Lucrarea de față își propune să prezinte aspecte ale turismului montan atât în perioada curentă, cât și raportat la o perspectivă viitoare, având la… [302076]

[anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat], mai ales pentru practicarea acestui tip de turism.

[anonimizat], unul deosebit de bogat și până la statisticile privind circulația turistică în această stațiune. [anonimizat]-a lungul lucrării care justifică statutul de „stațiune” pe care îl are în prezent Sinaia.

[anonimizat], [anonimizat] a [anonimizat], tocmai în ideea de a avea o bază solidă înainte de a trece la studiul efectiv asupra stațiunii în cauză.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], statui, [anonimizat]. [anonimizat].

Capitolul al treilea intitulat „Dinamica activităților turistice la nivelul stațiunii Sinaia în perioada 2010-2017” reprezintă practic partea esențială a lucrării. [anonimizat], funcția turistică a stațiunii, [anonimizat], agrement și tratament. [anonimizat] a evidenția evoluția sau regresul circulației turistice din perioada analizată.

Ultimul capitol vine cu propuneri și strategii menite să ajute la dezvoltarea stațiunii pe termen lung. În cadrul acestei părți s-a [anonimizat], activitate ce ar putea prelungii durata de viață a stațiunii Sinaia. Tot aici, s-a creat și o analiză S.W.O.T, practic o „radiografie” a orașului care are rolul de a valorifica punctele tari și oportunitățile și de a reduce punctele slabe și amenințările.

CAPITOLUL I

AMENAJAREA TURISTICĂ A [anonimizat]-o spectaculoasă putere de valorificare a bogățiilor cu care lumea a fost înzestrată. [anonimizat]-a [anonimizat], a [anonimizat]/[anonimizat].

[anonimizat] a [anonimizat] a generat o ușoară criză la nivel de utilizare a spațiului. Așadar, [anonimizat]esar punerea în plan a unei organizări științifice a spațiului.

1.1. Concepte și politici de amenajare și dezvoltare a turismului montan

Pentru a ajunge la maturitatea care îl caracterizează în prezent, turismul montan a cunoscut de-a lungul trecerii timpului trei mari etape de dezvoltare, toate oferindu-i contextul necesar pentru a crește și a se extinde.

Astfel, vom prezenta pe rând fiecare etapă de dezvoltare a turismului montan și vom explica trecerea de la o fază la altă pentru a putea înțelege conceptul de astăzi față de această formă de turism:

Faza inițială:

Atunci când ne raportăm la faza inițială de dezvoltare a turismului montan facem referire, ca indici temporali la sfârșitul secolului XIX, respectiv începutul Primului Război Mondial. În cadrul acestei etape, pionii principali sunt strâși legati de activități, precum: alpinismul, descoperirea foloaselor obținute în urma tratamentelor cu ape termale și cu aer pur și mai ales, atragerea diverselor categorii de persoane către zonele montane.

Tot aici, putem vorbi despre o ușoară creștere a fluxului turistic creat de accesul facil pe care îl oferea trenul, ca mijloc de transport către zone pitorești, precum: Mont Blanc, Alpii Elvețieni, Chamonix (Franța), Davos (Elveția), Badgastein (Austria) etc.

Faza de tranziție:

Această etapă de dezvoltare a turismului montan, ce a caracterizat perioada anilor 1930-1960, este și cea a oferit și mai mult contur acestui concep, iar acest aspect s-a realizat prin dezvoltarea masivă a stațiunilor, respectiv a domeniului schiabil și a unităților turistice de cazare. Toate acestea au generat creșterea majoră a fluxului de turiști, ținând cont mai ales de faptul că toate aceste servicii erau destinate și categoriilor sociale din clasa medie.

Marea fază de dezvoltare:

Utima fază de dezvoltare a turismului montan, care și-a pus amprenta asupra acestei formei de turism din 1960 și până în prezent este fără doar și poate asemenea unei explozii turistice. În cadrul acestei etape, atenția populației s-a concentrat și mai mult pe ceea ce noi numim „vacanțe de iarnă”.

Desigur, acest fenomen a fost susținut în principal atât de înmulțirea populației, făcând corelație cu perioada numită „baby boom”, dar și de schimbarea nivelului de trai al acesteia. Trebuie amintit faptul că turismul montan și-a dezvoltat rădăcinile și în alte zone, precum : Europa Centrală și Balcanică, ajungând până în Caucaz.

După parcurgerea celor trei etape de dezvoltare a turismului montan, ajungând astfel în prezent trebuie punctat un aspect important care se află în strânsă legătură cu menținerea gradului înalt de atractivitate pe care îl deține această formă de turism, și anume individualismul zonelor montane. Pornind de aici, au luat naștere numeroase concepții vis-a-vis de amenajarea turistică a acestor zone, concepții ce au în vedere punerea în valoare a particularităților care definesc practic fiecare zonă în parte:

concepția austriacă: se bazează în principal pe nealterarea mediului natural și cultural, pe care omul însuși, element esențial în dezvoltarea turismului montan, l-a construit și l-a protejat de-a lungul timpului. Totodată, pentru Autria, sporturile de iarnă sunt reprezentate de o gamă diversificată, aici putând fi practicate: ski-ul, snowboarding-ul, schibob-ul, patinajul etc. De asemenea, industria unităților hoteliere a cunoscut o îmbunătățire semnificativă în ultimii ani, asigurându-le turiștilor tot confortul necesar pentru o vacanță reușită pe aceste meleaguri.

Figura nr. 1.1: Imaginea stațiunii Solden, Austria

Sursa: www.adevarul.ro

concepția franceză: s-a axat foarte mult pe crearea și amenajarea unor stațiuni turistice noi care să permită practicarea îndelungată a sporturilor de iarnă. Trebuie menționat faptul că această concepție și-a îndreptat mai mult atenția spre satisfacerea nevoilor unei clientele „de lux”, ceea ce a condus ușor, din păcate la o intervenție brutală a mediului geografic

Figura nr. 1.2: Imaginea stațiunii Isola 2000, Franța

Sursa: www.excursiideschi.ro

concepția elvețiană: s-a folosit foarte mult de frumusețea peisajului pitoresc, decorat fin cu forme geologice naturale. Altitudinile mari existente aici au favorizat practicarea sporturilor de iarnă până târziu, aproape de perioada verii (de exemplu: pe ghețari).

Figura nr. 1.3: Imaginea Stațiunii Saas Fee, Elveția

Sursa: www.schi-europa.ro

concepția italiană: a pus în prin plan accesibilitatea de care dispune, reprezentată de numeroase căi rutiere către zonele montane. În jurul acestui aspect, s-au dezvoltat domeniul schiabil și alpinismul, ambele susținute de resursele naturale avute la dispoziție.

Figura nr. 1.4: Imaginea Stațiunii Val Gardena, Italia

Sursa: www.okmagazine.ro

concepția norvegiană: și-a îndreptat atenția către o dezvoltare a domeniului schiabil la nivel înalt, luând în calcul exigențele marilor concursuri internaționale. Pornind de aici, s-a început amenajărea modernă atât a pârtiilor de schi, cât și a ansamblurilor unităților hoteliere.

Figura 1.5: Imaginea Stațiunii Lillehammer, Norvegia

Sursa: www.calatorim.ro

concepția suedeză: a început printr-o încercare de a combina diferite mijloace de agrement, tocmai în ideea de a oferi turiștilor posibilități multiple de petrecere a vacanțelor. Această încercare s-a transformat între timp într-un plan organizatoric de succes, care atrage anul mii de turiști, de toate vârstele și din toate categoriile sociale.

Figura nr. 1.6: Imaginea Stațiunii Hemsedal, Suedia

Sursa: www.booking.com

concepția bulgară: s-a axat pe trei stațiuni deja existente la nivel de turism montan, și anume: Borovets, Pamporovo și Vitosha, investind în acestea în ideea de a le introduce pe piața internațională. Pentru realizarea acestui lucru, Bulgaria și-a manifestat interesul de a fi gazda unor evenimente internaționale de schi în cadrul Cupei Europei și a Cupei Mondiale, pentru a cultiva notorietatea acestor stațiuni.

Figura nr. 1.7: Imaginea Stațiunii Borovets, Bulgaria

Sursa: www.skihotels.ro

Cum turismul montan este o formă de turism practicată la nivel internațional, reprezentând pentru cele mai multe țări o ramură semnificativă a economiei naționale, așa au luat naștere de-a lungul timpului numeroase politici internaționale în domeniul amenajării și echipării turistice a muntelui. Cu toate acestea, indiferent de faptul că dezvoltarea turismului montan a generat apariția a diferite concepții vis-a-vis de amenajarea turistică a zonelor montane, concepii bazate, în principal pe resursele naturale și antropice avute la dispoziție, care se împletesc armonios cu tradițiile, obiceiurile și culturile deja existente pe meleagurile regiunilor respective, obiectivul care domină întregul proces de dezvoltare a turismului montan este același, și anume: asigurarea unei activități pe termen lung în stațiunile montane.

Pentru a putea fi atins acest obiectiv este necesar ca populația să aibă o perspectivă de ansamblu, fără a se limita doar la practicarea acestei forme de turism în sezonul de iarnă. Astfel, este esențial ca specialiștii care se ocupă de amenajarea turistică a stațiunilor montane să pună accent, în proporții relativ egale pe diversitatea activităților care ar putea să se desfășoare pe parcursul celor patru anotimpuri.

Așadar, stațiunile turistice montane s-au dezvoltat ca urmare a intervenției omului, care a demarat un proces complex de amenajare turistică a acestor locuri în primul rând pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști.

Pentru sezonul de iarnă, astfel de stațiuni montane pun la dispoziția tuturor turiștilor numeroase pârtii speciale pentru practicarea sporturilor de iarnă, având nivele diferite de dificultate, de la cel mai mic la cel mai mare, respectiv dificil nivel în funcție de pregătirea fiecărei persoane. Pârtiile la rândul lor au fost dotate cu cele mai moderne mijloace tehnice, precum: telecabine, telescaune, baby-schi etc care facilitează deplasarea rapidă a turiștilor de-a lungul pârtiilor.

În jurul acestora au luat naștere numeroase unități hoteliere, de la hoteluri de lux la case de vacanță și chiar camping-uri care oferă turiștilor posibilitatea de a realiza o vacanță pe o perioadă mai lungă de timp. De asemenea, nici unitățile de alimențatie publică nu lipsesc din peisaj, acestea întinzându-se în general chiar și în zonele domeniului schiabil oferind astfel turiștilor un pachet complet de servicii.

Pentru cei care nu se numără printre împătimiții sporturilor de iarnă, majoritatea stațiunilor montane din întreaga lume pun la dispoziția turiștilor activități de agrement precum: festivaluri de muzică, concurcuri pentru copii sau adulți, plimbări sau drumeții în funcție de sezon, piscine, săli de fitness, patinoare, cluburi etc.

Trebuie menționat faptul că majoritatea stațiunilor montane sunt dotate cu echipamente precum tunurile de fabricare a zăpezii artificiale care facilitează prelungirea sezonului de practicare a sporturilor de iarnă. Totodată, printre noile tendințe se numără și schi-ul pe iarbă care îi atrage pe turiști chiar și în sezonul de vară. Pe lângă acesta, vara este strict destinată drumețiilor fie ele organizate de către specialiști, fie sub forma unor plimbări scurte cu prietenii sau familia, acestea având ca scop expunerea valorilor naturale ale zonelor montane.

Drept urmare, având în vedere toate aspectele detaliate mai sus, ajungem la concluzia că în privința amenajării și echipării turistice a muntelui, stațiunile montane au la bază o concepție asemănătoare, dar și un scop comun reprezentat de promovarea acestor stațiuni ca și destinații turistice.

1.2. Indicatori ai echipării turistice a spațiului montan

Întreaga dezvoltare a turismului montan a stârnit atenția specialiștilor, care au început să fie din ce în ce mai preocupați de amenajarea turistică a acestor zone, tocmai în ideea valorificării potențialului natural și antropic al acestora.

Fiecare element al unei stațiuni montane necesită o atenție sporită, pornind de la unitățile de primire turistică la unitățile de alimentație publică și până la mijloacele de agrement, categorie în care se încadrează și domeniul schiabil. Așadar, ca reper în construirea și dezvoltarea unei stațiuni turistice montane este chiar domeniul schiabil, fiind practic cel care susține întreaga activitate turistică din zona montană, având la bază totodată numeroși indicatori ce îl caracterizează, precum:

Lungimea pârtiilor de schi omologate (L) – ajută la definirea statutului unei stațiuni montane;

Lățimea pârtiilor ( l ) – are asociat întotdeauna un coeficient de corecție (Kc);

Diferența de nivel ( DH/m ) – reprezintă lungimea pantei pe care o parcurge un schior de la pornire și până la sosire;

Panta pârtiei – reprezintă dificultatea domeniului schiabil;

Capacitatea optimă a pârtiilor – reprezintă densitatea schiorilor pe o pârtie;

Debitul pârtiei de schi – se determină în funcție de panta pârtiei;

Indicatorul de simultaneitate – redă numărul de schiori ce se pot afla în mod simultan pe domeniul schiabil;

Capacitatea instalațiilor de transport pe cablu;

Debitul instalațiilor de pe pârtie.

Dacă ne raportăm, mai apoi la practicarea sporturilor de iarnă, putem determina calitatea stațiunilor montane prin utilizarea următorilor indicatori sintetici și de corelație:

Capacitatea caracteristică a mijloacelor de transport pe cablu – crează o viziune de ansamblu față de dotărilor domeniului schiabil;

Indicatorul privind accesul la instalațiilor de transport pe cablu – se determină în principal cu ajutorul numărului de locuitori existenți în unitățile de cazare ;

Gradul de satisfacerii a cererii turistice – redă practic nivelul de satisfacție al turiștilor față de stațiunea montană pentru care se calculează ;

Lungimea instalațiilor mecanice de urcat – redă gradul de mobilitate al turiștilor în cadrul zonelor schiabile;

Capacitatea orară a instalațiilor mecanice de urcat – redă numărul maxim de persoane de pot fi transportate pe pârtie;

Potențialul stațiunii din punctul de vedere al gradului de dotare cu instalații de transport pe cablu;

Capacitatea de cazare necesară domeniului schiabil.

1.3 Particularități ale domeniului schiabil și pârtiilor din România

România se află și ea în lista țărilor care au demarat un întreg proces de dezvoltare a turismului montan, reușind să ofere un contur frumos creionat acestei ramuri economice. La baza dezvoltării acestei forme de turism a stat potențialul României din punct de vedere al resurselor naturale și antropice de care dispune.

Bineînțeles, unul dintre factorii importanți care au favorizat dezvoltarea turismului montan în Romia este reprezentat de factorul de climă. Aceasta este una de tip temperat continentală de tranzație, care de cele mai multe ori vine cu veri călduroase și ierni friguroase, nu cu cantități mari de zăpadă, însă suficiente pentru satisfacerea nevoilor turiștilor.

Amenajarea turistică a zonelor montane din România are la bază complexitatea resurselor naturale de care această țară dispune, iar aici este absolut necesar să reamintim de existența celui mai important lanț montan, și anume Carpații Românești. Aceștia ocupă circa o treime din suprafața țării ceea ce a facilitat dezvoltarea turistică a turismului montan, mai exact a domeniului schiabil.

Figura nr. 1.8: Harta unităților de relief din România

Sursa: prelucrare după www.profudegeogra.eu

Ca și în celelalte stațiuni montane din lume, principalele componente care stau la baza alcătuirii unui produs turistic aferent turismului montan sunt următoarele:

Domeniul schiabil cu dotările aferente;

Unitățile de cazare;

Unitățile de alimentație publică;

Servicii suplimentare ( de exemplu: activitățile de agrement);

Protecția mediului înconjurător.

Dintre toate componentele enumerate anterior, elementul cel mai important care aduce o contribuție semnificativă în amenajarea turistică a spațiului montan este fără doar și poate domeniul schiabil. Odată cu extinderea sa la nivel național, au luat naștere câteva trăsături specifice strict domeniului schiabil din România, care astăzi îl definesc întru totul, și anume:

Se desfășoară de la 800 m la 2200 m altitudine, cele mai importante domenii schiabile fiind localizate între 1500 și 1800 m altitudine;

Este lipsit în general de avalanșe și ferit de viscole;

Dispune de numeroși factori care favorizează practicarea sporturilor de iarnă, precum: expunerea reliefului, dispunerea altitudinală a acestuia, condițiile meteorologice etc;

Sezonul de schi se poate prelungi până primărava târziu în unele stațiuni montane mai înalte;

Majoritatea masivelor permit amenajarea pârtiilor și mijloacelor de transport pe cablu în sistem cascadă de la etajul inferior la cel superior;

Crestele, piscurile alpine și verticalitatea pereților stâncoși au conturat un important cadru pentru alpinism.

Figura nr. 1.9: Clasificarea pârtiilor în funcție de pantă

Sursa: prelucrare după www.slideserve.com

Pârtiile existente la acest moment pe teritoriul României sunt clasificate, de asemenea în funcție de nivelul de performanță a fiecărui turist, începând de la pârtii pentru începători și până la pârtii pentru cei avansați, aspect care poate influența gradul de apreciere al turiștilor față de stațiunile montane românești.

Evident, pe lângă domeniile schiabile au luat naștere de-a lungul timpului și o varietate deosebită de unități de cazare și de alimentație publică, dar și diverse locuri destinate activităților de agrement, care nu numai că au îmbogățit oferta turistică, dar au și completat frumusețea peisagistică a stațiunilor. Printre stațiunile montane cele mai renumite din România trebuie reamintite: Poiana Brașov, Sinaia, Bușteni, Predeal, Rânca, Borșa, Șureanu, Parâng, Semenic, Cavnic, Straja etc.

1.4. Perspectivele turismului montan românesc

Ținând seama de potențialul turistic al României, de realizările de până acum din domeniul turismului montan, de tradițiile și obiceiurile care au consacrat țara noastră, de frumusețea peisagistică și de renumele creat la nivel internațional putem spune că turismul, cu precădere cel montan va avea un viitor de succes pe teritoriul României.

Desigur, pentru a putea continua această dezvoltare masivă trebuie impuse anumite obiective, care ne vor determina să atingem acel nivel de performanță dorit.

Dacă ne referim strict la acea parte a turismului montan, un prim obiectiv care se detașeazădin acest context este reprezentat de valorificarea potențialului pe care îl dețin Carpații Românești. Aceștia sunt, fără doar și poate cei care ne-au consacrat și care ne-au oferit posibilitatea de a evolua în partea turistică. Cu toate acestea, valorificarea potențialului lor trebuie făcută cu mare atenție, fără a deteriora mediul înconjurător.

