își poate planifica o implicare maximă a resurselor de care dispune în stadiul de definire al proiectului, îm timp ce pentru echipa care asigură calitatea lucrărilor este de așteptat ca efortul ei major să sporească în ultimele stadii ale ciclului de viață ale proiectului. Dat fiind că cele mai multe organizații au un portofoliu de proiecte care se află concomitent în desfășurare, fiecare din ele aflate în diferite stadii ale ciclului de viață al proiectului, sunt imperative planificarea atentă și managementul riguros la nivelul organizației și al proiectului.
(Bușe et al., 2008)
1.2.1. Managerul de proiect
Managerul de proiect trebuie să îndeplinească patru cerințe: știința( înțelegerea teoriei de management de proiecte, a conceptelor și practicilor); iscusința (capacitatea de a utiliza tehnicile și metodele acestei profesiuni pentru a obține rezultatele scontate); abilitatea( capacitatea de a integra și folosi știința și iscusința în diferite maniere); motivația(capacitatea de a menține la nivele dorite valorile, atitudinile și aspirațiile care ajută toți participanții la proiect să lucreze împreună la finalizarea proiectului).
Un bun manager de proiect trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:
– capacitatea de prognozare;
– caracteristici organizatorice;
– capacitatea de leadership;
– competente de comunicare;
– pragmatismul;
– empatia;
– expertiza.
Astfel, managerul are responsabilitatea de a asigura in permanenta derularea proiectului in parametrii stabiliti initial, respectarea conditiilor contractuale, utilizarea corecta a resurselor disponibile etc. Din acest motiv, o conditie esentiala este aceea ca managerul de proiect sa detina calitati exceptionale de lider care il pot ajuta sa inteleaga proiectul in intregimea sa, de la inceput pana la sfarsit, de a conduce, organiza, coordona si controla resursele si echipele de lucru. De asemenea, el trebuie sa detina puternice abilitati de comunicare interpersonala, sa fie familiarizat cu activitatile din fiecare departament pe care il conduce si, cel mai important, trebuie sa cunoasca tehnologia utilizata.
Pe lângă responsabilitățile privind planificarea, organizarea și urmărirea derulării activităților proiectului,el va avea in vedere si stabilirea contactelor și colaborarea cu autoritățile locale ce vor fi implicate în proiect,respectiv stabilirea și îndeplinirea sarcinilor de către parteneri.
Succesul unui manager de proiect depinde de capacitatea acestuia de a gestiona întregului proiect de la începutul și până la finalul său, având în același timp și abilitatea de a transforma viziunile în realizări măsurabile.
Managerul de proiect trebuie să îndeplinească și următoarele roluri:
-dezvoltarea și coordonarea echipei;
-dezvoltarea individuală a membrilor echipei;
-realizarea sarcinilor proprii și ale membrilor echipei.
În ceea ce privește rolurile interpersonale, managerul de proiect trebuie să fie capabil:
-să rezolve disputele din echipă;
-să trateze eficient cu oameni cu diferite nivele de pregătire;
-să creeze unitatea echipei;
-să focalizeze și să motiveze membrii echipei pentru atingerea obiectivelor;
-să construiască relații pozitive interpersonale.
Rezultatul comportamentului managerial este definit prin prisma a 3 elemente între care există relație de interdependență: persoana,mecanismul procesual și produsul.
Astfel, fiecare individ (persoană) prezintă structura sa de personalitate și experiența profesională.
Mecanismul procesual conduce la abordarea unor strategii comportamentale specifice, fiind vorba de modul în care calitățile individuale vor fi valorificate în contexte situaționale de conducere diferite.
Produsul face referire la rezultatele activității de management.
Deci, de alegerea, aptitudinile, cunoștințele și calitățile managerului de proiect depinde succesul sau eșecul proiectului.
Managerul de proiect trebuie să stabilească obiective clare, să planifice activități,să aloce resurse, astfel încât să atingă rezultate cât mai eficiente.
(Bușe et al., 2008)
1.3. Monitorizarea și evaluarea rezultatelor proiectelor
Procesele de monitorizare sunt strâns legate de noțiunea de ciclu de viață al proiectului.
Monitorizarea este urmărirea modului de implementare al proiectului. Se monitorizează nu numai modul de realizare a activităților de și obținere a rezultatelor, respectiv atingerea obiectivelor, conform indicatorilor, ci și interacțiunea dintre proiect și mediu, adică:
– evoluția factorilor externi care influențează proiectul
– impactul proiectului asupra mediului.
Ca și monitorizarea, procesele de evaluare a rezultatelor și impactului proiectelor sunt strâns legate de noțiunea de ciclu de viață al proiectului.
Documentul asociat este raportul de evaluare.
Odată cu creșterea explozivă a numărului și amplorii programelor și proiectelor, precum și importanța acestora, evaluarea capătă și ea un rol tot mai mare. Notabil este că apare chiar si profesiunea de evaluator, acest expert în evaluarea proiectelor/ programelor, cunoscător al metodelor și procedurilor specifice evaluării. Tot mai mulți evaluatori îmbogățesc permanent literatura managementului proiectelor cu noi procedee, tehnici, metode și metodologii privind evaluarea.
Evaluarea constă în aprecierea (de regulă independentă de organizația care face implementarea), impactului pe care proiectul îl are asupra mediului.
Evaluarea nu se suprapune monitorizării nici în timp, nici ca obiect de activitate.
Cu toate acestea, de multe ori, monitorizarea și evaluarea sunt tratate împreună sau chiar practicate împreună.
Unele organizații internaționale consideră chiar monitorizarea o formă de evaluare. Din punct de vedere managerial, deosebirea este fundamentală: în timp ce monitorizarea este o funcție a managementului proiectului, evaluarea este exterioară managementului proiectului.
Perspectivele asupra evaluării sunt diferite în funcție de părțile interesate în acest proces:
– organizația finanțatoare a proiectului
– organizația beneficiară a proiectului
– organizația inițiatoare a evaluării
– organizația evaluatoare.
Din punct de vedere al metodelor de evaluare, se aplică, în mod curent, mixuri de metode calitative și cantitative.
(Morar, 2014)
Figura 2. Schema generală a managementului de proiecte
(Sursa: Covlea 2009: 65)
1.4. Eligibilitatea unui proiect
Eligibilitatea reprezintă totalitatea condițiilor impuse prin "Vademecum pentru managementul finanțărilor nerambursabile", care trebuie îndeplinite de o organizație, un proiect sau de costurile unui proiect pentru a fi selectate. În acest context, condițiile devin criterii de selecție.
Uniunea Europeană numără 27 state membre și 484 milioane de locuitori. În ciuda diferențelor dintre acestea, la baza întregii construcții europene stă voința de a lucra împreună, pe baza unor interese comune.
În timp, s-a ajuns la convingerea că în unele domenii se obțin rezultate mult mai bune la nivel european decât la nivel național. De aici au decurs politicile comune tuturor statelor membre, elaborate și adoptate de instituțiile comunitare cu aplicabilitate pe întreg teritoriul Uniunii. Politicile comune răspund și unui principiu fundamental al construcției europene, acela al solidarității și coeziunii.
În domeniul social, legislația UE acoperă sănătatea și siguranța muncii, legislația muncii și condițiile de lucru, șanse egale pentru bărbați și femei, coordonarea sistemelor de securitate socială și produsele din tutun.
Ocuparea forței de muncă: țările candidate sunt invitate să abordeze următoarele aspecte: îmbunătățirea funcționării pieței muncii, reforma politicii și transformările pieței muncii, politicile și măsurile care sunt luate în scopul pregătirii masei largi de populație activă în vârstă, nivelul de dezvoltare a structurilor și sistemelor de aplicare a politicii de ocupare.
(Iațco & Brezuleanu, 2007)
1.4.1. Eligibilitatea firmei solicitante
Pentru a fi eligibili pentru o finanțare nerambursabilă, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
– să fie un tip de organizație specificat în ghidul de finanțare,
– să aibă sediul înregistrat în România, în cazul consorțiilor, membrii acestora pot avea sediul înregistrat în afara granițelor României, dar într-una din țările EU sau PHARE,
– organizația solicitantă trebuie să co-finanțeze cu un anumit procent din valoarea totală a proiectului,
– organizația să fie direct responsabilă de pregătirea și managementul proiectului și să nu acționeze ca un intermediar,
– trebuie să aibă surse de finanțare stabile și suficiente pentru a asigura continuitatea în derularea proiectului
– organizația să aibă experiență și să poată demonstra capaacitatea de a gestiona activități de amploarea proiectului pentru care este cerută finanțarea nerambursabilă
– organizația să nu fie în stare de faliment sau pe cale de lichidare
– conducătorii organizației să nu fi suferit condamnări definitive datorate unei conduite profesionale îndreptată împotriva legii
– conducătorii organizației să nu fie vinovați de grave greșeli profesionale pe care Autoritatea Contractantă le poate dovedi prin orice mijloace
– organizația trebuie să își fi îndeplinit obligațiile de plată a contribuțiilor la asigurări sociale, conform prevederilor legale ale țării în care sunt înregistrați
– conducătorii organizației să nu fie vinovați de inducerea gravă în eroare a autorităților ccontractante prin furnizarea de informații incorecte în cursul participării la o licitație deschisă sau contract.
– conducătorii organizației să nu fie declarați a fi într-o situație gravă de încălcare contractuală prin neîndeplinirea obligațiilor provenind dintr-un alt contract încheiat cu Autoritatea Contractantă sau un alt contract finanțat
– conducătorii organizației să nu încerce să obțină informații confidențiale sau să influențeze comisia de evaluare în timpul procesului de evaluare a licitațiilor prezente sau anterioare.
