Lucrarea de față se dorește a fi o radiografie comprehensivă și particulară a sistemului SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) a cărui… [302620]

Cuprins

Argument.

Lucrarea de față se dorește a fi o radiografie comprehensivă și particulară a sistemului SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) a cărui implementare și dezvoltare se află la acest moment în plin proces de derulare în cadrul companiei petroliere OMV Petrom.

[anonimizat] a lovit vertiginos piața țițeiului de pe întreg Mapamondul în anul 2015 și este departe de a se încheia în 2016, [anonimizat]. Prăbușirea istorică a prețului barilului de petrol de la valoarea de peste 110 USD, din a doua jumătate a anului 2014, până sub pragul de 30 USD la începutul anului 2016, a obligat companiile petroliere să recurgă la reducerea masivă a costurilor de producție prin eficientizarea și ajustarea cât mai accentuată o operațiunilor.

[anonimizat], [anonimizat], aflându-se într-o permanentă căutare de soluții inovative menite să-i consolideze poziția de lider al pieței, a [anonimizat], [anonimizat].

Integrarea în SCADA a [anonimizat] a oferi un control mult mai precis decât cel actual asupra cifrelor de producție, a [anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat].

Tematica tezei de disertație a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], analiză preliminară și implementare efectivă a sistemelor SCADA pentru unitățile de etalonare și distribuție a produselor de extracție ([anonimizat], tratare, transport).

[anonimizat] o prezentare succintă a istoriei exploatării petroliere în România și o prezentare elementară a companiei OMV Petrom.

În Capitolul 2 [anonimizat] a [anonimizat], trimițând către acestea un anumit set de instrucțiuni.

Capitolul 3

Capitolul I.

Introducere.

1.1. Scurtă istorie a exploatării petrolului în România.

Deși puțină lume cunoaște acest lucru, România se poate mândri cu o îndelungată și bogată istorie în exploatarea petrolului și a gazelor naturale. Din cele mai vechi timpuri, subsolul țării noastre a fost bogat în hidrocarburi, iar acestea au atras interesul strămoșilor noștri. Primele atestări în acest sens datează încă din secolul II (d.H.), iar drept dovadă stau numeroasele materiale ceramice cu urme de păcură, descoperite în site-urile arheologice.

În lupta zbuciumată pentru „aurul negru”, românii au contribuit la scrierea istoriei mondiale a petrolului cu câteva realizări însemnate, mărturii ale unui trecut glorios:

Sonda de la Lucăcești – Bacău, este considerată de către unii autori de specialitate ca fiind prima sonda petrolieră comercială din lume – 1861. Adevărul istoric este oarecum incert, existând controverse pe această temă. Unii autori consideră că sonda construită de către Edwin Drake în în Titusville, Pennsylvania ar fi prima din lume.

În 1857 România a fost prima țară din lume cu o producție de petrol oficial înregistrată în statisticile internaționale de peste 250 de tone (275), atestă „The Science of Petroleum”. Au urmat Statele Unite ale Americii în 1859, Italia 1860, Canada în 1862 si Rusia în 1863.

Construcția primei rafinării industriale de petrol din lume, a fost începută în anul 1856 de către frații Mehedințeanu, la periferia Ploieștiului, cu echipamente aduse din Germania, de la compania Moltrecht. Finalizată în 1857, „Fabrica de gaz” din Ploiești avea o suprafață de 4 ha și o capacitate de lucru de 2.710 tone pe an (în medie 7,5 tone/zi).

La 1 aprilie 1857, Bucureștiul devenea primul oraș din lume iluminat public cu petrol lampant (10.000 de lămpi).

În 1880, producția de petrol a României atingea 15.900 de tone.

Încă din anii 1900, România a devenit prima țară din lume care a exportat benzină ca produs finit.

Prima Școală de Maiștri Sondori din lume a fost înființată în 1904, la Câmpina Prahova.

