Lucrarea de licen ă ț [623051]

Lucrarea de licen ă ț
Îngrijiri calificate acordate pacien ilor ț
cu hernie inghinală
ÎndrumătorUMF Student: [anonimizat]1 Anatomia regiunii inghinale …………………………………………………………………….. 4
Capitolul nr 2 Herniile inghinale …………………………………………………………………………………… 7
2.1Clasificarea herniilor ……………………………………………………………………………………………….. 7
2.2 Defini ia herniilor inghinale ț ……………………………………………………………………………………. 8
2.3 Etiologia herniilor inghinale: …………………………………………………………………………………… 8
2.4 Clasificarea anatomopatologică a herniilor inghinale ………………………………………………… 10
2

Capitolul 3- Diagnosticul clinic i paraclinic al herniilor ș ………………………………………………… 13
3.1 Diagnosticul clinic ……………………………………………………………………………………………….. 13
3.2 Diagnosticul paraclinic în herniile inghinale …………………………………………………………… 16
3.3 Diagnosticul diferen ial al herniilor inghinale ț ………………………………………………………….. 18
Capitolul nr 4 Complica iile herniilor inghinale ț …………………………………………………………….. 19
Capitolul nr 5 Tratamentul herniilor inghinale ………………………………………………………………. 23
5.1 Tratamentul chirurgical …………………………………………………………………………………………. 23
5.2 Tratamentul medical conservator …………………………………………………………………………… 26
Capitolul nr 6 Îngrijirea i evaluarea pacientului cu hernie inghinală pre i post operator ș ș ….27
6.1 Îngrijirea preoperatorie a pacientului cu hernie inghinală ………………………………………….. 27
6.2 Îngrijirile postoperatorii ………………………………………………………………………………………… 29
Studiu de caz. Frecven a cazurilor de hernie inghinală la Spitalul Municipal de Urgen e ț ț
Moine ti din Jude ul Bacău în perioada 1 ianuarie 2009- 31 decembrie 2013 ș ț …………………….32
Material i metodă ș……………………………………………………………………………………………………… 33
Rezultatele studiului …………………………………………………………………………………………………… 35
Concluziile studiului ………………………………………………………………………………………………….. 51
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………. 52
Capitolul nr.1 Anatomia regiunii inghinale
Canalul inghinal
Canalul inghinal este situat în partea inferioară a regiunii inghinale mai sus de
ligamentul inghinal. Această por iune a regiunii poartă denumirea de triunghi inghinal. ț
Laturile triunghiului: latura superioară este reprezentată de linia orizontală trasată prin
punctul ce delimitează treimea laterală de cea media a ligamentului inghinal , latura mediană
3

este reprezentată de marginea laterală a mu chiului drept abdominal iar inferior de ligamentul ș
Poupart.
In canalul inghinal distingem două orificii sau inele i patru pere i ai canalului ș ț
inghinal. Inelul inghinal superficial se formează din două fascicule separate ale aponevrozei
mu chiului oblic extern abdominal unite prin fibre arciforme , ce redau fisurii dintre fasciculeș
forma de inel. Pe lângă cei doi pilieri descri i anterior există i al treilea ce este reprezentat de ș ș
fascicolul profund al inelului superficial sau ligamentul reflex. El prezintă fibre aponevrotice
inferioare ale mu chiului oblic extern din partea opusă care traversează linia mediană , ș
posterior de aponevroza mu chiului oblic extern abdominal. i aderă la ligamentul inghinal. ș Ș
Prin inelul inghi8nal superficial la bărba i in mod normal se poate introduce cu u urin ă vârful ț ș ț
degetului mic ar la femeie e pu in mai îngust. ț
Inelul inghinal profund corespunde din partea cavită ii abdominale fosetei laterale ț
inghinale. Cordonul spermatic pătrunde în canalul inghinal prin inelul lui profund împreună
cu fascia transversală care invaginându-se în formă de pâlnie constituie o teacă comună pentru
cordonul spermatic i testicul. ș
Marginea medială a inelului inghinal intern este consolidată de o por iune eviden iată a ț ț
fasciei transversale , numită ligamentul inter-foveolar care superior aderă la mu chiul ș
transvers abdominal iar inferior la ligamentul inghinal.
Peretele anterior al canalului inghinal este constituit din aponevroza mu chiului oblic ș
extern. Peretele posterior este format din fascia transversală consolidat de fibre aponevrotice
ale mu chiului abdominal transvers. Aceste fibre se îndreaptă în jos pe marginea mu chiului ș ș
spre ligamentul inghinal i se numesc coasta inghinală. Peretele superior este format din ș
marginile inferioare ale mu chilor abdominali oblic intern i transvers. Peretele inferior este ș ș
format din ligamentul inghinal. Canalul inghinal la bărba i are o lungime de 4-5 cm iar la ț
femeie este pu in mai scurt i mai îngust. Distan a dintre peretele superior i cel inferior al ț ș ț ș
canalului inghinal este sau dintre mu chii abdominali oblic intern i transvers superior i ș ș ș
ligamentul inghinal inferior poartă denumirea de spa iu inghinal. Forma lui variază ( fisulară, ț
ovală, triunghiulară ) având dimensiuni diverse i o importan ă deosebită la apari ia herniilor ș ț ț
inghinale.
4

Imaginea numărul I 1 – Anatomia regiunii inghinale
Prin canalul inghinal trec cordonul spermatic la bărba i i ligamentul rotund al uterului ț ș
la femei. Cordonul spermatic reprezintă un ansamblu de forma iuni anatomice , învelit da ț
fascia transversală pe care se depun mu chiul cremaster , nervul ilio-inghinal i ramura ș ș
genitală a nervului genito-femural. Toate elementele anatomice sunt acoperite de fascia
spermatică externă , care constituie un derivat al fasciei superficiale a peretelui abdominal
antero-lateral.
Cordonul spermatic este format din :
Canalul deferent
Artera testiculară – ramură a aortei abdominale
Artera cremasterică ce pleacă din artera epigastrică inferioară
Artera diferen ială- ramură a arterei iliace interne ț
Venele care înso esc arterele formează plexul scrotal pampiniform i aduc ț ș
sângele din testicul
Cordonul spermatic se formează numai după coborârea testiculului din cavitatea
abdominală în scrot. Din por iunea inferioară a testiculului inferioară a testiculului situat la făt ț
la nivelul vertebrelor L1-2 coboară ligamentul scrotal al testiculului. Paralel cu dezvoltarea
intrauterină a fătului , începând cu luna a patra , testiculul treptat se deplasează în scrot
urmând ligamentul conductor i formând procesul peritoneo-vaginal. ș
5

Ultimul prezintă o prelungire a peritoneului parietal de care aderă foi ele straturilor ț
peretelui abdominal o dată cu coborârea testiculului în scrot. De obicei por iunea superioară a ț
prelungirii peritoneale se obliterează i comunicarea între cavitatea abdominală i sacul seros ș ș
al testiculului se întrerupe. Fragmentele rămase ale acestui canal poate duce la prolabarea
directă a organelor din cavitatea abdominală prin canalul inghinal deschis până în scrot i ș
formarea herniilor inghinale congenitale care necesită interven ii operatorii speciale. ț
Imaginea nr I 2- canalul inghinal
Capitolul nr 2 Herniile inghinale
2.1Clasificarea herniilor
Prin no iunea de hernie se subîn elege ie irea viscerelor prin locurile slabe sau orificii ț ț ș
de origine patologică ale peretelui abdominal cu păstrarea integrită ii peritoneului. ț
Herniile abdominale se împart în externe i interne . Cele interne apar la pătrunderea ș
viscerelor cavită ii abdominale în recese sau funduri de sac care în mod normal nu con in ț ț
organe.
6

După sediul anatomic herniile externe ale peretelui abdominal antero-lateral se împart
în:
Inghinale
Femurale
Herniile liniei albe
Ombilicale
Herniile Spiegel
Herniile apendicelui xifoid
Lombare
Obturatori
După particularită ile etiologice herniile externe se împart în : ț
Congenitale
Dobândite
Postoperatorii
Recidivate ( după opera ii efectuate anterior în hernia cu sediul respectiv) ț
Traumatice ( dacă perineul parietal i tegumentul sunt intacte) ș
După simptomele clinice herniile se clasifică în :
Reductibile – con inutul din sacul herniar în clinostatsim se reduce singur în cavitatea ț
abdominală i iese din nou în pozi ie verticală. ș ț
Ireductibile – semnele de ocluzie intestinală lipsesc i este imposibil a reduce ș
con inutul herniar. ț
Strangulate – se comprimă viscerele la nivelul inelului herniar
7

2.2 Defini ia herniilor inghinale ț
Herniile inghinale reprezintă cea mai frecventă patologie chirurgicală
dar i cel mai frecvent tip de hernie. Se consideră că aproximativ 80% din totalulș
herniilor sunt de origine inghinală. Herniile inghinale apar mai frecvent la bărba i fa ă ț ț
de femei ( raportul este de 1la 8), probabil atât anatomiei particulare a bărbatului cât i ș
a modului lui de via ă care predispune la apari ia herniilor. Herniile inghinale indirecte ț ț
sunt mai frecvente fa ă de cele directe i de asemenea sunt mai frecvente pe partea ț ș
dreaptă fa ă de partea stângă. O treime din persoanele care au hernie inghinală poate ț
dezvolta hernie inghinală controlaterală.
2.3 Etiologia herniilor inghinale:
Herniile inghinale pot să apară ca urmare a unor manevre ce fac
presiune pe punctele slabe ale organismului , în cazul herniei inghinale , zona
canalului inghinal.
Cauzele prezumtive ce pot duce la apari ia herniilor inghinale sunt reprezentate ț
de :
Tuse cronică s-au tuse puternică
Boli pulmonare cronice obstructive
Obezitate
Încordarea musculaturii abdominale cu efect i asupra canalului inghinal ș
Constipa ia cronică ț
Prostatitele
Sarcina
Istoricul familial de hernii
Exerci iile fizice statice ț
Manevra Valsalva
Ascita sub tensiune pe lângă hernia ombilicală pe care poate să o determine este un
factor i pentru herniile inghinale ș
Ortostatismul prelungit
Defecte ale sintezei de colagen
Anevrismele arteriale
Fumatul prin faptul ca da boli pulmonare cronice obstructive
Ridicarea de greută i ț
Incizii ale cadranului inferior abdominal
Scăderea bruscă în greutate
Anatomia patologică a herniilor evidențiază trei elemente comune tuturor
herniilor:

1.Sacul herniar – prelungire a peritoneului , are trei părți: gâtul (coletul), corpul și
fundul sacului.