(Iațco & Brezuleanu, 2007)
1.4.2. Eligibilitatea financiară
Prima condiție pentru eligibilitatea financiară este realizarea unui buget realist cu un raport cost/ beneficiu optim.
Bugetul descrie totalul unui proiect în termeni financiari și este un criteriu de măsurare a rezultatelor proiectului.
Întocmirea bugetului
– Primul pas: pregătirea
– Al II-lea pas: redactarea
– Al III-lea pas: monitorizarea
I. Pregătirea este o planificare a costurilor, adaptată condițiilor impuse de program și condițiilor organizației.
Bugetul trebuie:
– să asigure flexibilitate
– să sprijine obiectivele organizației
– să standardizeze anumite proceduri
– să urmeze reguli simple
II. Redactarea bugetului are mai multe etape logice:
– adunarea de informații despre ce se dorește să se realizeze
– identificarea limitelor
– identificarea influențelor interne și externe ce pot afecta costurile
III. Monitorizarea bugetului are următoarele etape:
– compararea prevederilor bugetului cu cele întâmplate în realitate
– investigarea motivelor discrepanțelor
– luarea de măsuri corective și punerea acestora în aplicare.
(Iațco & Brezuleanu, 2007)
1.4.3. Estimarea costurilor
O caracteristică a bugetelor din cadrul proiectelor PHARE, SAPARD, etc. este aceea că ele se referă numai la cheltuieli, finanțarea netrebuind a fi specificată. De aceea, o etapă importantă în întocmirea bugetului este aceea de estimare a costurilor.
O estimare exactă a costurilor unui proiect oferă o bază solidă pentru controlul și deciziile manageriale. Termenul de "cost" nu trebuie niciodată folosit singur, întotdeauna trebuie spă se spună clar despre ce cost e vorba.
Toate costurile estimate trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru a fi eligibile:
– să fie necesare realizării proiectului
– să fie efectuate pe perioada derulării proiectului, după semnarea contractului
– să fie efectiv realizate și înregistrate în contabilitatea proprie
– să fie dovedite prin acte justificative.
În ghidul solicitantului de finanțare nerambursabilă sunt specificate, cu exactitate, costurile eligibile și cele ne-eligibile.
(Iațco & Brezuleanu, 2007)
1.4.4. Finanțarea proiectului
Finanțarea unui proiect cade în sarcina programului, prin intermediul Autorității Contractante, care:
– are sarcina de a-l asista sau sfătui pe beneficiar referitor la finanțare
– are obligația și dreptul de a se asigura că beneficiarul proiectului este apt financiar și are acces și la alte fonduri.
Cele mai multe programe co-finanțare obligatorie din partea solicitantului.
(Iațco & Brezuleanu, 2007)
1.5. Surse de finanțare nerambursabilă pentru proiecte și coordonatele fundamentale ale proceselor de obținere a finanțării
Finanțările nerambursabile sunt destinate sprijnirii desfășurării unor activități importante pentru anumite segmente ale societății sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic și social, din domenii pentru care, din cauza situației conjuncturale nu există resurse financiare în mod curent, sau din domenii în care există în mod tradițional o nevoie de resurse financiare mai mare decât disponibilitățile. Cele mai multe finanțări de acest tip sunt acordate României de alte state sau instituții internaționale.
Sistemul finanțărilor nerambursabile publice externe este una din componentele mecanismelor mai ample de colaborare dintre diverse state, el având caracterul unui ajutor acordat pentru sprijinirea rezolvării unor situații excepționale în care statul beneficiar al acestui ajutor nu are expertiză sau resursele umane și materiale necesare pentru a încerca o rezolvare eficientă pe cont propriu.
Din acest motiv, resursele financiare propriu-zise sunt însoțite de o întreagă metodologie specifică care trebuie respectată în procesul de acordare a finanțărilor și prin care se urmărește implementarea unor elemente de filosofie socială care și-au dovedit validitatea în situații similare întâlnite în alte state.
(Androniceanu et. al, 2004)
1.5.1. Instituțiile care gestioneză programele de finanțare pentru România
Instituții care gestionează fondurile accesibile în România sunt:
– Delegația Comisiei Europene în România
– Comisia Europeană (unele programe)
– Ministerele
– Agenția Națională de Dezvoltare Regională
– Agenția SAPARD
– Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, etc.
(Androniceanu et al., 2004)
1.5.2. Modul de funcționare a sistemului finanțărilor nerambursabile
Pentru a putea înțelege cum demarează și se derulează un program de finanțare nerambursabilă trebuie urmărite etapele “de viață” ale acestuia:
a.) Într-o primă etapă finanțatorul stabilește inclusiv prin colaborare cu autorități ale statului care va beneficia de respectivele finanțări (în cazul unor programe majore de finanțare, de exemplu cele ale Uniunii Europene sau ale Băncii Mondiale)- domeniul sau domeniile vizate și obiectivele pe care intenționează să le realizeze, activitățile și beneficiarii potențiali pe care este dispus să îi finanțeze din resursele sale.
În această etapă este elaborate metodologia care va permite selecția prin licitație publică de proiecte și finanțarea efectivă a activităților care asigură îndeplinirea în condiții cât mai bune a obiectivelor finanțatorului.
b.) Etapa a doua este reprezentată de licitația de proiecte. Finanțatorul lansează în mod public programul de finanțare respective, oferind tuturor celor interesați un pachet informativ care conține un ghid al programului (explicând mai detaliat ce intenționează să realizeze programul și ce condiții trebuie să îndeplinească cei care vor să încerce să obțină proiecte în vederea participării la licitație, limitele minime și maxime ale sumelor care pot fi solicitate printr-un singur proiect, intervalul de timp pentru care se asigură finanțarea pentru proiectele câștigătoare și o cerere de finanțare (de regulă sub forma unui formular standardizat); în cazul anumitor programe de finanțare, pachetul informativ includr și alte documente (modelul de plan de afaceri acceptat de finanțator, nivelurile maxime acceptate pentru cheltuielile de tipul diurnelor, etc.).
Solicitanții depun proiectele de activități pentru care solicit finanțări nerambursabile realizate în conformitate cu condițiile prezentate în ghidul programului.
c.) După expirarea perioadei de timp în care pot fi depuse proiectele, acestea sunt evaluate de către comisia de evaluare constituită în etapa întâi, fiecărui proiect fiindu-i acordat un anumit punctaj în funcție de lista de criterii utilizată de comisie (criterii prezentate solicitanților, de regulă, în cadrul pachetului informativ).
Proiectele sunt apoi ierarhizate descrescător în funcție de punctajul obținut, fiind declarate câștigătoare proiectele care au obținut punctajele cele mai mari și care solicit, în total, o sumă mai mica sau egală cu bugetul total oferit de finanțator pentru programul de finanțare respectiv.
d.) Cea de-a patra etapă este reprezentată de perioada de implementare a proiectelor pentru care a fost obținută finanțarea nerambursabilă.
e.) Ultima etapă este cea de evaluare.
(Androniceanu et al., 2004)
1.6. Conținutul unui proiect de finanțare
Cea mai importantă sarcină este realizarea cererii de finanțare.
Conceptul care stă la baza acestei abordări este acela că prin fragmentarea procesului în etape mici se simplifică rezolvarea sarcinii.
Ordinea în care este citită o propunere tipică nu este aceeași cu cea în care ea trebuie elaborată.
Ordinea în care de obicei, se cere prezentarea proiectului poate conduce adesea pe o pistă falsă. Ordinea uzuală a părților unei propuneri este construită pentru a crește acuratețea și înțelegerea sa atunci când este evaluată și este ineficientă dacă este aplicată în procesul de scriere a prpunerii.
Ordinea tipică a propunerii atunci când este citită:
– Scrisoarea de intenție (separată de dosar)
– Pagina de titlu
– Rezumatul
– Introducerea
– Problema vizuală și scopul stabili
– Justificarea problemei
– Obiectivele
– Activitățile
-Evaluarea, durabilitatea / finanțări ulterioare
– Bugetul
– Anexele
Ordinea în care sunt abordate elementele propunerii atunci când aceasta este elaborate:
„Elemente principale”:
– Problema vizată și scopul stabilit
– Obiectivele
– Activitățile
– Evaluarea
– Bugetul
“Elemente suplimentare”:
– Justificarea problemei
– Durabilitatea / finanțări ulterioare
– Introducerea
– Pagina de titlu
– Rezumatul
– Anexele
În cazul finanțărilor nerambursabile acordate prin programe ale Uniunii Europene, un proiect de finanțare are, de regulă, următoarele componente:
– Cererea de finanțare
– Bugetul proiectului (uneori inclus în formularul cererii de finanțare)
– Matricea logică a proiectului (uneori)
– CV- urile persoanelor care vor lucre în activitățile din proiect
– Documentele doveditoare ale statutului juridic al solicitantului și partenerilor
– Anexele facultative (date statistice, grafice, studii, elemente ale unor strategii aflate în derulare sau în proiect, rezultate ale altor activități pentru proiect- în general, informații care pot fi utilizate ca argumente pentru proiecte.
(Androniceanu et al., 2004)
1.7. Riscul proiectelor și managementul riscului
Incertitudinea este prezentă în orice activitate, în orice proiect. Considerarea incertitudinii, identificarea și evaluarea acesteia reprezintă o necesitate în vederea creșterii eficienței generale a activității.
Conceptul de risc se referă la ceva nesigur, iar această nesiguranță determină o pierdere sau un efect advers.
Nu există o definiție general acceptată a noțiunii de risc, însă majoritatea definițiilor pleacă de la ipoteza că riscul este o combinație între probabilitatea frecvenței de apariție a unui eveniment și magnitudinea consecințelor acestei apariții.