Începând din 1929 și până în 1938, toate produsele petroliere obținute în marile rafinării românești Concordia (Vega), Steaua Română, Unirea (Orion și Speranța), Columbia, Creditul Minier (Brazi, Doicești), Prahova (Petrolul București), Xenia, Dacia Română și Petrol Block (Standard) erau solicitate la export.

1934 – Sonda nr. 1 a societății „Creditul Minier”, la Chițorani (jud. Prahova), a atins adâncimea de 3.300 metrii., clasându-se a 2-a din lume, fiind la o distanta de 158 metri de sonda societății „General Petroleum Corporation” din California, ce avea adâncimea record pentru acele vremuri de 3458 metri. Cu doar patru ani mai târziu, în 1938, sonda 13 „Astra Româna” de la Boldești era cea mai adâncă sondă din România – 3644 m.

1935 – România era al patrulea producător de petrol din lume cu o producție de 8,4 milioane tone.

Anul 1976 a adus un vârf al producției petroliere – 14,7 milioane tone.

Figura 1. Grup de sonde Schela Pâscov – Moreni, 1880.

Istoria exploatării petrolului în România a cunoscut însă și evenimente tragice, dintre care, amintim:

1914 – în timpul primul Război Mondial, au fost distruse 1.677 de sonde, dintre care 1.047 aflate in producție, împreună cu depozite, rezervoare și rafinării, pierzându-se o cantitate aproximativă de 827.000 de tone de țiței.

29 mai 1929, la Țuicani, în Moreni Prahova (azi Dâmbovița), în puțul sondei 160 RA, aparținând Societății Româno-Americane, a avut loc o explozie, ca urmare a perforării la adâncimea de 1.600 m a unui pungi de gaz. Incendiul a fost atât de mare încât a cuprins mai multe sonde din jur și a durat 850 de zile. La nivelul anului 1930, la Moreni se înregistra o producție de petrol anuală de 1.040.000 de tone.

1.2. OMV Petrom.

OMV Petrom este cea mai mare companie integrată de țiței și gaze din sud-estul Europei, cu activități în sectoarele: Explorare și Producție, Rafinare și Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale și Energie.

Compania are o importanță deosebită pentru România. Deține în prezent aproximativ 16.000 de angajați, și menține peste 50.000 de oameni antrenați în industria paralelă (contractori, parteneri, furnizori etc.), compania având contracte în desfășurare cu peste 15.000 de furnizori. Este cel mai mare contributor la bugetul de stat, compania plătind în 2015 aprox. 2 miliarde de euro și investește aproximativ un miliard de euro în fiecare an în dezvoltarea sectorului energetic, contribuind și la atragerea de investiții străine în țară.

Pe teritoriul României, compania OMV Petrom este organizată în 10 unități administrative:

Asset-urile Petrom totalizează 232 de sectoare de producție și aproximativ 8.200 de sonde.

Petrom deține licența de exploatare pentru 8 blocuri de zăcământ situate pe uscat și 3 în Marea Neagra.

Producția de hidrocarburi a OMV Petrom în trimestrul al patrulea al anului 2015 a fost de 176.000 barili echivalent petrol pe zi.

Asset-ul VI Muntenia Central acoperă cu suprafața sa 34 de comunități locale din județele Dâmbovița, Prahova și Argeș. Organizat în patru Sectoare (Târgoviște Vest, Târgoviște Central, Târgoviște Est și Sector Moreni), Muntenia Central cuprinde 71 de parcuri de producție și avea la sfârșitul anului 2015, un număr de 1.025 sonde active, aproximativ 1.700 de angajați și 36 de contractori și subcontractori (aprox. 900 de locuri de muncă generate),.

Capitolul II.

Sisteme SCADA.

2.1. Noțiuni generale privind sistemele SCADA.

Încercând o explicație proprie a conceptului, putem spune despre SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) că este o tehnologie ce interconectează diferitele componente ale unui sistem, cu scopul de a oferi operatorului posibilitate obținerii de informații de la un grup de echipamente situate la distanță, și pe care le poate comanda, trimițând către acestea un anumit set de instrucțiuni.

