Lucrarea este structurată în patru capitole. [308725]

INTRODUCERE

Județul Constanța cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice din România. [anonimizat], relief, [anonimizat], [anonimizat], posibilități de efectuare a [anonimizat] o gamă largă de activități turistice.

În prezenta lucrare am ales ca studiu de caz județul Constanța din dorința dorința de explorare pe care un tânăr o [anonimizat], lângă mare.

Lucrarea este structurată în patru capitole.

În primul capitol am facut prezentarea generală a județului Constanța prin descrierea așezării geografice și a [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat].

Capitolul trei este reprezentat de dinamica activitătilor turistice la nivelul județului Constanța în perioada 2010-2015.

În capitolul patru am făcut referire la propunerile și strategiile privind dezvoltarea turistică a [anonimizat], [anonimizat] a județului Constanța din punct de vedere turistic.

Am încheiat lucrarea prin prezentarea de concluzii cu privire la fiecare capitol.

CAPITOLUL I – PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI CONSTANȚA

1.1 [anonimizat] a României.Constanța se află într-o [anonimizat], [anonimizat]: 44°11`- latitudine nordică, 28°39`-longitudine estică.

Figura 1. Poziția geografică a [anonimizat]: prelucrare după https://ecomareaneagra.files.wordpress.com/2013/09/constanta3.jpg

La Nord este despărțit de județul Tulcea printr-o [anonimizat], Zmeica și Sinoe).

[anonimizat] (la vest) și Vama Veche (la est).

[anonimizat], [anonimizat]-a lungul malului înalt al Dobrogei.

[anonimizat], [anonimizat]. De la linia țărmului spre larg, 12 mile marine (echivalent cu 22 km), se întinde zona apelor teritoriale românești stabilite conform convențiilor internaționale.

Județul se întinde pe o suprafață de 7071 km² , ceea ce înseamnă că ocupă 2,97% [anonimizat] 8 ca mărime din România.

[anonimizat] o [anonimizat], maritim și fluvial, precum și cu cel aerian.

Căile rutiere sunt reprezentate de drumurile naționale:

DN2A: Pod Giurgeni – Hârșova – Constanța – 94 km E60

DN3: Ostrov – Constanța – 133 km

DN3C: Centura Vest Constanța – Ovidiu – 15,5 km

DN22: Mihai Viteazu – Ovidiu – 48 km E87

DN22A: Hârșova – Limita Județului Tulcea – 21 km

DN22C: Cernavodă – Medgidia – Basarabi – 54 km

DN38: Techirghiol – Negru Vodă – Frontiera Bulgaria – 54 km E675

DN39: Intersecția Cumpăna – Mangalia – Vama Veche – 63 km E87

Căile ferate

Dintre căile ferate se pot aminti:

București – Fetești – Cernavodă – Constanța – 225 km

Tulcea – Medgidia – Constanța – 179 km

Negru Vodă – Medgidia – Constanța – 92 km

Mangalia – Constanța – 43 km

Căile navale

Desfășurarea transporturilor pe apă este favorizată de două elemente esențiale: cursul Dunarii și vecinătatea Marii Negre.

Transportul pe apă se desfășoară prin intermediul Dunării (porturile Cernavodă și Hârșova), a Canalului Dunăre -Marea Neagră (porturile Medgidia, Basarabi, Ovidiu și Agigea) și a Mării Negre (porturile Constanța – Agigea, Mangalia și Midia).

Canalul Dunare-Marea Neagră, cu o lungime de 64,4 km, are un rol deosebit de important.Unind portul Cernavodă cu portul maritim Constanța, scurtează cu aproximativ 400 de km ruta navelor care vin din Marea Neagra spre porturile dunărene din Europa Centrală.

Prin darea in exploatare a Canalului Dunare-Maine-Rhin, s-a asigurat legatura directă pe apa între portul Constanța și porturile din Marea Nordului. Avantajul principal al acestei rute rezidă in faptul că acest canal debutează direct in incinta portului Constanța.

Căile aeriene

Dezvoltarea funcției turistice și balneare a municipiului Constanța a dus la crearea unei linii aeriene internaționale, care leagă litoralul cu alte țări ale lumii.

Pe teritoriul judetului Constanța, transportul aerian este reprezentat prin Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu și Aerodromul Tuzla. Aeroportul a fost construit din motive de securitate și zgomot în afara orașului, aflându-se pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța.

Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu posedă o pistă în lungime de 3,5 km în totalitate betonată și o instalație de balizaj care permite aterizarea în orice condiții meteo.

Aerodromul Tuzla este situat la jumătatea distanței între Constanța și Mangalia, aflându-se de asemenea pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța. Pe acest aerodrom este amenajat și un helipunct pentru aterizarea elicopterelor. Dispunând de balizaje luminoase, atât pe aerodrom cât și pe helipunct se pot efectua și zboruri de noapte.

1.2 Scurt istoric al apariției si dezvoltării județului

Constanța este orașul cel mai vechi atestat de pe teritoriul Romaniei, prima mențiune documentară datând din 657 î.Hr. Pe locul actualei peninsule, si chiar sub apele de astazi din dreptul Cazinoului s-a format o colonie greaca numita Tomis. Conform legendei, Iason si argonauții săi ar fi poposit aici după ce fusesera trimiși în Caucaz să fure „Lâna de Aur”. O altă posibilă origine a numelui ar fi Tomiris, regina masageților, un trib scit ce trăia între Marea Neagra și Marea Caspică.

Milezienii au găsit, mai tarziu, pe aceste locuri o așezare getică, noul oraș ajungând la nivelul unui polis de-abia în secolul IV-III î.Hr.

Portul folosit de greci pentru comețtul cu locuitorii acestor regiuni a permis dezvoltarea unui centru urbanistic. Localitatea a fost cucerită de romani și redenumită Constantina după sora împăratului Constantin cel Mare.

Secolele III și IV aduc vremi tulburi din cauza numeroaselor invazii gotice, sctitice si hunice. Orașul rezistă, devenind reședința provinciei Scitia Mica.

Dupa împărțirea Imperiului Roman, întreaga Scitie Mica revine Imperiului de Răsărit, rămânând parte a acestui stat până în secolul al VII-lea, când a fost pierdută din cauza migrațiilor slavilor și bulgarilor.

In timpul Evului Mediu, Constanța a fost una dintre pietele comerțului genovez in bazinul Mării Negre. Ulterior, Constanța a suferit un declin sub conducerea otomană (din secolul al XV-lea), devenind un simplu sat locuit de pescari greci și de crescători tătari de cai și oi.

După Razboiul de Independență (1877-1878), cand Dobrogea a devenit parte a Regatului Romaniei, orașul Constanța, numit de către regele Carol I „plamanul României”, a devenit principalul port al țării după ce Anghel Saligny a construit Podul de la Cernavodă.

Se pun bazele Serviciului Maritim Român, se deschide o linie maritimă spre Istambul, numită „linia orientală”, care se prelungește ulterior spre Alexandria.

Portul a fost modernizat și dezvoltat conform planului de reconstituire între anii 1895-1909.

Orașul a suferit mult în cursul Primului Razboi Mondial. Multe clădiri de valoare istorică mare au fost distruse de către forțele germane și bulgare.

În perioada interbelică 70% din traficul maritim românesc s-a concentrat în portul constanțean.

În cel de-al Doilea Razboi Mondial, România a intrat aliața cu Puterile Axei, astfel că portul constănțean avea o mare importanță strategică. Uniunea Sovietică a confiscat flota romanească aproape în intregime și a supus portul intereselor sovietice. Sub regimul comunist, Constanța și-a menținut statutul său, dezvoltandu-se conform planurilor de tip sovietic.

1.3 Potențialul economic al județului și analiza resurselor demografice

Județul Constanța este organizat din punct de vedere administrativ-teritorial în 3 municipii:Constanța, Mangalia, Medgidia; 9 orașe: Băneasa , Hârșova, Negru Vodă, Cernavodă, Murfatlar, Ovidiu, Eforie, Năvodari, Techirghiol, respectiv 58 de comune,189 sate.

Conform rezultatelor înregistrate a recensământului din 2011, numărul locuitorilor din județul Constanța este de 684082, cu o densitate a populației de 96,7 locuitori/km2

Tabel 1.3.1 Populația și densitatea populației la recensăminte

Sursa : http://www.constanta.insse.ro/

Tabe1.3.2 Populația cu domiciliul în județ, pe sexe și medii, la 1 iulie

Sursa : http://www.constanta.insse.ro/ Statistici Județene » Populație

Conform tabelului de mai sus, populația cu domiciliul în județul Constanța,în anul 2015, a fost de 769666 persoane . Populația feminină este majoritară: ea reprezintă 51,38% din populația stabilă(395511 persoane). Față de perioada corespunzătoare a anului anterior, populația județului a scăzut cu 1117 persoane . Această scădere este mai accentuată în rândul persoanelor de sex masculin (-676 persoane față de anul 2014). Totodată acest fenomen a fost mai accentuat în mediul urban , populația scăzând în anul 2015 față de 2014 cu 1949 persoane , în timp ce în mediul rural s-a înregistrat o creștere(+832 persoane).

Potențialul economic al regiunii:

Constanța este un centru industrial, comercial și turistic de importanță națională.

Aici se află cel mai mare port al României și cel de-al șaisprezecelea al Europei în cadrul căruia funcționează șantierul naval, unul dintre cele mai mari după numărul vaselor construite și reparate.

Turismul devine o ramură de activitate economică importantă. Deși Constanța a fost deja promovată ca fiind o stațiune balneară de către regele Carol I, dezvoltarea industriei navale a avut drept efect micșorarea plajelor. Totuși, datorită plasării în apropierea localităților turistice, mulți oameni descoperă și vizitează monumentele din oraș. De asemenea, Constanța este un focar al comerțului și educației, acestea fiind de altfel aspecte importante ale economiei locale.

Potențialul de dezvoltare a județului este determinat în primul râd de așezarea sa geografică, cu condiții naturale variate și prielnice unei ample dezvoltări economice.

Județul Constanța se afirmă cu un potențial turistic ridicat, întrucât pe întreg teritoriul său sunt concentrate obiective turistice variate și de mare valoare. Activitatea turistică este susținută de existența unei infrastucturi diversificate, cu unități de cazare corespunzătoare, în special în centrele urbane.

Tabel 1.3.3 Populația ocupată civilă, pe activități ale economiei naționale (la sfârșitul anului)

mii persoane

Sursa: http://www.constanta.insse.ro/ Statistici Județene » Forța de muncă

Tabel 1.3.4 Populația activă civilă la 1 ianuarie

Sursa: http://www.constanta.anofm.ro/pages/Statistica/stat1.htm

Conform Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța, din tabelul anterior se poate observa că populația activă civilă la 1 ianuarie este in scădere cu 10000 persoane, începând cu anul 2010 pâna în 2015.

Tabel 1.3.5 Rata șomajului

Sursa: http://www.constanta.anofm.ro/pages/Statistica/stat1.htm

Conform Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța, din tabelul de mai sus, între anii 2010-2015, rata șomajului a scăzut de la 6,10% la 3,50% cu aproximativ 2,6 puncte procentuale. Cea mai mica valoare a ratei somajului s-a inregistrat in anul 2015 cu 3,50%, in timp ce valoarea maxima s-a inregistrat in anul 2010 cu 6,10%.

CAPITOLUL II – ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI CONSTANȚA

2.1 Noțiuni teoretice privind conceptul de potential turistic

Parte componentă a ofertei turistice, potențialul constituie, datorită valorii, originalității și diversității componentelor sale, condiția esențială a dezvoltării turismului într-un perimetru dat.

Potențialul turistic al unui teritoriu este definit ca ansamblul elementelor (naturale și

antropice) ce se constituie ca atracții turistice și care se pretează unei amenajări pentru

vizitarea și primirea turiștilor.

Potențialul turistic este definit ca „ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice, socio-demografice și tehnico-economice, recunoscute științific, cantitativ și calitativ și dovedite ca prezentând posibilități de valorificare turistică și dând o anumită funcționalitate pentru turism”.

Conceptul de potențial turistic a fost definit și de către Organizația Mondială a Turismului, dar și de alte organisme de profil din cadrul Comunității Europene ca fiind la nivelul unei țări sau zone geografice, un ansamblu de componente naturale , culturale și socio-economice care arată posibilitățile de valorificare în plan turistic și oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului, având un rol esențial în dezvoltarea activităților de turism .

Aceste elemente naturale sau antropice sunt privite ca “atracții turistice” sau “resurse turistice”, termeni al căror conținut diferă.

Termenul de atracții turistice se referă la elementele naturale sau antropice care pot atrage vizitatorii într-un loc, care produc impresii. Exemple: o plajă, un munte, o cascadă, un monument de arătat, un obiectiv istoric și altele.

Termenul de resurse turistice este mai complet, desemnând atât atracția propriu-zisă,

cât și implicațiile de ordin economic ale acestora, “materia primă” care urmează să fie supusă unui proces de prelucrare în vederea obținerii produsului turistic.
Potențialul turistic reprezintă deci oferta turistică potențială a unui teritoriu dat.

Valorificarea potențialului turistic presupune existența alături de resursele naturale și antropice și a bazei materiale specifice, precum și a infrastructurii. Patrimoniul turistic este deci rezultatul combinării tuturor acestor elemente.

Componentele potențialului turistic natural

a) Relieful – este cel mai variat și important element de potențial turistic atât prin

valoarea peisagistică cât și prin posibilitățile largi de practicare a turismului pe care le oferă.

Principalele atracții ale reliefului sunt generate de:

– treptele și formele de relief (relieful glaciar, carstic, vulcanic ș.a.);

– stâncile cu forma bizară;

– fenomenele geologice ș.a.

Relieful se constituie atât ca atracție turistică de sine stătătoare, stimulând practicarea

drumeției, alpinismului, odihnei și recreării, speoturismului ș.a., cât și ca suport pentru alte

elemente de potențial (hidrografie, floră, faună etc.).

b) Clima – contribuie la crearea ambianței favorabile călătoriei prin:

– regimul precipitațiilor;

– temperatura și umiditatea aerului;

– nebulozitatea atmosferei;

– brizele montane și marine.

Clima constiuie o condiție de bază pentru practicarea unor forme de turism:

sporturile de iarnă – prin prezența, consistentă și menținerea stratului de zapadă;

cura heliomarină;

climatoterapia.

c) Hidrografia – contribuie la sporirea atractivității unei zone turistice prin prezența

următoarelor elemente de potențial turistic:

– râuri, fluvii; lacuri naturale (inclusiv cele terapeutice) și antropice; mări, delte și

estuare; ape minerale și termominerale și favorizează practicarea turismului de sfârșit de

săptămână, de pescuit, de cură heliomarină, de practicare a sporturilor nautice, de tratament

balnear.

d) Vegetația – reprezentată prin păduri, pajiști, arborete și altele reprezintă:

o atracție turistică în sine: exemple: parcuri naturale – ca destinații de vacanță,

parcuri dendrologice, rezervații științifice; un element care sporește atractivitatea celorlalte componente ale potențialului turistic. Ea prezintă un interes deosebit pentru turismul de odihnă,recreere,agrement.

e) Fauna – prezintă din punct de vedere turistic, o importanță:

cinegetică și piscicolă – datorită bogăției și varietății speciilor;

estetică – contribuind astfel la creșterea atractivitații zonelor vizitate;

științifică – datorită existenței unor specii rare sau pe cale de dispariție protejate

în rezervații și parcuri zoologice și constituie o motivație pentru practicarea

turismului de vânătoare și pescuit sportiv, științific, de cunoaștere.

f) Rezervațiile naturale – prezintă importanță:

sub aspect estetic : ca element de atractivitate;

cognitiv-științific :ca bază a turismului profesional și de cunoaștere.

Componentele potențialului turistic antropic

România dispune de un bogat și valoros potențial antropic, rezultat al existenței și istoriei de peste două milenii a poporului român în acest spațiu geografic.

Componentele potențialului turistic antropic, care se evidențiază prin atractivitatea și

valoarea lor, se grupează în:

a) potențialul cultural-istoric:

1. vestigii arheologice și monumente istorice și de artă;

2. elemente de etnografie și folclor;

3. instituții si evenimente cultural-artistice.

b) potențialul tehnico-economic;

c) potențialul socio-demografic.

2.2 Potențialul turistic natural al județului Constanța

2.2.1 Potențialul turistic al reliefului

Evoluția îndelungată paleogeografică și acțiunea diferențiată a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unități de relief caracterizate prin structura de podiș cu altitudine redusă; în cea mai mare parte a teritoriului predomină valorile sub 200 m, diferețele altitudinale între părțile componente fiind reduse.

Ca principale unități naturale, in județul Constanța, se disting:

podișul – care cuprinde aproape întreg teritoriul. Este constituit din calcare mezozoice așezate pe marne și calcare terțiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda);

câmpia – din punct de vedere geografic, înaltă, ușor vălurita, cu aspect de poduri pe care se practiă culturile de camp în special cele cerealiere, se evidențiază în zona centrală.

partea sudică – corespunzatoare Podisului Litoralului – este delimitată spre vest de altitudinile cuprinse între 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Lațimea acestui sector este cuprinsă între 10 și 12 km.

Zona litorală este marcată de mai multe trepte:

5-15 m, de-a lungul țărmului;

20-30 m, cu o mare continuitate, pătrunzând mult în interior, formând o treaptă distinctă în jurul limanelor și lagunelor;

35-45 m, cu o mare continuitate, constituie o treapta mai lată decat celelalte ce înconjoară limanele și lagunele maritime;

50-65 m, este cea mai dezvoltată treaptă cu lățimi cuprinse intre 500 m și 4-5 km;

70-85 m, cea mai inaltă treaptă situată la contactul cu podișurile interioare.

Aceste 5 trepte sculptate în depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite de loess. De remarcat este că pe suprafața județului, relieful de platformă este fragmentat de numeroase văi cu orientări diferite.Dintre cele mai importante văi se regăsesc :Casimcea, Sărături, Nuntasi, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua. In Valea Casimcea, între localitățile Cheia-Targusor-Gura Dobrogei au fost descoperite 15 peșteri cu mare importanță arheologică și paleontologică: Pestera Mireasa, Pestera de la Ghilingic, Pestera Babei, Pestera La Adam, Pestera Liliecilor etc.

2.2.2 Potențialul climato-turistic al județului

Clima municipiului Constanța evoluează pe fondul general al climei temperat continentale, prezentând anumite particularități legate de poziția geografică și de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existența Mării Negre și, la nivel mai mic, a Dunării, cu o permanentă evaporare a apei, asigură umiditatea aerului și totodată provoacă reglarea încălzirii acestuia.

Temperaturile medii anuale se înscriu cu valori superioare mediei pe România + 11,2șC. Temperatura minimă înregistrată în Constanța a fost -25 °C la data de 10 februarie 1929, iar cea maximă +38,5 °C la data de 10 august 1927. Vânturile sunt determinate de circulația generală atmosferică. Brizele de zi și de noapte sunt caracteristice întregului județ Constanța.

2.2.3 Potențialul turistic al apelor

Cea mai importantă unitate hidrografică a județului Constanța este Marea Neagră, situată în partea estică a județului.

O trasătură distinctivă a județului este prezența lacurilor naturale și de luncă și a lagunelor(Oltina, Sinoe, Tașaul, Techirghiol, Mangalia)

Rețeaua hidrografică a județului este formată din următoarele cursuri de apă: Dunărea, ce măsoară o lungime de 137 km , Valea Carasu, Valea Baciu si Valea Casimcea.