Managementul riscului este un proces care realizează într-o formă sistematică identificarea, analiza și evaluarea tuturor situațiilor de risc, astfel încât să poată fi stabilite măsuri eficiente de control al riscului. Acest proces trebuie integrat cu celelalte elemente ale sistemului de management.
Riscul în proiecte poate fi definit ca "un eveniment sau un set de evenimente sau situații care, prin apariția lor, pot afecta proiectul sau numai o parte a acestuia".
Pentru ca proiectul să poată fi terminat cu succes, se urmărește înlăturarea apariției riscurilor care ar putea să împiedice implementarea acestuia, iar această activitate este cunoscută sub numele de managementul riscurilor.
În cadrul proiectelor, managerul de proiect, finanțatorul proiectului și membrii echipei dezvoltă împreună un plan scris care le asigură posibilitatea să identifice, să formuleze, să cunatifice, să pregătească un răspuns, să monitorizeze și să controleze riscurile unui proiect.
(Bușe et. al., 2008)
1.7.1. Tipuri de risc
Există mai multe modalități de identificare a riscurilor, iar categoriile principale de riscuri pot fi identificate astfel:
– riscuri tehnice- sisteme care nu funcționează sau care nu funcționează corespunzător pentru a îndeplini beneficiile estimate;
– riscuri privind factorii umani- persoane cheie din cadrul proiectului care devin indisponibile din diverse motive;
– riscuri politice/ sociale- retragerea sprijinului pentru finalizarea proiectului din cauza schimbării guvernului sau a protestului comunității locale privind implementarea proiectului.
Tipurile de risc care trebuie avute în vedere sunt următoarele:
– riscurile cu privire la termenele scadente
– riscurile tehnice și de specialitate
– riscurile financiare
– riscurile contractuale
– riscurile condiționate de mediul exterior.
(Bușe et. al., 2008)
Figura 3. Managementul riscului în managementul organizațional
Sursa: (Nisipeanu, 2010: 23)
1.8. Estimarea costurilor și elaborarea bugetelor
Costul total al unui proiect, pentru fiecare durată de realizare, este o sumă a costurilor directe și indirecte. Costurile indirecte sunt suportate pe toată durata proiectului.
În consecință, orice reducere a duratei proiectului înseamnă o reducere a costurilor indirecte.
Figura 4. Natura generală a costurilor proiectelor
Sursa: Bușe, 2008: 10
1.8.1. Costurile indirecte ale proiectului
În general, costurile indirecte reprezintă costurile comune sau "de regie", cum ar fi: supravegherea, administrația, consultanța și asistența tehnică, dobânzi, chirii, etc. Costurile indirecte nu pot fi asociate unor grupe anume de operații sau unor activități. Costurile indirecte variază direct proporțional cu durata proiectului.
În cazul proiectelor cu costuri indirecte, cu ponderi semnificative în costurile totale, reducerea duratei poate însemna economii foarte importante (în ipoteza că resursele care generează câștigurile indirecte pot fi utilizate în alte proiecte sau în alte activități în momentul în care devin disponibile).
Costurile eligibile indirecte sunt acele costuri care nu se pot identifica, ca fiind direct legate de realizarea acțiunilor propuse în cadrul proiectului, dar care pot fi identificate de coordonator sau parteneri prin propriul sistem de contabilitate ca fiind alocate realizării acțiunilor din proiectul respectiv, și care sunt în conexiune cu costurile directe ale proiectului.
(Bușe et al.,2008)
1.8.2 Costurile directe ale proiectului
Costurile directe reprezintă în mod obișnuit manopera, materiale legate direct de desfășurarea grupelor de operații, poate și din cheltuieli cu echipamentele și uneori subcontractările.
Costurile directe sunt alocate direct grupelor de operații și activităților. Presupunerea ideală constă în aceea că se consideră costurile directe ale unei activități ca și costuri normale față de durata estimată inițial. Această ipoteză înseamnă în mod tipic metodele eficiente cu cel mai redus cost pentru o durată normală. Atunci când durata unui proiect este impusă, costurile directe ar putea să nu mai reprezinte costul cel mai redus și metodele eficiente permit determinarea acestora.
Costurile directe eligibile sunt acele costuri care sunt direct legate de procesul de realizare și implementare a proiectului.
Costuri eligibile sunt costurile necesare, specifice și rezonabile de care au nevoie coordonatorul și partenerii acestuia pentru dezvoltarea și implementarea proiectului și care sunt înregistrate în contabilitate în acord cu principiile legii contabilității.
(Bușe et al, 2008)
1.9. Constituirea și dezvoltarea echipei de proiect
Managerii de proiect joacă un rol cheie în dezvoltarea echipelor de proiect de înaltă performanță. Ei recrutează membrii echipelor, conduc ședințele, edifică o identitate a echipei, creează o înțelegere comună a scopului sau o viziune împărtășită, creează și gestionează un sistem de recompense care să încurajeze lucrul în echipă, orchestrează adoptarea deciziilor, rezolvă conflictele care apar în echipă și conduc sesiunile de instruire pe tema instruirii echipei.
(Morar, 2014)
Figura 4. Constituirea echipei de proiect
Sursa: Ciocan, 2007: 73
1.9.1. Recrutarea membrilor echipei
Procesul recrutării și selectării membrilor echipei de proiect diferă de la o organizație la alta. Doi factori importanți afectează recrutarea, importanța proiectului și structura organizatorică care va fi utilizată pentru evaluarea proiectului.
Managerii de proiect cu experiență pun accent pe importanța solicitării personalului prin voluntariat. Acordul voluntar de a lucra la un proiect este un prim- pas în a edifica angajarea personală la proiect.
Există anumite considerente care trebuie cântărite în procesul recrutaării și selecției, după cum urmează:
– competență în rezolvarea problemelor
– disponibilitatea
– expertiza tehnologică
– credibilitate
– legăturile politice
– ambiția, inițiativa și energia.
(Morar, 2014)
1.10. Auditul
Auditul și analiza de terminare pentru un proiect trebuie să pornească de la acceptarea următoarelor adevăruri: se fac greșeli, se întâmplă să aibă loc evenimente neașteptate, condițiile se schimbă.
Auditul de terminare a proiectului include trei acțiuni majore:
1. Să se evalueze dacă proiectul a produs beneficiile scontate pentru toți cei interesați, dacă proiectul a fost bine condus, dacă beneficiarul a fost satisfăcut.
2. Să se specifice ce s-a făcut rău și ce a contribuit la succes.
3. Să se identifice schimbările menite să îmbunătățească rezultatele proiectelor viitoare.
(Bârgăoanu, 2009)
1.11. Raportul de terminare al proiectului
Scopul major al raportului de audit constă în îmbunătățirea modului în care se va efectua managementul proiectelor viitoare. Rapoartele de audit trebuie croite în acord cu specificul proiectului și cu mediul organizațional.
(Bușe et al, 2008)
CAPITOLUL 2
PLANIFICAREA PROIECTELOR EUROPENE
2.1. Tipuri de proiecte elaborate în procesul de pre-aderare la UE și programele internaționale în care acestea se lansează
Decalajul dintre nivelul mediu de dezvoltare a țărilor Europei Centrale și de Est candidate la aderare și țările membre UE este mare.
Analizat la nivelul regiunilor, decalajul este mai accentuat și constituie o barieră pentru funcționarea armonioasă a întregului sistem european. Existența unor zone de sărăcie în apropierea UE perturbă armonia și echilibrul pe cale de a se realiza în cadrul Comunității și încetinește procesul de creare a unei zone de echilibru pe întregul continent.
În cadrul pregătirilor pentru aderare, țările candidate trebuie să facă eforturi importante pentru restructurarea sectorului productiv, dezvoltarea resurselor umane, reducerea șomajului, îmbunătățirea calității produselor, serviciilor și a infrastructurii, micșorarea decalajelor regionale. Ajutoarele de pre- aderare au fost prezentate de către Comisia Europeană în cadrul documentului intitulat Agenda 2000. Conform acestui document, integrarea țărilor candidate în cadrul politicilor structurale cuprinde mai multe etape:
– Până în anul 2000 a continuat cooperarea financiară și tehnică cu țările Europei Centrale și de Est, începută în anul 1989 prin intermediul programului PHARE, ale cărui obiective au fost reorientate în funcție de perspectivele de aderare.
– Între 1990 – 2000, România a beneficiat de peste 1,5 miliarde EURO prin programul PHARE.
– Din anul 2000, pentru fiecare aderare, ajutorul structural de pre-aderare propus de către Comisia Europeană susține diversele realizări ale țărilor candidate, familiarizând, în același timp, autoritățile responsabile și actorii economici și sociali cu metodele de punere în practică a intervențiilor comunitare.
(Morar, 2014)
2.2. Programele de preaderare
I. PHARE
PHARE (Polonia, Ungaria Asistență pentru Reconstrucție Economică) este primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeană pentru a sprijini Europa Centrală și de Est în evoluția către o societate democratică și o economie de piață. Înființat la începutul anului 1989 pentru Polonia și Ungaria (primele două țări în care s-a realizat trecerea de la regimul comunist la democrație, de unde și acronimul folosit), programul s-a extins treptat, incluzând în prezent 13 țări partenere din regiune. Zece dintre aceste țări, printre care și România, au depus la vremea respectivă cererea de aderare la Uniunea Europeana.