Imaginea nr II 1- sacul herniar componente
2. Traiectul anatomic parietal pe care îl străbate sacul de hernie este variabil în
funcție de localizarea acesteia : canalul inghinal are două orificii (profund și
superficial),
3. Conținutul sacului herniar este variabil (intestin, epiploon etc.), teoretic orice
organ al cavității abdominale putând hernia, cu excepția duodenului și pancreasului
care sunt bine fixate la peretele posterior abdominal

Imaginea nr II 2. Hernia Inghinală – structură anatomopatologică.
2.4 Clasificarea anatomopatologică a herniilor inghinale
Punctul herniar: reprezintă faza incipientă a leziunii în care la nivelul
profund al dehiscenței parietale, începe să se angajeze seroasa parietală, sub

forma unei tumefacții diverticulare . Doar dacă punctul herniar are o
dimensiune mai mare, degetul examinatorului poate repera, la locul dureros
acuzat de bolnav, limitele dehiscenței perietale .
Herniile intersti iale inghinale ț
Depresiunea seroasei peritoneale se mărește, devenind un adevărat
diverticul mai profund, care se angajează între planurile musculo-aponevrotice, cu
tendință de a ajunge subtegumentar. Seroasa perietală se transformă într-un sac herniar
cu conținut visceral, astfel încât elementele clinice devin evidente. Tumefacția
herniară poate fi uneori evidentă, Palpator, tumefacția formată de hernie este bine
perceptibilă, reductibilă în decubit sau la presiune (taxis), reapărând la efort sau tuse.
Herniile inghinale complete
Se constituie în momentul în care seroasa peritoneală devine un
adevărat sac ce proemină sub tegument. Sacul herniar prezintă la orificiul intern al
zonei herniare o porțiune mai îngustă, ce constituie coletul sacului, urmat de corpul
sacului, ce poate fi o cavitate unică sau septată și un fund, corespunzător zonei
tegumentare de contact.

Imaginea nr II 3 – tipuri de hernii inghinale



Herniile după modul de apari ie i de traiectul pe care îl au pe canalul inghinal ț ș
se clasifică în:
Hernia inghinală directă
Hernia inghinală oblic-externă
Hernia inghinală oblic internă
Hernia inghinală directă
Mai poartă numele i de hernie inghinală de slăbiciune i apare de ș ș
obicei după vârsta de 20 de ani. De cele mai multe ori apare bilateral i ca ș
particularitate a acestei hernii sacul de hernie nu coboară niciodată în scrot. La
palpare se simt pulsa iile arterei epigastrice iar in clinostatism hernia se reduce. ț
Sacul herniar: are coletul larg, este globulos, format din peritoneul
parietal, dublat de fascia transversalis . Coletul sacului herniar se află intern de
artera epigastrică
Con inutul herniarț: de cele mai multe ori se găsesc anse intestinale,
epiplonul, iar uneori poate să apară i cornul vezicii urinare. ș
Traiectul herniei: are traiect antero-posterior, aproape vertical, cu
orificiul profund la nivelul fosetei inghinale mijlocii și cel superficial subcutanat . Zona
herniară este delimitată de: triunghiul slab a lui Hesselbach, supero-extern de
ligamentul lui Hesselbach, supero-intern de ligamentul Henle iar inferior de arcada
crurală ( ligamentul lui Poupart)
Hernia inghinală oblic externă
 Se mai nume te i hernie ș șde “forță”, în care angajarea se face prin gropița inghinală
laterală, în afara arterei epigastrice.
Sacul herniar este un diverticul peritoneal “în deget de mănușă”, care înaintează
progresiv în canalul inghinal, prezentând următoarele forme anatomo-clinice:
Punctul herniar – la nivelul orificiului inghinal profund;
Hernia interstițială sau intraparietală – în traiectul inghinal;
Bubonocelul – hernia ajunsă la orificiul superficial al canalului inghinal
Hernia funiculară – când sacul este între elementele funiculului spermatic

Hernia inghino-scrotală sau inghino-labială – când sacul coboară până în scrot sau
labiile mari
Hernia inghinală oblic externă
Hernia inghinală oblic externă este o hernie ce apare mai rar i se ș
întâlne te de obicei la bătrâni. Este caracterizată prin faptul că punctul herniar ș
se află întotdeauna în afara arterei epigastrice.
Se produce prin angajarea peritoneului parietal în foseta situată între
uracă și cordonul arterei ombilicale. În sacul herniar se poate angaja cornul
vezicii urinare, la semnele clinice putându-se asocia disuria, tenesmele vezicale
și retenția de urină.
Tipuri particulare de hernie inghinală oblic externă:
Hernia Maydl = sacul herniar con ine mai multe anse intestinale ț
Hernia Breger = coexistă hernia inghinală cu hernia inghinală
Hernia Richter = sacul herniar con ine intestin pensat lateral ț
Hernia Litre = sacul herniar con ine diverticulul Menkel ț
Diagnosticul clinic pozitiv de hernie inghinală externă este pus pe baza
următoarelor semne i simptome: ș
Senza ie de trac iune ț ț
Expansiune la inspec ie i impulsie la palpare după sau în timpul efortului de tuse ț ș
Este o hernie reductibilă , de cele mai multe ori spontan
Se aud zgomote hidroaerice la ascultare zonei de hernie
Hernia congenitală oblic externă apare datorită persisten ei canalului ț
peritoneo-vaginal care porne te de la nivelul fosetei inghinale externe , ș
traversează traiectul inghinal din care iese prin orificiul superficial median al
acestuia i coboară in scrot la nivelul complexului epididimo – testiculr. ș
Existen a acestui canal induce apari ia herniei congenitale prin coborârea unui ț ț
organ abdominal de-a lungul acestui conduct care astfel devine sac herniar.
Acest sac format din conductul peritoneo-vaginal este situat la bărba i între ț
elementele cordonului spermatic i este învelit de esutul fibros comun ș ț
acestuia.




Capitolul 3- Diagnosticul clinic i paraclinic al herniilor ș
3.1 Diagnosticul clinic
Examenul clinic este format din examenul obiectiv si examenul
subiectiv.
Examenul subiectiv este reprezentat de simptomele pe care le acuză
pacientul ce prezintă hernie inghinal. Semnele nu sunt particulare doar pentru un tip de
hernie , ele apar în toate tipurile de hernii. Examenul subiectiv al pacientului se face de
obicei prin anamneza acestuia.
La anamneză se culeg informa ii referitoare atât la simptomele pe care ț
le prezintă pacientul cât i informa ii despre antecedentele personale. În antecedente ș ț
pacientul poate sa prezinte un alt episod de hernie inghinală care a fost operată i să se ș
prezinte la medic pentru o hernie apărută în partea controlaterală. De asemenea
istoricul familial de hernie este important deoarece o mare parte din hernii se pot
transmite familial. Tot prin anamneza pacientului se pot ob ine informa ii legate de ț ț
stilul de via ă i se pot identifica factorii de risc ai herniilor cum ar fi lucrul pe antier, ț ș ș
ridicarea de greută ii etc. ț
Semnele subiective sunt reprezentate de cele mai multe ori de durere i ș
de prezen a unei masei voluminoase în zona inghinală în cazul herniilor inghinale. ț
Durerea are următoarele caracteristicii :
Durerea apare datorită trac iunii exercitate de către mare epiplon i ansele intestinale ț ș
herniate pe nervii mezenterici.
Apare la debutul herniei sau în momentul complica iilor ț
Este prezentă dacă pacientul a stat mai mult timp în ortostatism sau după un efort fizic
intens
Este semnul care îl determină de cele mai multe ori pe pacient sa se prezinte la medic.

În cazul herniilor intersti iale d țurerea este practic permanentă și de intensitate
variabilă, în funcție de dimensiunea orificiului de angajare. Cu cât acesta este mai mic,
elementul anatomic conținut este mai traumatizat și ca atare, durerea este mai intensă .
În cazul prezen ei doar a punctului herniar durerea este de intensitate moderată, ț
corespunzând momentelor în care se angajează conținut intraabdominal în zona
diverticulară.
Durerea cedează imediat ce bolnavul se a ează în decubit dorsal pentru ca hernia se ș
reduce. În cazul în care durerea este puternică i permanentă i hernia nu se reduce ș ș
înseamnă că sa produs strangularea herniei. În acest caz durerea este foarte puternică
i nu dispare decât dacă strangularea încetează.ș

Caracteristicile masei voluminoase
Este vorba despre o masă voluminoasă ce există de-a lungul canalului
inghinal , determinată de prezen a de anse intestinale i marele epiplon. Masa ț ș
voluminoasă are o consisten ă elastică la palpare. De re inut este faptul că masa ț ț
voluminoasă poate fi reductibilă , ea apare atunci când pacientul este în ortostatism i ș
dispare atunci când acesta este în decubit dorsal.
De multe ori pentru ca hernia să se reducă este necesar ca pacientul să
introducă singur forma iunea în cavitatea abdominală cu mâna. În unele cazuri de hernii ț
vechi i neglijate hernia nu se mai reduce deoarece apar aderen e între organele herniate i ș ț ș
scrot. În acest caz pacientul este purtătorul permanent al acestei mase voluminoase , fără
îndoială foarte jenantă, i care poate da tulburări func ionale importante. Se spune ca ș ț
organele existente în acest tip de hernii si-au pierdut dreptul la domiciliu.
Uneori hernia este ireductibilă nu datorită aderen elor formate, ele sunt ț
ireductibile deoarece inelul herniar prin care a ie it organul strangulează par ial sau total ș ț
organele herniate. Ca urmare con inutul anselor intestinale care se găsesc strangulate în ț
hernie nu mai urmează circuitul normal intestinal i se produce o ocluzie intestinală. ș
Examenul obiectiv
 Se pune în urma efectuării examenului clinic al pacientului urmărind cele 4 tehnici de
examinare i anume inspec ia , percu ia, asculta ia , i palparea. Examenul se face cu ș ț ț ț ș
pacientul lini tit , într-o pozi ie cât mai confortabilă dar care să permită examinarea. ș ț