Figura 2. Exemplu schematic de sistem SCADA.

În general, termenul SCADA se referă la un centru de comandă care monitorizează și controlează întreg spațiul de producție. Majoritatea operațiunilor sunt executate în mod automat de către unitățile Remote Terminal Unit – RTU – Unități Terminale Comandate la Distanță, sau de către unitățile Programmable Logic Controller – PLC – Unități Logice de Control Programabile. Funcțiile de control ale centrului de comandă sunt, de obicei, restrânse la funcții decizionale sau funcții de administrare generală.

Achiziția datelor pornește de la nivelul RTU (sau PLC) și constă în citirea indicatoarelor de măsură, precum și a stării echipamentelor, aceste date fiind ulterior comunicate (la cerere) către SCADA. Datele sunt ulterior restructurate într-o manieră convenabilă operatorului care utilizează Interfața Om – Mașină (Human Machine Interface) – HMI, pentru a putea lua eventuale decizii asupra RTU/PLC. (În general, un sistem SCADA include componentele: HMI, controllere, dispozitive de intrare-ieșire, rețele, software și altele).

Sistemele SCADA au aplicabilitate pentru orice proces în care:

Este necesară monitorizarea și/sau controlul unor echipamente distribuite geografic, sunt necesare informații exacte, în timp real, despre elemente cheie din activitate;

Se impune menținerea unor condiții speciale, este necesară analiza modului în care ieșirile sunt influențate de variația elementelor de intrare;

Se recomandă un management al alarmelor și evenimentelor, este necesar un suport de decizie obiectiv pentru analiza tendințelor și generarea rapoartelor.

Aceste cerințe sunt adesea întâlnite în domenii diverse: asigurarea circuitului secvențial al apei în aglomerările urbane, sisteme de termoficare, producție și transport gaz și energie electrică, industrie.

Sistemele SCADA se bazează pe arhitectură deschisă, redundanță și posibilități de configurare multiple. Soluțiile SCADA se dezvoltă odată cu procesul și pot fi adaptate oricând în funcție de necesități. Beneficiile se văd prin creșterea productivității, a calității și în economii de costuri considerabile.

Capitolul III.

Monitorizarea procesului de măsurare

a producției de țiței și gaze prin mijloace automate.

3.1. Procesul tehnologic de funcționare a unui Metering Point Skid.

Termenul de MP-Skid (Metering Point Skid) se referă la o facilitate proiectată și construită cu scopul de a colecta producția de la sonde, de a o măsura (atât pe fiecare sondă în parte – etalonare, cât și totalul producției) și de a transfera țițeiul brut către alte facilități, in vederea procesării ulterioare. Funcționarea MP-Skid-urilor nu necesită prezența permanentă a operatorilor în instalații, însă în prezent exista parcuri care sunt operate cu personal.

Figura X. Plan de amplasament MP Skid.

MP-Skid-urile includ 4 module și un post de transformare electrică:

1) Claviatură țiței;

2) Container tehnologic;

3) Container panou comandă;

4) Decantor acoperit, îngropat în incinta parcului.

Figura X. Imagine de ansamblu MP Skid (exterior).
(1. Claviatura, 2. Container tehnologic, 3. Container panou comandă, 4. Decantor îngropat.)

Prezentarea procesului tehnologic:

Figura X. Extracția de petrol și gaze. Stația de măsură.
LC – Control nivel; PC – Control presiune; FT – Debitmetru; AT – Analizor fluid.

Fluidele (gaze, sau țiței cu gaze asociate, apă de zăcământ) extrase de la sonde sunt colectate în manifold-ul de producție, de unde se direcționează manual către separatorul de total, sau către cel de etalonare. Liniile de intrare sunt prevăzute cu manometru.

Figura X. Claviatura (manifold-ul) de intrare în MP Skid.

Figura X. Imagine de ansamblu container tehnologic (interior).
Separator de etalonare, separator de total, sistem de pompare.