Explorarea amănunțită a acestui lanț montan, a condus la nașterea unui alt obiectiv important și anume creare unor noi stațiuni montane menite să satisfacă aproape integral cerințele turiștilor, urmate de dotarea lor aferentă din punct de vedere tehnic, al cazării, al alimențației și al mijloacelor de agrement.

Nu trebuie date uitării stațiunile deja existente, ale căror activități vor trebui monitorizate în permanență în vederea asigurării unui nivel de siguranță ridicat pentru cei care pășesc pe teritoriul lor.

Un alt obiectiv care ar ajuta la extinderea turismului montan este reprezentat de realizarea unor colaborări cu țările vecine sau chiar cu țările alpine în vederea creării unui echilibru în dezvoltarea acestor zone. Acest gen de colaborări ne-ar aduce multiple avantaje, deoarece ar realiza contextul potrivit pentru a învăța, iar mai apoi pentru a aplica diversele cunoștințe vis-a-vis de amenajarea modernă a stațiunilor montane, de la dotările tehnice aferente domeniului schiabil și până la cazare, alimentație, agrement. Trebuie menționat faptul că acest aspect ar constitui un pas înainte în pătrunderea pe noi piețe turistice, și mai ales în atragerea turiștilor străini, ceea ce se reduce la promovare internațională.

Până la pătrunderea în stațiunile montane, turiștii au nevoie de numeroase căi de acces, care să le permită ajungerea la destinație rapid și în condiții de siguranță. De aici, derivă un alt obiectiv pe care România trebuie să îl îndeplinească, și anume îmbunătățirea majoră a infrastructurii. În această categorie sunt incluse: rețelele de transport rutier, feroviar, aerian și inclusiv naval. Punerea la punct a tututor acestor rețele nu poate decât să faciliteze accesul turiștilor de pretutindeni către meleagurile românești.

Figura nr. 1.10: Evoluția numărului de turiști români participanți la acțiunile interne organizate de agențiile de turism în zonele montane în perioada 2010-2017.

Sursa: prelucrare după www.statistici.insse.ro

Potrivit datelor statistice, turismul montan a înregistrat o evoluție relativ semnificativă între anii 2010 – 2017. Conform graficului atașat mai jos, putem observa faptul că în anul 2012 s-a înregistrat un număr record al turiștilor români care au participat la activitățile organizate de căgtre agențiile de turism în zonele montane. Evoluția acestei forme de turism în perioada anilor 2013 – 2017 a fost una relativ constantă, cu mici creșteri, respectiv scăderii, fără a afecta însă piața turistică a acestei zone.

1.5. Programe naționale de amenajare turistică a zonei montane

La nivel național, turismul montan a luat amploare odată cu apariția asociațiilor și a societăților montane, undeva la finele secolului al XIX lea. Prin intermediul acestor asociații s-au constituit numeroase programe naționale menite să ajute la dezvoltarea și stabilizarea turismului montan din România.

Printre societățile care s-au remarcat în activitatea turismului montan românesc s-a numărat și „Societatea carpatină ardeleană a turiștilor” înființată în anul 1880 la Sibiu. Scopul acesteia a avut la bază punerea în valoare a cele mai de preț bogăție a României, și anume Carpații românești. De asemenea, aceștia doreau să exploreze îndeaproape aceste ținuturi tocmai pentru a le face cunoscute în rândul populației.

O altă asociație care a contribuit la dezvoltarea turismului montan prin programele lansate la nivel național a fost „Societatea carpatină din Sinaia". Aceasta și-a concentrat atenția asupra activității montane, membrii acestia afirmând de nenumărate ori faptul că stațiunea Sinaia deține un farmec aparte, completat de factorii naturali favorabili practicării turismului de orice fel, dorind pe această cale să îmbunătățească aspectul acesteia prin construirea unor noi rețele de drumuri, respectiv poteci tocmai pentru a deveni accesibilă și a atrage un număr cât mai mare de turiști. Printre realizările societății se numără următoarele:

Construcția cabanei din Șaua Caraimanului;

Construcția drumurilor : Valea Jepilor, Gura Diham – Pichetul Roșu, Vârful cu Dor-Peștera ;

Construcția din lemn a cabanei de pe Vârful Omului  la care se adaugă drumul de pe Valea Cerbului ce duce către această cabană.

Figura nr. 1.11: Cabana din Șaua Caraimanului

Sursa: prelucrare după www.cabana-caraiman.ro

„Societatea turiștilor din România” a luat ființă având drept scop promovarea frumuseții peisagistice a României, încurajând totodată dezvoltarea domeniului sportiv și a excursiilor. În cei 15 ani de activitate neîntreruptă, societatea a lăsat o amprentă evidentă asupra turismului românesc prin: construirea cabanei de la Grind din Piatra Craiului, marcarea traseului cabana Caraiman – Vârful Omu, publicarea a numerose scrieri etc. Această adunare a avut la început un număr de circa 300 de membri, printre aceștia numărându-se și Take Ionescu, un cunoscut om politic, avocat și ziarist român, care era totodată și membru al Societății Carpatine „Sinaia”.

Bineînțeles, de-a lungul timpului specialiștii și pasionații de turism au dedicat o atenție specială turismului speologic, care se îmbina armonios cu turismul montan. Așa a luat ființă primul Institut de Speologie din România, la inițiativa savantului Emil Racoviță care s-a lăasat captivat de frumusețea ascunsă a peșterilor românești, dar și de stilul de viață al oamenilor din munți. Scopul principal al societății a fost acela de a face aceste meleaguri cunoscut atât la nivel național, câț și internațional, de a cerceta și de a ușura cât se poate de mult viața acestei populații. Printre realizările acestei societăți se numără : construcția cabanei „Scărișoara”, organizarea de întruniri cu scopul promovării turismului și aducerea la cunoștință a populației vis-a-vis de efectele pozitive ale acestuia.

Figura nr. 1.13: Clădirea Institutului de Speologie Emil Racoviță

Sursa: prelucrare după www.iser.ro

O altă societate influentă a României a fost reprezentată de Asociația Drumeților din Munții Iubiți ai României (A.D.M.I.R), al cărei scop a fost dezvoltarea activității turistice din zona munților Bucegi, Piatra Craiului și Făgăraș.

Oficiul Național pentru Turism (O.N.T) este fără doar și poate cea mai puternică asociație de turism din România. Acesta a luat naștere în anul 1936 și și-a concentrat toate atenția asupra construcțiilor de cabane și refugii, amenajarea de drumuri și poteci, marcarea traseelor montane, publicarea a numeroase cărți, reviste, ziare etc în ideea de a atraga un număr mult mai mare de turiști în zonele turistice montane. Una dintre realizările acestei societăți s-a concretizat în construirea cabanei „ Diana” din masivul Piatra Craiului.

Figura nr. 1.15: Almanah publicat în anul 1969 de către O.N.T

Sursa: www.anticariat-unu.ro

Pe lângă societățile și asociațiile enumerate anterior au mai existat bineînțeles, și altele, răspândite pe aproape întreg teritoriul România. Indiferent de faptul că majoritatea și-au întrerupr activitatea cu ani în urmă, acestea, prin intermediul realizărilor lor reflectă o importanță aparte în dezvoltarea turismului montane, întrucât au reușit împreună să pună bazele unei puternice ramuri economice, și anume „turismul”.

CAPITOLUL II

POTENȚIALUL TURISTIC AL STAȚIUNII SINAIA

Stațiunea Sinaia este considerată în prezent una dintre cele mai frumoase zone turistice montane, nu numai de pe Valea Prahovei, ci și la nivel național, iar acest aspect se datorează, în principal potențialului său turistic. Poziția geografică favorabilă, elementele deosebite ale cadrului natural, istoria bogată și arhitectura complexă, i-au oferit acestei zone posibilitatea de a practica toate formele de turism.

2.1 Așezarea geografică și căile de acces ale stațiunii Sinaia

Stațiune montană permanentă de interes național, Sinaia atrage atenția turiștilor români și străini nu numai prin frumusețea peisagistică oferită de cadrul natural, ci și prin trecutul său istoric, marcat de prezența a numeroase personalități, precum: Regele Mihai,George Enescu etc., bogăția sa arhitecturală care păstrează și în prezent același aer plin de eleganță și noblețe, dar și evenimentele culturale care atrag numaidecât atenția vizitatorilor.

Așa numită și „reședintă a regilor”, stațiunea Sinaia se află situată de-a lungul văii Prahovei, pe versantul sud-estic al Masivului Bucegilor, la o altitudine de circa 798 – 1055 m. Ca puncte importante de reper pot fi asociate orașul București, aflat la o distanță de aproximativ 120 km față de stațiunea Sinaia, orașul Ploiești, situat la o distanță de 62 km și orașul Brașov la circa 45 km distanță.

Raportându-ne la încadrarea stațiunii Sinaia din punct de vedere geografic, aceasta se învecinează în partea nordică cu Orașul Bușteni, în partea sudică cu orașul Comarnic, în partea vestică cu Valea Doftanei, iar în cea estică cu județul Dâmbovița.

Figura nr. 2.1: Harta Stațiunii Sinaia

Sursa: www.muntii-bucegi.ro

Dat fiind faptul că stațiunea Sinaia prezintă un interes nemărginit în rândul turiștilor pasionați de călătorii, aceasta oferă posibilități multiple de pătrunderea pe teritoriul său.

Un prim mijloc de acces către stațiunea Sinaia este reprezentat de transportul rutier. Acesta se realiză, ținând cont de situația actuală prin intermediul următoarelor artere rutiere, și anume:

Drumuri naționale: DN 1 – E60 – care leagă orașul Sinaia de municipiile Ploiești și Brașov; DN 71 – care leagă Sinaia de Târgoviște.

Drumuri județene: DJ 713;

Drumuri comunale: DC 120, DC 134.

Tot în categoria mijloacelor de transport rutier se pot încadra și mijloacele care asigură transportul intern, pe raza întregului oraș. Acestea facilitează accesul turiștilor către toate zonele importante ale orașului, cu precădere în zonele obiectivelor turistice de mare interes.

Transportul rutier intrajudețean reprezintă o altă posibilitate de a ajunge în stațiunea Sinaia, întrucât acestea realizează legătura dintre aceasta și localitățile vecine. Pe piața acestei industrii de transport există numeroase firme care asigură călătorilor deplasarea relativ rapidă și cu costuri minine, prin intermediul mașinilor din dotare: microbuze, autocare, autobuze etc.

Figura nr. 2.2: Harta transportului public din orașul Sinaia

Sursa: www.sinaiago.ro

Transportul feroviar reprezintă o altă modalitate de acces către stațiunea Sinaia. Atât trenurile internaționale, cât și cele intercity oferă posibilitatea turiștilor de a se deplasa către această destinație din orice colț al tării. Trebuie menționat faptul că staținea Sinaia dispune de două stații feroviare importante: Gara Regală și Halta Sinaia Sud, acolo unde își bifează oprirea și trenurile personale.

Gara Regală Sinaia este considerată, de asemenea un punct de atracție important pentru turiștii de pretutindeni, întrucât aceasta se află pe lista traseului trenului Orient Express. Pe timpul staționării sale, acesta permite accesul vizitatorilor și le oferă acestora ocazia de a-i afla istoria și de a-i admira design-ul interior de excepție.

2.2. Istoricul și potențialul socio-economic al stațiunii Sinaia

Sinaia este una dintre cele mai cunoscute stațiuni turistice montane aflată în nord-vestul județului Prahova. Acest județ și-a căpătat recunoașterea la nivel național, chiar internațional nu numai pentru potențialul său turistic, concentrat de-a lungul Văii Prahovei, ci și pentru dezvoltarea industriei petroliere, concentrată în mare parte în zona municipiului Ploiești, respectiv în zona orașelor Boldești-Scăeni și Urlați.

Ca organizare administrativ teritorială, județul Prahova este împărțit în 2 municipii (Ploiești – reședință de județ și Câmpina), 12 orașe (Azuga, Băicoi, Boldești-Scăeni, Breaza, Bușteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlați, Vălenii de Munte), 90 de comune și aproximativ 369 de sate.

Dintre toate acestea, ne vom concentra atenția asupra stațiunii Sinaia, un oraș „construit pentru a crea o ambianță special destinată vârfurilor societății românești.”

Istoria orașului Sinaia se află în strânsă legătură cu ctitorirea Mănăstirii cu același nume, undeva în jurul anului 1695. Construcția acestui lăcaș a marcat un moment important în dezvoltarea stațiunii Sinaia, întrucât aceasta a generat în următorii ani o creștere rapidă a industriei extractive și petroliere în zona sucarpatică, a declanșat construcția unor importante artere rutiere și feroviare, și a dus la construirea unuia dintre cele mai importante obiective turistice sinăiene, și anume Castelul Peleș (construit între 1875-1883). Toate aceste transformări i-au adus acestei regiuni în anul 1880 statutul de oraș, fiind astel una dintre cele mai vechi așezări urbane de munte din țară.

Figura nr. 2.4: Imagine veche a Castelului Peleș

Sursa: prelucrare după www.surprisingromania.ro

Dezvoltarea stațiunii Sinaia s-a bazat în primul rând pe existența unor obiective turistice de o importanță deosebită, iar aici trebuie amintite: Plaiul Prahovei (poiana ce se întindea de-a lngul Văii Prahovei), Schitul Sf. Nicolae de pe Molomot (prima așezare din Plai), Primul Drum (realizat de către argații Mănăstirii care oferea acces carelor cu boi de la Posada până în curtea bisericii), Drumul Prahovei (cea mai scurta cale îngre București și Brașov), Cătunul Izvor, Comuna Podu Neagului, Eforia Spitalelor Civile (fondată la București de către familiile boierilor Cantacuzino și Ghica având scopul de a da naștere spitalelor cu asistență medicală gratuită), Mănăstirea Sinaia.

Totodată, trebuie amintit faptul că Sinaia a fost una dintre cele mai importante reședințe de vară a Casei Regale, de aici și statutul de stațiune de lux pentru vacanțe pe care și l-a căpătat de-a lungul timpului. Având un asemenea potențial, Sinaia a profitat din plin și a început undeva la jumătatea secolului al XIX-lea să se dezvolte prin construcția de hoteluri, pensiuni, case de vacanță, unități de alimentație publică, amenajarea domeniului schiabil, centre comerciale etc, care împreună satisfăceau pe deplin nevoile turiștilor.

Figura nr. 2.5: Imagine a Regelui Mihai I al României din perioada copilăriei

Sursa: prelucrare după www.romanialibera.ro

Astăzi, stațiunea Sinaia are o populație stabilă relativ numeroasă, de circa 11.440 locuitori cu o densitate de 116,61 locuitori/kmp. Fiind un oraș cu un potențial turistic ridicat, populația își concentrează mai mult atenția asupra turismului, în acest domeniu existând și cele mai multe locuri de muncă. Astfel, se poate constata o diferență majoră între perioada anului 1990 când orașul Sinaia se încadra mai mult de 50% în categoria orașelor industriale și perioada din prezent, în care conducerea administrativă a orașului se axează pe îmbunătățirea imaginii turistice a orașului prin înființarea mai multor unități de cazare, alimentație publică și agrement.

Figura nr. 2.6: Tabel reprezentând numărul mediu de salariați în perioada 2012-2015

Sursa: prelucrare după Proiectul „Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Sinaia 2016-2020”

Conform tabelului atașat mai sus, se poate observa o fluctuație a numărului de persoane din orașul Sinaia, înregistrând atât creșteri în perioada 2013-2014, dar și scăderi, precum perioadele 2012-2013, respectiv 2014-2015, acestea nefiind însă majore.

2.3 Potențialul turistic natural

Potențialul turistic natural al unei zone este definit drept totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul natural prin componentele sale, mai precis elementele cu care o zonă a fost înzestrată de către mama natură. Ansamblul format de către acestea generează ceea ce turiștii caută cu desăvârșire atunci când achiziționează orice fel de produs turistic, și anume „atracțiile turistice”.

Atunci când vorbim despre noțiunea de „atracție turistică” ne referim, mai ales la componentele care impun atenție, reușind să producă turiștilor impresii de o intensitate ridicată de natură estetică, cognitivă etc. În cadrul acestei categorii putem menționa peisajele deosebite alcătuite de către formele vaste de relief ce se remarcă prin unicitate și originalitate, diversitatea tipurilor de plante sau animale cu statut de „specii rare” sau „pe cale de dispariție” etc.

Așadar, potențialul turistic natural dă valoare unei destinații turistice prin însăși configurația sa:

Relief și structuri geologice;

Condiții climatice;

Poziția geografică;

Ape și rețea hidrografică;

Vegetația și fauna;

Peisajul;

Natura protejată;

Calitatea mediului.

Figura nr. 2.7.: Elementele componente ale potențialului turistic natural

Sursa: prelucrare după „Resurse și destinații turistice în România”, Editura Universitară, București, 2016

2.3.1 Potențialul turistic al reliefului

Atunci când vorbim despre relieful stațiunii Sinaia, categoric Munții Bucegi sunt cei care dăinuie peste micul oraș, impunându-se prin maiestuozitate. Aceștia sunt puternic caracterizați de abrupturi impresionante și de înălțimi ce depășesc frecvent 2000 m, spre exemplu: Vârful Omu (2505 m), Jepii Mici (2184 m), Jepii Mari (2071 m), Furnica (2103 m), Vârfu cu Dor (2030 m).

Figura nr. 2.8: Vârfurile reprezentative ale Munților Bucegi

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Masivul Bucegi nu a încetat niciodată să impresioneze prin darurile sale, tocmai de accea amintim și de această dată de Platoul Bucegilor, o suprafață structurală ce s-a dezvoltat la 1800-2400 m altitudine, care astăzi reprezintă cel mai mare domeniu schiabil din România.

Raportându-ne la tipurile de roci pe care le putem întâlni în acest masiv, observăm faptul că relieful pe conglomerate domină întreaga suprafață, fiind alcătuit din fragmente rotunjite de roci și minerale, cimentat prin siliciu, calcit, argilă etc, sprijinindu-se în partea vestică pe șisturile cristaline din Munții Leaota și pe calcare jurasice, iar în partea estică pe formațiunile cretacice inferioare. Literatura de specialitate consideră că totaliatea conglomeratelor întâlnite în Masivul Bucegi deține caracteristici aparte, tocmai de aceea și-au căpătat denumirea de „Conglomerate de Bucegi”.