Între 1990 și 2000, România a beneficiat de peste 1,5 miliarde euro prin programul PHARE. Pentru perioada 2000–2006, sumele alocate prin PHARE s-au ridicat la aproximativ 250 milioane euro anual, România fiind cel de-al doilea mare beneficiar, după Polonia. În prezent, PHARE se concentreaza în România asupra a trei mari sectoare: dezvoltare regională, dezvoltare instituțională și sprijinirea investițiilor în vederea implementării legislației comunitare. (Florescu, 2012)
II. I S P A
ISPA (Instrumentul Structural de Pre-Aderare) este cel de-al doilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru sprijinirea țărilor candidate în procesul de aderare la Uniunea Europeană. ISPA oferă sprijin financiar pentru investiții în domeniul transporturilor și al protecției mediului, pentru a accelera procesul de armonizare a legislației țărilor candidate cu normele europene în aceste două sectoare.
România a beneficiat de sume cuprinse între 240-270 milioane euro pe an, fiind cel de-al doilea mare beneficiar, după Polonia.
(Florescu, 2012)
III. SAPARD
SAPARD (Asistența de Pre-Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală) este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru a sprijini țările candidate în reforma structurală în sectorul agricol și al dezvoltării rurale, precum și în implementarea legislației comunitare referitor la Politica Agricolă Comună și a legislației aferente.
România a identificat patru domenii care au fost finanțate cu prioritate în cadrul acestui program:
– îmbunătățirea activităților de prelucrare și comercializare a produselor agricole și piscicole;
– dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale;
– dezvoltarea economiei rurale (investiții în companiile cu profil agricol; diversificare economică; silvicultură);
(Dornean, 2016)
2.3. Proiectele cu finanțare din partea UE ca părți componente ale programelor prin care acestea se realizează
Uniunea Europeană (UE) reprezintă un proiect de integrare europeană inițiat în 1993, odată cu intrarea în vigoare a tratatului semnat la Maastricht (Olanda) în 1992 (Tratatul de instituire a Uniunii Europene) de mai multe state occidentale, cu scopul de a întări legăturile economice, sociale și politice dintre statele participante, pentru a realiza o uniune tot mai strânsă între popoarele europene, precum și de a întări poziția Uniunii Europene, a Europei în general, pe plan mondial.
Deși a apărut recent pe scena internațională, UE continuă de fapt cooperarea la nivel european inițiată prin crearea, în anii ’50, a trei organizații internaționale, constituite de Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda și R.F. Germania :
– Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) în 1951;
– Comunitatea Economică Europeană (CEE, devenită în 1992 Comunitatea Europeană – CE) în anul 1957 (denumită și Piața Comună);
– Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom) în anul 1957.
Organizarea UE a fost și după 1992 perfecționată, prin tratatele succesive de la Amsterdam (1997) și Nisa (2001).
În prezent, se află în dezbatere publică și în curs de ratificare Tratatul Constituțional al Uniunii Europene, semnat la Lisabona în 13 decembrie 2007, care urmează să unifice și să actualizeze toate tratatele de până acum.
În toată această perioadă au aderat și alte state europene, UE cuprinzând în acest moment (iunie 2009) 27 de state, urmare faptului că la 1 ianuarie 2007 au mai fost admise în UE România și Bulgaria. (Ciocan, 2007)
Fondurile europene, de care poate beneficia și România după 1 ianuarie 2007, se pot clasifica în:
A. Fonduri structurale: finanțează programe. Se aplică în trei moduri complementare:
– Obiective prioritare: dezvoltarea regiunilor rămase în urmă; reconversia economico socială a zonelor urbane, rurale sau dependente de pescuit; formarea și reconversia profesională și promovarea lucrătorilor pe piața muncii;
– Inițiative comunitare: cooperarea transfrontalieră și interregională (INTERREG III), revitalizarea zonelor urbane aflate în criză (URBAN II), egalitatea pe piața forței de muncă (EQUAL) sau dezvoltarea zonelor rurale (LEADER +);
– Acțiuni (măsuri) inovatoare: permit încurajarea și experimentarea noilor idei.
B. Fondurile de coeziune: finanțează proiecte punctuale, cum ar fi proiectul START-UP pentru IMM-uri.
Până în prezent, România a beneficiat de finanțări pentru proiecte în cadrul programelor internaționale destinate procesului de pre-aderare (PHARE pentru evoluția către o societate democratică și economie de piață; SAPARD pentru agricultură și dezvoltare rurală; ISPA pentru politici de ajustare structurală a economiei), precum și de alte finanțări în cadrul programelor de educație și dezvoltare profesională (Leonardo da Vinci, Socrates, Connect, Youth, Alfa, etc.), ocuparea forței de muncă și facilitarea ocupării, relațiile industriale, problematica socială și de mediu, societatea informației, cooperarea și dezvoltarea, finanțarea microproiectelor (Fondul Europa), diversitatea lingvistică și culturală, democrația și drepturile omului, pentru reforma administrației publice prin parteneriate durabile (GRASP), facilitarea pregătirii proiectelor (PPF), vizite și schimburi, etc.
De respectarea acestor principii depinde succesul proiectului prezentat în cadrul selecției de oferte sau licitației de obținere a finanțării.
Principiile, cerințele obligatorii de eligibilitate la finanțare de către UE a proiectelor prezentate, sunt:
1. relevanța proiectului, rezolvarea unor probleme comunitare (generale sau regionale), în primul rând sociale (egalitatea șanselor, inovarea tehnologică cu impact în societate, reducerea decalajelor între zone și regiuni, precum și între UE și SUA și întărirea poziției competitive față de China, Japonia, etc.), aflate în atenția instituțiilor europene și incluse în politicile și programele europene;
2. abordarea unor teme de înalt nivel tehnic, tehnologic și de perspectivă, rezolvarea inovatoare, creativă, oferirea unor soluții originale în planul progresului și eficienței social-economice comunitare;
3. crearea de „valoare adăugată europeană”;
4. atribuirea finanțării în condiții de competitivitate (selectare de oferte, licitație), după principiul „pisicilor în sac” (care se luptă între ele în sacul legat la gură, apoi iese din sac la deschiderea acestuia cea care a supraviețuit);
5. principiul adiționalității: fondurile europene (în special cele structurale) nu se substituie eforturilor bugetare, ci se adaugă la acestea;
6.existența efortului propriu, co-finanțarea (10 – 30%); partea de contribuție asigurată de beneficiarul finanțării poate fi în bani, în natură sau în muncă, sau poate fi asigurată de o instituție a statului, sau de către o bancă, dar ea nu poate lipsi, deoarece astfel se crește gradul de responsabilitate și implicare a co-finanțatorilor beneficiari de proiect; este o variantă a principiului adiționalității, aplicat pentru zona privată;
7. multi-parteneriatul activ transnațional, solidaritatea și cooperarea, implicarea tuturor factorilor (Stakeholders) beneficiari ai proiectului (afectați direct), informarea și consultarea tuturor factorilor care pot fi afectați indirect;
8. diseminarea rezultatelor proiectului încă de la obținerea primelor rezultate, astfel încât să beneficieze de ele cât mai largi categorii sociale, și în primul rând grupul-țintă;
9. fezabilitatea și implementarea completă și eficientă a proiectului;
10. viabilitatea și auto-sustenabilitatea proiectului, perspectiva certă de a continua activitatea prin mijloace proprii și după încetarea finanțării inițiale.
Desigur că la toate aceste condiții obligatorii generale se adaugă elaborarea și prezentarea în termen a unui proiect bine întocmit, care să satisfacă toate celelalte condiții de calitate, de conținut și de formă, în acord cu cerințele finanțatorului.
(Sabău, 2010)
CAPITOLUL 3
MARKETINGUL PROIECTULUI
"Achiziția echipamentelor pentru fabricarea înghețatei" în cadrul
SC DIANY COM SRL
3.1. Prezentarea generală a firmei
Solicitant: SC DIANY COM SRL
Finanțare: PNDR 2014-2020, submăsura 4.2 "Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole."
Denumirea investiției: Achiziția echipamentelor specifice pentru fabricare înghețatei pe băț
Amplasament: Comuna Recea, loc. Recea, Județul Maramureș
Titularul investiției: SC DIANY COM SRL
Beneficiarul investiției: SC DIANY COM SRL
Elaboratorul studiului: SC DIANY COM SRL
Recea, str. Primăriei, nr. 8, jud. Maramureș
Cod CAEN 1052
Tel./ Fax: + 40 262 259 258
Proiect nr: 21 / 2016
Denumirea / Numele solicitantului și date de identificare ale acestuia
SC DIANY COM SRL
Sediul social: Recea, str. Primăriei, nr. 8, jud. Maramureș
Număr de înregistrare la Registrul Comerțului: J24/ 797/ 1996
Cod Unic de Înregistrare: 8932344
Scurt istoric al solicitantului
Societatea fost înființată în anul 1996, începând inițial ca o afacere de familie în localitatea Recea, cu un cod CAEN principal 1052 – Fabricarea înghețatei.
În perioada 1996-1999 s-au utilizat utilaje clasice și prafuri de înghețată la pungă. Începând cu anul 2000, s-au achiziționat utilaje parțial profesionale, urmând ca din anul 2005 să se facă o investiție majoră și se achiziționează utilaje profesionale.
Strategia era ca toți banii câștigați din afacere să fie reinvestiți în firmă pentru cumpărarea de utilaje: camioane și lăzi frigorifice, utilaje moderne de produs înghețată, construirea unei hale de producție și depozite frigorifice. Utilajele au fost cumpărate de la furnizori din Italia și Austria.
Distribuția produselor se făcea în județul Maramureș, urmând ca după 2 ani de activitate să cuprindă și județele Satu Mare și Sălaj.
Momentan societatea are în portofoliu aproximativ 1000 de clienți, din județele Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Bihor și Arad.
Obiectele de activitate ale solicitantului
Domeniul principal de activitate al SC DIANY COM SRL este 1052- Fabricarea înghețatei.
În anul 2016, a adăugat un domeniu nou de activitate.