Rețeaua hidrografică s-a îmbogățit prin exploatarea Canalului Dunăre- Marea Neagră(64,2km), Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari(27,5km) și alte canale de irigație din Valea Carasu.

Lacurile sunt foarte variate prezente în zona de vest a județului sub formă de limane fluviale, între Hârșova și Ostrov (Garlita, Oltina, Vederoasa, Baciu).

În zona de est se află cea mai mare întindere lacustră din întreaga țară , complexul Razim-Sinoe(863,47 km² ) constituit din lagune și limane izolate de depunerile curentului litoral de coastă, pe direcția nord-sud.

In vestul lacului Sinoe se află lacurile Istria si Nuntași ce au o importanță deosebită datorită proprietăților sale terapeutice: concentrația ridicată de săruri și nămol de bună calitate care pot fi utilizate în tratamente balneologice.

De la Capul Midia la Mangalia se află mai multe limane fluvio marine (Tasaul, Corbu, Techirghiol, Mangalia) si căteva lagune(Siutghiol, mlaștina Hergheliei).

Lacul Tabacarie (0,98 km² ) situate la marginea de nord a orașului Constanța, intr-un golf marin, este legat prin canale de lacul Siutghiol și de Marea Neagră.

La sud de Constanța se află lacul Techirghiol(11,61 km² ) care este format intr-o vale înecată de apele mării și apoi izolată printr-un cordon de nisip circa 200m lățime.

Concentrația deosebită de săruri și nămoluri de o mare valoare terapeutică au determinat dezvoltarea unei zone de tratament marcată de un flux turistic in continuă creștere.

Un aspect interesant al hidrografiei județului este reprezentat de izvoarele de ape minerale.

Majoritatea sunt ape termale, cu proprietăți terapeutice ridicate.Pe malul Dunării, în dreptul Hârșovei, se găsesc izvoare sufluroase cu nămol negru în jur. La 20km de Hârșova, în zona Topalu, se găsesc izvoare hipotermale care pot fi folosite în cura internă.

2.2.4 Potențialul turistic al componentelor invelișului biogeografic

Vegetația județului Constanța s-a format si dezvoltat continuu începând cu sfarșitul pleistocenului superior.

În funcție de condițiile fizico-geografice pe teritoriul județului Constanța se găsesc un număr mare de ecosisteme, de o mare varietate, începând cu ecosistemele terestre de stepă, silvostepă și pădure sfârșind cu ecosistemele acvatice, marine și lacustre, din lungul litoralului și Dunării.

În componența vegetației spontane se întâlnesc elemente central europene, mediteraneene, balcanice, unele dintre ele fiind endemice.

Vegetația predominantă este de stepă, fiind un rezultat al întrepătrunderii influențelor pontice premaritime cu cele submediteraneene.

Zona stepei, cu limita superioară de 50-100 m altitudine, cuprinde o vegetație superioară doar în locurile improprii culturilor, pe fâșiile de pășuni ori în rezervațiile naturale.

Pajiștea stepică uscată dobrogeană se deosebește în bună parte de pajiștea stepică din restul țării, deoarece în Dobrogea se întrepătrund influențe pontice premaritime și submediteraneene de tip balcano-moesic, peste care a intervenit activitatea omului stabilit aici din cele mai vechi timpuri.

După compoziția floristică, gradul de desțelenire și intensitatea păstoritului în trecut distingem: pajiști stepice primare ca păiușul (Festuca vallesiaca), colilia (Stipa capillata), pirul crestat (Apropyrom cristatum), alături de pârloagele stepice ruderalizate din firuța cu bulbi (Poa bulbosa), pelinița (Artemisia austriaca), aliorul (Eupharbea stepposd) .

Unele pajiști sunt invadate de ciulini (Carduus nutans), holera (Zanthhim spinosum), rostogol, plante dăunătoare care depreciază valoarea lor furajeră.

În cea mai mare parte vegetația spontană a izlazurilor a fost înlocuită cu plante furajere de mare randament: iarba de sudan (Sarghum sudanensis), sorgul zaharat (Sorghum saccharatum), sparceta (Onobrychis sativa).

Zona de silvostepă, intercalată între pădure și stepă, ocupă spații restrânse în sud-vestul Dobrogei.

Aceasta se regăsește pe teritoriul podișurilor Oltina și Negru-Vodă sub formă de pâlcuri izolate apare și pe versanții văilor abrupte numite local “meșelicuri”.

Speciile frecvente întâlnite în această zonă sunt stejarul pufos (Quercus pubescens) și stejarul brumăriu (Quercus pendunculiflora).

Fig.2 Stejarul pufos Fig.3 Stejarul brumăriu

Sursa: http://www.turistintransilvania.com/wp-content/uploads/2012/09/breite3.jpg

https://www.proalpin.ro/blog/wp-content/uploads/2012/08/stejar-brumariu.jpg

Zona de pădure, în comparație cu stepa și silvostepa, are cea mai redusă extensiune ocupând în județul Constanța circa 3% din teritoriul acestuia.

Pădurea este de tip balcanic, cu diferite specii de stejar cerul (Ouercus cerris), gâmița (Quercus frainette), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarul pufos (Quercus pubescens), alături de care întâlnim frasinul (Fraximus excelsior), jugastrul (Acer campestre), cărpinița (Carpinus orientcilis), teiul argintiu (Tilia tomentosa), teiul pufos (Tilia platyphyllos) și arțarul tătărăsc (Acer tataricum)

In ultimul deceniu al secolului trecut, la nord de Mangalia a fost plantată pădurea Comorova, cu caracter insular de tip balcanic. Compoziția acestei păduri rărite și puternic ruderalizate este formată în principal din stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) și stejar pufos (Quercus pubescens) intens degardate.

Pădurea Hagieni situată la circa 10 km de Mangalia într-o vale de tip canion cuprinde o vegetație diferențiată după relief. Pe versanții sudici se află rariști de stejar pufos în asociații cu iasomie sălbatică (Jasminum fructicans), păliurul (Paliurus spina christi), cornul (Cornus mas), spinul cerbului (Rhamnus cathartica), mojdreanul (Fraxinus arnus), păducelul (Crataeaus monsgyna) și dârmozul.

Pe văile cu apă permanentă crește stuful și păpurișul, iar de-a lungul malurilor cresc ulmete (Ulmus campestris) și numeroase liane – curpenul.

Pe versanții nordici se dezvoltă pădurea de stejar pedunculat în asociație cu carpenul (Carpinus orientalis), ulmul (Ulmus procera), vișinul turcesc (Padus mahaleb), cornul, dârzamul, iedera (Hedera helin), obsiga (Brachypodium silvaticum), golomâțul (Dactylis glomerata), piciorul cocoșului (Viola silvestris), rușcuța primăvăratică (Adonis vernalis), curpen de pădure (Clematis vitalba), bujorul românesc (Paeonia peregrina), brebenel (Corydatis cova), viorele (Scila bifolia), rodul pământului (Arum maculatum), stânjenelul (Veronica Chamaldrys), bujorul (Paeonia tenuifolia).

În poienile mai largi crește în masă bujorul românesc (Paeonia peregrina) specific numai Dobrogei.

Zona vegetației nisipurilor maritime ocupă suprafețe restrânse pe litoral, pe nisipurile de origine marină, unde se întâlnesc frecvent perișorul de nisip (Elymus arenarius), scaiul de nisip (Eryllagium maritimum), cârcelul (Ephedra distachya), varza de mare (Crambe maritima), lucerna de nisip (Medicago marina), gușa porumbelului (Silenepontica).

În vederea consolidării falezelor și fixarea nisipurilor pe plaje au fost plantate specii de arbuști – cătină (Tamarix ramasisima), porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna), migdalul pitic (Amygdalus nana), salcâmul (Robinia pseuodoacacia ), pinul (Pinus nigra), salcia (Salix).

Pe solurile sărătoase, de-a lungul zonei nordice a litoralului, apare o vegetație halofilă (de sărături) dominată de căprină (Solicornia herbagea), gherim (Suaeda maritima), bălănică (Puccinela distans), pipirig de mare (Juncus maritimus).

Coastele abrupte din zona de stepă și silvostepă de pe teritoriul județului sunt favorabile dezvoltării tufișurilor asemănătoare cu cele din țările mediteraneene cunoscute sub denumirea de șibliac. Acestea sunt formate din păliuri (Paliurus spina christi), iazmin (Jasminum fructicans), scumpia (Cotinus coggyria), păducelul (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), deacila (Berberis vulgaris), migdalul pitic (Amygdalus nana).

Pe suprafețele joase cu altitudini cuprinse între 2 – 10 m, în zona lacurilor Tașaul Siutghiol – Mamaia, Mangalia unde apele freatice se află la adâncimi mici de 0,50 – 1 m și cu o pantă sub 3° se instalează biotopul lăcoviștilor salinizate dominate de fitocenoze halofitice: Puncinella distans, Salicornia herbaceea, Statice gmelini.

În zona litorală și dunăreană a limanurilor cu apă dulce (Vederoasa, Baciului) pe depozite lacustre, se conturează biotopul an marginal palustra, în care vegetația este predominant hidrofilă cu asociații dispuse în century: rogozul (Carex riparia, Argostis alba), trestia (Phragmites communi, Juncus sp.)

Vegetația Mării Negre este formată din asociații de plante precum algele de mărimi și culori diferite cum ar fi cele brune (Cystoseira barbata) și iarba de mare (Zostera marina) singura plantă cu flori din apele marine românești.

În localitățile urbane și în stațiunile litoralului ,în special, spațiile verzi intravilane, au un rol estetic peisagistic deosebit.

Fauna

Fiind într-o strânsă legătură cu răspândirea solurilor și vegetației se regăsește o varietate foarte mare de viețuitoare.

În regiunea de stepă, cea mai extinsă în limitele județului Constanța, fauna prezentă se caracterizează printr-un mare număr de păsări și rozătoare.

Printre speciile caracteristice stepei din județul Constanța se numără popândăul (Citellus citellus), cel mai dăunător și iepurele (Lepus europaeus) vânat bine apreciat.

Tot aici se mai întâlnesc, în număr mare orbetele mic (Spalax leucodon), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șobolanul cenușiu (Rattus norvegicus).

Dintre animalele carnivore care se regăsesc sunt: dihorul de stepă (Mustela eversaani), dihorul pătat (Vormella peregusna), hamster romanesc (Mesocri cellus newtoni), șarpele rău (Coluber jugularis caspius).

Reptilele sunt reprezentate de : gușterul vărgat (Lacerta trilineata dobrogica), șopârla de stepă (Lacerta taurica taurica) broasca țestoasă dobrogeană (Testudo greaeca ibera).

În județ se regăsește un număr mare de insecte dominat de către lăcustarul (Sturnus roseus), zebrina (Zebrina varmensis), călugărița (Mantia religiosa), scarabeul (Scarabaeus affinis), croitorul (Calamobius fillum), greierul borțos (Bradyparus dasypus).

Păsările sunt reprezentate de : potâmiche (Perdix perdix), graur (Sturnus vulgaris), coțofană (Pica pica), uliul porumbar (Accipitergentilis), uliul șerpar (Cicaetus gallicus), prepelița (Coturnix coturnix), ciocârlia (Alauda arvensis).

În lacurile din lungul litoralului și pe malul Dunării sunt întâlnite frecvent exemplare de: șarpe de apă, pești importanți pentru pescuit (crap, biban, caras, șalău etc.) și numeroase păsări precum chiriachițe (chilidonias), pescăruș (Laurus argentatus, Laurus minutus), cormoranul (Phulacrocorax curbo), stârci confundări (Gavia aectica), fugaci (Tringo), piciorongul (Himanotopus), gâște (Anses) și rațe (Anas), majoritatea oaspeți de primăvară.

Pe nisipurile maritime, care însoțesc plajele și cordoanele litorale, fauna este reprezentată de numeroase cochilifere precum: scoicile japoneze (Donatx trunculus), unghiuțele multicolore (Tellina), scoici albe (Mya arenaria, Cardium), bancuri de midii (Mytillus gaeloprovincialis), stridii (Osterea edule), melcii sunt reprezentați prin ochișorul (Cyclope neritea), rapana (Rapana thomasiana), iar crustaceii prin crabul de nisip (Portunus) și crabul sidefiu (Xantho Poressa).

În zona de silvostepă și pădure, fauna găsește condiții mai bune de hrană și adăpost.

Aici se regasesc: șoimul dunărean (Falco cherrug danubialis)pajura de stepă (Aquila rapax orientalis), uliul alb (Circus macrubus), vulturul codalb (Heliaetus albicilla), bufnița mare (Bubo bubo).

Dintre mamifere amintim pisica sălbatică (Felix silvestris), vulpea roșie (Vulpes vilpes), jderul de scorbură (Martes martes), ariciul (Erinaceus europaeus), liliacul (Rinolophus ferrumequinum)

Mamiferele mai rar întâlnite în fauna țării noastre specifice Dobrogei sunt : vulpea cărbunăreasă (vulpes melanogaster), pârșul de copac (Dryomis nitedula), mic cu coada stufoasă, jderul de piatră (Martes faino), de talie mică și cu blana mai deschisă la culoare, dihorul pătat (Vormela peregusna), care trăiește numai în Dobrogea. Alături de aceștia se întâlnesc foarte des mistreții (Sus scrofa attila Thomas), veverița (Sciurus vulgaris L.), dihorul de stepă (Mustela eversmanic Less), bizamul (Ondatra sibettica L).

În fauna județului Constanța au fost colonizate câteva specii cu valoare cinegetică: muflonul (Ovis musimon), fazanul (Phasianus), căprioara (Capreolus capreolus).

Dintre speciile diferite care trăiesc pe aceste meleaguri se regasește și broasca râioasă (Bufa vinidis), năpârca (Anquis fragilis colchi).

Fauna piscicolă este foarte interesantă și variată spre deliciul turiștilor pescari. Aici se regăsește: crapul (Cyprinus carpio), carasul (Carassius), plătica (Abrumis brunica), babușca (Rutilus rutilus), specii marine precum cambula (Pleuroneclus slesus), calcanul (Rhombus maeoticus) și delfinii porcul de mare (Phocaena phocaena), rechinul (Squalus achantias).

2.2.5 Prezentarea principalelor categorii de arii protejate din regiune

Ariile protejate sunt vitale pentru conservarea valorilor globale și regionale ale biodiversității, asigurându-se și generațiilor viitoare dreptul de a se bucura de binefacerile naturii, iar respectul față de legitățile acesteia constituie de fapt respectul pentru noi înșine. Protejarea acestor „perle” ale patrimoniului natural constituie astăzi un deziderat de prim rang al întregii omeniri, în condițiile în care nevoile de spațiu din ce în ce mai mari pentru cerințele socio-economice au ca impact diminuarea diversității biologice în sistemele naturale și seminaturale și, implicit, perturbarea mecanismelor de reglaj ale sistemului climatic planetar.

Prin constituirea ariilor protejate se asigură conservarea zonelor cu elemente naturale deosebite, nealterate de componente antropice, în care să se desfășoare în principal activități de evaluare și monitorizare a capitalului natural, de educație ecologică și de ecoturism. Sunt interzise activitățile susceptibile să genereze impact negativ asupra acestor zone, în special asupra componentelor naturale care au constituit baza fundamentării științifice la înființarea acestor arii.

În județul Constanța există un număr de 38 de arii naturale protejate, cu o suprafață totală de 19.405,58 ha, ceea ce reprezintă 2,77% din suprafața județului (suprafața de referință de 707.129 ha) și 0,082% din suprafața țării (suprafața de referință de 23 839 200 ha).

Rezervația naturală Lacul Terchighiol a fost declarat sit Ramsar în 2006, fiind încadrat în categoria zonelor umede de importanță internațională. Situat lângă litoralul Mării Negre, lacul este unic în țară fiind împărțit prin diguri construite în anii ’80 în 3 porțiunii, una puternic sărată, una salmastră și una cu ape dulci. Existența de diferite habitate a permis dezvoltarea unei mari varietăți de specii: în special situl asigură condiții bune de iernat pentru păsările migratoare și un loc ideal pentru păsări acvatice.

Dunele litorale-Agigea este o rezervație naturală de dune marine reprezentată de un platou de 8-10m format din depunerea continuă a nisipului. În cadrul acestei rezervații floristice se dezvoltă circa 120 de specii de plante caracteristice litoralului românesc al Mării Negre.

Pădurea Hagieni este un punct de atracție pentru numeroși vizitatori datorită frumuseții peisajului și a curiozităților sale floristice și faunistice precum broasca țestoasă uriașă, numeroase specii de păienjeni.

Peșterile de la Gurile Dobrogei sunt o rezervație complexă (speologică, paleontologică, geologică, faunistică), situată lângă comunele Limanu și Târgutor, formată din trei pesteri (Limanu, Liloiecilor și La Adam, renumită prin bogata faună cuaternară), unde se întâlnesc mari colonii de lilieci.

Alte rezervații pe teritoriul județului sunt: punctul fosilier de la Aliman, Seimenii Mari (rezervații paleontologice și geologice), Cernavodǎ si Reciful de la Topalu, Rezervația Fânâanița-Murfatlar (rezervație floristică aflată la 1 km sud de podgoria Murfatlar).

Biodiversitatea ce caracterizează județul Constanța este valorificată prin instituirea regimului de protecție pentru un număr de 22 de Situri de Importanță Comunitară (SCI) și un număr de 20 de Arii de Protecție Specială Avifaunistică (SPA).

Se poate concluziona ca județul Constanța prezintă un înveliș de vegetație și faună foarte variat.

Caracteristic vegetației de aici, cu influențe pontice premarine si mediteraneene, este învelișul de stepă unde întrepătrunde învelișul de silvostepă si pădure, iar formațiile componente sunt suprapuse unor relicve din cele mai vechi timpuri pleistocen si holocen. Aici se întâlnesc unele specii de floră mediteraneanǎ, specifice acestei zone.

În ceea ce privește fauna, aceasta este foarte variată, aici trăind toate speciile de faună, mamifere, rozatoare, păsări, pești. Specific judetului Constanța este existența unor specii de pești, relicve din vechea mare sarmatică, printre care se numară și peștii de icre negre.

Referitor la rezervațiile naturale din județul Constanța, acestea impresionează prin frumusețea peisajului si prin curiozitatile de floră și faună existente.

2.3 Potențialul turistic antropic al județului

Potențialul turistic antropic reunește creațiile omului de-a lungul timpului, concretizate în elemente de culturs și istorie, artă și civilizație, tehnico-economice și socio-demografice care, prin caracteristicile lor, atrag atenția turiștilor.

2.3.1 Obiective turistice religioase

În orașul Constanța se regasesc numeroase edificii religioase.

Cel mai mare edificiu de cult din Constanța este Catedrala Arhiepiscopală "Sfinții Petru și Pavel", construită între anii 1883-1885 și sfințită în 1895. Construcția, in stil greco-roman, impune prin monumentalitatea fațadei și prin turnul înalt de 35 metri.

Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai vechi biserici din orașul Constanța fiind construită la începutul secolului XX, între anii 1900-1911.Pictura murală în ulei în stil renascentist a fost executată în jurul anului 1914 de către pictorul Gheorghe Marinescu, elev al Marelui Nicolae Grigorescu.În interior pot fi admirate vitralii unice în Constanța. Mozaicul exterior, în suprafața de 60 mp, a fost realizat între anii 1999-2000.