Atât specialiștii, cât și turiștii care au ajuns pe meleagurile acestei destinații turistice au pus unicitatea Munților Bucegi pe seama apariției unor stânci cu forme bizare, ca urmare a acțiunii factorilor externi (vânt și ploi), iar ca exemplu menționăm: Sfinxul, Babele, Masa Ciobanului etc. Sfinxul și Babele sunt cu siguranță cele mai cunoscute formațiuni stâncoase din Masivul Bucegi, care impresionează nu doar prin forma lor naturala, una destul de ciudată, ci și prin legendele care au luat naștere în jurul acestora.

Figura nr. 2.9: Babele din Munții Bucegi

Sursa: prelucrare după www.bunadimineata.ro

Sfinxul este o stâncă uriașă ce întruchipează un chip uman, având circa 8 m înălțime și 12 m lățime care a stârnit interesul pasionaților și experților de supranatural încă de la începutul secolului XX. Conform legendelor, Sfinxul din Bucegi prezintă particularități similare cu cele ale Sfinxului egiptean. Iar de aici a luat naștere o teorie care susține că egiptenii au vizitat în vremurile de demult teritoriul acestei zone, lăsându-se inspirați de formațiunile văzute aici. Totodată, specialiștii au încercat să demonstreze faptul că între cele două formațiuni există un așa numit „tunel al timpului”, însă această teorie nu s-a concretizat niciodată.

Figura nr. 2.10.: Asemănarea dintre Sfinxul din Bucegi și Sfinxul din Egipt

Sursa: prelucrare după www.frip.ro

Teoriile mai moderne susțin că Sfinxul din Bucegi ar fi de origine extraterestră, fiind o dovadă clară a existenței acestei civilizații. Nenumăratele încercări ale arhitectului și istoricului Daniel Ruzo de a demonstra legătura dintre Sfinx și lumea extraterestră nu au fost suficiente, această enigmă rămânănd până în prezent nedeslușită.

Alte poveștile care au luat naștere în jurul Sfinxului spun că acesta ar putea fi locul de rugăciune al dacilor, având o mare însemnătate sacră. Se spune că această formațiune reprezintă locul perfect de întâlnire pentru cei care doresc să aducă o ofrandă zeului Zalmoxis. Nici această teorie nu s-a concretizat, dovezile fiind insuficiente.

Desigur, zvonurile nu au încetat niciodată să apară, iar de această dată acestea au adus în atenția turiștilor, dar și a experților apariția fenomenului de „piramidă energetică”. Se spună că în fiecare an, la data de 28 noiembrie, Sfinxul devine loc de pelerinaj.Datorită razelor de soare, deasupra acestei formațiuni ia naștere o piramidă, care emană diverse energii pozitive.

Figura nr. 2.11.: Simulare a fenomenului „piramida energetică”

Sursa: prelucrare după www.stirileprotv.ro

Speculații cu privire la tuneluri și peșteri secrete, mine de uraniu, galerii uriașe, portale și scuturi energetice misterioase conturează multe alte legende urbane, cu toate acestea în prezent rămân doar zvonuri care incită imaginația oamenilor și atrag ca un magnet turiștii în această zonă.

Revenind la formele de relief prezente pe teritoriul stațiunii Sinaia mai putem aminti, Munții Baiului, care se prezintă sub forma unor culmi muntoase, situați în partea vestică a Carpaților de Curbură. Drept vârfuri dominante menționăm: Neamțu, Cazacu, Rusu, Zamora etc. Peisajul alcătuit de către elementele naturale ale acestei zone este unul pitoresc, completat de păduri de fag și conifere, dar și de pajiști destinate păstoritului.

Masivul muntos Gârbova, se prezintă pe teritoriul micului orășel într-o succesiune de formațiuni geologice tipice, acoperit de păduri întinse și presărat de poteci turistice care oferă peisaje spectaculoase. Vârfurile dominante ale acestui masiv sunt: Baiu Mare și Gagu Mare.

Între stațiunile Sinaia și Bușteni, Valea Prahovei se lărgește, luând astfel naștere depresiunea intramontană Sinaia.

Figura nr. 2.12: Masive reprezentative de pe teritoriul orașului Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Stâncile Franz Josepf sunt aflate lângă cabana Poiana Stânii, fiind amenajate în perioada familiei regale special pentru turiștii care doresc să admire peisajele excepționale ale naturii.

Stânca Sfânta Ana este un al monument al naturii, situat pe raza orașului Sinaia, aici fiind localizat în trecut un mi schit grotesc. Astăzi, aici au rămas în urmă doare vechile inscripții, învăluite în legendele misterioase ale Bucegilor, care sunt martori ai unui sentiment de relaxare profund creat de panorama trufașă a orașului.

2.3.2 Potențialul climato-turistic

Potențialul turistic al stațiunii Sinaia este completat nu numai de relieful bogat, ci și de clima favorabilă, mai ales pentru practicarea turismului. Poziționată în cadrul unui culoar montan, stațiunea prezintă un climat subalpin, caracterizat de intensitatea slabă a curenților de aer, ierni lipsite de geruri, veri răcoroase, toamne lungi și senine și primăveri blânde.

Temperatura medie anuală este de circa 6,5°C, cu valori medii cuprinse între -3,9°C în luna ianuarie, -3,1°C în luna februarie și + 15,7°C în luna iulie, conform înregistrărilor efectuate la stația meteorologică din orașul Sinaia, funcțională încă din anul 1888. Desigur, de-a lungul timpului au existat perioade în care s-au înregistrat temperaturi ce depășeau categoric limitele stabilite. Așadar, temperatura maximă atinsă în această zona a fost de apoximativ +32°C, înregistrată în luna august, atât în 1945, cât și în 1952. Acest fapt i-a determinat pe experți să tragă concluzia că luna august poate fi catalogată drept cea mai călduroasă lună din an. Temperatura minimă indicată de către termometre în această zona a fost de circa -27°C, resimțită în luna februarie a anului 1929.

Figura nr. 2.13: Temperaturile minime și maxime pentru fiecare lună în stațiunea Sinaia

Sursa: prelucrare după www.weather-and-climate.ro

Un fenomen specific regiunilor montane, care în mod evident își face simțită prezența și în stațiunea Sinaia, atât pe timpul iernii, cât și pe timpul verii este nebulozitatea. Aceasta reprezintă gradul de acoperire cu nori a bolții cerului. În stațiunea Sinaia, s-a stabilit o nebulozitate medie anuală de circa 6 zecimi. Totodată, conform studiilor efectuate, s-a stabilit un număr de circa 108,7 zile cu cer senin, 121,5 zile pe an cu cer noros și aproximativ 134,8 zile/an cu cer parțial acoperit. Referitor la precipitațiile medie anuale, acestea se situează undeva în jurul valorii de 950 mm/an, cele mai mari medii lunare fiind consemnate în lunile iunie și iulie, iar cele mai mici în luna februarie, sub forma de zăpadă.

Figura nr. 2.14: Valorile aproximative ale precipitațiilor medii lunare

Sursa: prelucrare după www.weather-and-climate.ro

Având statutul de stațiune montană, pentru Sinaia este foarte importantă apariția zăpezii în cantități suficiente pentru practicarea sporturilor de iarnă, care îi determină pe turiști să aleagă această destinație, cel mai adesea pentru vacanță. Așadar, stratul de zăpadă își face apariția din luna noiembrie și până la finele lunii martie, perioadă în care turiștii se pot bucura de pârtiile moderne amenajate corespunzător, dar și de flexibilitatea spațiilor destinate activităților turistice.

Vântul reprezintă, de asemenea un factor important pentru zona stațiunii Sinaia, cu puternice influențe mai ales la nivelul reliefului. Acestea provin din diferite direcții eoliene, având totodată diferite frecvențe, iar ca exemplu menționăm: vânturile din partea nordică care își fac simțită prezența mai ales în luna iulie, vânturile provenite din partea de sud resimțite în luna noiembrie, cele estice ce domină parcursul lunii iunie, cele vestice cu frecvențe mari în luna iunie și nu în ultimul rând, vânturile nord-estice care caracterizează luna martie. August este luna ce se individualizează printr-o calmitate a bătăii vânturilor.

În privința vitezei de bătaie a vânturilor, s-a înregistrat de-a lungul timpului o medie cuprinsă între 11-16 m/s în circa 29 de zile/an, 3-4 zile/an își fac resimțită prezența vânturi relativ puternice, cu viteze ce depășesc 16m/s, iar pe parcursul anului sunt frevent întâlnite vânturi moderate, cu valori sub 11m/s.

Figura nr. 2.15: Media de bătaie a vânturilor pentru fiecare lună

Sursa: prelucrare după www.weatherspark.com

Așadar, potențialul climato-turistic al stațiunii Sinaia este indiscutabil plasat la un nivel înalt, iar acest fapt a generat o interdependență între factorii climatici și posibilele tratamente terapeutice destinate oamenilor, luând naștere ceea ce se astăzi numim climatoterapia. Astfel, bioclimatul tonic, stimulent s-a dovedit a fi unul favorabil în procesul de vindecare a unor afecțiuni precum: nevroze, boli endocrine-metabolice, hipertensiune arterială, tulburări ale circulației periferice și cerebrale, boli cronice etc.

2.3.3 Potențialul turistic al apelor

Apele, indiferent de natura lor sunt considerate a fi resurse indispensabile, mai ales atunci când discutăm despre rolul lor în cadrul activităților turistice. Acestea completează peisajul pitoresc al regiunilor, devenind de cele mai multe ori puncte importante de atracție pentru turiști. În combinație cu alte forme de relief, apele au capacitatea de a oferi viață tuturor elementelor care le înconjoară.

Raporându-ne la stațiunea Sinaia, principalul curs de apă întâlnit pe teritoriul acestui oraș este râul Prahova. Acesta izvorâște din stațiunea Predeal, iar pe parcursul său își adună afluenți atât din zonele montane, precum: Azuga, Bușteni, Poiana Țapului, cât și din zonele dealurile subcarpatice, precum: Posada, Comarnic, Breaza, Cornu etc.

Pe lângă acesta, orașul este presărat de alte cursuri de ape, mai mici ce-i drept, având statutul de păraie, care reprezintă puncte de popas pentru turiști, sunetul acestora împletit armonios cu liniștea naturii generând o stare profundă de relaxare, iar drept exemplu putem menționa: Valea Jepilor, Valea Urlătoare, Valea Peleșului, Valea Izvorul Dorului, Valea Largă etc. Toate aceste cursuri de apă sunt alimentate în principal de cantitățile de precipipații întâlnite pe teritoriul orașului Sinaia, tocmai de aceea putem afirma faptul că debitul acestora este influențat de acest factor natural. Daca iarna, debitul acestora este mult mai scăzut datorită precipitațiilor sub formă de zăpadă, dar și a fenomenului de îngheț, pe timpul verii acestea reîntregesc peisajul natural și îi îmbie pe vizitatori.

Întindere de apă reprezentativă pentru activitatea de turism, situată la circa 8 km de stațiunea Sinaia, Lacul Bolboci este un reper turistic important pentru orice vizitator. Numit și „Marea din Bucegi”, acest lac artificial oferă peisaje spectaculoase, înconjurat de masive muntoase și păduri bogate, parcă veșnic verzi, desprins de atmosfera cotidiană a orașului, încărcat de puritatea naturii, transmițând totodată, tuturor vizitatorilor săi un sentiment puternic de destindere. Trebuie precizat faptul că Lacul Bolboci se numără printre puținele lacuri artificiale care au un baraj natural, alcătuit din piatră și pâmânt. Pe malul acestuia, se situează Cabana Bolboci, un loc de popas mai special tocmai prin faptul că oferă turiștilor posibilitatea de a admira peisajul inedit din inima munților caracterizat de o îmbinare mlădioasă de culori, indiferent de anotimp. Cu peste 60 de locuri de cazare, aceasta funcționează și în prezent, reușind să satisfacă întotdeauna cerințele clienților.

Figura nr. 2.16: Cursuri de ape reprezentative pentru stațiunea Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Pe lângă apele întâlnite la suprafață, orașul Sinaia dispune și de un lanț relativ întins de ape subterane, aflate în partea estică și vestică a localității. Spre exemplu, partea estică este caracterizată de ape formate printre rocile permeabile, poroase care influențate de cantitățile de precipitații pot da naștere unor izvoare, care la rândul lor duc la crearea unor pâraie ce străbat stâncile masive ale munților. De asemenea, în partea vestică a orașului, apele subterane se deplasează prin rocile puternic fisurate, ajungând la suprafață sub forma unor izvoare, drept exemplu fiind izvoarele de la poalele munților Gârbova. Asemenea celor din partea estică, izvoarele pot conduce la formarea unor cursuri de apă mai mici, precum pâraiele, iar aici menționăm: Cumpătu, Valea Câinelui, Valea lui Bogdan etc. Rolul acestora în cadrul activităților de turism este semnificativ redus, spre deosebire de cele prezentate mai sus, însă putem afirma că acestea fac parte din procesul de înfrumusețare peisagistică a localității.

Poziționarea geografică favorabilă a stațiunii Sinaia, a generat un puternic potențial de cură, accentuat de aerul proaspăt, cu o accentuată ionizare negativă, ceea ce face ca această stațiunea să fie preferată de turiști indiferent de anotimp. Așadar, raportându-ne la potențialul turistic al apelor acestei stațiuni, putem adauga la categoria fatorilor naturali terapeutici și apele minerale a izvorului -„Valea Câinelui”. Acestea au fost descoperite acum aproximativ opt decenii, iar odată cu trecerea timpului s-a dovedit că acestea dețin importante valori terapeutici, fiind esențiale pentru persoanele cu diverse afecțiuni, precum: boli ale aparatului digestic, afecțiuni ale căilor urinare etc. Cu toate că sunt mai puțin cunoscute, apele minerale de la izvorul „Valea Câinelui” aduc categoric un plus acestei stațiuni, mai ales din punct de vedere turistic.

2.3.4 Potențialul turistic al componentelor învelișului biogeografic

Multitudinea formelor de relief, dar și a condițiilor climatice existente a determinat separarea diferitelor categorii de plante, animale și soluri, luând astfel naștere așa-numitul înveliș biogeografic. Acesta cuprinde mai multe zone, precum: cea de tundră, cea a pădurilor de conifere, cea a pădurilor de foioase, stepa și silvostepa și în cele din urmă, cea mediteraneană. Fiecare zonă este caracterizată de particularități diferite, cu toate acestea cadrele naturale create de elementele acestor zone au în comun aceeași trăsătură, și anume unicitatea.

Figura nr. 2.17: Componentele învelișului biogeografic

Sursa: prelucrare după „Resurse și destinații turistice”, Editura Universitară, 2016

Flora reprezintă totalitatea plantelor ce sunt întâlnite într-un anumit areal. Acest termen provine din limba latină și face referire la zeița florilor din mitologia romană, denumită Flora. Apariția acesteia era mereu una fascinantă, întrucât în urma acesteia se așternea întotdeauna un miros îmbătător al parfumului de flori, alături de un peisaj parcă fermecat de un grațios joc de culori.

După cele auzite, am putea spune că stațiunea Sinaia s-a aflat cândva pe lista destinațiilor zeiței Flora, deoarece împrejurimile acestei localități au fost înzestrate cu un covor vegetal aparte, caracterizat de varietate. Așadar, la poalele munților, dar și în zona de mijloc a etajului montan își fac apariția maiestuoși, fagul, bradul și molidul, printre aceștia amestecându-se, parcă rătăciți specii de frasin, plop, mesteacăn sau ulm de munte. Trebuie să menționăm aici, câteva specii cu statut de „monumente ale naturii” care întregesc peisajul forestier și îi oferă, în același timp un aer de dinstinție, și anume: zada sau laricele, o specie exclusiv europeană ce prezintă frunze lungi asemenea acelor, dar și un lemn tare și durabil, foarte prețuit; zâmbrul, o specie de arbore conifer care poate atinge fabuloasa vârstă de 1000 de ani, fiind în prezent o specie destul de vulnerabilă, a cărei răspândire a scăzut de la secol la secol.

Figura nr. 2.18: Specii de arbori monumente ale naturii

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Urcând spre crestele cele mai înalte ale munților, întâlnim întinse păduri de molid, care odată cu urcarea în altitudine sunt ușor înlocuite de pajiști și tufișuri alpine, adaptate la temperaturi mult mai scăzute, dar și la uscăciune. Coloritul acestei zone este redat de plantele numite ochiul găinii și iarba roșioară. Etajul subalpin este presărat de specii, precum: molid, larice, jneapăn și arinul de munte. Printre acestea se mai strecoară rareori specii de alun și liliac sălbatic.

Figura nr. 2.19.: Specii de plante și arbori întâlnite pe teritoriul stațiunii Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Printre diversitatea de arbori enumerați anterior, se strecoară mai sfioase ce-i drept mai multe plante ierboase care completează peisajul natural al întinselor păduri. Cele mai răspândite astfel de plante sunt: feriga, fragul, ghiocelul, pelinul, sunătoarea, zburătoarea etc. La umbra acestora se odihnesc pe teritoriul stațiunii și câteva tipuri de ciuperci, unele fiind chiar comestibile spre bucuria culegătorilor: hribul, creasta cocoșului, ciuperca albă de pădure, ghebele, roșcovul.

Frumusețea componentelor florei crează împreună cu spațiul construit, și anume orașul o legătură vizuală armonioasă, împletită perfect cu obiceiurile cotidiene de aici, generând astfel un peisaj local de vilegiatură.

Fauna reprezintă totalitatea viețuitoarelor întâlnite într-un anumit areal. Ele sunt cele care dau viață întregului cadru natural, impresionându-ne cu stilul lor de viață, dar și cu trăsăturile lor alese.

Printre speciile de animale cele mai răspândite pe teritoriul acestui oraș, care în acelaș timp prezintă și un real interes cinegetic se numără: ursul, cerbul, căprioara, capra neagră, mistrețul, lupul, vulpea, râsul. La acestea se mai adaugă veverița, care poate fi întâlnită inclusiv în zona parcurilor din oraș, câteva specii de rozătoare, iar în mediul acvatic păstrăvul este cel care deține supremația.

Figura nr. 2.20: Animale reprezentative pentru stațiunea Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Raportându-ne la speciile de păsări care încântă turiștii, dar și locuitorii acestui oraș cu cântecele lor recreative, amintim: mierla, gaița, pupăza, coțofana, cocoșul de munte, găinușa, privighetoarea, ciocănitoarea, cucul, cinteza, vulturul pleșuv etc.