Tabelul 1. Domenii de activitate SC DIANY COM SRL
(Sursa: Prelucrare date SC DIANY COM SRL)
Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul solicitantului: resurse funciare, construcții, utilaje și echipamente, animale, etc.
Societatea nu deține active în patrimoniu.
Tabelul 2. Mijloace fixe SC DIANY COM SRL
Sursa: (Prelucrare date SC DIANY COM SRL)
Tabelul 3. Terenuri SC DIANY COM SRL
Sursa: (Prelucrare date SC DIANY COM SRL)
3.2. Descrierea proiectului și a activității propuse prin proiect
Denumirea proiectului propus spre finanțare este:
"Achiziția de echipamente specifice pentru fabricarea înghețatei pe băț"
Elaborator (coordonate de identificare)
S.C PROEXPERT CONSULTING S.R.L
Cluj-Napoca, str. Meteor, nr. 53, județul Cluj
Cod CAEN 7022
Tel./Fax : + 40 264 595 121
Amplasamentul proiectului (regiunea, județul, localitatea)
Investiția se va realiza în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, județul Maramureș, comuna Recea, localitatea Recea, cod poștal 437225.
Proiectul este finanțat prin PNDR 2014-2020, submăsura 4.2 "Sprijin pentru investiții în prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole."
Valoarea totală a proiectului: 686.800 lei
Durata proiectului: 12 luni
Activitatea propusă prin proiect se referă la activități de fabricare a înghețatei și urmărește dezvoltarea firmei prin crearea de noi locuri de muncă și mărirea portofoliului de clienți.
Se vor achiziționa utilaje noi pentru fabricarea înghețatei pe băț, deoarece momentan fabrica nu produce acest sortiment. Se estimează că la sfârștul proiectului producția va crește cu 55% în primul an de operare. Cererea pentru acest sortiment este foarte mare, iar SC DIANY COM SRL, momentan distribuie acest produs prin achiziție de la diverși furnizori.
Având în vedere cererea mare existentă pe piață vizavi de acest produs, conducerea a ajuns la concluzia că sortimentul acesta merită produs și comercializat fără alți intermediari.
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea durabilă a economiei rurale, în scopul creării de noi locuri de muncă și a creșterii cifrei de afaceri.
Avantaje care facilitează abordarea acestui proiect de investiții:
– cunoasterea tehnologiei de fabricație
– experiența vastă în domeniul înghețatei
– existenta unor legături foarte bune cu principalii furnizori de materii prime și ambalaje în domeniul înghețatei
-portofoliul mare de clienți format în ultimii 20 de ani
Obiective specifice:
– diversificarea gamei de produse
– crearea unor locuri de muncă noi
Obiective operaționale:
– cotă de piață ridicată
– stimularea concurenței
– creșterea nivelului de trai în zonă
Obiective prognozate:
Cheltuieli pentru exploatare
Tabelul 4. Cheltuieli pentru exploatare
Sursa: (Prelucrări date financiare S.C. DIANY COM S.R.L)
Venituri din exploatare:
Tabelul 5. Venituri din exploatare
Sursa: (Prelucrări date financiare S.C. DIANY COM S.R.L)
– Rata rezultatului din exploatare
Tabelul 6. Rata rezultatului din exploatare
Sursa: (Prelucrări date financiare S.C. DIANY COM S.R.L)
Durata de recuperare a investiției: 0,612 ani
Rata rentabilității capitalului investit
Tabelul 7. Rata rentabilității capitalului investit
Sursa: (Prelucrări date financiare S.C. DIANY COM S.R.L)
Tabelul 8. Disponibil de numerar
Sursa: (Prelucrări date financiare S.C. DIANY COM S.R.L)
Valoarea totală a proiectului de investiție propus este de 686.800 lei.
Implementarea acestuia necesită următoarele operațiuni:
– achiziția a trei utilaje noi
– construirea unei hale de producție prin extinderea celei existente
– construcția unei camere frigorifice pentru depozitare
Furnizorii utilajelor sunt furnizorii tradiționali, întreprinderea având un parteneriat îndelungat cu aceștia care vor contribui la acordarea unor condiții foarte bune de calitate, prețuri si termen de livrare.
Utilajele necesare și furnizorii acestora sunt prezentate în tabelul nr. 9.
Tabelul 9. Lista achizițiilor aferente
Sursa: (Prelucrare date contabile SC DIANY COM SRL)
Figura 5. Pasteurizator înghețată Figura 6. Linie producție înghețată pe băț
Sursa: www.maxigel.ro Sursa: www.progel.ro
Așa cum se observă din tabelul nr. 9 costul total al utilajelor se ridică la 583.000 lei.
Cheltuielile implicate în realizarea proiectului sunt evidențiate în tabelul nr. 10.
Tabelul 10. Costurile totale ale proiectului (LEI)
Sursa: Registru financiar SC DIANY COM SRL
Graficul de realizare a proiectului de investiție propus este următorul:
Data estimată de declanșare a proiectului de investiție propus este următorul: 01.03.2017
Data estimată de finisare a proiectului și de începere a exploatării acestuia: 01.03.2018
Durata estimată de realizare a investiției este de 12 luni.
Eșalonarea pe luni a activităților aferente implementării proiectului este evidențiată în tabelul nr. 10.
Tabelul 11. Eșalonarea activităților necesare implementării proiectului
Sursa: (Prelucrare date SC DIANY COM SRL)
3.2.1. Date privind piața potențială și promovarea produselor
Sortimetele de înghețată pe băț produse în urma implementării investiției prezentate păstrează caracteristica generală a produselor oferite de societate, și anume calitate superioară la un preț accesibil.
Spre deosebire de produsele de înghețată realizate de societate, care suntdestinateîn special consumatorilorcu veniturimicișimedii, încazulînghețatei pe băț piața țintă include și persoane cu venituri mari, sortimentația permițând producerea unor sortimente superioare calitativ.
Din punct de vedere geografic, produsele rezultate vor fi destinate în special clienților din județele Maramureș și Satu Mare, unde firma deține un portofoliu însemnat de clienți, urmând ca în perioadele următoare întreprinderea să se extindă și pe alte piețe, fiind vizatejudețele Arad și Bihor.
3.2.2. Concurența
În urma studiului concurenței au fost selectate următoarele societăți mai importante:
Tabelul 12. Societăți comerciale concurente
Sursa: (Prelucrare date SC DIANY COM SRL)
În raport cu produsele oferite de societățile concurente, înghețata pe băț produsă de SC DIANY COM SRL, prezintă o serie de avantaje care caracterizează, de altfel, și oferta de înghețată a aceleiași societăți, și anume:
– un raport calitate-preț mai bun
– o diversitate mare a produselor din punctul de vedere al sortimentelorși aromelor
– asigurarea unor avantaje, cum ar fi: primirea gratuită a unei lăzi frigorifice pentru depozitarea înghețatei, coșuri de gunoi inscripționate cu sigla DIANY, panouri pentru reclamă, etc.
– asigurarea unor servicii, cum ar fi: transport și aranjare înghețată în lăzi, reparații ladă frigorifică, termen de livrare redus, etc.
3.2.3. Distribuția și promovarea produselor
Desfacerea produselor se va realiza în proporție de 100% în magazinele clienților din portofoliu.
În vederea promovării produselor se vor utiliza următoarele mijloace:
– pliante și cataloage de promovare
– panouriexpusela intrarea în localități
– participarea la expoziții
Bugetul mediu anual destinat realizării activității de publicitate pentru primii ani a fost prevăzut la circa 5000 euro.
3.2.4. Materii prime și furnizori
Principalele materii prime în vederea realizării înghețatei sunt laptele praf, uleiul de cocos și zahărul. În vederea procurării acestora și a celorlalte accesorii necesare, întreprinderea va apela în continuare la furnizorii tradiționali.
Periodicitatea aprovizionării cu materii prime va fi aceeași din anii anteriori, aceasta realizâdu-se lunar.
Principalii furnizori și ponderile deținute de aceștia în total aprovizionări sunt prezentați în tabelul 12.
Tabelul 13. Materii prime utilizate și furnizori
Sursa: (Prelucrare date SC DIANY COM SRL)
Procesul tehnologic legat de producerea înghețatei presupune parcurgerea a 5 etape: topire ulei de cocos, creare amestec pentru înghețată, malaxare, freezerare, ambalare.
Estimarea costurilor cu materia primă s-a realizat pe baza necesarului de materii prime și materiale aferente unei înghețate și a costului estimat pentru aceste elemente. Calculul costului cu materia primă aferent unei înghețate este prezentat în tabelul nr. 13.
Tabelul 14. Calculul costului cu materia primă pe unitate de produs
Sursa: (Prelucrare date SC DIANY COM SRL)
Costurile lunare cu materia primă vor fi 0,01216 euro/ înghețată * 83.333 unități înghețată=1013, 33 Euro/lună
Costurile totale anuale cu materia primă se ridică, în consecință la 6079, 98 euro/an (1013,33/lună euro*12=6079,98 euro/an)
3.2.5. Necesarul de personal
Prin implementarea proiectului de investiție vor fi create un număr de 20 de locuri de muncă. Noii angajați vor beneficia de toate condițiile oferite de societate personalului curent, și anume:
– contract de muncă pe durată nedeterminată
– curs de pregătire plătite de întreprindere
Structura pe calificări a personalului suplimentar este prezentată în tabelul 15.
În Anexa nr. 1 este prezentat un contract individual de muncă, iar în Anexa nr. 2 se poate vedea un model de fișa postului.
