LUCRAREA DE LICEN ȚĂ. INDICAȚII DE REDACTARE [607282]

Universitatea Politehnica din Bucure ști
Facultatea de Automatic ă și Calculatoare
Departamentul de Automatic ă și Ingineria Sistemelor
LUCRAREA DE LICEN ȚĂ. INDICAȚII DE REDACTARE
Lucrarea de licen ță conține, de obicei, urm ătoarele secțiuni:
a. Pagină de titlu
b. Cuprins
c. Introducere
d. Capitole – corpul lucr ării
e. Concluzii
f. Anexe (dacă este cazul)
g. Bibliografie
Pagina de titlu
Pagina de titlu conține numele lucrării de licență, numele autorului și al
coordonatorului acestuia, numele universității /facultății/departamentului, ora șul și
anul în care a fost scris ă aceasta. Pagina 6 a acestui document prezint ă o sugestie de
formatare a paginii de titlu pentru lucr ările de licență.
Introducere
Capitolul introductiv al lucr ării de licență conține, de obicei, motiva ția alegerii
și studiului temei. În introducere se prezint ă în linii generale contextul problemei
studiate în cadrul unui cuprins extins. Acesta cuprinde descrierea lucrării de licență,
pe secțiuni sau capitole, încercând să se scoată în evidență contribuțiile și realizările
autorului.
Formatare
Formatul uzual al paginilor pentru redactarea lucrării de licență are
următoarele caracteristici:
Lucrarea de licență. Indica ții de redactare 1

– pagină A4
– margini de 2cm sus, jos și la dreapta
– margine de 3cm la stânga
– spațiere simplă, la un rând (single line)
Fonturile cele mai lizibile pentru redactarea lucrării de licență sunt acele
fonturi care au corpul literei de dimensiune echilibrat ă în lățime și înălțime. Exemple
de fonturi care se preteaz ă redactării lucrării de licență sunt: Times New Roman 12pt,
Arial 12pt, Verdana 11pt, Adobe Caslon Pro12 pt, Linotype Palatino 12pt, Helvetica
12pt, Neutra Text 12pt, Kozu ka Mincho 11pt.
Nu se recomandă fonturi de dimensiune mai mare decât 12pt. Se recomandă
alegerea unui font care con ține diacritice, în cazul redact ării lucrării în limba rom ână.
Paragrafele se despart printr-un r ând liber. Începutul unui paragraf se
marchează prin deplasarea la dreapta a primului r ând din paragraf, de obicei cu 1
sau 1.5 cm.
Corpurile de text se distribuie pe orizontal ă de la un capat al celuilalt al
paginii (aliniere justified), și nu la stânga. Lucrarea de licență nu este un manuscris, ci
un produs finit, prezentarea acestuia necesit ând un anumit grad de finisa re în
formatare.
Lucrarea de licență se redacteaz ă, în întregime, cu acela și font. Excepție fac
anexele, unde este posibil ă utilizarea unui font special pentru transcrierea
scripturilor și a programelor, de exemplu: Courier și/sau Courier New cu dimensiune
de 10 sau 11pt.
Dimensiune
O lucrare de licență are, de obicei, între 60 și 100 de pagini.
Paginile lucrării se numeroteaz ă în ordine. Nu este indicat ă reînceperea
numerotării paginilor cu fiecare capitol. De asemenea, nu este indicat ă numerotarea
paginii de titlu.
Numerele de pagini se includ în c âmpuri speciale de subsol ( Footer), în care
fontul utilizat trebuie s ă fie același cu restul lucrării și cu 1 sau 2 puncte tipografice
mai mic. Optional, se poate include un c âmp conținând titlul lucrării în zona
superioară a paginii (Header), acesta necesitând aceeași dimensiune de font adoptat ă
pentru numerele de pagini.
Lucrarea de licență. Indica ții de redactare 2