Cu ajutorul separatorului de etalonare se măsoară producția realizată de fiecare sondă în parte. Gazele sunt evacuate prin partea superioară a separatorului și măsurate cu ajutorul unui debitmetru. Țițeiul în amestec cu apa de zăcământ este descărcat din separatorul de etalonare în pachete și este măsurat prin intermediul unui sistem de măsură Coriolis, după care este introdus în separatorul bifazic de total.

Separatorul de etalonare este prevăzut cu:

robinet de siguranță pe linia de intrare;

întreruptoare de nivel;

traductor de temperatură;

termometru;

manometru.

Figura X. Container tehnologic – Separator de etalonare (bifazic).

Separatoarele de țiței (bifazice, separă faza gazoasa de faza lichida) sunt de asemenea prevăzute cu încălzitoare electrice – un încălzitor pentru separatorul de etalonare și două pentru separatorul de total. Rolul încălzitorului este de a asigura fluiditatea materiei ce trece prin separatoare.

Figura X. Separarea bifazică țiței-gaz. Separatoare orizontale.

Figura X. Separarea bifazică țiței-gaz. Separatoare verticale.

Figura X. Container tehnologic – Separator de total

Separatorul de total este prevăzut cu:

robinet de siguranță pe linia de intrare;

traductor de nivel;

întreruptoare de nivel;

traductor de temperatură pentru comanda rezistențelor de încălzire.

termometru și manometru

Lichidul din separatorul de producție este descărcat continuu, cu ajutorul pompelor de transport echipate cu convertizor de frecvență. Pe conducta de refulare a pompelor în magistrala către depozitul de țiței, este instalat un sistem de măsură Coriolis pentru țițeiul produs.

Pompele de la separatorul de etalonare funcționează în regim pornit – oprit, controlate de întreruptoarele de nivel. Pompele de total sunt echipate cu convertizor de frecvență pentru asigurarea pompajului continuu, fiind controlate de traductorul de nivel. Pompele sunt de asemenea protejate de senzori de prezență lichid în aspirație si traductor de presiune în refulare.

Figura X. Pompe de transport.

Gazele separate atât în separatorul de etalonare, cât și în cel de total, sunt măsurate și transferate în conducta existentă de gaze de joasă presiune.

Separatoarele sunt echipate cu sistem de spălare, iar apa rezultată în urma spălării este colectată în decantorul îngropat și acoperit.

Containerul panou comandă este alcătuit din:

dulapul general de distribuție;

dulapul de automatizare;

centrala de detecție gaze;

compresorul de aer instrumental.

Figura X. Container panou comandă.

Procesul este prevăzut cu aparatură de măsură și control automat, semnalele aparatelor fiind transmise în dulapul de control al procesului, care, pe baza unei logici programate, controlează elementele de execuție (robinete, pompe).

Robinetele <Închis / Deschis> sunt acționate pneumatic, cu ajutorul unui modul de aer instrumental și a unei rețele de aer dedicate.

Operarea în siguranță este asigurată prin intermediul sistemului de control al procesului și al sistemului de detecție gaze, care monitorizează în permanență desfășurarea procesului.

Robinetele de închidere de siguranță, montate la intrarea în separatoare, sunt acționate de către sistemul de control al procesului.

Figura X. Centrala de detecție gaze.

Sistemul de detecție gaze este proiectat să detecteze scurgerile accidentale de gaz și formarea amestecurilor potențial explozive. La 10% din limita de explozie, centrala de detecție comandă pornirea ventilatorului, iar la 40% din limită transmite alarmă sistemului de control al procesului pentru a închide robinetele de siguranță.

În prezent în fișa de post a operatorilor de parc sunt incluse și următoarele activități referitoare la MP-Skid-uri:

înregistrarea orară a datelor de producție de la sondele de țiței și gaze;

introducerea datelor de producție în PIMMS utilizând aplicația aferentă;

schimbarea sondei introduse la etalonare;

monitorizarea desfășurării generale a procesului de producție;

intervenția asupra MP-Skid-ului la apariția alarmelor de proces;

realizarea mentenanței minore a MP-Skid-urilor.