Fig.8 Catedrala Arhiepiscopală "Sfinții Petru și Pavel",

Sursa: Prelucrare dupa http://www.crestinortodox.ro/manastiri/catedrala-arhiepiscopala-constanta-117455.html

În ziua de 12 noiembrie 1934 s-a pus piatră de temelie pentru construcția unuia dintre cele mai frumoase și reprezentative lăcașuri de cult ortodoxe existente în municipiul Constanța, cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena. Față de celelalte edificii de cult, biserica se individualizează printr-un ansamblu architectural aparte. Aceasta are o singură turlă înaltă de 30 m sșezată lateral și integrată în corpul bisericii, altarul fiind despărțit de naos printr-o tâmplă facută din marmură cu motive ornamentale specific. Pictura, de factură neo-bizantină, s-a executat în frescă pe fond de aur de 14 karate, nimbrurile fiind în relief mărginite de un brâu de mosaic și poleite cu aur lucios de 32 karate.

Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, a fost zidită între anii 1939-1940. În anurile de construcție au fost întocmite în stilurile bisericilor bizantine, cu adaptarea fațadei la stilul national.

Biserica Sf.Gheorghe este a treia ca vechime din Constanța construită în perioada 1915-1923.

Ridicată în stil brâncovenesc, se evidențiază prin echilibrul proporțiilor.Pictura,în stil neo-bizantin,executată de pictorii Bacal și Nicolae Tonitza se păstrează până în prezent.

Marea Moschee este principalul edificiu din cultul musulman din Constanța.Aceasta a fost rificată pe locul unei vechi geamii numită Mahmudia, în onoarea sultanului Mahmul al doilea.

Edificiul reprezintă o îmbinare armonioasă între stilul egipteano-bizantin cu unele motive arhitecturale românești. O caracteristică importantă o reprezintă faptul că este prima construcție din beton armat și căramidă din țara noastră.

Fig.9 Marea Moschee

Sursa:http://www.tribunanoastra.org/2012/10/memoria-pietrei.html

Dintre obiectivele turistice religioase în orașul Constanța se mai regăsesc și : Biserica Adormirii Maicii Domnului, Biserica Sfântul Mare Mucenic Mina, Biserica Schimbarea la față(Biserica Greacă), Biserica Sf.Nicolae, Biserica Romano Catolică Sf.Anton, Geamia Huchiar, Biserica Apostolică Ortodoxă Armeană, Sinagoga comunității evreilor.

În Medgidia se poate vizita Geamia Abdul Medgid, ce are o colecție muzeală de exponate ce datează din perioada antică a localității, și Biserica Sfinții Petru și Pavel.

Pe DN3 la 130 km sud-vest de Constanța, în zona zona așezării Galita a fost construită, în anul 1936 Mănăstirea Dervent, cu hramurile: Cuvioasa Parascheva, Izvorul Tămăduiri, Înălțarea Sfintei Cruci și Sfântul Gheorghe.

Fig.10 Mănăstirea Dervent

Sursa: http://lataifas.ro/lataifas.ro/wp-content/uploads/2014/08/manastire1318605932-13739697031.jpg

Într-o mică depresiune din partea de sud-vest a podișului Oltinei, dominată de dealuri calcaroase cu 170-180 m altitudine și la intersecția unor importante artere rutiere, se află comuna Ion Corvin, care este cunoscută de către localnici și turiști ca urmare a existenței pe teritoriul ei a Mănăstirii și Peșterii "Sfantul Andrei". Peștera este considerată primul lăcaș de cult din România(atestat din anul 60 d.Hr.) și este locul din care Apostolul Andrei a răspandit creștinismul către daco-romani. În apropierea peșterii se găsesc și izvoarele cu apă unde erau botezati strămoșii nostri.

Fig.11 Peștera "Sfantul Andrei"

Sursa: http://www.skytrip.ro/thumbs/a/big/2011/11/30/pestera-sfantului-andrei-speranta-pentru-nevoi-203.jpg

În localitatea Techirghiol se găseste Mănăstirea "Sfanta Maria", construită în secolul XVIII.

Barnele de gorun îmbinate în cuie de lemn și împrejmuite de un brâu median răsucit dau o notă de autenticitate întregii construcții.

Pictura caldă, naivă, și-a păstrat prospețimea, deși a suferit trei restaurări. Imaginile, înfățisând figuri de sfinți(dintre care Sf.Hristofor cu cap de caine), Adam și Eva cu șarpele, Patimile Mântuitorului, sunt de o expresivitate deosebită. Catapeteasma este foarte bine proporționată la

dimensiunea bisericii, iar ușile împăratești au în medalioane picturi mai rafinate, în stil romanic târziu.

În localitatea Costinești, la 3 km de Schitu, în dreptul Vadului Caraman, se află Manastirea Sfânta Elena de la Mare, care poartăhramul Sf. Imparati Constantin si Elena.

În Municipiul Mangalia se poate vizita Geamia "Esmahan Sultan", monument de arhitectură datând din secolul al XVI-lea (din 1590), fiind construită în stil maur și înconjurată de un cimitir mahomedan.

Tot in Municipiul Mangalia se află Biserica Ortodoxă "Sfantul Gheorghe".

2.3.2 Obievtive turistice cultural-istorice

Pe baza Ordonanței de Guvern nr. 68/26 aug. 1994, întăritã prin legea nr.41/1995 au fost stabilite principalele categorii de obiective:

monumente și situri arheologice;

monumente și ansambluri de arhitecturã;

rezervații de arhitectură și urbanism, clãdiri, monumente și ansambluri memoriale;

monumente de artã plasticã și comemorativă;

monumente tehnice;

locuri istorice;

parcuri și grădini.

În Municipiul Constanța se găsesc monumente și situri arheologice precum : Edificiul Roman cu mozaic (sec.IV-Vll d.Hr).Descoperit in anul 1959, edificiul se întindea pe o suprafață de 2.000 mp, din care astăzi se mai păstrează doar 700 mp. O parte a edificiului este reprezentată de pavimentul cu mozaic, cu modele și decoruri din mamura albă și colorată.

Termele Romane (sec.IV-Vl d.Hr.) aflate la 150 m sud-est de Edificiul Roman cu Mozaic au fost

realizate în același timp cu acesta. Astăzi se poate admira 300 mp din fostele băi publice ale anticului Tomis.

Zidul de incintă Romano-bizantin (sec.IV-Vll d.Hr) a fost descoperit de arheologul Vasile Pârvan. Se poate vizita parcul arheologic, unde s-a păstrat o parte a zidului și unde sunt expuse piese arheologice din perioada romană(Turnul Macelarilor precum și vase mari antice din ceramică).

Capidava, fortificația romană, s-a înalțat pe un pinten calcaros exact peste golful rotund în jurul căruia sa grupat satul actual. Aici se înalță și astazi ruinele masive și monumentale ale cetății din sec. IV d.Hr. Din castrul secolului al ll-lea nu s-au păstrat decât fundația unuia din turnurile de poartă și pragul porții.

Fig.12 Situl arheologic Capidava

Sursa: http://www.capidava.ro/images/gallery/aer2007.jpg

Pe șoseaua ce duce de la Ostrov la Cernavodă, după localitatile Aliman, Rasova și Cochirleni, la circa 6 km de oraș, se află localitatea antică Axiopolis. Unele descoperiri ceramice oferă date

prețioase despre așezarea de la Axiopolis în epocile elenistică, romano-bizantină (sec.IV-Vl) și

feudalătimpurie (sec. X-Xll). Descoperirile neolitice de la Cernavodă situează aceasta localitate printre cele mai vechi din țară.

Histria a fost întemeiată pe la mijlocul secolului al VII-lea i.Hr. de coloniștii veniți din Milet, un oraș de pe coasta egeeană a Asiei Mici. În apropierea porții mici a cetății de lângă temie, în afara incintei, este situat muzeul cetătii, construit de Vasile Pârvan.

În sala muzeului sunt expuse reliefuri votive, funerare și decorative. Tot aici se află obiecte grecești de sticlă, de metal, de os sau de fildeș și vase ceramice pictate. În pereti sunt încastrate inscripții votive din epoca romană, atestând numele vechilor sate din jurul cetății.

Cercetările și descoperirile din ultimii ani au demonstrat ca Hârsova și împrejurimile sale constituie unul dintre cele mai bogate centre arheologice dobrogene. Aici au fost descoperite ruinele unei fortificații romane întemeiate de Traian în anul 103 d.Hr., ulterior, construindu-se

o cetate bizantină (sec.X-Xl).

Monumentul triumfal Tropaeum Traiani a fost construit de către romani in 109 d.Hr., pentru a comemora victoriile împotriva dacilor.

În forma sa originală monumentul a fost compus dintr-o structură cilindrică uriașă, suprapusă de un acoperiș conic făcut din plăci de ardezie așezate ca o scară, iar pe acoperiș se aflau doua baze hexagonale cu marimi descrescatoare: ele serveau drept soclu pentru o statuie mare, bine-cunoscutul Tropaeum, simbolul victoriilor romane. O serie de 54 de tablii decorate în relief formau o friză în jurul monumentului.

Fig.13 Tropaeum Traiani

Sursa:http://www.artatraditionala.ro/popup.php?path=photogallery/undeva/TropaeumTraiani.jpg&desc=Tropaeum%20Traiani

Cetatea Sucidava este situată în comuna Aliman, satul Dunăreni. Aici se pot vizita vestigiile asezării geto-dace și castrul roman fortificat din sec. II-VI d.Hr.

În Mangalia se păstrează ruinele orașului antic grecesc: Callatis, colonie întemeiată în sec. VI i.Hr.

Printre vestigiile istorice ale Mangaliei, se menționează bazilica crestină și așezarea medievală timpurie,care marchează alte etape ale existenței acestui oraș.

Muzee

Tabel 2.3.2.1 Muzee și colecții publice în județul Constanța

Sursa: Institutul Național de Statistică

Conform Institului Național De Statistică, în judetul Constanța, în perioada 2010-2015 s-a înregistrat o oscilare a numărului de muzee. De la 21 de muzee în anul 2010, s-a ajuns la 19 muzee in 2012 urmând ca numărul acestora să crească până la 22 în anul 2013. Din anul 2013 s-a înregistrat o scădere a numărului muzeelor ajungând de la 22 de muzee la 17 muzee până în 2015.

Tabel 2.3.2.2 Vizitatori in muzee si colectii publice în județul Constanța

Sursa: Institutul Național de Statistică

În tabelul de mai sus potrivit Institului Național De Statistică, în judetul Constanța, în perioada 2010-2015 numărul cel mai mare de vizitatori în muzee și colecții publice s-a înregistrat în anul 2015(505235 vizitatori).În anul 2011 s-a înregistrat o scădere a numărului de vizitatori cu 92745 în timp ce în anul 2012 s-a înregistrat o creștere a numarului de vizitatori cu 35055. Începând cu anul 2014 numarul vizitatorilor a crescut de la 371606(în 2013) la 428908 vizitatori( cu 57302 mai mult) iar în 2015 fată de 2014 cu 76327 vizitatori mai mult.

În orașul Constanța se găsesc o mare parte din obiectivele turistice cultural-istoice. Aici se pot vizita Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Muzeul de Artă, Muzeul Marinei Române, Muzeul de Artă Populară, Complexul Muzeal de Științe ale naturii în incinta căruia se află Delfinariul, Planetariul și Observatorul Astronomic, Microrezervația de animane,Expoziția de păsări exotice precum și Muzeul Mării.În Constanța se mai pot vizita Muzeul de Sculptură Ion Jalea și Acvariul de lângă Cazino.

În incinta Muzeului de Istorie Natională și Arheologie, la parter, este sala tezaurului ce adăpostește vase pictate cu figuri negre (sec.VII-VI i.Hr.), statuete de lut ars de tip Tanagra,colecții de podoabe, statui și statuete din marmură, statuia "Sarpele Glykon (sec.III d.Hr.). La etaj sunt expuse copii după

celebrele statuete "Gânditorul de la Hamangia" și "Femeie șeâand" (Cultura Hamangia – epoca neolitică), vase ceramice ale Culturii Gumelnita și Boian. Lânga muzeu se află Edificiul Roman cu Mozaic.

Muzeul de Artă este înființat în anul 1962.Acesya prezintă o colecție reprezentativă pentru pictura și sculptura romanească din perioada medievală și contemporană. Expune lucrări ale pictorilor: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Șefan Luchian, Ion Andreescu, Octav Băncilă, Nicolae Tonitza.

Muzeul Marinei Romane este o instituție unicat in Romania prin specificul său.

Muzeul Marinei Romane a fost înființat la 25 octombrie 1965. Clădirea, care adapostește o mare parte din patrimoniul istoric al marinei, este ea însăși declarată monument istoric. Expoziția muzeului este organizată pe criteriul tematico-cronologic, în conformitate cu periodizările istoriografiei românești și are patru secții: epocile veche, medie, modernă și contemporană, prezentate pe parcursul a 128 de săli, cu suprafața de 10.000 mp.

În ansamblu, Muzeul Marinei Române reproduce toate tipurile de nave existente în marina

militară și comercială, de la începuturile ei și până in zilele noastre, instrumente de navigație, documente și fotografii, arme albe și de foc, ancore, elice, drapele și pavilioane, exponate de o deosebită valoare științifică și documentară, ce conturează în fața publicului interesat o adevarată istorie a navigației romane.

Fig.14 Diferite noduri pescărești din incinta Muzeului Marinei Române

Sursa: http://dpnori.blogspot.ro/2013/09/muzeul-marinei-romane-din-constanta.html

Muzeul de Artă Populară cuprinde 16.000 exponate din creația populară caracteristică întregii țări în special țesături, icoane, ceramică, port popular și ustensile casnice.

Delfinariul se află în incinta Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, unde trăiesc în captivitate specii de delfini din Marea Neagră și două exemplare de leu de mare, care evoluează într-un program artistic în fața a zeci de spactatori.

Și-a început activitatea la 1 iunie 1972, constituind prima formă muzeistică de acest tip din țara noastră și prima din sud-estul Europei la acea dată.

Fig.15 Delfinariu

Sursa: Prelucrare după http://www.delfinariu.ro/

Planetariul din Constanța a fost primul obiectiv din Complexul Muzeal de Stiințe ale Naturii în actuala locație, în apropierea stațiunii Mamaia. În holul Planetariului, poate fi vizitată o expoziție cu tematică de astronomie.În cupola Planetariului au loc demonstrații cu proiectorul ZKP- 2 și pot fi văzute: stele (aproximativ 5000); planete; Luna; constelații (constelații zodiacale); comete; meteori; sateliții galileeni ai lui Jupiter; sateliți artificiali; Sistemul Solarmișcarea de revoluție a planetelor din Sistemul Solar; determinarea coordonatelor orizontale, ecuatoriale și ecliptice; demonstrații cu planetariul Trippensse: formarea anotimpurilor, echinocții și solstiții, eclipse de Soare și de Lună.

Observatorul Astronomic a luat ființă în anul 1970. La intrare în Observator, se poate vizita expoziția Universul, ce prezintă structura Universului, pornind de la metagalaxie până la structura Sistemului Solar, prezentând planetele în imagini și caracteristicile lor. Tot în cadrul Observatorului Astronomic se află și cupola pentru observații astronomice.

Fig.16 Planetariu

Sursa: http://www.cugetliber.ro/imagini/mici/delfinariu8-1348662841.jpg

Microrezervația de animale amenajată in anul 1983 în incinta Complexului Muzeal de Șiințe ale Naturii, este o mini-gradină zoologică, aflată pe o suprafață de 4 hectare.Aceasta oferă posibilitatea de a admira exemplare de pelicani, comiorani, lebede, vulpi, cerbi, etc.

Expoziția de păsari exotice prezintă diverse specii de păsări exotice (perusi, papagali Alexander, cintezoi, sticleți).

În cadrul monumentelor și ansamblurilor de arhitectură civilă se regăsesc Clădirea Cazinoului, Farul genovez, Vila Șuțu, Vechea primărie, Clădirea Teatrului „Elpis”, Arhiepiscopia, Sediul Casei Armatei, Vechiul hotel Carol I, Vechiul hotel Carol I.

2.3.3 Arta populară si manifestările etnofolclorice

De-a lungul întregii istorii, patrimoniul etnografic și folcloric al comunităților rurale a jucat un rol important în definirea identității culturale locale. Poziționat geografic la interferența drumurilor care legau apusul Europei de lumea bizantină din estul Europei, aflat cinci secole sub stăpânire otomană și revenind în patria mamă după războiul de independență, Județul Constanța și implicit orașul Constanța, după Marea Unire de la 1918, devine din ce în ce mai important pentru ansamblul economiei naționale. Situat în partea de mijloc a Dobrogei, județul Constanța a avut o evoluție asemănătoare întregii regiuni, singura particularitate care a impus o oarecare ascensiune

fiind vecinătatea mării și construirea podului feroviar de peste Dunăre, care a scos ținutul din

izolarea față de restul țării și a accelerat integrarea economică și creșterea populației românești.

În perioada sistematizării satelor, se vorbea de o civilizație populară, care deținea un fond

etnocultural valoros, dar puțin valorificat sau, de cele mai multe ori, abandonat.

Astăzi, aceste valori uitate, ies la iveală asemenea unui imens tezaur de cultură tradițională cu care pășim în spațiul cultural al altora.

Județul Constanța este pilonul spiritual și barometrul absolut pentru viața interetnică din

România, iar după intrarea în Uniunea europeană, ținutul dintre Dunăre și Marea Neagră a trezit

interesul internațional în același domeniu: al conviețuirii interetnice. Economia tradițională sătească s-a dezvoltat folosindu-se de resursele naturale existente. Traiul cotidian și necesitățile locale dezvoltă, în comunitățile sătești prahovene, ocupații și îndeletniciri specifice zonale. Cultivarea pământului și creșterea animalelor, industria casnică și meșteșugurile erau motorul economiei sătești constănțene.

Județul Constanța , tărâmul binecuvântat dintre Dunăre si Marea Neagră , cu un potential economic ce îl așează printre primele județe ale țării, se bucură de o diversitate de tradiții istorice și culturale datorate numărului important de minorități etnice și naționale.

În județul Constanța, ocupațiile tradiționale, precum cultivarea pământului, păstoritul, apicultura ori pescuitul, s-au îmbinat armonios cu meșteșugurile cele vechi care prelucrau resursele naturale. Pentru comunitățile rurale de tip arhaic, cultivarea pământului, creșterea animalelor, pescuitul, vânătoarea, apicultura, prelucrarea lemnului ca și industria casnică și meșteșugurile, erau motorul economiei sătești.

O altă ocupație străveche, olăritul, se practică în zona Dobrogei incă din neolitic, mărturie

stând vasele de ceramică existente pe întreg teritoriul.

În Dobrogea de sud , prezența zăcămintelor de calcar a determinat apariția unor numeroase centre în care au fost construite cuptoare pentru ars varul. Vărăritul, veche ocupație , se practică pe tot teritoriul Dobrogei, de la sud, la granița cu Bulgaria , până spre podișul Babadagului.

Meșteșugurile tradiționale sunt privite astăzi, atat ca o atracție turistică, dar și ca o

modesta sursă de venit pentru meșterii ce înca le mai practică.

Produsele realizate de mesterii populari au inceput să fie din ce in ce mai cautate în târgurile și magazinele specializate, atât de iubitorii de frumos, de cunoscători, cât și de mulți turiști străini.