Tabelul 15. Structura pe calificări a personalului
Sursa: (Prelucrare date SC DIANY COM SRL)
Estimarea costurilor cu salariile s-a realizat pe baza necesarului de personal estimat pentru proiect și a salariilor aferente acestora:
Tabelul 16. Cheltuieli salariale (lei)
Sursa: (Prelucrare date SC DIANY COM SRL)
3.2.6. Estimarea veniturilor și costurilor aferente activității de exploatare a proiectului de investiții
Orizontul de previziune considerat în vederea efectuării estimărilor este de 5 ani.
Veniturile din exploatare aferente proiectului de investiție analizat au fost estimate pe baza următoarelor variabile:
– dimensiunea cererii pentru înghețata pe băț
– prețul de vânzare mediu al inghețatei
3.2.7. Cererea
Estimarea cererii pentru produsele realizate în urma implementării noului proiect s-a realizat ținându-se cont de următoareleaspecte:
Nevoia de înghețată apare, de obicei, vara, fiind un produs de sezon.
În vederea estimării cererii managementul întreprinderii a demarat un sondaj al clienților existenți referitor la cererea de înghețată pe băț a acestora, a efectuat studii referitoare la vânzările de înghețată pe băț dintr-un sezon.
Studiile efectuate au evidențiat că circa 55% din cei care cumpără înghețată preferă înghețata pe băț.
Din prelucrarea informațiilor obținute rezultă o piață potențială de circa100 de tone înghețată pe băț pe sezon.
Managementul SC DIANY COM SRL estimează că din aceasta societatea va reuși să acapareze circa 40%, ceea ce înseamnă o cerere potențială de circa 25 de tone pe sezon, adică 500.000 de bucăți pe sezon.
3.2.8. Prețurile
Prețul mediu estimat al unei bucăți este, de aproximativ 0,35 euro.
Din datele prezentate rezultă o valoare a veniturilor lunare de circa 29.170 euro pe lună, ceea ce înseamnă o valoare de 175.020 euro pe sezon (perioadamartie – august), prezentat în tabelul nr. 16.
Tabelul 17. Veniturile anuale estimate (perioada 2018-2022)
(Sursa: Prelucrare date SC DIANY COM SRL)
3.2.9. Estimarea costurilor cu amortizarea
Estimarea costurilor cu amortizarea s-a realizat pe baza valorilor de intrare ale mijloacelor fixe respective și a duratei normale de amortizare a acestora.
Regimul de amortizare practicat este cel liniar.
Calculul amortizării este evidențiat în tabelul 9.
Tabelul 18. Calculul costului de amortizare (LEI)
Sursa: (Prelucrare date SC DIANY COM SRL)
Tabelul 19. Alte cheltuieli
Sursa: (Prelucrare date SC DIANY COM SRL)
Tabelul 20. Estimarea cheltuielilor totale de exploatare (LEI)
Sursa: (Prelucrare date SC DIANY COM SRL)
3.3. Descrierea achizițiilor realizate prin proiect
Tabelul 21. Descrierea achizițiilor realizate prin proiect
Sursa: (Prelucrare date SC DIANY COM SRL)
Descrierea fluxului tehnologic, activitatea și tehnologia aplicată în cadrul proiectului:
A fost aleasă oferta cu caracteristicile tehnice ce se potrivesc cel mai bine cu necesitățile obiectivului. Această ofertă este una estimativă pentru valorile preconizate pentru a putea realiza previziunea financiară cât mai apropiată de valorile reale ale pieței. Alegerea acestei oferte nu a fost supusă unei proceduri de achiziție, aceasta va fi realizată ulterior semnării contractului de finanțare.
Valoarea investiției este compusă din prețul echipamentelor ce vor fi achiziționate, cu ajutorul cărora se va putea realiza procesul tehnologic de producție de înghețată pe băț.
Tabelul 22. Date tehnice pasteurizator înghețată
Sursa: Cartea tehnică a utilajului
Tabelul 23. Date tehnice linie producție înghețată pe băț
Sursa: Cartea tehnică a utilajului
Tabelul 24. Date tehnice Freezer
Sursa: Cartea tehnică a utilajului
Societatea are ca activitate de bază fabricarea de înghețată, care se vinde prin livrare directă clienților.
În imaginea de mai jos se regăsește oferta de produse a firmei SC DIANY COM SRL, pentru anul 2018.
Figura 7. Oferta SC DIANY COM SRL
Sursa: Date SC DIANY COM SRL
S.C. DIANY COM SRL S.R.L. intenționează să semneze contracte directe cu toți beneficiarii, iar prin participarea la târguri și expoziții interne și internaționale și prin intermediul internetului să reușească să-și promoveze producția, să găsească beneficiari pentru o gamă largă de produse în special scaune tapițate, fotolii tapițate, subansamble și picioare de canapele și fotolii.
Societatea are ca activitate de bază fabricarea de înghețată.
Produsele contractate se livrează direct la clienți prin mașinile frigorifice proprii.
Figura 8. Mașină frigorifică pentru transportul înghețatei
Sursa: Album SC DIANY COM SRL
Figura 9. Secția de producție
Sursa: Album SC DIANY COM SRL
3.4. Durata de realizare (luni) și etape principale
Proiectul se va realiza într-o peroadă de 8 luni plus 4 luni aferente perioadei de realizare a dosarelor de achiziție și avizării în total 12 luni calendaristice. După avizarea achiziției începe derularea investiției: asigurarea cofinanțării proiectului, achiziționarea efectivă a echipamentelor (în 2 tranșe), furnizarea/predarea/primirea și punerea în funcțiune a echipamentelor de către furnizori, apoi, obținerea tuturor documentelor necesare pentru depunerea efectivă a dosarului de plată.
Tabelul 25. Grafic de implementare fizic și valoric (valorile nu conțin TVA)
Sursa: (Prelucrări date financiare S.CDIANY COM S.R.L)
Durata de recuperare a investiției (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani
Este un indicator ce exprimă durata de recuperare a investiției (exprimat în ani)
Se calculează astfel :
Dr =
DR este de 0,5974 ani
Rata rentabilității capitalului investit (rRc) – trebuie să fie minim 5% pentru anii evaluați
Se calculează astfel :
rRc = x 100
Tabelul 26. Rata rentabilității capitalului investit
Sursa : (Prelucrări date financiare S.C. DIANY COM S.R.L)
Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie să fie ≥ 1,2, pentru anii evaluați
Tabelul 27. Rata acoperirii prin fluxul de numerar
Sursa : (Prelucrări date financiare S.C. DIANY COM S.R.L)
Rata îndatorării pe termen mediu și lung (rI) – trebuie să fie maximum 60% pentru anii evaluați
Este calculată ca raport între total datorii pe termen mediu și lung și total active.
rl = x 100
unde:
TDi = total datorii pe termen mediu și lung în anul i;
TAi = total active în anul I;
Tabelul 28. Rata îndatorării pe termen mediu și lung
Sursa: (Prelucrări date financiare S.C. DIANY COM S.R.L)
Rata de actualizare – este de 8%, folosită pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.
unde :
r este rata de actualizare egală cu 8% (r=rata dobânzii de refinanțare BCE (4%) + marja de risc pe țară (4%) evaluată de către Agenție ca valoare medie și care va fi reevaluată pe măsură ce condițiile pieței monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei arpozimări unitare)
Valoarea actualizată netă (VAN) – trebuie să fie pozitivă;
Este calculată astfel:
VAN = + – VI
FNi = flux de lichidități net dina nul i ;
FNiexplt = flux de lichidități din exploatare din anul i ;
VI = valoarea investiției ;
VAN = 6.302.687 lei
Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei
Tabelul 29. Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei
Sursa : (Prelucrări date financiare S.C. DIANY COM S.R.L)
3.5. Fundamentarea necesitații și oportunității investiției
Proiectul răspunde necesității de susținere a unei economii de piață funcționale, compatibile cu principiile, normele și mecanismele Uniunii Europene și se bazează pe proprietatea privată. De asemenea, proiectul propus contribuie la creșterea eficienței economice din zonă, prin practicarea unor politici de marketing adecvate, în stransă legatură cu psihologia segmentului de piață căruia i se adresează.
Finanțarea solicitată asigură implementarea strategiei naționale de dezvoltare a sectorului privat și promovarea investițiilor, îmbunătățirea infrastructurii regionale și locale, dezvoltarea resurselor umane, protecția și conservarea mediului.
Necesitatea și oportunitatea proiectului rezultă din avantajele tehnologice și economice pe care investiția propusă le poate aduce. Aceste avantaje pot contribui la îmbunătățirea calității serviciilor, a lucrărilor executate, optimizarea funcționării firmei, reducerea consumurilor energetice, reducerea costurilor în ansamblul lor. În același timp, obținerea finanțării nerambursabile pentru o parte din bugetul necesar implementării proiectului, constituie o reducere a efortului financiar, iar banii economisiți vor putea fi folosiți pentru asigurarea necesarului de fond de rulment pe parcursul derulării investitiei. Astfel componenta nerambursabilă micșorează efortul investițional și suplinește discrepanța dintre nevoia mare de investiții pentru realizarea obiectivului propus și posibilitățle reale ale societății.
Tabelu1 30. Potențiali clienți pe județe ai solicitantului
Sursa: (Prelucrări date financiare S.C. DIANY S.R.L)
3.6.Marketingul proiectului
Foarte importantă este promovarea serviciilor societății, deoarece este mult mai ușor să vinzi un produs decât un serviciu.
Promovarea serviciilor poate pune accent pe:
➢ calitatea produselor furnizate;
➢ respectarea termenului de furnizare;
➢ prin acordarea unor facilități sau a unor gratuități clienților fideli sau celor care semnează un contract pe o perioadă mai lungă de timp.
De asemenea, la fel de importantă este și strategia distribuției și mai ales amplasamentul unității prestatoare. Este preferabil ca aceasta să fie într-un loc vizibil și la îndemâna clienților.