3.2. Prezentarea conceptului de operare a MP-Skid-urilor
prin intermediul sistemului SCADA.

Prin implementarea soluției SCADA, MP-Skid-urile din parcurile afectate sunt monitorizate de la distanță (parametri de proces, stare de funcționare, alarme de proces, date de producție) pe baza datelor achiziționate în timp real. Această implementare implică amenajarea Dipeceratelor, din care Dispecerul urmărește evoluția procesului și asigură informații necesare pentru efectuarea intervenției în cazul alarmelor de proces.

Soluția SCADA are posibilitatea de a fi reconfigurată în viitor, astfel încât să asigure controlul de la distanță al MP-Skid-urilor si al altor facilități moderne / modernizate.

Toate datele de proces – temperatură, presiune, volum, debit și densitate, procent de apă, presiune, presiune diferențială, alarme de proces – vor fi disponibile în timp real în Dispecerat. În afara personalului din Dispecerat, vizualizarea parametrilor sistemului SCADA va fi accesibilă și altor utilizatori din Asset și Sectoarele de producție, din interiorul rețelei IT OMV-Petrom, în funcție de nivelul de acces oferit.

Aplicația SCADA va permite întocmirea de rapoarte standard și non-standard, pe baza valorilor datelor de proces înregistrate.

Alarmele de proces vor fi afișate în ordinea priorității și vor fi transmise ca SMS în timp real, către numere de telefon predefinite.

Figura X. Arhitectura sistemului.

3.3. Managementul tranziției de la funcționarea MP Skid-urilor cu ajutorul operatorilor permanenți, la operarea mobilă (SCADA).

Pentru a se asigura buna funcționare a MP Skid-ului și îndeplinirea tuturor cerințelor operaționale, tranziția de la funcționarea MP-Skid-urilor cu ajutorul operatorilor permanenți, la operarea mobilă trebuie să fie realizată conform unui plan de pregătire și implementare.

Figura X. Plan de pregătire și implementare.

După implementarea soluției SCADA, operarea MP-Skid-urilor se va efectua cu ajutorul Coordonatorilor Operativi și al echipelor mobile mixte (MMT). În vederea tranziției de la prezența permanentă a operatorilor de parc la operarea mobilă, setul de sarcini al operatorilor de parc este realocat următoarelor categorii de personal:

dispeceri;

șef de formație;

coordonatori Operativi;

MMT-uri;

echipele de securitate.

Implementarea soluției SCADA și operarea mobilă a parcurilor de tip MP-Skid necesită amenajarea unui Dispecerat, cu rolul de a monitoriza parcurile de producție și a asigura managementul alarmelor de proces în timp real.

Dispecerat este localizat la nivelul Asset-ului VI – Muntenia Central (Târgoviște) și este deservit 24/7 de către Dispeceri. Personalul din Dispecerat va monitoriza parametrii funcționali ai MP-Skid-urilor, va gestiona alarmele de proces apărute și va asigura informații necesare pentru efectuarea intervenției în cazul alarmelor de proces.

Figura X. Concept general al operațiunilor ce vizează MP Skid-ul

după implementarea sistemului SCADA.

Pentru asigurarea securității parcurilor de producție toate obiectivele din cadrul spațiului delimitat de gardul de protecție fizică, iar responsabilitatea este transferată contractorului de servicii de protecție și securitate.

Capitolul IV.

Sisteme SCADA utilizate în colectarea

de informații de la Metering Point Skids.

4.1. Prezentarea generală a sistemului SCADA.

Figura X. Schema funcțională a sistemului SCADA.

Sistemul SCADA are rolul de a colecta date de la MP Skid-uri si de a le face disponibile într-un server central, accesibil din orice locație OMV Petrom prin intermediul serverului Web. Clientul Web va utiliza Microsoft Internet Explorer pentru a accesa proiectul Vijeo Citect.