Printre principalele mestesuguri specifice zonei putem enumera:

Prelucrarea stufului papurei și rachitei (a fost si a ramas o activitate de baza a locuitorilor Deltei Dunarii); Meșteșugul prelucrării lânii și fibrelor textile;

prelucrarea artistică a lemnului; (confecționarea ușilor, ferestrelor sau a obiectelor de

mobilier);

arta ceramicii, olăritul;

meșteșugul prelucrarii pietrei; (O importanță deosebită aveau, în trecut, satele și târgurile unde se ciopleau pietre de moară și râșnițe)

mestesugul vărăritului (acest mestesug este strans legat de prelucrarea pietrei si consta în prelucrarea prin calcinare a rocilor de calcar, rezultând varul);

Mestesugul calafatuirii (operația de astupare cu calafat a crăpăturilor);

Arta împletiturilor (al Papurei si al nuielelor; fibre vegetale si fire);

Dogăritul;

Mesteșugul icoanelor pictate pe lemn sau sticlă;

Potențialul turistic etnocultural și etnofolcloric poate fi valorificat, în prezent, prin

intermediul turismului rural. În județul Constața, ca de altfel pe întreg teritoriul țării, găsim,

pe arii extinse, acea formă de turism rural, prin care poate fi cunoscut în mod nemijlocit

patrimoniul cultural material și imaterial, zestrea spirituală a județului.

Se adaugă la toate acestea festivalurile folclorice, târgurile tradiționale, sărbătorile satelor, muzeelor sătești, nedeile,sărbătorile tradiționale câmpenești.

Târgurile anuale și saptamanale ale meșterilor populari, desfăsurate în diverse localități ale

județului Constanta, prilejluiesc pe lângă organizarea de manifestări folclorice și desfacerea unor produse ale artei traditionale.

Printre cele mai cunoscute întâlniri meștesugăresti ale artiștilor populari și ale publicului interesat de arta mesteșugurilor putem enumera:

Costinești( jud. Constanța)- Serbările mării;

Mangalia ( jud. Constanța)- festivalul Callatis;

Târgul „Art Natura”, Constanța (tărg de antichități, artizanat, handmade, mesteșuguri,produse alimentare tradiționale etc);

Târgul Regional pentru Mestesuguri si Artizanat (Constanța);

Târgul Piața Țărănească (Constanta);

Festivalul Antic Tomis;

Festivalul Toamnei, târg de produse tradiționale și meșteșugărești.

Toate acestea și multe alte festivaluri reprezintă totalitatea patrimoniului material și

imaterial dezvoltat de mesteșugarii locali pentru a facilita posibilitatea dezvoltarii cunoștințelor

despre meștesuguri, arte și comunități.

Județul Constanța, tărâmul binecuvântat dintre Dunăre și Marea Neagră, cu un potențial economic ce îl așează printre primele judete ale țării, se bucură și de o diversitate de tradiții istorice și culturale pe care i le conferă numărul important de minorități etnice sau naționale care îmbogățesc civilizația românească în ansamblul său.

Aceste etnii sunt rezultatul unei istorii de peste 2000 de ani și al complexității fenomenelor de cultură și civilizație care le-au adus să trăiască împreună. Minoritățile etnice se bucură în România de astăzi de drepturi și libertăți care le-au permis să-și conserve și să promoveze specificul etnic-cultural, iar Constituția României le oferă minorităților un statut juridic la standardele prevăzute de convențiile internaționale, fiind respectat totodată crezul religios al tuturor cetățenilor ei și libertatea de expresie religioasă.

In județul Constanța, conform datelor preliminare ale recensământului populației din anul 2011(publicate de Institutul Național de Statistică) trăiesc un număr de 19.499 turci, 17.620 tătari, 2.897 ruși-lipoveni, 110 germani, 3.448 rromi, alături de alte naționalități (greci , aromâni, bulgari, italieni, armeni).

Fiecare dintre aceste etnii și-au păstrat identitatea culturală, tradițiile și obiceiurile și aducând în același timp poporului român propria contribuție la dezvoltarea vieții economico-sociale în general.

2.4 Stațiunile turistice din județ

Pe litoralul românesc s-au amenajat 13 stațiuni turistice cu specializări(profiluri) diferite, deși funcția profilactică a stațiunilor de litoral este recunoscută pretutindeni ca funcție balneară (balneoclimatică).

Condițiile naturale favorabile pentru practicarea unui turism favorabil diversificat au permis construirea unei importante baze tehnico-materiale turistice, destinația litorală fiind considerată pe primul loc în țară în ceea ce privește complexitatea activității de turism și agrement, capacitățile de cazare și circulația turistică în sezonul de vară, deși are o sezonalitate accentuate.

Forme de turism practicate în stațiuni : odihnă și recreere, cură heliomarină, tratament balnear, agrement nautic, turism cultural și de tranzit.

Destinațiile în stațiunile cu funcții de odihnă și recreere sunt: Mamaia, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Năvodari iar stațiunile ce au ca profil odihna, recreerea și cura balneară sunt: Eforie Nord, Eforie Sud, Saturn, Mangalia, Techirghiol.

Litoralul românesc deține un potential turistic natural și antropic complex, stațiunile de pe litoral întrunind o serie de atribute care le situează printre cele mi avantajate stațiuni maritime de pe continent.

În continuare sunt prezentate principalele stațiuni și localități turistice de pe litoralul românesc (de la nord la sud) precum și cele din proximitatea acestuia.

Năvodari este un vechi sat pescăresc situat la 12 km Nord de Constanța, pe malul sudic al lacului Tăsăul. Acesta este cunoscut în special datorită taberelor de copii fiind cea mai nordică stațiune turistică a litoralului românesc, recomandată în special copiilor cu afecțiuni reumatismale și rahitism, dar și celor sănătoși pentru creșterea rezistenței organismului.În anul 2015 exista aici circa 4795 locuri de cazare.

Mamaia. Cunoscută ca ,,perlă a litoralului românesc” situată în partea nordică a prelungirii orașului Constanța, în zona care separă lacul Siutghiol de Marea Neagră, stațiunea Mamaia a apărul în anul 1906 când a fost construit primul stabiliment balnear. În prezent este cea mai mare stațiune turistică de pe litoral.

Pe lângă poziția ce favorizează în mod special practicarea sporturilor nautice, caracteristica principal a stațiunii este plaja întinsă, lungă de 8 km, având în multe locuri lățimea de 100 m, hotelurile aflându-se foarte aproape de plajă.

Nisipul plajei, cu o granulație mai fină decât în alte stațiuni și plaja ce coboară lin în mare repreintă atracții importate pentru turiști.

Stațiunea a cunoscut ample proiecte de modernizare și dezvoltare, în special pe partea de agrement: parcul de distracții Aqua Magic, telegondola ce survolează jumătatea sudică a stațiunii.

În cele 8 puncte de agrement nautic, 4 pe malul lacului Siutghiol și 4 pe malul mării, turiștii se pot bucura de: plimbări cu hidrobibicletele, ridicări cu parașuta, scufundări, windsurfing si școala de yachting, tractări cu banane gonflabile, tractări cu colaci gonflabili, scutere acvatice, agrement cu bărci, cu vele tip Catamaran și Caravelle.

În perioada sezonului au loc la Mamaia o serie de festivaluri naționale și international de muzică ușoară, film, folclor, turnee teatreale, care oferă turiștilor spectacole diverse.

Agigea. Situată la 10 km sud de orașul Constanța, este destinată taratamentului sanatorial pentru tuberculoză osteoarticulară și deține aproximativ 20 locuri de cazare. Aici se află stațiunea zoological marină, precum și o rezervație de dune marine cu o interesantă floră.Deține 22 locuri de cazare în anul 2015.

Eforie Nord. Situată la 14 km sud de Constanța, în vecinătatea lacului Techirghiol, Eforie Nord este o stațiune a cărei construcții a început între anii 1901-1912. Stațiunea are un farmec aparte, dat de faleza relativ înaltă, cu multă verdeată, dar și de digurile mai numeroase decăt în celelalte stațiuni .

Stațiunea, de interes national și international, asigură condiții nu numai pentru practicarea curie heliomarine, dr si a tratamentelor balneare în tot cursul anului, în special cu nămolul și apa lacului Techirghiol.

În Eforie Nord există în prezent 4 baze de tratament: Steaua de Mare, Grand, Traian și Europa- Ana Aslan. Toate bazele de tratament dispun de bazine cu apă încălzită, sărată, de mare sau din lacul Techirghiol.

În stațiune este concentrată circa jumătate din rețeua de spații hoteliere încălzite de pe litoral (circa 5000 locuri), cea mai mare parte aflându-se în cadrul complexului balnear ,,Steaua de mare”.

Eforie Sud. Stațiunea este situate la 18 km sud de Constanța. Costrucțiile sale acoperă un mic platou terminat spre mare printr-o faleză înaltă de 25-30 m, iar spre lacul Techirghiol printr-o faleză înaltă de 8-10 m .

Eforie Sud este o stațiune de cură și odihnă dispunând de câteva unități balneare: un pavilion de băi calde și unul de băi reci, un sanatoriu de recuperare și ortopedie.

Stațiunea oferă condiții pentru practicarea helioterapiei, a turismului de tratament și agrement, numai pe perioada sezonului estival.

Cele două stațiuni de mai sus, Eforie Nord și Eforie Sud dețin, împreună, 16681 locuri de cazare în anul 2015.

Techirghiol. Stațiunea este situată în nord-vestul lacului de la care îi provine numele, la numai 3 km vest de malul mării.

Localitatea s-a dezvoltat inițial în jurul ,,Azilului Maritim Techirghiol”, înființat în anul 1899, destinat băilor de nămol. De-a lungul timpului au fost construite baze de tratament: un sanatoriu balnear pentru adulți și unul pentru copii cu deficiețe locomotorii, un sanatoriu pentru copii cu deficiențe locomotorii (a fost închis la începutul anilor ’90), și o bază de tratament în aer liber pentru helioterapie aplicații cu nămol la rece și băi în lac.

Techirgiol, cel mai bogat loc cu nămol terapeutic din România, compus din elemente organice amestecate cu substanțe minerale și constituind principalul element în tratamentul multiplelor afecțiuni, pentru care sunt atât de căutate stațiunile de pe malurile sale, este cel ma întins lac salin din țara noastră(11,7 Km²). Capacitatea de cazare a stațiunii este de 964 locuri în anul 2015.

Costinești.Cunoscută ca stațiune a tinertului, a început să fie amenajată în anul 1949, mai întâi ca tabară de copii, apoi construindu-se aici casuțe din lemn și piatră, bungalouri, discoteci, și mai târziu hotelurile. Formată la adăpostul Capului Tuzla, într-o zonă în care faleza mării se întrerupe, Costinești rămane una din stațiunile cele mai atractive de pe litoral, din punct de vedere al posibilităților de agrement. Capacitatea de cazare a stațiunii este de circa 5949 locuri de cazare în 2015.

Neptun-Olimp. Situate la 38 km Sud de Constanța și la 9 km Nord de Mangalia, așezate între lacul Tatlageac și Pădurea Comorova, cele doua stațiuni, se numară printre stațiunile mai noi ale litoralului, constituite după 1972.

Olimp. Este una dintre cele mai moderne stațiuni din zona sudică a litoralului. Stațiunea se remarcă mai ales prin eleganța arhitectonică a ansambului hotelier Amfiteatru, Panoramic, Belvedere.În stațiune există circa 4800 locuri de cazare.

Neptun. Situată la sud de Olimp, stațiunea este o adevarată gradină a litoralului, cu o ambianță deosebită, dată de pădurea Comorova și cele două lacuri de apă dulce.

Oferta de agrement este diversă, turiștii bucurându-se de sporturi nautice, terenuri de tenis și minigolf, săli de bowling și biliard, parcuri de distracții pentru copii, restaurante cu specific.

Stațiunea oferă și condiții pentru practicarea turismului balnear pe tot parcursul anului în cadrul complexului balnear "Doina". Stațiunea dispune de circa 11 900 locuri de cazare.

Jupiter. Dezvoltată în jurul lacului artificial Tismana, între pădurea Comorova și țărmul mării, stațiunea Jupiter, situată la 40 km sud de Constanța este dintre stațiunile noi ale litoralului (inaugurată în anul 1968). Capacitatea de cazare a stațiunii este de circa 7 500 de locuri.

Cap Aurora. Situată între Jupiter și Venus, pe un promontoriu stâncos, cea mai recentă (inaugurarea în 1973) și, totodată, cea mai mică dintre stațiunile din Sudul litoralului, având o capacitate de circa 2 500 de locuri în 9 hoteluri cu nume de pietre pretioase (Safir, Diamant, Rubin, Topaz, Onix etc.), Cap Aurora se distinge prin arhitectura originală (“în trepte”) a hotelurilor, cu descresteri până la nivelul plajei. Este singura stațiune din sudul litoralului care nu are camping și căsuțe.

Venus. Amplasată în jurul unui mic lac de apă dulce, stațiunea, care poarta numele zeiței frumuseții, este un loc cu multă verdeață, cu hoteluri construite in stil arhitectural deosebit, majoritatea purtând nume de fete. Capacitatea stațiunii este de circa 9500 de locuri de cazare, dintre hoteluri se remarcă „DANA”, a cărei gradina exotica de excepție este admirata de toti vizitatorii.

În apropierea stațiunii se află Herghelia Mangalia, care oferă posibiltati de agrement pentru turistii amatori de echitatie, aceștia putând să închirleze cai pentru plimbari mai lungi.

În sudul stațiunii este amenajat un pavilion pentru tratamente cu ape minerale sulfuroase mezotermale.

Saturn. Este cea mai sudică stațiune sezonieră, amplasată în prelungirea nordică a orașului stațiune Mangalia, într-un golfuleț liniștit.

Stațiunea are o capacitate de cazare de circa 12 900 locuri. Începand cu anul 2001 s-au amenajat și funcioneaza baze de tratament balneo medical în cadrul hotelurilor Hora, Balada și Sirena.

Mangalia.Situat la 45 km de Constața, este cel mai sudic oraș de pe litoralul românesc, această particularitate geografică oferindu-i avantajul unei primăveri mai timpurii și al unei toamne prelungite mai mult decâtîin alte localități.

Muncipiul Mangalia s-a dezvoltat ca stațiune balneară după cel de-al doilea răzoi mondial, în bazele sale de tratament din cadrul complexului balnear "Mangalia" și al sanatoriului balnear din centrul orașului, efectuandu-se tratamente cu apă mezotermală, sulfuroasă, captată din izvoarele "Callatis" și "Hercules", pentru afecțiuni digestive, renale, metabolice ș.a., precum și cu nămol de turbă în special pentru afecțiuni reumatismale și ginecologice.

Capacitatea de cazare turistică a orașului – stațiune balneoclimaterică permanentă este de 33696 locuri în anul 2015.

Localitatile 2 Mai si Vama Veche. Pentru amatorii de destinații turistice rustice, neamenajate cu un grad mai redus de confort, localitatile 2 Mai și Vama Veche reprezintă locul potrivit pentru turiștii ,,naturaliști", dar și locul unde se pot întâlni în sezonul estival foarte mulți artiști celebri ai României. În “zona hippie” a litoralului se desfășoară festivalul rock Stufstock.

Capacitatea de cazare existentă este de circa 800 locuri în 2015.

2.5 Forme de turism practicate in județ

Situată la confluența mai multor coridoare de transport pan-european și beneficiind de

generoasa proximitate a Mării Negre în Constanța s-a dezvoltat o serie întreagă de produse turistice, cum ar fi: turismul cultural, turismul recreere, odihnă și tratament, turismul de afaceri, turismul sportiv și nautic, turismul de croazieră și itinerant.

turismul cultural a prins contur în județul Constanța ca urmare a bogatului patrimoniu cultural istoric existent și a concentrării mari de resurse antropice existente în zonă, pornind de la situri arheologice, monumente de arhitectură, edificii religioase, la muzee și colecții publice, instituții de spectacole și concerte, dar și variate festivaluri și manifestări culturale.

turismul de recreere, odihnă și tratament, dezvoltat ca urmare a prezenței factorilor naturali

de cură, respectiv apa mării, bioclimatul marin, nisipul plajei; aerosolii salini etc.;

turismul de afaceri favorizat de existența centrelor pentru seminarii, conferințe, reuniuni din

cadrul hotelurilor. Acesta este o formă de turism în plină ascensiune a cărei dezvoltare și

promovare conduce la atenuarea fenomenului de sezonalitate.

turismul sportiv și nautic este favorizat de condițiile existente pentru practicarea sporturilor

nautice pe mare și activităților sportive în aer liber;

turism de croazieră și itinerant – prezența porturilor de agrement unde pot fi acostate vase de croazieră creează cadrul favorabil practicării acestei forme de turism.

Deasemenea, poziționarea bună în teritoriu și de apropierea de unele centre urbane importante(Brăila, Galați, Tulcea, București) și existența unui patrimoniu turistic important susțin dezvoltarea turismului itinerant.

CAPITOLUL III – DINAMICA ACTIVITĂȚILOR TURISTICE LA NIVELUL JUDEȚULUI CONSTANȚA IN PERIOADA 2010-2015

3.1 Analiza bazei tehnico-materiale

Desfășurarea activității turistice presupune existența, alături de elementele de atracție, a unor mijloace (resurse) materiale adecvate, capabile să asigure satisfacerea cerințelor turiștilor pe durata și cu ocazia realizării voiajelor. Aceste mijloace, cunoscute sub denurnirea generică de baza tehnico-materială (capital tehnic), se prezintă într-o structură diversă (unități de cazare și alimentație, mijloace de transport, instalații dc agrement ctc.), adaptată specificului nevoilor turiștilor, funcțiilor economice și sociale ale turismului.

Componentă a ofertei turistice, baza tehnico-materială joacă an rol important în organizarea și dezvoltarea turismului. Astfel, dimensiunile și structura sa, nivelul tehnic al echipamentelor determină nemijlocit accesul și prezența turiștilor intr-o anurnită zonă, amploarea fluxurilor și gradul de mulțumire a calătorilor. Totodată, creșterea și modernizarea dotărilor materiale antrenează o intensificare a circulației turistice.

Baza materială – polarizatoare a fluxuritor turistice

Valorificarea patrimoniului turistic al unei țări, regiuni sau zone geografice etc. implică în prealabil asigurarea unor condiții minime pentru deplasarea, sejurul petrecerea agreabilă a timpului de către turiști. În esență, îmbinarea acestor minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinații care vizitatorilor cea mai mare satisfacție într-o călătorie de vacanță.

Pentru ca un teritoriu să poată fi declarat "de interes turistic", potențialul său turistic: trebuie să răspundă la două cerințe esențiale:

– să dispună de resurse naturale și de alte elemente de atracție preferate de turiști:(istorice, cultural-artistice etc.);

– să dispună de posibilități de acces, de transport, de cazare, de alimentație, de unități comerciale, de instalații, de alte amenajări adiacente etc., într-un cuvânt de baza materială de inftastructura necesară pentru a facilita activitățile turistice.

Desfășurarea activităților turistice la nivelul exigențelor contemporane și în pas mutațiile în perspectivă ale volumului și intensității cererii turistice interne internaționale nu se poate realiza, prin urmare, fără existența unei baze materiale turistice și a unei infrastructuri tehnice și sociale adecvate, menite să pună în valoare resursele turistice naturale și antropice de care dispune un teritoriu.