Figura nr. 2.21: Păsări reprezentative pentru stațiunea Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Ariile protejate de pe teritoriul stațiunii Sinaia ne încântă nu doar cu frumusețea peisagistică pe care o oferă orașului, ci și cu nemeroase specii de plante și animale considerate drept adevărate monumente ale naturii, datorită rarității lor.

O primă arie protejată localizată în Sinaia este Parcul Natural Bucegi, una dintre cele mai importante areale din această zonă, propusă spre a fi protejată încă din anul 1936 pentru formele de relief deosebite, dar și pentru speciile sale rare de plante și animale. Această rezervație se întinde pe circa 6680 ha și cuprinde abrupturi ce aparțin Caraimanului, Coștile, Jepilor etc. Profilul morfologic al acestei zonei este creat de abrupturi deosebite, văi și circuri glaciare, chei și multe alte forme de relief. În completare, vin specii remarcabile de plante, printre care se numără: macul galben, un relict glaciar întâlnit în câteva sute de exemplare; iedera albă ce prezintă un miros plăcut, dar și un aspect deosebit; bulbucii de munte ce se remarcă prin pelalele lor gălbuie care se împletesc armonios; floarea de colț denumită și „Regina florilor”; bujorii de munte care se întind pe mai multe hectare, alcătuind grădini de un colorit puternic; ghințura galbenă care poate înflori în 10, chiar 20 de ani și sângele voinicului, o plantă nu foarte înaltă, dar care încântă prin al său miros plăcut.

Figura nr. 2.22: Plante ocrotite din cadrul Parcului Natural Bucegi

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Există, de asemenea, și o de serie viețuitoare, unele fiind ocrotite prin lege, deoarece prezintă un risc relativ ridicat de dispariție, iar aici amintim: tritonul carpatic ce prezintă un colorit pastelat, având nuanțe de verde, galben și cafeniu și care se poate adapta relativ repede și în apele poluate, cu toate că le preferă pe cele mai limpezi; bombina variegata prezintă dimensiuni reduse, ajungând până la 5 cm, combinații interesante de culori, precum cenușiu-măsliniu, cenușiu-brun și numeroase glande cu venin aflate pe tegumentul de pe spate; capra neagră este poate cea mai valoroasă specie faunistică, caracterizată de o agilitate și un echilibru extraordinară, putând să pătrundă în locuri greu accesibile omului; cerbul comun poate trăi până la 20 de ani în sălbăticie, vara obișnuiește să cutreiere pajiștile alpine și subalpine, iarna căutând locuri adăpostite din inima pădurilor; liliecii se adăpostesc în general în zone extreme, precum peșterile, se hrănesc în special insecte și stau cel mai adesea cu capul în jos, o poziție ce le permite să decoleze rapid; lupul este un animal carnivor, care preferă în general pădurile întinse fiind un animal destul de sociabil, ce umblă în cea mai mare parte a timpului în haită; cocoșul de munte preferă pădurile de rășinoase, tot de aici procurându-și și hrana care constă în ace de conifere, muguri, conuri mici de brad, fructe, larve etc; corbul comun este una dintre cele mai mari păsări care au capacitatea de a sta cocoțate pe ramuri, principala sa trăsătură de caracter fiind în mod indiscutabil demnitatea.

Figura nr. 2.23: Animale din cadrul Parcului Natural Bucegi

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Rezervația Ariniș este o altă arie protejată aflată în orașul Sinaia, în apropiere de cartierul Cumpătu, întinzându-se pe circa 1,4 ha. Această arie are drept scop punerea sub protecție a speciilor de arin alb, dar și a celor de răchită roșie. Flora arealului este completată de fag, zadă, carpen, păducel, soc, măceș, piciorul cocoșului, cimbroșor de câmp, argințica, brândușa de toamnă etc, iar vietățile care întregesc peisagistica sunt: lupul cenușiu, căprioara, cârtița, corbul etc.

Fondul forestier al orașului Sinaia, conform datelor publicate de către Direcția Ocolului Silvic Prahova, este alcătuit din păduri de foioase, în proporție de 77%, ce cuprind specii precum: fag, tei, salcâm, plop, dar și din păduri de rășinoase, în proporție de 23%, cu specii precum: molid, brad, pin, larice etc. După cum este cunoscut deja, pădurile sunt resurse extrem de importante pentru economia unei țări,deoarece lemnul rezultat din aceste suprafețe este util pentru producția de bunuri, iar întreg ansamblul plusează la veniturile încasate din activitățile de turism, întrucât reprezintă un element de decor esențial pentru înfrumusețarea peisagistică a unei zone.

Figura nr. 2.24: Fondul forestier al stațiunii Sinaia

Sursa: prelucrare după Direcția Ocolului Silvic Prahova – Ocolul Silvic Sinaia

O altă componentă a învelișului biogeografic este reprezentată de fondul de vânătoare și speciile cinegetice. Totalitatea fondurilor de vânătoare din județul Prahova sunt administrate de către Asociația județeană a Pescarilor și Vânătorilor Sportivi, care în prezent are în subordine trei cluburi, și anume: Clubul Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Ploiești, Clubul Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Urlați, Clubul Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Vălenii de Munte. Fiecare astfel de club gestionează suprafețe bine delimitate, în cadrul cărora își pot desfășurare activitățile de vânătoare. Printre speciile cinegetice care prezintă interes se numără: căprioara, mistrețul, iepurele, urs, lup, prepelița, potârnichea, sitarul etc.

2.4 Potențialul turistic antropic

Potențialul turistic antropic al unei zonei reprezintă totalitatea elementelor care prin valoarea lor intrinsecă ajută la îmbunătățirea activităților de turism și generează anumite fluxuri de turiști. În cadrul acestuia sunt cuprinse elementele cultural-istorice, tehnico-economice și cele socio demografice.

Resursele turistice antropice denumite în literatura de specialitate și „oferta turistică secundară” reprezintă tot ceea ce a luat naștere în urma intervenției omului, având drept scop atât crearea unei ambiențe relaxante, cât și satisfacerea „setei” de explorare și cunoaștere a turiștilor. În componența acestei categorii se regăsesc: monumente, muzee, cetăți, biserici, construcții contemporane etc.

Figura nr. 2.24: Elementele componente ale potențialului turistic antropic

Sursa: prelucrare după „Resurse și destinații turistice în România, Editura Universitară, București, 2016

2.4.1 Obiective turistice religioase

Obiectivele turistice religioase atrag în fiecare an din ce în ce mai mulți pelerini, dornici să cunoască informații prețioase și despre această parte, cea creștină. Stațiunea Sinaia este gazda mai multor lăcașe de cult, toate distingându-se atât prin istorie, cât și prin arhitectura și design, însă una dintre aceste construcții râmăne fără doar și poate cea mai de preț construcție a stațiunii.

Mănăstirea Sinaia, cea despre care mulți spun că este „Perla Carpaților”, este prima construcție realizată pe teritoriul actualei stațiuni. Aceasta a fost înălțată între anii 1690-1695 de către spătarul Mihail Cantacuzino, fiind gândită drept locuință pentru călugării solitari. Poziționată la înălțime, Mănăstirea Sinaia a fost martora tuturor evenimentelor care au împânzit orașul, ea fiind fie punct de observație, fie loc de refugiu. Locul în care dăinue și astăzi se împletește armonios cu puritețea naturii, lăsând totuși în urmă un aer misterios. În incinta curții mai există și astăzi, „Vechea mănăstire”, înconjurată de chilii cantacuzinești, rămasă parcă blocată în negura timpului, păstrându-și aerul timpuriu. Construită în stil brâncovenesc, aceasta ilustrează diverse picturi florale, sculptate atent în piatră.

Figura nr. 2.25: Biserica Veche din curtea Mănăstirii Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Tot în interiorul curtii se află și o capelă, denumită și paraclis, care datează încă din 1695, odată cu construirea mănăstirii. Având o arhitectură caracteristică țării noastre, aceasta își păstrează și astăzi picturile originale, cu semne vizibile ale trecerii timpului. Lângă paraclis, se află cavoul fostului prim-ministru al României, Take Ionescu, care bolnav fiind, în perioada Primului Război Mondial a fost tratat la Mănăstirea Sinaia, transmițând tuturor dorința de a fi îngropat pe aceste meleaguri. La distanță de 5 km, respectiv 1 km au fost construite două schituri: Schitul Sfânta Ana și Schitul Sfântul Nicolae, având rol de capelă sau loc de rugăciune pentru pustnici. Din păcate, Schitul Sfântul Nicolae a fost șters de pe fața pâmăntului din cauza mâhnirii timpului, în urma sa rămânând doar un monument, numit Crucea de pe Molomoț.

Figura nr. 2.26: Monumente reprezentative pentru Mănăstirea Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Mai târziu, în perioada anilor 1842-1846 este construită Biserica Mare, într-un stil neobizantin care impresionează și astăzi prin design-ul său deosebit. Picturile realizate pe fond de aur mozaicat, la care se adaugă ceramica de culoare verde sunt completate de piese inedite, precum epitaful bisericii, un element lucrat din fire de aur și bumbac pe pânză de bumbac. Trebuie să amintim de faptul că Biserica Mare a fost prima construcție electrificată.

Figura nr. 2.27: Biserica Nouă

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Astăzi, în incinta Mănăstirii se află un muzeu ce adăpostește obiecte de mobilier sculptate în lemn masiv de stejar ilustrând numeroase florale, două piese lucrate de către bijutierul Theodor Radivon: un Sfânt Chivot din argint aurit și o Sfântă Evanghelie din argint aurit. De asemenea, tot în muzeul mănăstirii se află și unul din puținele exemplare ale Bibliei tradusă integral în limba română la care se adaugă o colecție impresionantă de icoane pictate pe lemn, dar și un set de poze de înfățișează Mănăstirea de-a lungul trecerii timpului.

Figura nr. 2.28: Muzeul Mănăstirii Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Biserica Sfântul Ilie este un alt lăcaș de cult situat pe teritoriul orașului Sinaia. Aceasta a fost construită cu ajutorul unor meșteri locali, având un stil bizantin împletit cu cel românesc, finalizată abia în anul 1939, atunci când a fost și sfințiță. Trecerea timpului a generat necesitatea restaurării acestei biserici, acest proces având loc în anul 1983, dar și mai târziu între anii 2002-2003. Construcția masivă din piatră cioplită și beton armat adăpostește picturi impresionante realizate din ulei și tempera de către pictorița Nina Arbore, dar și o serie de icoane cu rame din stejar și argint, decorate cu aceleași motive florale care pot fi întâlnite și la Mănăstirea Sinaia.

Figura nr. 2.29.: Biserica Sfântul Ilie

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Biserica Sfântul Apostol Andrei este situată în partea de sud a orașului, luând naștere în urma dorinței localnicilor din această zonă de a avea un loc de rugăciune în apropiere. Istoria acestei biserici este una tumultoasă, construcția acesteia fiind întreruptă o bună perioadă de timp de situația financiară precară. Pentru a putea săvârși slujbele, preotul paroh de la acea vreme a cerut înălțarea unei bisericuțe din lemn, un lăcaș de cult ce îmbina stilul maramureșan cu cel moldovenesc, dar care din păcate a ars din temelii în anul 2006. După acest incident, preotul a reușit totuși să își susțină slujbele în mica capelă a bisericii, urmând ca în anul 2007, după toate demersurile făcute, să fie turnata fundația noii biserici. Astăzi, aici își are locul o impunătoare construcție realizată din beton armat și cărămidă, ce ilustrează stilul arhitectonic bizantin.

Figura nr. 2.30: Biserica Sfântul Apostol Andrei, Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Așadar, întreg ansamblul obiectivelor turistice religioase oferă turiștilor posibilitatea de a-și îmbogăți sistemul de valori prin cultivarea sufletului. Lăcașele de cult sunt considerate martori tăcuți ai evenimentelor istorice desfășurate pe teritoriul unui areal, în cazul acesta vorbind despre stațiunea Sinaia. Cunoașterea și explorarea rădăcinilor creștine ale poporului nostru reprezintă un pas important în procesul de valorificare a obiectivelor turistice.

2.4.2 Obiective turistice cultural-istorice

Obiectivele turistice cultural-istorice au o mare însemnătate pentru locuitorii unei zone, existența acestora punând în evidența valorile artistice care au reușit să supraviețuiască în timp. Fructificare acestor edificii poate duce la diversificarea ofertelor turistice, generând astfel fluxuri mari de turiști care vin cu scopul practicării așa numitului turism cultural. Aceste obiective sunt deseori clasificate după specificitatea lor, dată de spațiul în care acestea sunt plasate, originalitatea și/sau unicitatea acestora atestate de încadrarea acestor obiective pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și nu în ultimul rând, aria de influență a impactului lor de la nivel local, național, regional și chiar internațional.

Lista obiectivelor turistice din stațiunea Sinaia este una destul de lungă, fără doar și poate, orașul având o istorie foarte bogată, ce dăinuie și astăzi printre pașionații de cunoaștere. Cel mai atractiv și impresionant astfel de obiectiv este, fără alte comentarii Castelul Peleș. Arhitectura sa impresionantă se încadrează perfect în peisajul naturii, insuflând vizitatorilor săi un aer de eleganță, încărcat de istorie. Finalizat în anul 1883, castelul a devenit prima reședintă regală din Europa, unde o bună perioadă de timp au locuit Regele Carol I și Regina Elisabeta. Cele aproximativ 170 de încăperi ale sale sunt considerate adevărate opere de artă, îmbinând stiluri arhitecturale complexe, la care se adaugă elemente de decor distincte învăluite de cultura acelei epoci. Ceea ce a făcut această construcție și mai deosebită a fost posibilitatea sa de a se alimenta din punct de vedere electric, devenind la acea vreme primul castel electificat în întregime de pe teritoriul Europei.

Figura nr. 2. 31.: Imaginea Castelului Peleș

Sursa: prelucrare după www.historia.ro

Curtea castelului impresionează prin modul în care arhitectura sa se contopește cu puritețea naturii, castelul lăsând impresia că s-a născut odată cu cadrul natural. Cu un decor viu colorat, realizat din plante și flori, înconjurat de fațade elegante și de grupuri statuare din piatră, stilul renascentist impresionează și astăzi ochii vizitatorilor.

Interiorul castelului este dominat și el de eleganță și bogăție, sculpturile din lemn și vitraliile colorate fiind cele care întregesc atmosfera de aristocrație. Construcția este deschisă publicului larg, cele mai importante încăperi fiind: Holul de Onoare, Biblioteca Regală, Sălile de arme, Sala de muzică, Sala de teatru, Sala de concerte, Sala de Consilii, Apartamentul Imperial, Salonul Turcesc, Dormitorul Regal etc. Pereții tuturor încăperilor sunt acoperiți de picturi și tablouri ale unor personalități culturale de excepție, oameni de știință, scriitori, muzicieni, pictori ș.a.

Figura nr. 2.32: Interiorul Castelului Peleș

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Pe lângă statutul de edificiu unicat pe care și la căpătata datorită frumuseții sale arhitecturale, Castelul Peleș are și o mare însemnătate istorică. Acesta a găzduit un eveniment important pentru istoria României, iar aici vorbim despre Consiliul de Coroană din anul 1914 care a hotărât neutralitatea României din cadrul Primului Război Mondial.

Figura nr. 2.33.: Sala Consiliului

Sursa: www.hartaromaniei.eu

Domeniul Castelului Peleș este gazda mai multor construcții, multe dintre acestea reușind să ne încânte și astăzi: Corpul de Gardă, Economatul, Casa de Vânătoare Foișor, Grajdurile și Uzina Electrică.

Castelul Pelișor este un alt obiectiv turistic important, construit între anii 1889-1903, fiind destinat Regelui Ferdinand și Reginei Maria. Dimensiunile acestuia sunt considerabil mai reduse, având un număr aproximativ de 70 de camere, însă eleganța și stilul arhitectural care l-au împânzit se ridică fără doar și poate la nivelul celor ce aparțin de Castelul Peleș.

Design-ul acestuia a fost gândit integral de Regina Maria și se remarcă prin sculpturile din lemn de stejar care prind viață prin foițele de aur integrate. Stilul nonconformist, misterios, romantic și îndrăneț al acesteia au creat o adevărată operă de artă, parte integrantă din ansamblul arhitectural gândit de Regele Carol I pe malul pârăului Peleș. Un element comun al construcțiilor sinăiene îl reprezintă motivele florale, prezente și aici prin intermediul decorațiunilor din frunze de ciulini. La dezvoltarea acestei construcții a participat și un arhitect de seamă, și anume Karel Liman de origine cehă, care a contribuit la conturarea design-ul castelului îndrumat de ideile și perspectivele Reginei.

Încăperile castelului sunt dominate de elemente puțin excentrice care se îmbină cu simplitatea artei românești: Holul de Onoare, Biroul Regelui Ferdinand, Dormitorul de aur, Biroul Reginei Maria, Camera de aur.

Figura nr. 2.31: Castelul Pelișor – interior și exterior

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Castelul Știrbei este un edificiu istoric, încărcat de emoție care a luat naștere din mâinile arhitectului olandez Josef Jacob Schieffleers, la îndemnul fiicei domnitorului Barbu Știrbei. Considerată drept cea mai veche clădire civilă de pe teritoriul orașului, castelul a fost reședința Alinei Știrbei și a generalului Emanuel Florescu. Situat undeva la poalele pădurii, puritețea naturii se împletește armonios cu aristocrația construcției. Astăzi, Castelul Știrbei este gazda unui muzeu dedicat orașului, a unei cafenele, dar oferă și câteva spații de cazare.

Muzeul orașului Sinaia, aflat în incinta Castelului Stirbei este structurat pe mai multe saloane, printre acestea amintim: Salonul Aristocratic (care prezintă stațiunea drept un oraș al elitelor, caracterizat de lux), Salonul dedicat comorilor din Bucegi, Salonul personalităților, Salonul dedicat sporturilor, Salonul Orient Express etc.

Figura nr. 2.31: Castelul Știrbei și muzeul găzduit de acesta

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Un alt edificiu important ce aparține stațiunii Sinaia este Casinoul, situat în partea nordică a parcului „Dimitrie Ghica”, fiind construit între anii 1912-1913 la inițiativa lui Carol I. Acesta s-a remarcat încă de la început prin finețea sa redată, în principal de arhitectura specific „aristocrată” care se îmbină cu elemente moderne. Primul acționar al Casinoului din Sinaia a fost baronul Macay, cel care deținea și casinoul din Monte Carlo. Clădirea a fost de-a lungul anilor gazda a numeroase evenimente culturale, precum: concerte de muzică clasică, spectacole de teatru sau folclorice. Totodata, Casino-ul din Sinaia a fost în centrul unor importante evenimente istorice la care au participat personalități asemeni lui George Enescu, Titu Maiorescu și chiar membrii familiei regale.