Cuprins
Cuprinsul lucrării de licență con ține toate titlurile capitolelor, sec țiunilor și
subsecțiunilor, în ordinea în care acestea apar în lucrare (v. pag. 7). Se recomandă să
nu se prescurteze cuvintele "CAPITOL" și "SEC ȚIUNE" în cazul în care acestea sunt
utilizate înainte de numărul capitolului și al sec țiunii sau subsecțiunii respective.
Uzual, aceste cuvinte se omit.
Figuri, grafice și tabele
Figurile și tabelele trebuie s ă aibă un titlu care să menționeze tipul obiectului
respectiv, conținutul acestuia și num ărul acestuia în cadrul capitolului (v. pag. 8):
Figura c.n. – desemnează o figură, c fiind identificatorul capitolului, iar n
reprezentând numărul figurii în cadrul acelui capitol; acest titlu va fi urmat de
numele figurii, descriind con ținutul acesteia. De exemplu: Figura 3.2. Sistem de reglare
automată a presiunii va fi titlul figurii a doua din capitolul 3, con ținând structura unui
sistem de reglare automat ă a presiunii.
Tabelul c.n. – desemnează un tabel, c fiind identificatorul capitolului, iar n
reprezentând numărul tabelului în cadrul acelui capitol; acest titlu va fi urmat de
numele tabelului, descriind con ținutul acestuia. De exemplu: Tabelul 5.6. Caracteristici
tehnice ale traductorului de temperatur ă va fi titlul tabelului al șaselea din capitolul 5,
conținând caracteristicile tehnice ale unui traductor de temperatur ă.
Graficele sunt considerate figuri și vor purta titluri adecvate. Graficele trebuie
să aibă o etichetă pe fiecare axă, descriind semnifica ția acesteia, menționând unitatea
de măsură acolo unde este cazul. De exemplu, pentru r ăspunsul în timp al unui
sistem de ordinul I oarecare, este îndeajuns a atașa eticheta y pe ordonată și eticheta t
pe abscisă. Însă dacă acest răspuns aparține unui model al unui proces fizic, se va
menționa unitatea de m ăsură pe fiecare axă, de exemplu y[m] și t[s].
Pentru o tipărire corectă, toate figurile și graficele ar trebui salvate la o
rezoluție de cel putin 300dpi pentru cele color și 100dpi pentru cele alb-negru. Se
recomandă salvarea acestora în format .tiff sau .png pentru conservarea calit ății
imaginilor.
Se recomandă alinierea central ă a figurilor. Tabelele se pot alinia la st ânga,
lăsând față de marginea paginii (acolo unde este posibil și dac ă tabelul nu acoper ă
toată lățimea paginii) aceea și dimensiune ca și în cazul primului r ând al paragrafelor.
Lucrarea de licență. Indica ții de redactare 3

Ecuații
Ecuațiile se scriu cu ace eași înălțime de font ca și corpul textului și se
numerotează în ordinea apari ției în text: (c.n) unde c reprezintă identificatorul
capitolului curent, iar n este numărul ecuației în capitol. Ecua țiile pot avea eticheta
de identificare la st ânga sau la dreapta. Ecua țiile se pot alinia centrat sau la st ânga.
De exemplu:
5 + x = 0 (2.8)
unde 2 reprezint ă numărul capitolului, iar 8 este num ărul ecuației în cadrul
acestuia. Înainte și după fiecare ecuație se lasă un rând liber.
Bibliografie
Lista bibliografică este o componentă esențială a lucrării de licență, aceasta
demonstrând documentarea efectuată de către autor și marcând corespunzător ideile
care nu îi aparțin acestuia. Bibliografia este formată dintr-o listă ordonată alfabetic .
Toate elementele acestei liste trebuie citate în text.
Exemple de citare în text:
Un autor: "Procesele de ordinul I stabile au un pol negativ." (Smith, 2006)
Doi autori: "Hello, world!" (Ionescu & Popescu, 2006)
Mai mulți autori: În (Doe et al., 2006), s-a demonstrat c ă procesele de ordinul I
stabile trebuie să aiba un pol negativ.
Exemple de formatare a referin țelor în lista bibliografic ă (un exemplu complet
se regăsește la pagina 9 ):
Carte: Chopra A. 2001. Dynamics of Structures: Theory and Applications to
Earthquake Engineering. Prentice-Hall, New Jersey
Articol de revistă: Oates W.S. and Smith R.C. 2008. Nonlinear Optimal Control
Techniques for Vibration Attenuation Using Magnetostrictive Actuators. Journal of
Intelligent Material Systems and Structures, vol. 19, p.193-209
Articol de conferin ță: Lin P .Y., Roschke P .N., Loh C.H., Cheng C.P . 2004.
Hybrid controlled base-isolation system with semi-active magnetorheological damper
and pendulum system. 13th World Conference on Earthquake Engineering
Vancouver, B.C., Canada
Website/Resursă electronică: Messner W., Tilbury D. 1998. Control Tutorials for
Matlab and Simulink. http://www.engin.umich.edu/class/ctms, accesat la data
de 6.10.2011
Lucrarea de licență. Indica ții de redactare 4