În general, motivațiile turistice sunt subiective și deci foarte diferențiate; preferințele mai ales atitudinile turiștilor față de ofertele agenților economici diferă chiar în cadrul unei anumite tipologii de clientelă. Din această cauză, resursele naturale și cele antropice pot participa în cele mai diverse combinații posibile la conceperea unui produs turistic și, în consecință, la promovarea călătoriilor turistice. Dar, dacă în condițiile turismului modern gradul de atractivitate a resurselor naturale și a celor create nu poate fi cuantificat corect decât sub forma unei medii a sumei influențelor particulare pe care le exercită elementele de atracție, evaluarea potențialului turistic al unui teritoriu presupune, înainte de toate, evidențierea acelor elemente ale ofertei primare care, prin caracteristicile lor de atractivitate. pot satisface exigențele unui număr mare de turiști.

Managementul firmelor turistice își frornulează obiectivele de profitabilitate pornind tocmai de la acest considerent prioritar: asigurarea continuității fluxurilor turistice în arealele în care își desfașoară activitatea.

Pe baza acestor criterii pot fi mai ușor înțelese și preocupările pentru evaluarea atentă a patrimoniului turistic, confruntat cu preferințele clientelei, spre a determina riguros științifie prioritățile de punere în valoare a elementelor de atracție turistică ale unui teritoriu, în funcție de care sunt elaborate și programele de investiții – cu eforturi financiare considerabile din partea agenților economici interesați în dezvoltarea industriei turistice.

3.1.1 Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare

Prin "structură de primire turistică" se înțelege orice construcție și amenajare destinată, prin proiectare și execuție, cazării sau servirii mesei pentru turiști împreună cu serviciile aferente specifice.

Conform "Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice" în România pot funcționa următoarele tipuri de structuri de primire turistice:

A. – Structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, clasificate astfel:

hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

moteluri de 3, 2, 1 stele;

hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;

hosteluri de 3, 2, 1 stele;

vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

bungalouri de 3, 2, 1 stele;

cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;

sate de vacanță de 3, 2 stele;

campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;

spații de campare organizate în gospo¬dăriile populației de 3, 2, 1 stele;

popasuri turistice de 2, 1 stele;

pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);

apartamente sau camere de închiriat în locuințe familiale ori în clădiri cu altă destinatie de 3, 2, 1 stele;

structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe nave fluviale și maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

Caracteristicile funcțional – comerciale ale principalelor tipuri de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare.

Hotelul este structura de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care:

pune la dispoziția turiștilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător,

asigură prestări de servicii specifice,

dispune de recepție și de spații de alimentație în incintă.

Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere dotate astfel încât să asigure păstrarea și prepararea alimentelor, precum și servirea mesei în incinta acestora sunt considerate hoteluri – apartament.

Motelul este unitatea hotelieră situată, de regulă, în afara localităților, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotată și amenajată pentru:

asigurarea serviciilor de cazare și de masă pentru turiști,

parcarea în sigurantă a mijloacelor de transport.

Hotelurile pentru tineret sunt structuri de primire turistice, cu dotări simple, adaptate cerințelor caracteristice tineretului, care:

– asigură servicii de cazare, masă, agrement, pe baza unor regulamente de organizare interioară specifice.

– sunt amplasate de regulă, în centre urbane universitare, stațiuni și în alte zone turistice frecventate de tineret.

Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minimă de 3 camere sau apartamente dispuse pe un nivel saul pe mai multe niveluri, în spații amenajate, de regulă, în clădiri cu altă destinație inițială decât cea de cazare turistică.

Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcționând în clădiri independente cu arhitectură specifică care asigură cazarea, alimentația și alte servicii specifice, necesare turiștilor aflați în drumeție sau la odihnă în zone montane, rezervații naturale, în apropierea stațiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

În funcție de amplasamentul lor, acestea pot fi:

Cabane situate în locuri ușor accesibile (altitudine sub 1000 m, cu acces auto pe drumuri publice);

Cabane situate în zone greu accesibile (zone montane de creastă, izolate, fără acces auto pe drumuri publice).

Alături de aceste tipuri de cabane pot exista și cabane de vânătoare și de pescuit.

Cabanele de vânătoare și de pescuit sunt structuri de primire turistice, de capacitate redusă, amplasate în zone bogate în fond cinegetic și de pescuit, care asigură condiții pentru cazare și servicii suplimentare specifice activității.

Refugiile turistice sunt structuri de primire turistice, situate în locuri izolate și greu accesibile din zona montană, de regulă la altitudini mari, avand o capacitate redusă, un grad minim de confort și un număr redus de personal de deservire. Acestea nu se clasifică.

Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusă, funcționâmd în clădiri independente, cu arhitectură specifică, situate în stațiuni balneoclimaterice sau în alte zone și localități de interes turistic, care asigură cazarea turiștilor și prestarea unor servicii specifice.

Bungalourile sunt structuri de primire turistice:

de capacitate redusă, construite, de regulă, din lemn sau din alte materiale similare și din zidărie în zonele cu umiditate ridicată (munte, mare);

amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanță, ca unități independente în cadrul unor stațiuni sau zone turistice sau ca spații complementare pe lângă alte structuri de primire turistice;

asigură cazarea turiștilor, precum și celelalte servicii prestate de unitatea de

bază; funcționând, de regulă, sezonier.

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având o capacitate de cazare de pâăi la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, și până la 20 de camere în mediul urban, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate, cazarea turiștilor și condiții de pregătire și servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice care pot asigura o parte din alimentația turiștilor cu proause din producția proprie.

Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate să asigure cazarea turiștilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze mijloacele de transport, să își pregătească masa și să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unități.

Satul de vacanță este un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalouri, amplasat într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiștilor servicii de cazare, de alimentație și o gamă largă de prestații turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).

Popasul turistic reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă, formată din căsuțe și/sau bungalouri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare și alimentație, precum și posibilități de parcare auto.

Dotarea și serviciile aferente sunt identice cu ale campingurilor de aceeași categorie, cu excepția faptului că popasurile turistice nu dispun de teren de campare pentru amplasarea corturilor și/sau a rulotelor.

Spațiile de campare în gospodăriile populației sunt structuri de primire turistice constând din una sau mai multe (nu mai mult de 10) parcele de campare amplasate pe un teren bine delimitat în incinta curții sau grădinii aferente unei proprietăți, din mediul rural sau urban. Mărimea parcelelor și echiparea sanitară sunt identice cu cele ale campingurilor din aceeași categorie, cu specificarea că, pentru capacitățile de până la 5 parcele, grupul sanitar poate fi comun cu al gospodăriei respective fiind admise totodată lavoare sau dușuri în aer liber și WC-uri uscate.

Apartamentele sau camerele de închiriat în locuințe familiale sau în clădiri cu altă destinație sunt structuri de primire turistice, constând dintr-un număr limită de spații, care oferă servicii de cazare și posibilitatea preparării hranei în bucătăria folosită exclusiv de turiști sau în comun cu locatorul. Se pot organiza și spații special amenajate pentru prepararea hranei destinate exclusiv turiștilor.

Alălturi de acestea în țara noastră se mai întâlnesc:

Hanurile turistice, care sunt unități tradiționale de cazare care reînvie atmosfera tradițională a vechilor hanuri având soluții constructive, dotări, amenajări interioare în stilul vechii arhitecturi românești. Aici se servesc preparate culinare românești: pui la proțap, la ceaun, tochitură etc., vin băut în căni de lut. Ex.: Hanul Ancuței, Hanul Agapia, Hanul lui Manuc.

Complexele balneare, care sunt structuri de primire turistice care asigură satisfacerea nevoilor de cazare, masă și cură balneară prin unități specializate de care sunt legate prin construcție oferind posibilitatea clientului să beneficieze de aceste servicii fără să fie nevoit să părăsească complexul.

Fiecare dintre aceste forme de cazare oferă o modalitate de satisfacere a nevoilor turiștilor în zone diferite, în funcție de posibilitățile lor financiare.

Deși răspund, în final, aceluiași scop: satisfacerea nevoilor de odihnă, alimentație și a altor servicii suplimentare, fiecare tip de unitate se deosebește printr-o serie de elemente specifice rezultate din motivațiile care-i determină pe călăltori să utilizeze un tip de unitate sau altul, precum și în funcție de amplasarea acestora.

Elemente specifice care particularizează diferitele forme de cazare sunt:

caracteristici constructive și arhitecturale;

capacitatea;

categoria de confort;

perioada de funcționare;

amplasarea;

durata medie a sejurului;

serviciile oferite;

segmentul de clientelă căreia i se adresează.

Datorită poziției geografice, climei, reliefului, rezervațiilor naturale și a activităților de agrement județul Constanța este o zonă turistică reprezentativă pentru România. Această poziție favorizantă în raport cu alte zone turistice din România este reflectată și de indicatorii statistici referitori la circulația turistică și capacitatea de cazare.

Prin structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se înțelege orice construcție sau loc amenajat, destinat, conform proiectării și executării, pentru cazarea turiștilor.

Tabel 3.1.1 Structuri de primire turistică la nivelul județului Constanța

Număr unități la 31 iulie

Sursa: Institutul Național de Statistică, București, date accesate si prelucrate conform http://statistici.insse.ro/shop/

Din tabelul 3.1.1, se poate observa, că evoluția numărului structurilor de primire turistică pe parcursul perioadei 2010- 2015, prezintă o evoluție oscilatorie cu scăderi și creșteri succesive.

Valoarea minimă de 679 a unităților de primire turistică la 31 iulie, este înregistrată în anul 2011, valorile maxime fiind înregistrate la inceputul și sfârșitul perioadei, 1097 unități în anul 2010 respectiv 755 unități în anul 2015.

În anul 2015 se înregistrează o creștere a numărului structurilor de primire turistică cu aproximativ 9 structuri față de anul precedent.

Astfel, se poate spune că începând cu anul 2011 tendința generală, a numărului unităților de primire turistică la 31 iulie din județul Constanța în perioada analizată,este de creștere.

Tabel 3.1.2. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică la nivelul județului Constanța la 31 iulie

Sursa: Institutul Național de Statistică, București, date accesate si prelucrate conform http://statistici.insse.ro/shop/

Conform tabelului 3.1.2. se poate observa o evoluție oscilatorie a capacității de cazare turistică în perioada 2010-2015. De la 124643 locuri, în 2010, s-a ajuns la 87845 locuri in 2015, înregistrându-se o scadere cu 27%. Începând cu anul 2011 față de anul 2010, numărul de locuri în structurile de primire, au scăzut cu aproximativ 33%, urmând ca în anii viitori să fie în creștere.

Tabel 3.1.3. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică si capacitatea de cazare turistică în funcțiune

Sursa: Institutul Național de Statistică, București, date accesate si prelucrate conform http://statistici.insse.ro/shop/

3.1.2 Structuri turistice cu funcțiuni de alimentație publică

Potrivit ORD 65/2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, în țara noastră structurile de primire turistice cu funcțiuni de alimentație se clasifică astfel:

1.Restaurantul este local public care îmbină activitatea de producție cu cea de servire la masă, puâand la dispoziția clientilor o gamă diversificată de preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi si unele produse pentru fumători.

1.1.Restaurantul clasic este local public cu profil gastronomic, în care se servește un larg sortiment de preparate culinare (gustări calde și reci, preparate lichide calde, mâncăruri, minuturi, salate, dulciuri de bucătărie), produse de cofetărie, patiserie, înghețată, fructe, băuturi nealcoolice și alcoolice, produse din tutun etc. Pentru crearea unei atmosfere animate-distractive poate dispune de formație muzical-artistică. Organizează servicii suplimentare: banchete, recepții etc.

1.2.Restaurantul specializat servește un sortiment specific de preparate culinare și băuturi care se află permanent în lista de meniu, în conditiile unor amenajări și dotari clasice sau adecvate structurii sortimentale (pescăresc, vânătoresc, rotiserie, zahana, dietetic, lacto-vegetarian etc.) care formează obiectul specializării.

1.2.1. Restaurantul pescăresc este o unitate gastronomica care se caracterizează prin desfacerea, în principal, a unui sortiment variat de preparate culinare din pește. Este decorat cu obiecte sugestive din activitatea de pescuit și de prelucrare a peștelui.

1.2.2. Restaurantul vânatoresc este o unitate gastronomică specializată în producerea și servirea de preparate culinare din vânat (iepure, căprioară, porc și mistreț, urs, gâste, rațe sălbatice etc.), care este organizată și funcționează pe principii similare restaurantului clasic, având însa prin amenajare, dotare și prezentarea personalului elemente specifice, particulare.

1.2.3. Rotiseria este un restaurant de capacitate mică (20 – 50 de locuri la mese), în care consumatorii sunt serviti cu produse din carne la frigare – rotisor (pui, muschi de vacă și porc, specialități din carne etc.), chebab cu garnituri, unele gustări reci (pe bază de oua, brânză, legume etc.), salate, deserturi, precum și băuturi răcoritoare, cafea, vin (în special vin rosu servit în carafe), un sortiment redus de băuturi alcoolice fine.

Spațiul de productțe se află chiar în interiorul sălii de consumație și este dotat cu rotisor sau frigărui și cu vitrina frigorifică în care se află expusi pui și alte specialități din carne pentru fript în fața consumatorilor.

1.2.4. Restaurant-zahana este o unitate gastronomică în care se servesc, la comanda, în tot timpul zilei, produse (specialități din carne de porc, vacă, batal, miel) și subproduse din carne neporționată (ficat, rinichi, inimă, splină, momite, măduvioare etc.), mici, cârnați etc., pregătite la grătar și alese de consumatori din vitrine de expunere sau din platourile prezentate de ospătari la masă. Mai poate oferi: ciorbă de burtă, ciorbă de ciocanele, tuslama, tochitură, salate combinate de sezon, murături, dulciuri de bucătărie, băuturi alcoolice (aperitive și vinuri).

1.2.5. Restaurantul dietetic/lacto-vegetarian este o unitate gastronomică în care se desfac în exclusivitate sortimente de preparate culinare pe bază de lapte și produse lactate, ouă, paste făinoase, orez, salate din legume, precum și dulciuri de bucătărie, lactate proaspete, produse de patiserie, înghetata și băuturi nealcoolice calde și reci; restaurantul dietetic oferă preparatele sub îndrumarea unui cadru medical.

1.2.6. Restaurantul familial sau restaurant pensiune este o unitate cu profil gastronomic care oferă, în mai multe variante, meniuri complete la preț accesibil. Preparatele și specialitățile solicitate în afară meniurilor se servesc conform prețurilor stabilite în listele de meniu. Băuturile alcoolice, răcoritoare, apă minerală și bere sunt limitate la un număr redus de sortimente. Poate funcționa și pe baza de abonament. La nevoie se poate organiza și că secție în cadrul unui restaurant clasic.

De regulă, asemenea unități se organizează în stațiuni turistice sau în pensiuni turistice și pensiuni agroturistice.

1.3. Restaurantul cu specific este o unitate de alimentație pentru recreere și divertisment, care, prin dotare, profil, ținută lucrătorilor, momente recreative și structura sortimentală, trebuie să reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau naționale, tradiționale și specifice diferitelor zone.

1.3.1. Crama desface o gamă largă de vinuri. Acestea se pot servi atât îmbuteliate, cât și neîmbuteliate. Se realizează și se desface o gamă specifică de preparate culinare: tochitură, preparate din carne la grătar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc în carafe sau căni din ceramică. Este dotată cu mobilier din lemn masiv, iar pereții sunt decorați cu scoarțe, ștergare etc. Poate avea program muzical, tarafuri de muzică populară. Se poate organiza și că secție în cadrul unui restaurant clasic.

1.3.2. Restaurantul cu specific local pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din țară sau a unor tipuri tradiționale de unități (crame, colibe, șuri etc.).

Sunt servite vinuri și alte băuturi din regiunea respectivă, utilizându-se ulcioare, carafe, căni etc. Efectul original al acestor unități este realizat prin îmbinarea cadrului natural cu cel arhitectural al sistemului constructiv, al finisajelor inspirate după modelul popular, al elementelor de decorație, al mobilierului și obiectelor de inventar de concepție deosebită, de gama sortimentală a mâncărurilor pregătite și prezentarea personalului. La construirea unităților se utilizează materiale prelucrate sumar, specifice regiunii respective, cum sunt: piatră, bolovani de rău, lemn (brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, răchită etc. Ospătarii au uniformă confecționată în concordanță cu specificul unității (costume de daci, de români, ciobănești etc.).

1.3.3. Restaurantul cu specific național pune în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni (chinezesc, arăbesc, mexican etc.), servind o gama diversificată de preparate culinare, băuturi alcoolice și nealcoolice specifice. Ambianța interioară și exterioară a saloanelor, programul muzical, uniformele personalului de servire și celelalte sunt specifice țării respective.

1.4. Restaurantul cu program artistic este o unitate de alimentație pentru turiști care prin dotare și amenajare asigură și derularea unor programe de divertisment gen spectacol (muzică, balet, circ, recitaluri, scheciuri, programe specifice barurilor de noapte etc.).

1.5. Braseria sau bistrou asigură în tot cursul zilei servirea consumatorilor, în principal cu preparate reci, minuturi, un sortiment restrâns de mâncăruri, specialități de cofetărie-patiserie, băuturi nealcoolice calde și reci, băuturi alcoolice de calitate superioară, un bogat sortiment de bere.

1.6. Berăria este o unitate specifică pentru desfacerea berii de mai multe sortimente, în recipiente specifice (țap, halbă, cană) de diferite capacități și a unor produse și preparate care se asociază în consum cu acestea (crenvurști cu hrean, mititei, cârnați, chifteluțe, foetaje, covrigei, migdale, alune etc.), precum și brânzeturi, gustări calde și reci, minuturi (din ouă, legume), specialități de zahana (1 – 2 preparate), precum și băuturi alcoolice (coniac, rom, sortiment restrâns de vinuri și băuturi nealcoolice).

1.7. Grădina de vară este o unitate amenajată în aer liber, dotată cu mobilier specific 'de grădină' și decorată în mod adecvat. Oferă un sortiment diversificat de preparate culinare, minuturi, grătar, salate, dulciuri de bucătărie și cofetărie-patiserie, un larg sortiment de băuturi alcoolice (vinuri selecționate de regiune, îmbuteliate sau neimbuteliate, băuturi spirtoase etc.) și nealcoolice, cafea, fructe, produse din tutun.

2. Barul este o unitate de alimentație cu program de zi sau de noapte, în care se servește un sortiment diversificat de băuturi alcoolice și nealcoolice și o gama restrânsă de produse culinare.

Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiții muzicale, video, TV.

2.1. Barul de noapte este o unitate cu caracter distractiv, cu un orar de noapte care prezintă un program variat de divertisment, de music-hall și dans pentru consumatori și oferă o gamă variată de băuturi alcoolice fine, amestecuri de băuturi de bar, băuturi nealcoolice, specialități de cofetărie și înghețată asortate, roast-beef, fripturi reci etc., fructe și salate de fructe (proaspete și din compoturi), cafea, jardiniere cu delicatese. De obicei este realizat în amfiteatru, pentru că de la toate mesele să se poată viziona programul artistic muzical. Este dotat cu instalații de amplificare a sunetului, orgă de lumini, instalații de proiecție a unor filme.