Inspec ia regiunii inghinale ț
Inspec ia regiunii inghinale se face cu pacientul atât în pozi ie de ortostatism cât i de ț ț ș
clinostatism.
În ortostatism, se evidențiază formațiunea tumorală și localizarea acesteia, volumul
său obișnuit care crește la orice efort ce mărește presiunea intraabdominală (expansiunea
herniei). Pacientul este pus sa mimeze reflexul de tuse din care rezultă că hernia î i ș
măre te volumul în func ie de momentul tusei. ș ț
În clinostatism se eviden iază reducerea herniei dacă aceasta nu prezintă complica ii. ț ț
Dacă con inutul herniar nu se reduce este un semn de ireductibilitatea a herniei ce poate ț
reprezenta o urgen ă chirurgicală. ț
Palparea herniei
La palparea herniei se evidențiază consistența elastică a formațiunii herniare, ce se
accentuează la efort. Caracter esențial al herniei – continuitatea sa către profunzime printr-o
zonă pediculată, orientată către cavitatea abdominală (traiectul parietal prin care s-a angajat
seroasa peritoneală). Se ob in elemente clinice privind traiectul, dimensiunea defectului, ț
structura inelului herniar și tonicitatea musculaturii abdominale.
Un alt element caracteristic este impulsiunea pe care tumora ( hernia) o prezintă la
orice efort brusc, percepută la mâna examinatorului sub forma unui mic șoc, evidențierea
impulsiunii este valoroasă în cazul herniilor mici care nu proemină la suprafața peretelui
abdominal. Herniile simple, necomplicate, prezintă reductibilitate. Reductibilitatea se poate
realiza fie spontan, în decubit, fie prin manevra de taxis. Reductibilitatea poate lipsi în
anumite forme de hernii complicate cum ar fi herniile strangulate.
Reducerea spontană a herniei se face cu ușurință și fără să se însoțească de fenomene
deosebite. Senzația de jenă sau de apăsare dispare instantaneu la reducere. Reducerea
activă a herniei – în cazul în care aceasta are conținut intestinal, să se însoțească de un
zgomot caracteristic; lipsește când conținutul sacului herniar este format de epiploon. După
efectuarea reducerii, examinatorul poate explora cu ajutorul unui deget, dimensiunea
inelului herniar; cu această ocazie, dacă bolnavul tușește, degetul examinator percepe
impulsia conținutului sacului .


Imaginea nr III.1 – palparea herniei inghinale
Percu ia herniei ț
Percu ia herniei se face cu pacientul în pozi ie confortabilă. Ea poate de informa ii ț ț ț
despre con inutul sacului herniar. Astfel ca atunci când există matitate la percu ie se ț ț
consideră ca sacul herniar con ine epiplon iar când se simte o sonoritate caracteristică ț
con inutul este reprezentat de ansele intestinale. De asemenea prin percu ie se poate detectaț ț
dacă există ocluzie sau nu la nivelul sacului herniar.

Imaginea III.2- Percu ia herniei inghinale ț

Asculta ia herniei ț
Asculta ia herniei nu are valoare diagnostică i este foarte pu in folosită în practica ț ș ț
curentă. Totu i atunci când există în sacul herniar con inut intestinal la asculta ie se aud ș ț ț
zgomotele hidro-aerice.

3.2 Diagnosticul paraclinic în herniile inghinale
De cele mai multe ori diagnosticul de hernie inghinală se pune în urma examenului
obiectiv ( inspec ie, palpare, percu ie, ascultare), dar există i teste paraclinice foarte ț ț ș
importante cu ajutorul cărora se poate pune diagnosticul de hernie inghinală. De asemenea
cu ajutorul acestor teste se poate preciza i tipul de hernie , lucru foarte important pentru ș
efectuarea tratamentului .
Testele hematologice
De obicei testele hematologice sunt în limite fiziologice dar pot să apară modificări ale
factorilor inflamatorii i anume: ș
VSH ( viteza de sedimentare a hematiilor) crescut
Fibrinogenul are valori peste limita superioară
CRP- ( proteina ce reactivă) – are valori crescute

Sumarul de urină i uro-cultura ș
Sumarul de urină i urocultura sunt probe ce se i-au fiecărui pacient internat în ș
spital. O infec ie urinară detectată la urocultură poate face parte din ț
diagnosticul diferen ial al unei hernii bănuite. De obicei în hernii sumarul de ț
urină este normal.
Ecografia
Se poate vedea ecografia hernia inghinală pentru a vedea con inutul acesteia. ț
De i este o metodă medicală la îndemâna oricărui doctor , nu se folose teș ș
forate des în diagnosticarea herniilor.
Computer tomografia


Imaginea nr III 3- hernie inghinală diagnosticată imagistic prin computer
tomografie
Computer Tomografia este o metodă medicală foarte precisă ce oferă un
diagnostic sigur. Nu se folose te foarte des în punerea diagnosticului de hernie ș
deoarece este o metoda imagistică foarte scumpă. Dar în cazul efectuării unei
tomografii pentru altă afec iune se poate pune în eviden ă i prezen a unui început de ț ț ș ț
herniei sau a unei hernii asimptomatice.
Tehnica de aur pentru diagnosticul de hernie este examenul clinic
obiectiv al pacientului prin cele 4 metode ascultatorie, palpatorie, inspec ia i percu ia, ț ș ț
de elec ie fiind inspec ia i metoda palpatorie. ț ț ș
3.3 Diagnosticul diferen ial al herniilor inghinale ț
Diagnosticul diferen ial al herniilor inghinale se face cu următoarele afec iuni ț ț
ce pot să apară în zona inghinală. Aceste afec iuni sunt reprezentate de: ț
Diverse tumori ce pot să apară în această zonă precum i metastaze ș
Limfom
Testiculul ectopic
Varicocel
Epididimită
Torsiune de testicul
Hidrocel
Hernia femurală sau crurală Anevrism sau pseudo-anevrism a
arterei femurale
Noduli limfatici
Chi ti sebaceiș
Hidrosadenita

Chi ti ai canalului lui Nuck ( pot săș
apară doar la femei)
Varice ale safenei
Abcese ale mu chiului psoas șHematoame



Capitolul nr 4 Complica iile herniilor inghinale ț
 Principalele complica ii ale herniilor inghinale sunt reprezentate de: ț
Ireductibilitatea herniei
Încarcerarea herniei
Hernia cu pierderea dreptului la domiciliu
Hernia trangulată ș
Traumatismele herniei ce apar ca urmare a traumatismelor abdominale sau prin
metoda de taxis. Se descriu contuzii, echimoze, hematoame ale pediculului formațiunii
herniate, ruptură intrasaculară de anse intestinale și chiar explozie de ansă destinsă de
gaze și contuzionată
Inflama iile sacului herniar ț
Mai sunt i unele complica ii ce pot să apară dar în cazuri mult mai rare, iar acestea ș ț
sunt reprezentate de
Tumori la nivelul sacului herniar sau a viscerelor herniate.
TBC sacului herniar. Poate să apară prin propagarea unei peritonite tuberculoase.
Corpii străinii afla i în sacul herniar în cazul herniilor strangulate sau cu pierderea ț
dreptului la domiciliu pot da diferite complica ii. ț
Ireductibilitatea herniei
Este o complicație care urmează unor cauze variate și care se instalează treptat.
Conținutul herniar devine tot mai greu reductibil, pentru ca în cele din urmă să nu mai poată fi
redus deloc, tumefacția herniară este evidentă . Expansiunea și pulsiunea la tuse și/sau efort
lipsesc în acest caz. Ireductibilitatea herniei reprezintă o urgen ă chirurgicală ț
Hernia încarcerată
 Este o complicație care survine îndeosebi la bolnavi cunoscuți cu hernie de
mult timp și mai ales la cei care poartă bandaj de contenție deoarece a fost interzisă
interven ia chirurgicală ( datorită comorbidită ilor asociate de cele mai multe ori) ț ț . Bandajul de
conten ie reprezintă un factor iritant permanent ce conduce la formarea aderen elor între ț ț
con inut i con inător. O situa ie specială o reprezintă hernia inghinală cu punct herniar micț ș ț ț
dar care prin eforturi abdominale repetate ajung să fie voluminoase, acestea nemaiputând fi
introduse în cavitatea abdominală.
 Hernia încarcerată apare ca urmare a:.
Gâtul herniar mai mic în raportul cu con inutul herniar ț

Con inutul intestinal mai mare decât sacul herniarț
 Datorită aderen elor formate hernia încarcerată este o hernie ireductibilă. Daca ț
nu apare obstruc ia intestinelor herniate, hernia încarcerată nu este o urgen ă chirurgicală. ț ț
Aderen ele se pot forma i intra-sacular între diferite componente ale herniei. ț ș
Principala cauză a aderen elor intraherniare o reprezintă inflama ia sacului de hernie. ț ț
Hernia cu “pierderea dreptului la domiciliu”
Hernia cu pierderea dreptului la domiciliul abdominal este o complicație rară,
dar nu excepțională. Întotdeauna este o hernie veche, la care s-a format un inel foarte larg,
care permite ieșirea treptată a unui volum important din conținutul abdominal, în special anse
de intestin subțire. Tumora herniară este gigantă, ireductibilă datorită volumului ei, iar
expansiunea și pulsiunea sunt prezente au o amploare mai mică.
Hernia trangulată ș
Reprezintă contenția bruscă și permanentă a conținutului herniar în
conținătorul său, obstacolul reducerii fiind cel mai adesea creat la nivelul coletului/inelului
herniar. Complicația poate surveni la orice tip de hernie, în special hernia femurală
strangulându-se mai frecvent. Pentru ca această complicație să se producă, trebuie să apară un
dezechilibru între volumul conținătorului și cel al conținutului, astfel încât acesta din urmă să
nu se mai poată reintegra spontan în cavitatea abdominală, inelul herniar devenind brusc
insuficient pentru a permite reducerea.