Despre plagiat
Conform Dicționarului EXplicativ al Limbii Rom âne:
"PLAGIA: A-și însuși, a copia total sau parțial ideile, operele etc. cuiva,
prezentându-le drept creații personale; a comite un furt literar, artistic sau
științific."
În contextul lucr ărilor științifice, plagiatul îl reprezintă utilizarea ideilor,
tehnologiilor, rezultatelor sau textelor altor persoane, fie prin omiterea referirii
lucrării originale, fie prin însușirea acestora. Pentru evitarea plagiatului se
recomandă menționarea sursei (și implicit a autorului sau autorilor originali) unei
idei, teorii, a unor fapte statistice care nu țin de cultura general ă, citate ale altor autori
(fie scrie sau vorbite), parafraze.
Se recomandă includerea între ghilimele a sec țiunilor de text citate din alte
opere (exemplu mai sus), cu men ționarea sursei. De asemenea, în cazul parafrazelor,
nu este de ajuns doar schimbarea a c âteva cuvinte, ci este necesar ă o re-interpretare a
textului original în viziunea autorului lucr ării în care se folosește parafraza. Și în
acest caz este necesar ă menționarea sursei.
În România, legea drepturilor de autor este Legea nr. 8/1996 completată de
Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 și Ordonanța de urgenț ă 123 din 1 septembrie 2005.
Acest document respect ă formatul propus.
Anexe: Paginile 6-10 cuprind câteva exemple de formatare:
– pagina 6: un exemplu de pagină de titlu
– pagina 7: exemplu de cuprins
– pagina 8: exemplu de figur ă inserată în text; acest exemplu con ține și o
citare în text a unei referin țe din lista bibliografic ă
– pagina 9: exemplu de list ă bibliografică
Lucrarea de licență. Indica ții de redactare 5

Universitatea Politehnica București
Facultatea de Automatic ă și Calculatoare
Departamentul de Automatic ă și Ingineria Sistemelor
LUCRARE DE LICENȚĂ
Proiectarea sistemelor de reglare
Absolvent
Mihai Popescu
Coordonator
Prof.dr.ing. Gabriel Ionescu
București, 2012

CUPRINS
1. Introducere 1
2. Sisteme de reglare 3
2.1. Noțiuni introductive 7
2.2. Scheme cu unul și mai multe grade de libertate 12
3. Proiectarea sistemelor de reglare 18
3.1. Noțiuni generale 18
3.2. Proiectarea în timp 22
3.3. Proiectarea în frecvență 25
3.4. Exemple de sisteme de reglare 28
4. Reglarea turației unui motor de curent continuu 32
4.1. Prezentarea ansamblului motor-generator 35
4.2. Soluție propusă 38
4.3. Rezultate în simulare și experimente practice 42
5. Concluzii 48
6. Anexa A. Scheme logice 50
7. Anexa B. Descrierea instalațiilor utilizate 76
8. Bibliografie 87
Lucrarea de licență. Indica ții de redactare 7

Exemple: figură inserată în text și referință în lista bibliografică
Succesul proiectării și implementării unei soluții de automatizare depinde de o
perspectivă holistică asupra unor aspecte ce cuprind atât particularitățile procesului
ce urmează a fi condus, cât și obiectivele reglării (Dumitrache, 2010). Alegerea
traductoarelor și elementelor de execuție trebuie să fie în concordanță cu cele de mai
sus, ținând cont de comunicația dintre module, de la protocoale de comunicație
industriale și până la rutarea semnalelor, uneori pe distanțe mari și în prezența
zgomotelor. De asemenea, o parte integrantă a proiectării sistemelor de automatizare
o constituie estimarea necesarului de calcul și dispozitivele antrenate în realizarea
acestuia: SCD (Sisteme de Control Distribuit), PLC (Programmable Logic
Controllers), calculatoare de proces.
Fie centralizată sau descentralizată, ierarhizată sau pe un singur nivel,
arhitectura și interfațarea prezintă o importanță deosebită, atât în proiectare cât și în
utilizarea ulterioară și monitorizare. Arhitecturile de control cuprind și algoritmii de
reglare ce urmează a fi implementați, tratarea perturbațiilor și incertitudinilor de
modelare, pe baza lor făcându-se și analiza cost vs. beneficii a soluției prezentate.
Structura unui sistem de reglare automată (SRA) este cea din figura 1.1, î n care
se pot observa elementele de bază ale unei bucle de reglare standard, cu un singur
grad de libertate. Pentru studiul sistemelor de reglare automata (SRA) se utilizează
așadar o reprezentare simbolică de tip black-box, care indică elementele componente
ale acestora, precum și legăturile funcționale dintre acestea (mărimile/semnalele care
apar la intrarea și ieșirea elementelor). De asemenea se va ține cont de sensul în care
componentele se influențează una pe cealaltă.
Lucrarea de licență. Indica ții de redactare 8Figura 1.1. SRA standard