2.2. Barul de zi este o unitate care funcționează, de regulă, în cadrul hotelurilor și restaurantelor sau că unitate independența. Oferă consumatorilor o gama variată de băuturi alcoolice și nealcoolice, simple sau în amestec, și gustări în sortiment restrâns, tartine, foetaje, specialități de cofetărie și înghețată, produse din tutun (țigări) și posibilități de distracție (muzică discretă, televizor, jocuri mecanice etc.). În salonul de servire se află tejgheaua-bar cu scaune înalte, un număr restrâns de mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective.

2.3. Cafe-bar-cafenea este o unitate care îmbină activitatea de desfacere a cafelei cu cea recreativă; oferă consumatorilor și gustări calde și reci, minuturi, produse de cofetărie-patiserie, înghețată, băuturi nealcoolice calde (cafea filtru, svart, cafea cu lapte, ciocolată, ceai etc.), băuturi alcoolice fine (lichior, coniac, vermut etc.).

2.4. Club sau Disco-bar (discotecă-videoteca) este o unitate cu profil de divertisment pentru tineret, activitatea comercială fiind axată pe desfacerea de gustări, produse de cofetărie-patiserie, înghețată și, în special, amestecuri de băuturi alcoolice și nealcoolice. Divertismentul este realizat prin intermediul muzicii de audiție și de dans, înregistrată și difuzată prin instalații speciale și prin disc-jockey, care asigura organizarea și desfășurarea întregii activități. Videoteca este o încăpere special amenajată cu instalații electronice de redare și vizionare în care se prezintă videoprograme și filme.

2.5. Bufet-bar oferă un sortiment restrâns de preparate calde și reci (gustări, sandviciuri, minuturi, mâncăruri, produse de patiserie) pregătite în bucătăria proprie sau aduse din afară, băuturi nealcoolice calde și reci, băuturi alcoolice (aperitive), bere, vinuri, la pahar.

3. Unități tip fast-food este o unitate de alimentație cu servire rapidă a preparatelor culinare de bucătărie, cofetărie, patiserie, minuturi, finger-food, salate-entrée, precum și a băuturilor nealcoolicecalde și reci,a băuturilor slab alcoolizate și a unui sortiment restrâns de băuturi alcoolice. De regulă servirea se face prin vânzători direct către consumatori, cu plata în avans a produselor.

3.1. Restaurant-autoservire este o unitate cu desfacere rapidă în care consumatorii își aleg și se servesc singuri cu preparatele culinare calde și reci (gustări, produse lactate, băuturi calde nealcoolice, supe, ciorbe, creme, preparate din peste, antreuri, preparate de baza, salate, deserturi, fructe) și băuturi alcoolice (bere) și nealcoolice, la sticlă, așezate în linii de autoservire cu flux dirijat și cu plata după alegerea produselor.

3.2. Bufetul tip expres este o unitate cu desfacere rapidă, în care fluxul consumatorilor nu este dirijat, servirea se face de către vânzător, iar plata se face anticipat. Unitatea este dotată cu mese tip 'expres'.

3.3. Pizzeria este o unitate specializată în desfacerea sortimentelor de pizza. Se mai pot desface gustări, minuturi, salate, produse de patiserie, răcoritoare, bere, vin la pahar sau băuturi slab alcoolizate.

3.4. Snack-barul este o unitate caracterizată prin existența unei tejghele-bar, cu un front de servire care să permită accesul unui număr mare de consumatori, serviți direct cu sortimente pregătite total sau parțial în față lor. Oferă în tot timpul zilei o gama diversificată de preparate culinare (crenvurști, pui fripți, sandviciuri, cârnăciori, unele preparate cu specific), precum și băuturi nealcoolice calde și reci și băuturi alcoolice în sortiment redus.

3.5. Cofetăria este o unitate specializată pentru desfacerea unui sortiment larg de prăjituri, torturi, înghețată, bomboane, cozonac, etc.

3.6. Patiseria este o unitate specializată în desfacerea pentru consum pe loc sau la domiciliu, a producției proprii specifice, în stare caldă(plăcinte, covrigi, brânzoaice, gogoși, etc).

Turiștii care vizitează județul Constanța se bucură de nenumărate restaurante cu specific, aceștia având de ales între bucătăria turcească, libaneză, sârbească, chinezească sau cea mediteraneană. Restaurantele îi bucură atât pe turiști cât și pe constănțeni cu delicatese din diferite zone ale lumii.

Menta, piperul roșu sau negru și boiaua sunt condimentele care dau gust mâncărurilor tradiționale turcești. La loc de cinste este trecută o mâncare spectaculoasă flambată: Sac Kavurma.

E un preparat tradițional cu carne de vită, oaie și pui, cu legume și orez așezate în tigăi speciale, aduse din Turcia. Adana este tot un fel de mâncare tradițională: chifteluțe cu carne de vită și de oaie, pregătite cu condimente aduse direct din Turcia

Tot tradiționale sunt și salatele turcești. Cele mai populare sunt cele cu iaurt și mentă sau pătrunjel, pe bază de vinete, dar și „ezme“, o salată cu ardei iute și roșii

În Constanța se pot savura delicatese turcești la Nur Kaptan Baba, vizavi de Prefectură, și la Bucătăria Sultanului, lângă Autogara Sud.

Plieșkavița, un fel de hamburger sârbesc, aivar (zacuscă) sau cevapi (mici sârbești) sunt doar câteva dintre preparatele din bucătăria sărbească. Carnea ocupă un loc de cinste în meniu, iar preparatele sunt mai puțin condimentate decât cele românești.

Preparatele pot fi încercate la restaurantul Arena, din Mamaia, în incinta clubului Idu. Bucătăria libaneză include legume din abundență.

Bucătarii gătesc doar cu ulei de măsline. Libanezii folosesc legume, mentă, pătrunjel, năut, fasole, vinete și castraveți. Tradițională este salata taboule.

În Constanța, preparate libaneze găsiți la restaurantul Beirut, de pe Bulevardul Tomis.

Aromele și esențele puternice, legumele din abundență, orezul, carnea de toate tipurile și sosurile sunt elementele specific bucătariei chinezești. În bucătăria Chinei, legumele sunt neapărat călite și nu fierte vreme îndelungată.

În Constanța se gasesc preparate chinezești la Chinese Garden, lângă Casa de Cultură, și la restaurantul din incinta City Park Mall.

Specialități din pește și fructe de mare se găsesc la New Safari (strada Karatzali nr. 1) și On Plonge (Portul Tomis).

De la Vadu la Vama Veche, cherhanalele sunt o atracție irezistibilă pentru cei care vor să guste din plăcerile litoralului Mării Negre, până să ajungă în paradisul din Delta Dunării. Așezate întotdeauna pe malul apei, decorate cu stuf, bărci, năvoade, asezonate cu mujdei și ardei iute, pescăriile reprezintă o delicatesă a gastronomiei dobrogene.

Cel mai nordic punct al litoralului constănțean, Vadu are o cherhana situată chiar pe plaja sălbatică – Cherhanaua Bosoancă. Vadu este situat la 40 kilometri de Constanța, după Corbu, pe drumul spre mare.

La Năvodari, pe sub podul care traversează Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari este ascunsă Cherhanaua Tașaul, denumită după lacul pe marginea căruia este situată. La Pescărie – cum este cunoscut hotarul dintre Mamaia și Constanța – este Pontica, o cherhana mică situată aproape de piața de pește. În Constanța există On Plonge, în Portul Tomis sau cea din Mamaia. Ieșind din Constanța spre sudul litoralului, Agigea pune în drum două cherhanale vecine: Pescăria lui Matei și Golful Pescarilor, tot pe malul mării.

3.1.3 Unități de agrement și tratament

Agrementul reprezintă o altă componentă de bază a serviciilor turistice, deoarece acesta asigură odihna activă a turiștilor (o caracteristică fundamnetală a vacanțelor din zilele noastre, contribuind la cadrul necesar petrecerii placute și instructive a timpului liber).

Structuri turistice cu funcție de agrement

O vacanță pe litoral înseamnă mult mai mult decât mare și soare, înseamnă distracție.

Posibilitățile de agrement sunt foarte variate în fiecare dintre stațiuni.

În ultimii ani, litoralul românesc s-a dezvoltat și în această direcție astfel încât turiștii găsesc multe activități de agrement pentru toate vârstele.

Cele mai multe activități de agrement sunt cele legate de sporturile de apă.

Cele mai multe baze de agrement sunt în stațiunea Mamaia și pun la dispozitia turiștilor hidrobiciclete, skijet-uri, bărci, șalupe, ambarcațiuni cu vele și echipamente pentru ridicări cu parașuta, windsurf, tractări cu banane și colaci gonflabili. De asemenea, se pot organiza și iesiri cu caiacul și catamaranul gonflabil pe mare, plimbări cu barci cu motor, se poate practica blokartul și kitingul.

Dintre toate stațiunile, Mamaia este cea care excelează la acest capitol. În stațiune există 8 baze de agrement:

– 4 pe malul mării: zona Parc, zona Flora, zona Iaki-Riviera, zona Lido

– 4 pe malul lacului Siutghiol: Tic-tac, Capitanie, Pinguin, Caraiman.

Plimbările cu vaporașul pot fi practicate aproape în toate stațiunile de pe litoral, unde sunt puse la dispoziția turiștilor ambarcațiuni pentru plimbări relaxante atât pe mare cât și pe lacurile Siutghiol și Techirghiol.

Croazierele pe Marea Neagră, fie că sunt de grup sau croaziere private, reprezintă o alegere inspirată atât pentru pasionații de aventură cât și pentru cei care își doresc să experimenteze momente inedite descoperind Marea Neagră. Există inclusiv veliere de lux care sunt potrivite atât pentru întâlniri de afaceri, întâlniri private, spațiu de lucru cât și pentru momentele de relaxare sau organizări de evenimente. Croazierele pot include și snorkeling, pescuit, navigare nocturnă sau degustare de vin.

Parcurile acvatice sunt și ele o sursă de agrement.Pe litoralul românesc există două mari parcuri acvatice: Aqua Magic din stațiunea Mamaia și Eforie Aqua Park din Eforie Nord. În incinta lor sunt amplasate restaurante și baruri, dar și mici magazine de suveniruri.

Fig3.1.3.1 Aqua Magic

Sursa: http://evenimente-constanta.ro/wp-content/uploads/2015/06/intrare-gratuita-aqua-magic-mamaia.jpg

Scufundările reprezintă o altă alternativă de agrement care merită încercată măcar o data în viață. Cei care practică scufundările au ocazia să înoate printre căluți de mare și stele de mare, delfini, amfore antice și epavele scufundate. Lumea subacvatică a Marii Negre poate fi descoperită de amatori sau profesioniști atât ziua, cât și noaptea.

Parcurile de distracții formează o altă categorie în lista activităților de agrement disponibile pe litoralul românesc. Astfel de parcuri se găsesc în Mamaia, Constinești, Neptun și Venus.

Plin de jocuri si lumini colorate, Luna Park-ul din Satul de Vacanță pune la dispoziția turiștilor dornici de distracție instalații atât pentru copii, cât și pentru adulți.

Fig3.1.3.2 Luna Park- Satul de Vacanță Mamaia

Sursa: Prelucrare după http://www.kidspots.ro/wp-content/uploads/2015/08/lunapark.jpg

Distracția nocturnă este asigurată de cluburi și discoteci. Mamaia este stațiunea cu cele mai multe cluburi iar la Costinești, cunoscută că fiind capitală estivală a distracției, se întâlnesc discotecile de mari dimensiuni, multe dintre acestea amenajate pe plajă sau sub cerul liber.

Stațiunile din sudul litoralului sunt în general liniștite. Câteva cluburi de noapte întâlnim în stațiunile Neptun și Jupiter, dar și în Mangalia. Vama Veche este o altă locație în care distracția nocturnă este animată de petreceri și concerte de muzică rock și folk.

Alte activități ce se pot desfășura în zona litoralului românesc sunt: plimbările cu telegondola, paintball pe terenul din Mamaia sau Pădurea Basarabi la 20 km de Constanța; "forest survival" program care include dormit în corturi militare, camuflaj și tehnici de supraviețuire; ciclism la malul mării pe drumuri forestiere din zona costieră a Marii Negre; pescuit tradițional în stilul de viață al pescarilor autohtoni, masă cu peste proaspăt; tir cu arcul; concursuri de înălțat zmeul; trasee offroad pentru ATV în zona înalta a litoralului etc.

Telegondola este o altă atracție a litoralului românesc.Turiștii se pot îmbarca din două stații, prima aflată în zona Perla Mamaia, iar cea de-a doua, la 2 kilometri distanță, în zona Cazino Mamaia. O calatorie cu telegondola durează 8 minute, timp in care turiștii vor pluti deasupra stațiunii Mamaia, la o înalțime maximă de 50 de metri.

Fig3.1.3.3 Telegondola

Sursa: prelucrare după https://www.litoralulromanesc.ro/application/views/images/obiective%20turistice/6__telegondola.jpg

Structuri turistice cu funcție de tratament balnear

Conform Ordonanței nr. 109 din 31 august 2000 privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice și asistența medicală balneară și de recuperare prin stațiune balneară se înțelege localitatea sau/și arealul care dispune de resurse de substanțe minerale, științific dovedite și tradițional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalații specifice pentru cură și care are o organizare ce permite acordarea asistenței medicale balneare în condiții corespunzătoare.

Prin stațiune climatică se înțelege localitatea sau/și arealul situat în zone cu factori climatici benefici și care are condiții pentru asigurarea menținerii și ameliorării sănătății și/sau a capacității de muncă, precum și a odihnei și reconfortării.

Prin stațiune balneoclimatică se înțelege localitatea sau/si arealul care îndeplineste atât conditiile îndeplinite de statiunea climatica, cât si cele îndeplinite de statiunile balneare.

Prin areal se înțelege o zonă delimitată topo-geo-climatic din localitate sau din afara acesteia

care are factori naturali de cură.

Prin factori naturali se înțelege ansamblul elementelor fizice/chimice terapeutice, sanogene naturale.

Sunt considerați factori naturali: apele minerale terapeutice, lacurile și nămolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice/climatice ale litoralului marin și factorii sanogeni ai principalelor tipuri de bioclimă a României, inclusiv de la nivelul grotelor și salinelor.

Ritmul accelerat al vieții cotidiene, rezultat al creșterii gradului de urbanizare și industrializare,poluarea, stresul, sedentarismul, fac ca tot mai multe persoane să fie afectate de boli cu caracter de uzură: afecțiuni reumatismale, cardiovasculare, metabolice, ale aparatului respirator, scădereaimunității, depresii, s.a.

România dispune de o multitudine de factori terapeutici naturali ale căror calități sunt valorificate cu înalt professionalism in bazele de tratament din întreaga țară.

Litoralul românesc al Mării Negre oferă adevărate „surse de sănătate”, de o excepțională valoare: nămolul sapropelic (unic în lume, cu deosebite calități curative) și apa sărată a Lacului Techirghiol, climatul marin cu acțiune stimulatoare, aerosolii naturali, plaja și apa Mării Negre, valoroasele izvoare de ape sulfuroase mezotermale.

La acestea se adaugă factorul uman reprezentat de personalul specializat ce activează în modernele baze medicale e pe litoral unde programele de tratament combină în mod ideal metodele noi cu cele tradiționale.

Evoluția turismului de sănătate pe plan internațional a determinat și o serie de transformări la nivelul produselor balneare românești constatându-se o diversificare a acestora pe linia turismului de sănătate.

În ceea ce privește produsele balneare oferite de stațiunile românești de pe litoral, ea se axează în special pe produse traditionale de tratament si cură balneară și de recuperare medicală.

Acești factori de cură sunt exploatați și valorificați ca atare într-o serie de stațiuni balneoclimaterice renumite precum: Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Mangalia, Olimp.

Stațiunea Eforie Nord este situată la 14 km sud de Constanța și 30 km de Mangalia, între țărmul mării și lacul Techirghiol. A luat ființă în anul 1901, când Eforia spitalelor civile a clădit aici un stabiliment de băi de nămol, de unde și numele stațiunii.

Expansiunea acestei stațiuni începe însă în jurul anului 1920, când se construiesc mai multe vile particulare. Mai târziu, după 1960, stațiunea se modernizează, apar construcții și hoteluri noi,policlinici și baze de tratament.

Astfel, în scurt timp Eforie Nord devine una dintre stațiunile balneoclimaterice cele mai cunoscute atât în țară cât și peste hotare și a doua stațiune ca mărime de pe litoralul românesc.

Eforie Nord are un farmec aparte în primul rând datorit așezării sale în mijlocul unui parc natural și a minunatei priveliști către mare.

Stațiunea beneficiază de factori naturali de cură de o inestimabilă valoare terapeutică: nămolul sapropelic si apa sărată din Lacul Techirghiol, climatul marin cu efect excitant stimulant, aerul cu ionizare intensă, aerosolii naturali, apa Mării Negre.

Aceștia sunt valorificați cu mult profesionalism în bazele de tratament ale Spitalului Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie, precum și în alte baze de tratament de renume.

Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord oferă servicii de asistență medicală de tip profilactic, curativ și recuperare medicală. Acestea se nazează pe utilizarea factorilor naturali de tratament, specifici litoralului românesc: nămolul sapropelic si apa sărată a lacului Techirghiol.

Patologia abordată este reprezentată de majoritatea afecțiunilor aparatului locomotor de tip reumatismal (inflamator, degenerativ, manifestări reumatismale ale unor boli metabolice, sechele post-traumatice, hernie de disc), afectiuni ale aparatului respirator (rinite, sinuzite, faringite), afecțiuni dermatologice (în special psoriazis), afecțiuni ginecologice, boli endocrine, boli ale sistemului nervos.

Dintre procedurile și tratamentele oferite în cadrul spitalului menționăm: balneoterapia cu băi și împachetări cu nămol; hidrotermoterapia, cu băi și împachetări de nămol; hidrokinetoterapia, cu mișcări pasive și active în căzi și bazine special amenajate, băi de plante (infuzie din amestecuri de plante cu efect relaxant), duș masaj, saună, duș subacval, electroterapie: cu curenți diadinamici, ionizări, agnetodiaflux, ultrasunete, gimnastică medicală, kinetoterapie, ș.a.

Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie cuprinde două baze de tratament al căror renume a depășit de mulți ani granițele țării:

1. O bază de tratament cu o capacitate de 1400 pacienți/ zi, situată la 100 m de mare. Profesionalismul cadrelor medicale și inalta calitate a serviciilor oferite au făcut ca turiștii să revină în mod regulat, de-a lungul a 10 sau chiar 20 de ani consecutiv.

2. O bază de tratament cu o capacitate de 150 de paturi și o experiență de 35 de ani. Aici activează o echipă de medici cu multă experiență în domeniu, cunoscuți deja în toată țara în special prin rezultatele obținute în recuperarea bolnavilor cu deficiențe locomotorii.

Tot în Eforie Nord se află, în incinta unui hotel, unul dintre cele mai moderne centre de tratament din Romania.

Programele oferite într-un ambient modern și luxos – combină factorii naturali de cură specifici stațiunii Eforie Nord (nămolul sapropelic, apa sărată din lacul Techirghiol, aerosolii naturali) cu o multitudine de procedure moderne de fizioterapie.

Centrul cuprinde mai multe săli de hidrotermoterapie (băi de nămol, băi saline, băi de plante), hidroterapie,cabinete de masaj, electro și magnetoterapie, sală de kinetoterapie individuală și fitness, saune și cabinete de îngrijiri estetice facialeși corporale.