Imaginea nr. IV 1. Hernie inghinală trangulată ș
Mecanismul strangulării este diferit, interveni n diverși factori:
Factori ce influențează suplețea orificiului herniar

Factori ce determină distensia bruscă lichidiană sau gazoasă a ansei intestinale
conținute. Pătrunderea bruscă a unui fecalom sau a unui corp străin in ansa
herniată cu blocarea intraluminală a ansei.
Factorul vascular, care este favorizant, în sensul că orice obstacol în calea
întoarcerii venoase din mezenterul ansei conținute în sacul herniar conduce la
stază venoasă cu extavazarea intraluminală i cre terea cantitativă a ș ș
con inutului ansei herniate, crearea leziunilor ischemice i de trombozăț ș
venoasă prin distensie care la rândul său vor accentua presiunea la nivelul
sacului între inând astfel un cerc vicios. ț
Apar asfel zone echimotice și apoi ischemice și ulterior gangrena ansei iar
pentru aceste complica ii interven ia chirurgicală este o urgen ă majoră ț ț ț
Percuția unei hernii trangulate ș
La percu ie se c țonstată matitate, chiar dacă este un enterocel, prin conținutul
lichidian. În cazul enterocelului, strangularea este însoțită de oprirea tranzitului intestinal, ce
se produce la un interval variabil de timp de la episodul acut, în funcție de segmentul de
intestin interesat, fiind mai precoce cu cât leziunea este mai aproape de cec.
Tabloul clinic în herniile trangulate ș
Tabloul clinic este variabil, după natura conținutului, cât și după gradul
compresiunii acestuia :
Debutul este brusc frecvent în urma unui efort de tuse sau strănut. trangularea Ș
determină o durere violentă localizată la nivelul zonei herniate cu iradiere către întreg
abdomenul datorită iritării mezenterului. Reflex apare senza ia de grea ă înso ită de vărsături. ț ț ț
Simptomatologia generală este alterată si manifestată prin tahicardie , hipotensiune, oligurie,
febră i alterarea stării generale. ș
În general, strangularea epiploonului se manifestă prin dureri violente ,
gre uri , vărsături, constipa ie i ce este foarte important tranzitul este păstrat. ș ț ș Dacă conținutul
sacului herniar este mixt (ansă intestinală și epiploon), prezența componentei epiplooice preia
o parte a efectului compresiv. Dacă procesul de strangulare interesează numai o parte a
circumferinței ansei intestinale (pensare laterală Richter), simptomatologia poate fi mai
ștearsă

Tabloul clinic este deosebit de zgomotos atunci când în sacul herniar sunt două
anse intestinale, între care se află o a treia intraabdominal, aceasta din urmă suportând efectul
maxim al strangulării (strangulare retrogradă sau în W).
Traumatismele sacului herniar
Traumatismele herniei pot fi directe, prin lovirea abdomenului sau indirecte,
prin manevre intempestive de taxis.
Se descriu diferite forme de traumatisme din care amintim :
contuzii,
echimoze,
hematoame ale pediculului formațiunii herniate,
ruptură intrasaculară de anse intestinale
explozie de ansă destinsă de gaze și contuzionată
Inflamația sacului de hernie
Inflama ia sacului de hernie este ț asemănătoare cu inflamațiile peritoneului .
Peritonita se poate propaga în sac, sau invers, peritonita sacului se poate propaga la peritoneu
dând o peritonită generalizată . Se pot descrie apendicite acute și salpingite acute în sacul de
hernie. De asemenea torsiunea unui franj epiplooic sau strangularea lui poate duce la necroze
sau abcese. Peritonita herniară poate surveni i prin perfora ia intestinului con inut în sac în ș ț ț
urma unui traumatism sau prin penetrarea unui corp străin.
Tabloul clinic este asemănător celui din trangularea herniară dar lipsesc ș
semnele de ocluzie intestinală apărând în schimb semnele inflamatorii locale reprezentate de:
Mărire de volum a herniei
Ireductibilitate
Durere locală foarte puternică
Tegumente infiltrate i hiperemiate ș


Capitolul nr 5 Tratamentul herniilor inghinale

Gold standard-ul în tratamentul herniilor inghinale este tratamentul chirurgical
clasic sau laparoscopic în func ie de indica iile fiecărui tip de hernie. În cazul în care ț ț
tratamentul chirurgical este contraindicat se recomandă tratamentul medical conservator.
5.1 Tratamentul chirurgical
Principiile interven iei chirurgicale: ț
Reintegrarea con inutului ț
Rezec ia sacului ț
Repararea defectului parietal
Chirurgia clasică
Complexitatea structurală a regiunii inghinale a permis dezvoltarea a peste
300 de tehnici de interven ie chirurgicală în cazul herniilor. Unele tehnici au fost imagine cu ț
sute de ani în urmă ( tehnica Bassini) iar unele din ele sunt folosite i astăzi deoarece nu si-au ș
pierdut utilitatea.
Tipurile de interven ii chirurgicale la nivelul herniilor inghinale sunt: ț
Interven ia chirurgicală Bassini ț
Interven ia chirurgicală Shouldice ț
Interven ia chirurgicală Mc Vay ț
Interven ia chirurgicală Halstead ț
Interven ia chirurgicală Lichtenstein ț
Interven ia chirurgicală Bassini ț

Imaginea nr V 1. Tehnica chirurgicală Bassini
Este o interven ie chirurgicală frecvent utilizată. De obicei se aplică în cazul ț
herniilor inghinale indirecte i a herniilor inghinale directe de dimensiuni mici. Procesul ș

reparator constă în faptul că tendonul comun al mu chiului abdominal transvers i a ș ș
mu chiului oblic intern este suturat la nivelul ligamentului inghinal.ș
Interven ia chirurgicală Lichtenstein ț
 Este o procedura frecvent utilizată la momentul actuală este considerată
tehnica de aur a interven iilor chirurgicale pe hernii i constă în aplicarea unei plase de ț ș
polipropilenă la nivelul zonei hernaite pentru a o reconstrui. Reconstruc ia se face în a a fel ț ș
încât plasturele trece de cordonul spermatic fără a aplica tensiuni la nivelul lui. plasa se
fixează prin sutura la structurile fibroase adiacente fără a folosi tensiune sau se lipe te cu o ș
substan ă gelatinoasa pe baza de colagen. Această tehnică este recomandată in toate tipurile ț
de hernie inghinala. Recidiva este de aproximativ 1%. Post interven ie nu este nevoie de ț
drenaj.

Imaginea nr. V 2. Tehnica Lichtenstein

Interven ia chirurgicală Shouldice ț
Tehnica Shouldice reprezintă tehnica chirurgicală de bază în Canada. Este
reprezentată de faptul că după rezolvarea herniei întărirea peretelui abdominal presupune
sutura la nivel muscular si aponevrotic in trei planuri. Aceasta interven ie este recomandată ț
pacien ilor foarte tineri ț sau celor care nu doresc montarea unei plase .
Tratamentul chirurgical laparoscopic al herniilor inghinale
Tratamentul laparoscopic al herniilor inghinale reprezintă cea mai modernă
metodă de tratament al herniilor inghinale. Datorită avantajelor sale i a aspectului estetic ș
post-operator chirurgia laparoscopică a câ tigat teren în fa a chirurgie clasice deschise. ș ș
Pentru a se putea efectua chirurgia laparoscopică este necesara anestezia
generală a pacientului. În cazul herniilor inghinale tehnica laparoscopica este împăr ită în ț
două metode:
1.Transabdomino-properitoneal (TAPP)
2.Total extraperitoneal (TEP)
TAPP- constă în introducerea de dioxid de carbon în cavitatea peritoneală. Se
sec ionează peritoneul si se face incizia sacul herniar. Se fixează proteza (plasa) după care seț
coase peritoneul. Plasa se fixează la peretele muscular ceea ce face imposibila migrarea ei si
recidivarea herniei.


Imaginea nr V 4- TAPP
TEP-
In cazul acestui tip interven ie chirurgicală laparoscopică se insuflă ț cu CO2 peretele
abdominal, înaintea foitei peritoneale ca urmare camera de lucru se realizează înaintea
marii cavită i peritoneale ț

Se introduc trocarele si instrumentele de lucru, se incizează si se reduce sacul herniar
se montează plasa parietală (plasa din polipropilena) care, de regula nu se fixează la
peretele muscular
Fixarea protezei la nivelul peretelui muscular abdominal se realizează cu adezivi
biocompatibili; astfel este eliminat riscul interceptării vaselor de sânge si al nervilor,
ca urmare scade riscul de hemoragie respectiv durere.
5.2 Tratamentul medical conservator
Tratamentul medical fără tratament chirurgical se aplică în cazul în care
pacientul prezintă comorbidită i asociate care nu ii permit efectuarea interven iei chirurgicale ț ț
În general acest tip de tratament se aplică la persoanele vârstnice care în cele
mai multe cazuri au probleme de coagulare sau sunt sub tratament cu medicamente
anticoagulante.
Tratamentul medical conservator constă în aplicarea de bandaje în zona
inghinală sau în purtarea de orteze special concepute.