Schema bloc a sistemului SCADA pentru proiectul pilot MP Skid Strâmbu este prezentata mai jos:

Figura X. Schema bloc a sistemului SCADA pentru proiectul pilot MP Skid Strambu.

Suportul hardware SCADA este constituit din doua servere:

un server SCADA pe care rulează aplicația Vijeo Citect și are rolul de a prelua datele de la MP-Skid-uri și de a le memora pentru o perioadă fixă. Platforma de dezvoltare a aplicației se numește Vijeo Citect și este dezvoltată de către Schneider-Electric. Datele preluate de la MP-Skid-uri sunt: valori instantanee, totalizatoare, alarme.

un server de rapoarte pe care rulează aplicația Vijeo Historian care are rolul de a memora pe o perioadă îndelungată informațiile necesare sistemului de producție al MP-Skid-urilor. Stocarea acestor informații este realizată într-o bază de date SQL. Datele memorate de Historian sunt: toate alarmele sistemului SCADA, totalizatoarele debitului de țiței și gaz corespunzătoare separatoarelor de etalonare și producție, densitatea țițeiului, impuritatea acestuia.

4.2. Comunicația între modulele funcționale ale sistemului SCADA.

Arhitectura de comunicație a unui proiect SCADA cuprinde:

un server Web pe care rulează aplicația runtime Vijeo Citect;

mai mulți clienți Web care pot accesa serverul prin intermediul Internet Explorer.

Figura X. Arhitectura de comunicație a unui proiect Vijeo Citect.

4.3. Aplicația HMI (Human Machine Interface) a sistemului SCADA

pentru monitorizare MP-Skid-uri.

Clientul va lansa aplicația Microsoft Internet Explorer versiunea 32 de biți de la un calculator și va introduce în browser, adresa IP sau denumirea serverului (în acest caz, denumirea serverului Petrom este SPETRO503346) pe care rulează proiectul Vijeo Citect, urmată de textul „citect”.

La prima accesare a serverului de date Vijeo Citect, este necesară autentificarea clientului, astfel încât acesta va fi nevoit să introducă parola personală (este identică cu cea necesară pentru autentificarea în Windows).

Figura X. Fereastra introducere credențiale de autentificare.

În final, după autentificare, clientul va fi direcționat spre pagina Web Client Deployment.

Figura X. Fereastra Web Client Deployment.

Ambele tipuri de utilizator au aceleași drepturi în proiectul Vijeo Citect, existând o singură diferență și anume că utilizatorul de tip control va putea lua la cunoștință alarmele active/inactive aparute în sistemul SCADA pentru monitorizare MP-Skid-uri.

4.3.1. Ecran principal.

După accesarea proiectului, printr-un click al mouse-ului pe simbolul corespunzător tipului de utilizator, clientul va putea vizualiza ecranul principal al sistemului SCADA.

În cadrul aplicației „Sistem SCADA pentru monitorizare MP-Skid-uri”, clienții Web, atât cei de tip control cât și cei de tip monitorizare, se împart la rândul lor în trei grupe:

administrator – acesta va putea monitoriza si controla MP-Skid-urile din cadrul tuturor asset-urilor.

utlizatori de asset – aceștia vor putea controla/monitoriza, în funcție de drepturile de acces, MP-Skid-urile din cadrul unui întreg asset.

utilizatori de sector – aceștia vor putea controla/monitoriza, în funcție de drepturile de acces, MP-Skid-urile din cadrul unui sector.

Astfel, în funcție de drepturile de acces, din ecranul principal al sistemului SCADA, clientul Web va putea apela următorul ecran al proiectului, printr-un click al mouse-ului pe assetul corespunzător.

Figura X. Fereastra Web Client Deployment.

4.3.2. Ecran asset. [Asset VI Muntenia Central]

Din ecranul principal, clientul Web va putea accesa următorul ecran al aplicației, acest ecran fiind un ecran de asset.