Exemplu de listă blibliografică
Ali Sk.F., Ramaswamy A. 2009 . Optimal fuzzy logic control for MDOF structural
systems using evolutionary algorithms. Engineering Applications of Artificial
Intelligence vol.22; p.407–419
Antoulas A., D. Sorensen, K. Gallivan, P . Van Dooren, A. Grama, C. Hoffmann,
A. Sameh 2004. Model reduction of large-scale dynamical (mechanical) systems. ICCS
2004, Krakow, Poland
Bitaraf M., O.E. Ozbulut, S.Hurlebaus, L.Barroso 2010 . Application of semi-active
control strategies for seismic protection of buildings with MR dampers . Engineering
Structures vol.32; p. 3040-3047
Choi K.-M., S.-W.Cho , D.-O.Kim, I.-W.Lee 2005 . Active control for seismic
response reduction using modal-fuzzy approach. International Journal of Solids and
Structures vol.42; p.4779–4794
Chopra A. 2001. Dynamics of Structures: Theory and Applications to Earthquake
Engineering. Prentice-Hall, New Jersey
Conte J.P ., Durrani A.J., Shelton R.O. 1994 . Seismic Response Modeling of Multi-
Story Buildings Using Neural Netweorks . Journal of Intelligent Material Systems and
Structures, p. 392-402
Dimoiu, I. 1999. Inginerie Seismica. Editura Academiei Romane, Bucuresti
Dumitrache I. 2010. Ingineria reglarii automate. Ed. Politehnica Press, Bucuresti
Dyke S.J., B.F. Spencer Jr., M.K. Sain and J.D. Carlson 1996a. Experimental
verification of semi-active structural control strategies using acceleration feedback. In the
Proceedings of the 3rd International Conference on Motion and Vibration Control,
September 1–6, Chiba, Japan, Vol. III, p. 291–296.
Dyke S.J., Spencer B.F. Jr., Sain M.K., Carlson J.D. 1996b. Modeling and control of
magnetorheological dampers for seismic response reduction . Smart Materials and
Structures, vol. 5, p. 565–575.
Jing C., X.Youlin, Q.Weilian, W.Zhtlun 2004. Seismic response control of a
complex structure using multiple MR dampers: experimental investigation . Earthquake
Engineering and Engineering Vibration Vol.3, p.181-193
Kelly, J.M., Leitmann, G., Soldatos, A.G. 1987. Robust Control of Base-Isolated
Structures under Earthquake Excitation . Journal of Optimization Theory and
Applications, vol. 53, p. 159-180
Kim H.-S., Roschke P .N. 2006. Design of fuzzy logic controller for smart base
isolation system using genetic algorithm. Engineering Structures vol.28; p.84–96
Lucrarea de licență. Indica ții de redactare 9

Lai C.-Y., W.H. Liao 2002. Vibration control of a suspension system via a
megnetorheological fluid damper . Journal of Vibration and Control, p. 527-547.
Madden G. J., M. D. Symans, N. Wongprasert 2002. Experimental verification of
seismic response of building frame with adaptive sliding base isolation system , Journal of
Structural Engineering , ASCE, 128(8), p.1037–45.
Meystel A.M., Albus, J.S. 2002. Intelligent systems: architecture, design, and
control, Wiley
Nishimura I, A.M. Abdel-Ghaffar, Sami F. Masri, R.K. Miller, J.L. Beck, T.K.
Caughey and W.D. Iwan 1992. An Experimental Study of the Active Control of a
Building Model. Journal of Intelligent Material Systems and Structures; vol.3; p.134-
165
Oates W.S. and Smith R.C. 2008. Nonlinear Optimal Control Techniques for
Vibration Attenuation Using Magnetostrictive Actuators . Journal of Intelligent Material
Systems and Structures; vol.19; p.193-209
Park K.-S., H.-M.Koh, C.-W.Seo 2004. Independent modal space fuzzy control of
earthquake-excited structures. Engineering Structures vol.26; p.279–289
Rew K.-H., J.-H.Han, I.Lee 2002. Multi-Modal Vibration Control Using Adaptive
Positive Position Feedback . Journal of Intelligent Material Systems and Structures;
vol.13; p.13-22
Ribakov Y. 2009. Semi-active Pneumatic Devices for Control of MDOF Structures.
The Open Construction and Building Technology Journal, vol.3, p.141-145
Zhang Y., A.G. Alleyne, D. Zheng 2005. A hybrid control strategy for active
vibration isolation with electrohydraulic actuators. Control Engineering Practice vol.13;
p.279–289
Lucrarea de licență. Indica ții de redactare 10