Imaginea nr V 5 . Centură inghinală
Capitolul nr 6 Îngrijirea i evaluarea pacientului cu hernie inghinală pre i post ș ș
operator
6.1 Îngrijirea preoperatorie a pacientului cu hernie inghinală

Înainte de interven ia chirurgicală pacientul este investigat pe aparate i ț ș
sisteme pentru a confirma faptul că pacientul este apt pentru interven ie. ț
Pregătirea generală a unui pacient pentru intervenția chirurgicală, trebuie să
aibă în vedere principalele echilibre ale organismului, cele care condiționează supraviețuirea
acestuia și rezistența sa la agresiuni. Dintre acestea, echilibrul hidro-electrolitic, cel acido-
bazic și cel nutrițional sunt importante.
Primele investiga ii sunt reprezentate de ț analizele biologice
Se recoltează probe de sânge pentru a face următoarele analize:
Tipul de sângerare
Timpul de coagulare
Hemoglobina
Ureea
Creatinina
Probele sanguine specifice pentru func ia hepatică ț
Grup de sânge i Rh ș
INR-ul în cazul în care pacientul este sub tratament cu anticoagulante orale ce au fot
înlocuite cu heparină frac ionată pentru a putea fi facilă interven ia chirurgicală fără ț ț
apari ia complica iilor ț ț
Acestea sunt analizele ce trebuie recoltate la orice pacient ce urmează să sufere o
interven ie chirurgicală ț
Evaluarea pacientului pe aparate i sisteme ș
Aparatul cardio-vascular
Aparatul cardiovascular trebuie să beneficieze de o evaluare corectă preoperatorie
pentru depistarea tuturor deficitelor funcționale și leziunilor organice. Principalii parametrii ce
se urmăresc sunt tensiunea arterială i pulsul pacientului. ș
Aparatul respirator
Evaluarea aparatului respirator și a funcționării sale, în preoperator, permite depistarea
afecțiunilor pulmonare și a celor care predispun la apari ia complica iilor în timpul ț ț
interven iei chirurgicale. Parametrii principalii urmări i sunt reprezenta i de frecven a ț ț ț ț
respira iilor i de satura ia în oxigen a sângelui arterial măsurată cu ajutorul Pulsoximetrului. ț ș ț

Aparatul respirator este investigat i imagistic prin radiografie toracică ce permite evaluarea ș
unor afec iuni ce pot influen a actul chirurgical. ț ț
Func ia neurologică ț
Din punct de vedere neurologic este important să fie depistate deficiențele funcționale
pentru că anestezia poate să le agraveze și, chiar să le transforme în modificări ireversibile.
Lista pregătirilor preoperatorii:
1Evaluarea completă (clinică, biologică, imagistică) a pacientului;
2Informarea bolnavului cu privire la interven ia chirurgicală și ț obținerea
consimțământului și colaborării sale; consim ământul se ob ine după ce pacientul a ț ț
fost informat referitor la indica iile i contraindica iile interven iei precum i la ț ș ț ț ș
complica iile post-interven ie chirurgicală. ț ț
3Corectarea dezechilibrelor și a disfuncțiilor viscerale și sistemice;
4Pregătirea dietetică se va avea în vedere pentru intervențiile digestive (dietă lichidă,
pregătirea colonului, dacă aceasta este necesară, alimentație fără reziduuri), iar, pentru
toate intervențiile, se va opri orice administrare alimentară orală cu minim 6 ore
înaintea operației;
5Medicația specială, care trebuie fie întreruptă, fie continuată pe perioada operației sau
în post-operator.
6Pregătiri speciale (tiroidă, colon, rect);
7Pregătirea eventualelor transfuzii de sânge;
8Medicație de sedare preoperatorie pentru calmarea și relaxarea bolnavului;
9Pregătirea câmpului operator.
Schema de pregătire a bolnavului în preziua intervenției:
alimentație fără reziduuri;
duș sau baie generală în seara de dinainte de operație;

clismă evacuatorie în seara și dimineața operației;
medicație sedativă în seara și dimineața intervenției;
depilarea regiunii supuse intervenției în dimineața operației și badijonarea ei cu soluție
dezinfectantă, după care regiunea e acoperită cu pansament steril;
transportul bolnavului la sala de operație.
Momentul operator
În chirurgia electivă, stabilirea momentului operator este un element de mare
importanță atât pentru rezolvarea cazului cât și pentru evoluția lui ulterioară. Particular
fiecărui caz chirurgical este și momentul operator, a cărui stabilire trebuie să corespundă mai
multor cerințe legate de bolnav, chirurg și anestezist. Bolnavul trebuie să fie complet examinat
și să fi parcurs toate pregătirile necesare astfel încât să atingă o stare care să-l scutească de
riscuri inutile.
Chirurgul trebuie să fi stabilit tehnica operatorie și să fi epuizat pregătirile în vederea
realizării ei (inclusiv variante). Aceleași cerințe pentru anestezist.
6.2 Îngrijirile postoperatorii
Perioada postoperatorie este diferită in funcție de tipul intervenției chirurgicale
și de tipul anesteziei:
Perioadei postoperatorii I se descriu 3 etape:
imediată (postanestezică),
intermediară
tardivă (convalescența).
Perioada post-anestezică durează până când bolnavul își recapătă conștiența
și funcțiile vitale sunt stabile.
 Ea se petrece în sala de trezire sau în serviciul ATI, sub supravegherea
anestezistului care face primele recomandări.

 Pentru operațiile mici bolnavul este în salon sub supravegherea asistentei care
va urma recomandările chirurgului. În această perioadă bolnavul va fi monitorizat
clinic și paraclinic.
Monitorizarea clinică va urmări:
parametrii vitali (puls, tensiune arterială, respirații, temperatură, diureză),
perfuziile, sondele și drenajele în vederea stabilirii periodice a unui bilanț intrări-
ieșiri,
administrarea unei medicații (antalgice, antibiotice)
mobilizarea bolnavului.
Monitorizarea paraclinică a pacientului ce a avut hernie inghinală presupune:
folosirea celor mai diverse aparate de înregistrare a unor parametrii funcționali
(puls, TA, PVC, respirații, EKG),
determinarea constantelor sanguine, urinare și din alte produse biologice
Perioada intermediară debutează cu completa revenire după anestezie și
durează până la externare. O atenție particulară în această perioadă v-a fi acordată
următoarelor fenomene:
plăgii operatorii,
drenurilor,
durerilor,
mobilizării
regimului alimentar.
Vor fi prevenite sau depistate și tratate complicațiile.
Perioada convalescenței debutează la externare când bolnavul are plaga
operatorie cicatrizată și funcțiile de bază restabilite și se petrece la domiciliu.
 În această perioadă vor fi urmate toate indicațiile medicale stabilite la
externare, bolnavul fiind dispensarizat.







Partea personală a
lucrării de diplomă
















Studiu de caz. Frecven a cazurilor de hernie inghinală la Spitalul Municipal de ț
Urgen e Moine ti din Jude ul Bacău în perioada 1 ianuarie 2009- 31 decembrie 2013 ț ș ț


Obiectivele studiului
Herniile inghinale reprezintă una din cele mai importante probleme de
patologie chirurgicala atât prin frecventa si complexitate, cât si prin implica iile lor ț
socioeconomice. Incidenta herniei inghinale este, după statisticile vest-europene, între 10 si
15%. Caracterul evolutiv al bolii si posibilitatea apari iei unor complica ii redutabile, impune ț ț
tratamentul chirurgical, singurul de luat în considerare în cazul herniilor. De-a lungul timpului
au apărut o multitudine de interven ii chirurgicale adresate acestei afec iuni, fără a se putea ț ț
evita numărul mare de recidive apărute.
Pentru elaborarea acestui studiu am avut ca obiectiv principal eviden ierea ț
frecven ei cazurilor de hernie inghinală la Spitalul Municipal de Urgen ă Moine ti. După cum ț ț ș
este eviden iat în rezultatele mai multor studii clinice hernia inghinală este o urgen ă medico- ț ț
chirurgicală atunci când apar complica iile ei care pot evolua până la deces ț
Tot referitor la frecven a cazurilor cu hernie inghinală un element care va fi ț
analizat în acest studiu este reprezentat de perioada cea mai comună a anului în care se
eviden iază cele mai multe internări. După cum arată unele studii cea mai frecventă perioada ț
este reprezentă de anotimpurile calde respectiv primăvara , vara i toamna deoarece în această ș
perioada factorul etiologic reprezentat de efortul fizic are ponderea cea mai mare.
Tot legat de frecven a se va face o compara ie între numărul total de cazuri ț ț
internate pe sec ia de Chirurgie i numărul total de cazuri de hernie inghinală internate în ț ș
perioada studiului efectuat. Această corela ie ne va ajuta sa vedem importan a acestei ț ț
patologii în Municipiul Moine ti. ș
Un alt obiectiv al studiului este punerea în eviden ă a frecven ei cazurilor de ț ț
hernie inghinală la sexul masculin comparativ cu sexul feminin.
Un alt item ce va fi luat în calcul este reprezentat de analiza comparativă a
cazurilor de hernie inghinală din mediul urban fa ă de mediul rural. Tot la frecven a cazurilor ț ț
cu hernie inghinală un obiectiv a fost compararea vârstei medii de debut la sexul feminin fa ă ț
de sexul masculin.
Dintre obiectivele acestui studiu mai fac parte i eviden ierea cazurilor cu ș ț
forme complicate ale herniilor inghinale i tipul de tratament aplicat în acest sens. ș

Factorii etiologici vor fi lua i i ei în analiză pentru o mai bună eviden iere a ț ș ț
concluziilor acestui studiu.
Material i metodă ș
 Au fost analizate prospectiv i retrospectiv datele pacien ilor interna i i ș ț ț ș
diagnostica i cu hernie inghinală în spitalul Municipal de Urgen ă Moine ti din Bacău ț ț ș
în perioada 1 ianuarie 2009- 31 decembrie 2013.
 Sursa acestor date a fost reprezentată de analiza foilor de observa ie i de interpretarea ț ș
datelor statistice stocate în mod electronic.
Din foile de observa ie sau preluat următoarele informa ii referitoare la pacient i la ț ț ș
patologia în studiu:
Vârsta pacientului
Sexul pacien ilor ț
Mediul de provenien ă ț
Diagnosticul la internare
Diagnosticul la externare
Antecedente heredo-colaterale
Factorii etiologici
Complica iile apărute ț
Hernia inghinală în antecedente
Evolu ia pacientului ț
Tratamentul efectuat
Protocolul operator
Patologii asociate
Starea pacien ilor la externare ț
În studiu au fost inclu i pacien ii care au prezentat la externare ca diagnostic ș ț
principal hernia inghinală, i au fost exclu i din studiu pacien ii cu diagnostic secundar de ș ș ț
pancreatită acută.
In analiza statistică s-au utilizat atât metodele descriptive, cât și cele analitice.
După culegerea datelor, într-o formă accesibilă, pentru a le asigura caracterul
lor informațional s-a efectuat prelucrarea acestora.
 Acțiunile de prelucrare au cuprins următoarele etape:
de ordonare

sistematizare
centralizare
reducere a volumului informațiilor culese prin operații succesive de grupare,
sortare, codificare și sintetizare.
Datele vor fi exprimate sub o formă care să permită încadrarea lor în anumite
categorii; O variabilă nu va fi înregistrată sub mai multe forme. Datele au fost centralizate în
baze de date EXCEL și SPSS și prelucrate cu funcțiile statistice la care acestea se pretează.
Prelucrarea primară, respectiv sistematizarea datelor prin centralizare și grupare, au
condus la obținerea indicatorilor primari, care se prezintă sub formă de mărimi absolute. Pe
baza indicatorilor primari, prin diferite procedee statistice de comparare, abstractizare și
generalizare s-au obținut indicatorii derivați.
Datele de mai sus s-au analizat , s-au centralizat i s-au elaborat rezultatele sub formă ș
de tabele i grafice. Fiecare grafic a fost analizat i comparat cu alt grafic ce poate avea ș ș
legătură cu el. Graficele au fost construite cu ajutorul programului Microsoft Excel iar
tabelele au fost construite cu ajutorul func iilor programului Microsoft Office Word. ț