Astăzi, Casino-ul își păstrează același aer „luxos”, aristocrat, fiind în subordinea Consiliului Local Sinaia. Cele 12 săli ale sale găzduiesc Conferințe Internaționale, dar și alte evenimente corporate de mici dimensiuni. Totodată, de câțiva ani încoace, Casino-ul este locul unde absolvenții Colegiului „Mihail Cantacuzino” organizeaza balul absolvirii, o seară magică unde tinerii încântă ochii privitorilor cu dansuri contemporane grațioase și costumații de bun-gust.

Figura nr: 2.32: Casinoul din Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Muzeul Rezervației Bucegi este situat în parcul central al orașului, care a luat ființă în anul 1976. Acesta găzduiește exemplare deosebite din fauna și flora Munților Bucegi, unele exemplare fiind ori extrem de rare, ori deja dispărute. Tot în incinta muzeului mai există și câteva expoziții temporare care înfățișează specii distincte de plante și animale, în funcție de tematica propusă.

Figura nr. 2.33.: Muzeul Rezervației Bucegi

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Muzeul Trenulețelor situat chiar în incinta gării din Sinaia găzduiește o expoziție interesantă atât pentru adulți, cât și pentru copii, fiind compusă din zeci de trenulețe, locomotive, gări, căi ferate, vagoane realizate în miniatură. Creațiile aparțin unui italian numit Alberto Drera, care a locuit o scurtă perioadă de timp în orașul Sinaia, după moartea acestuia familia donând toate operele sale către CFR.

Figura nr. 2.34: Exponate ale Muzeului de Trenulețe, Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Casa Memorială George Enescu, construită între anii 1923-1926 cu ajutorul arhitectului Radu Dudescu, este și astăzi un obiectiv turistic important, care contribuie la conturarea sistemului de valori artistice. Această construcție a fost locul de creație al artistului, numeroase documente expuse astăzi în încăperile casei atestând acest fapt. Realizată în întregime conform ideilor și perspectivelor muzicianului, casa memorială George Enescu este o îmbinare armonioasă a stilului românesc, oriental și biedermeier (curent artistic și literar dezvoltat în Europa Centrală).

La intrarea în vila muzicianului se află bustul acestuia, creat din marmură de către un sculptor moldovean. Camerele casei sunt caracterizate de eleganță și un spirit puternic de creativitate, ornate frumos cu un mobilier rafinat și cu piese valoroase din porțelan, cristal sau ceramică. Piesa de rezistență din salonul principal este pianul artistului, un instrument folosit în principal în procesul de creație a operelor muzicale. Mansarda casei a fost adăugată la inițiativa arhitectului pentru a realiza un echilibru între elementele arhitecturale principale.

Figura nr. 2.35: Casa memorială George Enescu

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

O altă personalitate a României care și-a petrecut în liniște ultimii ani din viața sa în orașul Sinaia a fost Nicolae Iorga, critic literar, istoric, poet, prim-ministru, și academician român. Casa Memorială Nicolae Iorga, construită în anul 1918, din păcate nedeschisă publicului larg, păstrează în tăcere amintirile ultimelor clipe din viata poetului, acesta fiind preluat de aici de către legionari și ucis cu ferocitate în pădurea de la Strejnic.

Castelul Foișor, denumit și Casa de Vânătoare Foișor a fost locul cel mai îndrăgit de către regi și regine. Finalizat înaintea Castelului Peleș și Pelișor, aici au locuit pentru o perioadă scurtă Regele Carol I cu Regina Maria, dar și Regele Ferdinand cu Regina Elizabeta. Construit într-un stil arhitectural asemănător cu cel al construcțiilor ce aparțin domeniului Peleș, Castelul Foișor este dominat de același aer plin de eleganță. Din păcate, acesta a fost mistuit de un incendiu, fiind restaurant între anii 1932-1933.

Casa Memorială Anastasie Simu, un cunoscut colecționar de de artă român funcționează astăzi sub denumirea de „Vila Retezat”. Cu toate acestea, elemente ale stilului renascentist german pot fi întâlnite și astăzi, păstrând aceeași atmosferă străveche, a epocii de demult.

Un alt edificiul cultural-istoric poate fi și așa numita Vulpărie, o construcție amplasată în spatele castelului Peleș, care funcționa în trecut ca adăpost pentru vulpile familie Regale. Astăzi, totul se află din păcate sub îndemnul tăcerii.

Un loc plasat sub semnul tristeții, considerat totuși un obiectiv turistic este și cimitirul Eroilor. Aici se odihnesc ostașii căzuți în Primul Răzvoi Mondial, dar și câțiva eroi americani decedați pe meleagurile țării noastre. Memorabil este și mormântul lui Badea Cârțan, amplasat în cimitirul orașului Sinaia, un om de rând care s-a remarcat prin fabuloasa sa inițiativă de a lupta pentru independența românilor din Transilvania.

Nu în ultimul rând, un alt obiectiv turistic important este parcul central al orașului, care poartă denumirea de Parcul „Dimitrie Ghica”. Construit în anul 1881 după ideile unui arhitect elvețian, acesta este gazda mai multe grupuri statuare care înfățișează câteva personalități care și-au pus puternic amprenta asupra istoriei orașului, printre acestea amintim: statuia lui Dimitrie Ghica, Ion Brezeanu, Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Bălcescu, o nimfă al cărei nume nu este cunoscut etc.

Figura nr. 2.36: Grup statuar, Parcul „Dimitrie Ghica”, Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Tot în categoria grupurilor statuare intră și bustul lui Take Ionescu, om politic influent, care se odihnește în incinta Mănăstirii Sinaia, dar și statuile din interiorul curții Castelului Peleș: statuia Regelui Carol I, statuia Reginei Elisabeta etc.

Figura nr

Figura nr. 2.37: Grupuri statuare din orașul Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Așadar, obiectivele cultural-istorice din stațiunea Sinaia sunt părți importante ale istoriei acestei zone, care împreună recrează parcursul tuturor evenimentelor memorabile desfășurate aici. Cu toate că sunt categorisite drept elemente lipsite de viață, acestea îi plasează pe vizitatorii care le calcă pragul în atmosfera epocii de demult, caracterizată de aristocrație, eleganță și nobilitate.

2.4.3 Arta populară și manifestările etnofolclorice

Spre deosebire de alte regiuni turistice, stațiunea Sinaia și-a exprimat mai mult spiritul tradițional prin intermediul arhitecturii exterioare și a design-ului interior al caselor expuse într-o manieră fină, specifică aristocrației. Așadar, arhitectura specifică orașului Sinaia este caracterizată de o îmbinare a mai multor stiluri arhitecturale, precum: cel tradițional prahovean (volumetria simplă și existența prispei de lemn), neoclasic (simetria fațadelor, clădiri din zidărie, bosaje, cornișele etc), bizantin, romantic (piatră modelată robust, dominața verticalității, acoperișuri și decroșuri puternic subliniate), clasic, baroc, neoromânesc, austriac (structuri din lemmn), cubist, interbelic, dar și cel modern-internațional-contemporan. Acest amestec de stiluri a fost generat de apariția diverșilor arhitecți de origini străine, care au contribuit la ridicarea unor importante obiective cultural-istorice.

Clădirile din Sinaia sunt categoric caracterizate de distincție și rafinament, acest aspect fiind oarecum normal, ținând cont de faptul că această zonă a fost dominată de personalități cu „sânge albastru” și de oameni cu un nivel ridicat de cultură. Realizate în mare parte din piatră, clădirile orașului au luat naștere printre elementele delicate ale cadrului natural, împletindu-se perfect cu muzicalitatea naturii. Panorama de exceție este oferită însă de „pălăriile” pe care acestea le poartă cu eleganță, iar aici vorbim despre acoperișuri. Acestea sunt de tip șarpantă, cu două sau mai multe ape, cu un nivel relativ uniform al streșinii, acoperite fiind de materiale precum: șindrilă, țiglă, tablă plană (pentru realizarea figurilor geometrice se folosea tablă de cupru sau zinc).

Tradițiile și obiceiurile legate de acest oraș și-au îndreptat și ele atenția către activitățile ceva mai moderne, în concordanță cu populația orașului de la acea vreme, acestea materializându-se, de cele mai multe ori, în reprezentații de muzică cultă la care participau artiști desăvârșiți. Primăria orașului Sinaia susține organizarea evenimentelor culturale de acest gen, încurajând oamenii să participe la acestea pentru a-și îmbogăți cunoștințele. În categoria reprezentațiilor de acest fel se încadrează și: Festivalul George Enescu, Festivalul Internațional de Chitară Clasică, Europa Summer Edition/ Summer Music Academy, etc. Pentru comemorarea celor care fie au marcat istoria orașului, fie au contribuit la dezvoltarea acestuia, primăria orașului organizează diferite manifestații, printre aceste zile speciale numărându-se: Ziua Eroilor (9 iunie), Ziua Drapelului (26 iunie), Ziua Revoluției (22 Decembrie), Unirea Principatelor (24 ianuarie), Crosul Adrian Ghioca (organiat cu ocazia Zilei Inimii, dar și în memoria unui excelent profesor de matematică al orașului, Adrian Ghioca, pe data de 3 mai).

Raportându-ne la elementele tradiționale întâlnite în orașul Sinaia, precizăm că localizarea sa în zona Munteniei, a determinat preluarea portului popular specific muntesc alcătuit din piese vestimentare de valoare pentru poporul român: ie brodată cu motive tradiționale românești, fustă având o formă largă, fotă decorată cu fire de aur și argint, brâu, opinci. Costumul bărbaților este asemănător cu cel din celelalte regiuni.

Figura nr. 2.39: Afișele realizate pentru evenimentele culturale organizate la Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

2.4.4 Obiective economice cu funcție turistică

Obiectivele economice cu funcție turistică au luat naștere drept clădiri sau instituții care au contribuit la dezvoltarea economiei țării, căpătând de-a lungul timpului și statutul de obiective turistice datorită fie unor evenimente, fie unor elemente distincte ce au atas atenția oaspeților regiunii. Astfel de obiective sunt întâlnite și pe teritoriul orașului Sinaia, acestea fiind considerate adevărate de către vizitatori adevărate muzee ce expun opere valoroase de artă.

Uzina electrică din Sinaia este un obiectiv economic cu funcție turistică, înființat în anul 1892, de către un afacerist român, Emil Costinescu. De-a lungul timpului, aici s-au produs armament, echipamente de injecție, dar și numeroase componente auto. Totodată, această fabrică a asigurat necesarul de curent electric pentru unele dintre cele mai importante obiective cultural-istorice, aici fiind inclus și Castelul Peleș. Din păcate, uzina ce poartă denumirea de Mefin nu poate fi vizitată în interior, însă turiștii pot admira exteriorul acesteia, cu puternice accepte comuniste, fabrica fiind situată chiar pe malul Prahovei.

Alt obiectiv economic cu funcție turistică de pe teritoriul orașului este Hidrocentala Sinaia, care a luat naștere în urma acțiunilor inginerului Elie Radu, al cărui bust poate fi admirat la intrarea în incinta acesteia. Înființată în anul 1898, aceasta deținea trei hidroalternatoare, care funcționează chiar și în ziua de azi. Majoritatea componentelor din incinta centralei sunt cele originale, ceea ce o face și mai autentică.

Centrul Cultural „Carmen Sylva” reprezintă un loc bogat în cultură, care încântă vizitarii ce-i calcă praguri cu fel de fel de activități inedite. Construită în anul 1898, aceasta a adăpostit societatea care se ocupa cu paza de la Castelul Peleș. Mai târziu, aceasta a fost transformată în școala primară „Carmen Sylva”, care a încurajat ani buni educarea tinerilor ce studiaseră multă vreme în chiliile mănăstirii. Timpul este din păcate unul din factorii care afectează în mod negativ aspectul clădirilor vechi, tocmai de aceea până în prezent Centrul Cultural a suferit câteva modificări la nivelul arhitecturii, cu toate acestea astăzi are o bibliotecă impresionantă, cu peste 45.000 de volume din literatura universală, română, pentru copii, cărți de matematică, chimie, geografie, filozofie etc. Totodată, aici sunt organizate întâlniri ale scriitorilor, workshop-uri, lansări de carte, dar și cursuri de pictură, dans sau muzică.

Nu în ultimul rând, Gara Sinaia poate fi și ea considerată un obiectiv economic cu funcție turistică. Prima cale transcarpatică, construită în anul 1879, aceasta a fost martora tăcută a mai multor evenimente, unele dintre acestea zbuciumând de-a dreptul istoria națională. Cunoscutul om politic liberal, Ion Gheorghe Duca a fost asasinat chiar pe peronul acestei gări, în anul 1933, astăzi în memoria lui ramânând doar coroane de un colorit frumos, dar și o inscripție într-un bloc de piatră. De asemenea, Gara Regală Sinaia se află și pe lista opririlor celui mai vestit tren din Europa, Orient Express, care în timpul popasului său devine și muzeu pentru cei interesați să-i admire design-ul spectaculos, scăldat în eleganță. Gara Sinaia își întâmpină vizitatorii cu o clădire de dimensiuni mari, alcătuită dintr-un corp central cu etaj, alături fiind ridicată o altă clădire de dimensiuni mai reduse, care găzduiește în prezent și expoziția de trenulețe în miniatură.

Figura nr. 2.40: Obiective economice cu funcție turistică, Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-uri de specialitate

Aceste obiective economice sunt la fel de bogate în istorie și cultură ca și celelalte, indiferent de faptul că în trecut au avut cu totul alt scop în dezvoltare economiei țării.

CAPITOLUL III

DINAMICA ACTIVITĂȚILOR TURISTICE LA NIVELUL STAȚIUNII SINAIA ÎN PERIOADA 2010-2017

După o scurtă analiză a potențialul de care dispune stațiunea Sinaia, este absolut necesară centralizarea tuturor datelor statistice privitpare la circulația turistică pentru a observa daca acest potențial este valorificat într-un mod corect. Așadar, această analiză, indiferent de rezultatele obținute nu poate decât să încurajeze eliminarea treptată a punctelor slabe din organizarea turistică a zonei respective și să împingă personalul responsabil de această organizare către alegerea unei politici mult mai eficiente.

3.1 Baza turistică tehnico-materială

Concepțiile actuale definesc baza tehnico-materială drept ansamblul mijloacelor de producție utilizate, în acest domeniu, în scopul obținerii de bunuri și servicii specifice destinate consumului turistic.O valorificare corectă a potențialul turistic, fie el natural sau antropic, presupune, în același timp și asigurarea unor condiții prielnice pornind de la căile de acces către zona respectivă, cazare, alimentație și până la modurile de petrecere a timpului liber.

Baza tehnico-materială este structurată după un criteriu important, și anume destinația principala, astfel:

Baza tehnico-materială specific turistică ce are în cuprinsul său:

Unități de cazare;

Unități de alimentație;

Instalații și modalități de agrement;

Instalații și modalități de tratament;

Baza tehnico-materială generală (infrastructura) ce are în cuprinsul său:

Căi de comunicație;

Mijloace de transport în comun;

Telecomunicații;

Rețele de alimentare cu apă, gaze, energie electrică, energie termică;

Unități comerciale și de prestări servicii etc.

Toate aceste elemente se află în interdependență, întrucât valorificarea potențialul turistic depinde foarte mult și de nivelul de satisfacție al turiștilor oferit de restul structurilor aflate în componența stațiunii turistice.

3.1.1 Unitățile de cazare turistică

Unitățile de cazare turistică oferă posibilitatea turiștilor de a se odihni, dar și de a înnopta pe o perioadă nedeterminată de timp, într-o anumită zonă pe care aceaștia o vizitează. Aceste structuri pun, de asemenea, la dispoziția turiștilor o gamă variată de servicii de bază, dar și suplimentare, întreg ansamblul având obligația de a le asigura un nivel ridicat de satisfacție. Unitățile de cazare turistică pot fi de mai multe tipuri, pornind de la hoteluri, pensiuni sau vile și până la cabane, apartamente sau camere de închiriat. Toate sunt grupate în funcție de categoriile de confort, principalul criteriu ce le diferențiază, fiind asigurarea unor condiții optime pentru prestarea serviciilor hoteliere și protecția turistului.

În stațiunea Sinaia unitățile de cazare sunt diversificate, oferind posibilitatea oricărei categorii de turiști de a-și organiza sejurul pe teritoriul acestei zone. Pentru a întocmi o fișă clară a situației structurilor de cazare din stațiunea Sinaia, vom analiza pe rând evoluția acestora, capacitatea de cazare existentă, capacitatea de cazare în funcțiune și indicele de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune.

Așadar, în perioada 2010-2017, numărul structurilor de cazare din stațiunea Sinaia s-a prezentat astfel:

Figura nr. 3.1: Evoluția structurilor de primire turistică în perioada 2010-2017

Sursa: prelucrare după www.insse.ro

Pentru a avea o viziune mult mai bună asupra evoluție acestor structuri, vom prezenta datele statistice prin intermediul diagramei de tip column 3-D:

Figura nr. 3.2: Evoluția structurilor de primire turistică

Sursa: prelucrare după www.insse.ro

Structurile de primire turistică din stațiunea Sinaia au avut de-a lungul anilor 2010-2017 numeroase fluctuații. Cel mai mare număr de unități s-a înregistrată în intervalul 2016-2017, atunci când acestea au crescut cu până la 12,94%. Cel mai mic număr al unităților de cazare a fost notabil în anul 2010, iar o altă perioadă de decădere s-a înregistrat în intervalul 2014-2016, când numărul structurilor a scăzut cu 2,25%, respectiv 2,30%.

Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosință turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologare, clasificare al unității de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate. Locurile aferente stucturilor de primir turistică cu funcțiuni de cazare turistică complementare (căsuțe, terenuri de campare etc) la o structură de cazare turistică de bază (hotel, motel, camping etc) și utilizarea acestor locuri sunt cuprinse la structura de bază.