Pentru fiecare asset există o pagină de ansamblu în care pot fi vizualizate amplasarea și stările tuturor MP-Skid-urile din cadrul sectoarelor existente în interiorul acestuia.

Spre exemplu, dacă se va dori monitorizarea MP-Skid-urilor din cadrul assetului VI Muntenia Central, clientul Web va putea vizualiza harta acestuia:

Figura X. Ecran prezentare Asset VI Muntenia Central.

Asset-ul VI Muntenia Central cuprinde sectoarele de producție Târgoviște Vest, Târgoviște Central, Târgoviște Est și Moreni.

Fiecare MP-Skid este reprezentat simbolic printr-un dreptunghi, a cărui culoare are următoarea semnificație:

– MP Skid în funcțiune, fără alarme;

– MP Skid în funcțiune, cu cel puțin o alarmă activă;

– MP-Skid oprit/avarie;

– MP-Skid fără comunicație de date.

4.3.3. Ecran sectoare producție. [din cadrul Asset VI Muntenia Central]

În momentul în care cursorul mouse-ului se va afla poziționat pe zona aferentă unui sector în ecranul de Asset, această situația va fi indicata prin modificarea culorii de fundal a sectorului respectiv.

Astfel, printr-un click al mouse-ului pe sectorul de producție dorit a fi monitorizat, clientul Web va putea vizualiza detaliat starea MP-Skid-urilor din cadrul acestuia.

Simbolurile aferente MP-Skid-urilor își vor schimba la rândul lor culoarea în funcție de stare, astfel:

Figura X. Ecran prezentare Sector Târgoviște Vest din cadrul Asset VI Muntenia Central.

Figura X. Ecran prezentare Sector Târgoviște Central din cadrul Asset VI Muntenia Central.

Figura X. Ecran prezentare Sector Târgoviște Est din cadrul Asset VI Muntenia Central.

Figura X. Ecran prezentare Sector Moreni din cadrul Asset VI Muntenia Central.

4.3.4. Fereastra MP Skid.

Dacă se doresc informații detaliate de la un MP Skid, atunci printr-un click al mouse-ului pe simbolul corespunzător din ecranul de sector, se va accesa o nouă fereastră, în care sunt prezentate în detaliu toate informațiile existente în cadrul MP Skid-ului ales (stări echipamente, valori instantanee etc).

În acest ecran, clientul Web poate vizualiza următoarele:

Starea electrovanelor SDV: închis/deschis;

Starea pompelor de export țiței: oprit/în funcțiune/defect;

Valorile instantanee ale contoarelor de debit gaz pe cele două separatoare;

Valorile instantanee ale contoarelor de debit țiței pe cele două separatoare;

Valorile total volumic contoarelor de debit gaz pe cele două separatoare;

Valorile total volumic contoarelor de debit țiței pe cele două separatoare;

Valorile temperaturilor țițeiului în cele două separatoare (etalonare și producție);

Valorile presiunilor de refulare pe conductele de aspirație aferente celor două separatoare;

Valoarea nivelului de țiței în separatorul de producție;

Prezența aerului instrumental în instalație;

Prezența tensiunii de alimentare în MP-Skid;

Starea centralei de detecție foc și gaze: prag 10% LIE depășit, prag 40% LIE depășit, centrală defectă.

Figura X. Ecran prezentare MP Skid 12 Șotânga
(Sector Târgoviște Central din cadrul Asset VI Muntenia Central).

Figura X. Fereastră claviatură intrare.

În acest ecran, pot fi accesate alte două ferestre de detaliu, de tip pop-up, aferente separatorului de test respective separatorului de producție. Accesul în aceste ferestre se face printr-un click al mouse-ului pe simbolurile care reprezintă cele două separatoare.

Figura X. Fereastră separator de etalonare
(Se măsoară producția pentru sonda 220 sector Târgoviște Central).

Figura X. Fereastră detaliată mărimi contor gaz și contor țiței pentru separatorul de etalonare.

Se măsoară producția pentru sonda 220.