Rezultatele studiului
1)Numărul de cazuri participante la studiu
În perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2013 la Spitalul Municipal
Moine ti din jude ul Bacău au fost înregistrate un total de 895 de cazuri cu diagnosticul de ș ț
hernie inghinală.
 Repartizarea numărului de cazuri pe ani este eviden iată în tabelul numărul I. ț
Tabelul numărul I- numărul de cazuri de hernie inghinală în func ie de anul internării ț
Anul internării Număr cazuri internate
2009 196
2010 178

2011 180
2012 182
2013 159
Total număr cazuri 895

Pentru datele introduse în tabelul numărul I se vor face graficele aferente care vor avea
rolul de a sugera o interpretare cât mai u oară i corectă a acestora. ș ș

Anul 2009Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013050100150200196
178180182
159Repartizarea numărului de cazuri în funcție de anul internării
Graficul numărul 1 – repartizarea numărului de cazuri participante la studiu în func ie ț
de anul internării în spital.


Anul 2009; 22%
Anul 2010; 20%
Anul 2011; 20%Anul 2012; 20%Anul 2013; 18%Repartizarea procentuală a cazurilor în funcție de anul internării
Graficul numărul 2 – repartizarea procentuală a cazurilor în func ie de anul internării ț
în spital.
In graficele 1 i 2 sunt reprezentate distribu ia numerică i procentuală a cazurilor în ș ț ș
func ie de anul internării în spital.ț
Se poate observa faptul ca numărul de cazuri internate este liniar , diferen a de la un an ț
la altul fiind de maxim 2-4 procente.
Totu i anul cu cele mai multe internări a fost anul 2009 respectiv un număr de 196 deș
internări respectiv 22 de procente iar anul cu cele mai pu ine cazuri de hernie ț
inghinală a fost anul 2013 cu un de 159 de internări respectiv 18 procente din totalul
cazurilor de hernie inghinală participante la studiu.
2) Frecven a cazurilor de hernie inghinală pe sec ia de Chirurgie a SMU Moine ti ț ț ș

Pentru a vedea importan a acestei patologii i frecven a ei în municipiul Moine ti vom ț ș ț ș
face referire la numărul total de cazuri internate pe sec ia de chirurgia a Spitalului ț
Municipal de Urgen e din Moine ti. ț ș
În tabelul următor vor fi trecute numărul total de cazuri internate pe sec ia de chirurgie ț
i numărul total de cazuri de hernie inghinală internate în perioada 2009-2013.ș

 Tabelul numărul 2 – numărul de cazuri de hernie inghinală versus numărul total de
cazuri internate pe sec ia de chirurgie. ț
Anul internării Număr de internării
pe sec ia de ț
chirurgieNumăr de cazuri cu
hernie inghinală
2009 196 4909
2010 178 4660
2011 180 3866
2012 182 3299
2013 159 3389
Total număr
internări895 20123

Conform tabelului numărul 2 se va face graficul aferent pentru o mai bună interpretare
i analizare a datelor.ș


200920102011201220130100020003000400050006000
49094660
3866
32993389196
178
180
182159Internări pe secția de chirurgie versuri număr total de hernii inghinale
număr cazuri hernii inghinale
număr total de internări pe
secția de chirurgie
Graficul numărul 3 – distribu ia numerică a cazurilor de hernie inghinală comparativ ț
cu numărul total de internări pe sec ia de chirurgie ț



4%
96%Distribuția procentuală a internărilor pe secția de chirurgie
cazuri hernii inginale
cazuri totale internate
pe Chirurgie
Graficul numărul 4 – Distribu ia procentuală a cazurilor participante la studiu ț
În graficele numărul 3 i numărul 4 sunt reprezentate numărul total de cazuri de ș
hernii inghinale precum i numărul total de cazuri internate pe sec ia de Chirurgie a ș ț
SMU Moine ti în perioada studiului nostru. ș
Se poate observa faptul că herniile inghinale reprezintă un procent de 4% din totalul
numărului de cazuri chirurgicale. Acest procent este unu foarte mare având în vedere
diversitatea patologilor chirurgicale precum i faptul că herniile sunt de mai multe ș
tipuri în func ie de locul unde apar, iar in studiul nostru este luat in analiză doar o ț
subgrupa a herniilor i a anume herniile inghinale. ș
De asemenea se poate observa faptul ca atunci când au fost cele mai multe cazuri de
hernii inghinale internate în spital respectiv în anul 2009 , au fost i cele mai multe ș

cazuri cu patologie chirurgicală internate pe sec ia de Chirurgie. Acela i lucru se poate ț ș
spune i despre situa ia anului 2013 când a fost semnalat un număr mai mic de ș ț
internări.
Din aceste 2 grafice men ionate mai sus putem concluziona faptul că hernia inghinală ț
este o patologie foarte frecventă căruia îi trebuie acordată o aten ie deosebită având în ț
vedere partea financiară care trebuie luată în calcul în cazul unei patologie frecvente
într-o comunitate.

3)Frecven a herniei inghinale în func ie de sex ț ț
Hernia inghinală este o patologie care poate să apară la ambele sexe dar cel mai
frecvent poate să apară la sexul masculin datorită particularită ilor sale anatomice. Majoritatea ț
studiile efectuate în acest sens au arătat frecven a mai mare a herniilor inghinale la sexul ț
masculin.
În tabelul următor vom prezenta frecven a numărului de hernii inghinale în ț
func ie de sexul pacientuluiț
Tabelul numărul 3 – herniile inghinale pe sexe
Anul
internăriiSexul
masculinSexul feminin
200917620
201015325
201116020
201216517
201314514
Total 79996

Conform tabelul se vor face graficele pentru distribu ia procentuală i numerică ț ș
a cazurilor de hernie inghinală pentru o analiză mai bună i mai eficientă. ș


200920102011201220130%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%Cazuri de hernii inghinale în funcție de sex
sex feminin
sex masculin
Graficul numărul 5 – distribu ia cazurilor de hernii inghinale pe anii i pe sexe. ț ș


89%11%Distribuția procentuală a herniilor pe sexe
masculin
feminin
Graficul numărul 6 – distribu ia herniilor în func ie de sex ț ț
În graficele numărul 5 i numărul 6 sunt reprezentate cazurile de hernii inghinale în ș
func ie de anul internării i de sexul pacien ilor.ț ș ț
Se poate observa în graficul numărul 5 faptul că procentul cazurilor de sex feminin
este mai mic comparativ cu procentul cazurilor de sex masculin. De asemenea se poate
observa ca în anul 2010 procentul cazurilor de hernie inghinală de sex feminin a fost
cel mai mare respectiv 13 % iar în anul 2013 a fost înregistrat numărul cel mai mic de
cazuri de hernie inghinală la sexul feminin respectiv 9 %.

În graficul numărul 6 se poate observa faptul că la studiu au participat atât persoane de
sex masculin cât i persoane de sex feminin. Procentul pacien ilor de sex masculin ș ț
fiind net superior celor de sex feminin respect 89 % comparativ cu 11 %.
La fel ca i la alte studii rezultatele referitoare la sexul pacien ilor au fost ș ț
asemănătoare i în cazul studiului nostru (frecven a herniei inghinală are o pondere ș ț
mai mare la sexul masculin comparativ cu sexul feminin.)


4)Cazurile de hernie inghinală în func ie de mediul de provenien ă ț ț
În tabelul următor vom pune datele referitoare la mediul de provenien ă a pacientului ț
respectiv mediul urban sau rural. Datele referitoare la mediul pacien ilor vor fi corelate ț
cu sexul acestora, deoarece ace ti doi indicatori statistici pot fi analiza i atât separat ș ț
cât i împreună.ș
Tabelul numărul 4 – numărul cazurilor de hernii inghinale în func ie de mediul de ț
provenien ă i de sex. ț ș
Sexul pacien ilor țMediul urban Mediul rural
Masculin 337 462
Feminin 42 54
Total 379 516

Conform datelor din tabelul numărul 4 vom face graficul aferent pentru o mai bună
în elegere i elaborare a rezultatelor.ț ș


urban rural0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
337 46242 54Cazurile în funcție de sex și mediu de provenineță
feminin
masculin
Graficul numărul 7 – distribu ia cazurilor în func ie de sex i de mediul de ț ț ș
provenien ă. ț
În graficul numărul 7 se poate observa faptul că pacien ii participan i la studiu au fost ț ț
atât din mediul urban cât i din mediul rural. În cazul cazurilor de sex feminin ș
majoritatea au fost din mediul rural iar acest lucru se poate spune si in cazul
persoanelor de sex masculin



45%
55%Distribuția procentuală a cazurilor în funcție de mediul de provenineță
Urban
R ural
Graficul numărul 8 – distribu ia procentuală a cazurilor în func ie de mediul de ț ț
provenien ă ț

În graficul numărul 8 se poate observa faptul că un procent destul de mare din cazuri
provin din mediul rural respectiv 55% , restul de 45 % provenind din mediul rural.
Ambele procente sunt foarte mari ceea ce scoate în eviden ă faptul că hernia inghinală ț
este o patologie chirurgicală frecventă indiferent de mediul din care provine pacientul.
Totu i balan a procentuală înclină spre mediul rural probabil datorită factorilor de riscș ț
prezen i în acest mediul în principal efortul fizic intens la care este supus pacientul din ț
mediul rural. Efortul fizic mare în mediul rural este dat de lucrul în agricultură i în ș

cre terea animalelor , fapt ce predispune persoanele la ridicări de greută i care pot fiș ț
un factor major de risc în apari ia herniei inghinale. ț
i în mediul urban numărul cazurilor este destul de mare probabil datorită faptului căȘ
în ultimul timp dat fiind numărul mare de concedierii , i numărul mare de firme care ș
dau faliment persoanele din mediul rural î i găsesc un job în construc ii. Acest job ș ț
presupune mult efort fizic static i dinamic, efort care va duce în final la apari ia ș ț
herniei inghinale.