Raportat la stațiunea Sinaia, capacitatea de cazare turistică existentă a înregistrat de-a lungul anilor 2010-2017 următoarele valori:

Figura nr. 3.3: Capacitatea de cazare în funcțiune din stațiunea Sinaia în perioada 2010-2017

Sursa: prelucrare după www.insse.ro

Evoluția capacității de cazare în funcțiune din stațiunea Sinaia va fi reprezentată sub formă de grafic pentru a putea fi mult mai bine evidențiate schimbările de la an la an:

Figura nr. 3.4: Evoluția capacității de cazare în funcțiune din stațiunea Sinaia (2010-2017)

Sursa: prelucrare după www.insse.ro

Numărul de locuri din cadrul unităților de primire turistică existente au suferit, de asemenea modificări de-a lungul perioadei 2010-2017. Astfel, după o scurtă centralizare a valorilor se poate observa că atât scăderilor, cât și creșterile au fost relativ echilibrate. Cea mai mică valoare a fost însemnată în anul 2011, cu circa 5,82%, mai puține locuri față de anul 2010, iar cea mai mare valoare s-a înregistrat în 2017, cu 3,46% mai multe locuri față de anul 2016. Totodată, trebuie punctată evoluția cea mai mare a capacității de cazare existente, înregistrată în anul 2012, aceasta crescând cu 15,17% față de anul 2011.

Capacitatea de cazare în funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise unitățile în perioada considerată.

În stațiunea Sinaia, capacitatea de cazare în funcțiune a înregistrat următoarele valori în perioada analizată:

Figura nr. 3.5: Capacitatea de cazare în funcțiune din stațiunea Sinaia

Sursa: prelucrare după www.insse.ro

Așadar, evoluția capacității de cazare în funcțiune s-a prezentat astfel pentru stațiunea Sinaia:

Figura nr. 3.6: Evoluția capacității de cazare în funcțiune în stațiunea Sinaia

Sursa: prelucrare după www.insse.ro

Capacitatea de cazare în funcțiune a înregistrat în perioada 2010-2017 mai multe perioade de creșteri, ceea ce înseamnă că turiștii au avut la dispoziție un număr destul de mare de cazare puse la dispoziție de către unitățile de primire turistică în vederea desfășurării activităților turistice. Cele mai semnificative evoluții au fost notate în anul 2012 (cu 13,53% mai multe locuri față de 2011) și în intervalul 2017 (cu 18,06% mai multe locuri față de 2016).

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune (%) se calculează prin raportarea numărului de înnoptări realizate la capacitatea de cazare turistică în funcțiune, din perioada respectivă.

Stațiunea Sinaia a înregistrat în perioada 2010-2017 următoarele valori ale indicelui de utilizare neta a capacității de cazare în funcțiune:

Figura nr. 3.7: Indicele de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune din stațiunea Sinaia

Sursa: prelucrare după www.insse.ro

Evoluția indicelui de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune a avut următorul parcurs în perioada 2010-2017 pentru stațiunea Sinaia:

Figura nr. 3.8: Evoluția indicelui de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune

Sursa: prelucrare după www.insse.ro

În urma analizării datelor, se poate observa că indicele de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune a evoluat pe parcursul anilor 2010-2017, excepție făcând două perioade: 2013, respectiv 2017, atunci când valoarea indicelui a înregistrat scăderi cu 1,6% față de anul 2012, respectiv 0,1% față de anul 2016. Nivelul mediu al indicelui analizat a fost de 29,66%, cea mai mare valoarea înregistrându-se în anul 2016, cu 3,01% mai mare față de anul 2015.

Concluzionând, perioada analizată (2010-2017) a fost una propice pentru desfășurarea activităților turistice, chiar dacă la nivelul aspectelor analizate au fost întâlnite și perioade de scăderi, fie ele consecutive sau nu. Așadar, putem privi situația turismului din stațiunea Sinaia ca fiind una în plină evoluție, ținând cont de valorile ce tocmai au fost analizate.

3.1.2 Unitățile de alimentație

Unitățile de alimentație din stațiunea Sinaia sunt foarte diversificate, turiștii având astfel posibilitatea de a alege dintr-o gamă variată de preparate și băuturi tradiționale românești, dar și internaționale. În cadrul tuturor acestor unități, ospitalitatea este foarte importantă, angajații acordându-i o mare atenție, întrucât mesele servite în oraș reprezintă un mod ideal de petrecere a timpului liber, pe care turiștii îl aleg cel mai adesea. De asemenea, există și numeroase tipuri de mese festive pe care structurile de alimentație le organizează cu prilejul sărbătorilor de cele mai multe ori, unde preparatele delicioase și muzica bună crează atmosfera perfectă pentru petrecere. Așadar, conform datelor Ministerului Turismului, situația structurilor de alimentație din stațiunea Sinaia se prezintă astfel:

Figura nr. 3.9: Numărul structurilor de alimentație din stațiunea Sinaia

Sursa: prelucrare după www.turism.gov.ro

Conform datelor analizate, structurile de alimentație predominante din stațiunea Sinaia sunt reprezentate de restaurantele clasifice, acestea fiind în proporție de 40%, urmate de barurile de zi (35,36%). Pe locul trei se situează cafe-barurile cu 3,85%, urmate de snack-baruri, braserii și cafenele, toate înregistrând 3,08%, restaurantele cu specific românesc (1,54%) și, în cele din urmă disco-barurile, restaurantele cu specific unguresc, barurile de noapte, restaurantele cu specific italian, cafenelele, restaurantele-autoservire, pizzeriile, terasele, restaurantele cu specific austriac și cofetăriile, toate fiind întâlnite în proporție de 0,77%.

3.1.3 Unitățile de agrement și tratament

Unitățile de agrement din stațiunea Sinaia sunt destul de diversificate, turiștii având ocazia de a-și alege o mulțime de moduri în care își pot petrece timpul liber. Mijloacele de agrement sunt des întâlnite, mai ales în unitățile de primire turistică, unde turiștii au la dispoziție pișcine, saune, săli de fitness, jocuri de biliard etc. În completarea acestora vin restaurantele din incinta unităților de cazare, dar și din afara acestora, care în sezon organizează diferite mese festive special pentru vizitatorii din stațiune.

Totodată, turiștii pot profita și de frumusețea naturii, prin intermediul traseelor montane marcate, cu nivele diferite de dificultate, precum: cele ușoare, potrivite și pentru cei mici (exemplu: Sinaia-Poteca Regală-Poiana Stânii; Sinaia- Gura Diham), dar și dificile (exemplu: Sinaia-Cabana Vârful cu Dor-Cabana Peștera Ialomiței; Sinaia-Cabana Piatra Arsă etc), sporturilor extreme (alpinismul pentru cei mai avansați), traseelor pentru bicicletă (pentru pasionații de adrenalină). Iarna majoritatea turiștilor optează pentru practicarea sporturilor de iarnă, precum: schi, snowboarding, pe cele 16 pârtii ale stațiunii Sinaia, cu grade diferite de dificultate, de la pârtii ușoare, până la cele mai dificile (Valea Dorului 1, 2; Valea Soarelui; Drumul de Vară; Gondola, Valea cu Brazi etc). Toate pârtiile dețin echipamentele speciale care asigură turiștilor tot confortul necesar: telecabine, telegondolă, telescaun, teleschi, tunuri pentru zăpadă artificială, instalații nocturne. Pentru cei mai puțin pasionați, există și pârtii special amenajate pentru săniuș, dar și un patinoar situat la intrarea din Parcul Dimitrie Ghica. Sinaia deține și câteva terenuri de fotbal ( în incinta Colegiului „Mihail Cantacuzino”) și de tenis (în zona Mănăstirii, în incinta Hotelului Mara) unde turiștii se pot bucura de jocurile de echipă chiar în aer liber.

De asemenea, raportându-ne tot la lumea sportului turiștii își pot programa sejurul în funcție de perioadele evenimentelor anuale organizate de către Primăria Sinaia, printre acestea numărându-se: Winter Air Sports, Campionatul Național de Schi-Alpinism, Winter Fesrival, Sinaia pe Pârtie, Concursul de Eleganță Automobilistică, Liga de Forbal, Mustang Fest, Sinaia pe bicicletă.

Un alt mijloc de agrement se poate concretiza în vizitarea tuturor obiectivelor turistice în scop de documentare (Castelul Peleș Castelul Pelișor, Mănăstirea Sinaia, Muzeul de Trenulețe, Casinoul). Plimbările prin frumosul parc, a cărei amenajare s-a făcut sub îndrumarea arhitectului peisagist elvețian reprezintă un alt mod în care turiștii își pot petrece timpul liber, iar pentru cei care doresc să viziteze tot orașul pot opta pentru o plimbare cu trenulețul turistic, acesta oferindu-le turiștilor un circuit de aproximativ 20 de minute.

Centrul comercial „Carpați” pune la dispoziția turiștilor atât magazine, unde aceștia pot face cumpărături, dar și câteva locații, precum: Fun Factory, unde se pot bucura de o mulțime de băuturi și preparate, în timpul jocurilor de biliard sau bowling. Tot în incina acestuia turiștii pot profita de jocurile de echipă, cum ar fi: Laser Tag sau Escape Room, care consolidează relațiile de comunicare, fiind jocuri interactive. La etajul centrului comercial există un cinema, dotat cu două săli unde turiștii pot viziona viziona numeroae filme.

Pentru cei care aleg această locație în scop de tratament, menționăm că unitățile hoteliere pun la dispoziția turiștilor o mulțime de instalații speciale, precum: băi cu apă caldă, saune, masaj, pișcine interioare și exterioare. Cu toate acestea, turiștii consideră că bioclimatul tonic, stimulent este factorul care îi ajută în cea mai mare măsură în vindecarea anumitor afecțiuni.

3.1.4. Mijloacele de transport turistic

Stațiunea Sinaia dispune de o rețea complexă de mijloace de transport intern, care se află în legătură cu puncte importante ale stațiunii. Pentru turiști acestea reprezintă un mod eficient de a se deplasa către obiectivele turistice mai îndepărtate față de unitățile de primire turistică în care sunt cazați. Cele 30 de stații de autobuz amenajate special sunt dotate cu hărți orientative pentru turiști, având de asemenea și programul curselor regulate efectuate de aceste mijloace de transport. Totodată, pentru deplasarea între stațiuni turiștii pot folosi transportul public intrajudețean, aceste mijloace având, de asemenea un program stabilit de către firmele executante.

Transportul feroviar este o altă posibilitate pe care turiștii o pot alege în scopul deplasării către stațiunea Sinaia, dar și către alte stațiuni montane. Sinaia dispune astfel de două stații feroviare: Gara Regală (unde turiștii pot vizita și Muzeul de trenulețe) și Gara Haltă.

Transportul rutier este poate, metoda cea mai des utilizată de către turiști, tocmai în acest sens, stațiunea Sinaia deține 1479 de locuri de parcare, atât cu plată, cât și gratuite. Cu toate acestea, locurile de parcare existente sunt insuficiente, ținând cont de faptul că pe lângă fluxurile mari de turiști, există și o mulțime de naveștiști care se deplasează către locurile de muncă cu automobilul. În acest sens, pentru deplasările din interiorul stațiunii se pot utiliza bicicletele, un mijloc util perceput mai ales ca o activitate sănătoase, dar și un mod plăcut de a petrece timpul liber.

3.2 Circulația turistică

Circulația turistică urmărește înregistrarea evoluției numărului de turiști care se deplasează în scop turistic pe un anumit teritoriu și pe o anumită perioadă de timp. Pentru a putea obține informații clare cu privire la circulația turistică sunt utilizată multiple modalitățile, printre acestea numărându-se:

Înregistrarea în punctele de frontieră (aferentă turismului internațional pentru obținerea informațiilor de ordin cantitativ);

Înregistrarea în spațiile de cazare (aferentă atât turismului intern, cât și internațional pentru obținerea informațiilor de ordin cantitativ și calitativ);

Sondajul în rândul turiștilor (aferent atât turismului intern, cât și internațional pentru obținerea informațiilor de ordin cantitativ);

Prelucrarea informațiilor provenite de la instituțiile financiar-bancare (aferent atât turismului intern, cât și internațional pentru obținerea despre încasările și cheltuielile turistice);

Metoda balanțelor de plată (pentru informații referitoare la încasări și cheltuieli);

Metoda bugetelor de familie (reflectată de un panel de familii reprezentative la nivel național care raportează cheltuielile efectuate pentru diverse activități turistice).

Totodată, circulația turistică este reprezentată de o serie de indicatori, care ajută la determinarea numărului de turiști:

preferința relativă;

sejurul mediu;

densitatea turistică;

intensitatea turistică;

încasări și cheltuieli turistice;

determinarea funcției turistice;

analiza fluxurilor turistice;

determinarea gradului de utilizare a capacității de cazare;

sezonalitata activității turistice.

3.2.1 Forme de turism practicate în stațiunea Sinaia

Forma de turism poate fi definită prin aspectul concret pe care îl îmbracă asocierea/combinarea serviciilor (transport, cazare, alimentație, agrement) ce alcătuiesc produsul turistic, precum și modalitatea de comercializare a acestora.

Ținând cont de criteriile de clasificare a genurilor de turism, și având în vedere potențialul turistic natural și antropic al stațiunii Sinaia, accesibilitatea acesteia și posibilitățile multiple de petrecere a timpului liber, pe teritoriul acestei zone se pot practica următoarele forme de turism:

După momentul și modul de angajare a prestației turistice: turism organizat, turism pe cont propriu și turism semiorganizat;

După gradul de mobilitate al turistului: turism de sejur, turism itinerant și turism de tranzit;

După mijlocul de transport folosit: drumeția, turismul rutier și turismul feroviar;

După motivația de deplasare: turism de agrement, turism de odihnă și recreere, turism de sănătate, turism religios și de pelerinaje, turism de afaceri, turism tehnic și știițific, vizite la rude și prieteni, turism sportiv.

În principal, majoritatea turiștilor se deplasează cătrea stațiunea Sinaia pe perioada iernii pentru practicarea sporturilor de iarnă, având în vedere dotările moderne de care dispune stațiunea, dar și numărul mare de pârtii. Pe perioada verii, turiștii sunt atrași de frumusețea naturii, de ceea ce Munții Bucegi au de oferit, așadar aceștia optează pentru traseele montane. Aceste două exemple reflectă cel mai bine dorința turiștilor de a practica atât turismul sportiv, cât și turismul de aventură. Pentru cei mai puțin pasionați de lumea sportului, turismul cultural vine în ajutorul lor cu numeroasele obiective turistice întâlnite pe teritoriul stațiunii. Turismul de odihnă este și el destul de des întâlnit, îmbinându-se de cele mai multe ori cu turismul de agrement, astfel turiștii optează fie pentru plimbările prin centrul stațiunii sau în parcul central „Dimitrie Ghica”, fie pentru serviciile puse la dispoziție de unitățile hoteliere (pișcine, saune, săli de fitness, jocuri etc) și de Centrul comercial „Carpați”.

3.2.2 Evoluția numărului de turiști

Sosirea unui turist se produce când o persoană se înscrie în registrul structurii de cazare turistică pentru a fi găzduită una sau mai multe nopți neîntrerupte. Raportându-ne la stațiunea Sinaia, datele statistice arată că numărul de turiști sosiți a evoluat constant în perioada anilor 2010-2017, ceea ce înseamnă că procesul de dezvoltare a stațiunii, manifestat prin modernizările progresive, a stârnit interesul turiștilor. Așadar, perioada anilor 2010-2017 s-a prezentat, din punct de vedere al numărului de turiști astfel:

Figura nr. 3.10: Numărul de turiști din stațiunea Sinaia în perioada 2010-2017

Sursa: prelucrare după datele centralizate de către Centrul Național de Informare și Promovare Turistică

Așadar, după centralizarea datelor vom analiza evoluția numărului de turiști, atât români, cât și străini, sosiți în stațiunea Sinaia în intervalul 2010-2017:

Figura nr. 3.11.: Evoluția numărului de turiști din stațiunea Sinaia în perioada 2010-2017

Sursa: prelucrare după datele centralizate de către Centrul Național de Informare și Promovare Turistică

Potrivit datelor analizate, numărul de turiști din stațiunea Sinaia a înregistrat o creștere constantă în perioada 2010-2012, cu circa 4,69%, respectiv 13,54%. Perioada 2012-2013 este caracterizată de o scădere, relativ nesemnificativă a numărului de turiști (0,17%), însă perioada 2014-2015 reflectă clar o „explozie” de turiști, numărul acestora crescând cu 32,20%, cel mai probabil ca urmare a procesului de modernizare a stațiunii. Din anul 2015 și până în 2017, numărul de turiști a crescut în continuare (7,83%; 0,99%), ceea ce înseamnă că stațiunea Sinaia prezintă elemente ce se află în concordanță cu preferințele turiștilor.

Raportat la originea turiștilor întâlniți în stațiunea Sinaia, numărul de turiști români a suferit numeroase fluctuații. Au existat două perioade de creștere a acestuia, și anume 2010-2012 (acesta a crescut cu 4,98%, respectiv 15,27%) și perioada 2013-2016 (a crescut cu 0,37%, 24,02%, 14,99%) și tot două perioade de scăderi, însă nesemnificative. Numărul de turiști străini însă, a înregistrat o singură perioadă de scădere (2015-2016 cu circa 17,53%), acesta fiind mai mult marcat de creșteri semnificative, precum: 13,69% (2013-2014), 72,43% (2014-2015), 20,61% (2016-2017), aspect ce demonstrează că stațiunea Sinaia s-a remarcat inclusiv la nivel internațional.

3.2.3 Evoluția numărului de înnoptări

Înnoptarea este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de clienți).

Raportat la stațiunea Sinaia, numărul de înnoptări din perioada 2010-2017 s-a prezentat astfel, conform statisticilor furnizate de către Centrul Național de Informare și Promovare Turistică:

Figura nr. 3.12: Numărul de înnoptări din stațiunea Sinaia în perioada 2010-2017

Sursa: prelucrare după datele centralizate de către Centrul Național de Informare și Promovare Turistică

Evoluția numărului de înnoptări din stațiunea Sinaia, raportându-ne atât la turiștii români, cât și la cei străini s-a prezentat astfel în perioada analizată:

Figura nr. 3.4: Evoluția numărului de înnoptări din stațiunea Sinaia

Sursa: prelucrare după datele centralizate de către Centrul Național de Informare și Promovare Turistică

În ansamblu, numărul de înnoptări al turiștilor pe teritoriul stațiunii Sinaia a crescut constant în perioada 2015-2017 cu circa 90,74%, respectiv 98,41%, ceea ce înseamnă ca Sinaia a adus îmbunătățiri majore cu scopul de a dezvolta și mai mult partea turistică a acestei zone. În schimb, perioada 2010-2014 a fost mai mult caracterizată de scăderi constante, singura creștere din acest interval fiind înregistrată între anii 2011-2012 cu circa 87,72%, un procent destul de semnificativ. Raportat însă la proveniența turiștilor, putem observa că numărul de înnoptări în stațiunea Sinaia a turiștilor români a crescut foarte mult tot în perioada 2015-2017 cu 90,68%, respectiv 98,66%, în aceeași situație aflându-se și turiștii străini, numărul de înnoptări al acestora crescând cu 90,99%, respectiv 97,44%, un real succes atât pe plan național, cât și pe plan internațional, acest lucru permițând deschiderea unor noi orizonturi pentru dezvoltarea masivă a acestei zone.