La nivelul societății, promovarea va fi orientată către două direcții de acțiune. Prima vizează obținerea unei reputații și recunoașterea firrnei ca agent economic competitiv pe piață. În același timp, va fi urmărită obținerea unei calități net superioare a produselor fabricate.
În ceea ce privește câștigarea reputației, toate acțiunile întreprinse vor viza stabilirea unor relații armonioase cu colaboratorii.
Prin această modalitate, atenția va fi îndreptată către livrarea de înghețată la un standard înalt, respectarea termenelor de furnizare și achitarea la termenele stabilite a datoriilor către furnizori.
Cea de-a doua direcție de acțiune vizează promovarea efectivă a produselor. Aceasta se va concretiza în acțiuni menite să orienteze preferința populației către produse de calitate superioară executate în conformitate cu standardele comunitare și naționale.
Raportat la principalii săi concurenți, societatea va avea avantajul utilizării unor tehnologii moderne comparabile cu cele din Uniunea Europeană.
Prețurile vor fi stabilite ținând cont de costurile implicate și vor putea varia în funcție de impactul pe care evoluția cursului valutar îl are asupra curentului electric, a materiei prime și a altor materiale auxiliare utilizate.
Se urmărește realizarea unui raport preț — calitate competitiv, în vederea generării unui flux monetar ascendent sau constant.
Coordonate de bază ale strategiei de piață adoptate de societate sunt:
➢ studierea cerințelor pieței
➢ satisfacerea cerințelor pieței
➢ obținerea unei eficiențe maxime.
În vederea realizării acestor coordonate, societatea își va adapta strategia de piață în funcție de mediul economic și conjunctura existentă, optând pentru una din variantele următoare:
➢ Poziția firmei față de dinamica pieței
➢ Poziția firmei față de structura pieței
➢ Poziția firmei față de schimburile pieței
➢ Poziția firmei față de exigențele pieței privind calitatea serviciilor
S.C. DIANY COM S.R.L. semnează contracte directe cu toți beneficiarii, iar prin participarea la târguri și expoziții interne și prin intermediul internetului reușește să-și promoveze producția.
Figura 10. Participare la târg de specialitate
Sursa: Album SC DIANY COM SRL
BIBLIOGRAFIE
1. Androniceanu, A., Abăluță O., Curteanu D., Popescu I. (2004). Managementul proiectelor cu finanțare externă, Editura Universitară, București.
2. Bârgăoanu A. (2009). Fondurile europene, strategii de promovare și utilizare, Editura Tritonic, București.
3. Bușe F., Simionescu A., Bud N. (2008). Managementul proiectelor, Editura Economică, București.
4. Ciocan V., Tăut L., Nuna E. (2007). Drept european. Instituții europene. Politici europene. Fonduri structurale, Editura Grafnet, Oradea.
5. Covlea M. (2009). Valoarea adăugată europeană a proiectelor cu finanțare din partea Uniunii Europene, disponibil la https://www.scribd.com/document/17891979/VALOAREA-ADAUGATA-A-PROIECTELOR-EUROPENE, accesat în data de 15.05.2018.
6. Dornean A. (2016). Gestiunea fondurilor structurale europene, CH Beck, București.
7. Fălan C., Ștefănescu V. (2012). Fondurile europene, Litigii generate de accesarea și utlizarea defectuoasă a acestora în România, Editura CH Beck, București.
8. Florescu D. (2012). Managementul proiectelor cu finanțare europeană, Editura CH Beck, București.
9. Iațco C., Brezuleanu S. (2007). Managementul proiectelor, Tipografia Moldova, Iași.
10. Duma M. (1995). Promovarea metodelor de project management îb activitatea de C – D din România, disponibil la http://marioduma.ro/CD/consult/D65F1.htm, accesat la 15.05.2018.
11. Morar V. (2014). Accesarea dee fonduri nerambursabile, Editor Zaharia L., București.
12. Nisipeanu S. (2010). Managementul riscului, parte integrantă a unui management performant, disponibil la https://www.slideshare.net/Standardizare/23-steluta-nisipeanu-managementul-riscului, accesat la 23.05.2018.
13. Sabău Popa C.,(2010). Bugetul Uniunii Europene și Fondurile Comunitare, Editura Economică, București..
14 . ***Articolului34(3)(g)Regulamentul1303/2013
15. ***Articol35(1)(e)al Regulamentului(UE)nr.1303/2013
ANEXA 1 Model contract individual de muncă
Societatea comercială S.C. DIANY COM S.R.L.
Înmatriculată sub nr J24/797 din 1996
La Oficiul Registrului Comertului BAIA MARE
Cod de Înregistrare Fiscală RO 8932344
Sediul loc. RECEA, str. PRIMARIEI, nr. 8
Telefon/fax 0262-287 127 E-mail office.diany@yahoo.com
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ
încheiat și înregistrat sub nr. 185/27.04.2018 în registrul general de evidență a salariaților(*)
A. Părțile contractului
Angajator – persoana juridică S.C. DIANY COM S.R.L., cu sediul/domiciliul în loc. Recea, str. Primariei, nr. 8, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului/autoritățile administrației publice din Baia Mare sub numărul J24/797/1996, cod fiscal RO 8932344, telefon 0262-287127, autorizat să desfășoare activități principale având cod CAEN 1052- Fabricarea înghețatei, reprezentat legal prin RODILA DINU, în calitate de administrator,
și
Salariata – Doamna SUCIU CAMELIA domiciliată în localitatea BAIA MARE, str. TRANSILVANIEI, nr. 3A, județul Maramureș, posesoare a cărții de identitate seria MM nr. 923179, eliberată de SPCLEP BAIA MARE la data de 04.01.2018 C.N.P 2741221354756 autorizație de muncă/permis ședere în scop de muncă seria ______ nr. _________ din data de______________,
am încheiat prezentul contract individual de muncă în urmatoarele condiții, asupra cărora am convenit:
B. Obiectul contractului: Prestarea muncii și plata salariului
C. Durata contractului:
nedeterminată, salariatul/salariata ________-_________ urmând să înceapă activitatea la data de________-_________ ;
determinată, de 4 luni, pe perioada cuprinsă între data de 01.05.2018 și data de 31.08.2018- pe perioada desfășurării activității sezoniere.
D. Locul de muncă
1. Activitatea se desfașoară la S.C. DIANY COM S.R.L. – punct de lucru: Recea, str. Florilor, nr. 24
2. In lipsa unui loc de muncă fix, salariatul va desfășura activitatea astfel: ____
E. Felul muncii
Funcția/meseria PREPARATOR INGHETATA conform Clasificării ocupațiilor din România;
Cod COR: 816028
F. Atributiile postului
Atribuțiile postului sunt prevăzute în fișa postului, anexă la contractul individual de muncă
F1. Criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului:
Îndeplinirea cerințelor postului.
abilități și competența profesională;
responsabilitate;
cerințe / solicitări
Activitatea profesională.
a) modul de rezolvare a sarcinilor de serviciu ;
b) respectarea regulilor și a normelor în realizarea sarcinilor de serviciu;
c) încadrarea rezolvării sarcinilor de serviciu în graficul de lucru ;
Disciplina în muncă.
a) reacția față de sarcinile de serviciu;
b)absențe nemotivate și intârzieri;
c)tipul comportamentului la locul de muncă;
Apreciere generală.
a) opțiunea în cazul repartizării unor sarcini de excepție, dificile, care solicită condiții speciale de competență și încredere;
b) aspectul locului de muncă;
c) aprecierea comportamentului față de colegi (munca în echipă).
G. Condiții de muncă:
1. Activitatea se desfașoară în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991 ;
2. Activitatea prestată se desfășoară în condiții normale /deosebite /speciale de muncă, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.
H. Durata muncii
1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de 8 ore/zi, 40 ore/săptamână.
Repartizarea programului de lucru se face după cum urmeaza: 8 (ore zi/ore noapte/inegal).
Programul de lucru se poate modifica în condițiile contractului colectiv de muncă aplicabil / regulamentului intern.
2. O fracțiune de normă de ____ ore/zi, ______ ore/saptamână.
Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmează: ____ (ore zi/ore noapte).
Programul de lucru se poate modifica în condițiile contractului colectiv de muncă aplicabil / regulamentului intern.
Nu se vor efectua ore suplimentare, cu excepția cazurilor de fortă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturarii consecințelor acestora.
I. Concediul
Durata concediului anual de odihnă este de 21 zile lucrătoare
De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de _________
J. Salarizare :
1. Salariul de bază lunar brut: 1900 lei.
2. Alte elemente constitutive:
sporuri __________-__________ ;
indemnizații ______-__________ ;
alte adaosuri ______-__________ ;
3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de muncă, în zilele în care nu se lucrează ori în zilele de sărbatori legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.
4. Data la care se plătește salariul este: 25
K. Drepturi si obligații ale părților privind sănatatea și securitatea în muncă:
echipament individual de protecție: halat bluza, pantalon, boneta, șorț, pantofi, mănuși, antifoane, haină groasă;
echipament individual de lucru: halat, șort, pantaloni și mănuși;
materiale igienico-sanitare: hârtie igienica, săpun;
alimentație de protecție __________________________
alte drepturi și obligații privind sănatatea și securitatea în muncă: ______________________
L. Alte clauze:
perioada de probă este de ________-________ zile calendaristice;
perioada de preaviz în cazul concedierii este de 20 zile lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003 -Codul muncii și/sau contractului colectiv de muncă;
perioada de preaviz în cazul demisiei este de 20 zile lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003 -Codul muncii și/sau contractului colectiv de muncă;
în cazul în care salariatul urmează să-și desfășoare activitatea în străinătate, informațiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii se vor regăsi și în contractul individual de muncă;
alte clauze: ____________________-_____________________________
M. Drepturi si obligații generale ale părților :
1. Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
dreptul la salarizare pentru munca depusă;
dreptul la repaus zilnic si săptamânal;
dreptul la concediu de odihnă anual;
dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
dreptul la sănatate și securitate în muncă;
dreptul la formare profesională, în condițiile actelor adiționale.
2. Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligații:
obligația de a realiza norma de muncă sau, dupa caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului;
obligația de a respecta disciplina muncii;
obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu;
obligația de a respecta măsurile de sănatate și securitate a muncii în unitate;
obligația de a respecta secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor;
să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
să constate savârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil și regulamentului intern;
să stabilească obiectivele de performanță individuală a salariatului.
4. Angajatorului îi revin, în principal, urmatoarele obligatii:
a) să înmaneze salariatului un exemplar din contractual individual de muncă, anterior începerii activității;
să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractul individual de muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din lege;
să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă și condițiile corespunzătoare de muncă;
să informeze salariatul asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc desfă urarea relațiilor de muncă;
să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și specialitate;
să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.
N. Dispozitii finale :
Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispozițiile Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii și ale contractului colectiv de muncă aplicabil, încheiat la nivelul :
angajatorului/ grupului de angajatori /ramurii/ național, înregistrat sub nr. / la Inspectoratul Teritorial de Muncă a județului _____________/municipiului ____________________________ /Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, conform dispozițiilor legale, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege.
Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în 2 (două) exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
O. Conflictele în legatură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului contract individual de muncă sunt soluționate de instanță judecatorească competentă material și teritorial, potrivit legii.
Angajator, Salariat,
S.C. DIANY COM S.R.L. SUCIU CAMELIA
Reprezentant legal,
RODILĂ DINU
Am primit un exemplar din acest contract individual de muncă, azi _______________________________
Nume, prenume salariat ________________________________________
Semnătură ____________________________
Pe data de _____________ prezentul contract încetează în temeiul art. __________ din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, în urma îndeplinirii procedurii legale.
Angajator,
S.C. DIANY COM S.R.L
ANEXA 2 Model fișă de post
FIȘA DE POST
Preparator înghețată
1. Denumirea societății: SC DIANY COM SRL
2. Denumirea postului: PREPARATOR ÎNGHEȚATĂ
– cod COR: 816028
3. Numele și prenumele salariatului: SUCIU CAMELIA
4. Se subordonează: Directorului adjunct
5. Numele șefului ierarhic: RODILĂ ANA
6. Subordonează: Nu este cazul
7. Caracteristicile relaționale ale postului:
– primește informații de la șeful ierarhic și de la toate posturile care sunt superioare postului din organigrama societății;
– furnizează informații către șeful ierarhic;
– are relații funcționale cu toți directorii din organigrama societății și ceilalți lucrători din laborator.
8. Pregătirea și experiența: Pregătire de bază: studii medii
9. Responsabilități și sarcini:
– acceptă, verifică și depozitează ingredientele pentru prepararea înghețatei;
– calculează consumul acestora în funcție de gramaj;
– verifică calitatea produselor și prelevează eșantioane pentru analiza de laborator;
– depozitează, prezintă și asigură prepararea și păstrarea produselor în condiții igienice;
– acționează și supraveghează mașinile utilizate la prepararea înghețatei;
– folosește timpul de munca exclusiv pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, în acest sens, nu se ocupă în timpul de muncă de alte activități care nu sunt cuprinse în atribuțiile și îndatoririle sale, ori nu sunt dispuse de șefii ierarhici;
– execută orice alte dispoziții date de superiorul ierarhic;
– mediul de lucru presupune temperaturi normale și lucrul în schimburi.
10. Responsabilitățile postului:
În raport cu alte persoane:
Cooperează cu administratorul și ceilalți lucrători din laborator;
Onestitate și confidențialitate în raport cu persoanele din interior și exterior cu care este în contact;
Răspunde la solicitările superiorilor.
– În raport cu aparatura si materialele utilizate:
Cel mai frecvent folosite sunt: teluri, recipiente, mașini de tot felul pentru producerea înghețatei, linii de producție, dispozitive auxiliare și unelte manuale.
– În raport cu securitatea muncii:
Respectarea normelor de securitate în muncă;
Respectarea prevederilor Regulamentului de Ordine Interioara și Instrucțiunile proprii de securitate a muncii.
– Alte responsabilități:
Respectarea programului de lucru.
Obiectivele postului:
– să demonstreze practic însușirea principalelor reguli de tehnologie;
– să utilizeze vocabularul tehnic de bază, specific meseriei;
– identificarea proprietăților caracteristice materiilor folosite, stabilirea materialelor necesare pentru fiecare produs;
– să respecte normele de protecție a muncii și P.S.I .
11. Atribuții pe linie de Securitate și Sănătate în muncă:
să își însușească și să respecte normele de securitate și sănătate în muncă și măsurile de aplicare a acestora;
să desfașoare activitatea în așa fel încat să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnavire profesională atat propria persoană, cat și celelalte persoane participante la procesul de munca;
să aduca la cunoștința conducătorului de muncă accidentele de muncă suferite de propria persoana și de alte persoane participante la procesul de munca;
să oprească lucrul la apariția unui pericol iminent de producere a unui accident și să îl informeze de îndată pe conducătorul locului de munca;
să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor și utilizarea corectă a acestor dispozitive;
să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, mijloacele de transport și alte mijloace de producție;
să coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul și/sau persoanele desemnate, pentru a permite angajatorului să se asigure ca mediul de muncă și condițiile de muncă sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul său de activitate;
să coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul și/sau persoanele desemnate, pentru realizarea oricăror măsuri și cerințe dispuse de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătații și securității lucrătorilor.
12. Criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului:
Îndeplinirea cerințelor postului.
abilități și competența profesională;
responsabilitate;
cerințe / solicitări
Activitatea profesională.
– modul de rezolvare a sarcinilor de serviciu ;
– respectarea regulilor și a normelor în realizarea sarcinilor de serviciu;
– încadrarea rezolvării sarcinilor de serviciu în graficul de lucru ;
Disciplina în muncă.
– reacția față de sarcinile de serviciu;
– absențe nemotivate și intârzieri;
– tipul comportamentului la locul de muncă;
Apreciere generală.
– opțiunea în cazul repartizării unor sarcini de excepție, dificile, care solicită condiții speciale de competență și încredere;
– aspectul locului de muncă;
– aprecierea comportamentului față de colegi (munca în echipă).
13. Sancțiuni pentru nerespectarea fișei postului sau a anexelor acestora:
Titularul postului răspunde, după caz, civil, disciplinar, material sau penal în cazul nerespectării atribuțiilor, sarcinilor sau lucrărilor ce-i revin, precum și a legislației în vigoare.
14. Semnături:
SC DIANY COM SRL
Angajator: Rodilă Dinu
–––––––––– Numele și prenumele angajatului
SUCIU CAMELIA
Am primit un exemplar,
Data ____________
Semnătura _________________
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Analizând activitatea SC DIANY COM SRL, se desprind câteva concluzii importante care urmează să fie prezentate în continuare.
Pentru o bună funcționare, o întreprindere trebuie să își stabilească foarte bine atribuțiile și să asigure existența unei bune comunicări și colaborări între departamentele pe care le deține.
Firma desfășoară o activitate de promovare bazată în primul rând pe relația cu clienții. Pentru a asigura o reclamă eficientă, se practică încheierea unui contract de colaborare prin care clientul primește în mod gratuit, cu condiția achiziționării produselor DIANY, o ladă frigorifică pentru depozitarea înghețatei, inscripționată cu logo-ul și datele firmei. Aceasta mi se pare a fi cea mai eficientă metodă de promovare. Mai există apoi panourile stradale, pagină de facebook, reclame la radio și la posturile TV locale.
Pentru a atrage clienți noi, se practică participarea la târguri de specialitate, cel mai recent fiind Orășelul Copiilor, organizat în orașul Zalău.
Firma alocă în fiecare an un buget pentru această activitate de promovare.
Fiind o activitate sezonieră, trebuie specificat că activitatea se desfășoară pe parcursul a aproximativ șapte luni.
Administratorii încearcă în fiecare sezon să aducă ceva nou, un produs sau un serviciu.
De aceea se încearcă producerea sortimentului de înghețată pe băț, deoarece există o cerere crescută vizavi de acest produs.
Firma DIANY este presată de către concurență să aducă în fiecare sezon ceva nou pe piață. Acesta este motivul pentru care se investește așa mult în partea de marketing. Agenții sunt bine instruiți să păstreze o legătură foarte bună cu clienții inclusiv pe timp de iarnă. Pentru aceasta se găsesc diverse pretexte cum ar fi: de sărbătorile de iarnă se duc calendare pentru anul următor, după sărbători se pregătește deja oferta pentru anul viitor. Relația aceasta trebuie menținută pentru a nu fi “furat” clientul de către concurență.
Ca și propuneri ar fi mai multe pe partea de producție și distribuție. Există probleme cu producția în timpul sezonului, în lunile foarte călduroase, și anume nu se poate face față cererii uneori. Ar fi necesară o suplimentare de personal în acea perioadă, dar din păcate este greu să găsești personal dispus să lucreze temporar.
Distribuția întâmpină aceeași problemă în plin sezon. Cererea este foarte mare, iar timpul de livrare uneori este crescut.
Dar, SC DIANY COM SRL, este o firmă puternică, cu o conducere foarte bine organizată, un grup de agenți implicați, iar restul personalului este dornic de bunul mers al firmei, așa că succesul este asigurat.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lucrarea este structurată pe trei capitole. [310809] (ID: 310809)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.