5)Numărul cazurilor de herniei inghinală pe decade vârstă.

Numeroase studii care au avut ca principal obiectiv identificarea frecven ei herniei ț
inghinale în func ie de decada de vârstă a pacien ilor. Acestea au ajuns la concluzia ca ț ț
hernia inghinală este mai frecventă in decadele de vârstă V,VI, i VII. De asemenea se ș
cunoa te faptul că hernia inghinală poate să apară la toate vârstele. ș
În tabelul următor vom trece numărul cazurilor de hernii inghinale în func ie de ț
decada de vârstă a pacien ilor care au participat la studiu. ț

Tabelul numărul 5 – numărul cazurilor cu herniei inghinală care au participat la
studiu în func ie de decadele de vârstă ț
Decada de vârsta Număr de cazuri
Peste 80 de ani 48
70-79 de ani 186
60-69 de ani 198
50-59 de ani 185
40-49 de ani 110
30-39 de ani 95
20-29 de ani 51
Sub 20 de ani 22


De men ionat este faptul că cel mai tânăr pacient care a participat la studiu este o ț
persoană de sex masculin de 8 ani iar cel mai în vârstă pacient care a participat la
studiu este tot de sex masculin i are 87 de ani. ș
Conform datelor din tabel vom face graficul aferent pentru o mai bună interpretare a
rezultatelor.




5%
21%
22%21%12%11%6%2%Hernia inghinală în funcție de decada de vârstă
Peste 80 de ani 70-79 de ani60-69 de ani50-59 de ani
40-49 de ani 30-39 de ani20-29 de aniSub 20 de ani
Graficul numărul 9 – numărul cazurilor de hernie inghinală în func ie de decada de ț
vârstă.

În graficul numărul 9 este reprezentată distribu ia procentuală a cazurilor pe decade de ț
vârstă. Se poate observa faptul ca hernia inghinală este prezentă în toate decadele de
vârstă inclusiv la decadele extreme.
Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în decadele de vârstă V,VI, i VII. De ș
asemenea cele mai pu ine cazuri au fost înregistrate la persoanele sub 30 de ani i la ț ș
cele peste 80 de ani.
De i în unele decade de vârstă distribu ia este aproape uniformă totu i balan aș ț ș ț
procentuală înclină spre decad de vârstă 60-69 de ani. Acest lucru se poate datora
faptului că de la această vârstă rezisten a organismului scade i orice efort în plus ț ș
poate duce la apari ia herniilor inghinale. ț
Practic apari ia herniilor inghinale are o pantă ascendentă cu punctul de plecare de la ț
intervalul de sub 20 de ani , accelerează atingând intervalul maxim în decada de vârstă
de 60-69 de ani după care începe din nou sa decelereze. De asemenea frecven a ț
herniilor pe decade de vârstă poate fi asemănată cu un grafic Gauss care are cele pick-
ul la intervalul de vârstă 60-69 de ani.
6)Modalitatea de internare a pacien ilor care au participat la studiu. ț

Pentru a fi internat în spital pe o sec ie chirurgicală cum este cazul în studiul ț
nostru pacientul se poate interna prin prezentarea la Unitatea primiri urgen e sau prin ț
Ambulator cu trimitere de la medicul de familie.
Având în vedere aceste informa ii în tabelul următor vom trece datele ț
referitoare la modalitatea de internare a pacien ilor. ț

Tabelul numărul 6 – modalitatea de internare a pacien ilor care participă la ț
studiu.
Modalitatea de
internareNumărul de
cazuri
Urgen e ț 326
Bilet de trimitere
medic de familie569

Conform datelor din acest tabel vom face graficul aferent pentru o mai bună
interpretare



Urgențe; 36%
Bilet de trimitere medic de familie; 64%Modalitatea de internare a pacienților
Graficul numărul 10 – modalitatea de internare a pacien ilor cu hernie ț
inghinală

În graficul numărul 10 se poate observa faptul că cei mai mul i pacien i au fost ț ț
interna i pe sec ia de chirurgie cu diagnosticul de hernie inghinală după ce au fost la medicul ț ț
specialist de ambulator care le-a dat trimitere către un consult de specialitate ce s-a soldat cu
internarea acestora în spital.
De i hernia inghinală este o urgen ă chirurgicală numărul persoanelor care s-auș ț
prezentat la serviciul de primire urgente este mult mai mic fa ă de cei care au fost interna i ț ț
prin medicul de familie ( 36 % comparativ cu 64 %). Se poate afirma faptul că de i este o ș
patologie chirurgicală ea devine o urgen ă majoră în momentul în care apar complica iile ț ț
herniilor inghinale respectiv trangularea herniei sau ocluzia acesteia. ș

7)Tipul de hernie inghinală i complica iile apărute ș ț
Hernia inghinală poate să fie unilaterală sau bilaterală. De asemenea indiferent de tip
ea se poate complica în lipsa tratamentului chirurgical cu ocluzie sau cangrenă. De
asemenea hernia inghinală poate sa fie o recidivă a unei hernii inghinale mai vechi.
În tabelul care urmează vom expune tipul de diagnostic i complica iile ce au fost ș ț
eviden iate în studiul nostru. ț

Tabelul numărul 7 – tipul de hernie inghinală

Tipul de hernie inghinală Numărul de cazuri
Hernie inghinală unilaterală fără
obstruc ie sau gangrenă ț746
Hernie inghinală unilaterală cu
obstruc ie fără gangrenă ț103
Hernie inghinală unilateral cu
obstruc ie i gangrenă ț ș8
Hernie inghinală bilaterală fără
obstruc ie fără gangrenă ț29
Hernie inghinală bilaterală cu
obstruc ie fără gangrenă ț7
Hernie inghinală bilaterală cu
obstruc ie i gangrenă ț ș2
Hernii recidivate 12

Conform datelor din tabelul numărul 7 se vor face graficele aferente pentru o mai bună
interpretare i pentru o reprezentare mai concisă a rezultatelor ț



82%11%1%3%1%0%1%Tipul de hrenie inghinalăHernie inghinală unilaterală fără obstrucție sau gangrenă
Hernie inghinală unilaterală cu obstrucție fără gangrenă
Hernie inghinală unilateral cu obstrucție și gangrenă
Hernie inghinală bilaterală fără obstrucție fără gangrenă
Hernie inghinală bilaterală cu obstrucție fără gangrenă
Hernie inghinală bilaterală cu obstrucție și gangrenă
Hernii recidivate
Graficul numărul 11 – tipul de hernie inghinală
În graficul numărul 11 sunt eviden iate rezultatele referitoare la diagnosticul i ț ș
complica iile pacien ilor cu hernii inghinale care au participat la studiu. ț ț
Se poate observa faptul ca procentul herniilor inghinale unilaterale necomplicate este
net superior tuturor celorlalte forme de hernii inghinale. Procentul acestora este unul

de 82 % , un procent ce semnifică frecven a majora a acestora în rândul cazurilor ț
chirurgicale.
Ca si complica ie cea mai frecventă este obstruc ia apărută în cadrul herniilor ț ț
inghinale unilaterale. Obstruc ia poate să apară i în cazul herniilor inghinale bilaterale ț ș
dar procentul lor este mult mai mic.
Herniile bilaterale sunt mai pu in frecvent în acest studiu,iar complica ia lor cu ț ț
cangrenă sau obstruc ie este excep ională de i există în acest studiu i astfel de cazuri. ț ț ș ș
Numărul lor este foarte mic sub 2 cazuri pe an.
De asemenea în studiu au fost incluse i cazuri care au recidivat cu hernie inghinală. ș
Numărul lor este de 12 cazuri respectiv 1 % din totalul cazurilor.
8)Tratamentul chirurgical al herniilor inghinale
Hernia inghinală este o patologie chirurgicală ce necesită interven ie chirurgicală ț
pentru tratarea ei. Interven ia chirurgicală poate să fie pe cale deschisă sau pe cale ț
laparoscopică. Tendin a actuală este ca hernia inghinală să fie tratată pe cale ț
laparoscopică dar în func ie de particularită ile cazului chirurgul alege calea de ț ț
interven ie cea mai benefică pentru pacient. ț
În cazul în care pacientul prezintă multiple comorbidită i , în special probleme de ț
coagulare care sunt contraindica ie pentru tratamentul chirurgical se aplică tratamentul ț
conservator i anume tratamentul medical cu orteze special concepute. ș
În tabelul următor vom expune tehnicile de tratament al pacien ilor care au fost inclu i ț ș
în studiul nostru.
Tabelul numărul 8 – tratamentul herniilor inghinale
Tipul de tratament Numărul de cazuri
Tratament chirurgical clasic 673
Tratament laparoscopic 127
Tratament medical conservator 95

Conform datelor din tabelul 8 vom crea graficul aferent pentru o expunere mai amplă
a rezultatelor.