3.2.4 Durata sejurului mediu

Sejurul mediu este un indicator al circulației turistice care arată numărul mediu de zile de ședere a turiștilor într-o anumită zonă sau unitate de cazare. Pentru a calcula sejurul mediu, se poate utiliza următoarea formulă:

=

Conform datelor statistice din perioada 2010-2017, în stațiunea Sinaia durata sejurul mediu s-a prezentat astfel:

Figura nr. 3.5: Durata sejurul mediu din stațiunea Sinaia

Sursa: prelucrare după datele centralizate de către Centrul Național de Informare și Promovare Turistică

Pentru a putea studia mult mai clar evoluția duratei sejurului mediu din stațiunea Sinaia, vom utiliza o diagrama de tip column 3-D care va scoate în evidență fluctuațiile sejurului mediu în perioada anilor 2010-2017:

Figura nr. 3.6: Evoluția duratei sejurului mediu în stațiunea Sinaia

Sursa: prelucrare după datele centralizate de către Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Sinaia

În urma analizei duratei sejurului mediu în stațiunea Sinaia s-au constatat valori ridicate în perioada anilor 2010-2014, în ciuda numeroaselor fluctuații (- 0,07 zile; + 0,01 zile; – 0,07 zile; – 0,05 zile). Cea mai mică durată a sejurului mediu s-a înregistrat în anul 2015 cu 0,21 zile mai redusă decât cea din anul 2014 și cu 0,09 zile mai redusă decât cea din anul 2016.

Raportându-ne la originea turiștilor, se pare că durata sejurului mediu pentru turiștii străini a înregistrat valori mai mari decât cea a turiștilor români, acest lucru fiind notabil pentru perioada 2010-2014 (cu 0,13 zile; 0,05 zile; 0,23 zile; 0,27 zile respectiv 0,42 zile mai mare decât a turiștilor români). Cu toate acestea, atât durata sejurul mediu pentru turiști români, cât și cea aferentă turiștilor străini au înregistrat cele mai reduse valori în anul 2016 (cu 0,09 zile mai redusă decât în 2015 și 2016), respectiv 2015 (cu 0,69 zile mai redusă decât cea aferentă anului 2014 și cu 0,61 zile mai redusă față de cea din perioada 2016).

3.2.5 Densitatea circulației turistice

Densitatea turistică este un indicator care arată cât de solicitate sunt țările de destinație. Aceasta se poate calcula cu ajutorul a două formule:

Dt. în raport cu populația = = turiști/ locuitor;

Dt. în raport cu suprafața = = turiști/ .

Aplicând aceste două formule și în cazul stațiunii Sinaia, știind că suprafața acesteia este de 89,27 km2 și populația orașului, conform recensământului din anul 2011, numără 10.410 locuitori, s-au obținut următoarele rezultate:

Figura nr. 3.7: Densitatea circulației turistice din stațiunea Sinaia

Sursa: prelucrare după datele centralizate de către Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Sinaia

Așadar, evoluția densității în raport cu populația, dar și în raport cu suprafața pentru stațiunea Sinaia poate fi reprezentată astfel:

Figura nr. 3.8: Densitatea turistică în raport cu suprafața pentru stațiunea Sinaia

Sursa: prelucrare după www.insse.ro

Ținând cont de suprafața redusă a stațiunii Sinaia, conform rezultatelor obținute, numărul de turiști/ km2 tinde spre valori destul de ridicate. Daca la în perioada 2010-2014, s-au înregistrat valori relativ reduse ale densității turistice în raport cu suprafața, diferențele de la an la an fiind mai mult sau mai puțin notabile (4,71%; 13,50%; -0,18%; 4,44%), anul 2015 aduce o așa zisă „explozie”, întrucât numărul turiștilor/ km2 crește cu până la 32,17% față de anul 2014. Până în 2017 aceste valori nu au mai înregistrat, însă, creșteri atât de mari (7,85%, 0,99%). Cu toate acestea, stațiunea Sinaia a fost ocolită de apariția unor conflicte de mediu.

Figura nr. 3.9: Densitatea turistică în raport cu populația pentru stațiunea Sinaia

Sursa: prelucrare după www.insse.ro

Raportat la populația stațiunii Sinaia care numără 102.410 locuitori la recensământul din 2011, densitatea turistică în raport cu populația înregistrează și ea valori destul de ridicate. Daca în anul 2010, densitatea înregistra valoarea cea mai mică (cu 4,75% mai redusă față de anul anterior), începând cu anul 2015, valorile pare că au „explodat”, cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 2017 (cu 3,70% mai mare față de anul anterior). Remarcabil este, însă intervalul 2014-2015, atunci când numărul turiștilor/ locuitor a înregistrat o creștere cu 32,18% în 2015 față de 2014.

Nu se poate spune că au existat conflicte sociale majore între turiști și locuitorii permanenți ai stațiunii, însă o problemă se poate observa la nivelul infrastructurii. Astfel, numărului mare de turiști care fie vin în Sinaia pentru a-și petrece sejurul, fie se află în tranzit, blochează drumul de acces către stațiune, fâcănd astfel traficul să fie foarte aglomerat, acest lucru provocându-le probleme locuitorilor care utilizează transportul rutier pentru a-și desfășura activitățile de zi cu zi.

3.2.6. Funcția turistică a stațiunii Sinaia

Putem spune că o localitate/ zonă/ țară îndeplinește funcția turistică atunci când turismul (primirea și găzduirea turiștilor) reprezintă principala preocupare în structura activităților desfășurate, căreia i se consacră cea mai mare parte a locuitorilor. Această funcție turistică se calculează cu ajutorul următoarelor formule:

Ft= ,

unde: L = numărul de locuri de cazare din zona respectivă;

P = populația permanentă a zonei respective;

Pentru a calcula funcția turistică a stațiunii Sinaia vom centraliza datele referitoare la numărul de locuri de cazare din Sinaia și populația permanentă a acestei zone în perioada 2010-2017, iar aplicând formula menționată anterior se vor obține următoarele:

Figura nr. 3.10: Funcția turistică a stațiunii Sinaia

Sursa: prelucrare după: www.insse.com și proiectul ”Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Sinaia 2016-2020„

Evoluția funcției turistice a stațiunii Sinaia este reprezentată mult mai clar prin intermediul graficului tip column, astfel:

Figura nr. 3.11: Evoluția funcției turistice a stațiunii Sinaia

Sursa: prelucrare după: www.insse.com și proiectul ”Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Sinaia 2016-2020„

Conform graficului de mai sus, funcția turistică a stațiunii Sinaia a avut fluctuații constante în perioada anilor 2010-2017. Astfel, cea mai mică valoare a funcției turistice a fost înregistrată în anul 2010, iar cea mai mare în anul 2017 (cu 50,13% mai mare față de anul anterior), conturând în acest mod evoluția pe care a avut-o ramura turistică asupra stațiunii Sinaia. Dacă la început turismul nu reprezenta ramura economică principală a stațiunii, trecerea anilor a făcut ca acesta să se dezvolte treptat prin valorificarea corectă a potențialului turistic existent pe acest teritoriu.

3.2.7 Determinarea gradului de atractivitate turistică al stațiunii Sinaia

Pentru determinarea gradului de atractivitate al stațiunii Sinaia vom utiliza metoda TECVED. Această metodă se individualizează prin caracterul său complet și complex, bazându-se în același timp pe contruirea unei stațiuni eșalon care urmează a fi comparată cu stațiunea reală. Elementele care stau la baza acestei comparații fac parte din mediul natural, baza tehnico-materială, infrastructură, suprastructură, mediul cultural, respectiv mediul economic, care sunt împărțite la rândul lor în mai multe elemente componente. Acestora li se va acorda o anumită importanță, dar și un calificativ, care la final vor aduce rezultatele ce urmează să decidă care dintre cele două stațiuni are un grad de atrctivitate mai mare, fie cea etalon, fie cea reală. În cazul în care rezultatul stațiunii reale este mai mare decât cel al stațiunii eșalon se trage concluzia că într-adevăr stațiunea aleasă de autorul lucrării este atractivă din punct de vedere turistic. Dacă rezultatul stațiunii reale este mai mic decât cel al stațiunii eșalon, atunci se trage concluzia că stațiunea aleasă nu este atât de atractivă din punct de vedere turistic, însă pot fi aduse propuneri sau strategii de dezvoltare a acesteia în vederea atragerii unui număr cât mai mare de turiști și a valorificării corecte a potențialului turistic existent.

În continuare, vom utiliza metoda TECDEV pentru a putea determina gradul de atractivitate turistică al stațiunii Sinaia, astfel:

Din datele tabelare putem constata faptul că stațiunea Sinaia are un coeficient de atracție (653) cu mult mai mare față de stațiunea etalon (372,5), ceea ce îi conferă statutul de stațiune atractivă din punct de vedere turistic, această industrie fiind una de bază pentru locuitorii orașului. În urma comparării rezultatelor, se poate observa că la nivelul mediului natural, predominant există abateri pozitive, ceea ce demonstrează existența unui potențial natural bogat și valoros. Abateri negative, însă s-au înregistrat la nivelul rețelei hidrografice, această stațiune nefiind una atractivă din acest punct ce vedere, cursurile de apă sunt în număr mic și nu sunt amenajate în scop turistic.

La nivelul structurilor materiale, s-au înregistrat doar abateri pozitive, astfel că stațiunea Sinaia dispune de echipamente moderne, bine puse la punct începând de la unitățile de cazare și alimentație și până la transport și agrement. Diversitatea acestora, face ca numărul de turiști să crească constat, accesibilitatea fiind cheia atragerii unor fluxuri așa de mari. Infrastructura a înregistrat, de asemenea abateri pozitive, la fel ca suprastructura, mediul economic și cel cultural, fapt ce demonstrează că stațiunea este una solidă, având la bază echipamente și multe alte dotări complexe, necesare desfășurării, în principal, activității turistice.

CAPITOLUL IV

PROPUNERI ȘI STRATEGII PRIVIND DEZVOLTAREA TURISTICĂ A STAȚIUNII SINAIA –ORIZONT 2035

Pentru a putea rezista în timp este foarte important ca o stațiune să aibă la bază o serie de stategii și propuneri menite să-i protejeze resursele naturale și antropice de procesul de degradare care ar putea apărea în urma exploatării masive a acestora în scopuri turistice. Totodată, modernizarea reprezintă un factor cheie pentru orice zonă turistică, acest proces fiind practic o adaptare la realitățile/ cerințele prezentului.

4.1 Amenajarea unui centru de echitație în stațiunea Sinaia

Stațiunea Sinaia dispune de o gamă variată de posibilități de agrement, cu toate acestea apariția unor noi amenajări în acest scop sunt întotdeauna bine venite. Tocmai de aceea, construirea unui centru de echitație în această zonă turistică, ar putea aduce un mare plus, ținând cont că în apropiere nu se regăsește o astfel de amenajare. Așadar, Centrul de Echitație care va purta numele „Luna”, va oferi turiștilor șansa practicării unui sport nobil, despre care Felix Țopescu, un cunoscut călăreț român spunea că „este o școală a spiritului, unde mintea are multe de învățat, iar sufletul multe de înțeles”.

Amenajarea va fi amplasată în zona cartierului Cumpătu, pe un teren intravilan ce aparține unui localnic și va putea fi achiziționat direct de la acesta. Pe suprafața aleasă se va construi un Centru de Echitație care va găzdui circa 5 cai (Appaloosa, Pur sânge englez, Andaluz, Lipițan, Bălțat) și 5 ponei, special pentru cei micuți, care își doresc practicarea acestui sport.

Grajdul animalelor va avea o fațadă de culoare maro închis, iar acoperișul va avea o învelitoare din țiglă de culoare portocalie, având săgeacul alungit, astfel încât să protejeze împotriva zăpezii de iarmă, a ploii de primăvară și a soarelui de vară. În completarea design-ului exterior vor veni numeroase ghivece de plante viu colorate (panseluțe, mușcate, fuchsia, hortensie etc), pentru ca amenajarea să se armonizeze mult mai bine cu natura. În interior va exista, pe mijloc un culoar realizat dintr-un pavaj, iar imediat la intrare, pe partea dreaptă va exista o încăpere de unde turiștii vor închiria echipamentele de echitație și tot aici vor efectua și plățile aferente orelor de echitație. Paralel cu aceasta se vor afla două vestiare, unul destinat bărbaților și unul femeilor, ambele dotate cu grupuri sanitare și dulapuri. După ce turiștii se vor echipa, aceștia vor putea pătrunde, îndrumați de către personalul specializat, către boxele cailor, accesul făcându-se din holul principal.

Pe partea stângă se vor afla boxele celor cinci cai, dotate cu scurgere, care să permită curățarea acestora, o cutie pentru hrană și adăpătoare automate cu sistem de încălzire a apei la temperatura dorită. Boxele vor fi exact la fel și pentru ponei, având inclusiv dotări identice. La capătul holului, separate printr-o ușă se vor afla două dușuri și două solarii, despărțite, de asemenea printr-un separator realizat din fâșii de cauciuc. Alte două dușuri, vor fi montate la exterior, accesul făcându-se chiar din spațiul interior de îngrijire a cailor.

Revenind la exterior, lipită practic de construcția padocurilor va exista o clădire anexă, unde vor fi ținute toate ustensilele necesare desfășurării activităților specifice (mături, perii, lopeți, furci ect), hrana animalelor și echipamentele cailor (fraie, scărițe, pinteni, șa etc). Pe terenul ales se va afla și o zonă îngrădită și acoperită, special pentru practicarea acestui sport și pe timp de ploaie sau chiar zăpadă. Această zonă se va afla în prelungirea construcției de padocuri, accesul făcându-se printr-o ușă aflată în zona cu boxele cailor și va fi amenajată cu numeroase obstacole destinate antrenării acestor animale.

Desigur, curtea rămasă la dispoziție, dar și potecuțele amenajate special în pădurea aflată în vecinătate vor fi la dispoziția turiștilor care doresc practicarea acestui sport în aer liber. Pentru anumite demonstrații, pot fi instalate câteva obstacole, în aceeași manieră ca cele aflate în zona acoperită. Evident, pentru a reda cât se poate de bine confortul cailor, atât zona de manej acoperită, cât și cea exterioară vor fi presărate cu nisip special pentru terenurile de echitație, dar și cu un sistem de irigație automată pentru a evita crearea prafului. Toți turiștii vor fi asistați de personal specializat, fiecare angajat având impusă purtarea echipamentului specific acestui sport (blugi călărie, bluză/ cămașă, cizme/ ghete, tocă și vestă de protecție – în timpul călăriei, pălărie, mănuși, curea, cravată, cravasă pentru dresaj/ sărituri, iar când este cazul geacă).

Toate construcțiile centrului vor fi branșate la rețelele de apă, gaze, energie electrică și canalizare. Pentru o îndrumare cât mai corectă a turiștilor către centru, vor fi montate indicatoare și panouri, începând încă de la intrarea în oraș. De asemenea, toate potecile din pădurea învecinată vor fi amenajate și semnalizate corespunzător. Întreg centrul va dispune de un sistem de iluminat, pentru a putea face posibilă practicarea acestui sport inclusiv la lăsarea serii. În ceea ce privește cadrul natural, vor exista o mulțime de plante, atât la interior, cât și la exterior, dar și copaci ce vor fi plantați ulterior. Peste tot vor exista puncte de colectare a deșeurilor pentru a încuraja turiști să păstreze natura curată.

Figura nr. 4.1: Machetă a Centrului de Echitație

Sursa: imagine personală

Amenajarea unui astfel de centru îi va încuraja pe oameni să înțeleagă mult mai bine relație dintre om și animal, mai exact relația dintre om și cai, un animal inteligent capabil să simtă emoțiile pe care o persoană le poate transmite, chiar și indirect (gesturi, stare de spirit, atitudine etc). Centrul de echitație va oferi posibilitatea nu numai turiștilor, ci și localnicilor de a se relaxa într-un loc care îi va ajuta întru-total să se detașeze de lumea cotidiană.

O astfel de amenajare în zonă poate atinge circa 600.000 euro, ținând cont de faptul că valoarea terenul pe care se va construi centrul este de 441.000 euro, iar restul de bani vor fi investiți în achiziționarea cailor de rasă, a poneilor, a echipamentelor pentru aceștia, ustensile și materiale necesare pentru desfășurarea activitățiilor zilnice, dar și echipamentele ce vor fi date spre închiriere persoanelor care vin aici pentru a practica acest sport. Astfel, pentru a începe construcția acestui centru de echitație se pot accesa fonduri europene, acest lucru putând fi posibil chiar și pentru persoanele fizice prin înființarea unui PFA.

Pentru a obține fonduri europene este necesar depunerea unei cereri de finanțare la autoritățile de gestionare competente, urmând ca apoi să se verifice eligibilitatea proiectului și anvergura acestuia.

4.2 Politici și strategii de dezvoltare turistică

Pentru a se devolta, orice stațiune turistică are nevoie de anumite politici și strategii menite să aducă constant îmbunătățiri la nivelul produselor (obiective turistice etc) sau serviciilor (unități de cazare/ alimentație/ agrement etc) pe care aceasta le oferă turiștilor. Desigur, este nevoie în primul rând de timp înainte de a implementa o strategie, întrucât acestea trebuiesc formulate după o scurtă analiză a tuturor elementelor componente stațiunii (infrastructură, mediul înconjurător etc).