Piscina interioară este alimentată cu apă sărată din lacul Techirghiol și este folosită în scop terapeutic. Centrul dispune și de două sisteme de saună: uscată și umedă cu cromoterapie. În cele două saune căldura acționează foarte rapid, determinând o vasodilatație masivă cu eliminarea toxinelor și relaxarea organismului.

Printre afectiunile ce se tratează în cadrul acestui centru amintim: bolile reumatismale degenerative și inflamatorii, leziunile post-traumatice și post-operatorii, afecțiuni ale sistemului nervos periferic și central, afecțiuni dermatologice, ale aparatului respirator, afecțiuni din sfera ORL, neurologice, ș.a

Terapiile medicamentoase aplicate în Centru urmăresc înlăturarea efectelor negative ale îmbătrânirii (terapia cu Gerovital conform metodei prof. Dr. Ana Aslan).

Policlinica Balneara din Eforie Nord este un alt complex balnear de renume este amplasat în partea de S-V a stațiunii Eforie Nord.

Baza de tratament are o suprafață de 2.830 mp și asigură un număr de 1810 proceduri zilnic. Afectiunile care se tratează aici sunt afecțiuni reumatismale degenerative si inflamatorii, afecțiuni post-traumatice, neurologice (poliartrite, lombosciatica) și ale sistemului nervos central (sechele după accident vascular, hemiplegii), afecțiuni dermatologice sau respiratorii (astm bronșic, sinuzite,rinite,ș.a.).

Baza de tratament dispune de spații amenajate, instalații și aparatură pentru tratament balnear cu namol sapropelic (împachetări generale cu nămol, cataplasme cu nămol, băi de nămol), electroterapie (galvanizări, ultrasunete, curenți diadinamici, magnetodiaflux, ultraviolete, terapie laser), kinetoterapie, masaj, terapie respiratorie, hidroterrnoterapie (băi plante, băi de lumină).

Techirghiol

Amplasarea geografică a stațiunii Techirghiol la numai 3 km de țărmul Mării Negre îi conferă acesteia un climat deosebit, temperat continental, cu influențe marine, caracterizat printr-o temperatură medie anuală de aproximativ 11° C și o umiditate a aerului de circa 80%. Stațiunea beneficiază și de existența unor condiții naturale deosebite, concretizate în prezența unor factori naturali sanogeni, și anume: bioclimatul bogat în aerosoli salini și radiații ultraviolete, nămolul sapropelic si apa sărată a lacului.

Bucurându-se de toate aceste beneficii , Techirghiol, este unica stațiune de pe litoral profilată exclusiv pe tratament balnear, pentru afectiunile reumatismale și ginecologice.

Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol a suferit un proces de continuă înnoire, mai ales în ultimii ani,fiind dotat în prezent cu aparatură modernă și perfomanta.

Aici se asigură tratamentul balneologic atât al pacienților internați în cele trei secții ale sanatoriului cât și al celor care vin în ambulatoriul de specialitate. De asemenea, există și o bază de tratament în aer liber pentru ședințe de aerohelioterapie, împachetări cu nămol rece, urmate de băi în lac.

Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghioleste organizat astfel: .

Secția Spital Recuperare,Medicină fizică și Balneologie I cu 175 paturi

Secția Spital Recuperare, Medicină fizică și Balneologie II cu 170 paturi.

Sectia Sanatorială Recuperare, Medicină fizică și Balneologie cu 410 paturi.

Secția Spital Recuperare Medicală Neuro-psiho-motorie-CU 180 paturi

Sanatoriul balnear și de recuperare este dotat cu căzi pentru băi cu apă sărată din lac și cu nămol, căzi pentru băi de plante, duș subacval, un bazin cu apă dulce (pentru hidrokinetoterapie individuală) și un bazin cu apă sărată încălzită la 33-34°C, în care execută programe de gimnastică mai mult de 300 bolnavi/zi (hidrokinetoterapie colectivă).

Pe de altă parte, în domeniul electroterapiei există multe aparate moderne precum: căzi pentru băi galvanice digitale cu termostat și instalație de climatizare în spațiul aferent, aparate de ultrasunete, aparate de unde scurte, un sector de inhalatoterapie în care se pot realiza tratamente individuale sau de grup cu diverse substanțe medicamentoase sau cu apă sărată.

Fiind dispusă pe două niveluri, în baza de tratament se pot trata până la 800 pacienți care pot beneficia de peste 2.500 proceduri zilnic. În sectorul de hidrotermoterapie se pot realiza și tratamente ginecologice prin utilizarea apei sărate din lac, cu nămol și cu extracte de plante special concepute pentru patologia aparatului genital feminin. Sanatoriul dispune de șapte cabine de masaj în care se pot trata cu masaj clasic 140 pacienți/ zi.

Un alt lucru demn de menționat este faptul că sanatoriul beneficiază de serviciile unui centru de imagistică care dispune de un aparat de rezonanță magnetică (RMN), computer tomograf, ecograf și alte aparate medicale de balneo-fizioterapie.

Pornind de la toate aceste dotări moderne, în cadrul sanatoriului se pot trata o gamă largă de afecțiuni precum: afecțiuni reumatologice inflamatorii și degenerative, sechele post-traumatice, afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic, afecțiuni ginecologice, afecțiuni dermatologice, afecțiuni vasculare periferice, afecțiuni respiratorii, afecțiuni profesionale (pneumoconioze-silicoză, afecțiuni dermatologice profesionale, etc.), afecțiuni endocrine, boli de nutriție și metabolism.

Fig. 3.1.3.4 Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol

Sursa: http://www.sbtghiol.ro/galerie.html

Așezământul monahal de măicuțe de la Techirghiol a fost inițial sanatoriu preotesc însă, în timp, a fost deschis tuturor celor care doreau să-și trateze afectiunile reumatice și să găsească o oază de liniște. Din anul 2000, datorită numărului mare de solicitări și modernizării sale, sanatoriul devine bază de tratament dotată cu aparatură modernă și deservită de personal calificat, care, începând cu anul 2008, are caracter permanent.

În incinta mănăstirii se mai află, pe lângă baza de tratament proprie, un cămin arhieresc, fântâna Sf.

Pantelimon, cu statuia de bronz a acestui Sfânt (executată de sculptorul dobrogean Ion Jalea), precum și muzeul „Mărturii de viață creștină pe pământul Dobrogei.

Păstrându-și destinația initiala de Casă de Odihnă, așezământul monahal pune la dispoziția celor interesați atât baza de tratament modern echipată cât și 100 de camera dotate la un nivel corespunzător turismului modern.

Oaza de sănătate reprezentată de Centrul Social Pastoral Sfânta Maria este destinată celor cu afecțiuni reumatismale (reumatism degenerativ sau de tip inflamator), afecțiuni dermatologice (psoriazis), afecțiuni venolimfatice (varice).

În funcție de recomandarea medicului specialist al bazei de tratament pot fi aplicate următoarele tipuri de proceduri: hidroterapie (băi galvanice, băi de nămol, băi minerale cu apă din lacul Techirghiol, băi din extracte de plante), electroterapie(galvanizare, ionogalvanizare, curenți diadinamici, curenți interferențiali), ultrasonoterapie, magnetoterapie, stimulare electrică funcțională, masaj, kinetoterapie, bicicletăergonomică, laser-terapiă, saună.

Orașul Mangalia

Datorită poziției geografice, climatul localității este mai blând decât al celorlalte orașe dobrogene, iar natura litoralului creează o notă de pitoresc. Orașul actual s-a dezvoltat ca stațiune balneară de tratament, dobândind în zilele noastre un profil modern. Mangalia este unul dintre cele mai interesante orașe din punctul de vedere al pluralității funcționale: turistic și balnear, industrial și portuar, agrozootehnic și de servicii.

Sanatoriul Balnear și de Recuperare Mangalia

Bazele de tratament dispun, de asemenea, de servicii paraclinice de diagnostic precum: laborator clinic, serviciu modern de radiologie, laborator explorări funcționale.

Aici funcționează și o bază de tratament care oferă cure de tratament pentru afecțiuni precum: boli reumatismale cronice degenerative și inflamatorii, boli ginecologice cronice, sechele după trauma- tisme ale coloanei vertebrale sau arti- culațiilor, boli cornice ale aparatului respi- rator (astm bronșic, bronșite cronice, etc.), boli ale apara- tului circulator, boli dermatologice sau de nutriție.

Figura 3.1.3.5 Sanatoriul Balnear și de Recuperare Mangalia

Sursa:http://www.skytrip.ro/images/cazare/judet/Constanta/bigs/Hotel-Callatis-20110526105918.jpg

Stațiunea Venus

Stațiunea dispune de un hotel care este situat între plaja Stațiunii Venus și malul Lacului Mangalia. Fiind deschis tot timpul anului, hotelul dispune de 52 de camere care oferă o priveliște superbă asupra mării și a lacului, fiind dotate cu mobilier nou, paturi matrimoniale sau două paturi simple, minibar, cablu TV, internet, telefon, baie proprie, balcon, încălzire centrală și aer condiționat.

Unitatea Balneo din incinta hotelului dispune de patru piscine cu apă mezotermală (din care două sunt acoperite și încălzite), două plaje, săli de masaj, căzi cu apă termală (extrasă printr- o sondă proprie de adâncime) și nămol, căzi pentru hidro- electro-terapie, săli de fitness și kinetoterapie.

Printre procedurile balneare care pot fi efectuate în cadrul unității menționăm: băile (în bazin cu apă sulfuroasă, cu nămol sapropelic extras din lacul Techirghiol, galvanice, cu apă și curenți diadinamici), împachetările cu parafină, sauna umedă și uscată, capsu- la pentru masaj subacval, cromoterapia, ionizarea, magnetoterapia, ultrasunete- le, stimularea elecrică funcțională, diapulsul, împa- chetările cu nămol sapropelic, masajul (vibro-masaj, masaj în apa cu bule de aer, masaj medical și regional, limfma-saj), laser terapia, ultraviole- tele, aerosolii, etc.

Procedurile menționate sunt destinate tratării unor afecțiuni precum: boli ale aparatului locomotor (reuma- tismale sau post-traumatice),boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului cardio- vascular, boli de piele, ginecologice, endocrine, bolineurologice și psihice.

Complexul turistic și balnear este situat în centrul Stațiunii Neptun, una dintre cele mai elegante stațiuni de pe litoralul Mării Negre, foarte aproape de gara Neptun și la 300 m de mare. Hotelul are o capacitate de 320 camere dispuse în apartamente, duble și single, toate încadrându-se ireproșabil la nivelul celor 3 stele pe care le are complexul hotelier. Pe lângă dotările din interiorul camerelor, hotelul vine în întâmpinarea turiștilor și cu o multitudine de facilități exterioare acestora, precum: parcare proprie, piscină interioară renovată, camera pentru bagaje, seif pentru valori, farmacie, schimb valutar, bar cu terasă, restaurant climatizat, centru de conferință (cu o capacitate totală de 500 locuri dispuse în patru săli, echipate cu aparatură de ultimă generație, foarte modernă), birouri.

Latura balneară a complexului este asigurată de o bazăde tratament complet renovată și utilată cu aparatură nouă, laborator de analize medicale, sală fitness, piscină. Printre procedurile care pot fi efectuate în baza de tratament a complexului și care sunt destinate unei game largi de afecțiuni, putem menționa: hidroterapia (duș și masaj subacval, gimnastică în apă, băi de plante, de sulf sau de nămol), eletroterapia (ultrasunete, diadinamic, magnetodiaflux, nemectron, băi galvanice), masajul uscat, microsauna și infrarosii, aerosoli, gimnastica medicală împachetările cu parafină.

În paralel cu tratamentele balneare, turiștii pot beneficia și de renumita cură gerovital, formula originală creată de Prof. Dr. Ana Aslan, având ca substanță de bază procaina.

O altă locație Spa este amplasată în centrul celei mai bine cotate stațiuni de pe litoralul românesc al Mării Negre, Neptun- Olimp, fiind foarte ușor de găsit deoarece accesul se face chiar din drumul principal al stațiunii. Hotelul dispune deo parcare păzită, cu o capacitate de 80 de locuri, ascensoare ultramoderne, rampe de acces pentru persoane cu dizabilități, personal pregatit pentru îngrijirea copiilor, salon de infrumusetare și chiar un magazin de suveniruri.

Centrul oferă atât tratamente medicale de recuperare, reabilitare și întreținere (cure balneo, anti-stress, Slimming și detox) cât și tratamente holistice pentru eliberarea de sub stresul cotidian, reechilibrarea balansului energetic, remis-en- forme si reintinerire oferind cele 5 lumi ale Wellness-ului: apa, căldura, frumusețea, mișcare și relaxarea.

Spa-ul oferă o combinație originală de tratamente cu produse naturale bazate pe cromoterapie, aromoterapie, diferite tipuri de masaje tradiționale sau orientale, fitness, kinetoterapie și consultanță în nutriție. Printre procedurile oferite se regăsesc masaje într-o varietate de stiluri începând cu masaj tradițional suedez, hot stone massage (masaj cu pietre calde), masaj cu ciocolată, miere si nămol cât și terapii cu apă: masaj subacval, hidroterapie, colonhidroterapie, Vichy duș- masaj, băi de plante și nămol.

Partea de Spa medical se concentrează pe terapii pentru remedierea reumatismului, artritei, înlăturarea stresului, a nutriției nesănătoase și a excesului de greutate.

3.2 Analiza principalilor indicatori ce caracterizează circulația turistică a județului Constanța in perioada 2010-2015

Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulației turistice se folosesc: numărul turiștilor, numărul mediu de turiști, numărul zile-turist; durata medie a sejurului, încasările din turism, densitatea circulației turistice, preferința relativă a turiștilor etc

Indicatorul număr de turiști se obține din cumularea informațiilor cuprinse în diferite documente statistice, calculându-se efectiv la sfârșitul anului calendaristic, dar și pe perioade mai mici, în funcție de nevoile utilizatorului. Acest indicator se poate determina pe total circulație turistică sau pe tipuri de acțiuni, zone turistice etc.

3.2.1. Evoluția numărului de turiști

Tabel 3.2.1 Numărul turiștilor sosiți în județul Constanța în perioada 2010-2015

Sursa:Anuarul Statistic al județului Constanța 2016

Conform graficului de mai sus, numarul turistilor începând cu anul 2010 până în 2012 a crescut de la 803 000 la 953 000 cu aproximativ 15%.Din anul 2012 până in 2013, numărul turiștilor a scăzut cu aproximativ 43 000 Începând cu anul 2013 până în anul 2015, numărul turiștilor a crescut de la 860 000 la 1022000.

Din graficul de mai sus se observă o creștere a numărului de turiști în special a celor români.

Numărul turiștilor români cât și a celor străini a avut o evoluție oscilatorie. Numărul turiștilor români a crescut în perioada 2010-1015 cu aproximativ 20%.

Începând cu anul 2010 până în anul 1012 a existat o creștere de aproximativ 143000 turiști, urmând ca în anul 2013, numărul turiștilor să scadă de la 898000 la 812000, cu aproximativ 86000.

Tabel 3.2.1.2 Numărul turiștilor străini sosiți, pe principalele țări de origine

Sursa:Anuarul Statistic al județului Constanța 2016

Conform tabelului 3.2.2, cei mai mulți turiști străini sosiți în județul Constanța au fost în anul 2012 cu un număr de 11074 persoane din Germania iar cei mai puțini turiști au fost în anul 2011 cu un număr de 318 din Canada. În topul turiștilor străini sosiți in județ se află nemții, pe locul al doilea aflându-se italienii iar pe locul al treilea francezii.

3.2.2 Evoluția numărului de înnoptări

Înnoptarea este intervalul de 24 de ore, începînd cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistratăîn evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienți).

Înnoptarea turistică este considerată a fi fiecare noapte petrecută de un turist sau pentru care un turist este înregistrat (prezența sa fizică nefiind necesară) într-o structură de cazare turistică.

Tabel 3.2.2 Numărul de innoptări

Sursa:Institutul Național de Statistică, București, date accesate si prelucrate conform http://statistici.insse.ro/shop/

Conform tabelului de mai sus numărul de înnoptări a avut o evoluție oscilatorie în perioada 2010-2015. Începând cu anul 2010 până în anul 2012, numărul înnoptărilor au crescut de la 3167 mii la 3800 mii cu aproximativ 633000 înnoptări. În anul 2013 numărul înnoptărilor fată de 2012 a scăzut cu aproximativ 381000 urnând ca în anul 2014 să crească cu 198000 față de anul anterior.

Valoarea maximă a numărului de înnoptări s-a înregistrat în anul 2015 în timp ce, cea mai mică valoare s-a înregistrat în anul 2010.

3.2.3 Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului se calculează ca raport între total zile-turist (ΣNZT) și

numărul de turiști (T):

Acest indicator arată timpul mediu (zile) de rămânere a turiștilor în spațiile de cazare și reflectă astfel posibilitatea ofertei de a reține turistul într-o anumita zonă, regiune etc.

Tabel 3.2.3 Durata medie a sejurului

Sursa:Institutul Național de Statistică, București, date accesate si prelucrate conform http://statistici.insse.ro/shop/

Potrivit tabelului de mai sus durata medie a sejurului a avut o evoluție crescătoare.

Începând cu anul 2010 până în 2015 durata medie a sejurului a crescut de la 3.9 zile la 4.1 zile în 2015. Între anii 2011 și 2013 durata medie a sejurului a rămas constantă.

3.2.4 Densitatea circulației turistice în raport cu populația și densitatea circulației turistice în raport cu suprafața

Densitatea circulației turistice în raport cu populația

Densitatea circulației turistice pune în legatură directă circulația turistică cu populația rezidentă a tarii (zonei, regiunii) receptoare.

Acest indicator se calculează ca raport între numărul turiștilor sosiți în zona X (T) și populația rezidentă a zonei X (P):

Tabel 3.2.3a Densitatea circulației turistice în raport cu populația în perioada 2010-2015

Sursa:Institutul Național de Statistică, București, date accesate si prelucrate conform http://statistici.insse.ro/shop/

=1.11 tur/loc

=1.23 tur/loc

=1.39 tur/loc

=1.26 tur/loc

=1.29 tur/loc

=1.50 tur/loc

În ceea ce privește densitatea circulației in raport cu populația, din graficul de mai sus se observă că în anul 2015 s-a înregistrat cea mai mare valoare, respectiv 1,50, urmată de anul 2012 când s-a înregistrat o valoare de 1,39 turiști/locuitor. Cea mai mica valoare s-a înrgistrat în anul 2011, când valoare densitătii a fost de 1,11 turiști/locuitor.

Densitatea circulației turistice în raport cu suprafața

Acest indicator se calculează ca raport între numărul turiștilor sosiți în zona X (T) și suprafața zonei X (S):

Tabel 3.2.3b Densitatea circulației turistice în raport cu suprafața în perioada 2010-2015

Sursa:Institutul Național de Statistică, București, date accesate si prelucrate conform http://statistici.insse.ro/shop/

=113.05 tur/Km²

=118.92tur/Km²

=134.15 tur/Km²

=121.01 tur/Km²

=124.43 tur/Km²

=143.79

tur/Km²

Din graficul de mai sus se poate observa o evoluție osculatorie a densității circulației turistice în raport cu suprafața. Începând cu anul 2011, aceasta a crescut de la 113,05 tur/Km² din anul precedent la 118,2 tur/Km², urmând să ajungă la 134,15 tur/Km² în anul 2012. Din anul 2013, densitatea circulației turistice în raport cu suprafața, a scăzut la 121,01 tur/Km² urmând ca mai apoi să crească pâna în 2015 atingând valoarea maxima de 143,79 tur/Km².