75%14%11%Tratamentul herniilor inghinale
Tratament chirurgical
clasic
Tratament laparoscopic
Tratament medical
conservator
Graficul numărul 12- tratamentul herniilor inghinale.
În graficul numărul 12 se poate observa faptul ca ponderea cea mai mare pentru
tratamentul herniilor inghinale o are tratamentul chirurgical clasic. El este reprezentat
de un procent de 75 %. i tratamentul laparoscopic al herniilor are o pondere destul de Ș
bună având în vedere faptul că este o tehnică nou de tratament chirurgical, ea fiind
reprezentat de 14 % din cazuri. Chirurgia laparoscopică a început să câ tige din ce în ș
ce mai mult teren în fa a chirurgie clasice. ț
O parte din cazuri au fost tratate doar conservator ( 11 %) datorită comorbidită ilor ț
asociate, dintre care cea mai frecventă este tulburarea de coagulare.
Tratamentul laparoscopic este reprezentat de 2 tehnici de abordare a pacientului.
Aceste tehnici sunt reprezentate de tehnica trans-abdomino-properitoneal (TAPP) i ș
tehnica Total extraperitoneal (TEP) . în graficul următor vom expune ponderea celor
2 tehnici în cazul studiului nostru.


94%6%Tratament laparoscopic
TEP
TAPP
Graficul numărul 13 – tratamentul laparoscopic al herniilor inghinale
În graficul numărul 13 sunt reprezentate procentul cele două modalită i de tratament ț
laparoscopic al herniei inghinale , respectiv tehnica TAPP i tehnica TEP. ș
Se poate observa faptul că tehnica TEP este cea mai utilizată , ea fiind reprezentată de
un procent de 94% din cazuri , iar tehnica TAPP este o tehnică mai rar folosită la
cazurile speciale ea fiind reprezentată de un procent de 6 %.
9)Starea la externare
Starea la externare a pacien ilor este reprezentată de câ iva indicatori după cum ț ț
urmează: vindecat, ameliorat sau decedat. Conform acestor indicator am analizat i noi ș
cazurile de hernii inghinale participante la studiu.

Tabelul numărul 9- starea pacien ilor la externare ț
Starea la externare Numărul de cazuri
Vindecat 735
Ameliorat 124
Decedat 26


83%14%3%Starea apcienților la externare
Vindecat
Ameliorat
Decedat
Graficul numărul 14- starea pacien ilor la externare ț
În graficul numărul 14 se poate observa faptul că marea majoritate a cazurilor
participante la studiu au prezentat la externarea starea de vindecat. Procentul lor fiind
de 83 %. O parte din cazuri i anume 14 % au fost externa i ca având o stare ș ț
ameliorate. Ace ti pacien ii pot fi pacien ii care au avut ca i tratament , tratamentul ș ț ț ș
medical conservator.

Un procent de 3 % din cazuri au decedat în urma internării în spital. Cea mai mare
parte din ei au decedat datorită comorbidită ilor asociate. ț
Concluziile studiului
Concluziile acestui studiu sunt reprezentate de următoarele aspecte:
a)La studiu au participat un număr total de 895 de persoane, ele reprezentând numărul
cazurilor cu diagnosticul hernie inghinală internate la SMU Moine ti în perioada 1 ș
ianuarie 2009- 31 decembrie 2013. Dintre ace tia 89 % au fost bărba i i 11 % au fost ș ț ș
femei. De asemenea cazurile au provenit atât din mediul urban cât i din mediul rural , ș
predominante fiind cele din mediul rural.
b)Hernia inghinală este o patologie prezentă la toate vârstele, însă perioada de vârstă cea
mai frecventă este 50-70 de ani. Vârsta medie a cazurilor participante la studiu a fost
de 62,18 ani.
c)Herniile inghinale reprezintă un procent de 4% din totalul numărului de cazuri
chirurgicale internate în perioada studiului la SMU Moine ti. Acest procent este unu ș
foarte mare având în vedere diversitatea patologilor chirurgicale precum i faptul că ș
herniile sunt de mai multe tipuri în func ie de locul unde apar, iar in studiul nostru este ț
luat in analiză doar o subgrupa a herniilor i a anume herniile inghinale. ș
d)Cei mai mul i pacien i au fost interna i pe sec ia de chirurgie cu diagnosticul de hernie ț ț ț ț
inghinală după ce au fost la medicul specialist de ambulator care le-a dat trimitere
către un consult de specialitate. De i hernia inghinală este o urgen ă chirurgicală ș ț
numărul persoanelor care s-au prezentat la serviciul de primire urgente este mult mai
mic fa ă de cei care au fost interna i prin medicul de familie ( 36 % comparativ cu 64 ț ț
%). Se poate afirma faptul că de i este o patologie chirurgicală ea devine o urgen ă ș ț
majoră în momentul în care apar complica iile herniilor inghinale respectiv ț
trangularea herniei sau ocluzia acesteia. ș
e)Ca i tratament al herniilor ponderea cea mai mare o are tratamentul chirurgical clasic.ș
El este reprezentat de un procent de 75 %. i tratamentul laparoscopic al herniilor are Ș
o pondere destul de bună având în vedere faptul că este o tehnică nou de tratament
chirurgical, ea fiind reprezentat de 14 % din cazuri. O parte din cazuri au fost tratate
doar conservator ( 11 %) datorită comorbidită ilor asociate, dintre care cea mai ț
frecventă este tulburarea de coagulare.
f)Tratamentul laparoscopic este reprezentat de 2 tehnici de abordare a pacientului.
Aceste tehnici sunt reprezentate de tehnica trans-abdomino-properitoneal (TAPP) i ș
tehnica Total extraperitoneal (TEP) . Cea mai frecvent întâlnită fiind TEP.

Bibliografie
Literatură românească
1)V. Ranga – Tubul digestiv i glandele anexe – anatomia omului volumul 3. Editura ș
CERMA Bucure ti, 2007 ș
2)I. Albu, R. Georgia – Anatomie Topografică – edi ia a II-a integral revizuită i adăugită, ț ș
Editura All Bucure ti 2005 ș
3) Ghe. P. Cuculici Atlas de anatomie , editura Medicală Callisto, Bucure ti 2008 ș
4)N. Anghelescu, Tratat de patologie chirurgicală, editura Medicală, Bucure ti 2003 ș
5)C. Caloghera , I. Atanasescu, G. Cri an- Chirurgie de urgen e – Editura Litera , ș ț
Bucure ti 1999 ș
6)S. Simion, B. Mastalier , I.G. Simion, Manual de semiologie i practici chirurgicale, ș
editura Universitară „Carol Davila” Bucure ti, 2013 ș
7)N. Anghelescu, Tehnici elementare de chirurgie, , editura Medicală, Bucure ti 2005 ș
8)E. Tîrcoveanu , Tehnici chirurgicale – caiet de reziden iat, editura Medicală, 2010 ț
9)F. Ticmeanu, S. Simion, Patologie chirurgicală – Editura Tehnoplast Company ,
Bucure ti 2000. ș
10)Lucre ia Titircă – Manual de îngrijiri speciale acordate pacien ilor de asisten ii ț ț ț
medicali, editura Via a Medicala românească, Bucure ti 2000 ț ș
11)Lucre ia Titircă – Urgente medico-chirurgicale, editura Via a Medicala românească, ț ț
Bucure ti 1999 ș
12)D. Firescu, Elemente de patologie Chirurgicală, volumul I, Editura Medicală, Bucure ti ș
2005
13)O. D. Bardac, L. Boca, Curs de chirurgie generală, volumul I, Editura Universită ii ț
Lucian Blaga, Sibiu, 2009.
14)M. Constantin, A. Cristea, Compendiu de chirurgie, editura Transilvania, Bra ov 2010. ș
15)C. Ple a, Chirurgie generală, Volumul 1, editura Dan, Ia i 1999. ș ș
16)D. Andronic, C. Lupa cu, Elemente de semiologie chirurgicală a tubului digestiv, ș
volumul 1, Editura Junimea , Ia i 2005. ș
17)F. Ticmeanu. – Îngrijiri postoperatorii generale și specifice în Tratat de patologie
chirurgicală sub redacția N. Angelescu – Editura. Medicală, București, 2001
18)Mircea N. – Monitorizarea în chirurgie și terapie intensivă în Tratat de patologie
chirurgicală sub redacția N. Anghelescu – Editura. Medicală, București
19)Angelescu M. – Pregătirea preoperatorie a bolnavului chirurgical în Tratatul de
patologie chirurgicală sub redacția N. Angelescu – Ed. Medicală, București, 2001
20)D. Firescu – Chirurgia în semne i simptome – , Editura Medicală, Bucure ti 2008 ș ș



Literatură străină
1)E. Cicala – Semiologie Chirurgicală- editura MDD., 2000 Chi inău ș
2)Ger R, Monroe K, et all: Management of indirect inguinal hernia by laparoscopic
closure of the neck of the sac. Editura Am I Surg, 1999
3)Gilbert at all: An anatomic and functional classification for the diagnosis and treatment
of inguinal hernia. Editura Am I Surg, 2002
4)SCWARTZ S – Principles of Surgery. International Edition, 2000.
5)GILBERT A. I, GRAHAM M. F, YOUNG J, PATEL B. G. Closer to an ideal solution
for inguinal hernia repair: comparison between general surgeons and hernia specialists.
2006



Site-uri web
1)http://www.viata-medicala.ro/Tratamentul-laparoscopic-al-herniei-
inghinale.html*articleID_6822-dArt.html
2)http://www.csid.ro/health/sanatate/hernia-inghinala-simptome-tratament-
complicatii-11717624/
3)http://www.hernie-inghinala.ro/hernie-inghinala/
4)http://www.umfiasi.ro/Rezidenti/suporturidecurs/Facultatea%20de
%20Medicina/Chirurgie%20Generala/Cursuri%20%20Prof.univ.dr.Ioan
%20Costea/HERNII.pdf
5)http://medlive.hotnews.ro/video-dr-victor-radu-singurul-tratament-al-herniei-
inghinale-este-interventia-chirurgicala.html
6)http://www.tonus-elast.ro/www-tonus-elast-ro/eshop/6-1-CENTURI-
ELASTICE/0/5/63-Centura-elastica-hernie-inghinala
7)https://www.emcb.ro/article.php?story=20051209185243657
8)http://forum.softpedia.com/topic/115394-hernie-inghinala/
9)http://www.arcadiamedical.ro/blog/2012/06/hernia-inghinala/
10)http://en.wikipedia.org/wiki/Inguinal_hernia
11)http://www.webmd.com/digestive-disorders/tc/inguinal-hernia-topic-overvie