Orașul Sinaia s-a dezvoltat treptat, tocmai datorită strategiilor care au stat și încă stau la baza acestuia. Principalul organ administrativ de conducere al orașului, și anume primăria a elaborat o serie de strategii, dar și o serie de planuri de acțiune care au rolul de a atinge obiectivul propus. Deoarece există mai multe ramuri care trebuiesc adaptate la condițiile din prezent, Primăria orașului Sinaia a formulat întreg ansamblul de strategii și tactici în funcție de fiecare element. Așadar, în continuare voi prezenta planul de dezvolare durabilă propus de către conducerea orașului, plan ce are menirea de a aduce schimbări importante mai ales la nivel local:

La nivelul mediului înconjurător ca obiectiv s-a stabilit protejarea mediului înconjurător prin desfășurarea unor activități de natură ecologică (construirea punctelor de reciclare a deșeurilor, colectarea periodică a deșeurilor etc), precum și crearea unui climat propice atât pentru locuitori, cât și pentru turiști.

În acest sens s-au demarat mai multe acțiuni, printre care se numără: organizarea unor campanii în vederea educării populației cu privire la importanța protejării mediului, creare de locuri de parcare/ piste de biciclete, amenajarea de spații verzi, dezvoltarea rețelelor de apă, energie electrică, gaze, amenajarea corespunzătoare a traseelor turistice etc.

La nivelul activitățiilor de turism ca obiectiv s-a stabilit dezvoltarea stațiunii prin lărgirea gamei de servicii oferite (cazare, alimentație, posibilități de petrecere a timpului liber, tratament), precum și promovarea obiectivelor turistice de mare interes, fără a duce însă la degradarea lor.

În acest caz s-au impus mai multe acțiuni, precum: dotarea pârtiilor de ski cu echipamente moderne, amenajarea corespunzătoare a traseelor turistice, crearea unor noi spații destinate agrementului, amenajarea unor locuri speciale pentru campare dotate cu grupuri sanitare etc.

La nivel de patrimoniu cultural, obiectivul principal se concretizează în restaurarea și valorificarea corectă patrimoniului mobil și imobil al orașului, la care se adaugă promovarea corespunzătoare a acestora prin intermediul reclamelor publicitare, articolelor din ziare/ reviste, pliante, videoclipuri etc

Pentru a atinge obiectivul stabilit conducerea poate începe prin a restaura obiectivele turistice fără a le distrige arhitectura/ construcția specifică, marcarea corespunzătoare a traseelor ce conduc la aceste obiective (indicatoare, panouri etc), introducerea de noi monumente istorice care odată abandonate își pot pierde frumusețea arhitecturală, împărțirea de pliante, broșuri, hărți care să evidențieze traseele și obiectivele care merită vizitate în timpul unei excursii în stațiunea Sinaia etc.

La nivelul infrastructurii rutiere, obiectivul principal are în vedere îmbunătățirea majoră a infrastructurii rutiere sinăiene.

În acest sens trebuie să se asigure accesibilitatea în zonă prin intermediul unor noi alternative, reușind astfel să se fluidizeze traficul în zona stațiunii. De asemenea, străzile orașului trebuie reabilitate tocmai pentru a facilita accesul turiștilor, mai ales în zonele de mare interes.

La nivel de sport și tineret, obiectivul principal este crearea unui oraș dinamic, care să ofere atât cetățenilor, cât și turiștilor posibilitatea practicării la un nivel superior a unor sporturi de performanță sau a altor activități recreative. Acest lucru este foarte important pentru a putea învăța ce este cu adevărat un stil de viață sănătos, dar și pentru a deveni mult mai bogat din punct de vedere cultural.

În acest sens, conducerea ar putea deschide numeroase Birouri de Consiliere în Carieră pentru a-i ajuta, în special pe tineri să-și creioneze după propriile dorințe drumul în viață. De asemenea, pot fi oferite numeroase facilități celor care vin aici pentru a practica un sport de performanță și pot fi încurajați în a-și deschide propriile afaceri în domeniul turismului.

4.3 Analiza S.W.O.T a dezvoltării turistice a stațiunii Sinaia

Analiza S.W.O.T este cea mai importantă tehnică managerială, care ajută la înțelegerea poziției strategice a unei organizații, în acest a unei stațiuni turistice. Aceasta este esențială pentru a putea evidenția problemele existente în vederea găsirii celor mai potrivite soluții. În continuare, vom alcătui analiza S.W.O.T a stațiunii Sinaia pentru a putea înțelege dacă există piedici în procesul de dezvoltare turistică a acesteia și cum putem preveni apariția unor astfel de probleme:

În urma realizării analizei S.W.O.T, dacă ar fi să ne rezumăm la câteva concluzii am putea preciza faptul că orașul Sinaia dispune de un potențial turistic natural și antropic bogat, caracterizat de elemente pline de originalitate și autenticitate, însă o problemă majoră se concretizează în slaba promovare a acestora. Acest aspect, ar putea duce la pierderea statutului de „stațiune” și probabil la încetarea oricăror tentative de modernizare sau dezvoltare a orașului, ceea ce ar genera automat „moartea” acestuia.

Cu toate acestea, acest lucru este puțin probabil, întrucât există în prezent numeroase proiecte care au în vedere mai multe modificări benefice pentru această stațiune și, de asemenea există o mulțime de evenimente culturale, sportive, campanii de protejare a mediului, ONG-uri care au drept scop menținerea stațiunii la standarde cât mai înalte, respectiv transformarea acesteia într-o stațiune „durabilă”.

4.4 Impactul activităților turistice asupra mediului

Turismul, ca orice altă industrie poate avea atât efecte pozitive, cât și negative asupra mediului. Tocmai de aceea, toate activitățile desfășurate în cadrul acestui domeniu trebuiesc monitorizate permanent pentru a nu genera conflicte sociale sau de mediu.

În prezent, practicarea turismului poate crea avantaje, dar și dezavantaje zonelor care sunt considerate destinații pentru vacanțe. Așadar, în continuare vom enumera câteva aspecte pozitive ale activităților turistice asupra mediului:

În plan economic, turismul poate genera venituri destul de mari, chiar uriașe pentru unele zone, iar aceste sume pot fi investite ulterior în programe de modernizare sau dezvoltare a stațiunii (unități de cazare, alimentație, agrement, tratament etc), în reabilitarea unor obiective turistice, în crearea unor noi arii naturale protejate sau întreținerea celor deja existente prin diferite activități ecologice. De asemenea, practicare turismului generează crearea de noi locuri de muncă, acest aspect fiind demonstrat de către Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor, într-un raport economic întocmit în anul 2017, care arată că 1 din 10 locuri de muncă din întreaga lume este generat de către industria turismului.

La nivelul mediului înconjurător, activitățile turistice pot spori gradul de apreciere al turiștilor față de acesta și conștientizarea față de problemele de mediu care pot apărea atunci când natura este exploatată masiv. În acest caz, turiștii trebuie să înțeleagă importanta turismului durabil, care urmărește minimalizarea impactului asupra oricărui habitat vizitat de către turiști.

În plan social, turismul este deja cunoscut ca motor al păcii și securității prin înțelegere. Acesta încurajează schimbul de experiențe între turiști și țara gazdă, întrucât cultura, tradițiile și obieceiurile fiecărei țări sunt diferite și întotdeauna vom avea ceva de învățat unii de la ceilalți. De asemenea, turismul ajută la promovarea valorile culturale, istorice și artistice, ceea ce determină turiștii să se deplaseze în fluxuri cât mai mari către o anumită destinație turistică.

Industria turismului se află în strânsă legătura cu cea a sportului, întrucât evenimente importante la nivel internațional, precum Jocurile Olimpice pot atrage atenția globală, determinând persoanele să se deplaseze către acea zonă. Acest aspect, poate determina autoritățile să întreprindă activități de modernizare a echipamentelor sportive, arenelor, stadioanelor, infrastructura rutieră, feroviară etc.

Turismul poate aduce, de asemenea, numeroase măsuri de reglementare care ajută la compensarea impactului negativ al acestuia asupra mediului. Așadar, controlul atent al activității și circulației turistice pot conduce la impunerea unor limite asupra ecosistemului, oferindu-i acestuia durabilitate.

Din păcate, industria turismului are și aspecte negative asupra mediului, iar printre acestea se numără:

Turismul poate afecta calitatea apei prin sporirea presiunii stațiilor de eupurare din cauza activitățiilor intense. De asemenea calitatea aerului are de suferit din pricina utilizării masive a mijloacelor de transport rutiere, feroviare sau aeriene.

Poluarea fonică este un alt factor generat de activitățiile turistice. Acestea sunt provocate, în general de autoturime, mijloace de transport în comun și alte echipamente aflate în dotarea bazelor de agrement, cauzând totodată stres, stare de disconfort pentru populație și chiar pentru faună.

Turismul de masă poate provoca, de asemenea degradarea obiectivelor turistice. Refacerea acestora este deosebit de constisitoare și dificilă, întrucât trebuie să se facă raportat la specificul acestora.

Habitatele naturale și ecosistemele au și ele de suferit în urma activitățiilor turistice intense. Pătrunderea pe teritoriul acestora a unui număr mare de turiști poate duce la distrugerea elementelor de faună, floră și vegetație, recuperarea acestora fiind de cele mai multe ori imposibilă. Totodată, animalele sălbatice își pot pierde „locuința” în urma dezvoltării masive a stațiunilor turistice. Nerespectarea legilor cu privire hrănirea animalelor sălbatice, poate duce la un comportament agresiv din partea acestora și chiar, evadarea din mediul natural către zonele populate în căutarea de hrană.

Poluarea arhitecturală este un alt factor generat de industria turismului. Peisajul specific al unei stațiuni se poate pierde ușor din cauza apariției unor clădiri mult prea moderne, care nu țin seama de elementele specifice de arhitectură întâlnite în zona respectivă

Uneori, numărul de turiști poate depăși populația zonei turistice respective, ceea ce conduce la apariția unor conflicte sociale și de mediu concretizate în: crime, bătăi, abuzuri, atentate teroriste etc.

În ciuda acestor aspecte, există numeroase soluții, care puse în practică duc la scăderea impactului negativ al turismului asupra mediului. Raportat la stațiunea Sinaia, aceasta desfășoara frecvent activități ecologice și încurajează atât turiștii, cât și populația să conștientizeze riscul neprotejării și neconservării mediului, încheie parteneriate cu orașe din afara țării, tocmai în ideea de a crea o stațiune durabilă, investițiile fiind făcute fără a duce la degradarea spațiului.

Figura nr. 4.2: Activități de întreținere a orașului Sinaia

Sursa: colaj realizat de autor, prin prelucrarea imaginilor preluate de pe site-ul www.facebook.com/PrimariaSinaia

După cum se poate observa și în imaginea de mai sus, stațiunea Sinaia face pași mărunți, dar siguri către ecologizarea orașului, acest lucru fiind absolut necesar dacă ne raportăm la numărul mare de turiști care trec anual prin acest oraș. Totodată, este foarte important pentru un oraș cu statut de stațiune de interes național să se ridice la standardele ecologice impuse nu numai la nivel național, ci și internațional tocmai în ideea protejării și conservării naturii. A trăi într-un mediu curat înseamnă a avea o viață sănătoasă, iar dreptul la un mediu sănătos este un drept fundamental al fiecărei persoane din acest oraș.

CONCLUZII

În lucrarea de față s-a evidențiat importanța turismului montan prin abordarea atât a aspectelor teoretice, cât și prin intermediul unui exemplu concret, și anume stațiunea Sinaia. În urma analizării amănunțite a acesteia am putut constata prezența unui potențial turistic veritabil, care valorificat în mod corect ar putea duce la dezvoltarea stațiunii, ajungând până la cele mai înalte standarde.

În prezent, orașul în cauză întreprinde numeroase activități menite să îmbunătățească activitatea turistică, concretizate în proiecte de anvergură, de exemplu: reabilitarea infrastructurii și a obiectivelor turistice degradate, reamenajarea monumentelor abandonate pentru a fi introduse în traseele turistice, construcția unei baze sportive care să ridice standardele în practicarea sporturilor de performață.

De asemenea, orașul pune foarte mult accent pe activitățile ecologice, în acest sens existând mai multe campanii care încurajează nu numai cetățenii, ci și turiștii să se implice în protejarea și conservarea mediului. Ultima perioadă, a venit cu îmbunătățiri constante, de la amenajarea unor puncte de selectare a deșeurilor, mesaje ecologice răspândite în întreaga stațiune, activități de colectare a deșeurilor din mediul înconjurător prin intermediul campanii „Verde Crud”, evenimentului „Green Day” etc.

Trebuie evidențiat și faptul că Sinaia este un oraș bogat în activități culturale, istoria lui fiind cea care a dat startul acestui proces de culturalizare intensă. Legătura sa cu Casa Regală prin prisma domeniului Castelului Peleș a favorizat dezvoltarea activitățiilor culturale din această stațiune. Anual, Primăria Sinaia întocmește un calendar al tuturor evenimentelor de acest gen, printre acestea numărându-se: Festivalul Internațional de Chitară Clasică, Festivalul George Enescu (simbol al orașului), Summer Music Academy. Pe lângă acestea, Sinaia a încurajat întotdeauna sportul, acest aspect fiind demonstrat de amploarea domeniului schiabil din această zonă, dar și de compețiile organizate de către conducerea orașului: Campionatul Național de Ski-Alpinism, Winter Festival, Sinaia pe pârtie. Tot din lumea sportului face parte și automobilismul, aici fiind organizate în fiecare an: Mustang Fest, Concursul de Eleganță Automobilistică, Campionatul Național de Viteză în Coastă etc. Pe lângă toate acestea mai există și alte evenimente tot de natură sportivă, precum: Crosul Adrian Ghioca, Liga de Fotbal, Sinaia pe bicicletă.

Bineînțeles, există și aspecte negative care ar putea încurca puțin desfășurarea activităților turistice. Spre exemplu, stațiunea Sinaia are o promovară destul de slabă, ceea ce ar putea reduce considerabil numărul de turiști, infrastructura rutieră este insuficientă fapt care generează tot timpul un trafic intens, care conduce la stres și o starea de disconfort a turiștilor, dar și a localnicilor.

Cu toate acestea, Sinaia este întradevăr o stațiunea care merită vizitată, mai ales pentru frumusețea peisagistică oferită de maiestuoșii Bucegi. Oferta de servicii turistice este una destul de complexă, ceea ce face din această stațiune o destinație potrivită pentru persoanele de orice vârstă și cu venituri din toate categoriile . Agrementul este unul dintre punctele forte ale stațiunii, care îi face pe turiști să fie întotdeauna într-o continuă activitate, iar dacă adăugăm și factorii naturali terapeutici concretizați în bioclimatul tonic, stimulent vom observa în acest oraș o variantă sigură de a scăpa de stresul și monotonia activitățiilor cotidiene.

BIBLIOGRAFIE

Băltărețu Andreea – Mihaela, „Amenajarea turistică a teritoriului”, Editura Universitară, București, 2013

Băltărețu Andreea – Mihaela, „Economia turismului”, Editura Universitară, București, 2016

Cristea Anca Adriana, „Tehnologia activităților de turism”, Editura ProUniversitară, 2007

Erdeli George, Aurel Gheorghilaș, „Amenajări turistice, Editura Universitară, București, 2008

Manea Dan, „Sinaia, orașul elitelor”, Editura București, 2016

Neacșu Nicolae, Băltărețu Andreea-Mihaela, Neacșu Monica, „Resurse și destinații turistice. Studii de caz. Statistici. Reglementări, Documente O.M.T”, Editura ProUniversitară, București, 2014

Neacșu Nicolae, Băltărețu Andreea-Mihaela, Neacșu Monica, Drăghilă Marcela, „Resurse și destinații turisticeîn România”, Editura Universitară, București, 2016

*** Strategia de dezvoltare durabilă a orașului Sinaia 2016-2020, Studiu realizat în cadrul proiectului „Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul autorităților administrației publice locale ale orașelor din România”, 2017

*** Date statistice preluate direct de la Centrul de Informare și Promovare Turistică, Sinaia, 2018

*** Plan de mobilitate urbană durabilă al orașului Sinaia, plan realizat de către S.C. KXL S.R.L și Primăria Sinaia, 2018

***„Structura metadatelor”, Biroul Național de Statistică, 2019

https://www.adevarul.ro

https://www.agropost.ro

https://www.allevents.in

Home

https://www.anticariatulnou.ro

https://www.anticariat-unu.ro

https://www.az-turism.ro

https://www.basilica.ro

https://www.bergila.com

https://www.bizoo.ro

Frontpage

https://www.booking.ro

https://www.buceginatura2000.ro

https://www.bunadimineata.ro

https://www.calatorim.ro

Home

Acasa

https://www.crestinortodox.ro

https://www.culturasinaia.ro

https://www.dexonline.ro

https://www.digi24.ro

https://www.ec.europa.eu

https://www.excursiideschi.ro

https://www.facebook.com/PrimariaSinaia

https://www.festivalenescu-sinaia.ro

https://www.flickr.com

Home

Home

https://www.GardenExpert.ro

https://www.georgeenescu.ro

https://www.guerillaradio.ro

https://www.hartaromaniei.eu

https://www.historia.ro

https://www.identitatea.ro

https://www.infopensiuni.ro

https://www.imperiatransilvania.com

https://www.insse.ro

https://www.iser.ro

https://www.la-povestile-mele.blogspot.com

https://www.manastireasinaia.ro

https://www.merg.in

https://www.montaniarzi.ro

https://www.muntii-bucegi.ro

https://www.okmagazine.ro

https://www.pasariexotice.org

https://www.pasaridinromania.ro

https://www.pe-harta.ro

https://www.peles.ro

https://www.pgo.wordpress.com

https://www.pinterest.com

https://www.pixabay.ro

https://www.ploiesti.rosilva.ro

https://www.prieteniemereu4u.blogspot.com

https://www.profudegeogra.eu

https://www.researchgate.net

https://www.revistadestatistica.ro

https://www.revistasinteza.ro

https://www.revista.universuljuridic.ro

https://www.romania-hauting.com

Home

https://www.romania-travel-guide.com

https://www.salvamont.org

https://www.schi-europa.ro

https://www.scoriloturism.ro

Acasă_sinaia

https://www.skihotel.ro

https://www.slideserve.com

Acasă

https://www.stiri.magazinuldecasa.ro

https://www.stirileprotv.ro

https://www.studioinsign.ro

https://www.sunphoto.ro

https://www.surprisingromania.ro

Home

https://www.totpal.ro

https://www.toateanimalele.ro

https://www.tripbooking.ro

https://www.turism.bzi.ro

https://www.turistderomania.ro

Home

https://www.vrosculescu.blogspot.com

https://www.weather-and-climate.ro

https://www.weatherspark.com

https://www.welcometoromania.ro

https://www.ziarulumina.ro

https://ziuaconstanta.ro