3.2.5 Coeficientul de utilizare a capacității de cazare

Coeficientul de utilizare a capacității de cazare (Cuc) este un indicator important de apreciere a eficienței cazării. Acesta se calculează ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizată într-o perioadă dată (numărul de înnoptări sau numărul de zile-turist) Nzt și capacitatea teoretică sau maximă posibilă, Cm ( Număr locuri x 365 zile, 90 zile, 120 zile. în funcție de perioada de funcționare a unității):

*100= 52,89

3.2.6 Indicele de utilizare netă a capacității în funcțiune

Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în functiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcțiune, din perioada respectivă.

Tabel 3.2.3Indicele de utilizare netă a capacității în funcțiune

În perioada 2010-2015, indicele de utilizare netă a capacității în funcțiune a avut o evoluție oscilatorie. Valoarea maximă a acestuia s-a înregistrat în anul 2015 cu 37,8 puncte procentuale în timp ce valoarea cea mai mică s-a înregistrat în anul 2011 cu 29,7 puncte procentuale

CAPITOLUL IV – PROPUNERI ȘI STRATEGII PRIVIND DEZVOLTAREA TURISTICĂ A JUDEȚULUI CONSTANȚA

4.1 Propuneri personale privind imbunătățirea calității serviciilor – Studiu de caz

Am ales sa organizez un circuit turistic in Judetul Constanța intitulat “Hai hui prin Constanța”.

Circuitul cuprinde:

1.Enunțarea temei produsului turistic și justificarea alegerii acesteia

Când spunem Constanța gândul ne poartă la concediu, la vară, la băile în mare, la nisipul fin, la plimbarile lungi pe faleză, la relaxare și voie-bună.

Titlul ales pentru acest proiect este "Hai hui prin Constanța" fiind unul semnificativ pentru o zonele vizitate atât de remarcabile din punct de vedere istoric cât și geografic , având ca obiectiv principal cunoașterea județului Constanța.

Constanța este mai mult decât o destinația estivală, este un miraj, un loc al contrastelor, un cumul de obiective ce merită descoperite în detaliu. Este istorie și exclusivism, cultură și animație.

2.Indicarea traseului cu prezentarea localităților și a obiectivelor vizitate.

Traseul propus pentru circuit este :

București-Constanța-Agigea-Techirghiol-Eforie Nord-Mangalia-Adam Clisi-București

Vizitarea orașului Constanța cu următoarele obiective: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Moscheea Regală Carol I, Edificiul Roman cu Mozaic, Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Cazinoul din Constanța.

Vizitarea comunii Agigea cu următoarle obiective: Rezervatia de dune marine.

Vizitarea orașul Techirghiol cu următoarele obiective: Mănăstirea Sfânta Maria, Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului.

Vizitarea orașului Eforie Nord cu o plimbare pe faleză

Vizitarea orașului Mangalia cu următoarele obiective: Peștera Movile, Muzeul Marinei Române, ,Cetatea Callatis, Faleza Mangalia Portul Turistic din Mangalia

Vizitarea localității Adam Clisi cu următoarele obiective: Monument triumphal Tropaeum Traiani, Cetatea Tropaeum Traian, Muzeul de Arheologie Adamclisi.

Vizitarea orașului București cu urmatoarele obiective: Muzeul Satul

3.Elemente de prezentare generală

Grup – 28 turiști

Ghid – 1

Sofer – 1

Perioada de desfășurare : 20 iulie – 25 iulie 2017

Transport autocar (aer condiționat)

Cazare la hotel 3*** si 4****

Numărul de km parcurși : total 619 km + 5 % marja de siguranță = 650 km

Prețul informativ pe persoană 995 Ron ; 221 Euro

4. Descrierea traseului pe zile

Ziua 1: București-Constanța

Ora 08.00 plecare din București spre Constanța

Vizitarea Orașului Constanța cu urmatoarele obiective: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Moscheea Regală Carol I, Edificiul Roman cu Mozaic, Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Cazinoul din Constanța. Cazare la hotel Iaky. Seara plimbare pe faleză și luarea mesei în portul Tomis

Figura 4.1.1 Edificiul Roman cu Mozaic

Sursa:Pelucrare dupa www. eu-romania.org june / july 2015

Figura 4.1.2

Figura 4.1.3 Hotelul Iaki

Sursa: Sursa:www. eu-romania.org june / july 2015

Ziua 2: Constanța-Agigea-Techirghiol-Eforie Nord

Servirea micului dejun la restaurantul hotelului și îmbarcarea către comuna Agigea spre vizitarea Rezervației de dune marine. Continuarea traseului spre orașul Techirghiol cu următoarele obiective: Mănăstirea Sfânta Maria, Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului.

Luarea prânzului la Pescăria lui Matei, apoi continuarea traseului spre Eforie Nord cu o plimbare pe faleză și cazarea la Hotelul Europa. Dupa cazare, program liber la spa`ul din incinta hotelului

Ziua 3: Eforie Nord-Mangalia

Servirea micului de jun la restaurantul hotelului, plecare spre orașul Mangalia cu vizitarea următoarele obiective: Peștera Movile, Muzeul Marinei Române, ,Cetatea Callatis, luarea pranzului la restaurantul “Insula”. Cazare la Hotel Paradiso. Seara plimbare in portul turistic.

Ziua 4 Mangalia-Adam Clisi-București

Servirea micului de jun la restauraantul hotelului. Plecarea spre comuna Adam Clisi. Vizitarea localității Adam Clisi cu următoarele obiective: Monument triumphal Tropaeum Traiani, Cetatea Tropaeum Traian, Muzeul de Arheologie Adamclisi.

Plecarea spre București cu vizitarea muzeului Satului

5. Analiza de preț

Denumirea acțiunii turistice- circuit turistic

Perioada de desfasurare 20 iulie -25 iulie 2017

Grup minim 20 persoane.

Circuitul turistic se adresează atât turiștilor români cât și celor străini , unor turiști tineri , plini de viață care doresc să calatorească și să descopere frumusețile județului Constanța.

Sejurul scurt se adresează unor turiști psihocentrici ce preferă familiarul/obișnuitul, aleg activitățile obișnuite în locurile de destinație, preferă soarele și relaxarea sau un nivel redus de activitate, preferă hotelurile și restaurantele clasice.

6. Condiții de comercializare

Segmentul de turiști căruia i se adresează produsul turistic : celor interesați de călătorii

Producătorul : agenția turoperatoare CHRISTINA TRAVEL

Canal de distribuție : direct-consumator final (turist)

Modalități de plată :

lei,cash/card

In 3 rate , ultima rata fiind achitată cu cel putin 1 săptămână înaite de plecare

Reduceri :

Copiii sub 12 ani (neimpliniti) au o reducere de 15 EURO.

Reducere aplicată 10% până la 30.05.2017, plata integral sau cu avans 50 euro din tariful standard afișat

Circuitul turistic este promovat prin tipărirea de broșuri, pliante, afișe, participarea la targuri de turism inclusiv la Targul de turism al României desfășurat la Romexpo.

Calculația prețului de vânzare (P.V.)

4.2 Strategii/planuri de acțiune existente în domeniul turistic

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Constanța” a implementat în perioada 13.10.2010-12.10.2011 proiectul “Vision 2020 – o strategie integrată a Zonei Metropolitane Constanța” cod SMIS 12702, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative.

Proiectul a avut ca obiectiv principal elaborarea Strategiei de dezvoltare a zonei metropolitane Constanța, document de programare necesar în special în contextul viitorului exercițiu financiar al Comisiei Europene, pentru perioada 2014 – 2020, dar și în sensul unei mai eficiente orientări a fondurilor publice și private către investiții și proiecte de dezvoltare cu impact socio-economic ridicat.

Proiectul a avut o valoare totală eligibilă de 789.323,00 lei, din care 670.924,55 lei reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul Social European si 102.611,99 lei valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național, iar cofinanțarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară “Zona Metropolitană Constanța” la realizarea acestui proiect a fost de 15.786,46 lei, reprezentând 2% din valoarea proiectului.

În cadrul Master Planului pentru turismul național al României 2007 – 2026 obiectivul principal îl constituie dezvoltarea turismului din România, de a identifica punctele slabe din industria turistică de a trasa direcțiile strategice privind modul în care aceasta poate fi restructurată și în care pot fi asigurate resursele necesare, precum și modul în care poate fi regenerată pentru a putea concur în mod eficient pe piața mondială.

Cu privire la turismul litoral, acesta se confruntă cu reducerea traficului de vizitatori, întrucât oferta de produse nu corespunde așteptărilor vizitatorilor.

Motivele care au condus la această situație au rădăcini adânci.

În perioada de după privatizare, atât piața turistică internă, cât și cea internațională s-au maturizat și necesită acum o gamă de produse și servicii mai sofisticată. Cu forme de proprietate fragmentate și fără o direcție strategică clară, stațiunile de pe litoral cu greu pot răspunde la piețele în transformare și din această cauză au avut de suferit.

Potrivit Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007 – 2026 sunt necesare eforturi permanente pentru atragerea furnizorilor de transport low cost la aeroportul din Constanța pentru a crește publicitatea făcută destinației și numărul depasageri.

Propunerea înființării pe litoral a două instituții de formare profesională în sectorul ospitalității ar putea rezolva problema personalului într-o oarecare măsură.

Propunerea legată de înființarea marelui centru de conferințe la Constanța poate, de asemenea, să contribuie la derularea afacerilor în extrasezon.

Studiile pentru găsirea soluțiilor la problema eroziunii plajelor sunt în derulare, dar chiar și dacă ele oferă soluții salvatoare, va fi în continuare necesară creșterea activităților în afara plajelor pentru a satisface cerințele pieței actuale, care necesită ceea ce se numește în engleză „beach

plus” – nu doar activități specifice de plajă, ci și excursii suplimentare, activități de agrement pe țărm, vizitarea punctelor de atracție turistică, cumpărături etc.

Inițiativele operatorilor individuali de promovare și diversificare a ofertei lor de produse

sunt esenŃiale, dar pot rezolva numai parțial problemele fundamentale.

Pentru a rezolva aceste probleme, autoritățile locale din fiecare stațiune trebuie să dezvolte, pe de o parte, planuri de turism integrate, pentru a da stațiunilor lor o direcție clară de

dezvoltare, care va satisface cerințele pieței actuale și va oferi motive de extindere a sezonului turistic.

Pe de altă parte, ar trebui să constituie companii de administrare a stațiunilor cu împuterniciți ai acționarilor ca să se preîntâmpine disputele și deteriorarea calității și varietății de servicii pe care proprietatea fragmentată a creat-o.

Primăria Orașului Constanța a finalizat o serie de proiecte în vederea dezvoltării turismului în zonă. Printre aceste proiecte cu finanțare europeană se regasesc:

1. Dezvoltarea infrastructurii publice urbane în vederea modernizării serviciilor publice în general și a serviciilor turistice în special, prin construirea unei parcări multietajate P+7E+T în stațiunea Mamaia, zona Cazino-Albatros.

2. Programul Operațional Regional 2007-2013–Axa 1.1. ce cuprinde modernizarea și reamenajarea promenadei turistice din municipiul Constanța – zona Sat Vacanță și Stațiunea Mamaia:

a) Reabilitarea aleii pietonale principale din Sat Vacanță;

b) Reabilitare și reamenajare piațeta Perla;

c) Reabilitare și reamenajare promenada Malibu – Perla – Cazino Mamaia;

d) Reabilitare și modernizare piațeta și promenada Cazino Mamaia;

e) Reabilitarea și reamenajarea promenadei Cazino Club Castel – până în vecinătatea hotelului Vega;

3. Îmbunătățirea Accesului În Stațiunea Mamaia Prin Construirea Unor Pasarele Pietonale

4. Restaurarea Și Reamenajarea Integrată A Zonei Istorice – Piața Ovidiu

5. Valorificarea patrimoniului cultural, istoric și natural al zonei turistice Constanța – Mamaia, extinzând percepția generală de „vacanță la soare și mare” la „vacanța de cunoaștere”, pe trei teme turistice: Turismul de cunoaștere; Turismul cultural de istorie, arhitectura și religios; Turismul de agrement, natură și biodiversitate.

4.3 Impactul activității turistice asupra biodiversității mediului

Ca turist,prezența omului în natură, are și efecte mai puțin dorite asupra tuturor componentelor de mediu. Dintre acestea, cele mai afectate sunt peisajele naturale, solul, flora, fauna, apele, așezările urbane și monumentele.

Peisajele sunt degradate prin intervențiile oamenilor ce constau ridicarea de noi structuri turistice, unde soluțiile arhitecturale nu se integrează sub aspect estetic și ambiental. Aceasta conduce la uniformizarea și monotonia peisajelor.

4.4 Analiza swot a județului Constanța

CONCLUZII

Fiind așezat în extremitatea de sud-est a țării, județul Constanța reprezintă calea de ieșire spre mare a României. Județul Constanța este usor accesibil pe toate căile de transport începând de la cel rutier până la cel maritim, având în același timp legături directe cu toate orașele importante ale țării, accesul pe litoral fiind foarte accesibil pentru turiști.

Litoralul Marii Negre reprezintă o zonă turistică cu o mare importanță pentru România care oferă o gamă largă de atracții precum: stațiuni cu plaje întinse, acvarii, spații de distracție (parcuri, cluburi), parcuri de agrement, dar și statiuni cu potential balneo-climateric ce atrag anual un număr însemnat de turiști români și străini.

Această regiune a început să se dezvolte după anul 1950 când au început să se creeze condiții pentru dezvoltarea zonei de litoral a țării. Atfel, cea mai veche provincie a țării a devenit astăzi printre cele mai dezvoltate puncte economice ale țării, fiind principala bază turistică a României.

În județul Constanța relieful este format dintr-un podiș tubular în partea nordică, sudică înconjurat de apele Dunării iar în partea de vest de apele Mării Negre.

Zona de litoral are cea mai mare valorificare a potențialului turistic. Solurile din județul Constanța sunt specifice numai acestei zone.Apele mineralizate au o mare valorificare turistică, atrăgând anual mii de turiști pentru tratament.

Datorita caracterului continental secetos al climei, în județul Constanta se înregistrează temperaturile cele mai ridicate din țară și timpul este în cea mai mare parte a verii senin, ceea ce influentează pozitiv valorificarea litoralului românesc în timpul verii.

Caracteristic rețelei de apă din judetul Constanță este lipsa apelor curgătoare din interiorul județului, acestea fiind reprezentate de pâraie cu debite reduse. Prezența apelor se face simțiță din plin în jurul județului prin Delta Dunării și Marea Neagră. Alături de apele Mării Negre, care reprezintă cea mai importantă resursă turistică a județului, mai sunt valorificate turistic și apele minerale și lacurile din interiorul județului unde se gasește nămol terapeutic.

Flora și fauna din județul Constanța sunt foarte variate.

Caracteristic vegetației, cu influențe pontice premarine și mediteraneene, este învelisul de stepă unde întrepatrunde învelisul de silvostepă și padure.

Referitor la faună, se poate spune că aceasta este foarte variată. In județul Constanța trăiesc toate speciile de faună, mamifere, razatoare, păsări, pești. Specific județului Constanta este existența unor specii de pești, relicve din vechea mare sarmatică, printre care se numară peștii de icre negre.

Cu privire la rezervațiile naturale din județ, acestea impresionează prin frumusețea peisajului și prin curiozirațile de floră și faună existente.

Cele mai multe din rezervații sunt incluse în diferite trasee și circuite turistice, ele atrăgând prin peisagistica și coloritul lor deosebit, astfel vegetația, flora și fauna aduc un plus la valorificarea turistică a acestui județ.

În județul Constanța, resursele turistice antropice sunt foarte numeroase și valoroase. O parte din aceste resurse sunt printre primele găsite pe teritoriul țării, astfel acestea ducând la dezvoltarea turismului cultural din această zonă și implicit la o valorificare a potențialului turistic mai mare.

În ceea ce privește baza-tehnico materială a județului Constanța, aceasta s-a dezvoltat și diversificat datorită serviciilor de cazare, a dotărilor corespunzătoare ce le oferă turiștilor condiții optime de cazare.

Atragerea potențialilor turiști pe litoralul Mării Negre depinde foarte mult și de dezvoltarea rețelei de alimentație publică, modernizarea și diversificarea acesteia, creșterea ponderii producției proprii cât și ridicarea nivelului calitativ al servirii.

În ultimii ani, serviciul de agrement din județul Constanța, s-a dezvoltat prin apariția numeroaselor unități de agrement din țară. În județ, toate stațiunile, oferă turiștilor condiții prielnice calitative și cantitative de petrecere a timplului liber.

Din punct de vedere a circulației turistice se manifestă o creștere a acesteia în toate stațiunile de pe litoral crescând atât numărul turiștilor români sosiți în județ cât și al celor străini. Creșterea circulației turistice, precum și modificarile în stuctură sunt însoțite de evoluția corespunzatoare a infrastructurii. Toată această dezvoltare a circulației turistice, a infrastructurii, a serviciilor duce în primul rând la dezvoltarea turismului românesc.

BIBLIOGRAFIE

1. Andreea Băltărețu, Nicolae Neacșu, Monica Neacșu, Economia turismului, Studii de caz. Statistici.Legislatie, Editura Uranus, București, 2010

2. Câdea M., Șimon T., Potențialul turistic al României, Editura Universitară, București, 2006,

3. Cristea Anca Adriana, Tehnologia activităților de turism, Editura Pro Universitaria, București, 2007,

4. Daniela Turcuj, Aneta Weisz, Economia Turismului, Editura Eurostampa, Timișoara, 2008,

5. Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, București, 2005,

6. Neacșu N., Băltărețu A., Neacșu M., Drăghilă M., Resurse și destinații turistice –interne și internaționale , Editura Universitară, București, 2011,

7. Nicolae Neacșu, Andreea Băltărețu, Monica Neacșu, Marcela Drăghilă, Resurse și destinații turistice în Romania, Editura Universitară, 2016

8. Nicolae Neacșu, Vasile Glăvan, Pentre Baron, Monica Neacșu, Geografia și Economia Turismului , Editura Prouniversitaria, 2012,

9. Date furnizate de Institutul National de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Constanța

10. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007 – 2026

11. Ordinul 65/2013 pentru aprobarea normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și alimentație publică, a licentelor si brevetelor de turism

12. Proiect în cadrul județului Constanța „MEȘTERUL TURISTIC – Integrarea abilităților mesteșugărești în turismul local – alternativă viabilă de revitalizare a spațiului rural”

13. Revista Delta Dunării III, Tulcea, 2006,

14. Studiu privind dezvoltarea turismului și reabilitarea și promovarea patrimoniului cultural la nivelul Polului de Creștere Constanța

Internet:

15. http://www.adrse.ro/

16. http://www.apmct.anpm.ro/

17. http://www.constanta.anofm.ro/

18. http://www.constanta.insse.ro/main.php

19. http://www.delfinariu.ro

20. http://www.eu-romania.org

21. http://www.ghid-constanta.viaromania.eu/

22. http://www.litoralulromanesc.ro

23. http://www.mdrap.ro

24. http://www.nice-trip.ro

25. http://www.primaria-constanta.ro

26. http://www.wikipedia.org/wiki/Județul_Constanța